DREPTATE ~I J;i:GAUTATE'

John Rawls

FiinteJe nmaae

I1U

valoare Intrtnseca
0

Ficcare persoana are

inviclabilitate

lntemeiata pc dreptate, inviolabilitate

0

pe care nici

chiar bunastarea societatii ea intreg nu

poate inc1ilca. Din acest motiv, dreptatea

contrazice ideea di pierderea libertatii pentru unii devine dreapti'l din cauza unui bine mai mare obtinut de altii, Ea nu permite ca sacrificiile impuse uuui numiir mic de oameni gil: cfuIllireasca rnai putfn decal totalul mai mare al avantajelor de care se bucw';l un numar mai mare de oameni. De aceea, Intr-a societate dreapta, libertatile cetateniei egale sunt Pri~i~eca .fiind s.ab~l~te; repturile ~jgurJlte d de dreptate nu sunt subiectul negocierilor ]

politice on calculului interesclor sociale [...]

Pare rezonabil sii presupunem di partile' aflate in pozijia originara sunt egale, Aceasta
.iI

tnseamna ca eleau aceleasi drepturi in cadrul procedurii de alegere poate face propuneri, poate

principiilor; fiecare

oren
0

tcmeiuri pentru acceptarea

acestora, s.a.m.d.

in

mod

evident, scopul acesror conditii este reprezentarea egalitapi lntre ilinte1e umane ca
persoane morale, fiinte co au aceste doua privinte, ~~galim nil
SlIDt

idee despre propriul lor bine ~i un simt al dreptatii. In

iieSla cO!l;_~derataaft

aseiiifuiareil.

Sistemele de scopuri capacitatea

icrarhizate in functie de valoarea lor; sa presupune eli fiecare omare

necesara de a Intelege si de a aetiona, orieare ar fi principiile pe care le adopli:L Impreuna cu valul ignorantei, aceste conditii definesc principiile dreptati! ea fiind acelea pc care

persoanele rationale preocupate de persoane egale, atunci dud

sa i~j
llU

promoveze interesele: le vor accepts, In calitatea lor c1!.ar fl avalltajat sallJ!~'antaiat

se

;;Jt~ de5p!~ ~ni

de contingentele sociale ~inaturale [...J

• Traducerea cuprinde nlni multe fragrnente din vclumul John Rnwls A .Theorycf Justioe, The Belknap Press of Harvard University PTe-S5, 1971 I Prin terrnennl pcznes, tradus ell prirlile; Rawls So rd"ra Ia persoanele ~fIlltc In spatd" viilului de ignoranta ~~p~tf1 portkip'l'ltel a alegerea principiilor drcptITfii (n.r.).

Ideea priucipalol a Feoriei Dtcptalii Scopul met! este

~aprezint 0 conceptie

despre dreptate care generalizeaza ~i duce catre un familiara a eontractului social asa cum
0

nivel superior de abstractizare teoria sp unern , la Locke, Rousseau, contractul propune

0

giisillil, ~1'i

Kant. Pentru a face acest lucru nu trebuie s1\ gfindim intrarii intr-o societare anume sau ca uuul care

originar ca unul necesar

forma specifics de guvernare, Ideea directoare este mai degraba Gilpriucipiile

drept1!.!iipentru structura de baza a sncietatii fae obiectul acordului originar, Principiile --~sunt cele pe care persoanele libere ~i rationale preoeupate sa-~i promoveze inter.esele proprii le-ar accepta ill pozilia ini{iaH\ de e&!!1ilat~. ea definind tenn~nii h!!14~lffi.tali asoeierii 'lor, Aceste principii trebuie

---

- -_---_...__-..
sa

ai
eie

-----

reglementeze

toate viitoarele

aeordnri;

specifica. tipurile de cooperare socialaln

care se poate intra ~iformele de _guvemare care

se pot stabili, Acest mod. de a privi priucipiile dreptatii ll voi numi dreptateacajairnes:'/_

Astfel trebuie

sa

ne imaginam

ea

cei care se angajeru:ii in cooperarea

socials aleg

impreuna, Intr-un actcomun, fundamentale

principiile care trebuje sa atribuie drepturile ~i indatoririle beneficiilor sociale, Oemenli 1rebl1ie s!i.

§i care sa. determine Imp~

dedda 1nainte CUm trebuie regleraentate pretentiile lor, unul

fata. deceH'ilalt,~i

care sll. iii:

carta fundatoare a I>Dcietiltiilor. Tctasa cum fiecare persoana trebuie sa decida prin
reflec ~e ration ala in ee eonsta binele sau, adica sistemul de scopuri pc care e rational sa 11 unnareascl,. un ~up de conteae ca flind drept face-c.presupunand meptatiL
pt;:t$!:>arJ:e

trebuie sii decida la fel oda11ipentru Intotdcauna

CG

sol

Sail

nedrept In acesl grup. Alegerea pe care niste oameni rratkm<lliat

c§ aceasra problema a alegerii are snlutie, determina principii le

~ Traducerea lui faimess prezJnra difkuJtatea insurmontabila a g~~ii-ii \U111! echivalent in JornSna care ~. redea uuantele multiple ale '~LlVamului, originat, A,." oprat pentru I:;!istr~re~termenilnr "" foir fi fairnes«; (inand coni ~a 1. fair ~'I~ folosit "CUm .~iinlimba r<Jttmaii cu sensul do corect, flChitcrbU; impa'iial; 2, t~ ideea de fairness trebuk sa fie echilibrate sensul procedural (c(Jt~litud':;'/3, imparjiillill1(l sub aspect procedural) cu eel substaatial (etfiita1e. dreptem). E'Q~o"ireaIn tradu~er." rQmanea~c'1 dear ~ unuia dhow" termeni] corect, jmp~rjJ(I,', echitate, ju .•t1p. ar jHn;" inevitabil aceentul pe UI! .sens, dezavailla:iiilldu-Ie pe cdd"ll~(11.1)_

ill cazul
ca
0

drepta.!ii ca [airness, pozilia originar.a :de e,galitate corespunde a contractului social. Desigur, aceasta pozitie originara
0

SImi! naturale
I1U

III

teoria traditionala

este gihlditfu

stare de lucruri isiorjca, ~i chiar mai putinca

COl 0

condirie prirnara
0

<I

culturii, Ea este

Inleleasii

situatie pur ipotetica estfel lncsr s~.conduca la

anurnita conceptie despre ell nimelrni TIl! I§i cunoasre .

dreptate, Priutre trasanirile esentiale ale acestei situatii esresi

b
(6)

---norocul f~riza

locul 'In soder-ate, stat-ului social sa" pozit:ia 111clasa soeiala; ruineni nn i~i cunoaste in distributia Inzestrtirilor nu I?i naturale
CU?OSC

~i a. abililll.lilor,l.otel.igen,a,
propriile idei de~e

forta, etc. Vol

presupun.e· chiar ca ~1ile

bine sau mclina:Wle

psil~ogice;spec:iale.
de carre consecintele

Principiiie

dreptatii

sunt al.ese lD sp.atele ul!ui vai o.i ignorantei.

Aces! lucru asigura ca nimeui

sa nu fie

avaatajat sau dczavantajat in alegerea principii lor cireumstantelor sociale. Dad teti care ii VOl

sansei naturale .sau contingentele

IlU

participantii sunt similar situati ~inlmeni

eS~lJl~__;JiJ:niet1~rncil;!ii.

situajja lui sp~cili(;~ principiile dreptajii sunt rezultatul unei

inreregeri

sau unui

acord/air.

Caci date fiind eircumstautele

pozitiei originare,

simctria rapol1urilOl' fieearuia tntre indiviziea

ell fiecare

dintre ceilalti, aceastii siluatie iniliuHt estefair calitate de fiinle rationale cu scopuri proprii

persoane morale, adica In presupune eu, cu simpil:

~i 1!!Z{)strate,

YO.i

dreptABi, Se poate spnne ca pozitia originara este status quo-ul initial adecvat, ~iastfel

InJelegerilefundamenta.J.erealiznt·e
sintagmei drepratea ce fatrness: ~it~ti~1ilial~ dreptate IIi fairness,

In acest

cadru sunt [air. Aceasta explicli. corectitudinea

ea ex;prim~ ideea

ca prineip~ile
"poezia este
0

dreplMiU!mL~Q.ceiPJaSe
coneeptelcr
llIU

ca.r;e_ este fair.

,<:;inl.agmfl )mimplic.ii

identitatea

tot asa emil nici sintagma

rnetafora"

impliea

identitatea conceptelor poezie ~i netafora [...] r

De asemenea,

nimeni nu 'i~i cuneaste

conceptia

despre bine, detaliile planului

sau rational

de viaIti, sail dual' lr~ba[uri.le spectate ale psihologiei

sale, cum ar fi aversiunea

fata

de

rise

SiU

it)clinal-ia catre optimism

saupesimism,

Mai mull devM ailll, presupll,ll en pAr~ile

nu cunosc circumstantele specifics ale propriei lor sO·cietiti. Aceusta ins,eanil1.li'::a cle nil
CUDOSC

situatia econon.icasi

politica, sau nivelul de civilizatie :\;i culrura la care s-a putut

ajunge, Persoanele dinpozitia fae parte.

ollginw:A nu au nici 0 informatie Mupra gcneratiel din care

Dreptatea ce fairness incepe,

dupa

cum am spus, ell cea mat generala dintre alegerile pe

cure pcrsoaneie Ie pot face unpreuaa, drepmtii care trebuie sa reglementeza Apoi, ava.l1d aleasa
0

~iunume alegerea prirnelor principii ale conceptiei

toate criticile ulterioare ~i reforma institutiilor,
0

ccnceptie despre dreptate, putern s~ presupunem dl ele vor alege

ccnstitutie ~1 legislativ care va legifera, ~iasa mal departe, totul in acord cuprincipiile un

arcp(~lii acceptateinitial.
rcguli care
til)

Sifua~ia noastrasoctala este dreapta dacl'i ea este astfelfucitt, sistemul de

prin aceasta succesiune de acorduri ipotericc, noi am fi stabilitcontractual

0

defineste ..Mal mull, presupunand

eil.pozitla originara determina intr-adevar

0

set de principii, adica.presupnnand

eli s-ar alege ori institutiile

anumitli coneeptie despre dreptaie,

atune! va 11 rn].ev~·m:c1 or! de.

eate

sociale satisfac aceste principii, cei

ang~a:ti in. ele pot sa·~i spuna unul altuia eli ei coopereaza in. term em pe care i-ar accepta daca ar fi persoane egale §oj libete, ate earor relatii reciproce suntfair. Top ar putea vedea

aranj amentele Ror in. aituatLa initia!i1. ca tncamind constrangeri larg acceptate ~i rezonabile
asupra alegerii principillor, Recunoasterea generslaa acestui fapt ar oferi baza aceeptarii publice a principiilor corespmlzil.toare ale cirepta1ii. Nici 0 societate, deaigur, fill poate fi 0 \

schema decooperare in care oamenii intra voluntar, in sensu] literal al cUV.antuI111; fiecase
persoana caracteristicile societate societatea persoanele
Clare

se gaseste plasaUi la nastere Inn-I) pozitie anume Intr-c societate anume, iar /. pozitiei respective ii vor afecta substantial perspectivele ~alis[actl prineipiile dtGptlitii data/mess pe
0 88

in

via,a. Totusi,

apropie c1Use poate de mult do). princlpiile pe care

bazata

schema

voluntara,

pentru

ca intrun~te

libere ~i cgale le-ar aproba In. circumstante

care sunt fair.

tu acestseas,

membrii siii sunt antonomi iar obligatiile pe care ei le recunosc sunt auto-impuse ~ J ... Prillclpiilc lirepllj,tii fundamentale

1. Fiecare pcrsoana va avea un drept egal la cele rna] ample liberti'lll compatibile
ell 0

ljbertate ~imilm:tI penrrucellalti.

2. Inegalitarile sociale

9'i

economics trebuie sa satisfaca dona condijii:

.5 a) sunt spre eel mai mare beneficia diferentei); b) sunt legale de poziti] aecesibile mturor In conditiile unci egaliliill fair a cportunitatilor ; a celor mai dezavantajeti (principiul

(f) Libertatile

fundamentale ale cct1i!enilor sunt, sirnplificand, libertati politiee (drepjul IIIvet

si de a fi ales intr-o functie publica) Imp.eul1a cu libertatea cuvfintului !Ji a asocierii; libertatea porsoanei lmpreunll

ell

libertatea de a detine proprietate:

libertatea dea nu fi a legii,

arestat arbitrar ori retinal lI§a cum soot definite dcconceptul

de suprematie

Aeestor liberli:htiIi.se pretinde

dintr-o.sccietate

Sa fie egale

conform primulu.i principiu, pentru

ca cetiilenii

dreapra trebuie sa alba aceleasl drepturi fundamentale.

I~

A.l doilea principiu

se aplica la distribuirea

veniturilor

~i bQ~liei

~i la proiectarea
cgala..,£.il.trebuie __ ~I posturile de

organizatiilor care folosesc diferentele de autoritate ~iresponsabilitare, sau a ierarhlilor de comanda.

In timp

ce distribuirea bog!ltiei_!l_i eniturll!)L!ll!.J!,ebuie v

sa fie

~~ fie in av;mtajul tutt~ror~ I}i in acelasi til11p. pozitiile comanda trebuis ,sa fie accesibile tuturor [... J

de autoritate

o societate
mf.'wip sunt

trebuie sa incerce sll evite zona ill care contributiilc marginate ale eelor mal negative, deoareee, cand toate acesteasunt egale, aceasta pare un defect mal

important deeat eseeul de a avea

cea mai buna schema atunci cand conteibupile sun!

pozitive, Diferenta .~imai mare tntre saraci ~j bog ali il face pe primli

~imal nevoiasi,

iar

acest lucru violeaza principiul avantejului reciproc, dar §i egalitatea democratiea [.,... ]

o persoana ill pozitia !lriginMa va fi deacord lntr-adevar

0

eli aceste inegalitatinu

at

sunt nedrepte, AT f

rniopie din partea lui daca nu

fi de acord, EI ar ezita

sa

aecepteacesre

regularitati doar daca ar fi demoralizat rnai binesituati; invidie. Peritru

II

de simpla constatare sau observatie dJ.. allii sunt

!Ji amasumat'

deja eli pariile. decid ea p cum nu ar fi influenlate de im~g,alitatile,jreblllie

face bine determinate principiile co;reglerncnicaza

sa privimsi~!~llJ:.uldinJ12WMP~~.tID.:mruL9Wim.lli;Rillin~Yf!tJJ&.il!!: IIll:;ga1itil.tile sunt

6 permise atunci cand de

lu,1Ximize_9,sau

eel putin contribuie

la maxirnizarea

~Ieptfui~or

~~tgt..9.!1l!mg.ale- celui mal !Ju!111 noroccs grup_ din societate,

Nu mai exista astfelnioj

lUJ

motiv pentru ea distribuirea

boga1iei $1 veniturilorsa

fie

decisa mai degraba de distribuirea calitstilor naturale deem de norocul social sau istorie, Mai mult, principiul oportuuiti'itii fai;' nu poare fi decat imperfect: aplicatcel tirnp exista institutia familiei, M~!lura in care calitatilenaturala se dezvoltasl Ilnl~n c~a: au rezultate

este mfluCIlfatl\ de toate tipurile de conditii soeiale ~ide atitudinile dorinta de a face un efort, de -a tncerca, ~i dcci de a rnerita ceva in

de clad. Chiar ~i obisnuit depinde

SeIlS

de imprejuriiri sociale §i farnl hale ferieite, Pentru eel care au 0 inzestrare similara, este imposibl I sa asiguri in practica sanae egale la cuI lUra ori pe.rfom)antll putem dori arbitare ale inSl1.~i loteriei naturale [...J socials, ~i de aeeea

-sa adoptsm

un principiu ca1'12 recunoaste acest fapt ~icare atenueaza efectele

Teild1n~a ci1tre egalitate A~ vrea S;J, rochei aceast~ discutie a .celor dona principii explicand sensul 'In care ele timp sa J;esping poslbila
0

exprirna 0 conceptie egalitarista asupra dilb'ptatii. Vreau inacel~i obiecjiecare spune cl\ principiut Pentru opon:uniti1piIair a pregali terenul
0

ar promova propun,

societate meritceratfca

_nepas~toare?~ (careless).

in acest sens, vnj

umlnti

!::M~va

carac!eristici ale coneeptiel despre dreptate pe care

Mai intiii, putern .sll obse);V\'!m ca prineipiul argumentelor lnega1iti1~le; seoase in evid(lntll: de principiul

diferenl.e.i of em 0 importanf.~ specifica

rectifican]. Acest principia spune cl sail

nernerit~t~ se eer rectifiGllIte'~i daci1- il1egalilafile determinate de n~re aceste inegalitati trebuie cumva compensate. a trata teal", persoJIDelUIW!!Qd..egal.

inzestrari naturale sunt ncmeritate, urmare, acest principi.~ spnne oferio

Prill

ca gentm

pentru a eei ell mai

putine -calila~i naturale s]

rea!.l egalitatea

sanselor, ~!lU!W. tte:~'l1_'!!rntaJMi.de

fOlia

de ceihascliti

uLkIoo_~

i11 po!itii sOGiale 1'1al.PUj:in favorabile. Ideea

acestui rnai putin inteligent; in report

este de a fe6tifi¢a inechitatea contlngen!ehr

in direcJia inegalit!\tilot. lnurmarirea

principiu, resurse rnai mari.pot fi cheltuite pe educatiacelui

7
ell. eel mai inteligent, eel putin pentru de ~coaHt
0

anumita perioada de timp,

sa

spunem primii a111

Dill cate stiu,

IlU

nurnai principiul rectifidrii

a fest propus ca unic criteriu al drepti'i!ii,

Cat

singura tinta a.ordinii sociale. El este plauzibil, asa cum sunt cele mai rnulte principii de acest fel, numai ca principiu prima facie, ~i ca unul care. trebuie pus In balan~i'i ell

celelalte, De exemplu, noi trebuie 511 dmllinm in comparatie cu il sl:mdardului mediu de

rind ilillmbnnl'itati!:ii
binelui CQmun.Totu~i,

vial:i,

ori cu eel care sustine promovarea

orice aile principii am sustine, cerintele principiului

considerare, dreptate, societatii El este considerat diferentei
3.

rectificaril trebuie luate in

noastre despre EI nu cere rectiflcarii,

reprezenta

un element al cnnceptiei principiul

Principiul

lUI

este, bineinteles,

sa Incerce sa elimine

handicapurile ca ~i cum tOli ar trebui sii concureze in mod

fair in aceeasi cursa. Dar principiul diferentei ar aloca totusi resurse in educatie, sa

speram, pentru a iIllbunat1i{i asteptarile pe termon lung ale celui mai putin favorizat, Dael!
aceast ,,[';01" este at ins d~nd mai multa atenrie celui mai bine Inzestrat, el este permis; altfel

nu. Luand

astfel dedecizie, valoarea educatiei nu trebuie

sa fie eyuluata

doar in functie
\

de eflc.''''I' ""'~':"".' a ~ h1.llll\st~eas~. iala, .E c c ..gal, daca nu ebia~~a~.import~l, este FO~Ul educatiei Ill. faeilitarea accesului unei perscane Ia eultura SOcletutll sale §Ilia treburile

acestela, Iar in acest mod educapa furnizeaza fiecarui individ un sentiment sigur al
propriei sale valori.

Prin urmare, desi principiul. difereotei nu este identic

realizeaza
0

ell

principiul rectific.aril, el

parte din intenfia ultimului. El transforma scopurile strueturii de baza asffel

II

Inofit in achcma totnfa

institutiilor

nu mai acoentueaza pe eflcienta s(lciala ~i valori reprezinta, de fapt, un acord asupra

tehnocratice, Observam astfel eli principiul.diferentei

distribuirii talenrelor naturale ca .avutie eomuna "i asupra partieiparii la beneficiile acestei distribuiri, oricare ar f aceasta, Cei. car~ att fosl favorizStti de natura, or:icinUll!lU! ot

ca~tiga din soma lor huna doar in condjti.!le ~ ... -..

care sunt avantajati in mod natural inzcstrati,
11\.1

--

imb~liit!t$!9Jitual .a erdi}Q ilor, Cei

doar pentru

trebuie sac~tige

ell

suntcei

mai

ci ~i pentru a acoperi costurile de Iormare ~i educare, preeum ~ifolosirea

tnzestrani lor in rnoduri care Ii ajut! ~i pc cci mai putini norocosi, Nirneni nu-si menta

8 capacitatile naturale mal marl, ~i ici unloc de pornire maifavorabil in societate, De aid. n

concluzia nu este

ca aceste

distinctii

ill

trebuie eliminate. Exista un alt mod de

II

Ie trata

Structura de baza poate sa fie astfel armjata inc·at aceste contingente

sa lucreee spre

binele celor care sunt cei mai putiai norocosi. Ajungern deci la principiul diferentei daca

vrem sa punem ia punct sistemul social, astfel incflt nimeni sa nu cfi~,!igesii.usa nu piarda
din locul pe care 71are in mod arhitrar in distributiajnzestrarilor naturale sau din pozitia
schimb,

sa iniliaJa if! societate, tara ada sau a primi avantaje ccmpensaroril in

Din perspectiva acesior observatii, putem respingc teza

ea rcglementarea

instirutiilor este socials

'intotdeauna. defectuoasa ·cat timp distributia talenteler naturale

iii contingentele

sunt nedrepte, ~iemu mai mult, eli aceasta rredreptatc trebuietn mod inevitabil sa se transfere asupra aranjarnentelor en
0

ornenesti, Aceasta afirmatie este oferita din cand in cand ca :,;i cum refuzul de naturals
11,

scuzii pentru a ignora nedreptatea,

accepta nedreptatea

este

similar ell refuzul de. a accepta mom-tea, Distributia

nu este nici dreapta nici in .anumite p07.it[i

t saunedrept

nedreapta; -\li nici nu cste nedrept -cit in societate oamenii soan nbeut socials. Acestea sunt pur si slmplu fapte naturale. Ceca ce este dr modlllin care iru:titl.ll~teazll ~~am:e. Societatile aristocratice

este

si cele de castli

-suet nedrepte pentru eli ele fac din aceste contingente ccnstituieapartenema

baza de atribuire pe care se

la clase sociale mai mult sau mai PUiUl Inchise ~i privilegiate, arbitrariul existent in natuiA. Nil. este

Stmctura de baza a' aeestor societati tacorporeaza

insa neccsar ca oamenii sa se resemneze si 'sa accepte aceste contingente, Sistemul social nu este
0

ordine de neschimbat, in afara eontrolului urnan,

cat

0'

structura a actiunii alt~

urnanc. in dreptatea cafaimess, oame*c~epfl\ prciectarea institutiilor, ei se angujeuzu

circumstantele

s;t;~i imp;llM§2!1~:l!i,oarla'Linu1

in
~i

Be. profite de contingentelc naturale

sociale numai atunci cand aceasta aetiune serveste beneficiului

comun,

Cele d!oll.a principii sunt un mod/ail" de a Infrunta arbitrariul soartei;

imperfecte sub alte aspocte,institutiile

# desi fMii.llldoialii

care satisfac aceste principii sunt drepte,

Un ali subject este faptul ell. p~ip.b1!J!_i~rentei

un principiu conexiunile

e:':mrim;L.q,.llIee e~&.i~,

lEi este

a1 benelieiului

mutual. Am vazut, eel putin atunci

dllldfuncponeaz1i ca

in l:u"I'beli. fiecare individ reprezentativ

poate accepta ntructura debazf

9 proiectata

sa

il pIQIUOVeZe interesele,

Ordinea sociala po ate fi justificara

oricni, fi in necesar

special celor mai putin favorizati;

in aces!

sens

ea este egalitara, Dar

pare

-sa
Sa

exarninam III mod inttitiv ill ce m1L~urliconditia benefieiului luam in considerare doi mdivizi reprezeatativi

mutual este satisfacuta

A ~i , undc B este eel mai putin favorizat, B ell eel mai putin defavorizat,

De Iapt, de vrerne ce snntem interesati Incomparatia presnpunem ~~_o:Ie

Sa

cfu B este aeest om. B poate accepta situa!"ia de lilstarit a lui A dac!1

lui A au fo!!...ea~ligate astfcl5n~~!.._ele~~utl~:.t:sc

pers~

Daca este acurn. sa aiba mai

0

lui A 1l:U i-l1.1' fi pennisa pozitia rnai buna, B ar fi lncli mai nevoiasdecat Dificultatea este de a arata ca. A nn are motive sa se plilnga. Poate i secere
<II

putiu decat ar putea sa aiba, caci dad. ar avea mai mult, aeeasta

conduce la

pierdere

.pentru B. $i aeum, ce i se pease spune celui mai favorizat? Pentru tneeput, este dar ca bunastarea Iiecaruia depinde de
0

schema a ccoperarii sociale In.lipsa careia nirneni nu ar

avea o viata satisfacatoare, [n al doilea rand, putern cere cooperarea. volunterti a fieodruia Goal' daca termenii ecestei scheme sunt rezonabili. Principiul diferentei, deei, pare sl'i se
constituie
111IT-O

baza jpir

pc care

¢ei mai

bine situati,

311."

cci .mai fhvorizaji

de

eireumstantele

sociale, se pot astepta

0

ea altii fiJi cclaboreze

cu ei atunei cand un

araniameat functional este

conditio necesara pentru binele tuturor, cei rnai bine dotall I~i meritaavantajele
aU""L

Exista.o tendintii flreaaca sii So obiectezeca Indiferent daca de sunt sau nu in beneficiul

mari,

t'l. acesr

moment, tr~blJ.ie.sti fim chili

asupra notiunii demerit, Este perfect adevarat ca, dat fiind un sistem just de cooperare eft schema. de reguli publice, si date fiind 1Ifieptlirile create

de el, oamenii vcare, ill

perspective imbunatlllirii starii lor, aufacnt

ceca ce sistemul anunta ca. va recornpensa

sunt indrepraliti la avantaje.

In acest

sens, eel mai favorizati sunt indrepHi!ili la soarta lor; sociale, ~i comunitatea este

prctentiile lor sunt a.;;wjJltili legitime stablllte de itisbtUtii obliga!li sa Ie p'una In aplicare, Daraeest cooperative; eleste

sens al meritului prosupune existenja schemei trebuie

irelevant nentru rntrebarea daca de la bun inceputschema

proiectaH:Lin aeord cu pzincipiul diferentei ori cu vreun all criteriu.

Cineva poate crede

ca persoana

cu illzcs(rAri naturale mai bune i~i merita aceste calitl'ifi ~i

caracterul. superior care au fikut posibila aceasra dezvoltare, Decarece el este mai valoros in accst scns, c] mcritaavantajele

m<l.i mari p~ care a putut sl1 le dob~lnd,tla~ca on ele:

10

T0tcl~i, IOU sigunmtil. aceasta perspective este gte~il.a_ Se pare ale judecatii inzestrarilor noastre bine chibzuite naturale, aceta eli nimeni

lOa este

unul din punctele fixe

nu-si merita local tn distribuna de plecare initia] in efortul

tot asa tum nimeni nu-si merita punctul

societate: Afirrnatia ca un om [~imerita caracterul superior care ii permite de a-si cnltiva ca.l.i![tile este tol Mfulde problematica; eaci caracterul

sa faca

slhl- depinde de
STar

Imprejurari soeiale }i familiale fericite pentru care nu poate sa. aiM. pretentia c1i i datora, Notiunea de merit pare a nu se aplica
OIl

acestor

cazuri,

A~tfel, individul

reprezentativ pentru cei avantajati

pcate spune eli cl.me'ritii, ~i prin urmare el are un

drepl la 0 schema de cooperare TI1 care ii este permis sa capete IJenetidi il'ltr-Wl modin care e1 nu contribuie la bunastarea pretentie. diferentei Din punctul celorlalti, Nu exista niei
0

baza pentru

astfel de

de vedere at bunului

sim] cornun, pare, deci,

d'tt

ea

principiul

este aeceptabil

atftL pentru eel mai pntin avantajat,

~i pentru eel mai pentm eli '!ntr-o

Ia sensul in

avantajat. Desigur, aici nu am construit un argument pentru principiu, teorie contractuelista argumentele

se fac din puncrul de vedere at pozi~iei originate.

Totusi, aceste consideratii intuitive aju15 la clarificarea naturii principiului~i care acesta este egalitarist,

j marginala

I Am

observat mai devreme ca

societate trebuie sa evite situatia in CMe contrihutia

a celor illZestrnt!

la bunastarea celcr rmai putini favorizati este negativa, in partea supericara a curbei contributiei (ineluzand

Principiul trebuie saactionezedoar desigur si maximul],

Un motiv pentru acesta este, putem vedea acum,

ca

pe acest

segment de curbacriteriul heneficiului mutualeste intotdeauna satisfacur, Mai mult,

exists un sens natural in care armenia reprezentativi permise, intereselor sociale este realizata; oamenii nu P\i! ('.11tig:l pe sesma altora, deoarece numai avantajele reoiproce sunt siguranta, forma si panta eurbei contributiei snnt determinate, in parte: eel

ell

putin, de loteria p<lturaHl a in~e5trfu:ilor native, si ell. atare ele nn surd nici drepte niei nedrepte, Dan: sa presupunem ci'l'noi consideram axa de 45 de grade careprezentand
0

idealut unei armonii perfecte

haie dreapta) pe
Cart

a intereselor;
cii;;tiga
1.'<, 0

aeeasta este curba coatrlburiei (1n aces! oaz,

fiecare

la fel, Atunci, se pare deci, ca satisfacerea

in mod

real a celor doua principii ale drepta~ii tinde sa apropiecurba perfecto a intereselor. Odati'l

de idealul unci armonii

socierate trece dincolo de maximum, ea aciione!l1la de-a

11 lungul partii coboratoare a pantei curbei, iar armenia intereselor nu maiexista. Pe masma

ce cei mai avantajati ca~,tiga, cei mai putin avantajati pierd, ~j invers. Situatia este analogs cu a fi pe
0

grani~a a eficientei, Aceasta nu este de dorit dl.nd este asumata dreptatea

mutual, trebuie

structurii de baza, Peetru a realiza astfel idealul unei armonii a intereselor in termenii pe care natura i-a oferit, ~i, entru a indeplini criteriul beneficiului p pozitionAm hi regiunea contributiilor pczltlve.

sa

ne

Un alt merit al principiului fratemi~i ___

diferentei

este di el ofera

I)

inlernreiare

a principi:l:!!!Ji a avut
0

-~ -_ .. in comparajiecu

Iibertatea ~i egalitatea, ideea fraternitstii

pozitie

mitior-a in teoria democratica, Ea este privita ea un concept mal putin politic, nedefinind in sine nici un drept democratic, dar promovfmd ill loc anumite atitudini mentale de comportament
§i,

forme

lara

de ·care am putea

~a pierdern

din vedere valorile expriraate de ca fraternitatea

aceste drepturi, San, imlldit~ lndeaproape reprezinta

0

eu acesta, se consider!

anurnita egalitate a respectului social manifestata in diferite iuiatniri publice de subordonare si servilitate, Fraternitatea presnpune farfi

~i ill absenta atitudinilor

1ndoiala aceste lucruri, ca ~f tin sim] al prieteniei civice ~isolidaritatii exprima niei
0

sociale, dar nn

cerinta bine defmi.ta. Trebuie 'inca sa gasim un principiu al dreptalii care se

.P(}triv~te ou ideea subiacenta. Principiul diferentei, insii, pare firesc a1 fratetnitalii,

sa corespunda

intelesuhti

~i anume ideii de a. nu dori sa ai avanta]e rna! marl decst daca

SUIlt

aceasta este in beneficiul altora care dar sitn

mai putini 1nstariii.

in

aceasta conceptieideala,

practica, familia. este unul din Iocurile undc principiul maximizani sumei
interesele celorlalti. A vrea s1l

avantajelor este respins. Mernbrii unei familii nu dorese in mod obisnuit s1i c~tige decal
daca daca pot face aceasta ·tntr-un mod care promoveazs

acticnezi pe baza principiului

diferente]

ure exact aoeaata consecintn, eel rnai binc plasati \

doresc ~li·,~iaiba avantajele mal mati numai III cadrul unei scheme to care aceasta actioneaza in beneficiul celor mai putin] norocosl.

Idealul fratemitatii este inteles cll:ieodatil. care ar Il nerealist Acesta este

llII

ell

implicand legaturi sentimentale

sau afcctive,

sa fie

presupuse

a exista intre membrii societatii in amploarea ei, pentru care fratemitatea este relativ neglijata

motiv suplimentar

in

contextul teoriei demccratice,

Multi au erezut ell locul lui potrivit nu e in domeniul

12 trcburiior publice. Dar, chiar daca el cste Indreptatit ca incarporfmd cerintele principiului diferentei, nu este impracticebil, Se pare eli lnstitutiile ~i politicile publice in carenoi eel pu!in !n

avern cea rnai mare incredere d. sum juste satisfac cerintele fraternitajii, sensul 'tn care megalitil.t1le permise tavorizati.In fudata de ele contribuie 13 bunastarea

celer maio putin

acesta interpretare, principiul fratemiti'i~H este un standard perfect realizabil, putem asocia ideilor traditionale de libertate

ce 11 acceptam,

~i egalitate

fraternitatea, in interpretarca

democratica a celor dam! principii ale dreptatii, dupacum

urmeaza: libertatea corespunde primului principia, egalitatea ideii de egalitate din primul principiu odata ell egalitatea oportunitatllor fair, ~i fraternitatea principiului

d.iferente-i. in

r(

acest mod, am gl\sit kicul unei conceptii a fratemita~ii in interpretarea democratiea a. celer doua principii, si observam dl ea impune
0

consrrsngere precisa asupra structurii de bazfi

a societatii. Celelalte aspecte ale fralernit1ltii nu trcbuie uitate, dar principiul diferentei ~i exprirna sensul fundamental dill punctul tie vedere al dreptatii sociale.

Din perspectiva

acestor ohservatii, urmeaza acum

0

-ell, interprctarca

domccratlca a odor

doua principii nil va conduce la

societate mernocratica. Aceesta forma de online sodal~

ell

presupune principiul c.arierelor desehise talentelor ~i foloseste egalitatea oportllniUi. nor

un ruod de a elibera ener&ill.e oamenilor in cantarea prosperiti:itii ,economice ~i oonduc£rii

~~

~ privinja

Exist!

inegalitate pregnanta lntre clasele superioare ~i cele inferioate atilt in pentru

mijloacelor

viata,

dit

si

a drepturilor

~i privilegiilor

autoritiltii
~i

organizationalc,

Cultura strafurilor

rnai sarace este precara dH tirnp elita tebnocratica pikghiilor nationale ale puterii

p6Htidi

este protejata

prin mtermedinl

~i boglWei. societate
difere~*i este ~i mai

Bgalitaiea oportunitatilor

Inseamna sansa egalA de a p11r1isi10cI.IIeel mai pu\in favorizat

0

penlru a pleca III cautare« pcrsonala a. iuflueutei ~i pozitlei sociale, Astfel,

este un pericol pentru celelalte interpretari ale principiilor democratica, Cl\ci, dupil. cum am vazut, principiul

meritocratica

dreptitlii, dar nu

~i pentru conceptia
transfonna

in. mod fundamental

scopurile unci societati, Aceasta censecinta

evidenta dad, observam faptul respectului

ea

trebuie
0

sa

luam in considerate

valoarea esentia.Ia a.
0

de sine, dar ~i faptul eli

societate bine ordonata este

uniune sodali1 de

uniuni scciale.In
mai

consecinta, sensul Increderii Ill.propria lor valoare trebuie cultivat la cei

p1llivi avantajati, iar acesta l:imiteazil fonnele de ierarhie $i gradele de inegaJitale

13 pcrmise de dreptate, Astfel, de exemplu, resursele pentru educatie

III!

trebuie alocate doar

san ne.aparat in acord ell beneficiile Iorestimate til. Cil.litll(:i productive educate, can de
asemenea,

in functie de valearea

lor in tmbunht~l.irea vietH

sociale §i personale a

ceU_teniloI, incluzandu-i aid ~i pecei mai putin fevorizati.

Pe mlisu:ra ceo soeietate

progreseazh, considerentul din urma devine din ce in ce rnai important.

Fu n damen tele egalltitii

Ramane inca de. examinat carer fiinje Ie datoram garantiile dIeptiitii ,[... J. Raspunsul firesc
este ·eli sunt ehiar acele persoane morale care aunt tndrept1i.!·i!e Is. dreptate egala,

Persoanele morale se disting prin

(~ise 'presupune c1\,3'J)
0

dOlJ~

caracteristici: mai intiii de stint capahile de a avea

idee privind binele lor (exprimata printr-un plan rational

oe

via¥i); ill a] doilea rind, die sun! capabile de a avea (~j se presupune eli dobandesc) un sim] al dreptatii, odorinil1. tn mod normal efectlva de a aplica ~i actiona pe baza

principiilor
e:lT"cteristicile

drepU'ilii, eel putin intr-un grad minim. Ne folosim, prin urmare, de

pefso:J:rlelC>f aflate

jill'''''

o.ris..ina:rjj, pentru.

n dieting"

·tipu! de flint"

carat-a li ae aplica principiile ..Nmtl la urma. Partile sunt viizute ca adoptand aceste criterii pentm a reglemenra activitatea il1stitu:tiilor comune ~i comportamentul Ior uneia filti1.de cealaltil.; iar descrierea naturii lor intra in proeesul de g1\ndire prin. care se selectioneaza
prineipllle, Dreptatea egaIIIapartine celor care au oapacitatea de a partioipa ~i de a actiona in acord en 'lllielegerea publica a situatiei initiale, Trebuie. observat morula este aic[:definita ca fiind in. mod obisnult
0

dipe:rsi:m(l)litalea

potentialitate ce se realizeaza la timpul

euvenit, De altfel, chiar aceasta potentialitate estecea care aducetn scena pretentiile fala de dreptate [....] Vedemjirin couditie suficleuta penuu
esential nu este cerut [...]
<!

urmare, eli aceasta capacitate a personalitatii morale este

fiu.l(Jrt:pm~i~i la dreptate egall1. Nirnic tn afara aeesrui minim

Trebuie accentuat faptul eli aceastaconditie,

~ianume capacitatea personalitu.~ii morale, pierdere importantz, Nu exista Dear ici ~i cole

nu este in nici un caz stricti. Cand cineva este lipsit de aceasta potentialitate prin nastere oei accident, acest Iucru este vazut ea un defect saucao nici
.0

rasa sau vreun

grup uman cunoscut care sa nu aiba acestaealitate,

8i111

unii indiviai sunt lipsiti de potenti alitate ruorala,

de realizarea I'll. intr-un grad minim,

14 iar neputinta de a
0

realiza este

consecinta

a circumstanjelor

soeiale nedrepre

~i

paupere, or! a contingentelor sirnml dreptatii,

arbitrate. Mal mull, ln timp ce oamenii au In grade diferite urn motiv pentru a-i lips! pe cei cu poteniial
0

acest fapt nu reprezinta

minim de intreagn protectie a dreptatii . .Odata ce este intrunit un anumit minim moral, perst'lau~ este indreptil.lita eatcodata cii drepturilede la libertate

ega Ill, similara cu a celorlalti

L..J

Se crede

baz5. ~i liberlalile trebuie s~ fie diferite 111 Iunctie de capacitate;

dreptatea cafairnesscontrazice acest lucru, Cu conditia de a fi satisfacut minimul necesar pentru

0

personalitate moralll, oricarei persoane i se datoreaza garan!iile dreptatii.

-A

Acea(;tii descrierea

fundamentelor egalit!lJ1iiare nevoiede

cfie<lva comentarii. Mai full'l], se

0

poate obiecta eli egalltatea nu se poate baza pe atribute naturale, Nu exista nici nanirala cu privire 1::1are toate fiintele umane si! fie egale, adica pe care c (on suficient de multi) In acelBfigrad. egalitatii, trebuie sa
I)

trasii.tura

sa 0 aiba. fiecare
0

Ar putea plirea cil. daca sustinern

teorie. a.

interpretan altfel, ili antnne ca un principiu procedural pur, A

CRIe

spune cit fiinlele umane s unt egale inseamnil: di nimeni nu

preferential 111 abserra unor motive constrangatoare, egalitatea: ea defiiI!e~tcsupc>zitia procedurala

il1rlreptatlt la un tratament

Obligatia de a dovedi favorize!lZ~ ega], Abaterea

eli persoanele trebuietratate

de In tratarnentul ega! trebuie ,s!1 fie apfu"at!i ~ijudeeata impartial fu fieeare eaz cu acelasi sistem de principii valahilepentru toti, Egalitatea esen!ia]1i este considerata a fi egalitatea

de tratamen t,

-'I.e-!

,NO~ _

Exist=rtcaleva dificullafi.
similare,

ell

aceasta interpretare procedurala .. Mai il;ltfii, ea

JIll

mseamn1i

n:imic mai mull. deetH preoeptul, aplicat la eel mai inait nivel, de a tram similar cazurile
il)lprelll1~ ('11 0

atribuire

oblisalif!i de

II

dovedi, Egalitatea tratameutului inegaliti'ltilor.

au

restrictioneaza

temeiurile

care pot fi oferite in justificarea

Cat timp

sisternele de sclavie ~i e Casta. (pentru a mentioaa cazurile extreme) ar putea sansface d aceasta idee, nu exista nici egalitani
0

garantie a tratamentului

substantial egal. Protectia ream:.a d.replll.jii, §i nu ill aceste supozitii

este incorporata Incontinutulprincipiilor

procedurals ', Plasarea obligatiei de a dovedi nu este suficenta, Dar mal departe, ehiar diaci'i. interptetarea procedurala impune restrictiireale trebuie sa urmam pmce.r1m,! In Il.Hllml.e cazuri, institutiiior, se pune inca intrebarea de ce

i;u:

altele nu. Cu siguranta ea este

IS aplicsbila fiintelor dintr-o anumita clasa, dar care din ele? Avemnevoie fundament natural 011 egalithtii, astfel indlt stl putern identifies aceasra elasa.

tllca

de: un

Mai mutt,

perspective

egalitarista

nu-este

ineompatibila

cu interneierea

egaUll1j:li pe

capacitiiri naturale, Tot ce trebuie sA facem este Sa selectam 0 proprietate de sfera dcfinita (~a cum VOl arrila) ~i sa oferirn dreptate egalil. celor ce Indeplinesc exemplu, proprietatea dea se aila tn 'i.llleriorul UI1Ul.cere este
0

conditiile ei. De

proprictate de sferii a de?i

punctelor din plan. Toate punctele din interiorulcercului coordonatele lor diferli intr-o guumitlllllasura, deoarece niei
Uti puna

au aceasta proprietate,

Iar ele au aceasta proprietate !n mod egal,

din interiorul cereului. nu este mai mult san rnai pl.l~t1Jinterior

0

dedit vreun alt punct din Interior. Acnm, dadi cxista sau nu

proprietate

de sfed este
0

adecvata pentru evidentierea privintelor In care fiintele trebuie eonsiderateegale,

chestiune stabilittl prin ideea de dreptate, Descrierea pi'irtilor In. pozitia originara id.l'mtifie·!j o ascmenea proprietate, iar principiiledreptatiine asiguri'i M orice variatii de abilitate in

aceasta sfera trebuie privitli ca orice alta capacitate' naturala, Nu exista nici un obstaool pentru a gandi.
0

capacitate narurala ca fiind fUlldamentul

egalitaJii.

Respecnil mutual este

datorie naturala fallide

agentul moral. ca fiinlit cu un simt al

drepti'i!ii ~i0 idee de blne [....] Respectul mutua! este aratat in cateva. moduri: in vointa noastra de a vedea simaria celorlalti din punctul lor de vedere, din perspectiva ideii lor despre bine; incapacitatea noastra de a oferi motive pentru actiunile noastre atunci cand

inreresele altere sunt afectate substantial,

Recunoasterea publicfi a celor doua principii oferii mai rnulta Gun!inere respectului de sine al oameniior,' ~i aceasta la irtindul ej creste eficaeitatea consecinte sunt temei.iri pentru a alegeaceste principii, cooperarii sociale. Ambele

Este in mod evident rational

pentrn oameni {)a~~iasigure respectul de sine. Un simt al propriei lot valori este necesar daea este Gaeisa-~i urmareasca

propria ideea de bine ell ardoare ~i sa se bucure

(I

implinirea ei, Respectul de sine nu e atilt

parte din once plan rational de vialfl, cit e

sentimentut d planul personal menta sa fie realizat. Acum, este evident ea propriul de sir)" depino:k

1n mod

ncrmal de respecrul altora, Daca nn percepem faptul

Gi;i

eforturile

16 noastre sunt respecrate de allii, este dificil, daca nu imposibil, sa ne- mentinem

convingereaca lell.lriJe noastre merita urmarite, Din acest motiv, pllrtile vor aeeepta
datorinnaturala cealalta 'I de
ii· se

respecta reeiproc, care Ie cere 311 se comportecivilizat

una eu

Sa

doreasca sa~~i explice temeiurile aqitlniJor lor, In special cand pretentiile

celorlalji sunt incalcate. Mai Inuit, se poate presupune eli este mai probabil ca eel care se respecta pe ei In{>l~~ 1i respecle ~i pe al~ii, si reciproc, Dispretul la adresa propriei sa persoane duce la dispremirea celorlalti si lcam(;:uintfu binele In aceeasi m1l.sllrd ineare 0

face invidia Respecul de sine

Darnen!i au nevoie

seautesustine

reciproc,
lor. Respectul de sine si increderea ~icu atilt mai

sa

fie asigurati de stimaesociatilor

in valoarea proprinlu] sistcmului de tclm:i nu pot supravietui iudiferentei,

putin disprerului altora, Fiecare beneficiaea de pe urma vietii intr-o societate "in care datoria de a se respecta reciproc este onorata, Costurile interesulni propriusunt • raport eli sprijinul pentru ,simtul propriei valori, minore in.

Traducere deAdrilil1~P"u:llriescu

~iBogdan Pops