P. 1
TBC REFERAT

TBC REFERAT

|Views: 2,734|Likes:

More info:

Published by: Boce-Lutzu Ionica-Paula on Jul 09, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/12/2013

pdf

text

original

Tuberculoza

Definitie TUBERCULÓZĂ, tuberculoze, s.f. Boală infecțioasă și contagioasă produsă de localizarea bacilului Koch la plămâni, la intestine, la oase etc. care poate provoca distrugerea țesutului, supurații etc.; boală seacă. – Din fr.tuberculose.(DEX) Tuberculoza este o infcţie bacterianã endemicã, specificã, transmisibilã, cu evoluţie cronicã, larg rãspânditã în populaţie, care netratatã sau incorect tratatã are o fatalitate importantã.( Gh. Nini, V. Obreja, 2006) Dacă nu este tratată, boala poate fi fatală în decurs de 5 ani în mai mult de jumătate din cazuri. Transmiterea are loc de obicei pe cale aerogenă, prin råspândirea particulelor infectante produse de către pacienţii cu tuberculoză pulmonară contagioasă. Scurt istoric Cele mai vechi dovezi ale prezenţei tuberculozei la om sunt cele legate de mumiile egiptene,având deci o vechime de cel puţin 3000 de ani. Boala a fost bine caracterizată în secolul al XIX-lea cu trei momente importante: individualizare aclinică a bolii de cãtre Laennec, demonstrarea naturii transmisibile de cãtre Villemin şi în fine identificarea Mycobacterium tuberculosis de către Robert Koch, care pune bazele diagnosticului bacteriologic al tuberculozei. Secolul al XX-lea aduce o revoluţie terapeutică în tuberculoză cu apariţia vaccinării BCG, urmată de descoperirea secvenţială a antituberculoaselor de primă linie:streptomicina, izoniazida, etambutolul, rifampicina şi pirazinamida; ulterior au fost descoperite şi alte medicamente antituberculoase, ultima grupã fiind cea a fluorochinolonelor. Sfârşitul secolului XX a fost marcat de idea integrării chimioterapiei antituberculoase într-un context de mãsuri socio-economice, ceea ce a condus la constituirea unor strategii cuprinse în Programe Naţionale de Control al Tuberculozei. (Curs pentru studenţi, Tuberculoză, 2005) Etiologie

1

o caracteristică justificând clasificarea lor ca bacilli acid-alcoolo-rezistenÆi (BAAR)( Mario C. Boala manifestă clinic apărută imediat după infectare este clasificată ca 2 . 1992) M. Mai întâlnim si si bacilul tuberculozei bovin. slab aerobă. tuberculosis. tuberculosis este un germen obligatoriu aerob. inclusiv M. ( Curs pentru studenţi. virulenţa lui fiind în mare mşsură legată de capacitatea de a supravieţui şi de a se multiplica în mediul intracelular al fagocitelor mononucleare. care este prezent în Africa de Sud. cu dimensiuni cuprinse între 0. astfel sunt necesare minim 3 săptămâni pentru apariţia coloniilor vizibile pe mediile solide de culturã cum este mediul Löwenstein-Jensen M.( Crofton J. riscul de dezvoltare a bolii după infectare depinde mult de factori endogeni. Totuşi. Mycobacterium bovis. este principala cauză a tuberculozei în întreaga lume.. tuberculosis. având un timp de generaţie în jur de 24 ore.. Miller F. O’Brien. Bacilii sunt rapid distruşi în mediul ambiant de radiaţiile ultraviolete (lumina soarelui). Datorită menţinerii sub control a tuberculoyei bovine prin sacrificarea animalelor infectate şi pasteurizarea laptelui . adeseori infecţia se transmitea la om prin lapte. Este un parazit intracelular facultativ. ţesuturile bogate în oxigen fiind cele ma isusceptibile de a fi invadate.. bacilii nu pot fi decoloraţi cu acidalcool. M. Richard J. tuberculosis este o bacterie cu formå de bacil suţire. tuberculosis (ca şi majoritatea micobacteriilor) creşte lent.5 şi 3 μm. 2005) Epidemologie Spre deosebire de riscul de dobândire a infecţiei cu M. 2005) Aceste douã proprietăţi stau la baza metodelor de colorare specificã prin care sunt puse în evidenţă micobacteriile în microscopie. acesta era candva foarte răspândit la bovinele din Europa şi cele două Amerci. nu se colorează cu uşurinţă(colorarea cu fuxinã poate fi realizatã prin încãlzire) şi sunt frecvent neutre la colorţia Gram. Tuberculoză. numit Mycobacterium tuberculosis. cum ar fi susceptibilitate nativă individuală la boală çi nivelul de eficienţă al imunităţii mediate celular. nesporulată. aceste ţări au putut preveni în mare măsura la om apariţia tuberculozei bovine. Horne N. Singura diferenţă importantă este că prezintă adesea rezistenţă la tiacetazonă. Micobacteriile.Bacilul tuberculos. Raviglione. un tip usor diferit de BK este Mycobacteriul africanum. odată realizată coloraţa.

se estimează că aproximativ 10% dintre persoanele infectate vor dezvolta în cele din urmă tuberculoză activă. Reinfecţia unui individ infectat anterior. acest lucru este valabil în primul an. poate favoriza de asemenea dezvoltarea bolii.tuberculoză primară şi este frecventă la copiii cu vârsta de până la 4 ani. Richard J. tuberculoza primară pulmonarå poate progresa rapid spre boala manifestă clinic. O’Brien.transplant de organe. Totuşi bacilii dormanţi pot persista mai mulţi ani înainte de a fi reactivaţi pentru a produce tuberculoza secundară. Tuberculoza pulmonară poate fi clasificată în tuberculoza primară sau postprimară (secundară). care este probabil frecventă în zone cu o rată crescută a transmiterii tuberculozei. 2005) Accelerarea progresiei infecţiei spre boală se produce în situaţiile de reducere a mecanismelor de apărare ale organismului: vârste extreme (< 4 ani sau vârstnici). 1992) 3 . O’Brien. sau doi ani după infecţie.. malnutriţie. cel puţin temporar. Horne N. 2005) Manifestari clinice Tuberculoza este clasificată de obicei în tuberculoză pulmonară şi tuberculoză extrapulmonară. Tuberculoză. infecţie HIV. Richard J. Raviglione. Tuberculoza primară pulmonară rezultă în urma unei infecţii iniţiale cu bacili tuberculoşi în zonele cu prevalenţă înaltă a tuberculozei. (Curs pentru studenţi. . există o şansă mai crescută ca sistemul imun să o limiteze. de obicei nu este transmisibilă. asiatici sau pacienţii cu HIV. Infecţia HIV joacă un rol important întrucât riscul de apariţie a bolii tuberculoase a fost estimat la 5-8% pe an şi la 50% (unul din doi) pe perioada întregii vieţi (prin comparaţie cu 5-10% pe perioada întregii vieţi la indivizi imunocompetenţi). Deşi această formă este frecvent severă şi diseminată. tratamente imunosupresoare (inclusiv corticosteroizi). Global. ca în cazul celor cu malnutriţie sau infecţie HIV. Miller F. Adenopatia hilară este adesea invizibilă radiologic( deşi uneori la la africani. ( Mario C. Raviglione. La majoritatea indivizilor infectaţi care vor dezvolta în final tuberculoză.. La copiii cu defecte imunitare. Când infecţia este dobândită la o vârstă mai mare. care este frecvent contagioasă. etc. 2005) La adulţi leziunea primară se situează adesea în regiunea superioară a plămânului.( Crofton J.( Mario C. ganglionii pot fi mult măriti).. această formă de boală se întâlneçte frecvent la copii.

(Crofton J. tuberculoza extrapulmonară este întâlnită astăzi mai frecvent decât în trecut. teoretic. Debutul bolii poate fi insidios. 1992) Meningita tuberculoasă şi tuberculomul Tuberculoza sistemului nervos central este responsabilă pentru aproximativ 5% dintre cazurile de tuberculoză extrapulmonară.. cu confuzie. poate apărea dupa ani de zile de la infecţia cu BK din copilărie.. dar apare çi la adulţi. Miller F. dar scăderea rezistenţei( de xemplu prin malnutriţie.Este posibil ca leziunile amigdaliene san u fie evidente clinc. Leziunile linguale sunt deobicei secundare tuberculozei pulmonare avansate.. Se prezintă ca o formaţiune nedureroasă. în mai mult de jumătate din cazuri. Horne N.Reactivarea unei leziuni primare anterioare. 4 . Atât leyiunea bucală cât şi leziunile amigdaliene . sau acut. care este adesea ulcerată. De obicei afectează gingia. Raviglione. Meningita tuberculoasă apare ca urmare a diseminării hematogene a bolii pulmonare primare sau postprimare. Ele se vindecă rapid sub chimoterapie (Crofton J. Leziunile sunt adesea ulcerate şi pot fi durersoase. care pot îngădui BK să devină active şi să răspândească boala) În acest caz vorbim de tuberculoză pulmonară secundară Acesta este modul obişnuit de dezvoltare a tuberculozei la vârsta medie sau înaintată. oasele çi articulaţiile. Richard J. Ca urmare a diseminării hematogene la indivizii infectaţi cu HIV. tractul urogenital. alimentelor sau a picăturilor infectate din aer. 1992) Tuberculoza extrapulmonară în ordinea frecvenţei. sarcină. pot fi afectate toate sistemele de organe. pleura. Totuşi. naştere sau altă boală. cu cefalee çi tulburări mentale. localizările extrapulmonare cel mai frecvent afectate de tuberculoză sunt: ganglionii limfatici. ( Mario C. pe radiografia toracică se găsesc semne ale unor leziuni pulmonare vechi sau cu aspect miliar. o evoluţie mai lungă decât cea a meningitei bacteriene.. meningele çi peritoneul. 2005) Tuberculoxa bucală.. mai ales la cei infectaţi cu HIV. somnolenţă. Este întâlnită cel mai frecvent la copiii mici. O’Brien. amigdaliană şi linguală Tuberculoza bucală este rar întâlnită. afecţiunea are o evoluţie de una sau două săptămâni. senzoriu alterat şi redoare de ceafă în mod caracteristic. sau datorită rupturii unui tubercul subependimar în spaţiul subarhanoidian. se pot datora laptelui infectat sau.. Miller F. care sunt asemănătoare . uneori . Horne N.

Raviglione. Horne N. dar pentru stabilirea diagnosticului este necesară biopsia.Tuberculomul. cel mai frecvent în regiunea cervicală şi supraclaviculară. Raviglione.. Debutul poate fi subacut. Tuberculoza genitală este diagnosticată mai frecvent la femei decât la bårbaţi. ( Mario C. 1992) Tuberculoza ganglionară (limfadenita tuberculoasă) Una dintre cele mai frecvente forme de manifestare ale tuberculozei extrapulmonare (fiind demonstrată în mai mult de 25% dincazuri). Diagnosticul necesită efectuarea biopsiei sau a culturilor 5 . Richard J. dar acum apare frecvent la pacienţii infectaţi cu HIV. dar se pot inflama şi pot prezenta un traiect fistulos prin care se drenează cazeum. Rareori se asociază cu tuberculoza pulmonară. deşi este posibil şi un debut acut cu febră. 2005) Tuberculoza genitourinară Tuberculoza genitourinară reprezintă aproximativ 15% din totalitatea cazurilor de tuberculoză extrapulmonară. . (Crofton J. se prezintă sub forma uneia sau a mai multor leziuni înlocuitoare de spaţiu şi provoacă de obicei crize epileptice şi semne de focar. RMN relevă leziuni inelare ce fixeazå substanţa de contrast. tuberculoza ganglionară este frecventă mai ales printer pacienţii infectaţi cu HIV.. Ganglionii limfatici sunt discret măriţi la începutul bolii. şi femeile çi copii (mai ales cei necaucazieni) par a avea o susceptibilitate specială. ïn Statele Unite. Diagnosticul este stabilit prin puncţie aspirativă sau biopsie chirurgicală. Richard J. poate implica orice porţiune a tractului genitourinar şi se datorează de obicei diseminării hematogene ce urmează infecţiei primare. ea afectează trompele uterine şi endometrul şi poate induce infertilitate. Tuberculoza ganglionară debutează cu o tumefiere nedureroasă a ganglionilor limfatici. La femei. Dar. ( Mario C. 2005) Pericardita tuberculoasă Era frecvent o boală a vârstnicului. ( Mario C.. pericardita tuberculoasă se produce ca urmare a rupturii ganglionilor limfatici mediastinali în cavitatea pericardică. Richard J. durere retrosternală surdă şi frecătură pericardică. O’Brien. în ţările cu o prevalenţă scăzută a tuberculozei. Miller F. Raviglione. manifestare rară a tuberculozei. 2005) Bacilul Koch poate ajunge la pericard pe cale sangvină( atunci când probabil sunt afectate şi alete organe). O’Brien. O’Brien. mai frecvent. dureri pelvine şi tulburări menstruale.

care conduce rapid la deces. ( Mario C.. este tuberculoza miliară criptică. Raviglione.din probe obţinute prin dilatare çi chiuretaj. în aproximativ jumătate din cazurile de tuberculoză genitourinară. dar negranulomatoase („areactive“). Aceasta formă este denumită miliară deoarece micile leziuni de la nivelul organelor au fost asemănătoare de catre anatomo-patologii secolului al XIX. survine foarte rar çi se datorează diseminårii hematogene masive a bacililor tuberculoşi. Richard J.lea cu seminţele de mei. 2005) 6 . La examenul necroptic sunt detectate leziuni multiple necrotice. afectare meningeală ce precede decesul.. 2005) Tuberculoya miliară se datorează diseminării pe cale sanguină unui numar mare de BK deoarece mijloacele de apărare ale pacientului sunt prea reduse. Miller F. care are o evoluţie cronică ce este caracterizată prin febră uşoară intermitentă. întâlnită la vârstnici. Richard J. O’Brien. La bårbaţi. (Crofton J... Tuberculoza miliară areactivă. Pancitopenia este frecventă în această formă de boală. Horne N. O’Brien. 1992) O formă clinică ărară. în final. Mai pot apărea orhita çi prostatita. boala căilor urinare este de asemenea prezentă. slabe pentru a-i anihila. Raviglione. anemie şi. o formă acută septicemică. producând o formaţiune tumorală uşor dureroasă ce poate drena la exterior printr-un traiect fistulos. tuberculoza afectează preferenţial epididimul. ( Mario C.

7 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->