I.

Noţiuni introductive

MASAJUL MEDICAL cuprinde doua noţiuni: masajul regional si masajul zonal. Masajul regional + masajul zonal = masajul terapeutic sau medical.

Masajul regional – reprezintă masajul regiunii in care este inclusa si zona de tratat; pe regiunea respectiva vom executa un masaj compus din neteziri, frământări si bateri pentru stimularea circulaţiei pe întreaga regiune. Masajul zonal – este masajul concentrat asupra articulaţiilor (elementelor periarticulare), tendoanelor, ligamentelor, periostului; este compus din neteziri, geluiri, fricţiuni, vibraţii.

II. Masajul segmentar

MASAJUL SPATELUI Masajul spatelui – cuprinde regiunea dorsala (toracala), regiunea lombara si regiunea sacro-fesiera. Coloana vertebrala: - cervicala C: 7 vertebre C1 – C7; - toracala sau dorsala: 12 vertebre T1 – T12 sau D1 –D12; - lombara: 5 vertebre, cele mai mari: L1 – L5; - sacrala: 5 vertebre sudate care formează osul sacru notat de obicei S1; - coccigiana: 4 sau 5 vertebre sudate.
1

Masajul regiunii dorsale Regiunea este delimitata superior de linia care trece printre vertebrele C7 si T1 si inferior de linia care trece printre T12 si L1. Se executa mai întâi un masaj regional, care depăşeşte liniile de delimitare a regiunii dorsale, iar in cadrul masajului zonal ne concentram cu geluiri, fricţiuni si vibraţii asupra articulaţiilor intervertebrale, capsulei articulare si asupra ligamentelor de prindere a muşchilor paravertebrali. Prelucrăm de asemenea muchiile omoplatului si inserţiile diverşilor muşchi eventual afectaţi. Masajul regiunii lombare Regiunea este delimitata superior de linia care trece printre vertebrele T12 si L1 si inferior de linia care trece printre vertebrele L5 si S1. In cadrul masajului zonal ne vom concentra asupra elementelor care compun coloana vertebrala lombara, asupra articulaţiei dintre L5 si S1 si asupra crestelor iliace lombare. In caz de discopatii sau alte afecţiuni ale coloanei lombare, când apar contracturi ale musculaturii paravertebrale, vom plasa o perna sub abdomenul pacientului pentru delordozareea coloanei lombare si relaxarea musculaturii paravertebrale. Masajul regiunii fesiere Regiunea este delimitata superior de creasta iliaca corespondenta si inferior de plica fesiera. Pacientul este poziţionat cu fata in jos (decubit ventral). Netezirea regiunii: aşezăm mâinile mână peste mână cu partea cubitala lateral de articulaţia soldului; îmbrăcăm cu palmele regiunea fesiera, deschidem in evantai o mana ajungând superior pana la creasta iliaca superioara iar cealaltă inferior până la nivelul plicii fesiere; refacem traseul iniţial până când reajungem la poziţia de început. Prelucram regiunea prin neteziri, frământări si batere sub toate formele; geluiri si fricţiuni vom face printre fibrele muşchilor fesieri, superior pe creasta iliaca, inferior la nivelul plicii fesiere iar lateral la nivelul articulaţiei si al trohanterului. De obicei masajul regiunii fesiere se face in caz de atrofii ale muşchilor fesieri sau in afecţiuni ale articulaţiei soldului (v. coxartroza, de ex.).

MASAJUL MEDICAL IN AFECŢIUNILE COLOANEI VERTEBRALE Scolioza = deviaţie a coloanei vertebrale in plan frontal; - in C sau in S (simpla sau dubla); - se executa in curbura interna a scoliozei un masaj sedativ (- manevre sedative asupra musculaturii paravertebrale contractate) iar in interiorul curburii
2

executam manevre excitante care sa tonifice musculatura paravertebrala întinsa, in felul acesta producându-se o echilibrare a regiunii. Pentru rezultatele cele mai bune masajul se va asocia in mod obligatoriu cu gimnastica medicala. Cifoza = „cocoaşa”; - in unghiul cifotic maxim vom executa manevre sedative, iar deasupra si dedesubtul acestei zone vom executa manevre excitante care sa forţeze coloana si musculatura sa se echilibreze. Masajul trebuie combinat cu gimnastica medicala. Spondilita Se face un masaj sedativ asupra musculaturii spatelui, in special asupra muşchilor paravertebrali si un masaj zonal uşor asupra articulaţiilor intervertebrale, combinat cu gimnastică respiratorie pentru a preîntâmpina prinderea articulaţiilor dintre coloana si coaste si a celor dintre coaste si stern, care ar putea duce mai târziu la probleme respiratorii destul de grave. Discopatiile - sunt afecţiuni ale discurilor intervertebrale (uzuri, degenerări); - produc dureri locale si contracturi ale musculaturii paravertebrale locale; - se întâlnesc cel mai frecvent la nivel lombar si cervical. Se executa manevre sedative (de relaxare) asupra musculaturii paravertebrale si se face un masaj zonal asupra articulaţiilor intervertebrale si asupra discurilor, masaj care va produce o creştere de metabolism locala cu fenomen de regenerare. Trebuie sa se facă apoi, in mod regulat, un masaj de întreţinere. Hernia de disc - cel mai frecvent se întâlneşte tot in regiunea lombara; - apare o iritaţie cu dureri puternice atât locale cat si cu iradieri in lungul nervului afectat – sciatic; - in faza acuta, când sunt dureri violente, masajul este contraindicat; recomandarea principala; repaus realizat fie in decubit ventral cu o perna sub abdomen, fie in decubit dorsal cu doua perne plasate sub genunchi. Masajul se va începe in faza subacuta: sedativ asupra regiunii lombare si sacrofesiere, si un masaj sedativ sau excitant – după caz – asupra membrelor inferioare.

3

coborâm pe sub rotulă. la nivelul plicii inghinale. bicicleta. Invitam pacientul sa se întoarcă cu fata in sus si începem cu un masaj regional al coapsei. apoi pe lângă tendonul rotulian până pe tibie. Încheiem cu gimnastica (mişcări) pentru articulaţia şoldului: flexia coapsei pe bazin. Tot aici este cuprinsa si articulaţia coxofemurala (şoldul). . Gimnastica: contracţii izometrice ale musculaturii fesiere. vibraţii pe aceleaşi trasee.facem apoi geluiri.regiunea coapsei: de la genunchi la articulaţia soldului.facem mai întâi un masaj regional al gambei si coapsei. deasupra sau in faţa rotulei. Masajul articulaţiei şoldului La început pacientul va sta cu fata in jos si facem un masaj regional asupra regiunii fesiere si a coapsei. afecţiuni ale meniscului. . . . coborâm apoi cu policele pe părţile laterale ale articulaţiei spre plica genunchiului. alunecăm apoi cu policele netezind pe sub rotulă până la spaţiul articular. după care executam un masaj zonal – geluiri.poziţionăm membrul inferior in duble flexie si executam masajul zonal asupra articulaţiei genunchiului. Masajul articulaţiei genunchiului Poziţia iniţiala a pacientului: in decubit ventral. geluiri. Invitam pacientul sa se întoarcă cu fata in sus: .facem întâi un masaj regional al gambei si coapsei. 3 si indexul la nivelul plicii genunchiului (sub articulaţia genunchiului) iar policele de o parte si de alta a tendonului muşchiului cvadriceps. poziţionăm membrul inferior in dublă flexie si facem un masaj zonal asupra articulaţiei. Afecţiunile cele mai frecvente ale articulaţiei şoldului: coxartroza si subluxaţia de şold – se combina obligatoriu cu gimnastica medicala. 2. gonartroză etc. 4 . după care plasam o mana sub glezna pacientului. la nivelul articulaţiei si al trohanterului. mişcări de lateralitate etc. .regiunea gambei: de la articulaţia gleznei la articulaţia genunchiului. vibraţii – la nivelul plicii fesiere si lateral. la nivelul trohanterului si lateral de articulaţie.piciorul propriu-zis: de la gleznă în jos. refacem traseul în sens invers până la rotulă. ridicam uşor gamba flectând genunchiul si facem neteziri (cu partea cubitala a mâinii). Cele mai frecvente afecţiuni (de obicei la sportivi dar nu numai): de natură traumatică .netezirea: plasam degetele 1. fricţiuni. Ca gimnastică avem flexia şi extensia genunchiului (a gambei pe coapsă).MASAJUL MEMBRULUI INFERIOR Membrul inferior se descompune in: . fricţiuni. prelucrând spaţiul articular. fricţiuni si vibraţii la nivelul plicii genunchiului. .entorse.

artroza gleznei. . .lateral dreapta – lateral stânga. Patologii: diverse. în nevralgii cervico-brahiale vom face un masaj de-a lungul traseului dureros. MASAJUL REGIUNII CERVICALE În caz de spondiloză vom insista cu geluiri. Netezirea: se realizează intre police si index in jurul maleolelor. vibraţii pe tot traseul coloanei cervicale.se face în caz de platfus. fractură sau după fracturi. apoi un masaj zonal asupra articulaţiei gleznei şi asupra tendonului care trece peste articulaţia gleznei.flexia şi extensia piciorului. . În contracturi musculare insistăm pe zona de contractură. Invităm pacientul să se întoarcă cu faţa în sus şi facem un masaj regional asupra gambei şi piciorului. de altfel şi în masajul regional trebuie să insistăm pe tonifierea lui (prin frământări contratimp. vom decontracta musculatura contractată şi vom face o uşoară gimnastică la nivelul coloanei cervicale. In caz de torticolis: facem un masaj sedativ asupra regiunii contractate (muşchiul trapez) si un masaj tonifiant pe musculatura antagonista 5 . fricţiuni. bateri etc. În caz de nevralgii Arnold vom insista cu geluiri şi fricţiuni în jurul găurilor nervului Arnold şi pe linia nucală. Gimnastică: . iar geluirea. fricţiunea. redori după fracturi.flexia şi extensia articulaţiei piciorului.flexie .extensie.Încheiem cu gimnastică pentru articulaţia genunchiului şi pentru tonifierea muşchiului cvadriceps.). Afecţiunile cel mai des întâlnite: recuperarea după entorsă. inclusiv la nivelul braţului.mişcări de lateralitate şi de circumducţie. artroze la nivelul tarsului etc. . Masajul medical la nivelul piciorului . Gimnastica gâtului: . transversal. vibraţia în jurul maleolelor.mişcări de rotaţie. de-a lungul liniei articulare şi printre tendoanele muşchilor flexori ai degetelor. . Masajul articulaţiei gleznei Pacientul va sta la început cu faţa în jos şi vom face un masaj regional asupra gambei şi un masaj zonal la nivelul tendonului lui Ahile şi la nivelul calcaneului.mişcări de circumducţie.

. omoplatul. de la vârful acestuia pana la umăr.sănătoasă. încercând o reechilibrare a situaţiei.cu doua degete. spre linia axilei. Mâinile refac apoi acelaşi traseu in sens invers. îmbrăcăm cu palmele deltoidul pana la nivelul articulaţiei umărului.netezirea pe muşchiul trapez. lateral in sus la 180 (abducţie). Mişcări: . .extensia posterioara a braţului (retroducţie). Masajul articulaţiei scapulo-humerale = masajul umărului. muşchiul trapez si muşchiul pectoral. până ajungem la poziţia iniţială. (muşchiul deltoid are doua fascicule: unul anterior si altul posterior.regiunea mâinii: de la articulaţia pumnului în jos. articulaţia umărului are toate gradele de mobilitate.depărtarea braţului de corp. anterior vom prelucra muşchiul pectoral si posterior jumătate din regiunea cervicala (muşchiul trapez si muşchii care se insera pe omoplat).a doua netezire: netezim intre index si police separat cele doua fascicule ale deltoidului. . apoi masaj de relaxare al întregii regiuni. . Tot pe acest traseu executăm geluiri.regiunea braţului: de la umăr la cot. Trecem la masajul zonal: netezim spaţiul articular cu partea cubitală a mâinilor. . Bateri: uşoare. de la acromion in jos. iar cealaltă. fricţiuni. musculatura de pe omoplat. daca situaţia e mai grava încercam o metoda de suprasolicitare a muşchiului trapez contractat prin mişcări cu rezistenta. 0 0 6 .regiunea antebraţului: de la cot la articulaţia pumnului. . Netezirile: . pe sub clavicula. căuş si nuiele pe muşchi. Frământări: frământăm cele doua fascicule ale muşchiului deltoid. de la umăr spre regiunea cervicala.flexia anterioara (anteducţie 180 ). La masajul regional vom face masajul muşchiului deltoid (treimea superioară a braţului). Masajul articulaţiei umărului: cel mai complex.poziţionăm mâinile mana peste mana la nivelul vârfului deltoid. posterior. . Mai rar: o fricţiune uşoara cu policele in axila (in caz de luxaţie in special). de la acromion la manubriul sternal (de la umăr la stern).apropierea braţului de corp (adducţie). vibraţii. MASAJUL MEMBRULUI SUPERIOR Membrul superior cuprinde: . . care converg spre braţ si formează un unghi ca litera V = vârful deltoidian). apoi o palma îmbracă anterior muşchiul pectoral.

mişcări combinate: ducerea mâinii sus la cap. . Prelucrăm apoi prin geluiri. fricţiuni. Afecţiuni mai des întâlnite: . tratament postentorsă.mişcări largi..artroza pumnului. Afecţiuni: . gen balama). mai întâi alunecăm cu policele spre părţile laterale. alunecăm cu policele până la nivelul articulaţiei (până între cei doi epicondili).flexia si extensia cotului (cotul = pârghie de gradul II. . artroza cotului. indexul de la ambele mâini îl poziţionăm la plica cotului. fricţiuni si vibraţii pentru elasticizarea 7 . Încheiem cu mişcări gimnastica: flexia si extensia pumnului. mişcări de pronaţie si supinaţie.mişcări de rotaţie interna si externa (cu cotul îndoit in interiorul articulaţiei). la spate etc. în cerc. redori după fracturi sau de alte origini (tăieri etc. pe braţ. insistam cu masajul zonal: geluiri. Pe acelaşi traseu executăm şi geluiri. refacem traseul in sens invers până ajungem pe articulaţie intre cei doi epicondili. fără presiune prea mare.rar: artroze. vibraţii – si la nivelul plicii cotului. . coborâm în lateral spre plica cotului pe linia articulara. Masajul articulaţiei pumnului Vom face întâi masajul regional al antebraţului si al mâinii. mişcări de lateralitate. punem mâna pacientului in şold. geluiri. Afecţiuni: entorse. Masajul articulaţiei cotului Facem mai întâi un masaj regional care sa cuprindă antebraţul si braţul. . iar policele deasupra articulaţiei. luxaţie. Gimnastica: . indexul rămânând fix. probleme ligamentare etc.PSH (periartrita scapulo-hunerala) de origine reumatica sau traumatica. vibraţii spaţiul articular. de o parte şi de alta a tendonului tricepsului.diverse afecţiuni ale muşchilor (întinderi) etc. apoi un masaj zonal asupra articulaţiei cotului.tratament după entorsa pumnului. policele rămânând fix. de obicei după PSH. Masajul mâinii Putem insista in caz de retracţie a tendoanelor flexorilor degetelor (boala Dupuytraine). de circumducţie. iar in cadrul masajul regional sau zonal prelucram si tendoanele extensorilor degetelor care traversează articulaţia.). după care facem masajul zonal al articulaţiei pumnului netezind articulaţiile astfel: . iar apoi cu indexul înspre părţile laterale. circumducţie. după care alunecăm pe antebraţ.după entorse sau luxaţii. . .indexul de la ambele mâini pe fata articulaţiei si policele posterior pe linia articulara. .redori după fracturi.

tendoanelor. Se mai face in caz de artroza a mâinii, a oaselor carpului, in redori dupa fracturi, pareze. Se insista mult cu gimnastica; se fac mişcări de închidere si deschidere a pumnului, flexia si extensia degetelor si a palmei; abducţia si adducţia degetelor pentru coordonare (ducem policele pana se întâlneşte cu pulpa fiecărui deget in parte), incheiat – descheiat singuri la nasturi; in caz de redori: gimnastica in bai călduţe; gimnastica cu mâinile in tarate înmuiate in apa calda. MASAJUL FEŢEI ŞI AL FRUNŢII In caz de pareze faciale vom face un masaj selectiv (pe musculatura flasca – tonifiere; pe musculatura normala – masaj de relaxare). Insistam in mod deosebit pe gimnastica; închiderea si deschiderea ochilor; închiderea si deschiderea ochilor si a gurii concomitent; ridicarea si încruntarea sprâncenelor; mandibula dusă înainte si înapoi; lateral dreapta – lateral stânga; vom insista spre partea afectata pentru a tonifia zona cu musculatura flască; se vor face si mişcări cu opoziţie; se umfla muşchii obrazului; gimnastica mimicii in oglinda – se strâmbă pentru reechilibrare); când pacientul poate sa fluiere singur: cazul este aproape rezolvat. Cu cât tratamentul este început mai repede, cu atât rezultatele sunt mai bune si mai rapide; lăsata: se produce asimetrie a feţei etc. In caz de recuperare după fractură de mandibulă gimnastica se va face unilateral tot către partea afectata. MASAJUL CAPULUI Masajul capului se face in scopul de a activa circulaţia la acest nivel si pentru activarea unor mecanisme reflexe. Se mai face intr-o anumită formulă în tratamentul migrenelor rebele (reflexoterapie; masaj terapeutic al regiunii cervicale; masaj terapeutic al capului, al feţei şi al frunţii). MASAJUL GÂTULUI (ANTERIOR) Pacientul poate sta fie culcat pe spate fie in şezut pe un scaun Terapeutul se poate poziţiona la capul pacientului daca acesta este culcat pe spate sau in fata acestuia atunci când este aşezat pe scaun. Avem doua neteziri:
8

- cu partea cubitala a mâinii, de sub mandibula pana la nivelul claviculelor, simetric pe ambele părţi ale gâtului anterior; - netezim cei doi muşchi SCM intre index si police de la occipital manubriul sternal (in masajul cosmetic netezirile se fac in sens invers); se vor executa frământări uşoare asupra muşchiului SCM cu atenţie in zona carotidei; In caz de torticolis: frământarea contratimp se va executa selectiv, unilateral. Geluirea si fricţiunea le vom executa pe clavicule si pe mandibula dar si pe occipital. Vibraţia se poate realiza pe toata suprafaţa, in funcţie de scopul urmărit. Baterea: numai sub forma de ciupituri. Mişcări – de lateralitate, de rotaţie; când e muşchiul afectat: flexii unilaterale; daca nu trece in acest fel: aplicam tehnica suprasolicitării pe partea muşchiului contractat. Putem mobiliza stânga-dreapta inelele esofagului prinzându-le intre index si police. Mişcări active: torticolis rebel – gimnastica cu rezistenţă pentru suprasolicitarea, apoi pentru relaxarea muşchiului contractat.

9

III. REUMATOLOGIE
Reumatologia – se ocupa cu studiul bolilor reumatice. Bolile reumatice pot fi clasificate in funcţie de factorii etiologici, patogeni sau morfologici. Putem avea: - reumatisme articulare; - reumatisme abarticulare (extraarticulare): nu prind articulaţiile, ci ţesuturile moi; de ex: bursite, fascite, miozite, nevralgii si nefrite, periartrite, tenosinovite, tendinite etc. De reţinut ca reumatismul este o boală a ţesutului conjunctiv (ţesut de susţinere); este caracterizata prin apariţia unor noduli numiţi Aschoff Talalaev mai ales la nivelul inserţiilor tendinoase si pe periost. Grupa reumatismelor articulare Reumatismele articulare pot fi de două feluri: 1). reumatisme inflamatorii; 2). reumatisme degenerative.

Reumatismul poliarticular acut (febra reumatică sau reumatismul Socolski Buyot) - este de natura infecţioasă (dat de infecţii cu streptococul betahemolitic din grupa A; poate debuta in urma unor faringo - amigdalite streptococice sau scarlatina, la 1-4 săptămâni); - se manifesta la persoane cu vârsta intre 3-27 de ani; intre 3 – 12 ani poate avea si prindere cardiaca (trebuie tratat din timp căci altfel se poate rămâne cu o cardita reumatica; 6-12 ani este perioada critică). - sunt cuprinse de obicei articulaţiile mari: genunchi, gleznă, cot, pumn, sold, intro succesiune relativ rapidă; poliartrita ce durează in general 2-3 săptămâni si nu lasă semne articulare; in perioada afectării, articulaţiile se tumefiază, devin calde, roşii si dureroase (principiul: rubor – calor – tumor - dolor), mai ales la mobilizarea activa; pot apărea si palpitaţii. - in momentul apariţiei acestor manifestări, in sânge apar anticorpi specifici (streptolizina) împotriva acestor antigene streptococice (in laborator ii determinam prin titrul Aslow; daca in mod normal este sub 200, acum creste peste 333). Examene de laborator: pentru diagnostic precis: - VSH: creste cu mult peste 25-30 mm/h; - Creste proteina C reactivă; - numărul de leucocite creste cu mult peste 15.000 – 20.000 pe mm3;
10

la examenul de urina apar proteine (sau) albumine in urina= proteinurie (albuminurie).cauza apariţiei: imunitate scăzuta. boala manifestându-se simetric. .p) este o boala generala a ţesutului conjunctiv. căldura). . muşchii încep sa se atrofieze de timpuriu. . cel mai frecvent degetele mijlocii la ambele mâini.) sau poliartrita cronica evolutiva (p. consum sporit de miere. Cu tratament se poate vindeca in totalitate. la nevoie se poate repeta. in ţesutul interstiţial apar numeroşi noduli. apar leziuni nervoase (in special in coarnele anterioare ale măduvei spinării). fără tumefierea articulaţiilor sau pot apărea/dispărea pana se permanentizează. articulaţiile sunt prinse simetric: cot stâng-drept. uşor. 11 . fibrinogenul creste de asemenea. 10 zile.200. apatie. . pot exista si cazuri explozive.durerile pot fi prezente luni-ani. se va face apoi profilaxie cu Moldamin (1. cu redoare dimineaţa. Tratamentul fizioterapic: creşterea factorilor imunitari. mişcare-sport moderat. chiar progresiv. creează leziuni si in organe si ţesuturi.) sau poliartrita cronica primara (p. discreta pierdere in greutate. cura balneara.r. tegumentul se subţiază.pe lângă articulaţii. străvezie. se asociază cu hematurie microscopica.apare de obicei la femei si are incidenta maxima la 45-50 ani. de asemenea. se usucă si se descuamează.c. daca apare si cardita . oboseala. .boala începe insidios. apar dureri la nivelul articulaţiilor mici. in funcţie de cat de virulent a fost reumatismul).la ochi : pot apărea irido-ciclite. apere o demielinizare. mana stânga-dreapta etc). Daca nu apar complicaţii durează 2-4 săptămâni. Tratamentul antibiotic cu penicilina G (1600 unităţi/zi) sau cu eritromicina (copii: 40mg/kg corp/zi. factori favorizanţi: frig. degetele se subţiază si apare degetul in fus. tratamentul trebuie sa dureze timp de aprox. încep sa fie prinse si articulaţiile mijlocii. devine lucios. se poate si la mâini si la picioare. . . pielea devine atrofică. regim igieno-dietetic.e.poate dura 2-3 luni. tinctura de propolis in diverse proporţii.Aslow creşte peste 333. oboseala. se alterează starea generala.000 unităţi/1 . primele leziuni apar la nivelul sinovialei si apoi la nivelul cartilagiilor (la epifiza: capul osului) si in final se instalează anchiloza fibroasa.când apar tumefacţiile: au caracter permanent. cura cu polen-lăptişor de matcă. adulţi: si 1 g/kg corp/zi). la copii trebuie combătut rahitismul (bai de soare. . - Poliartrita reumatoidă (p.c. cura cu oţet de mere si miere.are caracter inflamator.2 sau 3 săptămâni. progresiv si simetric.

la electroforeza proteinelor serice. .Prinderea articulaţiilor: centripeta. G si A). mai târziu.si beta-globulinele sunt crescute. 3. tratament cu înţepături de albine. procesul de anchiloza fibroasa si osoasa se definitivează. exista si microteste pentru evidenţierea factorilor reumatoizi (de obicei este vorba de imunoglobuline: M. încep sa se limiteze mişcările in articulaţii. apare osteoporoza. redoarea articulaţiilor dimineaţa. Examenul de laborator: . . iar alfa. echilibru munca-odihna. uneori si degetul in fus. lăptişor de matca.are ca substrat o inflamaţie evolutiva si progresiva a articulaţiilor coloanei vertebrale. apar tumefierile articulare. arata un nr. propolis. pentru a nu se ajunge in faza in care nu se mai poate face nimic. sunt prinse articulaţiile mici si mijlocii. dureri spontane la mişcare. 12 . pot fi prinse si articulaţiile sterno-claviculare si temporomandibulare. regim alimentar.la început nu este concludent. Boala evoluează in patru stadii: 1. Pe toate căile vom întări factorii imunitari. . sensibilitate crescuta/durere la mobilizare.apare o uşoara anemie la hemograma. tumefierea părţilor moi si a articulaţiilor. testul reumatic cu imunoglobulinele A. cu tendinţa de a anchiloza. semne de osteoporoza.este o boala a bărbatului tânăr: 20-30 ani. 4. apare atrofia musculara. . prinderea articulaţiilor simetric. G). Tratament : nu prea exista. de la articulaţiile distale spre centuri (de la exterior spre interior). articulaţiile încep sa se deformeze. Spondilita anchilozanta . .stabilirea diagnosticului: in final tot pe semiologie (prinderea articulaţiilor mici. cura cu oţet de miere si mere. consum sporit de miere. Tratament fizioterapic: La orice bănuiala fizioterapeutul trebuie sa înceapă tratamentul. . 2. apifitoterapie. M.mai este numita si: spondilartrita anchilozanta. gimnastica moderata. boala Behterev. cura balneara (ape sărate). . scăzut de albumine. fixarea degetelor si genunchilor in poziţii vicioasa. stare generala de inapetenţa si pierdere ponderata. apar subluxaţii.testele de aglutinare: testul Valer Rozen si Latex: pozitiv. .stadiu terminal.VSH-ul creste la 80-100 ml/h. apare anchiloza fibroasa si o atrofie musculara mare. uşor masaj de întreţinere. regim de viata. polen (primăvara-toamna).

implicit. . Daca boala ajunge in stadiul final: o putem doar ameliora. 13 . . cu cat evoluează : devine cifoza.semne de iritaţie la ochi. In etapa de manifestare evidenta a bolii: gimnastica medicala.debutează cu dureri sacro-iliace. pe contracturi. nu exista tratament medicamentos.examenul de laborator: neconcludent.regim de viata echilibrat.cura balneara. treptat se instalează o redoare a coloanei vertebrale pana la cap si încep sa se modifice curburile coloanei vertebrale. la început apar contracturi pe musculatura paravertebrala si muşchiul trapez.cauzele apariţiei nu sunt cunoscute. in final sunt prinse si centurile scapulara si pelvica. o uşoara subfebrilitate. tinctura de propolis – 20 picături pe zi. . . miere. de cele mai multe ori coloana se cifozează sau se poate rigidiza si in poziţie rectilinie. lordoza lombara începe sa dispară.mişcare moderata si constanta. . Când apar deja anchilozele: putem tine boala in frâu. .semne: dureri si rigiditate lombara care persista mai mult de trei luni. . Masajul se va face iniţial sedativ. gimnastica de întreţinere. . . sunt prinse si articulaţiile coastelor. dar nu putem scăpa de ea. .creşterea factorilor imunitari – întreţinere si întărire a organismului din punct de vedere imunitar.fenomenul clinic dominant: durerea care cuprinde întreaga coloana. Mangalia.primele articulaţii prinse: articulaţiile sacro-iliace: apare o sinovita. apare o rigiditate vertebrala. Examenul radiologic: .intr-un număr variabil de ani coloana se anchilozează complet.. in 10% din cazuri apare si irido-cicleita. . o data pe an (Sovata. flexia anterioara se limitează. o uşoara scădere in greutate. mersul: devine legănat.începe sa apară o paloare tegumentara. in special regiunea lombara si CDL medical. iradierea este de natura osoasa.raport echilibrat: munca-odihna. .gimnastica respiratorie pe o perioada nelimitata. si înţepături albine). când apare ulterior atrofia musculara: masaj de tonifiere. uneori si Felix).apifitoterapie (lăptişor de matcă. .procese de calcifiere a ligamentelor interspinoase si latero-laterale (aşa-numita „coloană de bambus”). Tratamentul fizioterapic: . doar încurajare si întreţinere. .sacroileita bilaterala. pot fi confundate cu tabloul clinic de sciatica. Techirghiol. care dau probleme respiratorii. polen – o linguriţa după sau in timpul mesei. . atrofii. uşor se extinde la coloana vertebrala pana o cuprinde toata si in final prinde si centurile (bazin si umeri).masaj de întreţinere a coloanei si musculaturii. . dar nu o putem îndepărta. gimnastica respiratorie.

sifilis). vizibile in plan frontal. . la copii si tineri: reducerile pot fi 100 %. devenind cifoscolioza. dorsala sau lombara. mai frecvent la fete. Tratament: gimnastica medicala corelata cu masaj selectiv. cand avem o anomalie de tip muscular. . Cel mai grav: când apar in perioada de creştere. cu caracter tranzitoriu sau definitiv. Atunci când apare si o rotaţie vertebrala apare progresiv o gibozitate costo-musculara. se poate asocia uneori cu scolioza. Scoliozele au răsunet asupra morfologiei trunchiului.curburile).inflamatorii (TBC. miozită. probabil din cauza unui exces de foliculina. după poliomielita sau meningoencefalita.AFECŢIUNI ALE COLOANEI VERTEBRALE (recapitulare si completare) Scolioza Scolioza este o boala evolutiva caracterizata prin una sau mai multe curburi (C sau S) laterale ale coloanei vertebrale. pe curbura convexa: musculatura este întinsa si cu forţa redusa. fie din cauza unor distrofii musculare (provocate de tulburări neuroendocrine si metabolice. mai rar: cauze congenitale. putând provoca paralizii de diverse grade. rahiticii sunt predispuşi.putem avea deviaţii chiar de natura isterica. cea nepatogena este cel mai adesea in regiunea dorsala. osteomielită. Ele pot fi: . uneori însoţite de rotaţia vertebrelor. Cea mai frecventa: scolioza idiopatica. poate cuprinde mai mulţi sau mai putini muşchi. factorii agravanţi: reumatismul. exista si cauze endocrine.patogene. uneori si după intoxicaţii.nepatogene. Cifoza poate fi congenitala sau dobândita. . Cifoza patologica se întâlneşte tot in regiunea dorsala. dar fara o reducere completa a acestora. asociate cu o postura vicioasa la 14 . .cauzate de o lombosciatica. . De partea spre care se rotesc vertebrele apofizele spinoase costo-vertebrale se înfunda si toata zona apare ca înfundata. Cifoza Este deviaţia in flexie a coloanei vertebrale. de obicei mai accentuata in zona dorsala.de compensare (in cazul unei subluxatii de sold. Musculatura in concavitate este contractata. La prepubertate pot apărea si din cauza unor tulburări de creştere. Scolioze: . cu tendinţa de compensare superioara si inferioara (. apare in regiunea cervicala. de exemplu).posturale (stăm strâmb).

Pe măsura ce durerile cedează introducem masajul regiunii lombare si al membrelor inferioare. Discopatia Este o afecţiune a discului intervertebral. Tratament de durata: masaj. ceafa ca „in gheare”. Predispuşi sunt cei care muncesc mai greu (ridica. alte semne: vertij. 15 . Se pot produce regenerări dar in timp îndelungat. in rahitism etc. mişcarea începe sa fie limitata. nu sunt însoţite de semne generale si nici de leziuni extraarticulare. merg pe nerv (lombosciatică.). cu fata-n jos. cel puţin o data pe săptămâna. Organismul începe sa depună calciu interapofizar. Artrozele Artroza este o afecţiune cronica degenerativa articulara. Spondiloza Este o evoluţie degenerativa a discopatiei. cu doua perne sub genunchi. presează rădăcina nervului. laser terapeutic pe zona afectata. masaj si mişcare uşoara – discopatia este reversibila. Tratamentul de urgenta: masaj cu gheata. cu o perna sub burta pentru delordozarea coloanei si elongarea spaţiului intervertebral sau cu fata-n sus.). cu diminuarea atât cantitativa cat si calitativa a lichidului sinovial si cu modificarea apofizelor articulare. manifestare in diverse grade0. durerile nu mai sunt locale. Discopatia netratata poate degenera in hernie de disc. indefinit. trebuie tratata fizioterapic neapărat.. discul herniază puţin. cel mai frecvent: in regiunea lombara si cervicala. frecventa lor creste in raport cu vârsta. şofat). se poate regenera. lipsa de mişcare.cei care fac eforturi profesionale. In hernia de disc acuta : masajul este contraindicat. Discul se fibrizează. caracterizata prin leziuni degenerative cartilaginoase. in forma algică: laser. cu rol antiinflamator decontracturant si antalgic si reflexoterapie. lucrează in frig. dureri de ceafa. apoi: masaj abdominal si exerciţii numai din poziţie stând pe spate (pentru a întări pereţii abdominali ca sa poată prelua o parte din suprasarcina paravertebralilor). chiar se calcifiază. gimnastica uşoara. repaus la pat. Se va continua apoi cu masaj medical si gimnastica de întreţinere circa 6 luni. poliomielita etc. birou. umezeala) dar si sedentarii (munca la calculator. Tratament: gimnastica medicala si masaj terapeutic. sau poate fi de natura traumatica (după spondilita anchilopoietica. La fenomene de suprasolicitare repetata apare o uzura /degenerare/îmbătrânire a discului intervertebral. care da algii locale. Se recomanda o cura intr-o staţiune balneara o data pe an. Artrozele sunt artropatii cronice dureroase si deformante. Tratament de întreţinere.

. 3. . 2.inflamatorii-reumatici. Periartrita scapulo-humerală (PSH) Este un sindrom clinic caracterizat prin dureri ale umărului si prin redoare determinata de leziuni degenerative si inflamatorii ale tendoanelor si burselor de la nivelul articulaţiei umărului (scapulo-humerala).cinci forme clinice: 1. noaptea nu doare de obicei. de exemplu).endocrini/metabolici (menopauza. umărul mixt. PSH . crepitaţii intraarticulare la mobilizarea articulaţiei. In PSH toate aceste elemente pot fi afectate. Exista si un PSH posttraumatic. 5.apare o limitare funcţionala a articulaţiei. Este o diartroza acoperita cu un cartilaj gros. când apare un focar de inflamaţii in aceeaşi zona. atât cel din cavitatea glenoida cat si ligamentele care susţin cele doua suprafeţe articulare in contact cu capsula. dislipidemie = creşterea peste normal a colesterolului).traumatici: fracturi. .Cele mai frecvente artroze le întâlnim la articulaţiile mari sau la articulaţiile care suporta sarcini mari (în special genunchi: gonartroza si şold: coxartroza). 4. mijlociu si inferior). insa mai ales capsula. umărul blocat. Capsula este întărita superior de ligamentul coraco-humeral iar anterior de trei ligamente gleno-humerale (superior. 16 .mecanici: produc o repartiţie anormala a presiunii asupra articulaţiilor (obezitatea.durerea si oboseala articulara care se calmează la repaus. . insa putem avea artroze cauzate de traumatisme/fracturi. Factori predispozanţi: . Este o boala reumatismala care afectează acest cartilaj. La artrozele obişnuite nu sunt afectate cotul si glezna.îmbătrânirea Simptome: . umărul dureros simplu. care pot afecta si cotul sau glezna. . mai târziu apar cracmente (troznituri). umărul pseudo-paralitic. umărul acut hiperalgic. luxaţii care produc alterări ale cartilagiului articular. in final articulaţia se deformează si apar proliferări osteo-cartilaginoase si lichid intraarticular (hidrartroza).

Apar leziuni inflamatorii ale capsulei gleno-humerale. chiar si de către pacienţi singuri. cu evoluţie către fibroză. tumor. Umărul blocat Mişcările se limitează progresiv. laser terapeutic. o bursita sau o tenosinovita. 17 . la baza fiind o tendinita. 3. ajungându-se la o blocare aproape completa a umărului. insuportabile si se exacerbează noaptea. Ca tratament se recomanda: repausul umărului. Umărul mixt In acest caz inflamaţia se extinde la nivelul tendoanelor. Peritendinita = afectarea tendoanelor de inserţie. doare). Mişcarea devine imposibila datorita durerii si contracţiei musculare. Daca forma este mai grava. Durerea poate interveni chiar in timpul somnului si se intensifica in anumite poziţii. masaj. dar trebuie făcută ca sa rupem aderentele. Când sunt dureri in articulaţie facem gimnastica pe articulaţia sănătoasa (umărul celalalt) si contracţii izometrice. pentru menţinerea ligamentelor si a muşchilor la inserţie. Tratament: masaj cu gheata. mai ales cu ocazia unor mişcări uzuale sau când poarta unele greutăţi. 2. in faza acuta se va face masaj cu gheata. Pe lângă tratamentul de mai înainte. masaj uşor cu crema antiinflamatoare. Se pot face bai calde cu efect calmant. e fierbinte. se poate încerca si reflexoterapie. laser terapeutic. burselor si sinovialei si produce limitarea mişcării prin contractura musculara antalgica (fără durere). Putem găsi un punct sensibil subacromial in zona antero-exterioara sau in zona dureroasa pe fata anterioara a umărului. dolor (se înroşeşte. calor. Apar si semnele inflamaţiei: rubor. intr-o uşoara abducţie. gimnastica. si susţinut de o eşarfa. Se va face un masaj de relaxare pentru atenuarea acestor dureri. Se recomanda sa facem mişcare de tragere a umerilor înapoi. apare un proces de calcifiere. care il tine la 35-45 grade. braţul poate fi imobilizat cu o pernuţa in axila. In umărul dureros acut durerile sunt violente. Umărul acut hiperalgic De obicei tendinita se repeta. 4.1. se recomanda mişcări izometrice cu exerciţii de relaxare care se pot face uşor. uneori si in bursa acromiodeltoidiana. Sunt afectate in mod deosebit mişcările de flexie anterioara. repaus. mişcările devenind mai uşoare. Pacientul acuza dureri moderate la nivelul umărului. se inflameaza. Umărul dureros simplu Este forma clinica cea mai frecventa (dar si cea mai usoara). pe tendonul muşchiului biceps. In acest stadiu gimnastica devine dureroasa. abducţie si rotaţie externa.

. Analiza densităţii osului se numeşte osteodensimetrie. . In faza avansata. aceasta poate fi determinata chiar prin semne clinice si se evidenţiază la radiografie sub forma unor pete întunecate. caracterizata prin diminuarea matricei proteice. post-menopauza. Osteoporoza reprezintă aşadar pierderea substanţei calcice din os ca urmare a unui dezechilibru hormonal si implicit metabolic.baza tratamentului va fi constituita de laptişorul de matcă (sublingual. riscul cel mai mare îl reprezintă apariţia ulceraţiilor esofagiene si a iritaţiilor de colon. . Pacientul nu mai poate face mişcările active.presupune in primul rând o alimentaţie echilibrata.cel mai frecvent apare la femei. de exemplu. 0. . le va executa pasiv. apar dureri ale oaselor ce se pot fractura uşor. Osteoporoza Este o distrofie metabolica a osului.2mg/ 2-3 ori pe zi timp de 6-12 luni) ce trebuie administrat din faza de premenopauza pentru a regla organismul din punct de vedere hormonal.5. mai intai va fi destul de dureros. organismul ia din os. Umărul pseudo-paralitic Este o tendoperiostita posttraumatica. micşorarea înălţimii. La Fosamax de pilda. in urma unor traumatisme. Tratamentul fizioterapic: . Se pot face intervenţii chirurgicale.cauze metabolice. apare gibozitatea numita „morbul lui Pott”. cu conservarea componentei fosfo-calcice. se produce o ruptura întinsa a tendoanelor.cauze iatrogene: administrarea de anticoagulante precum heparina. pentru a menţine capsula in bunăstare si sa nu devina retractila pentru a recupera forta musculara si pentru a învăţa mişcări compensatorii. pentru faza sa medie. Tratamentul alopat: recomanda de obicei pentru faza sa incipienta un medicament numit Alfa D 3. pe nemâncate. Toate aceste trei medicamente au insa reacţii negative puternice. 18 .poate apărea si sub forma localizata. uneori se perforează si capsula. tratament injectabil de Miocalcic (calcitonina sintetica-fiole) iar pentru faza declarata. ca urmare. Osteoporoza trebuie tratata din fazele ei incipiente de osteopenie. Fosamax. in interiorul acestuia apar geodele (goluri) ce determina tasări ale osului si astfel. sau exces de medicamente etc. . dar ulterior durerea va dispărea treptat.apare pe fondul unei tuberculoze. Are in mod special cauze endocrine. Cauzele apariţiei: . Pentru a echilibra formula calciului din sânge.când afectează coloana. Reumatismul secundar tuberculos (Poncett) . apoi se recomanda kinetoterapie.

pot fi uşoare sau grave (fisuri sau microrupturi ale fibrelor muşchiului). Paralizia: este diminuarea sau dispariţia funcţiei motorii musculare. amestecat cu apa.consum sporit de miere.tratamentul cu tinctura de propolis echilibrează metabolismul si potenţează sistemul imunitar: 20 picături/zi administrate intr-o singura repriza. Halus varus: deviaţia mediana a halucelui. poate fi incompleta sau completa (când linia de rupere este transversala). 19 . . fără leziune tegumentara.regim igieno-dietetic.bai de soare/lumina. poate fi: uşoara. superficiala sau profunda. IV. Escoriaţia: leziune superficiala a epidermei.mişcare moderata. de consistenta relativ moale. Hematomul: acumulare de sânge in ţesut prin ruperea unor vase de sânge. care se dezvolta in ţesutul subcutanat. deschisa sau închisa. este mai aproape de fiziologie decât de anatomie. . produce întinderi ale părţilor moi si periarticulare. produs printr-o mişcare brusca si brutala. Luxaţia = se produce atunci cand cele doua suprafeţe articulare ies din capsula articulara. se mai poate administra si păstura (polen prelucrat) . . miere sau lapte. Limfangita acuta: este o inflamaţie a reţelei limfatice dintr-o anumita regiune. . BIOMECANICĂ ŞI KINETOLOGIE Biomecanica – studiază funcţiile motorii. cu devierea laterala a halucelui. Escara : este o necroza cutanata printr-o presiune prelungita. La osteoporoza nu se face fizioterapie ci reflexoterapie si mişcare moderata. poate fi cu deplasare (capetele osoase se deplasează) sau fără deplasare.1 linguriţa/zi. grava. . Definitii uzuale Contuzia: leziune anatomica închisa. Entorsa: traumatism al articulaţiei.cura cu oţetul de mere si miere. Hidrosadenita: inflamaţie acuta a glandelor sudoripare. Halus valgus: o deviere si o deformare statica a piciorului. Lipomul: acumulare de ţesut conjunctiv adipos bine delimitata. Fractura: întreruperea continuităţii unui os.

In aparatul locomotor al omului oasele se pot roti in jurul unei articulaţii care reprezintă punctul de sprijin. Menţinerea unei greutăţi in mâna cu braţul îndoit din articulaţia cotului este o pârghie biologica de gradul 2 in care cotul este punctul fix. pârghia este reprezentata de o bara rigida ce se poate roti in jurul unui ax fix (punct de sprijin) si care la extremităţi se afla sub acţiunea unei forte pasive si a uneia de rezistenta. forţa activa de muşchi iar forţa de rezistenta de greutăţi sau de forţa gravitaţionala. iar la cealaltă este forţa de rezistenta care se opune. având acelaşi sens. biomecanica a constituit un domeniu de interes pentru numeroşi oameni de ştiinţa (in antichitate . Pârghiile biologice: In cazul pârghiilor mecanice. La o extremitate este forţa activa care realizează mişcarea. Forţa de rezistenta R este 20 . forţa activa F este data de muşchii spatelui si de cei posteriori ai membrelor inferioare. capul este dus pe spate. La pârghia biologica. clasificate după numărul de grade. la noi: prof. avem trei elemente: punctul de sprijin. Putem înlătura anumite greşeli si vom sti sa corelam gimnastica cu particularităţile individuale.Prin cunoaşterea biomecanicii putem aprecia calitatea execuţiei exerciţiilor fizice pentru a obţine rezultatul terapeutic dorit. Asupra oaselor acţionează forţa tracţiunii musculare. La o extremitate este foarte activa (contracţia musculara) iar la celalalt capăt este forţa de rezistenta.). in echilibru sau in mers este o pârghie biologica de gradul III la care punctul de sprijin este suprafaţa tălpilor. Greutatea capului in fata reprezintă momentul forţei F. Forţa rezistenta R este data de muşchii paravertebrali ai coloanei (extensori) care se inserează pe occipital si pe apofizele transversale ale coloanei. de la I până la III. De-a lungul istoriei. Pârghia de gradul I Punctul de sprijin se afla la mijloc. Leonardo da Vinci – a folosit fotografia in studiul legilor biomecanicii etc. Poziţia in picioare (omul in poziţie ortostatica). Pârghia de gradul II Punctul de sprijin si F sunt la extremităţi. forţa activa F si forţa de rezistenta R. Rolul pârghiei este de a permite efectuarea unui lucru mecanic util cu economie de forţa. Pârghiile sunt de trei categorii. Asupra oaselor privite ca pârghii acţionează forţa tracţiunii musculare. Pârghia de gradul III Forţa activa F este la mijloc intre punctul de sprijin si forţa rezistenta R. iar F si R se afla la capete. bara este reprezentata de os. forta activa F este muşchiul biceps iar greutatea este forţa rezistenta R. La contractarea muşchilor paravertebrali.Galen. Iliescu de la IEFS. Pârghia permite efectuarea unui lucru mecanic util cu economie de forţa si deplasare. ex: articulaţia din coloana vertebrala a primei vertebre (C1: atlas) cu capul (osul occipital) este o pârghie de gradul I. forţa de rezistenta R la mijloc intre punctul fix si forţa activa iar forţele au sens diferit.

putem ajunge la o răsucire completa de 180 de grade. muşchii. combinat cu rotirea soldurilor/membrelor inferioare. apoi coloana lombara si ultima este cea dorsala. Articulaţii . exista si diferenţieri individuale destul de mari. in cea mai mare măsura. In extensie. Coloana cervicala: cea mai mobila. 3).intrinsece (intervertebrale) . frontal si transversal. In plus. Coloana vertebrala este suport al greutăţii corpului cap-gât-trunchi de care sunt legate prin centuri membrele inferioare si superioare. . Tulburări ale mecanicii coloanei vertebrale: scoliozele si cifozele Biomecanica articulaţiei umărului La articulaţia umărului participa doua oase: . discurile intervertebrale se turtesc si isi pierd din elasticitate. încă de la vârste fragede si se menţine numai prin practica continua. se executa din zona lombara si cervicala – 55 de grade. 2) flexia-extensia laterala (in plan frontal). Mobilitatea coloanei vertebrale poate fi mult mărită prin exerciţii speciale de supleţe. permanente. in general redusa dar atunci când se însumează mobilitatea (porţiunea cervicala + toracală). determina o amplitudine mai mare.data de muşchii anteriori ai abdomenului si ai membrelor inferioare. Funcţionalitatea dinamica a coloanei vertebrale este in raport cu mobilitatea sa. bazinul) Mişcările coloanei vertebrale se orientează după cele trei planuri principale: sagital. mobilitatea este mai mare.humerus-ul prin capul humeral. Forţele care acţionează asupra coloanei vertebrale sunt pe de o parte gravitaţia iar pe de alta parte.omoplatul (scapula) prin cavitate glenoida. răsucirea – zona cervicala si cea lombara – 120 de grade. flexia ajunge la 180 de grade. Mobilitatea articulaţiilor intervertebrale este mica. Coloana toracală (dorsala) este cea mai puţin mobila. se exagerează curbura cervicala si cea lombara iar cea dorsala se redresează. Extensia este mult mai redusa: 50-55 de grade. ligamentele si discurile intervertebrale. coastele. Când variem aceste forte: variază poziţia corpului si se declanşează mersul. 21 .extrinsece (capul. Însumata. Biomecanica mersului si a coloanei vertebrale Rolul static al coloanei vertebrale consta in menţinerea atitudinii verticale a capului in mod special si a corpului in general. Cu vârsta. la copii si femei. 1) flexia – extensia in plan sagital O amplitudine mai mare a flexiei o executa coloana cervicala si cea lombara. Mobilitatea coloanei vertebrale variază după vârsta si sex.

Capul humeral reprezintă a doua suprafaţa articulara a articulaţiei umărului . priveşte in afara si puţin in sus. cu baza in sus. In unghiul inferior al omoplatului se insera muşchiul subscapular. denumita spina omoplatului. orientat in sus si puţin in fata.interna/vertebrala: se insera muşchiul marele dinţat si romboidul. Cele doua suprafeţe articulare (capul humeral si cavitatea glenoida) sunt menţinute in contact de o capsula întărita superior de un ligament coraco-humeral si anterior de trei ligamente gleno-humerale.de sus (superioara): cea mai subţire. pe grilajul costal.Scapula (omoplatul) este un os lat cu forma triunghiulara situat in treimea superioara a spatelui. este neted. nu se insera muşchi pe ea. Lateral-exterior se îngroaşă si formează o apofiza numita acromion(aici se prinde clavicula). Capsula articulara se insera pe omoplat pe marginea externa a bureletului glenoidian. are doua fete: anterioara (cea dinspre coaste. Deasupra spinei se formează fosa supraspinoasă unde se insera muşchiul supraspinos. Omoplatul are trei margini: . marele rotund si fascicule din marele dinţat.externa (spre umăr) – se mai numeşte si faţeta subglenoidiana. Ligamentul coraco-humeral: se întinde de la spina coracoida a omoplatului la marea tuberozitate a humerus-ului. pe ea se insera lunga porţiune a tricepsului. o tuberozitate mare numita trohiter si una mica numita trohin. Este înconjurata de un burelet fibrocartilaginos si împreuna formează cavitatea articulara a omoplatului. Articulaţia scapulo-humerala este cea mai mobila articulaţie din corpul omenesc. cavitatea glenoida este acoperita de un cartilaj hialin nevascularizat la interior. sub spina se formează fosa subspinoasă. Pe marginea superioara a spinei se insera muşchiul trapez si muşchiul deltoid. unde se insera muşchiul subspinos. . are forma ovala. pe vârful acestei apofize se insera scurta porţiune a bicepsului si muşchiul coraco-brahial. Pe fata anterioara se inserează muşchiul subscapular. micul si marele rotund. Humerus: este un os lung si reprezintă scheletul braţului. el susţine capul humeral si de aceea se mai numeşte si ligamentul suspensor (al capului humeral). Cavitatea glenoida se uneşte cu corpul omoplatului printr-un gât iar pe marginea superioara a omoplatului se ridica apofiza coracoida (de care se fixează muşchiul coracoid). intre coastele 2 si 7. Cele trei ligamente dintre omoplat si humerus (gleno-humerale0 sunt: 22 . extremitatea superioara a humerus-ului prezintă un cap cu care se prinde de restul osului. rotunjit. . iar de jur împrejur se afla un burelet bogat in vase d sânge si nervi. este concava) si posterioara. Acest ligament este întărit de tendonul lungii porţiuni a bicepsului. in unghiul supero-extern al omoplatului se găseşte cavitatea glenoida. Pe faţa superioara a acestei apofize se insera ligamentele coraco-claviculare si muşchiul micul pectoral. Fata posterioara (sau dorsala) este convexa si prezintă o creasta înalta care se măreşte spre umăr. Ligamentul coraco-brahial este cel mai important ligament al articulaţiei.

Muşchiul coraco-brahial Este un muşchi fusiform care se insera proximal pe omoplat. stiinta). Toate aceste fascicule converg intr-un tendon distal. el va fi abductor al braţului. Paralizia deltoidului are drept consecinţa depărtarea suprafeţei articulare si apariţia frecventa a subluxaţiei de umăr. împreuna cu scurta porţiune a bicepsului.ligamentul supragleno-prehumeral. fascicul clavicular. in treimea exterioara. Acţiunea deltoidului este complexa. Ele se inseră pe humerus in puncte diferite. Scurta incursiune in istoria kinetoterapiei: . etc. Mai sus de aceasta poziţie. pentru a permite mişcari ample. . Ridicarea braţului in lateral până la 90 de grade este realizata de deltoid. pentru perfectioanare miscarii. care se insera pe fata externa a humerusului. Când ia punct fix pe apofiza coracoida este proiector al braţului înainte.. A doua inserţie este pe marginea exterioara a acromionului – fascicolele acromiale.ligamentul supragleno-suprahumeral. Rolul ei este foarte important: participa la dinamica articulaţiei scapulohumerale.. Aceste ligamente sunt foarte laxe in menţinerea contactului intre cele doua suprafeţe articulare. iar când are punct fix pe humerus apropie omoplatul de humerus. KINETOLOGIE < kinein (. .Europa: Hipocrat –parintele gimnasticii medicale. A treia inserţie este pe buza inferioara a spinei omoplatului – fascicolul spinal. Kinetoterapie = terapia prin miscare. O a doua articulaţie a umărului este considerata spatiul dintre deltoid si acromion.esthesis: senzatie. braţul este ridicat de trapez. este superficial si are forma triunghiulara. stimularea organismului si imbunatatirea starii de sanatate.in China antica: marele chirurg Hua To – introduce gimnastica medicala ca parte obligatorie intr-un tratament. . a se mişca. pe apofiza coracoida. iar distal se inseră pe fata interna a humerusului. Muşchiul deltoid Este cel mai mare muşchi al umărului. Se insera proximal pe marginea anterioara a claviculei. Kinetologie = stiinta care se ocupa cu studiul miscarii. 23 . discurs. miscare) + logos (cuvant. Contracţia izolata a fasciculelor claviculare proiecteaza braţul înainte.a merge. iar fasciculele spinale proiectează braţul înapoi. Kinestezie = ansamblul de senzatii pe care-l are corpul uman in miscare. Cand ia punct fix pe torace si pe centura scapulara.ligamentul pregleno-subhumeral. Un rol important in menţinerea articulaţiei revine musculaturii umărului. . Este o articulaţie interscapulotoracica. in special deltoidului. iar procesele inflamatorii sau traumatice de la acest nivel reduc mişcarea prin durere (sindromul PSH).

.la antebraţ: „radial” = lateral-extern. Planul frontal anterior este tangent la frunte. . este cel dintâi care scrie un tratat de gimnastică.la nivelul membrelor: folosim „proximal” pentru apropiat si „distal” pentru depărtat (apropiat sau depărtat fata de o articulaţie de ex.„lateral”: spre exterior fata de planul median. .transversale. .„posterior” desemnează tot ce se apropie de planul frontal posterior (dorsal). 24 . . etc.). Planurile sagitale: sunt planuri verticale perpendiculare pe planul frontal. etc.„medial”: spre interior. dreaptă si stângă.flexia: realizeaza apropierea segmentelor. Intersectia celor trei planuri (planul transversal median cu cel sagital median si cu cel frontal median) . . . Haţeganu la Cluj. Termeni uzuali: . Adrian Ionescu la Bucuresti.frontale. planul frontal principal trece prin axa longitudinala a corpului si imparte corpul in doua parti: anterioara si posterioara. Elementele de orientare ale corpului omenesc Pentru a preciza poziţia unei părti din corp fata de celelalte ne folosim de anumite elemente de orientare care sunt axe sau planuri.extensia: realizează depărtarea segmentelor. planul transversal superior este tangent la cap.reprezinta axa de simetrie a corpului.- - Asia: celebrul medic Avicena (Abu-Ali-Ibi-Sina) introduce in tratament baile de soare si aer.sagitale. .abducţia: este mişcarea prin care membrul se depărtează de planul sagital median. Şcoala Românească: prof. . . pe mijloc) împarte corpul in doua jumatati simetrice. prof. „cubital” = latero-intern. Planul transversal principal trece prin ombilic si imparte corpul in superior si inferior. regimul alimentar si exercitiii de gimnastica medicala. iar cel inferior este tangent la tălpi. Planurile transversale: sunt planuri perpendiculare pe planurile frontale si sagitale. . spre planul sagital median.„anterior” desemnează tot ce se apropie de planul frontal anterior (ventral). Axa longitudinala a corpului: este o dreapta imaginara care uneste crestetul capului (=vertex) cu centrul poligonului de susţinere. Planurile de orientare: . Planul frontal posterior este tangent la ceafa si spate. planul sagital principal (cel median. Planurile frontale: sunt planuri verticale paralele cu planul fruntii.la gamba: „tibial” = median.

la nevoie mişcarea se poate face si cu cotul indoit. . Priza: prindem cu o mana antebraţul pacientului si cu cealaltă braţul deasupra cotului. se ridica mâinile prin inainte pe rând sau împreuna. Cercetarea mobilităţii articulare (bilanţul articular) Articulaţia umărului Mobilitatea articulara se cercetează in primul rând prin mişcări active dirijate si apoi prin mişcări pasive.Extensia sau proiecţia braţului înapoi: priza este aceeaşi ca si la flexie. cu greu se ajunge la 140 de grade.Flexia sau proiecţia braţului înainte: pacientul sta in picioare (sau şezând pe un scaun sau chiar culcat cu fata in sus). . . pasiv cu tensiune puternica: 50 grade chiar 90 grade la copii). Mişcari in articulaţia umărului: . Mobilitatea normala este de 180 de grade. putem intâlni persoane cu mobilitate rigida dar si persoane care pot ridica mâinile si peste 180 de grade. pana la 90 de grade palmele vor sta cu fata in jos.supinaţia: este mişcarea de rotatie prin care mâna ajunge cu palma in fata atunci când cotul este extins sau cu palma in sus cand cotul este indoit la 90 de grade. cu mina intinsa.genvar (picioare in O).circumducţia este insumarea tuturor celorlalte miscari. poziţia de plecare: 0 grade. pana la limita maxima a miscarii (activ: 30-35 grade. persoanele rigide vor incerca sa încurbeze coloana pentru a ajunge cu membrul superior deasupra umerilor (vom nota cu – rigid. la copii putem fixa umărul. fie 25 .adducţia: este mişcarea prin care membrul se apropie de planul sagital median (si adunarea degetelor= tot abducţie).. ligamentele si capsula) care in aceasta poziţie impiedica continuarea miscarii. se duce membrul bine întins din cot înapoi. . Mişcările pasive arata întotdeauna o mobilitate mai mare decât cele active.Adductia: se executa revenind din abductie la pozitia de plecare. externa.rotaţia poate fi: interna. cu cotul indoit la 90 de grade . . Daca in timpul abductiei pozitia ramane neschimbata. din cauza elementelor anatomice ale articulatiei(bureletul glenoidian.genvalg (genunchi in X). pentru a anihila tendinta de a se apleca putem fixa cu o mana umarul. la 90 de grade facem o mica oprire si intoarcem palmele cu fata in sus si continuam pana la 180 de grade.Abducţia: ducem membrele superioare in lateral si in sus in plan frontal. cu degetul mare spre înainte. când braţul ajunge la 90 grade facem o mica oprire după care continuam pana la verticala. se poate depasi chiar trunchiul. cu + prea lax). . La sfârşitul miscarii se poate face o uşoara presiune. . pozitia anatomica a membrului superior este cu palma in sus sau in fata si cu degetul mare spre lateral. cu palmele spre corp. fie prin fata cu coatele intinse(usoara extensie si rotatie interna). cu membrele superioare întinse pe langa corp.

cu cotul indoit tot la 90 de grade pe orizontala (antebratul se mentine in plan orizontal). . de supraspinos. marele rotund. cu o mana sprijinim cotul si cu cealalta prindem de antebraţ si-l ducem înăuntru si in afara si vedem gradele de rotaţie. muschiul subscapulr (care se intinde). cu coatele îndoite la 90 de grade si cu aplmele privind înăuntru (. .Rotatia interna si externa a umarului: rotatia umarului se cerceteaza intotdeauna cu cotul idoit la 90 de grade. la rotaţia externa cu bratul orizontal avem o mobilitate mai mare. indoind coatele (atunci miscarea se continua si cu o mica flexie si rotatie interna). Antepulsia sau adducţia anterioara: 140 de grade.in plan frontal: abducţia si adducţia. 26 . In cazul adducţiei: când coborârea este controlata. Putem cerceta rotaţia din doua poziţii: 1). 150-180 de grade: toţi muschii abductori. numit conul de circumducţie.prin spate. Tot in plan frontal se realizeaza miscarea de rotatie: externa 90 de grade. extensia sau retropulsia 45-50 de grade. Datele de mai sus reprezinta bilantul functional (articular). Cu bratul in abducţie la 90 de grade. este realizata de deltoid cu fascicolul spinos. dar in special trapezul. interna: 95 de grade. Mişcarea de circumducţie combina toate miscarile. trapez si marele dorsal. este realizata de muschiul deltoid. Cu braţul in adducţie (pe lângă corp).in plan sagital: flexia 180 de grade. cu vârful in articulatia umarului. cotul ramânând fix. marele si micul rotund. marele dintat.aceasta este poziţia 0-zero). in jurul celor trei axe: brtaul descrie in spatiu un trunchi de con neregulat. dorsalul mare. miscarea de rotatie. Daca rotam umarul cu bratul intins atingem 180 de grade. subscapularul si coraco-brahialul. deplasam antebratul in sus si in jos. dând posibilitatea urmăririi eficientei tratamentului si compararea gradelor de miscare in timpul tratamentului. romboid. 2). cu cotul intins-se adauga si miscarile de pronatie si supinatie a antebraţului. permiţând o descriere concreta si completa a mobilitatii articulare. participa marele pectoral. in aceasta poziţie trunchiul împiedica o rotaţie interna maxima. fiecare atingând circa 90 de grade. 90-150 de grade: muşchiul trapez si marele dintat. In articulatia umarului miscarile se realizeaza in toate cele trei planuri: . Pe lângă miscarea capului humeral se produce si o basculare a omoplatului. prin fascicolul clavicular. pana la 90 de grade intra in acţiune si deltoidul. trapezul prin fascicolul transvers si muschiul marele dorsal. In cazul abducţiei: primele 10 grade starterul e supraspinosul. muschii care realizeaza flexia sunt: marele pectoral. in plan transversal (orizontal): antepulsia si retropulsia. in sus avem rotatia externa si in jos avem rotatia interna. muschii care realizeaza extensia sunt: romboidul. micul pectoral si marele dinţat. Retropulsia sau adducţia posterioara: 30 de grade. marele si micul pectoral.

In cazul articulaţiei scapulohumerale. care limitează mişcările. Mai multe ligamente menţin aceasta articulaţie in cazul in care sunt structurate din tesuturi puternice cum este cazul articulaţiei coxofemurale (ligamentul iliofemural. muşchii. cotului si genunchiului. Daca un os (sau orice corp) este fixat intr-un punct. oprind astfel mişcările de lateralitate si de rotaţie – ligamentele colaterale (încrucişate) ale genunchiului. ligamentele. Articulaţia umărului este o astfel de articulaţie. Gradele de libertate ale unei articulatii Putem avea trei grade de libertate. la ceafa. acesta este cazul articulaţiei cotului (osul radius: doar rotaţie) sau intre radius si cubitus (la fel.In gimnastica medicala pe care o vom face dupa traumatisme ale umarului vom urmari obtinerea gesturilor fiziologice (mişcările de zi cu zi: ducerea mâinii la gura. pe cap. îi rămân trei grade de mobilitate. nu este fixata pe articulaţie ci se cutează. Amplitudinea miscarii intr-o articulatie Limitarea mişcărilor depinde de particularităţile structurii articulaţiei si a ţesuturilor moi care înconjoară articulaţia. osul este sferic.). In alte cazuri. cum este cazul articulaţiilor costovertebrale si intercarpiene. forma oaselor si a cartilajelor. capsulele au fibre scurte si mai solide. La articulaţiile cu amplitudine mare. va fi imobil. in raport cu suprafaţa articulaţiei. 27 . ca de pilda la articulaţia genunchiului. pot executa doar rotaţie). Daca este fixat in trei puncte necoliniare. capsula are fibre mai lungi. el se poate învârti in jurul acestui punct in cele trei planuri fundamentale: frontal. Mişcarea in general se poate realiza intr-un lanţ cinematic deschis (ca in cazul articulaţiei umărului) ori poate fi un alt gen de mişcare intr-un lanţ cinematic închis (ca la articulaţia dintre coaste si stern ori dintre coaste si coloana). limitarea mişcării este făcuta de ligamente si tuberozităti. cartilagiul periarticular favorizează mişcarea insa din punct de vedere biomecanic. sagital si transversal. însemnătatea hotărâtoare pentru amplitudinea mişcării o au ţesuturile moi: capsula articulara. Daca este fixat in doua puncte: îşi menţine un singur grad de libertate. ischiocapsular si pubocapsular). In articulaţiile strânse. ligamentele sunt foarte puternice dar scurte. In articulaţiile cu amplitudine mare a mişcării. lungimea si elasticitatea ligamentelor si rezistenta tracţiunii muşchilor. cum este cazul articulaţiilor umărului. la spate etc. micşorând astfel amplitudinea miscarii. la centura. acesta este cazul oaselor carpiene. uneori sunt dispuse sub forma de evantai. cu amplitudine mica a mişcării.

muşchii nu sunt contractaţi si de aceea. mişcarea activa este de amplitudine mai mica decât cea pasiva. Extensia cotului este realizata de un singur muşchi: tricepsul brahial. . . Ea funcţionează pe o axa transversala si are un anumit grad de libertate.nu depind doar de forma articulaţiei. 28 . lungul supinator si bicepsul brahial (care este principalul muşchi flexor). Asuplizare = mobilitate. va avea o amplitudine mai mare. Articulaţia este menţinuta intr-o capsula articulara puternica întărita de doua ligamente: ligamentul lateral intern (cubital) si cel lateral extern (radial). De aceea. muşchii flexori ai antebraţului si braţului in contracţie se îngroaşă si nu permit antebraţului sa se apropie de braţ. ci sunt influenţate de ţesuturile moi ce înconjoară articulaţia si de forţele ce acţionează asupra părţilor articulate. braţul pe lângă corp si palma spre înainte.ca direcţia si amplitudinea .humerus (osul braţului). Biomecanica articulaţiei cotului Cotul este o articulaţie formata din trei oase lungi: . Exista variaţii in forţa si amplitudinea mişcării in raport cu tonusul muscular. Biomecanica articulaţiei radio-cubitale Mişcări: pronaţia si supinaţia – singurele realizabile. Flexia activa poate fi la un unghi ceva mai mic (145 de grade) in cazul unei mase musculare mai mari. ligamente si tendoane întăresc articulaţia. Articulaţia cotului este o trohleoartroza deoarece humerusul prezintă o trohlee mare (structura anatomica de tip scripete. cu degetul mare in afară. la mişcarea de flexie a antebraţului pe braţ. La mişcarea pasiva. balama: doar flexie si extensie) pe care sunt articulate radius (extern) si cubitus (intern). In repaus. la omul viu.radius (latero-extern) la antebraţ. împreuna cu capsula articulara.cubitus sau ulna (latero-extern la antebraţ).Elementele care frânează de fapt mişcarea sunt muşchii ce fixează articulaţiile. in timp ce in flexia pasiva se poate ajunge si la 160 de grade la o mobilitate buna a cotului (adică atunci când nu mai apare opoziţia muşchiului contractat). in funcţie de persoana). Particularităţile in mişcările articulare . Muşchii nu au doar efect limitativ asupra mişcărilor ci. realizând mişcări de flexie-extensie. la copii si la femei poate apărea o extensie până la 15-20 de grade (este o hiperlaxitate normala sau anormala. De pilda. Poziţia zero este cu cotul întins (in extensie totala). ce depind si de gradul de pregătire fizica si de antrenament. Muşchii flexori: muşchiul brahial anterior.

KINETOLOGIE Gimnastica in general urmăreşte întărirea sănătăţii omului.flexori: marele palmar. . poate ajunge până la 45 de grade. Poziţia de supinaţie: cu palma in sus. poate atinge maxim 90 de grade Muşchii supinatori: scurtul supinator (in jurul radiusului) si bicepsul (inserat pe tuberozitatea bicipitala).gimnastica artistică: in care esteticul este predominant. 29 . aceste limite pot varia in funcţie de poziţionarea mâinii. palm ape verticala. Mişcările de abducţie si adducţie se măsoară de la axul mâinii (. Muşchii: . daca ţinem braţul întins se adăuga rotaţia umărului care creste unghiul in mod fals si ne poate induce in eroare. micul palmar si cubitalul anterior. . Biomecanica articulaţiei pumnului Flexia palmara a pumnului trebuie sa fie de 85 de grade. Amplitudinea: supinaţie – 90 de grade si pronaţia – 85 de grade.Poziţia zero: cotul îndoit la 90 de grade.. Prin exerciţiu fizic aplicat sistematic se urmăreşte dezvoltarea forţei. .gimnastica medicală: pe primul plan este sănătatea.extensori: cubitalul posterior si cei doi muşchi radiali. . acţionând prin desfăşurarea cubitusului in raport cu radiusul – muşchiul se desfăşoară si osul se roteşte) si rotundul pronator inserat pe vârful radiusului. Muşchii pronatori: pătratul pronator (înfăşurat in jurul extremităţii superioare a cubitusului.abductori: abductorul policelui si scurtul extensor al policelui (sunt muşchi radiali). palma este in sus. Adducţia – mişcarea mâinii înăuntru. Abducţia – mişcarea mâinii in afara. poate fi mai mica sau egala cu 15 grade. Poziţia de pronaţie: cu palma in jos. Combinând cele patru mişcări realizăm circumducţia. Putem avea: . precum si coordonarea.gimnastica sportiva (se urmăreşte dezvoltarea performanţei intr-o anumită ramură sportivă).adductori: doi muşchi cubitali care încadrează apofiza stiloidă a cubitusului. poate atinge 85 de grade. Extensia se realizează mai uşor si poate depăşi 85 de grade. iar policele se roteşte înăuntru. . a vitezei.al treilea metacarpian sau degetul medius). degetul mare in sus. a rezistenţei. Pronaţia si supinaţia: se cercetează cu cotul flexat la 90 de grade. policele priveşte in afara.

La copii se echilibrează procesele de creştere. Mijloace de recuperare Recuperarea sănătăţii o facem după sechelele diverselor afecţiuni.mai . Pentru ca procesul compensării sa fie posibil sistemul nervos central trebuie sa funcţioneze normal. pentru refacerea capacităţii funcţionale (după accidente. in raport cu starea generala a pacientului.rău). Gimnastica generala se va combina cu gimnastica respiratorie. In gimnastica la copii folosim jocurile si imitaţia mişcărilor. respiraţia. Legile compensării Orice persoana care a suferit o pierdere somatica sau funcţionala este capabila sa se compenseze funcţional. metabolismul). se produce adaptarea funcţională a tuturor sistemelor din organism si in final se ajunge la stimularea refacerii organelor bolnave. Depăşirea nivelului funcţional de mişcare este cea mai mare greşeala in kinetoterapie (nu trebuie sa forţam). Precocitatea tratamentului Tratamentul se va începe imediat după cedarea complicaţiilor. Principiile de baza ale kinetoterapiei 1. 3. Trebuie sa prevenim de la bun început fixarea unor compensări greşite. creşte troficitatea ţesuturilor. aptitudinile si afecţiunile persoanei respective. Foarte important: urmărim să stimulăm starea psihică. Revine întotdeauna in sarcina terapeutului si psihoterapia. traumatisme.Pentru fiecare gen de eficienţă/gimnastică se pot aplica diverse tipuri de exerciţii. Etapele procesului de compensare vor fi progresive. Pentru a se favoriza dezvoltarea compensării pierderea funcţionala trebuie semnalata precoce. Prin gimnastică se stimulează circulaţia. care trebuie antrenat. intervenţii chirurgicale etc. gimnastica generala se va face in raport cu vârsta. Compensarea este un proces continuu. Se echilibrează procesele neurovegetative (sistemul nervos vag si simpatic). Efortul trebuie sa aibă o curba 30 . Urmărim să ameliorăm funcţiile segmentului/segmentelor interesate si prevenirea instalării deprinderilor compensatorii vicioase (defectuoase). Primum non nocere (in primul rând sa nu faci . Gradarea efortului Se va începe cu mişcări de încălzire si vom câştiga progresiv calitatea mişcării pana la limitele normale. Exista si o terapie ocupaţională care poate crea noi deprinderi printr-o reantrenare a organismului a organismului la diverse mişcări profesionale (ergoterapie). creşte frecvenţa cardiacă şi se reglează ritmul prin reglarea conştientă a respiraţiei.). 2. Scopul kinetoterapiei Urmărim să ameliorăm capacităţile generale de mişcare si marile funcţiuni (circulaţia.

interni (viscerali) – culeg stimuli de la organele interne. când se fac exerciţii fie de relaxare fie de tonifiere. Principiul individualizării tratamentului . . chiar un regres. psihicul si activitatea pacientului. daca a fost intervenţie chirurgicala. rotaţii interne sau externe. 3) Jacobson – se fac preponderent exerciţii de relaxare. Un pacient neobişnuit cu gimnastica trebuie abordat cu răbdare si conştientizat de rolul acestui exerciţiu fizic. Principiul continuării tratamentului până la recuperarea integrala.permanent ascendenta si sa urmărească nivelul calităţii mişcării. articulaţiilor. Metoda Kabat . Trebuie actionat in spiritul eticii corecte fata de pacient. In general nu trebuie depăşit elementul durere. 1) Bobath – se bazează pe o reacţie de redresare a capului sau corpului.se urmăreşte stimularea proprioceptorilor. Se urmăreşte creşterea calitativa de viteza. muşchilor. durere. de localizarea motorii. atât in cadrul unei şedinţe cât si de-a lungul întregii perioade de tratament.culeg stimuli de la nivelul tendoanelor. se foloseşte in nevrite. 4) Kabat – se bazează pe tehnici de facilitare neuromusculare proprioceptive. Tratamentul prin kinetoterapie este de obicei de durata. vizual. . 5. gustativ). care sunt esenţiale. forţa).recepţionează stimulii din mediul extern (termic. vârsta (la copii si la tineri rezultatele sunt mai rapide decât la adulţi). grăbind răspunsul mecanismului neuromuscular. forţa. de personalitatea. A conceput o schema de gimnastica reprezentata prin cate doua flexii. Întreruperile de tratament inainte de recuperarea totala pot avea ca urmare întreruperea proceselor de vindecare iar in situaţii mai grave. trebuie câştigata încrederea pacientului in tratamentul aplicat. tactil.proprii . olfactiv. Durata tratamentului este condiţionata de: sexul pacientului (femeile recapăta mai uşor mobilitatea iar bărbaţii. ligamentelor si periostului. rezistenta si coordonare. bineînţeles că există si excepţii.externi . Receptorii sunt clasificaţi in trei categorii importante: . se executa rotaţia capului spre stânga in hiperextensie lateral stânga si apoi la fel spre dreapta. auditiv. respectiv doua extensii pe diagonala dreapta-stânga. De exemplu. Metode in kinetoterapie Metodele reprezintă un grup restrâns de exerciţii fizice care au un anumit scop. combinate cu abducţiiadducţii. o data cu rotaţia capului. 2) Watkins (Oxford) – urmăreşte creşterea forţei musculare prin exerciţii cu rezistenta progresiva. gradul de deficienta fizica si eventual de natura intervenţiei chirurgicale care a avut loc anterior asupra pacientului. 4. urmărind tonifierea muşchilor. trunchiul si umerii se rotesc si se flecteaza spre dreapta (respectiv stânga) cu tendinţa 31 . Kabat a observat ca majoritatea miscarilor cotidiene sunt facute in diagonala sau in spirala si ca pentru fiecare segment al corpului exista doua diagonale de mişcare.in funcţie de natura afecţiunii.

ligamentele sunt prea laxe . Acelaşi lucru se poate face si cu trunchiul. LAXITATE ARTICULARA – mobilitate exagerata a articulaţiei – poate proveni din copilărie. articulatiile se dau peste cap (unghiul este mai mare decat cel fiziologic). leziuni sinoviale de natura inflamatorie cu reactie lichidiana (apa la genunchi). Redorile dobândite sunt de mai multe categorii: 1). Bazele fiziopatologice ale kinetoterapiei Kinetoterapia poate fi atât profilactica cit si terapeutica. leziuni aponevrotice (retracţii ale aponevrozelor ce limiteaza sau blocheaza mobilizarea unui segment (ca de ex. Acest deficit poate însemna o pierdere a stabilităţii sau a gradului de mobilitate a corpului. tulburări endocrine sau vasculare. inflamaţii. rupturi ligamentare. boala Dupuytren = retractia aponevrozei palmare). cu privirea îndreptata in jos. al muşchiului sau al complexului nerv-muşchi. 4).. afecţiuni cartilaginoase. infiltraţii hematoase sau sangvine (vânătăi). La cea terapeutica trebuie determinat deficitul după caracterul afecţiunii la nivelul articulaţiei. leziuni ale tegumentelor si ale tesuturilor celulare subcutanate. de multe ori au cauze genetice. osteofite (ciocuri).genvalg (picioarele in X). leziuni cartilaginoase si osoase in caz de traumatisme majore. genvar (cracanat). Categorii de afecţiuni tratate prin kinetoterapie: A) REDORI – limitări patologice ale miscarii/mobilitatii intr-o articulatie Redorile congenitale grave se tratează prin interventie chirurgicala. 3). hipotomie musculara si cartilaginoasa. arsuri de gradul 2 sau 3. ce ţin de vârsta. ANCHILOZE – fibroase sau osoase. cicatrici ce limitează mişcarea (scleroza reumatismala cronica). calcifiere. 7). B). putand fi remediata prin kinetoterapie 32 . calcifieri. leziuni musculo-tendinoase cu diverse cauze: ruptura. fie posttraumatice fie postreumatismale cronice. fibrele se subtiaza si chiar se imputineaza prin procese metabolice deficitare (scade sinteza de ADN si ARN si consumul de O2). C). 2). Are caracter reversibil. vine de sus in jos. leziuni capsulo-ligamentare posttraumatice cu inflamaţii. ostificari. reumatism cronic. 6). mişcarea se limitează datorita contracturii musculare si retractiei aponevrotice.de a cobori spre sold. reflexe locale patologice. scleroza. elongaţii tendinoase (entorse). leziuni posttraumatice. procese de retracţie si adaptare după traumatisme cu imobilizare prelungita. hematom. 5). bărbia. in astfel de situaţii se face kineto pasiva foarte blânda si numai după aceea mişcari active. Redorile usoare se pot trata prin kinetoterapie. după ce a depăşit linia mediana. Stările patologice ale muşchiului Atrofie musculara – apare după imobilizări in aparat gipsat.

scăzând doar forţa sa in timp ce la distrofie atât funcţionalitatea cât si inervaţia sunt anormale iar coordonarea este afectata. de aceea trebuie sa fim foarte atenti la atitudinea corecta a copiilor/tinerilor. La atrofie. adeseori genetice. axa care trece prin C7 si prin centrul poligonului de sprijin dintre tălpi. apare datorita unor boli degenerative. funcţionalitatea muşchiului este normala. Omul creste staturala in primele trei luni dupa nastere. In timpul pubertatii. Ea apare ca urmare a cultivarii voluntare a muşchiului prin exerciţiu fizic sau efort fizic sistematic. Mersul si deficientele de mers Postura corecta a corpului se realizează prin echilibru static si dinamic in jurul axei principale a corpului. consum de miere. Este si perioada optima de remediere a deficientelor staturale.coloana vertebrala perpendiculara pe bazinul inclinat determina o scolioza lombara pe partea piciorului afectat pentru a determina o corectie pe bazin. In dezvoltarea fizica se apreciaza statura(inaltimea). stările patologice: rahitismul duce la cifoscolioze. O postura corecta in perioada de creştere a organismului este foarte importanta pentru dezvoltarea sa ulterioara. daca exista vreo rotatie de vertebre. glucide. reumatismul la necroza. masaj. Febra musculara este o stare de oboseala musculara in urma unui efort fizic intens si continuu depus de muşchi neantrenaţi. dupa incheierea perioadei de crestere aceste deficiente nu mai pot fi remediate total. calciu. până la exerciţii cu rezistenta. singurul mijloc de recuperare sunt exerciţiile active cu un program încărcat progresiv. intre 6-7 ani si la inceputul pubertatii. magneziu. in zona respectiva va apare o gibozitate.asimetrii nesemnificative in lungimile membrelor inferioare ceea ce duce îndeobşte la o inclinare a bazinului. zona geografica. Distrofia mai este definita in termeni populari si ca “topirea muşchiului”. Ea apare prin acumulare de acid piruvic (o fractiune a acidului lactic) in muşchi si se combate prin repaus. greutatea si armonia corpului. 33 . Perturbaţii ale mersului . are caracter ireversibil.Distrofia musculara – „topirea” musculaturii. Hipertrofia nu este o stare patologica a muşchiului. tuberculoza osoasa la cifoza (morbul lui Pott). perioada de pubertate reprezinta ultimul puseu de creştere si defineşte practic in linii mari statura individului (la fete: mai devreme decât la baieti). in aceasta situatie este obligatorie verificarea existentei unei rotaţii vertebrale – pacientul este pus sa se aplece mult in fata din poziţia in picioare. Factorii care influenţează postura coloanei vertebrale sunt: ereditatea. In cazul unor muşchi ai spatelui cu forţa redusa pot apărea diverse deviaţii ale coloanei vertebrale. Armonia cu privire la proportiile dintre diferitele parti ale corpului si pozitia acestora trebuie sa fie in raport cu varsta si sexul. . nu inlatura complet. creşterea in inaltime este de 1-15 cm/an. Se poate doar stopa.

In alimentaţie trebuie păstrata o proporţie echilibrata intre glucide (zaharuri si făinoase) – 50-55%. STATURA Mica Medie Înalta Bărbaţi 157.5-168. In cifoza dorsala se executa exercitii de extensie pe spate insa acestea pot accentua lordoza si atunci trebuie intarita foarte bine musculatura abdomenului prin flexia trunchiului in fata din asezat sau din picioare iar din culcat ridicarea membrelor inferioare sau a trunchiului pâna la 90 de grade.4 cm 178. procentul de masa musculara activa trebuie sa fie de 8590% iar cel de tesut adipos de 10-15%.Scoliozele trebuie depistate cât mai devreme iar gimnastica inceputa cit mai devreme. 150). Cauzele deficientelor de inaltime pot fi de natura endocrina: dereglarea glandei hipofize. .4 cm 164.5-174 cm Bineînţeles ca exista întotdeauna si excepţii: extremele – statura foarte mica si statura foarte înalta. etc.la barbati: inaltimea exprimata in cm –(minus) 100.5-164. principala responsabila pentru inaltimea omului. In cazul ideal teoretic. urechi. In caz contrar.5-154. geografici.5-185 cm Femei 147. in general 30 % sau chiar mai mult reprezinta stratul adipos/grăsimea. curbura scoliotica se accentueaza si se ajunge la o încetinire a creşterii. Cresterea exagerata in inaltime este denumita gigantism la copii.la femei: inaltimea exprimata in cm – (minus) 105.4 cm 168. climatici etc). Greutatea corpului depinde de o serie întreaga de factori (ereditari. se manifesta prin cresterea anumitor extremitati ale corpului (nas. Statura si cauzele deficientelor de inaltime Exista trei tipuri de statura: longilina (peste 185 cm la barbati si 160 la femei). 140). 34 .4 cm 154.si polisaturate) si proteine –15-25% (aminoacizi esenţiali pe care organismul nostru nu-i poate produce-sintetiza). Mai mult de 15% ţesut adipos reprezintă exces de grăsime. Creşterea insuficienta in inaltime se numeşte nanism.5-178. lipide – 25-30% (sunt recomandate lipidele de natura vegetala.) peste limitele normale si se numeşte acromegalie. 205 proteine si 10% minerale. de la 7 ani. Greutatea ideala a corpului se determina astfel: . In realitate. brevilina (150. mono. mediolina (170. La adulţi. Greutatea Organismul uman este compus din: 65-70% apa.

ne deplasam spre dreapta (aducem umărul lăsat in fata). + 15 kg – obezitate de gradul II etc.cu mâinile la ceafa. . îl ridicam in sus. cu cotul stâng cat mai sus si cotul drept pe spate si coborât: se vor face cate doua tensiuni puternice. din aceasta poziţie . cifoze sau lordoze patologice (accentuarea curburilor anatomice) sau cifoscolioze. 2). . vom face apoi rotaţii pe spate cu mâinile fie in aceeaşi poziţie fie in forma de U. un rol important îl vor juca in prima parte exerciţiile de respiraţie. concav: stânga): . partea introductiva: se încălzesc treptat muşchii si articulaţiile si se adaptează progresiv organismul la efort. Terapeutul va evalua pacientul si va urmări amplitudinea mişcărilor.gimnastica la inele inegale. mai rar si pasive.Din punct de vedere al obezităţii ce depaseste cu 5 kg greutatea ideala . necesare pentru recuperarea afecţiunii respective. partea finala: exerciţiile revin la un ritm mai lent. Programul de gimnastica va cuprinde exerciţii cu acţiune asimetrica. după care relaxam musculatura.mişcări de rotaţie cu tensiuni pe punctul maxim de rotaţie. se pot folosi si gantere uşoare.ridicam mana cu umărul lăsat si piciorul opus. Întocmirea unui program de gimnastica Un program de gimnastica trebuie sa cuprindă trei părţi: o parte introductiva (încălzire). in general doar mişcări active. convex: dreapta. Exemple de exerciţii pentru scolioza in C (spre stânga) . cu picioarele uşor depărtate facem tensiuni pe spate. 35 .hiperextensie pe spate. starea generala si evoluţia pacientului. partea fundamentala: se introduc exerciţii cu grad de complexitate maxim.. la fete sunt mai frecvente lordozele. iar la exerciţiile cu rotirea coloanei vertebrale se va lucra cu foarte mare grija. 1). terapeutul trebuie sa-i afle motivaţia si sa întocmească o schema de tratament. in acest caz se va pune accentul pe exerciţii de elongaţie. iar braţul drept îl ridicam lateral cu palma in fata. cu palma drept in sus. La prima întâlnire cu pacientul. o parte fundamentala si o parte de încheiere. Programul se va încheia când pulsul si respiraţia au revenit la normal. .exerciţii in patru labe: ex. mai coborât. capul îl ţinem in uşoara extensie. . 3).braţul stâng. + 10 kg – obezitate de gradul I. insistându-se pe exerciţii de respiraţie astfel încât organismul sa revină uşor la normal. prin care sa fie mobilizate si solicitate toate articulaţiile si toate grupele de muşchi.(umărul stâng este mai coborât. Gimnastica pentru afecţiunile coloanei vertebrale Putem avea scolioze (in C sau in S). Scolioza poate fi complicata prin apariţia unei rotaţii de vertebre (de obicei in zona dorsala ori lombara).tendinţe de ingrasare.

piciorul drept. Fiecare set de exerciţii se repeta de cca. acesta este un semnal ca exista probleme. progresiv ca distanta si ritm. Elemente de gimnastica pentru abdomen . la fracturi. 10 ori.controlul respiraţiei: inspiraţie in doi timpi si expiraţie in patru timpi – in raport cu condiţia fizica. Schema de gimnastica in cazul fracturilor de humerus Un element important de interes in astfel de cazuri este existenta durerii. frecventa exerciţiilor va creste progresiv. Daca degetele sunt cianotice. mişcarea de rotaţie rapida a labei piciorului. Daca pacientul reacţionează bine. ridicarea alternativa a membrelor inferioare. in ritm din ce in ce mai rapid.exerciţii din poziţie ventrala (pe burta): ridicam mana stânga . . braţelor. unde prin stimularea circulaţiei in membrele inferioare se stimulează circulaţia in întregul organism. mişcări de abducţie a membrelor inferioare cu genunchii îndoiţi (mişcări lente) contracţii pasive ale musculaturii antebraţului si mâinii. cu genunchiul apăsând pe abdomen. Se continua cu mişcări de crawl cu labele picioarelor. Se încheie printr-un set de exerciţii de respiraţie profunda si foarte lenta. Contracţia muşchilor stimulează circulaţia sângelui si a limfei. Mişcarea izotonica – mişcarea cu deplasare. Se executa exerciţii generale. fără deplasarea membrului gipsat. De aceea. pentru ameliorarea circulaţiei periferice. concomitent cu mişcările de respiraţie.scurt program pentru tot corpul: mişcări ale capului. cu abdomenul supt puternic iar expiraţia va fi urmata de relaxarea abdomenului. + gimnastica abdominala.cu un baston la ceafa: răsuciri cu umărul drept in fata. fractura de humerus in treimea medie nu doare.alergări pe loc 1-5 minute sub diverse forme. In general. trunchiului (înclinări laterale.. Pe măsura creşterii numărului de şedinţe. Daca insa pacientul acuza dureri. Un alt set de mişcări ce pot fi executate sunt mişcări alternative ale membrelor inferioare cu mişcări de flexie-extensie ample. Se executa apoi mişcări de flexie-extensie a genunchiului. membrul gipsat se tine mai sus decât restul corpului pentru a favoriza circulaţia de întoarcere. Inspiraţia va fi profunda. ale musculaturii feselor si membrelor inferioare. se poate executa flexia genunchiului pe abdomen. Mişcarea izometrica – mişcarea sau contracţia fără deplasare. Schema de gimnastica in cazul aparatului gipsat pe torace Programul începe cu exerciţii de respiraţii lente in poziţiile cele mai comode pentru pacient. . Pot urma apoi mişcări de tip foarfecă pe orizontala a membrelor inferioare. înseamnă ca circulaţia de întoarcere este deficitara. . la început ample si lente apoi mărunte si rapide.mersul pe jos. creste forţa muşchiului si o menţine la un nivel optim. . extensii si flexii). 36 .

. cercuri. .se intercalează un minut de alergare cu respiraţii profunde. lumânarea.exerciţii de echilibru: cumpăna. crawl. foarfeca..din poziţia culcat pe spate: aducerea genunchilor la piept urmata de întinderea lor.din poziţia culcat lateral se ridica concomitent piciorul si braţul opus. . bicicleta. 37 . .exerciţii din toate cele patru membre.

aceste substanţe sunt îndepărtate. 38 . cu o amplitudine suficient de mare pentru a mobiliza structura masata. pacientul executa o tensiune a tendonului prin încordarea muşchiului. tenosinovite. Astfel. la tratarea unei tenosinovite de pilda. Daca in timpul tratamentului durerea se intensifica. bursite. acest tip de masaj are indicaţii in afecţiunile in care medicina alopată indica infiltraţii cu corticoizi. artropatie gutoasa. se opreşte imediat masajul pentru a nu provoca o reacţie tendinostala. sechele postentorsa. De obicei. Contraindicaţii: artrite septice (inflamarea unei articulaţii din cauza unei infecţii microbiene). etc. Daca se fac si mişcări active. durerea locala va creste in primele minute (2-3 minute) după care va disparea progresiv. la locul unei dureri stagnează anumite substanţe chimice ce întreţin durerea iar prin hiperemia locala provocata de masaj. Pentru leziuni vechi.). TEHNICI SPECIALE DE MASAJ Masajul Transversal Profund (Cyriax) . Pentru o aplicare corecta. Acest tip de tratament nu se face zilnic. El are efecte antalgice si de rearmonizare funcţionala. Afecţiunile pentru care se aplica aceasta tehnica de masaj sunt: entorse mai vechi ale articulaţiei tibiotarsiene. entorsa recenta de gr 1. capsulite retractile reci. Profunzimea manevrei depinde de elementul asupra căruia se acţionează. Posturarea pacientului este in funcţie de afecţiunea care trebuie tratata. Timpul de execuţie este variabil. In timpul tratamentului pot apărea fluctuaţii ale sindromului dureros. El este totodată util pentru ruperea aderentelor posttraumatice. traumatisme musculare (lovituri. de sediul acestei afecţiuni si implicit de tipul de manevre ce urmează a fi aplicate. se efectuează o fricţiune punctiforma cu pulpa indexului peste care se suprapune mediusul pentru augmentarea forţei. In general.V.MTP MTP se adresează manifestărilor posttraumatice ale aparatului musculo-tendinos si capsulo-ligamentar. aderentele nu se vor mai reconstitui. Tehnica de execuţie Practic. trebuie cunoscut cu precizie sediul leziunii. Pentru leziuni recente se începe cu efleuraj (5-10 minute) si apoi masaj Cyriax (3 minute). tendinite. se măreşte timpul aplicaţiei la 5-10 minute. Presiunea se aplica perpendicular pe sediul leziunii si se executa mişcări in toate sensurile. calcifieri periarticulare. Se urmăreşte reacţia pacientului întrucât de obicei.

degetele apasă perpendicular prin presiuni moderate: 2-3 mişcări la fiecare 10 secunde.drenajul ganglionilor limfatici. Drenajul se face in scopul evacuării limfei lor prin presiuni repetate.drenajul de resorbţie. adică trebuie sa rămână foarte uşoara. adică el va fi drenat progresiv. in ritm aproximativ de 3 manevre la 10 sec. de 4-5 ori in acelaşi loc si din aproape in aproape. in aval de regiunea tratata. in scopul de a le stimula in timpul presiunii. Mana este culcata pe nucleele ganglionare. Stimularea colectorilor începe de la rădăcina membrelor (după ce stimulam mai întâi nucleele ganglionare) si mâinile se deplasează odată. Daca avem un edem mare el trebuie fragmentat in decursul manevrei de resorbţie. aceasta manevra se repeta de 5-10 ori pe fiecare nucleu ganglionar. . Contactul dintre mâna maseurului si corpul pacientului începe întotdeauna proximal si se termina distal.se executa asupra vaselor colectoare si de evacuare a limfei. Edemul periferic invadează ţesuturile situate intre derma si fascia musculara. Rolul vaselor colectoare: . Are drept scop golirea colectorilor prin realizarea unei „aspiraţii” la nivelul regiunii pe care dorim s-o drenăm. Tehnica de execuţie: Mişcarea mâinii relaxate urmează mişcarea de circumducţie a umărului. spre regiunea pe care dorim s-o drenam. Poziţia mâinilor: degetele sunt perpendiculare pe vasele limfatice.Masajul de drenaj limfatic manual (după Leduc – şcoala franceza) Acest tip de masaj se executa in trei etape succesive: . din aproape in aproape. 2) Drenajul de apel . fiind orientata spre colectori. Drenajul de resorbţie se realizează la nivelul zonelor infiltrate si are rolul de a dirija lichidul interstiţial spre capilare si apoi spre vasele colectoare. presiunea exercitata in cursul manevrei începe distal si se termina proximal. 3) Drenajul de resorbţie se realizează doar daca avem edem. Lichidul excedentar din spaţiul interstiţial este progresiv împins spre capilarele limfatice prin care limfa va fi condusa încet spre colectori.dirijează limfa colectată din capilare spre nucleele ganglionare. Mişcările trebuie sa se execute foarte lent. Presiunea are in vedere stimularea limfaticelor superficiale hipodermice.drenajul de apel (drenajul colectorilor limfatici). Poziţia mâinilor: mâinile vor cuprinde in brăţara zona edematizată (umflata) in totalitatea sa. progresiv. astfel ca presiunea degetelor trebuie resimţita la nivelul subcutanatului. Tehnica de execuţie Mana relaxata urmează mişcările induse de circumducţia umărului. lente si de intensitate medie. daca acest 39 .. 1) Drenajul ganglionilor limfatici Ganglionii pot face acumulări de limfa si pot avea mărimea variind intre cea a unui bob de orez până la cea a unei măsline. .

Succesiunea manevrelor: 3 mişcări la 10 secunde.procese infecţioase grave. Presiunile si relaxările repetate vor avea o intensitate care creste pana când atinge limita suportabilului. făcută publică începând cu 1953.lucru nu este posibil. se bazează pe declanşarea efectelor reflexogene plecând cu manevre efectuate asupra anumitor puncte ale periostului. manevrele se dezvolta in forma de stea. . Tehnica manuala Este punctuala. pulpa degetului mare.in faza iniţiala a tratamentului tuturor formelor de edem de origine venoasa.tratarea tulburărilor trofice cauzate de insuficiente arteriale sau venoase. insa fara ca degetele sa alunece cumva pe piele. Masajul periostal . Indicaţii: Drenajul limfatic manual este indicat in: . Se realizează presiuni punctuale ritmice pe suprafeţele osoase accesibile.si post-operatorie a inserţiilor de grefe cutanate. colici hepatice sau nefritice. Prin excitaţii bine dozate ale sistemului neuro-vegetativ se obţin efecte antalgice in durerile provocate de ulcer gastric. Drenajul limfatic are de asemenea un efect relaxant. acţionându-se cu: articulaţia interfalangiana proximala a degetelor 2 sau 3.in tratarea proceselor inflamatorii cu conţinut mare de proteine. manevrele descriu mişcări circulare 40 . pulpa degetului 2 si/sau 3. Presiunea este orientata spre colectori. faza cea mai importanta a manevrei este relaxarea presiunii.in perioada pre. Contraindicaţii: . Plecând de la punctul tratat. trebuie sa cuprindem total fragmentul de edem pe care dorim sa-l drenam. cardiaca sau limfatica. accese inflamatorii de origine reumatica si chiar osteoporoza. . Masajul periostal (dupa dr.recidive metastazice. . Manevrele trebuie sa fie lente. relaxarea permite capilarelor sa se umple din nou. a doua falanga a indexului. . cu excepţia edemului elefantiazic congenital (unde un avem cai limfatice si deci nu avem ce stimula). . moment in care capilarele îşi regăsesc calibrul iniţial.consta in stimularea unor zone periostale punctiforme si poate influenta zone reflexogene aflate la distanta. pulpa degetului 2 întărita de 3. Vogler) Tehnica lui Vogler.tratarea leziunilor cutanate: drenajul limfatic manual al pielii si al ţesuturilor subcutanate accelerează procesul de regenerare. înlăturând ţesutul superficial pana la limita zona masate. ritmul lent al manevrei asociat cu blândeţea execuţiei contribuind la relaxarea fizică si psihica a pacientului. daca presiunea propulsează limfa din capilare spre colectori. O data atinsa aceasta limita.

in genul presiunilor alunecânde. in contracturi sau chiar rupturi musculare. hernii de disc. eficient după traumatisme. se caută sediul durerii si se apasă pe punctul de durere maxima. se opreşte tratamentul. profunde. La apariţia hipereremiei intense. şedinţa poate dura intre 20 si 30 minute. ce au in vedere mobilizarea părţilor moi vecine. cu o presiune ce se va diminua uşor pana la simplul contact. periartrite sau spasmicitate neurologica (se executa pe musculatura antagonista).foarte lente. mai puternic decât medicaţia antiinflamatorie clasica. apoi o vasodilataţie cu efecte trofice si analgezice locale. 41 . Chiropractica (chiropraxie. Se poate executa de câteva ori de zi.pe articulaţiile interapofizare din paravertebral lateral (nu se fac presiuni pe apofizele spinoase nici la bolta craniana. Puncte de electie: . efectuând o fricţiune in stea si tratând mai multe puncte alternativ. . întotdeauna in locul dureros. Produce iniţial o vasoconstricţie (contractarea vaselor de sânge). La finalul acestei părţi se va face un masaj al ţesutului subiacent. in funcţie de necesităţi. In felul acesta pot fi tratate. in torticolis recent (foarte eficient). Este un masaj profund care presează direct periostul. Consta in fricţiuni locale sau regionale cu un cub de gheata (pahar) timp de 5-10 minute. Masajul cu gheaţă Este un masaj antiinflamator si decongestiv. vertebroterapie) se ocupa cu rearanjarea articulatiilor interapofizare si intervertebrale. In funcţie de durere. mai multe puncte dureroase.pe articulaţia condrosternala in anghina pectorala. alternativ. nici pe rotula sau pe clavicula).

Numărul si durata şedinţelor depind de caracterul si diagnosticul îmbolnăvirii. pana la atingerea unui nivel de execuţie ritmic si corect. însuşirea si învăţarea lor atenta. Doar după ce simţiţi ca aţi ajuns la un oarecare automatism si aţi căpătat siguranţa gesturilor puteţi trece la desfăşurarea şedinţelor. ci prin executarea corecta a unor manipulări ale mâinilor pe parcursul unei durate determinate de timp – şedinţa. Mâinile trebuie sa fie învăţate sa nu capete niciodată o poziţie încordata. In fazele iniţiale procedurile se însuşesc ca îndemânare si dexteritate de mişcare a mâinii. sa nu începem sa ne ocupam de recuperarea sau tratarea unor deficiente asupra cărora nu avem certitudini.VI. Şedinţele profilactice trebuie sa se desfăşoare pe parcursul unei săptămâni. cu stările date de tensionările nervoase. tratamentul se va repeta. cu pauza de o zi. Mişcarea va fi 42 . Studiul masajului fără contact trebuie început cu învăţarea si exersarea primelor proceduri generale profilactice. line. Executarea procedurilor generale se va face cu mişcări uşoare. cu furtunile magnetice. Daca nu se cunoaşte diagnosticul exact. mai ales in fazele de acutizare. iar cel care aplica metoda nu l-a putut stabili. In caz de necesitate. Nu se vor face şedinţe cu femei însărcinate. prin efectuarea unui antrenament sistematic de exersare a lor duce la rezultate remarcabile. după care urmează repetarea şedinţelor timp de încă o săptămâna. Pentru şedinţele la copii se recomanda ca acestea sa fie efectuate in timpul somnului. nu se va încerca nici un fel de acţionare a organismului bolnav.„Masajul fără contact”) Înainte de a începe descrierea si metodele de aplicare ale masajului fără contact trebuie sa reţinem ca bolile nu se vindeca printr-un magnetism deosebit al mâinii. La metoda masajului fără contact se recurge in cazurile in care pacientul simte o stare de oboseala. stres sau in alte situaţii similare. Acestea trebuie executate cu răbdare si perseverenta. Următoarea pauza trebuie sa fie de minimum o săptămâna pentru a nu permite organismului sa se dezobişnuiască sa funcţioneze in regim normal. o proasta dispoziţie sufleteasca care de multe poate fi in conexiune cu stările atmosferice. se pot face şedinţe profilactice care tratează îmbolnăvirile renale. pentru ele. Nu încercaţi niciodată sa trataţi îmbolnăvirile grave. doar in cazuri excepţionale. Masajul bioenergetic după Djuna Davitaşvili (. dar aceasta sub o stricta supraveghere medicala.

constructiv. Fixaţi atenţia asupra vârfurilor degetelor dvs si doriţi-vă intens. apoi in sens invers de jos in sus. cu degetele intr-o uşoară flexie. Cu cat o exersaţi mai mult si devine un automatism. fără a mai conştientiza mişcările pe care le faceţi. Pentru început este suficient daca pacientul va simţi căldura mâinii dvs. ca ele să devină automate. plutitoare a mâinilor de-a lungul corpului pacientului. ritmice si continue pe o durat a de 10-15 minute. Doar după ce sunteţi convins ca acţiunea executata de dvs. in care o sa începeţi sa simţiţi in mod evident legătura dintre dvs. Ţineţi mana cu palma întoarsă in aşa fel încât ea sa fie deschisa si îndreptata spre corpul pacientului. Pana la obţinerea unui automatism deplin in executarea acestor proceduri nu lăsaţi ca atenţia sa va fie distrasa de la acţiunea pe care o executaţi. Perfecţionaţi-vă in timp. insa acest efort va fi răsplătit atunci când veţi aduce satisfacţii si sănătate dumneavoastră si celor din jur. Cu timpul. si pacient. cu atât începeţi sa simţiţi legătura cu pacientul. datorită experienţei. După ce învăţaţi si executaţi foarte corect aceste proceduri puteţi trece la şedinţe de durată. Printr-o mişcare lenta maseurul va simţi în mâini o senzaţie de căldură. se executa o uşoara răsucire si palmele încep sa alunece din nou in jos. atât ca durată de timp cât şi ca rapiditate si ca rezultat al acţionărilor sale. Nu încercaţi sa executaţi procedurile care vor fi descrise dintr-o data. destul de extenuant. fără nici o încordare voită. In mod practic procedurile sunt accesibile tuturor. Mâinile se ţin lejer. sa nu mai necesite nici un fel de încordare mentală specială. uneori chiar înţepături în vârful degetelor. lent. Aceasta mişcare trebuie însuşita temeinic. Va puteţi imagina situaţia ca si cum aceste 43 . mai ales in etapele de învăţare. sa iradiaţi forţă şi bine.continua. Faceţi ca mişcările dvs. insa fiecare persoana si le va însuşi in maniera proprie. la început de sus in jos (podul palmei îndreptat in jos). învăţarea metodei presupune un efort constant. Puteţi începe antrenamentele si pe propria persoana. maseurul va începe sa perceapă diferite stări de iradiere a corpului pacientului pe diferite puncte si va învăţa sa descifreze informaţia pe care organismul uman o transmite in mediul înconjurător. Începeţi executarea unei mişcări line. Faceţi efortul de a va concentra asupra vârfurilor degetelor si printr-un susţinut efort interior încercaţi sa va sugeraţi ca va îndreptaţi energiile către ele. ca va putea fi resimţita de pacient. De aceea trebuie sa aveţi multa răbdare si sa depuneţi sârguinţa de la bun început. Deasupra capului pacientului mâinile aproape ating (distanta dintre ele ajunge la aproape 2-3 cm). dar prin concentrarea care se face asupra lor ele nu pot fi nici total destinse. chiar printr-o sugestionare verbala şoptita. ca ii produce o reala senzaţie de uşurare prin îmbunătăţirea stării generale de sănătate o sa puteţi trece la şedinţe care sa fie îndreptate direcţionat către anumite organe. Principalele proceduri Maseurul acţionează in timpul şedinţei asupra biocâmpului pacientului având mâinile la o distanţă de 5-10 cm de corpul sau capul pacientului. intr-un tempo constant. ea fiind baza de pornire pentru toate procedurile ulterioare. este corecta. căci numai aşa se poate atinge efectul scontat al acţiunii întreprinse.

dar nepermiţând o deviere brusca de la traseul propus. Antrenamentul acestei mişcări se va face temeinic. in acelaşi timp dând si senzaţia de elasticitate a mişcării. dar se creează legătura dintre cei doi. Nu exista o ora speciala la care se recomanda executarea şedinţelor. Execuţia acestor mişcări se începe pe deasupra capului pacientului. ca intr-un fel de poziţie „pe loc repaus”. Decizia care se va lua privind poziţia pacientului va fi luata de masor in funcţie de mai mulţi factori: boala pe care o tratează. prin mişcări de intersectare (petrecere a mâinilor una deasupra alteia). Locul si poziţia terapeutului sunt determinate de procedura aplicata – in fata. efectuata corect si cu răbdare. Alta procedura pe care trebuie s-o exersaţi foarte bine si cu care se face deschiderea şedinţei de interacţionare este cea sub forma de „intersecţii” – „ochiuri”. De regula. Când poziţia aleasa pentru pacient va fi in picioare. se îmbunătăţeşte radical starea generala a pacientului. in spatele sau in lateral de pacient. In poziţia şezând mâinile pacientului vor fi relaxate. Începând de la creştetul pacientului. aşezate pe genunchi.proceduri descrise mai sus poarta denumirea comuna de mişcări de difuzare a energiei si stau la baza metodei profilactice. Acest proceduri ridica tonusul general. in picioare. pe scurt. la o distanta de corp de 10-12 cm. apa opune o anumita rezistenta. particularităţile individuale ale pacientului.mişcări le-aţi executa in apa. la care se executa mişcarea de modificare a direcţiei. degetele sunt uşor îndoite. Difuzarea energiei este o parte componenta a fiecărei şedinţe de tratament. continuându-se dea lungul corpului până in partea inferioara a bustului. In timpul masajului fără contact pacientul poate adopta trei poziţii. daca şedinţa se executa corect. întrucât execuţia corecta si eficienta a acestei proceduri va determina desfăşurarea în continuare a şedinţei. mărind capacitatea de lucru a organismului pacientului. prin aceasta procedura se începe şedinţa. se îmbunătăţeşte regimul de somn. după executarea acestor proceduri. Mişcările se vor executa atât pe partea din fata cat si pe cea din spate a pacientului. este o procedura in care nu exista un contact fizic strict intre maseur si pacient. dispoziţia sufleteasca a pacientului etc. se face o reglare a tensiunii arteriale. şezând sau culcat. Prin simpla lor executare. Cele doua mişcări . 44 . Si aceste mişcări se efectuează atât in fata cat si in spatele persoanei supuse tratamentului. orice ora aleasa va fi buna. se parcurge traseul până in regiunea lombara (şalelor). cu gesturi de alunecare lina. cu palmele îndreptate in sus. maseurul reduce starea de oboseala a pacientului. Pentru poziţia culcat nu se dau indicaţii speciale dar este absolut obligatoriu ca pacientul sa caute sa găsească o poziţie optima in care sa evite orice fel de încordare si care sa-i dea starea de relaxare. cu mâinile lăsate pe lângă corp. acesta va sta relaxat. organismul pacientului este deja pregătit pentru recepţionarea şedinţei de tratament propriu-zis. Mâinile intr-o stare de relativa relaxare sunt îndreptate cu vârful degetelor către pacient. înapoi către creştetul pacientului.

pentru aceasta mâinile se afla in poziţie orizontala. ele stimulează activitatea inimii. furnicături in extremităţile degetelor). palmele sunt îndreptate in jos. Mişcările sabie – sunt o varianta a mişcării de presare.Şedinţa se începe prin procedurile de difuzare a energiei. mâinile terapeutului simt radiaţiile date de corpul pacientului. podul palmei se îndreaptă in jos. începând coborârea inversa. durata medie a unei şedinţe este de 10-15 minute. care ii apar ca o manifestare a stării de răspuns – frig sau căldură. şedinţa se repeta continuu pe o perioada de 5-10 minute. de exemplu la nivelul umerilor pacientului. Mişcarea necesita cu obligativitate stabilirea legăturii dintre pacient si terapeut (dacă. mişcările de difuzare a energiei. degetele întinse către corpul pacientului. Mişcările de masaj tradiţional se executa simultan pe spatele si pieptul pacientului. unde se face o răsucire semi-brusca. in funcţie de necesitate. trecând la nivelul umerilor pacientului. După ce se însuşesc temeinic. prin aceste mişcări se cuplează organismul pacientului la legătura cu terapeutul si îl aduce intr-o stare de receptivitate activa. Mişcarea de pompare – se executa cu ambele mâini aduse in partea din fata a corpului pacientului. in timpul aplicării procedurii degetele mâinii sunt adunate in mănunchi. A timusului. După ce sau executat 5-6 mişcări circulare. Durata de executare a fiecărei proceduri va fi de 2-3 minute. Mişcările de presare . cu degetele îndreptate spre pacient. in poziţie nemişcata. Prin 45 . delicat. in sensul acelor de ceasornic. La terminarea şedinţei prin masaj fără contact este obligatorie executarea unui masaj de contact a cutiei toracice si a părţii superioare a spatelui. întrerup intr-un mod lent. înţepături. palmele se găsesc la o distanta de 10-15 cm una fata de alta. duc la aport fizic sporit de sânge in partea superioara a plămânilor. aproape de starea de automatism. Mişcarea de extracţie este o mişcare circulara cu degetele in jurul locului bolnav.constau intr-o îndepărtare si apropiere a mâinilor in plan orizontal. perpendicular fata de o anumita porţiune a corpului. mişcarea începe sa se execute de la nivelul plexului solar pana in dreptul bărbiei. degetele sunt îndepărtate de locul in care se aplica procedura pana la o distanta de 7-10 cm si se face o mişcare fina de scuturare a lor. se executa mişcări line de îndepărtare si apropiere a mâinilor cu amplitudine de 5-7 cm. Orice şedinţa trebuie finalizata cu aceste mişcări ale masajului tradiţional. se trece la învăţarea celorlalte proceduri care se executa in timpul tratamentului. Mâinile au podul palmei îndreptat in sus. la fiecare şedinţa procedurile repetându-se in aceeaşi ordine. făcându-se mişcări de apropiere ai de depărtare de locul bolnav. ca si cum ar întinde un fir nevăzut pana la o distanta de 3-5 cm. Mişcarea de dirijare a energiei se realizează printr-o acţiune a mâinilor dirijata de direcţia dorita. legătura creata intre terapeut si pacient. dar ea variază in funcţie de cazul tratat si de pacient. in plan perpendicular. palmele terapeutului se apropie si se îndepărtează intr-o mişcare de îmbinare si dezbinare.

Masajul bioenergetic se poate face si independent. intr-o maniera originala. intr-o maniera in care se sugerează presărarea. pe care va învaţa sa si le folosească singura in mod optim. noi am propus aici masajul după Djuna Davitaşvili. degetele mâinii executa o mişcare in care degetul mare trece pe rând peste toate celelalte degete foarte fin. imaginaţi-vă ca intre palmele dvs. insa combinat cu masajul clasic este si mai benefic 46 . îndepărtate la o distanta de 5-8 cm ţineţi o bila elastica. capacităţi unice. timp in care degetul mare se uneşte cu degetul arătător si mijlociu. ca si cum aţi presa aceasta mingiuţă elastica. printr-o scuturare energica a mâinilor intr-o parte. Toate procedurile descrise mai sus compun baza masajului fără contact. care se va face la modificarea direcţiei de mişcare a mâinilor. De la amplitudini de îndepărtare mici (3-4 cm) ajungeţi in timp sa resimţiţi aceleaşi senzaţii si de la o distanta de 20-30 cm de îndepărtare a palmelor una de alta. Încercaţi sa simţiţi căldura care se degaja de la o palma la alta. Mişcarea de presărare a sării .după cum arate denumirea. Începeţi o mişcare de apropiere si îndepărtare a palmelor. ca si cum ar lipsi ceva. Pentru deprinderea iniţiala este bine sa efectuaţi următorul exerciţiu. Mişcarea perie se executa cu mâinile ce degetele foarte încordate pentru a căpăta poziţia unei aparente gheare ce efectuează o mişcare ce ar sugera perierea locului bolnav. Ceea ce trebuie reţinut este ca masajul bioenergetic nu are de fapt nişte reguli speciale. După ce un timp ati exersat sistematic aceasta mişcare cu dumneavoastră puteţi trece la însuşirea principalelor proceduri ale masajului fără contact.procedura de pompare se poate induce si o descărcare energetica. insa fiecare persoana are un potenţial propriu. Mişcarea de lipire – se executa la o distanta de 7-10 cm de corpul pacientului.

lumină. electricitate etc). de aceea se poate spune ca trebuie avut mai degrabă in vedere pacientul in particular decât boala in general. gaze terapeutice etc. nămoluri. studiul complex si aplicarea in practica medicala a factorilor naturali: ape minerale. Băile sunt proceduri de hidrotermoterapie. Cuprinde: masaj si reflexoterapie.) Fizioterapia este o terapie cu ajutorul agenţilor fizici (aer. intre 45-80 de grade prin intermediul căldurii (45-80 grade). metoda necesita indicaţii corecte. Balneofizioterapia este o ramura a medicinii generale ce foloseşte in scop terapeutic agenţii fizici naturali sau artificiali. Excitantul extern poate determina efecte diferite pentru subiecţi diferiţi. nămoluri. apă.calea nervoasa – prin arcul reflex.calea umorala – prin intermediul metaboliţilor tisulari (vitamine). In funcţie de temperatura lor. este influenţata prin trei cai: . helioterapie (helios = soare). . Hidroterapia . balneoterapia. electroterapia. Termoterapia este terapia care foloseşte factorul termic cald. BALNEOTERAPIE Balneologia: ştiinţa care se ocupa cu descoperirea.VII. valuri). are caracter atât profilactic cât si curativ. gaze etc. hidroterapie. . factorul sau cel mai activ este cel termic. apa sub forma de aburi (sauna. Balneoterapia = terapia prin întrebuinţarea acestor factori naturali (ape. kinetoterapie.). cu parargil etc. ele se clasifica in: 47 . talazoterapia (thalassa = mare. Crioterapia (frigoterapia) metoda de hidrotermoterapie bazata pe acţiunea excitantului termic rece la temperaturi sub 0 grade sau foarte apropiate de temperatura de îngheţ. Homeostazia – reprezintă starea de echilibru si de autoreglare instalata intre diversele procese fiziologice ale organismului uman. împachetări cu parafina. Factorul termic si cel mecanic influenţează terminaţiile nervoase ale pielii. precauţii si o cunoaştere foarte buna a tehnicii. transmiţând semnale la creier ce elaborează la rândul său răspunsuri sub forma reflexelor.terapia prin intermediul apei (fie simpla fie combinata cu alte substanţe).calea neuroendocrina – prin sistemul nervos vegetativ si glandular.

rahitism.neutre (34-35) temperatura de indiferenţă a apei. Nămolul conţine substanţe active ce pătrund prin canalele pielii până la nivelul hipodermului si dermului de unde sunt preluate de sânge prin reţeaua capilara sub forma de substanţe coloidale in decurs de 24 de ore. bazata pe acţiunea cumulata a excitantului termic. in perioada 1. astfel încât pe fundul lacului apa poate ajunge si la 90 de grade. peste 45 grade: insuportabile . helioterm. nămolul se usucă.. . putem face o uşoara gimnastica in apa. numai pana la gât. stăm in apa cam ½ . Compoziţia chimica a apei: unicat mondial . pe măsura ce se înaintează in profunzime este din ce in ce mai cald. Cura in aceasta zona este foarte recomandata: fie natural.fierbinţi (40-45).răcoroase (21-33). se face mai întâi expunerea la soare cam de 20 minute pentru a pregăti corpul. mecanic (presiunea hidrostatica) si chimic (compoziţia nămolului). Sovata – cura cu nămolul negru de stejar La Sovata: 500-600 m altitudine. ne uscam. pentru rezultate: minim 6 şedinţe. Nu sunt izvoare termale.. când începem sa transpiram intram in lac. cel mai mare de acest gen din lume si singurul din Europa. Cura de nămol la Techirghiol: . afecţiuni ginecologice inflamatorii cornice (cu avizul medicului specialist) etc. recomandat in special pentru afecţiuni ginecologice.calde (36-40).1 ora. fie in bazele de tratament special amenajate. putem face un duş. cel puţin 12 bai/an. . 48 .07-15.multistratificat: fiecare strat are o alta compoziţie chimica.09. In aceeaşi zona se afla si lacul Negru. ieşim. afecţiuni musculo-ligamentare si osoase. de aici se extrage nămolul negru de stejar. apa de ploaie rămâne la suprafaţă. adâncime 17 m. amplificând radiaţia soarelui in mod diferit. in lac. Baia de nămol: este o metoda de balneoterapie cu aplicarea generala. înot. ne ungem apoi cu nămol in strat cat mai subţire. climat sedativ. apoi se varsă in alt lac vecin (Aluniş). . din punct de vedere al compoziţiei straturile de apa nu se schimba in decursul anului. avem lacul Ursu. stratul superficial are temperatura de afara.bai reci (sub 20 de grade). Ideal: o cura de 12 zile pe an.nu mai mult de o şedinţa/zi. Este indicata in afecţiuni reumatice (boli reumatismale degenerative cu localizare articulara si abarticulara). afecţiuni respiratorii. declanşând fenomene imunologice in organism. Cura de nămol se recomanda a se face maxim una la fiecare 24 de ore. după ce ne uscam la soare stăm la umbra 15-20 minute ca sa ne revină pulsul/tensiunea la normal. .

piscine. Durata expunerii descreşte proporţional cu creşterea orei la care se merge la plaja. Perioada cea mai indicata este intre orele 7-11 a. Baia de soare (helioterapie. ştranduri. dar un total de 2 h-2 . cu atât durata va fi mai scurta. Helioterpia este un tratament solicitant pentru organism si trebuie făcuta cu avizul medicului. mecanisme prin care organismul se adaptează la condiţiile create de creşterea temperaturii mediului ambient.. ca suprafaţa de piele expusa si durata. Expunerile la soare se vor intercala cu perioade de odihna egale. capul va fi protejat cu o pălărie de soare. Menţiune: efectul ultravioletelor asupra pielii (eritemul) apare după o perioada de latenta de 4-6 ore de la terminarea plajei. ştergerea cu prosopul. la umbra. urmate de o scurta baie in mare de 5’. In cazul in care nu exista contraindicaţii se vor intercala si scurte imersii in apa. apoi cu 15’-20’-30’. Helioterapia la mare – tehnica de aplicare: expunerile la soare se fac progresiv.termogeneză2). după acest interval de timp razele ultraviolete cresc in intensitate si concomitent cu infraroşiile (calorice) apar si condiţii favorizante pentru accidente. mecanisme prin care organismul se adaptează la condiţiile create de scaderea temperaturii mediului ambient. De regula. care răcoreşte in 1 Termoliza= pierderea de căldura. schimbarea costumului cu unul uscat. Persoanele care nu au făcut o pregătire înainte de a pleca la mare (expuneri la soare in localitatea de reşedinţa) nu trebuie sa depăşească durata totala de expunere de 60’ in primele 4-5 zile. indiferent de vârsta. cu solicitarea mecanismelor de termoreglare in ambele sensuri (termoliză1 .1/2 h prin expuneri intercalate de odihna la umbra si bai in mare este suficient. 49 . helioterapia este asociata cu aeroterapia (baia de aer) si talasoterapia (baia in mare) sau baie in lacuri. datorita fenomenului de reflexie favorizat de apa si nisipul plajei si la munte datorita lipsei nebulozităţii si prezentei stratului de zăpada. cu cât e mai aproape de prânz. infraroşii (calorice) si luminoase in contextul caracteristicilor unui anumit climat. Orientativ: se poate începe cu baia de aer de 10 – 15’ (odihna sub cort). Datorita brizei marii.Helioterapia – terapia prin intermediul expunerii la soare (helios = soare). durata totala a primelor doua zile poate fi o ora. Hidrotermoterapia rece mobilizează organismul uman in sensul declanşării mecanismelor de termogeneză. cu atât expunerea poate fi mai lunga.m. râuri. Mod de acţiune: efectele cumulate ale razelor ultraviolete (chimice). Pomezile grase pentru piele nu sunt indicate. odihna sub cort 10’ după care totul se repetă. 2 Termogeneza = producere de căldura. urmata de expunerea la soare: 10’ faţă si 10’ spate. După acest interval de timp durata expunerii la soare poate fi crescuta. Hidrotermoterapia calda mobilizează organismul uman in sensul declanşării mecanismelor de termoliza (vezi si termoreglarea). respectiv: cu cât mai devreme. Iradiatia solara cea mai intensa este la mare.m. Pentru o persoana care vine pe plaja la orele 7-8 a. plaja) – expunerea totala sau parţiala a corpului la actiunea razelor solare directe si a aerului. Pentru cei cu surmenaj fizic si intelectual expunerile al soare vor fi mai scurte. Sub acest aspect se adaugă si efectele termoterapiei contrastante (cald-rece). In zilele următoare expunerea la soare creste cu 10’. Plaja se poate face oriunde este soare.

crize de tetanie etc. Bioclima excitant – solicitanta se afla la: a) climatul alpin de mare altitudine (1000-2000 m) – pentru astm bronşic.permanenta pielea.2000 de m). in cazul nerespectării parametrilor indicaţi de medic. hiperfoliculinie etc. la adulţi: astmă alergic. Slanic Moldova. submontane). staţiuni la mare altitudine . refacere după pneumonii. Calimanesti. In stepa: bai de aer. Contraindicaţii. hipofuncţii endocrine. Sangeorz – Bai. respectarea orelor de somn si evitarea consumului de băuturi alcoolice. hipofuncţii endocrine etc. Caciulata. Govora. contraindicate in tulburari cardiace. . Bazna. anemii (favorizează hematopoieza). evitarea alimentaţiei. Pentru ca organismul sa răspundă adecvat solicitării complexului de factori. Herculane.cu climat neutru dar cu efect sedativ. Buşteni – pentru rahitism si tulburări de creştere la copii. Slanic-Prahova. insolaţii. Este recomandat in afecţiuni ale aparatului locomotor.). supradozarea nu este sesizata. Olanesti. cu unele precauţii (vezi ultravioletele). pot apărea incidente si accidente ca : arsuri de diverse grade. de soare. nevroza astenica. Precizare: băile de soare sunt indicate in general copiilor încă din primele luni de viata. cancer (indiferent de tratament prealabil efectuat si de starea generala bun actuala). Buzias. hipertensiune arterial in stadii înaintate. apa – doar vara. afecţiuni cardiovasculare grave (preinfarct). Balneoterapie – staţiunile balneare Staţiunile balneare se clasifica in principal după climatul lor: . insuficienta cardiorespiratorie. Tratament curativ la copii: afecţiuni otorinolaringologice si traheobronşice. . epilepsie etc. Sovata.. unele afecţiuni dermatologice etc. Azuga. sunt necesare unele precauţii. Lacul Sărat. mic dejun uşor dimineaţa. Cheia.cu climat sedativ (regiune de deal. afecţiuni ginecologice cronice. Bioclima sedativa (de cruţare) se caracterizează printr-o solicitare de mica intensitate a sistemului nervos central si vegetativ si a glandelor cu secreţie interna: Felix. Staţiunile subalpine: Vatra Dornei (808 m altitudine).cu climat excitant (litoral. pe care in însumează helioterapia. b) litoral si stepa Bărăganului (Amara. traheobronşite. in faza activa. Astfel. Tuşnad. afecţiuni reumatismale inflamatorii. efectuarea unui consult medical general pentru depistarea contraindicaţiilor posibile. hiperfuncţii glandulare (hipertiroidii. ateroscleroza sistemica in faza avansata. boala ulceroasa. Covasna. in condiţii de sănătate aparenta. Borsec (900 m). rahitism. Indicaţii: profilaxie la copii si adulţi (staţiunile de litoral maritim). Sinaia. nămol. cat si a consumului exagerat de lichide pe plaja. Litoralul are o bioclimă solicitanta a sistemului nervos central si vegetativ si a activităţii glandelor si activează intens procesele imuno-biologice si de depunere a calciului in oase. sistemului 50 . TBC pulmonar. întreg litoralul Marii Negre). Predeal.

Cure naturale se pot face pe tot litoralul. . Cura balneara poate fi: . . hipertiroidie. nevroze grave. Slănic Moldova. osteoporoza. rahitism. Este contraindicat in tuberculoza pulmonara activa. ulcer acut. inclusiv Techirghiol. afecţiuni cardiovasculare grave. chiar mai mult in unele cazuri. 51 .sau ca tratament in pentru afecţiuni declarate.nervos periferic.curativa (afecţiuni uşoare).in primul rând preventiva si de refacere. sterilitate. Bălţăteşti. in cele cu ape minerale sărate: Govora. Lacul Sărat. orice afecţiune in faza acuta. tuberculoza nepulmonara. Sovata. reumatism. După cură. O cura balneara trebuie sa dureze 12 – 18 zile. si in statiuni cu ape sărate: Bazna. organismul trece printr-o perioada de criza balneara – care reprezinta răspunsul organismului prin modificări vegetative progresive.

c) curent ritmic sincopat. Terapia cu curent continuu 1. Electrozii trebuie sa fie paraleli iar ţesutul uman sa fie la mijloc. 2. intensitatea este de ordinul miliamperilor.VIII. Când se pune substanţa hidrofila. Aceasta procedura durează 15 minute si are efect anesteziant. C. Diapuls – emite in pulsaţii Se folosesc doi electrozi mari protejaţi de sticla sau de plastic si poate fi apropiat sau depărtat de stratul protector. b) curent monofazat. Se lucrează cu patru electrozi aşezaţi in cruce. Trőbert – curenţi de 50 Hz invariabili Se folosesc electrozi mici si polul negativ se pune direct pe punctul dureros. NaHO. Terapia cu curent electric de joasa frecventa 1. ELECTROTERAPIE Electroterapia este terapia care foloseşte ca agent fizic terapeutic curentul electric. Curenţii diadinamici produc o creştere circulatorie locala si se mizează pe o creştere de metabolism local. Aparatul poate lucra pe trei puteri diferite cu efecte diferite: 52 . intervine riscul unei arsuri. Polul activ este cel negativ (-). se produce ionoforeza (ion pozitiv la polul pozitiv. Daca stratul hidrofil este prea gros.000 Hz. el se va simţi mai intens pentru ca acolo se acumulează NaCl iar la cel pozitiv. Terapia cu curent de medie frecventa electrostimulator – curenţi interferenţiali cu frecventa de 10. Procedura presupune un ciclu cu durata de 15 minute in trei faze a cite 5 minute fiecare: a) curent difazat. când e apropiat produce efecte de suprafaţa iar când e depărtat produce efecte de profunzime. B. Curenţi galvanici – sunt curenţi continui unde polul pozitiv este anesteziant (activ). Curenţi diadinamici Prin intermediul unui strat hidrofil se aplica doi electrozi (unul pozitiv si unul negativ) prin care trece un curent de joasa frecventa ce variaza intre 50 si 100 Hz. ion negativ la polul negativ). Se poate face de-a lungul traseului unui nerv. Pacientul trebuie atent supravegheat întrucât se pot produce iritaţii tegumentare si chiar arsuri. 3. Curenţi de înalta frecventa cu unde scurte 2.000 – 30. A.

câte 5-25 de secunde pe fiecare punct.a.8-1 W au efect ireversibil.2-0. la afecţiunile acute. Puterile mici. nu pătrunde mai mult de 3 mm. cu maxima precauţie in calculul biodozei. La sfârşit. se reglează puterea si US trec din traductor in ţesutul uman.unde slabe (reci). 53 .6 W au efect maxim. US se propaga si prin apa . Ultrasunetele nu se propaga prin aer ci doar prin mediu dens. Se unge tegumentul cu gel. in derma. .. fără goluri de aer. In lucrul cu laserul se delimitează zona ce trebuie tratata si se lucrează pe puncte. Puterile de 0. . reumatisme) Terapia cu ultrasunete Radiostatul are un corp activ ce are înglobat un cristal piezoelectric si un cablu de înalta tensiune ce rezista la înalta frecventa. La persoanele vârstnice are efect antiinflamator (in anexite. de 0. timp de 5-10 minute pentru toata zona.000 Hz. la persoanele supraponderale si/sau cu tenul închis (brunete) se folosesc puteri mai mari. se netezeşte zona. produc efecte reversibile.Low Label Laser Therapy Energia fotonilor emişi de aparat măreşte capacitatea de regenerare a ţesuturilor. cronice. arsuri.unde puternice (fierbinţi). recente. Se folosesc ochelari speciali de protecţie. cu sonda poziţionata perpendicular. puteri mai mici iar la cele vechi. Terapeutul poarta mănuşi de bumbac.4 W. Efectul caloric este mai mare in grăsime si in os. puteri mai mari. cu frecventa de 80. Bioptronul Foloseşte lumina filtrata.se folosesc la răni.000 – 100. Laserul Laser: acronim in limba engleza de la light amplified by the stimulated emission of radiation Laserul terapeutic: LLLT.unde medii (calde). Puterile de 0. Fototerapia (terapia cu lumina) foloseşte raze ultraviolete la intensităţi mici si timpi mici. se aplica traductorul pe piele. etc. Se lucrează cu c. Parametrii de lucru se aleg in funcţie de tipologia afecţiunii si a pacientului.

cu ajutorul secreţiilor salivare glandulare. cu atât mierea intra mai mult intr-un proces natural de cristalizare care-i conserva calităţile. in cazul mierii. Din punct de vedere medical. Mierea se asimilează uşor si repede. Ea umple toate golurile care ar putea apărea in hrana zilnica. albina consuma cam 10 kg de miere pentru a produce 1 kg de ceara(=vitamina A condensata). minerale. APITERAPIE Apiterapia este terapia cu produse apicole. este 54 . Densitatea mierii este mai mare decât a apei. împotriva arsurilor. enzime. cura cu polen va dura cam o luna. energie si dioxid de carbon. prin intermediul salivei bucale. inhibine (= antibiotici naturali) etc. Polenul – conţine absolut toate vitaminele si complexele vitaminice. este un foarte bun protector hepatic. căpăcelele de la fagure (conţin şi fracţiuni de propolis) – pot fi mestecate in afecţiuni respiratorii. acest proces a fost efectuat deja de către albina. Ea nu are aşadar nici un element chimic comun cu zaharul. in creme depilatorii (ceara si colofoniu-sacâz). in cazul copiilor: fixează calciul. sodiu. nu îngraşă. nu se fac mai mult de 2-3 cure cu polen pe an. apoi pauza. mierea este recomandata in diverse afecţiuni. insa este destul de greu de recoltat. a stărilor de slăbire. susţine si întreţine starea de sănătate a organismului. Mierea –este singurul produs dulce cu calităţi datatoare de viata care nu se găsesc in nici un alt aliment. are proprietăţi net superioare polenului. Ceara se poate consuma sub forma de fagure cu miere. prin arderea ei rezulta apă. Mierea matura are ardere completa. este folosita in fabricarea unor creme cosmetice. convalescenţă. potasiu. inapetenţă. in perioade critice se iau cate 2-3 linguriţe pe zi.IX. hormoni. fosfor. Este tonic muscular. vitamine. fier. in procesul de metabolizare nu necesita nici o prelucrare din partea organismului uman. trebuie mestecat foarte bine si dizolvat încă in gura. Se administrează in timpul meselor. Păstura – este polenul prelucrat natural de către albina. In timp ce zaharul trebuie sa fie supus unui proces de invertire in organism. Mierea conţine: monozaharide direct asimilabile (levuloza si dextroza). Ceara – este o substanţa grasa. si in cantităţi foarte mici. proteine (aproximativ de 5 ori mai multe decât carnea) si toţi aminoacizii (esenţiali si neesenţiali). magneziu. cu cat densitatea ei este mai mare. clor. La mierea matura procentul de apa trebuie sa fie de maxim 18%. aluminiu. calciu. Este foarte benefic intr-o multitudine de afecţiuni: in terapia anemiei.

sub 12 zile. sublingual.cel mai adesea sub forma prelucrata: tinctura de propolis (cu o concentraţie de 30% + alcool natural din cereale de obicei). . pentru întărirea imunităţii.pura: de la recoltare pana la începerea administrării se tine in congelator. matca trăieşte aproximativ 6 ani si depune zilnic 1500 oua. reuşeşte sa întinerească permanent celulele. cura cu lăptişor: 2-5 grame. seva din muguri.prelucrata: fiole sau drajeuri (amestecat cu glicol). Lăptişorul reglează foarte bine activitatea hormonala: pentru fete. Compoziţia sa este încă insuficient elucidata. când începe sa apară o uzura a organismului: pentru întinerire. combinata cu propolisul are rezultate extraordinare si in hepatita B sau C. secretat de glanda hipofaringiana din creierul albinei. si sub forma de cataplasme pe răni. Foarte eficienta. Combinat cu apa distilata: in cosmetica. in premenopauza si menopauza: tratament de prevenire a osteoporozei. Propolisul – este produsul natural cel mai apropiat de panaceu. ceai. pe nemâncate. exina etc. furuncule. Se consuma cam ½ linguriţa pe zi. apoi pauza. pentru copii in convalescenta. adică dublul greutăţii ei .cea mai buna protectoare si reconstructoare a ficatului. antitumoral. Sub doua forme: . lapte. Intensifica activitatea hormonala.sub forma pura. singurul remediu cu adevărat in paradontoză (trebuie supt sub forma pura. in hepatite si in scleroza multipla. sportivi. sub forma de masca. căci este caustic. Poate fi folosit: . bătături. Cel din comerţ: mare atenţie sa scrie pe sticluţa pentru uz intern. inhibând înmulţirea celulara haotica.lăptişorul cu care se hrăneşte este foarte eficient împotriva uzurii si in activitatea hormonala intensa. daca afecţiunea este mai grava doza poate fi uşor mărita. ca atare. Lăptişorul de matcă – produs glandular al albinei. preadolescenţi: 10-15 picături/zi etc. 55 . La adulţi: 20 picături/zi dizolvat in apa. Conţine o serie întreaga de elemente foarte rare. Reglează metabolismele intime celulare. pe lângă celelalte afecţiuni mai uşoare. O albina. conţine foarte multe elemente/uleiuri esenţiale (printre care si substanţe antibiotice naturale ale plantelor. vara. atenţie mare sa nu adoarmă cu el in gura. trăieşte 45 zile. trebuie dizolvat). de aceea – sub forma de tinctura. iar iarna 2-3 luni. cu el se hrăneşte doar matca. cel mai eficient in candida. in infecţii ascunse. Este cel mai puternic antibiotic natural cunoscut.). in stare bruta. la pubertate. îl secreta doar albinele tinere. ermetic – se consuma câte o bobiţă pe zi. este restructurant si regenerator celular (vindeca răni interne si externe). o bobiţă mica (mărgeluţa). . când începe sa fie administrat: se tine in frigider. Foarte eficient in giardia. la copii: 3-5 pic/zi. se pot face bobiţe de mărimea unui sâmbure de vişină si păstrat in miere de salcâm de obicei. Se recoltează foarte greu si in cantităţi foarte mici.

Mierea + propolis + cura cu oţet de mere si miere: tratament preventiv pentru osteoporoza (cura . se pune sucul intr-un butoiaş legat cu tifon la gura de data aceasta. stors prin tifon. cu guta. Veninul de albine – se foloseşte in toate cazurile in care imunitatea organismului trebuie crescuta: in reumatisme. medicaţia clasica pentru osteoporoza: Ca + D3. intr-o cana cu apa (1-3 ori pe zi).pauza). nu va fi 56 . indirect: pentru slăbit. la cele cu ulcer activ: nu se administrează.înţepături naturale. cu o zi înainte ca larva sa fie căpăcită.pauza. foarte bun pentru cei cu tendinţe de depuneri calcice. chiar daca este alergic. cantitatea de miere folosita: 150 g . timp de doi ani isi păstrează calităţile. Se administrează cate doua linguriţe oţet + 1-2 linguriţe de mire. Alfa D3. după doua săptămâni se poate folosi. sucul – evaluat la loc. in boli antiimune. gelatinoasa si lichidul este limpede. fluor. este radioprotector. Jarvis. cu infecţii renale. in scleroza multipla. se lasă sa fermenteze 40-60 de zile. Apilarminul – este triturat de larve de trântori. cura . se da membrana la o parte. la fiecare litru de suc se pun 50 g de miere. are o tărie de 4-7 grade. poliartrita reumatoida. se folosesc albine tinere. potasiu. in osteoporoza declarata: Fosamax – risc de ulceraţii esofagiene. Când procesul e gata: deasupra se formează ca o membrana de 2-3 cm. metabolismul grăsimilor. Cura cu oţetul de mere şi miere – cura după dr. persoanele sănătoase: poate fi administrat oricând. Este mult mai eficienta tratarea osteoporozei prin produse apicole. dar. culturişti (pentru creşterea masei musculare). după doua săptămâni: strecurat. Se poate administra sub trei forme: . scade colesterolul si acidul uric. când cidrul rezultat după prima faza.maxim 300 g /litru. este un excelent energizant pentru omul sănătos. Oţetul se face din suc natural de mere combinat cu miere: fermentat. in spondilita. brom. reglează echilibrul acido-bazic. la cele cu probleme digestive: la ¼ h după masa. 1 kg mere/2 l apa – 150 g miere /1 l apa. trecându-se chiar prin tifon. naturale. Dizolva calciul si uraţii din articulaţii. se pun intr-un butoiaş descoperit si se lasă sa fermenteze la o temperatura de minim 24 de grade. Fabricarea oţetului de mere si miere: mere spălate. in general. conţine lăptişor şi un precursor hormonal masculin. pentru osteopenie: Miacalcic (= calcitonina sintetica de somon). iod etc. pentru persoanele cu probleme de dinamica sexuala/activitate hormonala masculina. amestecate binebine. este un produs destinat bărbaţilor. pentru sportivi. calciu. in funcţie de temperatura. In cazuri speciale poate fi folosit si de către femei. începe faza a doua de fermentaţie. pentru rinichi este foarte bun. se face mai întâi testul daca pacientul este alergic: o înţepătura la glezna. se trage cu furtun in alt vas. conţine magneziu. rase cu totul pe răzătoarea mare sau zdrobite. Este un reglator metabolic. cântărite. uşor alcoolic.

se va urma schema 1 înţepătura mai multe zile. numărul maxim de înţepături admise intr-o singura şedinţa: 12. in scleroza: pe membre. nu pe gat. unguente speciale care conţin venin de albine (ex. înţepăturile se vor face in zona afectata de obicei. 4x4. paravertebral. Apirevin etc. se repeta. sub forma injectabila. pauza. 6x6 stagnare in platou mai multe zile. fata. apoi 2x2.zile. apoi scădem progresiv. antebraţ. abdomen sau alte zone sensibile. 3x3.) 57 . 5x5. daca nu este alergic: va avea un uşor edem 1.- foarte afectat. in zone musculare sau articulaţii. după ce trece reacţia: in funcţie de afecţiune.

sejur in staţiuni balneare cu lacuri sărate. Reumatismul articular acut se tratează cu reflexoterapie.. ca urmare a sudurilor dintre apofizele spinoase si cele laterale. gimnastica. Se manifesta prin dureri ale articulaţiei degetului mijlociu după care se întinde la toata mina. cu scopul întăririi sistemului imunitar al organismului. Este o boala infecţioasa declanşata de infecţia cu streptococ betahemolitic (in sânge) ca urmare a unor abcese. durerile sunt vagi si localizate in zona sacro-iliaca. tratament intensiv: apiterapie. daca aşteptam confirmarea diagnosticului va fi prea târziu boala avansând mult prea mult. fara simptome deosebite. cervicala si a centurii scapulo-humerale. sub forma unor pusee periodice (o data la 6 luni). cura cu oţet de mere si miere. In cazul spondilitei si poliartritei: la cea mai mica bănuiala tratamentul trebuie început.X. Lacul Sarat). In faza sa cea mai grava. gimnastica.20 picături de 3 ori pe zi. Diagnosticul se pune in urma analizei reumatoide. Este mai frecventa la bărbaţi si evoluează spre anchilozarea lenta a CV. Se recomanda si apiterapie pentru intarirea factorilor imunitari: cura cu tinctura de propolis: la adulţi . Tratamentul consta in reflexoterapie si cura cu tinctura de propolis. RECUPERARE MEDICALA Reumatismul poate lua doua forme: articular acut si abarticular (la muşchi). articulaţii. Spondilita anchilozanta este dificil de diagnosticat din timp întrucât nu se manifesta dureros. boala anchilozează coastele si sternul ceea ce duce la insuficienta respiratorie si cardiaca. fie ca blochează gâtul (brad). reflexoterapie. In reumatismul infecţios acut tratamentul cu antibiotice este obligatoriu. Inflamaţia cuprinde treptat întreaga coloana vertebrala si fie o deformează sub forma unei cocoaşe. umăr. consum sporit de miere. nu se aplica masaje. In faze avansate se formează noduri in articulaţii. Poliartrita reumatoida este mai frecventa la femei si debutează încet. Când ataca muşchii. apărute cel mai adesea in copilărie. La radiografie are aspectul unui trunchi de bambus sau a unei linii de tramvai cu trei sine. gimnastica 58 . La un nivel mai ridicat al evoluţiei bolii se aplica masaj terapeutic. la copii mici – 3-5 picături. reflexoterapie. infecţii urinare etc. soare si nămol (Amara. Tratamentul in faza incipienta consta in cura cu oţet de mere si miere si tinctura de propolis. Analize: ASLO si VSH. Analiza prin care se diagnostichează se numeşte SA. poate genera miozita (inflamaţia muşchilor). la copii mai mari de 6 ani – 10-15 picături. Când apar. apoi la cot. Reumatismul se poate instala la nivelul oricarui organ. masaj terapeutic. Tratamentele moderne sunt eficiente astfel incât streptococul este înlăturat definitiv. sejur in staţiuni balneare.

coloana rectilinie. In astfel de cazuri nu este afectat doar discul ci si ligamentele. Tratamentul consta in masaj cu gheata aplicat paravertebral si fesier in zona dureroasa. Discopatia lombara poate fi fie sub forma lombalgiei (dureri ale CV in zona lombara) fie sub forma lombosciaticii (dureri al CV in zona lombara si ale piciorului). Netratata. lombalgia duce la hernia de disc. timp de 5-10 minute de 3 ori pe zi. laser (cu efect decongestiv si antiinflamator). este provocata de forţarea articulaţiei sau tendoanelor. Tratamentul alopat frecvent uzitat in astfel de cazuri si anume infiltraţiile cu hidrocortizon. Ele mai pot evolua si in direcţia iritării rădăcinii nervoase ce determina hipoxia nervului si in final spondiloza. in serii de 5-15 zile. masaj sedativ al cutiei toracice. Pe măsura ce pacientul îşi revine se renunţa la masajul cu gheata si se trece la gimnastica uşoara executata din poziţia întins pe spate. duc in timp la sclerozarea ţesuturilor si la ruperea tendoanelor. daca se ia decizia intervenţiei chirurgicale. de-a lungul a 56 luni. se începe un tratament preoperator ce urmăreşte delordozarea coloanei lombare prin relaxarea muşchilor si dilatarea spatiilor intervertebrale. Se manifesta prin dureri violente pe traseul nervului sciatic (in zona L5-S1. in funcţie de stadiul bolii – tratamentul adecvat: exerciţii respiratorii. determinând contracţii musculare. deşi calmează durerile. Daca sta pe o parte se recomanda cu picior întins si unul flexat spre piept. el consta in masaj terapeutic executat cel puţin o data pe săptămâna sau măcar doua serii de 10-15 şedinţe de doua ori pe an. Cel mai adesea un astfel de tratament se continua pentru tot restul vieţii. gimnastica de întreţinere. Masajul terapeutic se aplica numai după ieşirea din criza iar gimnastica doar la final. 59 . După o astfel de operaţie este absolut necesar un tratament de recuperare având ca scop evitarea sclerozării ţesutului. Terminaţia -oza = degenerare iar –ita = inflamare. In timpul acestui tratament. Tratament: masaj terapeutic de regenerare. Sunt contraindicate băile fierbinţi. sedentarism. Tratament: in prima faza doar repaus la pat. lordozele. reflexoterapie. Lombalgia (discopatia acuta) se tratează cu masaj cu gheaţă (local) si cu laser. apoi. Discopatiile netratate duc la depunerea de substanţa calcica intre apofizele laterale sub forma de osteofite (ciocuri).medicala articulara. Intervenţia chirurgicala consta in curăţarea sau chiar îndepărtarea discului afectat. Discopatiile reprezintă afecţiuni ale discului intervertebral avănd drept cauze cifozele. pacientul va avea perna sub genunchi daca este aşezat cu fata in sus si sub glezne si pântece daca este aşezat cu fata in jos. apoi la parestezie sau chiar la pareza. Periartrita este inflamaţia ţesuturilor (bureletul si capsula) care înconjoară o articulaţie. L3L4).

La articulaţiile mici se recomanda gimnastica in apa calda iar la articulaţiile mari se poate face încălzirea acestora si cu foenul. Ele apar datorita lipsei de mişcare. tinctura de propolis. reflexoterapie. Tratamentul consta in kinetoterapie de echilibrare. in faza a patra – kinetoterapie pentru ruperea aderentelor. umărul este dureros. Pot exista si forme parţiale de artroza la coloana vertebrala: cervical inferior. masaj selectiv tot pentru echilibrare (excitant si relaxant). Tratamentul consta in cura cu oţet de mere si miere.(Artrita este inflamaţia articulaţiei. Mai rar. lăptişor da matca. In faza a treia sunt cuprinse tendoanele si muşchii iar in ultima faza are loc blocarea umărului ca urmare a depunerilor de calciu. După echilibrarea musculaturii se urmăreşte tonifierea musculaturii paravertebrale si abdominale. gimnastica. in faza a doua – masaj cu gheata. inflamaţiilor articulaţiei. umărului si gleznei ca urmare a unor fracturi sau chiar la articulaţia temporo-mandibulara. bai sau cataplasme cu tărâţe si foi de varza. traumatismelor (fracturi). Scolioze si cifoze Vârsta optima de începere a tratamentului: de mici. regim alimentar si controlul greutăţii. reflexoterapie si fără gimnastica. flebita este inflamaţia unei vene iar tromboflebita este inflamaţia venei însoţita de apariţia unui cheag de sânge). depistate la timp. Tratamentul este gradat in funcţie de faza de evoluţie a bolii: in prima faza . pot fi corectate. Ea poate evolua spre gibozitate (cocoaşa) datorita infecţiei cu morbul lui Pott. la fete: pana la 24 – 25 ani. pot apărea si la articulaţiile pumnului. 60 . Gonartroza este artroza genunchiului iar coxartroza este cea a soldului. gimnastica medicala (fără greutate pe genunchi/sold etc. masaj de relaxare in cazul contracturilor si blocajelor. Netratata. laser. gimnastica in apa. alimentaţie. gimnastica uşoara.).masaj terapeutic si gimnastica uşoara activa. Laser la nivelul articulaţiei. evoluează spre faza a doua: cuprinde articulaţia iar durerea devine acuta si apare in special noaptea. masajul pentru tonifierea musculaturii si creşterea metabolismului local. la băieţi: 26-28 ani. Tuberculoza osoasa duce la înmuierea osului prin apariţia unor fistule osoase si este adeseori urmarea tuberculozei pulmonare (bacilul lui Koch) care devine rezistenta si ataca sistemul osos. sejur in staţiune balneara. Periartrita scapulo-humerala (PSH) este cea mai frecventa dintre formele de periartrita. dorsal. in faza a treia – masaj. Artrozele sunt afecţiuni articulare degenerative (de uzura) caracterizate prin alterarea distructiva a cartilagiilor sau fibrocartilagiilor articulare. arterita este inflamaţia unui vas de sânge. In prima faza.

daca diferenţa este mai mica de 3 cm: poate fi corectata. plica genunchiului. când se ia in greutate sau la prima sarcina.la genunchi: se verifica rotula (lateral si longitudinal). daca sunt diferenţe de nivel.pacientul cu spatele la noi. se face flexia coapsei pa bazin. cura balneara. urmăreşte linia umerilor. pentru a vedea eventualele diferenţe de lungime. dintr-o parte. Luxaţia poate fi completa când cele doua suprafeţe articulare nu mai au nici un fel de contact ori incompleta (subluxaţie) când mai exista un oarecare contact intre suprafeţele articulare.pacientul in picioare: se urmăreşte linia genunchilor. subluxaţia poate fi corectata prin tehnici speciale de reechilibrare si gimnastica medicala. Tratament: aparat gipsat. trebuie verificat si şoldul. Daca diferenţa este de 3 cm. daca sunt crepitaţii/cracmente: avem gonartroza in diverse stadii. . de la 1. Problema. ca sa fim siguri.pacientul din profil: terapeutul urmăreşte. Luxaţia este deplasarea anormala a doua suprafeţe articulare care isi pierd raporturile lor normale si sunt menţinute permanent in aceasta situaţie. sa nu fie o subluxaţie congenitala de sold. va fi un masaj selectiv pentru reechilibrarea musculaturii. măsuram membrele inferioare din creasta iliaca anterioara pana la maleola interna. pentru menisc: forţăm prin 61 . chiar a mameloanelor si simetria soldurilor. Când centrul de greutate este pe tricepsul sural (pe gamba avem ca o gâlmă ) – pacientul fie poarta tocuri fie are platfus.pacientul pe canapea cu fata in sus: echilibram si relaxam soldurile. gimnastica articulara pe membrul sanatos. La kinetoterapie: nu exista programe standard. Examenul pentru trenul inferior . eventual cura cu nămol. Subluxaţia congenitala de şold La fete. masajul este adjuvant. in anumite situaţii poate fi adjuvanta si reflexoterapia. Tratamentul de recuperare: apiterapie de regenerare. acesta urmăreşte simetria claviculelor.pacientul cu fata spre terapeut. tangenta ceafa – umeri – fese. helioterapie. terapeutul. daca apare scolioza. . dupa scoaterea aparatului gipsat: si LT. poate sa se manifeste in adolescenta. deşi datează de la naştere. facem presiune sub rotula cu degetul (depistam daca este lichid). înot). O data cu ieşirea osului din articulaţie are loc si ruperea bureletului si capsulei articulare (trauma mecanica).Tratamentul de baza cuprinde: kinetoterapie (inclusiv subacvatica. reflexoterapie.5-2 m de pacient. trebuie conceput un program pentru fiecare persoana in parte. daca sunt mai sus sau mai jos si musculatura paravertebrala. bolta plantara. apropiem călcâiele (tălpile). se urmăreşte unghiul maxim de cifoza/lordoza. Examenul: . apoi masaj si gimnastica pana la recuperare. in spatele acestuia. . in general se merge pe gimnastica asimetrica. urmăreşte apoi vârful omoplaţilor. .

Pacientul urmeaza o dieta cu alimente bogate in calciu. Cele mai frecvente sunt entorsa gleznei sau a genunchiului. Fracturile . arnica. masaj cu gheata de 2-3 ori pe zi. laser. masaj terapeutic.este o leziune traumatica articulara (capsulo-ligamentara). Prin geluiri. apoi gimnastica si cu membrul care este in ghips – contractii izometrice. creme pe baza de spânz. se poate face si reflexoterapie. Se poate face si reflexoterapie. Se mai recomanda cataplasme/bai călduţe cu tărâţe si cataplasme cu frunze de varza si tinerea picioarelor ridicate pe perna. Entorsa . ruptura sau smulgerea tendoanelor sau ligamentelor fara deplasarea suprafeţelor articulare. dimineata si seara inainte de culcare (doarme cu ea). Voltaren. daca nu: se strecoara si se aplica cataplasme cu tărâţele respective. In cazul fracturilor tratamentul de recuperare incepe inca in timpul aparatului gipsat. Prepararea amestecului de tărâţe: se pune un pumn de târăţe intr-un vas cu apa. masaj (mai întâi sedativ apoi excitant). daca simţim „cârâieli/cracmente/crepitaţii” avem o afecţiune a meniscului. astfel ca după îndepărtarea aparatului gipsat este absolut necesar un tratament intensiv de recuperare ce consta in LT pe locul fracturat. vasul se pune la fiert si se lasa apoi la racit pana la temperatura corpului.rotirea gambei (in flexie la 90 de grade) faţă de coapsa. tot ce ne permite. compozitia se refoloseste mai multe zile. extensie.când apare joc lateral avem deficienţe ligamentare. In formele sale cele mai grave pot avea loc si rupturi de fibre musculare sau chiar de muşchi întregi si de tendoane sau ligamente. menta etc. Fastum Gel. brusca.). Entorsa poate fi uşoară. produsa de o mişcare forţata. masaj uşor cu crema antiinflamatorie (Heat Lotion crema roşie Aloe Vera.10 sec. medie sau grava. 62 .5 sec. Consolidarea efectiva a osului fracturat are loc intr-un interval de 6-12 luni. slabite ca urmare a laxitatii posttraumaticearticulaţiei). gimnastica izometrica (serii de contracţii – 4. Diclofenac. fricţiuni si laser se urmăreşte îndepărtarea depunerilor de calciu vicios de pe traiectul de fisura. la scoaterea aparatului gipsat constatam ca membrul este tumefiat datorita stazei limfatice si venoase – masaj intens de decongestionare si drenaj limfatic. cu membrul bolnav se fac miscari in vasul cu apa si târăţe. laser terapeutic. si de relaxare –8. Tratamentul de recuperare consta in repaus total/imobilizarea articulatiei.). stimulând astfel circulaţia si revigorarea somatica a membrului gipsat prin influx nervos. Dupa aparenta recuperare (dupa faza acuta) se va face masaj terapeutic de restabilire si kinetoterapie (gimnastica de întărire a ligamentelor. se va face masaj si gimnastica a membrului sanatos. Tratament: in funcţie de gravitate: kinetoterapie. daca degetele sunt libere: miscari de flexie.constau in fisurarea sau ruperea osului. . este foarte bogata in vitamina B (intreg complexul de vitamine B). ce antrenează întinderea.

Tratamentul alopat pentru guta este Colchicina care este insa toxic: ataca ficatul. rinichii. cura cu oţetul de mere 63 . Cel mai frecvent se întâlneşte la bărbaţi. uscăciune in gura. regim de viata si mişcare. carne grasa. Durerea este pulsatorie. Guta . fitoterapie (frunze de salvie. in plus. Zaharoza circulanta in sânge distruge ţesuturile si vasele de sânge in special pe cele din retina (ceea ce duce la retinopatie diabetica). efort fizic mediu (gimnastica medicala moderat sau simple plimbări in parc). Aceste purine. cura cu polen. fasole. astfel încât zaharoza nu mai poate fi metabolizata. poate fi atacata si articulaţia genunchiului. pentru întreţinere). vânat. de cruţare (nu pe litoral. Tratamentul consta din regim alimentar. carne tânără. îndeosebi noaptea.multe purine (proteine) provenite preponderent din carnea animalelor tinere. reflexoterapie (minim 1520 de şedinţe de doua ori pe an iar in rest cel puţin o şedinţa pe luna. acesta fie nu mai produce insulina deloc fie o produce dar in cantitate insuficienta. cura cu oţet de mere si miere (– cu precauţie. ochii si da diaree severa. se înroşeşte (RUBOR). Pentru stagnarea creşterii nivelului de acid uric se administreaza Milurit si Alopurinol. nici la cote înalte). cura balneara in climat sedativ. se încălzeşte (CALOR) si devine dureroasa (DOLOR). prin metabolizare.este o boala metabolica ce afectează pancreasul. spanac. fasole uscata).Boli metabolice Diabetul . lăptişor de matca (scade glicemia si previne degradarea ţesuturilor). in special după depăşirea vârstei de 40 de ani. Atipic. Aceste medicamente nu rezolva insa problema ci doar îndepărtează crizele. dau si dependenta. Creşterea concentraţiei acestuia in sânge se numeşte hiperuricemie. ideal una pe săptămâna.este o boala metabolica ce poate apărea si dintr-o predispoziţie ereditara dar si din excese alimentare . generează cantităţi mari de acid uric pe care rinichiul nu reuşeşte sa le elimine si care se depune subcutanat pe articulaţie sub forma de cristale (trofi). de afin . Articulaţia se umfla (TUMOR). La depunerea de trofi peste un anumit nivel se declanşează criza gutoasa. porc. Până in 180-200 se controlează cu sulfamida si regim alimentar. localizata deseori la articulaţia halucelui. Tratamentul natural presupune mai întâi un regim alimentar fără alcool. Semnele sale clinice sunt sete. Peste 200 apare glucozoria (zahar in urina). pe cele din membrana rinichilor (scapă in sânge substanţe ce trebuiau prelucrate) si din membrele superioare si inferioare (ceea ce duce la neuropatia diabetica ce generează arterita diabetica ce se manifesta îndeosebi prin crampe in moleta).conţin insulina vegetala. grăsimi. Valorile normale ale zaharului in sânge sunt de 70-140. Se manifesta prin crize de artrita acuta. ştevie. Diabetul poate fi insulinodependent (apariţie juvenila) sau in timpul vieţii (se tratează cu sulfamida si regim alimentar). urinari in cantitati mari. bulimie. numai la cei cu glicemie sub 130).

tărâţe in apa/lapte cu miere. Cauzele obezitatii: alimentatia. cura cu ape minerale (Călimăneşti. Constipaţia Stare patologică caracterizată prin dificultatea sau imposibilitatea de eliminare a materiilor fecale. multe legume si fructe. . fără lichide in timpul meselor. mese mici si dese 3-5/zi. nu numai pe intestine si colon). Osteoporoza Poate apărea la orice vârsta. cruditati. tinctura de propolis. Tratamentul: reflexoterapie. cura balneara. cura cu oţet de mere si miere. Olăneşti. puţin si bogat. Masa: un singur fel. gimnastica uşoara. in ceai călduţ (nici rece.cauzata adesea de trio-ul: tulburări biliare. Regim alimentar in primul rând: mese regulate si cantitativ mici. izvoare. fie. Terapia: .regim alimentar adecvat in raport cu efortul depus. gimnastica obligatorie. masaj cervical. apiterapie. Căciulata). regim alimentar bogat in produse care conţin Calciu. când tranzitul intestinal se normalizează – sa avem grija sa-l menţinem. tinctura de propolis diluat in lapte (daca îl suporta)./cura – pauza. cauze glandulare. la femei: inaltimea in cm – 105.gimnastica de intretinere. Tratamentul fizioterapic: cure cu lăptişor de matca (2-5 g. . reflexoterapie (insistenta si pe bila. nici fierbinte. reflexoterapie – foarte benefica. fără extreme)– îndulcit cu o miere pe care o suporta cel mai bine. la bărbaţi după 40 de ani sau după traumatisme. tinctura de propolis pentru reglare metabolica. iaurt. dar cel mai frecvent la femei după menopauza. sedentarismul. cauzele sunt multiple. masajul capului. fructe. cura cu polen. Tratament fizioterapic: regim alimentar.reflexoterapie (insistenta si pe sistemul endocrin). apoi iar cura). dimpotrivă. feţei şi frunţii. fara grasimi. Afecţiuni gastrice/Ulcer Nu trebuie sa se ajungă la ulcer.si miere. Migrena rebelă . Dieta: fara alimete rafinate. echilibru cu factorii de stres. lichide multe. ce depaseste: reprezinta tendinte de ingrasare – pana la obezitate). in funcţie de afecţiune: fie lapte cald cu miere. după anestezii. 64 . afecţiuni ovariene. Obezitatea Reprezinta cresterea greutatii cu mai mult de 5 kg fata de greutatea normala (la barbati greutatea normala este exprimata astfel: inaltimea in cm – 100. Reflexoterapia: foarte indicata.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful