Sunteți pe pagina 1din 6

Camil Petrescu

Ultima noapte de dragoste,


intaia noapte de razboi
Proza

Editura Eminescu, Bucuresti, 1980


Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste…

Fisa de extras
Varietatea vocabularului

 Domeniul temporal: primavara, an (pag. 6), noapte (pag. 8),


saptamana (pag. 78), seara, secunde (pag. 79), zile (pag. 81), toamna,
vara (pag. 158), sambata, luni, poimaine (pag. 159), ore, clipe (pag.
194), minute (pag. 198)
 Domeniul militar: sublocotenent, infanterie, regiment, transee, “gropi
de lup”, santinele, baioneta, arma (pag. 6), front, batalion, comandant,
popota, intarituri, spion, armament, instructie, cartus (pag. 7),
permisie, batalion, ofiteri (pag. 8), grad, grenada (pag. 11), colonel,
razboi, soldat (pag. 158), artilerie (pag. 194), tragaci, focuri, glont
(pag. 286), tunuri, bombardament (pag. 287)
 Domeniul geografiei: Prahova, Busteni, Predeal, capitala, deal, vale
(pag. 6), Piatra Craiului, munti (pag. 7), Berlin (pag. 42), Transilvania,
Budapesta (pag. 158), Rusia, Verdun (pag. 287), Carpati (pag. 290)
 Domeniul biologiei: ramuri, frunzis, porc tiganesc (pag. 6), larva,
caine (pag. 9), serpi (pag. 11), iepuri, tutun (pag. 42), castani (pag.
129), brazi, cai (pag. 158), stejar (pag. 159), frunza, cerb, randunele
(pag. 160), mere (pag. 195)
 Domeniul anatomiei: mana, spate, talpa (pag. 6), picioare (pag. 79),
brate (pag. 129), piept, ochi (pag. 159), buze (pag. 195), sange,
genunchi, gura (pag. 196), ureche, burta (pag. 288)
 Domeniul psihologiei: insomnie (pag. 8), cruzime, fericire (pag. 9),
pasiune, bunavointa (pag. 10), ura (pag. 11), tristete, vointa (pag. 78),
constiinta (pag. 80), incredere (pag. 81), inteligenta, personalitate
(pag. 82), atitudini, admiratie, sentiment (pag. 194), furie (pag. 286),
amintiri (pag. 302)
 Domeniul familial: nevasta (pag. 9), copii (pag. 11), casatorie (pag.
79), sot, sotie, surori (pag. 81)
 Domeniul profesiunilor: dentist (pag. 9), vames, deputat (pag. 42),
doctor (pag. 43), inginer, negustor, cizmar, director, contramaistru
(pag. 45), ministru (pag. 79), croitoreasa (pag. 129), cantaret (pag.
158), lautar, cobzar, viorist, tambalagiu (pag. 159), potcovar (pag.
160), actor (pag. 194), profesor (pag. 287)

“In corspondenta am dat si peste o scrisoare anonima…


‘Domnule, pe cand d-ta lupti pentru patrie (?) nevasta d-tale te
insala ca o tarfa cu un individ Grigoriade, care e la cenzura, vezi bine.
Ii poti gasi oricand intre 6–8 in strada Rozelor opt bis, unde merge
la el. Caci poate ca acum n-o avea nerusinarea sa-l aduca tot la d-ta
acasa.’
Ce n-as fi dat alta data pentru ca sa am certitudinea ca ma insala.
Cum asteptam la panda, cu fruntea arsa si pumnii crispati.” (pag. 301)
Camil Petrescu, Ultima noapte…

Fisa de idei

“Drama in Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi


sporeste si din motive de ordin intim. Cu adevarat inedita in opera prozei
noastre de analiza e tehnica primei parti a romanului. Dupa cateva pagini,
care ofera iluzia ca autorul isi va organiza materialul in jurul razboiului,
se succed diverse imprejurari care il proiecteaza in trecut, danadu-i ragaz
eroului, Stefan Gheorghidiu, ca la capatul examenului de constiinta sa
ajunga la concluzia relativitatii sentimentelor. Eroul lui Camil Petrescu
este structural un cerebral care a cunoscut experienta traumatizanta a
razboiului, o natura perspicace si reflexiva capabila sa sufere intens
pentru ca gandeste si analizeaza cu o infrigurare lucida.”
LIVIU CALIN, Camil Petrescu in oglinzi paralele
Camil Petrescu, Ultima noapte…

Fisa rezumativa

In primavara anului 1916, an in care se incheie perioada de


neutralitate a Romaniei in primul razboi mondial, un sublocotenent pe
nume Stefan Gheorghidiu, se afla concentrat din capitala cu un regiment
de infanterie in valea Prahovei, intre Busteni si Predeal, in vederea unor
fortificatii.
Banuind ca il insala nevasta cu care era casatorit de doi ani si
jumatate, cere o permisie de cateva zile la Campulung capitanului Floroiu
pentru a-si vedea sotia, si, fiind refuzat de mai multe ori, izbucneste
furios in timpul unei discutii despre o femeie ce si-a inselat barbatul.
Sotia lui Gheorghidiu este o colega de Universitate cu care s-a
casatorit pe ascuns din cauza lipsei banilor si din dezacordul mamei sale
de a se insura cu cineva la fel de sarac ca el. Situatia materiala s-a
schimbat o data cu moartea unui unchi bogat. De atunci s-a schimbat
anturajul si astfel a ajuns in viata lor un dansator venit de la Paris,
Grigoriade. Cu ocazia iesirilor in banda, Gheorghidiu a ajuns sa observe
ca s-a format o legatura intre dansator si sotia sa, si cei doi nu au facut
nimic din care sa inlature astfel de banuieli. Stefan s-a despartit intr-un
timp de nevasta, dar s-a impacat peste o luna. In septembrie ea a refuzat
sa pastreze copilul si a petrecut doua saptamani in sanatoriu pana la
Sfantul Dumitru.
In februarie, Gheorghidiu s-a intors pe neasteptate acasa de la
Azuga, unde era concentrat atunci, si a gasit casa goala. Dimineata s-a
despartit. Dupa lunga suferinta a gasit un bilet ce justifica absenta ei (si
dupa cum va afla mai tarziu, a fost pus anume de cei doi amanti), se
impaca. Fiind concentrat in valea Prahovei, a aranjat pentru nevasta sa
stea la Campulung pentru a fi mai aproape de el. In ultima scrisoare ea ii
scrie sa vina sa o viziteze sambata sau duminica, de aceea Gheorghidiu se
zbate pentru o permisie.
Obtinand in sfarsit ceea ce dorea, soseste pe furis la Campulung
(conform ordinului comandantului de batalion) si petrece ultima noapte
de dragoste cu sotia sa. Aceasta ii cere sa treaca o parte din bani pe
numele ei. Dupa aceasta vizita are certitudinea ca este inselat, dar cauta o
confirmare. Intalnind pe colonel, Stefan nu mai are timp decat sa treaca o
data pe acasa, acolo descoperind cu ajutorul sotiei un bilet semnat G.
care-i anunta sosirea la Campulung.
Ajuns inapoi in valea Prahovei, sublocotenentul se pregateste
impreuna cu ceilalti de razboi. In urmatoarele zile ocupa Magura, Codlea,
Tantar, si dupa multe pierderi si malul Oltului, apoi oraselul Cohalm.
Ordinul ii trimite impreuna cu alte doua divizii la Sibiu, respingand
fortele inamice intalnite. In drumul lor spre Sibiu sunt hartuiti de trupele
germane si lasa in urma numerosi morti sau raniti. Printre victime se afla
si sublocotenentul Gehorghidiu, care, ranit la mana stanga, este trimis la
Bucuresti cu trenul sanitar. A doua zi de la sosire primeste o scrisoare
anonima prin care este instiintat de vinovatia nevestei sale. Gheorghidiu
se desparte de ea, ii lasa “tot trecutul” (o suma de bani, casele de la
Constanta, de la obiecte de pret la carti), dupa care isi continua singur
saptamana ce mai ramane din permisie.