Sunteți pe pagina 1din 13

LP 13 13.Pregtirea, asistarea, efectuarea ngrijirii i explorrii specifice bolnavilor cu afeciuni endocrine: explorarea funcional a glandelor endocrine.

(Tehnic) / 3 ore PREGATIREA , ASISTAREA, EFECTUAREA INGRIJIRII SI EXPLORARII SPECIFICE BOLNAVILOR CU AFECTIUNI ENDOCRINE I. II. III. IV. V. VI. Explorarea functionala a hipofizei Explorarea functionala a glandelor suprarenale Explorarea functionala a tiroidei Explorarea functionala a paratiroidelor Explorarea functionala a glandelor sexuale Explorarea functionala a pancreasului endocrin

I. EXPLORAREA FUNCTIONALA A HIPOFIZEI A. Explorarea hipofizei anterioare 1. Examenul radiologic al scheletului pune in evidenta semne determinate de procesele tumorale ale glandei Radiografia craniului din: fata , profil, incidenta fronto-occipitala- evidentierea seii turcesti Tomografia in plan frontal si sagital Radiografia oaselor lungi- deficinte ale STH-ului Examenul oftalmologic- evidentiaza modificari functionale si morfologice ale analizatorului optic determinate de tumori hipofizare ce comprima nervul optic

Masurarea tensiunii intraoculare 3. Dozarea stimulinelor hipofizare

Examenul acuitatii vizuale Determinarea campului vizual

Dozarea din sange:- dimineata, pe nemancate - punctie venoasa, - 10-20 ml de sange, fara subst. coagulanta

Dozarea din urina: - recolatarea urinii in 24 de ore - 200ml urina se trimit la laborator - se specifica cant. toala de urina emisa in 24 de ore - valorile se exprima in cant. totala de hormon eliminat prin urina in 24 de ore 4. Testul cu cortizon- pune in evidenta hiperfunctia lobului anterior hipofizar. Determinarea eliminarii prin urina a 17-cetosteroizilor se determina eliminarea 17-cetosteroizilor din urina se administreaza timp de 3-5 zile 100g cortizon, sau 40g prednison se face determinarea eliminarii 17-cetosteroizilor zilnic , cat si in ziua intreruperii adm.cortizonului. Cortizonul inhiba secretia de ACTH, deci a 17-cetosteroizilor B. Explorarea hipofizei posterioare


1. Studiul bilantului hidric

urmareste eliminarea hormonului antidiuretic-vasopresina, adiuretina; stimuleaza tubii distali renali marind resorbtia apei ; insuficienta secretorie de vasopresina da nastere diabetului insipid .

determinarea densitatii urinei 2. Proba de apa si sete- pune in evidenta tulburarea capacitatii de concentrare a rinichiului in lipsa hormonului antidiuretic hipofizar

masurarea zilnica a cant de lichide ingerate si eliminate

- la ora 8.00 bolnavul evacueaza vezica ; - bolnavul va fi cantarit ; - bea 1 litru de ceai slab timp de 15min ; - urineaza din 30-30 min pana la 12.00 ; - se determina densitatea fiecarei probe; - la 12.00 bolnavul va fi cantarit din nou si va mananca un regim mixt , fara lichide; se recolteaza urina la 16.00 ; 20.00, si a doua zi la 8.00; se determina densitatea urinii; bolnavul va fi cantarit . in caz de diabet insipid:- urina are o densitate de 1001-1003 cantitatea de apa se elimina in prima ora se continua eliminarea masiva a rezervelor de apa ale organismului se constata scaderea masiva a greutatii. Proba de incarcare cu clorura de sodiu Se determina 8 zile la rand concentratia de NaCl din urina in toate mostrele evacuate; Se administreaza bolnavului 5g de NaCl peste regimul alimentar pe care l-a avut ; Se continua determinarea zilnica a concentratiei sarii din urina ; Bolnavul nu are restrictie la lichide pe toata perioada probei. Rezultatul: - la indivizii sanatosi conc. NaCl in urina creste - in insuficienta hipofizara posterioara, conc. NaCl ramane neschimbata. Teste de clearence

Tehnica

II.

In diabet insipid scade resorbtia tubulara a apei dupa metoda clearance. EXPLORAREA FUNCTIONALA A GLANDELOR SUPRARENALE

A. Explorarea corticosuprarenalei ( C.S.R) Corticosuprarenala secreta : mineralocorticoizi, glicocorticoizi, hormoni androgeni 1.

Se fac determinari ale hormonilor din sange si urina. Dozarea electrolitilor din sange si urina
Pentru dozarile din urina se va recolta urina emisa in 24 de ore si se va trimite la laborator a) Determinarea hematocritului

Pentru dozarile biochimice din sange se vor recolta 10 ml sange venos fara subst. coagulanta

Se recolteaza prin punctie venoasa 5ml sange + 2 picaturi de heparina Se amesteca bine Se centrifugheaza 30 min la o turatie de 3000/ min Hematocritul (Ht) are valori crescute b) Determinarea cantitativa a lichidelor extracelulare

Se face dupa tehnica determinarii masei circulante

Subs. Folosita este: rodanatul de sodiu sau inulina. c) Determinarea raportului salivar Urmareste raportul dintre Na si K in saliva Tehnica - se executa dimineata, pe nemancate - bolnavul clateste gura cu apa curata, fara alte subst. - se aduna intr-un balon Erlenmeyer saliva secreta timp de un minut - se trimite la laborator ptr dozajul Na si K proba nu se poate aplica bolnavilor cu regim declorurat raport Na/ K mai mare de 2 = insuficinta suprarenala d) Testul de incarcare hidrica Robinson, Power, Kepler Tehnica bolnavul are o alimentatie mixta, cu lichide dupa nevoie, pana la ora 18.00; - se suprima lichidele de la aceasta ora; - la 22.30 se goleste vezica - se strange urina din acest moment si pana dimineata la ora 7.30 - se determina cant totala de urina eliminata

2.

- bolnavul ramane nemancat in pat - la 8.30 goleste din nou vezica, dupa care se administreaza 20ml apa / kg corp - bolnavul o consuma timp de 45 de minute - bolnavul urineaza la: 9.30 ; 10.30 ; 11.30 ; 12.30 - fiecare emisie se strange separat si se determina cantitatea Daca vreo proba din zi intrece cant de urina emisa noaptea insuficienta suprarenala poate fi exclusa Daca nici una din probele de zi nu intrece urina de noapte, se va determina : ureea si clorul din sange si urina de noapte. Testarea tulburarilor de metabolism glucidic

a)

Glicogenul poate fi mobilizat de adrenalina doar cu ajutorul cortizonului Testul de foame- bolnavii de insuficienta corticosuprarenala au nevoie de un aport continuu de glucide Tehnica - dupa masa de seara bolnavul nu mai mananca nimic pana a doua zi - a doua zi se determina glicemia din 4 in 4 ore, fara ca bolnavul sa manance

b) Proba hiperglicemiei provocate- in insuf. corticosuprarenala curba hiperglicemiei provocate creste lent si coboara la fel de lent la o stare de hipoglicemie c) Proba de toleranta la insulina Tehnica- se determina glicemia - se administreaza bolnavului i.v. 0,1 unitate de insulina/ kg corp - se determina glicemia la 30min; 60min; 90min; 120min; 180min.


d)

Asistenta va avea pregatita glucoza ptr administrare orala si i.v. La 30 min glicemia scade cu 50%

La 90-120 min- revine la valorile initiale Proba cu adrenalina Tehnica- se determina glicemia - se administreaza subcutanat 1mg de adrenalina Cresterea glicemiei la indivizii sanatosi La bolnavii cu insuf. corticosuprarenala cresteri usoare ale glicemiei sau deloc. Testul Thorn Tehnica:


e)

1.

Pregatirea bolnavului bolnavul nu mananca 12 ore inaintea probei - dimineata se determina numarul eozinofilelor si al leucocitelor

2. Efectuarea testului - se injecteaza i.m. A.C.T.H.- 25 unitati(2mg) - se determina nr. eozinofilelor si leucocitelor la 2 ore, 3ore si 4 ore de la administrare.


3.

Se va determina inainte sensibilitatea la A.C. T. H. La indivizii sanatosi nr eozinifilelor scade cu 50-60%

Dozarea hormonilor corticosuprarenali si a metabolitilor lor in sange si urina. a) Dozarea hormonilor din sange

b)

Determinarea se face din plasma dupa centrifugare. dozarea hormonilor din urina

Dozarea hormonilor din sange se face mai rar fiind metoda laborioasa Se recolteaza 100g sange + subst. anticoagulanta

Se recolteaza urina din 24 ore + acid acetic Se trimite la laborator 100ml Se indica in biletul de trimitere la laborator cantitatea totala de urina emisa in 24 ore, ptr a se calcula excretia in valori absolute pe 24 de ore V.N.: B= 7-25mg/24ore ; F= 4-15 mg/24 ore.

B. Explorarea medulosuprarenalei

Hiperfunctia medulosuprarenalei poate fi decelata prin probe de provocare care favorizand o descarcare de adrenalina si noradrenalina produc crize de hipertensiune arteriala 1. Testul presor la rece Tehnica: Pregatirea bolnavului bolnavul nu mananca 12 ore inaintea probei - dimineata bolnavul in decubit dorsal ramane la pat relaxat 10-15 min 2. Efectuarea testului - se masoara T.A. - se lasa mansonul tensiometrului pe bratul bolnavului - se scufunda cealalta mana in apa rece de 4 grade, timp de 1 min - se masoara T.A. imediat dupa scufundare la: 30 sec; 1min; 2min; 3min;

In feocromocitoame se provoaca crize de hipertensiune arteriala 2. Testul la histamina- histamina determina o dilatatie capilara accentuata Tehnica: 1.Pregatirea bolnavului bolnavul nu mananca 12 ore inaintea probei - dimineata bolnavul in decubit dorsal ramane la pat relaxat 10-15 min Efectuarea testului - se masoara T.A - se injecteaza i.v. 0,015-0,05histamina in 1-2 ml solutie izotonica de clorura de sodiu - se masoara T.A., timp de 5-10 min, din 30-30 sec - pana la valoarea initiala

T.A. se ridica cu 10-25 mmHg, si revine la normal in 2-3 min

C.N. initial avem o scadere moderata a T.A., apoi o crestere a valorii

In feocromocitoame, T.A. creste imediat dupa injectie atingand valoare maxima dupa 1-3 min, superioara celei din
testul presor la rece 3. Teste adrenolitice- subst. adrenolitice produc la bolnavii cu feocromocitom scaderea imediata si considerabila a T.A. , ce se mentine 2030min. 4. Examenul radiologic al glandelor suprarenale Radiografia pe gol a abdomenului Opacifierea bazinetelor cu subst. opacifiante Radiografia de contrast negativ prin retroperitoneu

III.

EXPLORAREA FUNCTIONALA A TIROIDEI

Explorarea funcional a glandei tiroide se face prin determinarea metabolismului bazal, determinarea iodemiei, a iodului legat proteic, ioduriei, colesterolemiei, reflexograma achilian, radioiodocaptare i altele. A. Determinarea metabolismul bazal (M.B.)

Determinarea se face indirect: se msoar cantitatea de 02 consumat pe o unitate determinat de timp. Tehnica: 1. Pregtirea psihica si fizica a bolnavului: 1.1. Cu 3 zile inainte de examinare, bolnavul primete regim srac n proteine. 1.2 n aceste zile va consuma cantitati moderate, fara a ramane flamand 1.3 Se recomanda urmatorul regim: - dimineata: ceai sau cafea fara lapte, si 1-2 covrigi cu unt - la 10.00: un covrig cu fructe sau compot - la pranz: supa, cartofi ; legume ; prajituri, compot sau fructe ; paine

M.B.= cantitatea de energie pe care organismul o cheltuiete n repaus absolut, la temperatura i presiunea atmosferice optime. Aceast energie se produce prin oxidarea alimentelor i este necesar pentru meninerea funciilor vitale ale organismului. Valoarea medie a cheltuielilor energetice ale metabolismului bazal la aduItul sntos este de o calorie mare pe kgcorp/or. Determinarea se face cu spirometrul (Krogh, Knipping), pulmotestul Godart sau aparatul Sprirolyth.

- la 16.00: ca dimineata - seara: legume, cartofi, macaroane, paine. 1.4 Se va odihni mult, evitnd efortul fizic; va fi ferit emoii. 1.5 Bolnavul nu va lua medicamente sedative sau excitante 1.6 In seara zilei din ajunul examinrii nu va consuma nimic i nu va fuma. 1.7 Somnul de noapte n preajma examinrii trebuie s fie linitit. 1.8 n ziua examinrii, eforturile fizice trebuie reduse minimum, se interzice baia sau toaleta completa 1.9. Transportul bolnavului la sala de examinare se va face cu cruciorul. 1.10 Bolnavul va sta 30 min. n repaus (decubit dorsal) nainte de prob. 1.11 Bolnavii ambulatorii vor sta n repaus cel puin o or. 2. Pregatirea psihica si efectuarea probei 2.1. Bolnavul va fi pregtit din punct de vedere psihic (emoia i nelinitea pot falsifica rezultatul). 2.2. Se vor nota vrsta, sexul, nlimea i greutatea 2.3. Bolnavul va fi conectat la aparat cu circuitul nchis dup metoda cunoscut de la spirografie; bolnavul respir numai n aparat. 2.4. Dup ce respiraia bolnavului s-a normalizat se ncepe nregistrarea incursiunilor respiratorii timp de 6 min. 2.5. Din spirograma obinut se calculeaz volumul de oxigen i producia de bioxid de carbon. Din datele obinute se pot calcula necesitile calorice ale organismului pe 24 h.

Cantitatea de cldur produs se determin indirect pornind de la consumul de O2 . Raportand valorile obinute la valorile teoretice din tabele, se va obine valoarea metabolismului bazal, care se exprim in procente. Rezultatul de +25% inseamn c arderile din organism sunt cu 25% mai intense dect n starea normal. Se apreciaz ca valori normale ntre 0% i +15%. Deoarece numeroi factori extratiroidieni influeneaz M.B., rezultatul testului trebuie interpretat numai n corelaie cu datele clinice. B. Studiul reglarii echilibrului vegetative

1.

Testul presor la rece

Se face identic dupa tehnica descrisa la explorarea medulosuprarenalei In hipertiroidism- T.A. creste cu 30-60 mmHg, revenirea este foarte lenta

2.

Determinarea timpului mediu de reincalzire a extremitatilor

In hipertiroidism extremitatile sunt bine irrigate Tehnica: 1. Pregtirea psihica si fizica a bolnavului: 1.1. Cu 3 zile inainte de examinare, bolnavul primete regim srac n proteine. 1.2 n aceste zile va consuma cantitati moderate, fara a ramane flamand 1.3 Se recomanda urmatorul regim: - dimineata: ceai sau cafea fara lapte, si 1-2 covrigi cu unt - la 10.00: un covrig cu fructe sau compot - la pranz: supa, cartofi ; legume ; prajituri, compot sau fructe ; paine - la 16.00: ca dimineata - seara: legume, cartofi, macaroane, paine. 1.4 Se va odihni mult, evitnd efortul fizic; va fi ferit emoii. 1.5 Bolnavul nu va lua medicamente sedative sau excitante 1.6 In seara zilei din ajunul examinrii nu va consuma nimic i nu va fuma. 1.7 Somnul de noapte n preajma examinrii trebuie s fie linitit. 1.8 n ziua examinrii, eforturile fizice trebuie reduse minimum, se interzice baia sau toaleta completa 2. Pregatirea psihica si efectuarea probei 2.1. Bolnavul va fi pregtit din punct de vedere psihic (emoia i nelinitea pot falsifica rezultatul). 2.2. Se vor nota vrsta, sexul, nlimea i greutatea 2.3. Bolnavul va ramane in pat , si se va determina temperatura pe fata palmara a mainilor. 2.4. Se scufunda apoi mainele intr-o baie de apa la temp de 15 grade, mentinandu-se timp de 5min. 2.5. Se tamponeaza apa de pe suprafata mainilor fara frictionare sau apasare. 2.6. Se masoara temperatura cutanata la aceleasi puncte din 3-3 min pana ce temp. se ridica la 25 de grade Timpul mediu de reincalzire este de 10-20 minute In hipertiroidism, timpul este scurtat In hipotiroidism, tetanie, distonie neurovegetativa ttimpul este prelungit pana la 30 min C. Determinarea tulburarilor in metabolismul glucidic

Se determina prin dozarea zaharului din sange si urina prin proba hiperglicemiei provocate In hipertiroidism : hiperglicemie cu hglicozurie In hipotiroidism: hipoglicemie D. Determinarea tulburarilor in metabolismul colesterolului

Recoltarea sangelui se face prin punctie venoasa, 2-5ml sange fara subst. anticoagulanta

Hipertiroidism: - colesterolemia este scazuta pana la 100-80mg%

raportul dintre colesterolul esterificat si total scade Hipotiroidism - colesterolemia este ridicata la 250-500mg% - raportul dintre colesterolul esterificat si total- creste

E.

Determinarea tulburarilor in metabolismul iodului 1. Dozarea iodului protidic in plasma Se va recolta 5-6 ml sange( punctie venoasa) + subst. anticoagulanta, a.i. sa rezulte 2ml plasma V.N. 4-8 la 100ml plasma In hipertiroidism iodemia creste pana la 18 % Valorile iodului protidic reflecta cant de tiroxina(T4) si triiodtironina(T3) circulanta

2.

La determinarea lui se va tine cont de tratamentele, investigatiile, consumul de alimente cu un continut de iod in ultimile 12 luni. Iodocaptarea tiroidiana

Urmareste dinamica fixarii iodului in glanda tiroida Tehnica: 1. Pregtirea fizica si psihica a bolnavului 1.1. Este necear ca persoana care urmeaz a fi testat s nu fi intrat n contact n ultimele 3 luni cu iod (ioduri) sau brom (bromuri). Se cuprind aici:- examinri radiologice cu substante de contrast iodate (colecisto-, uro-, bronhografii etc.); - tratamente cu substane iodate (unele antireumatice, siropuri tuse, mexaform etc.) sau bromate (calciu bromat pansamente cu tinctur de iod, iodoform (stomatologie), solutie Lugol (ginecologie). 1.2. n ultima lun bolnavul trebuie s nu ia: sulfamide ( inclusiv antidiabetice); substane cu aciune asupra sistemului central (ganglioplegice, calmante, tranchilizante etc.); preparate hormonale (inclusiv unguente cu corticoizi). 2. Pregtirea bolnavului n ziua examinrii 2.1. Bolnavul trebuie ca n dimineaa respectiv sa nu mnnce, s nu bea ap, s nu fumeze, s nu ia medicamente. 2.2. Se administreaz pe cale bucala 5-15 microCurie 131I, sub forma de NaI in 40-50 ml lapte 2.3. Se determin radioactivitatea la nivelul lojei tiroidiene cu ajutorul unui contor de scintilatie, la 2-4-6-8-2-72 de ore de la ingerarea iodului radioactiv Rezultatele se raporteaza la radioactivitatea unei solutii standard de 131I :200ml ser fiziologic+5-15 microCurie 131I. Din solutie se utilizeaza 1ml C.N. : la 24 ore se fixeaza 40% din subst. radioactiva Hipertiroidism: fixarea maxima la 6-8 ore Hipotiroidism : fixarea maxima la 48-72 ore Determinarea eliminarii urinare a radioiodului Se poate face concomitent cu iodocaptarea Dupa 24ore restul iodului necaptat este eliminat prin urina C.N. : eliminarea este de 40-70 % Hipertiroidism: scade la 5-40% Hipotiroidism : creste la 80%

3.

F.

Scintigrama tiroidiana

Se realizeaza cu I , 125 I, 99Th, captat de glanda tiroida , emite radiatii gammace actioneaza asupra unui aparat electronic de numaratoare La acesta se adapteaza un dispozitiv de inscriere , care cu ajutorul unui mecanism automat de deplasare , se plimba in fata glandei tiroide, inregistrand morfologia glandei sub forma de linii intrerupte cu densitate uniforma Tehnica: 1. Pregtirea fizica si psihica a bolnavului 1.1. Este necear ca persoana care urmeaz a fi testat s nu fi intrat n contact n ultimele 3 luni cu iod (ioduri) sau brom (bromuri). Se cuprind aici:- examinri radiologice cu substante de contrast iodate (colecisto-, uro-, bronhografii etc.); - tratamente cu substane iodate (unele antireumatice, siropuri tuse, mexaform etc.) sau bromate (calciu bromat pansamente cu tinctur de iod, iodoform (stomatologie), solutie Lugol (ginecologie). 1.2. n ultima lun bolnavul trebuie s nu ia: sulfamide ( inclusiv antidiabetice); substane cu aciune asupra sistemului central (ganglioplegice, calmante, tranchilizante etc.); preparate hormonale (inclusiv unguente cu corticoizi). 2. Pregtirea bolnavului n ziua examinrii 2.1. Bolnavul trebuie ca n dimineaa respectiv sa nu mnnce, s nu bea ap, s nu fumeze, s nu ia medicamente. 2.2. Se administreaz per os 30- 50 microCurie 131I, sub forma de NaI 2.3. Se face scintigrama la 2-3 ore, eventual 24ore de la administrarea iodului radioactiv 2.4. bolnavul in decubit dorsal, se repereaza suprafata glandei tiroide 2.5. Contorul este adaptat la aparatul de inscriere si cu ajutorul dispozitivului automat se parcurge in linii orizontale toata suprafata glandei. Glanda poate prezenta: - goluri : chisturi sau neoformatii - aglomerari de linii intrerupte: gusa nodulara cu fenomene de hipertiroidism

Sunt

interzise la femei nsrcinate , anemii grave, nefropatii, insuficienta cardiaca grava, sindrom hemoragipar explorarea functionala a tiroidei cu cu iod radioactiv

Ele se execut numai n caz de necesitate evident la copii i femei la vrsta activitii procreatoare. Radiografia simpla a gatului, ecografia tiroidiana, tomodensimetria, R.M.N, si punctia bioptica a glandei tiroide, completeaza la
nevoie explorarea morfo-functionala a tiroidei.

IV.

EXPLORAREA FUNCTIONALA A PARATIROIDELOR

Examinarile radiologice

Examenul radiologic al scheletului cresterea sau diminuarea transparentei osoase, chisturilor, calusurilor vicioase Examenul radiologic al rinichilor: - calculii renali

Arteriografia paratiroidiana: - adenom paratiroidian Examinarile biochimice Se determina: calcemia , calciuria, fosfatemia, fosfaturia in conditii obisnuite , precum si sub influenta unor produsi homonali 1. Determinarea calcemiei si fosfatemiei Tehnica : - bolnavul nemancat - se recolteaza sange venos fara staza: 10-15 ml, fara subst. coagulanta - sangele se coaguleaza Calcemia normala : 10(9-11)mg / 100ml ser din care:- 40-45% este legat de proteine - restul este calciu ionizat activ Fosfatemia : 3-5mg/ 100ml ser; este ionizat in intregime In hiperfunctie Ca creste, iar P scade. 2. Determinarea calciuriei si fosfaturiei a) determinarea calciuriei calciuria se urmareste 3-6 zile - se fac determinari din urina colectata in 24 de ore - bolnavul este tinut la un regim mixt, evitandu-se alimentele cu un continut mare de Ca ionic - testul Sulkovici: reactivul Sulkovici + urina(Ca)= oxalat de Ca care precipita; cant. de pp.reflecta gradul calciuriei - V.N. : 100mg / 24 ore.

b)determinarea fosfaturiei- de face din urina emisa in 24 de ore - V.N. : 1,3 3g / l Testul reactivitatii la parathormon Tehnica: - testul se face dimineata, pe nemancate - se recolteaza urina timp de 3 ore - se stabileste eliminarea orara de P - se administreaza 200 unitati de parathormon pe cale i.v. - se continua dozarea orara a fosfaturiei inca 3-4 ore In conditii normale, creste de 5-6 ori Hiperfunctia glandei : creste de 2 ori Hipofunctia glandei : scade de 10 ori 1. Proba Hamilton Highman- utilizeaza hormonul din sangele bolnavilor Tehnica: - se dozeaza Ca la un iepure -se administreaza iepurelui 3 ml de sange de la bolnav - peste o ora se repeta dozarea Ca din sangele iepurelui

In caz de hiperfunctie paratiroidiana a bolnavului, valoarea Ca din sangele iepurelui este crescuta. D. Explorarile electrice Aceste metode se folosesc ptr determinarea modificarilor excitabilitatii neuromusculare aparute sub influenta schimbarilor metabolismului calciului Cronaximetria- cronaxia este un parametru al excitabilitatii. inerveaza.

1. Explorarile paraclinice utilizeaza cronaxia motorie, in vederea arecieriistarii functionale a nervilor motori si a muschilor pe care-i Determinarea se face cu cronaximetre electronice.
Tehnica: - asistenta se va ingiji ca temp. camerei sa fie optima, frigul determina contractii musculare ce falsifica rezultatele; - legarea bolnavului in circuit se face cu electrozi - stimularea este monopolara: un electrod indiferent si unul activ - electrodul indiferent se fixeaza in: reg scapulara mb.sup ; reg. lombara / suprapubiana- mb.inf; - electrodul activ- la polul negativ al generatorului; - aparatul stabileste reobaza cu ajutorul unui potentiometru; - cu un reosta se dubleaza dubleaza valoarea acestuia si se reduce durata de trecere a curentului la minim; - se fixeaza timpul min . necesar aparitiei contractiei musculare.

2. 3. V.

Valorile cronaxiei se exprima in miimi de secunda Cronaxia este prelungita in caz de leziuni ale nervului motor periferic, boli musculare,tulburari umorale si endocrine Electromiografia- este o metoda de investigatie neuromusculara care inregistreaza in cursul contractiei voluntare. Inregistrarea se face cu elecromiograful format din: -electrozi periferici; - amplificatoare ; - dispozitive de inscriere. Elecrozii sunt: - electrozi cutanati se fixeaza pe tegumente; - elecrozi profunzi se introduc in profunzimea muschiului Electrocardiografia- vezi lp 6 potentialele de actiune musculara aparute

EXPLORAREA FUNCTIONALA A GLANDELOR SEXUALE A. Explorarea funcional a testiculului

Metodele de explorare a testiculelor sunt: 1. Spermograma indic funcia spermatogenetic a testiculului; stabileste sterilitatea sau fertilitatea masculin. Tehnica:- recoltarea se face dupa o abstinenta de 3-5 zile, 2-5ml (volumul unei ejaculari) - intr-un vas de sticla curat si incalzit la temperatura corpului - produsul recoltat se transporta la laborator imediat, pastrand recipientul intr-un vas cu apa calda; 8

- examinarea se face la cel mult o ora de la recoltare.

Examen morfologic:- vol unei ejaculari este de 2-5 ml - aspectul : opalescent, grunjos.

Examenul microscopic:- se face pe ama preincalzita si lamela, urmarind mobilitatea spermatozoizilor - numararea spermatozoizilor se face cu ajutorul unei celule Burker, in dilutie 1 /200 - nr. spermatozoizilor = 60-120 mil/ ml - 80-85% cu vitalitate normala

Examenul biochimic determina: - pH-ul - este slab alcalin - electrolitilor; a proteinelor; acizilor aminati; fructozei; fosfatazei alcaline etc. Spermograma se completeaza cu biopsia testiculara. 2. Explorarea radiologica Radiografia cu subst. de contrast a veziculei seminale Uretrografia retrograda ptr investigarea uretrei posterioare+prostata Radiografia scheletului

3.

Dozarile hormonale includ:- dozarea hormonilor androgeni; - dozarea 17-cetosteroizilor cu separarea cant. a celor doua fractiuni; - dozarea hormonilor estrogenidin urina barbatului.

Hormonii androgeni la barbat sunt secretati de: glanda suprarenala + testicule 17-cetosteroizii sunt produsi de degradare ai hormonilor androgenice se elimina prin urina

Din cantitatea totala de 17-cetosteroizi din urina , 2 / 3 provin din glanda suprarenala, restul din testicule.

B. Explorarea funcional a ovarelor

Metode de explorare ale ovarului:

Biopsia functionala a endometrului studiaza variatiile aspectului morfologic al mucoasei uterine in cursul ciclului menstrual Tehnica:- recoltarea se face cu o chiureta mica tubulara / canula aspiratoare - se fac 2-3 prelevari: - ziua a 8-a ; a 24-a ciclului; uneori si in ziua a17-a; - fragmentele de mucoasa sunt introduse in lichid fixator- amestec Susa - se trimite la laboratorul de histopatologie amestecul Susa conserva arhitectura corionului; - scoate in evidenta glicogenul - fixeaza nucleii si citoplasma in functie de faza ciclului se pot decela : - starile de insuficienta foliculara sau progesteronica; foliculino-progesteronic 2. Examenul cito-vaginal

- dezechilibrul

4.

exam. microscopic al elementelor descuamate permite studiul impregnarii hormonale Tehnica: - prelevarea se face cu o spatula de lemn, sub control vizual prin speclul vaginal - recoltarea se face de la nivelul fundurilor de sac laterale ale vaginului - prelevarea in ziua 7, a14-a, a 21-a a ciclului - materialul prelevat este intins pe doua lame , fixat si trimis la laborator. 3. Dozarile hormonale in sange si urina Se fac ptr dozarea : - estrogenilor urinari si plasmatici - progesteronului si pregnandionului in sange - 17-cetosteroizilor din urina Dozarile hormonale se fac dinamic:- in cursul ciclului menstrual - in timpul administrarii stimulinelor sau a altor preparate hormonale. Tehnica:- asistenta va efectua recoltari din sange si urina dupa aceeasi tehnica ca si ptr dozarea celorlalti hormoni Testul hipertermiei progesteronice

epiteliul vaginal sufera modificari in timpul ciclului menstrual

Estrogenii scad temperatura bazala Progesteronul creste temperatura bazala Curba termica prezinta o usoara ascensiune dupa ovulatie Normal, din prima zi a menstruatiei temperatura se mentine sub 37 grade Celsius timp de 14-15 zile La jumatatea ciclului , in perioada ovulatiei si inceputul fazei corpului galben, temp. se urca cu cateva zecimi de grade si ramane ridicata pana la 1-2 zile inainte de urmatoarea menstruatie

In caz de sarcina , temp nu scade si se mentine ridicata pana la sfarsitul lunii a 3-a. Tehnica:- masuratorile se fac dimineata, dupa un somn de cel putin 7 ore, fara a se scula din pat - de preferat la aceeasi ora - se ia de preferinta rectal, dar se poate lua si bucal sau vaginal - termometrul a fost mentinut cel putin 3 min - temperatura bazala se determina 2-3 cicluri consecutive 5.
Mentinerea curbei termice la acelasi nivel, sub 37 grd Celsius reflecta o insuficienta ovariana. Explorarea biologica a sarcinii Se bazeaza pe determinarea hormonului de sarcina , gonadotrofina corionica , in sange sau urina. 6. Reactia de sarcina pe broscoiul de balta Reactia se face din urina sau din serul sangvin. Tehnica: - cate 2 ml de urina filtrata si acidifiata cu acid acetic se injecteaza la doua animale mascule, in sacul limfatic dorsal; - dupa 2 si 4 ore se preleveaza urina de la broscoi din cloaca cu ajutorul unei pipete - se examineaza la microscop - rezultat + : se observa numerosi spermatozoizi in miscare - rezultat - : se repeta prelevarea dupa 24 de ore, ptr siguranta 7. Reactia imunologica de sarcina Reactia este una de tip Ag-Ac , se face din urina ptr depistarea gonadotrofinei corionice. Testul se pozitiveaza la 8 zile de la intarzierea menstrei, deci la trei sapt. de la fecundatie Are o probalilitate de 98% Tehnica: - se recolteaza 10-20 ml urina de dimineata(este mai conc. In hormon) - se trimite la laborato 8. Ecografia vaginala Pune in evidenta sarcina , la 7-10 zile de la intarzierea menstrei

VI.

EXPLORAREA FUNCTIONALA A PANCREASULUI ENDOCRIN

A. Determinarea glucozei in sange Tehnica: - se anunta bolnavul cu 24 de ore inainte despre efectuarea probei - este rugat sa nu manance - se recolteaza dimineata pe nemancate 1-2 ml sange prin punctie venoasa pe fluorura de sodiu, sau cu o micropipeta de 0,1 ml, prin inteparea pulpei degetului sau a lobului urechii si se trimite la laborator; V.N. : 0,8 -1 gram / litru de sange Valori mai mari, la determinari repetate, de 1,35g /1000ml sange, ridica banuiala de diabet

B. Determinarea glucozei in urina Glucoza apare in urina numai daca nivelul ei in sange se ridica pana in jurul valorii de 180 mg/100ml; 1. Determinarea calitativa a glucozei in urina se face cu reactivul Fehling sau Nylander; Tehnica: - peste urina din eprubeta se toarna aproximativ cant. de reactiv, fata de cant. de urina - se tine eprubeta cu ajutorul unei cleme de lemn, a.i. gura eprubetei sa fie orientata in directia opusa examinatorului - se incalzeste continutul eprubetei la flacara pana la fierbere - in prezenta glucozei , continutul eprubetei se coloreaza in negru, imediat sau in cateva minute.

10

- rezultatul se noteaza in foaia de observatie - indiferent de rezultat se recolteaza sange ptr determinarea glicemie si glicozurie cantitative la laborator 2. Determinarea cantitativa a glucozei din urina se face prin polarimetrie; Urina, inainte de a fi introdusa in polarimetru, se trateaza cu reactivul Courtonne (acetat de plumb) care precipita toate substantele azotate, optic active, dupa care se filtreaza de mai multe ori. C. Determinarea corpilor cetonici in urina Se face in toate cazurile de glicozurie 1. Proba Legal-Imbert se foloseste pentru determinarea acetonei; Tehnica: - peste 5-6 ml de urina din eprubeta se toarna cateva picaturi de reactiv - se agita usor eprubeta - apoi cu grija se prelinge pe marginea eprubetei 1 ml amoniac, a. i. Sa nu se amestece cele doua lichide - daca urina contine acetona , la limita de separare a celor doua lichide se formeaza un disc violet - se noteaza rezultatul pozitiv, sau negativ. 2. Proba Gerhard se foloseste pentru evidentierea acidului acetil acetic; Tehnica:- peste urina din eprubeta se toarna cateva picaturi de perclorura de fier - in prezenta acidului acetil-acetic, apare o culoare rosie D. Determinarea rezervei alcaline Are scopul de a stabili cantitatea de ioni alcalini existenti in sange pentru neutralizarea acizilor formati in organism;

Determinarea se face dupa metoda Van Slyke; Tehnica: - cu o ora inainte de efectuarea probei, bolnavul ca ramane in repaus, - apoi i se vor recolta 10 ml sange, prin veno-punctie fara staza, pe 0,5 gram oxalat de potasiu fin pulverizat; - se agita usor si se pune intr-un tub de centrifuga care se trimite la laborator.

E. Proba hiperglicemiei provocate Pot fi depistate cazuri latente de diabet, cu valori normale de glicemie; 1. Determinarea hiperglicemiei provocate prin administrarea glucozei per os Tehnica: - bolnavul ingereaza dimineata pe nemancate 1g glucoza/kilocorp, dizolvata in apa sau ceai; - inainte de administrarea glucozei, bolnavul evacueaza vezica urinara; - se recolteaza sange pentru dozarea glicemiei; - se repeta recoltarea la 30, 60, 90, 12 si 180 de minute dupa administrarea glucozei; - bolnavul sta in repaus la pat, fara sa ingereze alimente sau lichide; - la fiecare recoltare de sange bolnavul va urina pentru determinarea cantitativa a glicozuriei.

2.

la indivizi cu metabolism glucidic normal, in scurt timp dupa ingerarea glucozei, apare o neta urcare a glicemiei, atingand valorile maxime intr-o ora, care nu depaseste 150-180 mg; dupa 2 ore glicemia revine la nivelul initial, datorita stimularii secretiei insulare; cantitatea de insulina insa se produce in exces, din care motiv, la 3 ore dupa ingerarea glucozei, glicemia scade sub valorile initiale; pe toata durata probei, zaharul nu apare in urina; la diabetici valorile initiale de glicemie, dupa ingerare de glucoza, se ridica la valori mult mai inalte, care continua sa se urce si dupa 2 ore; revenirea la nivelul initial se face cu mare intarziere, iar glucoza apare si in urina;

Determinarea hiperglicemiei provocate prin administrarea glucozei pe cale i.v. Tehnica: - se recolteaza sange dimineata pe nemancate si se invita bolnavul sa-si evacueze vezica;

11

- se administreaza pe cale intravenoasa o solutie de glucoza 50% in cel mult 2 minute (0,33 g glucoza/kilocorp); - la 15, 30, 45, 60 de minute dupa injectie se repeta recoltarea din lobul urechii; - recoltarea se face cu o micropipeta de 0,1 ml spalata cu o solutie de heparina. Nivelul maxim al glicemiei se atinge in 10-15 minute si la 40-60 de minute revine la valorile initiale; F. Proba Staub-Traugott

Este tot o proba de hiperglicemie provocata, utila pentru depistarea diabetului latent. Tehnica: - proba se executa pe nemancate; - dimineata se determina glicemia; - se administreaza bolnavului 50g de glucoza dizolvata in 250ml ceai; - la o jumatate si o ora se determina din nou glicemia; - peste o jumatate de ora, bolnavul primeste din nou 50 g glucoza dizolvata in 250 g ceai; - la ora, la 1 , 2 si 3 ore se determina din nou glicemia; - se va inscrie curba glicemiei; - cu ocazia fiecarei recoltare, bolnavul va urina pentru a determina cantitatea de glucoza din urina; - la diabetici proba se executa cu 20-30 g de glucoza; Curba hiperglicemiei prezinta unele particularitati la indivizi sanatosi: a doua doza de glucoza nu determina un nivel al glicemiei ca la prima doza, ea putand ramanand in limite normale- efect Staub pozitiv; b) la diabetici glicemia provocata de a doua doza este tot atat de inalta ca si cea provocata de prima doza - efect Staub negativ.

a)

G. Testul tolerantei la glucoza, sensibilizat prin cortizon Depisteaza precoce diabetul latent. Tehnica:- seara la orele 22 bolnavul primeste per os 50 mg de cortizon acetat; - peste 8 ore, dimineata, se repeta aceeasi doza; - bolnavul ramane nemancat; - peste 2 ore primeste 100g glucoza dizolvata in 250 g de ceai; - se fac recoltarile de sange, ca si ptr proba hiperglicemiei provocate Testul este pozitiv daca la 2 ore dupa ingerarea glucozei, valoarea glicemiei depaseste 140 mg/100 ml sange venos;

H. Testul de incarcare cu tolbutamid Exploreaza capacitatea tesutului insular de a secreta insulina, precum si promptitudinea raspunsului fata de stimulul medicamentos. Tehnica : - dimineata pe stomacul gol se dozeaza glicemia bolnavului; - se administreaza pe cale intravenoasa 1 gram de Tolbutamid in forma de solutie 5%;

durata injectiei este de 3 minute; dupa 20-30 de minute se dozeaza din nou glicemia; tolbutamidul scade glicemia; daca la 20 de minute dupa administrarea lui, glicemia depaseste 80% din valoarea initiala si la 30 de minute 77% din aceste valori, este vorba de un diabet latent; I. Determinarea tolerantei fata de hidrati de carbon

Se foloseste pentru stabilirea regimului dietetic al bolnavilor de diabet.

12

Tehnica :- se administreaza bolnavului o dieta mixtace contine 200-250 de grame hidrati de carbon; - bolnavul nu va manca nimic in plus fata de acest regim, alimentele trebuie sa le consume in intregime; - incepand din dimineata probei, se recolteaza 24 de ore urina bolnavului in trei fractiuni separate la cate 8 ore (614, 14-22, 22-6); - se determina cantitatea fiecarei fractiuni si apoi cate o proba de 50-100 ml din fiecare se trimite la laborator pentru determinarea cantitativa a glucozei eliminate; - pe fiecare proba se va indica cantitatea totala din care a fost luata.

Determinarea zaharului in urina se face cu ajutorul polarimetrului. Cantitatea exprimata in grame% se inmulteste cu cant totala a fractiunii respective= cantitatea de zahar eliminata intr-o fractiune Prin adunarea cifrelor de le cele trei fractiuni = cant. de zahar eliminat de urina din cele 200-250 grame de hidrati de carbon ingerati Diferenta dintre ele constituie gradul de toleranta fata de hidratii de carbon. J. Determinarea sensibilitatii fata de insulina

Cantitatea de glucoza care dispare din urina sub influenta unei unitati de insulina, poarta numele de echivalent insulina-glucoza; Tehnica - se determina toleranta bolnavului la hidrati de carbon; - prin doze progresive de insulina, se incearca ridicarea tolerantei pana la disparitia zaharului din urina; la bolnavii cu regimul si doza de insulina instituite, intreruperea insulinei pentru 24 de ore permite controlul regimului dietetic pe care bolnavul il primeste. Echivalentul insulina-glucoza este de 2-10 La indivizi insulino-rezistenti el scade sub 1.

13