Necesitatea educa iei permanente -o cerin imperioas a societ ii contemporane!?

Educatia este unul din acele cuvinte al caror sens lumea crede ca-l cunoaste bine, cu conditia sa nu fie nevoita sa il defineasca(H. Pieron, 1951). Educatia in sens larg reprezinta orice act sau experienta ce are un efect formativ asupra abilitatior mintii, caracterului sau fizicului unei persoane. In sens tehnic, educatia e procesul prin care societatea transmite deliberat cunostiintele acumulate, aptitudinile si valorile de la o generatie la alta. [1] Etimologic, termenul de educatie provine de la substantivul latin educatio, derivat din dou verbe latine ti nrudite: Educo educare - a cre te, a alimenta, a hr ni, a ngriji, a cultiva ( o plant , o fiin ); Educo - educere a scoate din, a ridica, a n l a. [6] Educatia permanenta este definita ca fiind un sistem educational deschis, compus din obiective, continuturi, forme si tehnici educationale, care asigura intretinerea si dezvoltarea continua a potentialului cognitiv, afectiv si actional al personalitatii, al capacitatilor si deprinderilor de autoeducatie, formarea de personalitati independente si creative. [2] Conceptul a aparut inca din antichitate: Chiar si batranii trebuie sa invete (Seneca). Educa ia difer de la o etap istoric la alta n func ie de condi iile materiale spirituale ale societ i

ii. Ea sa nascut din nevoia de cunoastere specifica firii umane, si s-a

dezvoltat odata cu societatea, dintr-o anumit necesitate proprie acesteia, aceea a dezvolt rii a omului. [1]

Societatea contemporan , tinznd spre noi realiz ri i valorific ri, atribuie educa iei o structur nou a cerin elor social-umane. Astfel, colii i revine rolul de formare a personalit ii umane capabile s se integreze plenar n societate, s reac ioneze adecvat la schimb rile ce se produc. Aceasta presupune eficientizarea nv mntului i transformarea acestuia din beneficiar

pasiv n agent activ al progresului, care trebuie s preg teasc omul corespunz tor exigen elor viitoarei societ ii. [3] Alaturi de educatia formala (dobandita in institutii de invatamant specializate, de stat sau particulare), educatia nonformala si informala isi spun si ele cuvantul. Prima vizeaza acele mijloace mai mult sau mai putin organizate de informare, precum radioul, internetul, televiziunea sau bibliotecile. Toate acestea pot sa sustina ceea ce se dobandeste in mediul organizat. Cat despre educatia informala, aceasta din urma se refera la informatiile primite in mod neorganizat, cum ar fi pe strada, sau in mijloacele de transport, a caror contributie nu este de neglijat. Prin conlucrarea acestor trei sectoare, se poate realiza educatia permanenta intr-o maniera optimala, necesara intr-o lume aflata in permanenta schimbare. Cunostintele de odinioara nu mai sunt suficiente, revolutia tehnologica isi lasa amprenta si populatia trebuie sa se adapteze cerintelor contemporane. [4] Dupa cum se precizeaza in Memorandumul asupra invatarii permanente al Comisiei Comunitatilor Europene din anul 2000, Europa a intrat in mod indiscutabil in era cunoasterii, cu tot ceea ce implica aceasta pentru viata culturala, economica si sociala. Pornind de la aceasta premisa, invatarea permanenta devine unul dintre obiectivele principale ale statelor membre U.E., implicand extindere in timp si spatiu, alaturi de contributia directa a fiecarui cetatean. [5] Concluzii si observatii: Educatia a fost intodeauna permanenta, firea omului tinde sa se educe si sa educe indiferent de varsta. Mijloacele de informare difera de la o epoca la alta, acum ele sunt diversificate si ofera persoanei accesul la cunoastere. Societatea buimacita de explozia tehnologica care a marcat finalul secolului trecut si inceputul acestuia, nu mai discerne intre ce e folositor si ce nu. Ea cade prada manipularii exercitate prin mijloacele media, TV si Radio. Necesitatea imperioasa a zilelor noastre e autoeducatia permanenta, in vederea contracararii educatiei induse voit societatii de anumite grupuri de interese. Omul educat preponderent intr-un spectru indus, rationeaza si actioneaza in societate in felul in care a fost educat si astfel societatea se dezvolta in directiile in care a fost educata.

Internetul, desi plin de tentatii, si gunoi informational e o solutie in autoeducarea permanenta a persoanei. Fiecarei persoane ii revine responsabilitatea de a educa in scopul perpetuarii adevarurilor proprii. Lipsa unei educatii corecte primite in familie a marii majoritati pericliteaza dezvoltarea celorlalti. Astazi o educatie sanatoasa data tanarului poate avea ca rezultat un inadaptat social. Pentru asigurarea unui viitor propice vietuirii si dezvoltarii armonioase a omenilor, in societate si in afara ei, e necesara indreptarea dinspre o societate aflata in plina decadenta spirituala si morala, spre una sanatoasa bazata pe principii crestine de vietuire.

Bibliografie

1. Wikipedia EN, RO. 2. Ioan Jinga Educatia Permanenta Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1979. 3. Macavei E.,Pedagogie, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1997.

4. Emil Paun, Introducere in Pedagogie, 2005 5. Comisia Comunitatilor Europene. Memorandum asupra invatarii permanente. Bruxelles 2000 6. Cursuri Pedagogie