P. 1
Convertizor Static de Frecventa - CRISTI

Convertizor Static de Frecventa - CRISTI

|Views: 1,886|Likes:
Published by Cristi Vuc

More info:

Published by: Cristi Vuc on Jun 13, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/18/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU“ REŞIŢA FACULTATEA DE INGINERIE

PROIECT DE AN Specializarea

TEHNICI ŞI ECHIPAMENTE MODERNE ÎN INGINERIA ELECTRICĂ

Coordonator Prof. Dr. Ing. RUJA Ion Masterand Vuc Cristian

Reşiţa 2011

UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU” REŞIŢA FACULTATEA DE INGINERIE

PROIECTAREA CONVERTORULUI STATIC DE FRECVENŢĂ

Reşiţa 2011

85 η = 0. cu următoarele date nominale: U = 230/400V F = 50 Hz Cos φ = 0.89 DA = 40% n =984 rot/min Pn = 5 KW . pentru comanda unui motor asincron cu rotorul în scurtcircuit. cu circuit intermediar.DATELE TEMEI DE PROIECT: Să se proiecteze un convertizor static de frecvenţă indirect.

IV – Calculul circuitului intermediar Cap. VII – Calculul termic . I – Generalităţi Cap. III – Calculul redresorului Cap. VI – Alegerea dispozitivului de comanda pe grilă Cap. V – Calculul invertorului Cap. II – Alegerea convertizorului Cap.CUPRINS: Cap.

deci rezulta un regim permanent format dintr-o succesiune periodica de regimuri tranzitorii. Închiderea si deschiderea succesiva a acestor întrerupatoare se face dupa o logica impusa de principiul de functionare a convertorului. Fluxul de energie este orientat de la partea de curent alternativ a intrarii la partea de curent alternativ a iesirii. Aceste dispozitive functionând în regim de comutatie. Toate convertoarele contin deci o parte de putere (forta) si o parte de comanda. Convertorul static are rol de receptor din punct de vedere al sursei de energie si rol de sursa de energie din punct de vedere al sarcinii. . Aceasta impune ca. ca si valoarea sa efectiva. Clasificarea convertoarelor statice de putere se poate face. principalul lor criteriu de dimensionare sa fie randamentul. au rolul unor întrerupatoare.cicloconvertoarele . Acest fapt determina diferente între electronica de putere si electronica de semnal. . frecventa a tensiunii) tinând cont de cerintele impuse de receptor.sunt convertoare alternativ-alternativ.sunt convertoare alternativ continuu. dar frecventa tensiunii de iesire poate fi modificata în raport cu cea a tensiunii de intrare. dar valoarea sa efectiva poate fi modificata. . Convertoarele pot fi de asemenea montate între doua surse de energie pentru a face posibila functionarea simultana a acestora. tranzistoare) si/sau necomandabile (diode). Fluxul de energie este orientat de la partea de curent alternativ a intrarii spre partea de curent alternativ a iesirii. Frecventa tensiunii de iesire este aceeasi cu cea a tensiunii de intrare. Aceasta logica este asigurata de schema electronica de comanda. unde scopul principal este obtinerea unui semnal de iesire fidel. Partea de putere a convertorului este realizata cu dispozitive semiconductoare de putere comandabile (tiristoare.sunt convertoare curent continuu-continuu.variatoarele de tensiune alternativa -sunt convertoare alternativ-alternativ.chopperele . având rolul de a modifica parametrii energiei furnizate de sursa (valoare. Fluxul de energie este orientat de la partea de curent alternativ la partea de curent continuu. forma.redresoarele .CAP I – GENERALITATI Convertoarele statice de putere sunt echipamente statice complexe intercalate între sursa de energie si receptor. în principal. dupa doua criterii: 1) tipul marimii electrice la intrarea si la iesirea convertorului 2) tipul de comutatie Dupa primul criteriu se disting: . Fluxul de energie este orientat dinspre partea de curent continuu a intrarii la partea . Convertoarele asigura conversia unor cantitati importante de energie.

1).sunt convertoare curent continuu-alternativ.invertoarele autonome .1. Tensiunea de iesire este reglabila. Cu alte cuvinte . un circuit intermediar de tensiune sau de curent continuu si un invertor autonom. La iesire gasim una sau mai multe tensiuni alternative reglabile ca valoarea efectiva si ca frecventa. În acest caz: . care transformă energia de curent alternativ de tensiune şi frecvenţă constante de la intrare în energie de curent alternativ de tensiune şi frecvenţă variabile la ieşire . Convertizoarele de frecvenţă (CF) cu invertoare autonome (IA) reprezintă nişte convertoare electronice indirecte. . Tipul invertorului depinde de natura filtrului intermediar de curent .convertorul alternativ-alternativ contine un redresor. Dupa al doilea criteriu distingem: -convertoare cu comutatie naturala. trecând această energie printr-o stare intermediară de curent continuu . aceste convertizoare efectuează o dublă conversie a energiei de curent alternativ consumate : mai întâi ea este redresată cu ajutorul unui redresor comandat (RC) sau necomandat (RNC) . -convertoare cu comutatie comandata.convertorul continuu-continuu contine un invertor autonom. În plus conversia continuu-continuu si conversia alternativ-alternativ sunt posibile cu ajutorul convertoarelor cu o structura mai complexa.de curent continuu a iesirii. apoi inversată cu ajutorul unui invertor autonom de curent (IAC) sau de tensiune (IAT) (Fig. un circuit intermediar de tensiune alternativa si un redresor. . numite cu faza intermediara de conversie. Fluxul de energie este orientat de la partea de curent continuu a intrarii la partea de curent alternativ.

care se filtrează ideal. adică când Z2 (φ2)=∞ şi i2 (t)=0 . determinată de reacţia tensiunilor de linie ale acestuia u2(t).unghiul de reglare al redresorului comandat (pentru RNC . serveşte ca sursă de curent.1.reprezintă supratensiunile de autoinducţie ale inductivităţii dt de sarcină L2 . iar redresorul comandat şi invertorul autonom poartă aceeaşi denumire – de curent : RCC şi IAC (Fig. care echilibrează contra tensiunea invertorului autonom UI: di u d ( t ) = u dL ( t ) + U d = Ld d + k RU U 1 cos α dt unde U1-tensiunea de curent alternativ de alimentare a redresorului . L2 .continuu . În afară de aceasta. ci pentru sarcini capacitive. α =0). În acest regim tensiunea de ieşire u2(t)→ ∞. IAC formează la ieşire un curent alternativ dreptunghiular i 2(t) cu o amplitudine I2m= Id .1. dt unde φ2 =arctg ωL 2 2 R2 . di Supratensiunile de comutaţie L2 2 au o frecvenţă şi o amplitudine relativ dt mare suprapunându-se în formă unor şocuri oscilatoare peste tensiunea u2(t) . înrăutăţind coeficientul de armonici superioare şi influenţând negativ asupra funcţionării motorului de acţionare şi asupra izolaţiei lui . α . Însă motoarele asincrone şi sincrone nu fac parte din aceste sarcini. care apar numai la fronturile curentului i2(t). kRU – coeficientul de transfer al redresorului în tensiune (KRU =Ed0/E1N). uI(t) – contra tensiunea invertorului. care apar în momentele de comutaţie ale tiristoarelor sau tranzistoarelor invertorului (în figura 1. având o inductivitate Ld relativ mare . ceea ce poate străpunge tiristoarele sau tranzistoarele motor asincron . iar tensiunea nesinusoidală de ieşire u2(t) conţine 2 componente. iar cea de-a doua reprezintă nişte supratensiuni inductive de autoinducţie. IAC mai au încă un dezavantaj principal: nu pot funcţiona normal la mers în gol .1. care depinde de unghiul de reglare α.1a) di2 U 2 ( t) = i2 ( t) ⋅ Z2 ( 2 ) + 2 ϕ L .unghiul de fază al unei sarcini activ inductive sau al unui di2 .a ele nu sunt arătate). Din această cauză IAC nu sunt recomandate pentru sarcini inductive .a) . Tensiunea redresată ud(t) în acest caz conţine 2 componente : una pulsatorie udL(t). transmise la intrarea lui prin ventilele deschise în fiecare tact de comutaţie. când di2/dt→∞ (fig. fără sistem de reglare automată. De aceea un astfel de CF. este curentul redresat Id : t 1 id ( t ) = Id = [ Ud ( α) −U I (]t) dt = const. Ld ∫ 0 unde ud(α) – valoarea momentană a tensiunii de la ieşirea redresorului comandat.1. şi alta medie Ud . care cade pe inductivitatea de filtrare Ld. Dacă acest filtru este inductiv . atunci parametrul principal. una dintre care depinde de caracterul şi valoarea impendanţei de sarcină Z2 (φ).

care se filtrează ideal. În acest caz curentul impus de sursă nu poate fi atins .b). CF cu IAC posedă totuşi un avantaj în cazul utilizării unui redresor comandat : permite o frânare recuperativă fără a adăuga vre-un element în schema de putere . K RU unde K IU = K . În acest caz deja curentul redresat conţine 2 componente : una medie Id şi alta pulsatorie id~(t) . care poate fi RU invers coeficientului respectiv al redresorului. iar redresorul în regim de invertor condus de reţea (Ud<0) . Pentru a exclude regimul de mers în gol în practică . În acest caz sensul energiei active se inversează prin schimbarea polarităţii tensiunilor redresorului şi invertorului. de aceea sistemul de comandă încearcă totuşi să instaleze curentul prescris .1.invertorului . iar curentul de ieşire i2(t) depinde de caracterul şi valoarea impendanţei de sarcină Z2(φ2): U (t ) i2 (t ) = 2 Z 2 (ϕ ) În legătură cu aceasta . − ⋅ 〈 Dacă filtrul circuitului intermediar de curent continuu are un caracter capacitiv şi o capacitate relativ mare (Cd→ ∞). este tensiunea redresată : t 1 U d ( t) = ∫  id ( t) −I] ( t) dt U=d U c= const i = Cd 0  De aceea un astfel de CF serveşte ca sursă de tensiune . motorul se conectează direct la ieşirea invertorului . dacă nu acţionează la timp blocul de protecţie la supratensiuni . impunând invertorul să treacă în regim de redresor (UI>0) .coeficientul de transfer al invertorului în tensiune . care este preluată de condensatorul Cd : dUc id ( t ) = I d + id: ( t ) = I d +Cd dt IAT clasice cu tensiuni nemodulate formează la ieşire o tensiune alternativă dreptunghiulară u2(t) cu o amplitudine U 2 m ≡U d . iar redresorul şi invertorul autonom poartă aceeaşi denumire – de tensiune : RCT şi IAT (Fig. Această frânare se obţine prin micşorarea frecvenţei invertorului şi menţinerea unei alunecări negative a motorului asincron . atunci parametrul . deoarece Z 2(φ2)=∞ . ridicând nelimitat tensiunea. menţinând acelaşi sens al curentului circuitului intermediar : Id = −Ud+ U I 〉 0. fără nici un aparat de comutaţie intermediar. regimul de mers în gol cu Z2(φ2)=∞ şi i2 (t)=0 pentru IAT este deja un regim normal . .1. căruia îi corespunde o tensiune de ieşire : U 2 (t ) =K IU⋅U d= 1 Ud . Rd Σ deoarece | UI | > | Ud | Pd = ( U d ) I d 0. care trece în regim de generator .

cunoscută în occident sub denumirea de comandă PWM (fig. necomandat. sau unei altei faze în cazul invertoarelor trifazate cu un cosφ>0. iar invertorul de tensiune asigură o reglare coordonată atât a frecvenţei . încât puterea activă recuperativă Pd= Ud(-Id)<0.5. până când acest curent nu-şi schimbă semnul . comandată de către un tranzistor consecutiv de frânare . cosφ2IAT>cosφ2IAC. . Un alt dezavantaj al ambelor tipuri de convertoare şi invertoare clasice îl constituie coeficientul relativ mare de armonici al curentului de ieşire.(Fig. 2) nu permit o schimbare a polarităţii tensiunii redresate Ud=Uc>0 în timpul frânării recuperative . pentru asigurarea unei frânari recuperative CF trebuie să conţină 2 redresoare comandate –RCT1 şi RCT2 . în regim de chopper . conectate antiparalel : unul pentru sensul direct al curentului I d>0 .1. frânarea recuperativă poate fi înlocuită cu o frânare reostatică prin invertor.În cazul unei sarcini activ-inductive cu cosφ>0 la ieşirea IAT nu mai apar supratensiuni de comutaţie .Ca urmare . care apar la fronturile tensiunilor dt dreptunghiulare u2(t). din care fac parte şi motoarele de curent alternativ . şi anume: 1) sunt însoţite de supracurenţi de comutaţie în cazul unor sarcini capacitive C2 : dU 2 ∆ik = ∆i2 (t ) = C2 . Ca urmare . Energia reactivă acumulată se reîntoarce condensatorului de filtrare Cd în cazul invertoarelor monofazate şi trifazate cu un cosφ<0. Aceste avantaje dau prioritate invertoarelor de tensiune în cazul sarcinilor activ-inductive . acumulată de către inductivitatea L2f în timpul creşterii 2 curentului . Aceasta se datorează diodelor inverse conectate antiparalel cu fiecare tiristor sau tranzistor al invertorului de tensiune . ci o schimbare a polarităţii curentului redresat Id <0.5. În acest caz redresorul este. iar coeficientul de ω2 armonici superioare este mai bun (mic).1.b). când paralel cu condensatorul Cd se conectează o rezistenţă de frânare . ceia ce a cauzat o utilizare prioritară a lor. Dacă momentul de inerţie al maşinii de lucru nu este relativ mare . IAT posedă însă şi unele dezavantaje . Pentru aceasta diodele inverse se deschid la începutul fiecărei comutaţii şi conduc curentul i2f în aceeaşi direcţie .1. ceea ce constituie un avantaj important în comparaţie cu IAC . care asigură o recuperare a L2 i2 2 energiei reactive . intervalul de timp fiind proporţional ϕ2 cu unghiul φ2 (∆t= ) . iar altul – pentru sensul invers Id<0. care sunt în opoziţie cu avantajele IAC . cât şi a tensiunii de ieşire . Însă acest dezavantaj este lichidat în CF moderne prin modulaţie cu frecvenţă înaltă a tensiunii de ieşire . În paragrafele următoare acest tip de invertoare va fi analizat mai profund.c).1. de obicei.

1 Scheme bloc ale convertizoarelor de frecvenţă cu invertoare autonome .1.Fig.

frânarea automată.1.1 Schema bloc a unui convertor de frecvenţă indirect cu circuit intermediar 2.2.2. 1 ce comandă un motor asincron este alcătuit dintr-un redresor. Fig. Fig. 2. funcţionarea cu turaţie constantă sau cuplu constant.CAP II – TIPUL DE CONVERTOR ALES Ansamblul convertor static – motor asincron cu rotorul în scurtcircuit facilitează punerea de accord a caracteristicii mecanice a motorului cu condiţiile impuse de maşinile de lucru cele mai diferite. Convertor static de frecvenţă . Schema electrică Convertorul static de frecvenţă din fig. circuit intermediar şi invertor. În acest mod se poate asigura practice toate cerinţele impuse sistemelor de acţionare cum ar fi: pornirea autometă şi accelerarea controlată. schimbarea sensului de rotaţie.

cu ajutorul unui tranzistor suplimentar se conectează în circuit rezistenţa de frânare în momentul în care tensiunea în circuitul intermediar depăşeşte o valoare limită. astfel energia de frânare se disipă în rezistenţă. din această cauză la frânare condensatorul C15 se poate încărca la tensiuni periculoase. Datorită diodelor curenţii pot să circule în ambele sensuri prin motor. Prin comanda adecvată a tranzistaorelor se obţine la bornele motorului orice tensiune intermediară între tensiunea pozitivă şi cea negativă a circuitului intermediar. ( η 1) 230/400V 50Hz P1 If Pd Ud Id ( η 2) P2 ( η 3) . Pentru a se evita încărcarea condensatorului la tensiuni periculoase.Puntea redresoare trifazată cu diode are rolul de a furniza tensiune continuă pentru circuitul intermediar cu condensator. CAP III – CALCULUL REDRESORULUI Puntea redresoare trifazată cu diode are rolul de a furniza tensiune continuă pentru circuitul intermediar cu condensator. Menţionăm că puntea redresoare nu poate furniza energie înapoi în reţea. astfel la fiecare din bornele motorului se poate aplica fie tensiunea pozitivă fie tensiunea negativă a circuitului intermediar. acesta putând lucra în regim de motor sau generator. Invertorul este alcătuit din şase tranzistoare şi diode de limitare a tensiunii inverse.

82 A 0.34*230=538.2=1130.2 V U2=230V η= P2 = η1 ∗η 2 P 1 P2 P 5 = 2 = = 6.5 586.17KW η1 ∗η 2 0.Ud=2.5*Imax=0.52 = 12.51A Conform calculelor.82 If 0.23A Iventil/Iredresat=0.23=9.22~1200V Imax=1.81 0.52 A 586. aleg din catalog modelul diodelor(anexa I): SKN5/12 .82 Id = = 10.33 ci=1.81 P = 3*U1 * I f * cos ϕ = 3* 230 * I f * 0.33*1.05*2*538.33*1.34*U2=2.05 URRM-tensiunea maximă alegerii diodelor URRM=1.85 = I f *586.5 If Id = 0.82 Cu=2 –coeficient de sigurantă URmax/Ud=1.82=19.5 – coeficient de sigurantă Iv=0.5 1 P= 1 If = P 6170 1 = = 10.5*19.5*12.

scurtcircuitată la atingerea tensiunii de 600V pe capacitate. fiind posibilă circulaţia energiei numai de la reţea la redresor. Între invertor şi circuitul intermediar este posibilă însă circulaţia bidirecţională a energiei.3*12. O diodă nu va conduce maxim π/3 radiani dintr-o perioadă. acceptându-se o anumită cădere de tensiune pe acest condensator. adică condensatorul va trebui să asigure energia pentru invertor pe durata a aproximativ 3.82A c= tc * ism 3. Pentru a menţine tensiunea circuitului intermediar între anumite limite este necesar să se elimine energia (sarcina) acumulată în exces în condensator. Fluxul energetic în redresor (cu construcţie clasică cu diode) este unidirecţional. Ca urmare a energiei returnate circuitului intermediar. pe lângă condensatorul C (de mare capacitate şi putere) şi un bloc CDR numit Circuit de Disipare sau Recuperare. (când maşina funcţionează în regim de generator) energia acumulată în masele de mişcare. c= tc * ism ∆us tc=3. La decuplarea tensiunii de alimentare.05µF ∆us 40 Se alege. bateria de condensatoare se descarcă prin rezistenţa legată în paralel la bornele condensatoarelor. bateria de condensatoare ce formează capacitatea se încarcă prin rezistenta de încărcare R. Rolul funcţional al acestui circuit va fi explicat pe scurt in continuare. iar calculul acestui circuit constă în calculul a capacităţii C a condensatorului. După cuplarea tensiunii de alimentare.3ms ∆us =40V ism=id=12.3 milisecunde. Frânarea în regim de generator este întâlnită şi utilizată frecvent în servomecanisme. conform calculelor. .82 = = 1.CAP IV – CALCULUL CIRCUITULUI INTERMEDIAR Circuitul intermediar este format dintr-condensator C. tensiunea condensatorului creşte şi poate ajunge la valori periculoase pentru elementele din schemă. condensatorulcu urmatoarele specificatii (anexa 2): Tip: 940C12W1P5K-F Circuitul Intermediar conţine. Condensatorul este componenta principală şi trebuie să asigure energia pentru invertor pe durata când diodele din redresor sunt blocate. Astfel maşina absoarbe energie de la circuitul intermediar în regim de motor (mai ales la accelerare) şi returnează circuitului intermediar în intervalele de frânare.

74 A Calculăm valoarea de vârf a tensiunii de fază: . Fig. pentru un motor de 5 KW. un randament de 83% şi calculăm puterea electrică Pe = = = 7087 W Calculăm curentul de la ieşirea invertorului: I2 = I2 = = = 10.1 Circuit de recuperare a energiei în regim de frânare al motorului CAP V – CALCULUL INVERTORULUI Tensiunea de linie Ul = 380 V Tensiunea de fază Uf = = = 220 V Calculăm puterea electrică a motorului: Pe = Alegem din caracteristicile motoarelor asincrone. În general.Acest lucru se poate realiza sau prin disipare pe un rezistor de putere sau prin recuperarea energiei cu un circuit electronic suplimentar prezentat în figura. soluţia cu recuperarea energiei se recomandă în cazul acţionărilor cu mai multe motoare care au etajele de putere conectate la un circuit intermediar comun. 4.

.5.tip: BSM 25 GD 120 DN2.5 Ucat ≥ 220 · 2.15 A Adoptând un coeficient de siguranţă în curent.5 Ucat ≥ 550 V Calculăm valoarea de vârf a curentului de fază: Î2 = I2 · Î2 = 10. pe baza căreia se alege tranzistorul: Icat ≥ I2 2.2 V Adoptând un coeficient de siguranţă de 2. • termistor sau termorezistenţă – pentru supratemperatură. calculăm curentul de catalog. • cu traductor de curent rezistiv sau inductiv – pentru suprasarcină.82 A Aleg tranzistoare tip IGBTde la firma Infineon.(anexa 3) Protecţia IGBT se realizează cu: • siguranţe ultrarapide la valoarea de 70 A/400Vac pe fiecare fază – pentru scurtcircuit. cu următoarele date tehnice: U =1200V.5 Icat ≥ 10.74 · 2.5 Icat ≥ 26.5 pentru ventilaţie naturală. de 2. calculăm tensiunea de catalog.f = Uf · f = 220· = 310. Formerly Eupec. • circuite snubber pentru fiecare IGBT – pentru supratensiune. I = 25A. pe baza căreia se alege tranzistorul: Ucat ≥ Uf 2.74 · = 15.

.scurtcircuit. Blocarea dispozitivelor se face prin reducerea tensiunii la zero sau mai avantajos şi mai sigur este controlul blocării tranzistorului cu o tensiune negativă. Amorsarea tranzistoarelor este controlată în tensiune şi se face cu un impuls pozitiv de amplitudine şi putere corespunzătoare aplicat între grilă şi emitor. (2) comanda vectorială. . La apariţia oricărei situaţii de defect. Comanda invertorului trifazat are drept scop obţinerea unui sistem trifazat de tensiuni sinusoidale la ieşire şi respectiv menţinerea curentului de sarcină la valorile stabilite. Protecţia cu circuit snubber a IGBT CAP VI.supratensiune in circuitul intermediar. Metodele de comandă ale invertorului trifazat sunt: (1) metoda generării PWM sinusoidale – metoda modulării în lăţime a pulsurilor. impulsurile de comandă la tranzistoarele IGBT fiind blocate. Se utilizează principiul comenzii după câmp – modificare simultană a tensiunii şi frecvenţei ce alimentează motorul trifazat pentru a se păstra constant fluxul magnetic şi implicit cuplul electromagnetic.Figura 4. ALEGEREA DISPOZITIVULUI DE COMANDA PE GRILA Echipamentul este protejat la apariţia accidentală a următoarelor situaţii: . invertorul primeşte comanda "stop". iar alimentarea motorului este întreruptă. .supratemperatură. .suprasarcină (I2t).

. . sau amplitudinea şi frecvenţa sistemului trifazat de tensiuni. astfel încât să se controleze unul din următoarele sisteme de mărimi: . de exemplu: . Schema bloc de comanda a unui invertor realizata cu ajutorul modulaţiei PWM sinusoidale Conform schemei de principiu de mai sus.sistemul trifazat al tensiunilor de la ieşirea invertorului. aceştia pot fi. Lăţimea pulsurilor se sintetizează cu ajutorul unor algoritmi de modulaţie PWM.1. formate din pulsuri cu lăţime variabilă.6.Figura 6.fluxul prin motor şi cuplul generat de acesta. circuitele modulatoare PWM generează trei semnale logice de comandă.2.pentru controlul tensiunilor de la ieşirea invertorului: mărimi de referinţă pentru valorile medii pe puls ale tensiunilor de ieşire (care aproximează valorile instantanee). . Reglarea turaţiei motorului asincron trifazat la flux şi cuplu prestabilit Fig. În funcţie de mărimile controlate şi de algoritmul de modulaţie.sistemul trifazat al curenţilor prin fazele motorului.

pentru controlul curenţilor prin fazele motorului: mărimi de referinţă pentru valorile instantanee ale curenţilor.pentru controlul fluxului şi cuplului: mărimi de referinţă pentru valorile instantanee ale fluxului şi cuplului.. . Tensiunile VB şi VC vor avea forme de undă identice. Figura 6. VB =V r sin(ω1t-2π/3) VC =V r sin(ω1t-4π/3) . însă vor fi defazate în urma tensiunii VA cu 2π/3 rad şi respectiv 4π/3 rad. VA. In procesul de generare a semnalelor de comandă se folosesc trei unde sinusoidale de referinţă: VA =V r sinω1t . Generarea semnalelor de comandă pentru tehnica PWM sinusoidală trifazată şi forma de undă a tensiunii de pe faza A .3.

.dacă vrB > vtr se comandă tranzistorul Q+B.Toate aceste unde se compară cu o undă triunghiulară unică.dacă vrA < vtr se comandă tranzistorul QA. valoarea alunecării. maximul amplitudinii fundamentalei tensiunii de fază este Vd/2. calculată de regulatorul PI. .dacă vrC < vtr se comandă tranzistorul QC. Dacă se consideră tensiunea de intrare în invertor Vd şi raportului de modulare in amplitudine unu.dacă vrB < vtr se comandă tranzistorul QB. este însumată cu turaţia motorului pentru a realiza frecvenţa prescrisă a invertorului.dacă vrC > vtr se comandă tranzistorul Q+C. Cum se observă în Figura . fără a se ajunge în zona de supramodulaţie se creşte valoarea raportului de modulare in amplitudine spre unu. Ultima frecvenţă este însumată pentru a genera tensiunea necesară menţinerii raportului U/f constant.4. Comanda turaţiei unui motor de curent alternativ trifazat cu rotor în scurtcircuit utilizând convertor static de frecvenţă cu raport U/f constant a) Controllerul de turaţie Este realizat în jurul unui regulator PI ce controlează alunecarea motorului. . . Figura 6. La trasarea formelor de undă a tensiunii VA s-a presupus că impedanţele de sarcină sunt egale. pentru o sarcină cu conexiunea în stea. . Pentru creşterea amplitudinii fundamentalei tensiunii de la ieşirea unui invertor PWM cu modulaţie sinusoidală. Rezultă astfel diagrama de conducţie din figura 8 pe baza căreia se pot genera formele de undă ale tensiunii de la ieşirea invertorului. vtr .dacă vrA > vtr se comandă tranzistorul Q+A. Semnalele de comandă se generează respectând următoarea logică: . .

comanda de intrare în conducţie a fiecărui tranzistor este întârziată faţă de comanda de blocare a celuilalt tranzistor din acelaşi braţ de punte. pentru a evita conducţia simultană a tranzistoarelor IGBT din acelaşi braţ de punte. Această întârziere se va denumi pe scurt decalarea semnal . Inversarea este realizată cu o poartă logică de tip ŞI.Figura 6.5 . În implementările practice.6 Schema bloc a comenzii invertorului – prima parte –modulatorul PWM Semnalul PWM trebuie inversat pentru a nu aduce simultan în conducţie două IGBT de pe aceiaşi ramură şi a provoca scurtcircuit. Pentru comanda IGBT pe o fază (braţ) se realizează următoarea schemă bloc (prima parte – modulatorul PWM): Controler turaţie (generator sinusoidal sinus cu amplitudine reglabilă + Poartă ŞI Comparator Generator de semnal triunghiular triunghi _ de frecvenţă şi amplitudine fixă se m nPa Wl M Q+A Semnal PWM inversat Q -A Figura 6. datorată timpilor de blocare nenuli ai dispozitivelor semiconductoare. Comanda se realizează prin intermediul circuitului de comandă al invertorului care cuprinde două părţi: modulatorul PWM şi circuitul de comandă directă pe grilă.Controller de turaţie cu raport U/f constant Comanda IGBT din invertor nu se poate realiza direct cu circuitul care realizează legea de reglare.

transformator adaptor QA- Figura 6. Figura 6. întârzierea poate fi generată fie de către modulatorul PWM. un optocuplor sau un transformator adaptor de impedanţă de înaltă frecvenţă – vezi Figura 20 – : Semnal PWM Circuit generare . În practică. întârzierea poate fi generată fie de către modulatorul PWM.timp mort” Circuit de comandă efectivă pe grilă : CI specializat.8. pentru a evita conducţia simultană a tranzistoarelor IGBT din acelaşi braţ de punte. fie de către circuitele de comandă ale tranzistoarelor.comenzii (denumirea în engleză este „dead-time”). optocuplor. Circuit de comandă directă pe grila IGBT la un braţ al punţii la un invertor trifazat Semnalul PWM trebuie inversat pentru a nu aduce simultan în conducţie două IGBT de pe aceiaşi ramură şi a provoca scurtcircuit. Semnalul PWM nu se poate nici acum aplica direct în grila IGBT deoarece nu are puterea necesară comenzii unor astfel de tranzistoare. fie de către circuitele de comandă ale tranzistoarelor. comanda de intrare în conducţie a fiecărui tranzistor este întârziată faţă de comanda de blocare a celuilalt tranzistor din acelaşi braţ de punte. Schemă bloc de circuit de comandă a unui invertor trifazat . Această întârziere se va denumi pe scurt decalarea comenzii (denumirea în engleză este „dead-time”). transformator adaptor QA+ + A Semnal PWM inversat Circuit generare .7. datorată timpilor de blocare nenuli ai dispozitivelor semiconductoare. Inversarea este realizată cu o poartă logică de tip ŞI. optocuplor. El se trece printr-un circuit integrat specializat. În practică... În implementările practice.timp mort” Circuit de comandă efectivă pe grilă : CI specializat.

ANEXA 1 .

ANEXA 2 .

ANEXA 3 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->