ULTIMA NOAPTE

DE DRAGOSTE,
ÎNTÂIA NOAPTE
DE RĂZBOI

de Camil Petrescu

https://www.youtube.com /watc
h?v=l24fwXSRMbE
Rezumat Joc- puzzle- Harta personajelor

Harta https://www.jigsawplanet.com/?rc=play&
pid=2acf781c42f1

personajelor
 Hartă preluată din „Textul epic.
Repere didactice”, autor prof.dr.
Bogdan Rațiu, Editura Ardealul, 2010,
pag.120

Harta
personajelor
TEMA ȘI
VIZIUNEA
DESPRE LUME
REPERUL I

Încadrarea
într-o perioadă,
într-un curent literar,
într-o tipologie
 -timpul subiectiv: ●„Eu nu pot vorbi onest decât la
persoana I”

● „Eu sunt un om în lume care vrea

să vadă... ca să vezi îţi trebuie imaginaţie.”
-concepția
-autenticitate: ● „Să nu scriu decât ceea ce văd, ceea ce

estetică a aud, ceea ce înregistrează simţurile mele, ceea ce

gândesc eu...”;

scriitorului ● „Un scriitor este un om care exprimă

în scris cu ...sinceritate ceea ce i s -a întâmplat în viaţă
lui şi celor pe care i-a cunoscut sau chiar obiectelor
neînsufleţite”.

-stilul anticalofil: „Arta n-are de-a face cu ortografia

scrisul corect este pâinea profesorului de română”.
 -1930- roman interbelic
-perioada
-geneza nuvelă despre război
geneza roman – titlul inițial
operei Proces verbal de dragoste și război
-preocuparea scriitorului de a scrie despre
război
 -roman subiectiv

►naraţiune la persoana întâi

► confesiune a personajului principal

► narator implicat
-tipologia ► punctul de vedere unic şi subiectiv, al
personajului-narator

► cititorul cunoaște despre personaje tot atât cât ştie

şi personajul principal

-roman al experienței experiența iubirii

experiența războiului
 ♦situarea eului narativ în centrul povestirii autenticitate
♦ faptele sunt prezentate ca evenimente interioare,
interpretate, analizate.

♦ scriitorul se apropie de gruparea modernistă a

,,Sburătorului", condusă de criticul Eugen Lovinescu.

-curent Viziunea despre lume pe care o propune Camil Petrescu în

acest roman porneşte de la situarea eului narativ în centrul

literar unei evocări despre dragoste şi război. Întocmai ca la

Proust, un eveniment exterior ( discuţia de la popotă)
declanşează rememorarea unor întâmplări sau trăiri într -un
timp pierdut, dar, spre deosebire de fluxul memoriei
involuntare proustiene, în cartea lui Camil Petrescu
evenimentele din trecut sunt ordonate cronologic şi analizate
în mod lucid, fiind vorba despre sugestiile date de memoria
voluntară.
Reperul II

Tema operei ilustrată cu

două scene semnificative
https://www.jigsawplanet.co
m/?rc=play&pid=2465c1d52
088
 IUBIREA

Tema
operei

RĂZBOIUL
 Joc – temă de casă

https://wordwall.net/resource/9092794
IUBIREA
 raportul de coordonare prin juxtapunere (virgula)

Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război

Experiența termenul simbolic

Titlul
iubirii „noapte” marchează Experiența
sfârşitul unei etape şi războiului
începutul alteia

romanului Însă identitatea „ultimei nopţi” cu „întâia noapte”,

redată prin raportul de coordonare prin
juxtapunere, subliniază tocmai imposibilitatea
separării celor două etape care se completează
reciproc, interpretându-se una pe cealaltă
 mai mulţi ofiţeri

discuție polemică
Scena 1
-o secvenţă narativă un articol de ziar dedicat
unei crime pasionale
capitolul de început comise de un bărbat înşelat

al romanului = un
- fiecare opinie este corelată cu trăsături ale
artificiu susţinătorului acestei opinii

compoziţional
o latură a artei de portretist a lui Camil
Petrescu
 ardelean conformist, are rosturi gospodăreşti şi
împărtăşeşte opinia juraţilor

căpitanul Dimiu
,,Nevasta trebuie să fie nevastă şi casa, casăʺ

un tânăr format la şcoala germană şi considerat ,,spaima

regimentului”
căpitanul Corabu adeptul exprimării libere a sufletului omenesc, în afara
oricăror oprelişti impuse de reguli şi convenţii sociale
,,Cu ce drept să ucizi o femeie care nu te mai iubeşte? N-ai
decât să te desparţiʺ.
 Opiniile căpitanilor Dimiu, Corabu și
Floroiu se bazează pe argumente raționale

,,dreptul la dragoste e sfânt... unei femei trebuie

să-i fie îngăduit să-şi caute fericirea„
căpitanul Floroiu

superioritatea intelectuală,

Ştefan Gheorghidiu catalogează ideile tovarăşilor săi drept ,,noţiuni

primare, grosolonane, cu înţelesuri nediferenţiateʺ

o convingere bazată pe o
experienţă sentimentală dură
 ,,O iubire e mai curând un proces de
autosugestie...Iubești întâi din milă, din datorie,
banala discuţie este din duioșie, iubești pentru că știi că asta o face
simptomatică fericită... pe ur mă te obişnuieşti cu vocea şi
pentru căsătoria lui
eşuată, aşa încât surâsul ei... Şi treptat îţi trebuie prezenţa ei
hotărăşte să zilnică...Psihologia arată că au o tendință de
rememoreze istoria
stabilizare stările sufletești repetate și că,
poveştii de
dragoste cu femeia menținute cu voință, duc la o adevărată nevroză.
ce avea să îi Orice iubire e ca un monoideis m (predominare a
marcheze definitiv
existenţa unei singure idei în gândire), voluntar la început,
patologic pe urmă”.
 Căsătoria e boemă (neconformă convenţiei
Scena 2 sociale) la început, ca a oricărui cuplu
studenţesc
capitolul
„E tot O întâlnire întâmplătoare a Anișoarei va marca
negativ viața celor doi tineri
filosofie...”
excursia la O călătorie în bandă, la Odobești, îi dezvăluie
lui Gheorghidiu o cu totul altă ființă decât cea
Odobești cunoscută până de curând...
,,Am prins să caut în preferința soției pentru un alt bărbat

tot trupul acesta de ignorarea răului pe care îl produce lui Ștefan

prințesă dornică manifestarea de totală libertate

sufletul, floarea
gândului și a
loialitățiiʺ
(anterior) vulgaritate scăpată de sub control a soției
 -a făcut tot posibilul să stea, în automobil,
lângă G., acceptându-l alături şi pe soţul ei

-nu a trăit decâ prezenţa luiG., toate

comentariile le-a făcut pentru el sau cu el

-când un automobil a avut pană şi s-au oprit,

ea a vrut ramuri de măr înflorit

-trecând peste ,,faptul crud de a sluţi un

pomʺ, G. a ajutat-o

-Ela s-a lăsat fotografiată, pentru că lui

aparatul nu-i lipsea

În zilele petrecute la
Odobești, Ela și Grigoriade
devin o pereche acceptată
de toată lumea. Îşi
descoperea nevasta cu o
uimire dureroasă
-Ea a făcut tot posibilul să stea, în automobil, lângă
G., acceptându-l alături şi pe soţul ei.
-Ea nu a trăit decâ prezenţa lui, toate comentariile
le-a făcut pentru el sau cu el.
-Când un automobil a avut pană şi s-au oprit, ea a
vrut ramuri de măr înflorit.
-Trecând peste ,,faptul crud de a sluţi un pomʺ, G. a
ajutat-o, iar apoi Ela s-a lăsat fotografiată pentru că
lui aparatul nu-i lipsea
-Durerea devine şi mai de nesuportat în momentul în
care ea decide ca acele gesturi, pe care Ştefan le
crezuse intime cuplului lor, să devină şi ale altuia
-De pildă, faptul că Ela a gustat din felul de mâncare
al lui G. (gest despre care ea ştia cât de fericit îl face
pe soţul ei) l-a abătut cu totul.
 -Dansau, întărziau la masă împreună, îşi gustau unul
●„Și eu mă simțeam din farfuria celuilat. În seara din ajunul plecării, a
observat stupefiat disperarea nevestei pricinuită de
imbecil și ridicol, fără întârzierea lui G.
simțul realității, și naiv -S-a simţit ca un nenorocit studiindu-i mimica şi
gesturile: ,,imenşii ochi albaştri de copil erau tulburi şi
ca un predestinat îşi muşca, îndurerată, deseori, buza de jos moale şi
roşie;, şi-a tot sucit gâtul uitându-se înapoi..."
<<coarnelor>>”
-Criza interioară care se va declanșa acum va fi de
●ea îi reproșează: lungă durată.

„ești de o sensibilitate -Manifestările de infidelitate ale soției îi provoacă o

retragere în sine.
imposibilă.” -Gheorghidiu îi propune divorțul.
TEMA RĂZBOIULUI

A DOUA EXPERIENŢĂ ÎN
PLANUL CUNOAŞTERII
EXISTENŢIALE O
REPREZINTĂ RĂZBOIUL
 Frontul înseamnă haos, mizerie, măsuri absurde,
,,Absolutul morţii învălmăşeală, dezordine.

eclipsează absolutul
iubirii” Capitolul ,,Ne-a acoperit pământul lui Dumnezeu "

absurdul războiului

tragismul confruntării cu moartea

Imaginea războiului
este demitizată
,,Nu mai e nimic omenesc în noi ʺ.
 înaintarea spre Sibiu

Orișan, prietenului lui momente tragi-comice

Gheorghidiu, are păreri -bucuroși de descoperirea unor bagaje părăsite de

clare, lucide privind inamic, oamenii se înfruntă liniștiți din alimente rare

lipsa de informații, -ofițerii citesc ziare nemțești ignorând pericolul

dezorganizarea -relatarea în detaliu a acestei zile pune în evidență lipsa

generatoare de incidente de pregătire a armatei, nu numai a soldaților, ci și a

ofițerilor.
tragice:
-în vreme ce soldații mănâncă liniștiți pâine cu brânză
pe dealul din apropiere apare un călăreț, apoi încă unul
,,N-ați văzut că ieri
și numărul sporește, dar nimeni nu se îngrijorează, fiind
artileria noastră a tras numărați ca un joc: ,,să vedem ce naiba vor ʺ.
în propriile trupe..."
-Între timp au ajuns față în față "grupați ca două
echipe de fotbalʺ.
-Un ordin întârziat îi rezervă plutonului comandat
de Gheorghidiu sarcina de a asigura, împreună cu
tot batalionul, retragerea diviziei.
-El însuși este nedumerit, crezând că vor fi atacați,
depărtarea determinându-l să minimalizeze
pericolul.
-Cu toții privesc spre inamic ca spre ,,soldații de
plumb".
-De aceea atacul îi ia prin surprindere, fără
posibilitate de angajare, reacția instincuală de
apărare fiind fuga.
 Scăpat din acest coșmar,
Gheorghidiu e obsedat de ideea:
,,Sunt dintr-un neam inferior ? Ce
-Războiul înseamnă panică, frică și în oameni acționează
aș fi făcut dacă aș fi fost la Verdun
instinctul de autoapărare.
?..ʺ. Discuția cu un ofițer neamț
prizonier (capitolul ,,Wer Kann -Atacul este perceput auditiv. Oamenii trăiesc senzația

Rumänien Retten") îl deprimă pe înmormântării de vii.

Gheorghidiu prin afișarea de către -Nimeni nu poate să reacționeze decât prin instinctul de
inamic a ʺsuperiorității de rasă" și apărare, ascunzându-se. Omul se vede părăsit, izgonit din
sancționarea cu trufie a univers, pedepsit de destin.

incompetenței armatei române: -Cuvântul -cheie al capitolului este ,,pământ ʺ și trimite la

,,dacă dumneavoastră ați fi știu să blestemul pământului, prevestitor al sfârșitului.
faceți războiul, nu mai eram eu azi
aiciʺ.
 Reperul III

Elemente semnificative de
construcție a textului narativ
-acțiune
-relații spațiale și temporale
 Din capitolul al doilea, ,,Diagonalele unui
testamentʺ, timpul evocării este întrerupt
de timpul evocat, prin tehnica retrospecţiei
personajul ducând cititorul cu doi ani şi
jumătate în urmă pentru a înfăţişa etapele Cartea întâi= „monografie a îndoielii”
relaţiei ratate: de la iubirea şi armonia
cuplului sărac, la început, la transformările acțiune discontinuă
pricinuite de moştenirea părţii însemnate a
averii unchiului Tache, apoi încercarea de a (rezumat)
se implica în afaceri din care, însă, se retrage
ca un învins, până la despărţirea de Ela.

Cartea a doua = „jurnal de campanie”

Acțiune acțiune cronologică
(rezumat)
 -1916 – timpul evocării – front –
Câmpulung (cartea întâi)
Relații -Cu doi ani și jumătate în urmă –

spațiale și timpul evocat- București, Odobești, la

țară (cartea întâi)
temporale -1916 – front – București- timpul
evocării (cartea a doua)
 Prin urmare, din dorinţa de a conferi
autenticitate naraţiunii, Camil Petrescu
combină un fragment autobiografic cu
o poveste fictivă şi atribuie perspectiva
narativă protagonistului, creând un
CONCLUZIE roman psihologic, al experienței,
sincronizat cu tendinţele literaturii
occidentale.