I.

Noţiuni introductive

MASAJUL MEDICAL cuprinde doua noţiuni: masajul regional si masajul zonal. Masajul regional + masajul zonal = masajul terapeutic sau medical.

Masajul regional – reprezintă masajul regiunii in care este inclusa si zona de tratat; pe regiunea respectiva vom executa un masaj compus din neteziri, frământări si bateri pentru stimularea circulaţiei pe întreaga regiune. Masajul zonal – este masajul concentrat asupra articulaţiilor (elementelor periarticulare), tendoanelor, ligamentelor, periostului; este compus din neteziri, geluiri, fricţiuni, vibraţii.

II. Masajul segmentar

MASAJUL SPATELUI Masajul spatelui – cuprinde regiunea dorsala (toracala), regiunea lombara si regiunea sacro-fesiera. Coloana vertebrala: - cervicala C: 7 vertebre C1 – C7; - toracala sau dorsala: 12 vertebre T1 – T12 sau D1 –D12; - lombara: 5 vertebre, cele mai mari: L1 – L5; - sacrala: 5 vertebre sudate care formează osul sacru notat de obicei S1; - coccigiana: 4 sau 5 vertebre sudate.
1

Masajul regiunii dorsale Regiunea este delimitata superior de linia care trece printre vertebrele C7 si T1 si inferior de linia care trece printre T12 si L1. Se executa mai întâi un masaj regional, care depăşeşte liniile de delimitare a regiunii dorsale, iar in cadrul masajului zonal ne concentram cu geluiri, fricţiuni si vibraţii asupra articulaţiilor intervertebrale, capsulei articulare si asupra ligamentelor de prindere a muşchilor paravertebrali. Prelucrăm de asemenea muchiile omoplatului si inserţiile diverşilor muşchi eventual afectaţi. Masajul regiunii lombare Regiunea este delimitata superior de linia care trece printre vertebrele T12 si L1 si inferior de linia care trece printre vertebrele L5 si S1. In cadrul masajului zonal ne vom concentra asupra elementelor care compun coloana vertebrala lombara, asupra articulaţiei dintre L5 si S1 si asupra crestelor iliace lombare. In caz de discopatii sau alte afecţiuni ale coloanei lombare, când apar contracturi ale musculaturii paravertebrale, vom plasa o perna sub abdomenul pacientului pentru delordozareea coloanei lombare si relaxarea musculaturii paravertebrale. Masajul regiunii fesiere Regiunea este delimitata superior de creasta iliaca corespondenta si inferior de plica fesiera. Pacientul este poziţionat cu fata in jos (decubit ventral). Netezirea regiunii: aşezăm mâinile mână peste mână cu partea cubitala lateral de articulaţia soldului; îmbrăcăm cu palmele regiunea fesiera, deschidem in evantai o mana ajungând superior pana la creasta iliaca superioara iar cealaltă inferior până la nivelul plicii fesiere; refacem traseul iniţial până când reajungem la poziţia de început. Prelucram regiunea prin neteziri, frământări si batere sub toate formele; geluiri si fricţiuni vom face printre fibrele muşchilor fesieri, superior pe creasta iliaca, inferior la nivelul plicii fesiere iar lateral la nivelul articulaţiei si al trohanterului. De obicei masajul regiunii fesiere se face in caz de atrofii ale muşchilor fesieri sau in afecţiuni ale articulaţiei soldului (v. coxartroza, de ex.).

MASAJUL MEDICAL IN AFECŢIUNILE COLOANEI VERTEBRALE Scolioza = deviaţie a coloanei vertebrale in plan frontal; - in C sau in S (simpla sau dubla); - se executa in curbura interna a scoliozei un masaj sedativ (- manevre sedative asupra musculaturii paravertebrale contractate) iar in interiorul curburii
2

executam manevre excitante care sa tonifice musculatura paravertebrala întinsa, in felul acesta producându-se o echilibrare a regiunii. Pentru rezultatele cele mai bune masajul se va asocia in mod obligatoriu cu gimnastica medicala. Cifoza = „cocoaşa”; - in unghiul cifotic maxim vom executa manevre sedative, iar deasupra si dedesubtul acestei zone vom executa manevre excitante care sa forţeze coloana si musculatura sa se echilibreze. Masajul trebuie combinat cu gimnastica medicala. Spondilita Se face un masaj sedativ asupra musculaturii spatelui, in special asupra muşchilor paravertebrali si un masaj zonal uşor asupra articulaţiilor intervertebrale, combinat cu gimnastică respiratorie pentru a preîntâmpina prinderea articulaţiilor dintre coloana si coaste si a celor dintre coaste si stern, care ar putea duce mai târziu la probleme respiratorii destul de grave. Discopatiile - sunt afecţiuni ale discurilor intervertebrale (uzuri, degenerări); - produc dureri locale si contracturi ale musculaturii paravertebrale locale; - se întâlnesc cel mai frecvent la nivel lombar si cervical. Se executa manevre sedative (de relaxare) asupra musculaturii paravertebrale si se face un masaj zonal asupra articulaţiilor intervertebrale si asupra discurilor, masaj care va produce o creştere de metabolism locala cu fenomen de regenerare. Trebuie sa se facă apoi, in mod regulat, un masaj de întreţinere. Hernia de disc - cel mai frecvent se întâlneşte tot in regiunea lombara; - apare o iritaţie cu dureri puternice atât locale cat si cu iradieri in lungul nervului afectat – sciatic; - in faza acuta, când sunt dureri violente, masajul este contraindicat; recomandarea principala; repaus realizat fie in decubit ventral cu o perna sub abdomen, fie in decubit dorsal cu doua perne plasate sub genunchi. Masajul se va începe in faza subacuta: sedativ asupra regiunii lombare si sacrofesiere, si un masaj sedativ sau excitant – după caz – asupra membrelor inferioare.

3

poziţionăm membrul inferior in dublă flexie si facem un masaj zonal asupra articulaţiei. fricţiuni.facem mai întâi un masaj regional al gambei si coapsei. Gimnastica: contracţii izometrice ale musculaturii fesiere. deasupra sau in faţa rotulei. apoi pe lângă tendonul rotulian până pe tibie. vibraţii pe aceleaşi trasee. mişcări de lateralitate etc. gonartroză etc. prelucrând spaţiul articular. după care plasam o mana sub glezna pacientului.entorse. fricţiuni. Încheiem cu gimnastica (mişcări) pentru articulaţia şoldului: flexia coapsei pe bazin. alunecăm apoi cu policele netezind pe sub rotulă până la spaţiul articular. Invitam pacientul sa se întoarcă cu fata in sus: . vibraţii – la nivelul plicii fesiere si lateral. fricţiuni si vibraţii la nivelul plicii genunchiului. .MASAJUL MEMBRULUI INFERIOR Membrul inferior se descompune in: . Masajul articulaţiei genunchiului Poziţia iniţiala a pacientului: in decubit ventral. 3 si indexul la nivelul plicii genunchiului (sub articulaţia genunchiului) iar policele de o parte si de alta a tendonului muşchiului cvadriceps. bicicleta. la nivelul trohanterului si lateral de articulaţie.regiunea coapsei: de la genunchi la articulaţia soldului. coborâm pe sub rotulă.facem apoi geluiri. .netezirea: plasam degetele 1. Ca gimnastică avem flexia şi extensia genunchiului (a gambei pe coapsă).poziţionăm membrul inferior in duble flexie si executam masajul zonal asupra articulaţiei genunchiului. . Cele mai frecvente afecţiuni (de obicei la sportivi dar nu numai): de natură traumatică . Invitam pacientul sa se întoarcă cu fata in sus si începem cu un masaj regional al coapsei. 2. la nivelul plicii inghinale. la nivelul articulaţiei si al trohanterului. afecţiuni ale meniscului.piciorul propriu-zis: de la gleznă în jos. 4 . Tot aici este cuprinsa si articulaţia coxofemurala (şoldul). Afecţiunile cele mai frecvente ale articulaţiei şoldului: coxartroza si subluxaţia de şold – se combina obligatoriu cu gimnastica medicala. coborâm apoi cu policele pe părţile laterale ale articulaţiei spre plica genunchiului.regiunea gambei: de la articulaţia gleznei la articulaţia genunchiului. geluiri. refacem traseul în sens invers până la rotulă. . ridicam uşor gamba flectând genunchiul si facem neteziri (cu partea cubitala a mâinii). Masajul articulaţiei şoldului La început pacientul va sta cu fata in jos si facem un masaj regional asupra regiunii fesiere si a coapsei. .facem întâi un masaj regional al gambei si coapsei. după care executam un masaj zonal – geluiri. .

artroze la nivelul tarsului etc.mişcări de rotaţie. .flexia şi extensia articulaţiei piciorului. fricţiuni. artroza gleznei.flexie . Masajul articulaţiei gleznei Pacientul va sta la început cu faţa în jos şi vom face un masaj regional asupra gambei şi un masaj zonal la nivelul tendonului lui Ahile şi la nivelul calcaneului. vibraţii pe tot traseul coloanei cervicale. vibraţia în jurul maleolelor. fractură sau după fracturi. MASAJUL REGIUNII CERVICALE În caz de spondiloză vom insista cu geluiri. În caz de nevralgii Arnold vom insista cu geluiri şi fricţiuni în jurul găurilor nervului Arnold şi pe linia nucală. În contracturi musculare insistăm pe zona de contractură.extensie.lateral dreapta – lateral stânga. In caz de torticolis: facem un masaj sedativ asupra regiunii contractate (muşchiul trapez) si un masaj tonifiant pe musculatura antagonista 5 . Patologii: diverse.flexia şi extensia piciorului. Gimnastica gâtului: .se face în caz de platfus. Netezirea: se realizează intre police si index in jurul maleolelor. transversal. fricţiunea. de altfel şi în masajul regional trebuie să insistăm pe tonifierea lui (prin frământări contratimp. apoi un masaj zonal asupra articulaţiei gleznei şi asupra tendonului care trece peste articulaţia gleznei. în nevralgii cervico-brahiale vom face un masaj de-a lungul traseului dureros. redori după fracturi. de-a lungul liniei articulare şi printre tendoanele muşchilor flexori ai degetelor. vom decontracta musculatura contractată şi vom face o uşoară gimnastică la nivelul coloanei cervicale.).mişcări de circumducţie. iar geluirea. . Afecţiunile cel mai des întâlnite: recuperarea după entorsă. bateri etc. Gimnastică: . inclusiv la nivelul braţului.mişcări de lateralitate şi de circumducţie. . .Încheiem cu gimnastică pentru articulaţia genunchiului şi pentru tonifierea muşchiului cvadriceps. Invităm pacientul să se întoarcă cu faţa în sus şi facem un masaj regional asupra gambei şi piciorului. Masajul medical la nivelul piciorului . .

muşchiul trapez si muşchiul pectoral. de la acromion la manubriul sternal (de la umăr la stern). . de la umăr spre regiunea cervicala. de la acromion in jos. Netezirile: . articulaţia umărului are toate gradele de mobilitate.netezirea pe muşchiul trapez.sănătoasă. iar cealaltă.cu doua degete. anterior vom prelucra muşchiul pectoral si posterior jumătate din regiunea cervicala (muşchiul trapez si muşchii care se insera pe omoplat).extensia posterioara a braţului (retroducţie). Masajul articulaţiei scapulo-humerale = masajul umărului. încercând o reechilibrare a situaţiei. . de la vârful acestuia pana la umăr.flexia anterioara (anteducţie 180 ). . care converg spre braţ si formează un unghi ca litera V = vârful deltoidian). . (muşchiul deltoid are doua fascicule: unul anterior si altul posterior. La masajul regional vom face masajul muşchiului deltoid (treimea superioară a braţului). Masajul articulaţiei umărului: cel mai complex. lateral in sus la 180 (abducţie). apoi o palma îmbracă anterior muşchiul pectoral. vibraţii. . îmbrăcăm cu palmele deltoidul pana la nivelul articulaţiei umărului. posterior. Frământări: frământăm cele doua fascicule ale muşchiului deltoid. . Mâinile refac apoi acelaşi traseu in sens invers. 0 0 6 . căuş si nuiele pe muşchi. Mai rar: o fricţiune uşoara cu policele in axila (in caz de luxaţie in special).regiunea braţului: de la umăr la cot. Mişcări: .a doua netezire: netezim intre index si police separat cele doua fascicule ale deltoidului. .poziţionăm mâinile mana peste mana la nivelul vârfului deltoid. apoi masaj de relaxare al întregii regiuni. daca situaţia e mai grava încercam o metoda de suprasolicitare a muşchiului trapez contractat prin mişcări cu rezistenta. spre linia axilei.apropierea braţului de corp (adducţie). musculatura de pe omoplat. fricţiuni. Trecem la masajul zonal: netezim spaţiul articular cu partea cubitală a mâinilor.regiunea antebraţului: de la cot la articulaţia pumnului. pe sub clavicula. până ajungem la poziţia iniţială.depărtarea braţului de corp. MASAJUL MEMBRULUI SUPERIOR Membrul superior cuprinde: . . Tot pe acest traseu executăm geluiri.regiunea mâinii: de la articulaţia pumnului în jos. omoplatul. Bateri: uşoare.

mişcări de lateralitate. Încheiem cu mişcări gimnastica: flexia si extensia pumnului. la spate etc. geluiri. mai întâi alunecăm cu policele spre părţile laterale. policele rămânând fix. alunecăm cu policele până la nivelul articulaţiei (până între cei doi epicondili). după care facem masajul zonal al articulaţiei pumnului netezind articulaţiile astfel: . vibraţii – si la nivelul plicii cotului. indexul rămânând fix. iar policele deasupra articulaţiei. Masajul articulaţiei pumnului Vom face întâi masajul regional al antebraţului si al mâinii. punem mâna pacientului in şold.flexia si extensia cotului (cotul = pârghie de gradul II. . fără presiune prea mare.artroza pumnului. fricţiuni. indexul de la ambele mâini îl poziţionăm la plica cotului. Masajul articulaţiei cotului Facem mai întâi un masaj regional care sa cuprindă antebraţul si braţul. Masajul mâinii Putem insista in caz de retracţie a tendoanelor flexorilor degetelor (boala Dupuytraine). Afecţiuni: .mişcări largi. vibraţii spaţiul articular. iar in cadrul masajul regional sau zonal prelucram si tendoanele extensorilor degetelor care traversează articulaţia. apoi un masaj zonal asupra articulaţiei cotului. .diverse afecţiuni ale muşchilor (întinderi) etc. Prelucrăm apoi prin geluiri. fricţiuni si vibraţii pentru elasticizarea 7 .după entorse sau luxaţii. mişcări de pronaţie si supinaţie.tratament după entorsa pumnului. insistam cu masajul zonal: geluiri. Pe acelaşi traseu executăm şi geluiri.. de circumducţie.mişcări combinate: ducerea mâinii sus la cap. de obicei după PSH. luxaţie. .mişcări de rotaţie interna si externa (cu cotul îndoit in interiorul articulaţiei). redori după fracturi sau de alte origini (tăieri etc.indexul de la ambele mâini pe fata articulaţiei si policele posterior pe linia articulara. pe braţ. coborâm în lateral spre plica cotului pe linia articulara. Gimnastica: . . Afecţiuni mai des întâlnite: . gen balama). artroza cotului. Afecţiuni: entorse.redori după fracturi. . . după care alunecăm pe antebraţ. probleme ligamentare etc. . iar apoi cu indexul înspre părţile laterale. tratament postentorsă. de o parte şi de alta a tendonului tricepsului.PSH (periartrita scapulo-hunerala) de origine reumatica sau traumatica. refacem traseul in sens invers până ajungem pe articulaţie intre cei doi epicondili. circumducţie. în cerc.).rar: artroze.

tendoanelor. Se mai face in caz de artroza a mâinii, a oaselor carpului, in redori dupa fracturi, pareze. Se insista mult cu gimnastica; se fac mişcări de închidere si deschidere a pumnului, flexia si extensia degetelor si a palmei; abducţia si adducţia degetelor pentru coordonare (ducem policele pana se întâlneşte cu pulpa fiecărui deget in parte), incheiat – descheiat singuri la nasturi; in caz de redori: gimnastica in bai călduţe; gimnastica cu mâinile in tarate înmuiate in apa calda. MASAJUL FEŢEI ŞI AL FRUNŢII In caz de pareze faciale vom face un masaj selectiv (pe musculatura flasca – tonifiere; pe musculatura normala – masaj de relaxare). Insistam in mod deosebit pe gimnastica; închiderea si deschiderea ochilor; închiderea si deschiderea ochilor si a gurii concomitent; ridicarea si încruntarea sprâncenelor; mandibula dusă înainte si înapoi; lateral dreapta – lateral stânga; vom insista spre partea afectata pentru a tonifia zona cu musculatura flască; se vor face si mişcări cu opoziţie; se umfla muşchii obrazului; gimnastica mimicii in oglinda – se strâmbă pentru reechilibrare); când pacientul poate sa fluiere singur: cazul este aproape rezolvat. Cu cât tratamentul este început mai repede, cu atât rezultatele sunt mai bune si mai rapide; lăsata: se produce asimetrie a feţei etc. In caz de recuperare după fractură de mandibulă gimnastica se va face unilateral tot către partea afectata. MASAJUL CAPULUI Masajul capului se face in scopul de a activa circulaţia la acest nivel si pentru activarea unor mecanisme reflexe. Se mai face intr-o anumită formulă în tratamentul migrenelor rebele (reflexoterapie; masaj terapeutic al regiunii cervicale; masaj terapeutic al capului, al feţei şi al frunţii). MASAJUL GÂTULUI (ANTERIOR) Pacientul poate sta fie culcat pe spate fie in şezut pe un scaun Terapeutul se poate poziţiona la capul pacientului daca acesta este culcat pe spate sau in fata acestuia atunci când este aşezat pe scaun. Avem doua neteziri:
8

- cu partea cubitala a mâinii, de sub mandibula pana la nivelul claviculelor, simetric pe ambele părţi ale gâtului anterior; - netezim cei doi muşchi SCM intre index si police de la occipital manubriul sternal (in masajul cosmetic netezirile se fac in sens invers); se vor executa frământări uşoare asupra muşchiului SCM cu atenţie in zona carotidei; In caz de torticolis: frământarea contratimp se va executa selectiv, unilateral. Geluirea si fricţiunea le vom executa pe clavicule si pe mandibula dar si pe occipital. Vibraţia se poate realiza pe toata suprafaţa, in funcţie de scopul urmărit. Baterea: numai sub forma de ciupituri. Mişcări – de lateralitate, de rotaţie; când e muşchiul afectat: flexii unilaterale; daca nu trece in acest fel: aplicam tehnica suprasolicitării pe partea muşchiului contractat. Putem mobiliza stânga-dreapta inelele esofagului prinzându-le intre index si police. Mişcări active: torticolis rebel – gimnastica cu rezistenţă pentru suprasolicitarea, apoi pentru relaxarea muşchiului contractat.

9

III. REUMATOLOGIE
Reumatologia – se ocupa cu studiul bolilor reumatice. Bolile reumatice pot fi clasificate in funcţie de factorii etiologici, patogeni sau morfologici. Putem avea: - reumatisme articulare; - reumatisme abarticulare (extraarticulare): nu prind articulaţiile, ci ţesuturile moi; de ex: bursite, fascite, miozite, nevralgii si nefrite, periartrite, tenosinovite, tendinite etc. De reţinut ca reumatismul este o boală a ţesutului conjunctiv (ţesut de susţinere); este caracterizata prin apariţia unor noduli numiţi Aschoff Talalaev mai ales la nivelul inserţiilor tendinoase si pe periost. Grupa reumatismelor articulare Reumatismele articulare pot fi de două feluri: 1). reumatisme inflamatorii; 2). reumatisme degenerative.

Reumatismul poliarticular acut (febra reumatică sau reumatismul Socolski Buyot) - este de natura infecţioasă (dat de infecţii cu streptococul betahemolitic din grupa A; poate debuta in urma unor faringo - amigdalite streptococice sau scarlatina, la 1-4 săptămâni); - se manifesta la persoane cu vârsta intre 3-27 de ani; intre 3 – 12 ani poate avea si prindere cardiaca (trebuie tratat din timp căci altfel se poate rămâne cu o cardita reumatica; 6-12 ani este perioada critică). - sunt cuprinse de obicei articulaţiile mari: genunchi, gleznă, cot, pumn, sold, intro succesiune relativ rapidă; poliartrita ce durează in general 2-3 săptămâni si nu lasă semne articulare; in perioada afectării, articulaţiile se tumefiază, devin calde, roşii si dureroase (principiul: rubor – calor – tumor - dolor), mai ales la mobilizarea activa; pot apărea si palpitaţii. - in momentul apariţiei acestor manifestări, in sânge apar anticorpi specifici (streptolizina) împotriva acestor antigene streptococice (in laborator ii determinam prin titrul Aslow; daca in mod normal este sub 200, acum creste peste 333). Examene de laborator: pentru diagnostic precis: - VSH: creste cu mult peste 25-30 mm/h; - Creste proteina C reactivă; - numărul de leucocite creste cu mult peste 15.000 – 20.000 pe mm3;
10

tratamentul trebuie sa dureze timp de aprox. cura cu oţet de mere si miere. apar dureri la nivelul articulaţiilor mici. in funcţie de cat de virulent a fost reumatismul). apar leziuni nervoase (in special in coarnele anterioare ale măduvei spinării). in ţesutul interstiţial apar numeroşi noduli.000 unităţi/1 . apatie. încep sa fie prinse si articulaţiile mijlocii. . tegumentul se subţiază. apere o demielinizare.r. primele leziuni apar la nivelul sinovialei si apoi la nivelul cartilagiilor (la epifiza: capul osului) si in final se instalează anchiloza fibroasa. .200. la examenul de urina apar proteine (sau) albumine in urina= proteinurie (albuminurie). progresiv si simetric. mişcare-sport moderat.Aslow creşte peste 333. Cu tratament se poate vindeca in totalitate.2 sau 3 săptămâni.e. devine lucios. consum sporit de miere. pielea devine atrofică. - Poliartrita reumatoidă (p. 10 zile. tinctura de propolis in diverse proporţii. regim igieno-dietetic.) sau poliartrita cronica evolutiva (p. Tratamentul fizioterapic: creşterea factorilor imunitari. .apare de obicei la femei si are incidenta maxima la 45-50 ani. oboseala.poate dura 2-3 luni. articulaţiile sunt prinse simetric: cot stâng-drept.când apar tumefacţiile: au caracter permanent. mana stânga-dreapta etc). străvezie. se va face apoi profilaxie cu Moldamin (1. muşchii încep sa se atrofieze de timpuriu.are caracter inflamator. cel mai frecvent degetele mijlocii la ambele mâini. fibrinogenul creste de asemenea.la ochi : pot apărea irido-ciclite.p) este o boala generala a ţesutului conjunctiv. adulţi: si 1 g/kg corp/zi). . discreta pierdere in greutate.c. factori favorizanţi: frig. 11 . daca apare si cardita . căldura).c. . uşor. fără tumefierea articulaţiilor sau pot apărea/dispărea pana se permanentizează. . la nevoie se poate repeta. la copii trebuie combătut rahitismul (bai de soare. cura cu polen-lăptişor de matcă.pe lângă articulaţii. boala manifestându-se simetric. cu redoare dimineaţa. se poate si la mâini si la picioare.) sau poliartrita cronica primara (p.durerile pot fi prezente luni-ani. degetele se subţiază si apare degetul in fus. Tratamentul antibiotic cu penicilina G (1600 unităţi/zi) sau cu eritromicina (copii: 40mg/kg corp/zi. creează leziuni si in organe si ţesuturi. cura balneara. . chiar progresiv. de asemenea. . oboseala. se asociază cu hematurie microscopica.cauza apariţiei: imunitate scăzuta. pot exista si cazuri explozive. Daca nu apar complicaţii durează 2-4 săptămâni. se usucă si se descuamează. se alterează starea generala.boala începe insidios.

fixarea degetelor si genunchilor in poziţii vicioasa. Examenul de laborator: .are ca substrat o inflamaţie evolutiva si progresiva a articulaţiilor coloanei vertebrale. apifitoterapie. 3. . . Tratament fizioterapic: La orice bănuiala fizioterapeutul trebuie sa înceapă tratamentul. . lăptişor de matca.apare o uşoara anemie la hemograma. încep sa se limiteze mişcările in articulaţii.testele de aglutinare: testul Valer Rozen si Latex: pozitiv.VSH-ul creste la 80-100 ml/h. mai târziu. procesul de anchiloza fibroasa si osoasa se definitivează. 12 . stare generala de inapetenţa si pierdere ponderata. tumefierea părţilor moi si a articulaţiilor. M. cu tendinţa de a anchiloza. articulaţiile încep sa se deformeze. echilibru munca-odihna. regim de viata. boala Behterev. pot fi prinse si articulaţiile sterno-claviculare si temporomandibulare.este o boala a bărbatului tânăr: 20-30 ani. uşor masaj de întreţinere. gimnastica moderata. Spondilita anchilozanta . apar subluxaţii. .Prinderea articulaţiilor: centripeta. uneori si degetul in fus. . 4. exista si microteste pentru evidenţierea factorilor reumatoizi (de obicei este vorba de imunoglobuline: M. . Tratament : nu prea exista. Boala evoluează in patru stadii: 1. . propolis.stabilirea diagnosticului: in final tot pe semiologie (prinderea articulaţiilor mici.la electroforeza proteinelor serice. redoarea articulaţiilor dimineaţa. G). dureri spontane la mişcare. pentru a nu se ajunge in faza in care nu se mai poate face nimic.mai este numita si: spondilartrita anchilozanta. arata un nr. apare anchiloza fibroasa si o atrofie musculara mare. de la articulaţiile distale spre centuri (de la exterior spre interior). Pe toate căile vom întări factorii imunitari.si beta-globulinele sunt crescute. testul reumatic cu imunoglobulinele A. G si A). . tratament cu înţepături de albine. apar tumefierile articulare. consum sporit de miere. cura cu oţet de miere si mere. apare osteoporoza.la început nu este concludent. prinderea articulaţiilor simetric. apare atrofia musculara. sunt prinse articulaţiile mici si mijlocii. scăzut de albumine. iar alfa. sensibilitate crescuta/durere la mobilizare. semne de osteoporoza. regim alimentar. cura balneara (ape sărate).stadiu terminal. 2. polen (primăvara-toamna).

nu exista tratament medicamentos. Mangalia.fenomenul clinic dominant: durerea care cuprinde întreaga coloana. la început apar contracturi pe musculatura paravertebrala si muşchiul trapez. 13 . Daca boala ajunge in stadiul final: o putem doar ameliora. .mişcare moderata si constanta. . gimnastica de întreţinere. . . . apare o rigiditate vertebrala. tinctura de propolis – 20 picături pe zi.. Tratamentul fizioterapic: .cura balneara. In etapa de manifestare evidenta a bolii: gimnastica medicala.raport echilibrat: munca-odihna.apifitoterapie (lăptişor de matcă. implicit.semne de iritaţie la ochi. . o uşoara subfebrilitate.debutează cu dureri sacro-iliace. . când apare ulterior atrofia musculara: masaj de tonifiere. cu cat evoluează : devine cifoza. atrofii. . sunt prinse si articulaţiile coastelor. lordoza lombara începe sa dispară.sacroileita bilaterala. doar încurajare si întreţinere.gimnastica respiratorie pe o perioada nelimitata. mersul: devine legănat. . o data pe an (Sovata. in special regiunea lombara si CDL medical. . si înţepături albine). .procese de calcifiere a ligamentelor interspinoase si latero-laterale (aşa-numita „coloană de bambus”). uneori si Felix). dar nu o putem îndepărta. pe contracturi. pot fi confundate cu tabloul clinic de sciatica. treptat se instalează o redoare a coloanei vertebrale pana la cap si încep sa se modifice curburile coloanei vertebrale.examenul de laborator: neconcludent. Techirghiol. in final sunt prinse si centurile scapulara si pelvica. care dau probleme respiratorii. polen – o linguriţa după sau in timpul mesei. . Masajul se va face iniţial sedativ.începe sa apară o paloare tegumentara. flexia anterioara se limitează. Când apar deja anchilozele: putem tine boala in frâu.intr-un număr variabil de ani coloana se anchilozează complet.cauzele apariţiei nu sunt cunoscute. in 10% din cazuri apare si irido-cicleita. .regim de viata echilibrat. o uşoara scădere in greutate.primele articulaţii prinse: articulaţiile sacro-iliace: apare o sinovita.semne: dureri si rigiditate lombara care persista mai mult de trei luni. Examenul radiologic: . dar nu putem scăpa de ea. uşor se extinde la coloana vertebrala pana o cuprinde toata si in final prinde si centurile (bazin si umeri). .creşterea factorilor imunitari – întreţinere si întărire a organismului din punct de vedere imunitar. gimnastica respiratorie. miere.masaj de întreţinere a coloanei si musculaturii. de cele mai multe ori coloana se cifozează sau se poate rigidiza si in poziţie rectilinie. . iradierea este de natura osoasa. .

Cifoza Este deviaţia in flexie a coloanei vertebrale. Cel mai grav: când apar in perioada de creştere. . Cifoza patologica se întâlneşte tot in regiunea dorsala.inflamatorii (TBC. Scolioze: .AFECŢIUNI ALE COLOANEI VERTEBRALE (recapitulare si completare) Scolioza Scolioza este o boala evolutiva caracterizata prin una sau mai multe curburi (C sau S) laterale ale coloanei vertebrale. vizibile in plan frontal. factorii agravanţi: reumatismul. . asociate cu o postura vicioasa la 14 . cand avem o anomalie de tip muscular. cu tendinţa de compensare superioara si inferioara (. uneori însoţite de rotaţia vertebrelor.nepatogene.posturale (stăm strâmb). osteomielită. poate cuprinde mai mulţi sau mai putini muşchi. cea nepatogena este cel mai adesea in regiunea dorsala. Musculatura in concavitate este contractata. la copii si tineri: reducerile pot fi 100 %. fie din cauza unor distrofii musculare (provocate de tulburări neuroendocrine si metabolice. de obicei mai accentuata in zona dorsala. Cea mai frecventa: scolioza idiopatica. . Atunci când apare si o rotaţie vertebrala apare progresiv o gibozitate costo-musculara. mai frecvent la fete.de compensare (in cazul unei subluxatii de sold. Cifoza poate fi congenitala sau dobândita. . exista si cauze endocrine. putând provoca paralizii de diverse grade.curburile). . sifilis). probabil din cauza unui exces de foliculina. după poliomielita sau meningoencefalita.putem avea deviaţii chiar de natura isterica. uneori si după intoxicaţii. se poate asocia uneori cu scolioza. De partea spre care se rotesc vertebrele apofizele spinoase costo-vertebrale se înfunda si toata zona apare ca înfundata. mai rar: cauze congenitale. La prepubertate pot apărea si din cauza unor tulburări de creştere.patogene. Tratament: gimnastica medicala corelata cu masaj selectiv. apare in regiunea cervicala. cu caracter tranzitoriu sau definitiv. dar fara o reducere completa a acestora.cauzate de o lombosciatica. devenind cifoscolioza. Ele pot fi: . de exemplu). Scoliozele au răsunet asupra morfologiei trunchiului. dorsala sau lombara. rahiticii sunt predispuşi. miozită. pe curbura convexa: musculatura este întinsa si cu forţa redusa.

ceafa ca „in gheare”. sau poate fi de natura traumatica (după spondilita anchilopoietica. lucrează in frig. laser terapeutic pe zona afectata. Se va continua apoi cu masaj medical si gimnastica de întreţinere circa 6 luni. cu rol antiinflamator decontracturant si antalgic si reflexoterapie. in rahitism etc. cel mai frecvent: in regiunea lombara si cervicala.). cu o perna sub burta pentru delordozarea coloanei si elongarea spaţiului intervertebral sau cu fata-n sus.cei care fac eforturi profesionale. trebuie tratata fizioterapic neapărat. Se recomanda o cura intr-o staţiune balneara o data pe an. Predispuşi sunt cei care muncesc mai greu (ridica. umezeala) dar si sedentarii (munca la calculator. merg pe nerv (lombosciatică. mişcarea începe sa fie limitata. alte semne: vertij. presează rădăcina nervului. in forma algică: laser. nu sunt însoţite de semne generale si nici de leziuni extraarticulare. manifestare in diverse grade0. şofat). Discul se fibrizează.. lipsa de mişcare. 15 . Tratament de întreţinere. Discopatia netratata poate degenera in hernie de disc. care da algii locale. birou. Artrozele Artroza este o afecţiune cronica degenerativa articulara. Organismul începe sa depună calciu interapofizar. discul herniază puţin. masaj si mişcare uşoara – discopatia este reversibila. chiar se calcifiază.). In hernia de disc acuta : masajul este contraindicat. durerile nu mai sunt locale. Artrozele sunt artropatii cronice dureroase si deformante. Discopatia Este o afecţiune a discului intervertebral. indefinit. gimnastica uşoara. Tratamentul de urgenta: masaj cu gheata. Tratament: gimnastica medicala si masaj terapeutic. dureri de ceafa. Spondiloza Este o evoluţie degenerativa a discopatiei. poliomielita etc. cu diminuarea atât cantitativa cat si calitativa a lichidului sinovial si cu modificarea apofizelor articulare. caracterizata prin leziuni degenerative cartilaginoase. cel puţin o data pe săptămâna. Se pot produce regenerări dar in timp îndelungat. La fenomene de suprasolicitare repetata apare o uzura /degenerare/îmbătrânire a discului intervertebral. Pe măsura ce durerile cedează introducem masajul regiunii lombare si al membrelor inferioare. apoi: masaj abdominal si exerciţii numai din poziţie stând pe spate (pentru a întări pereţii abdominali ca sa poată prelua o parte din suprasarcina paravertebralilor). Tratament de durata: masaj. frecventa lor creste in raport cu vârsta. cu fata-n jos. se poate regenera. repaus la pat. cu doua perne sub genunchi.

umărul mixt. . PSH . dislipidemie = creşterea peste normal a colesterolului).Cele mai frecvente artroze le întâlnim la articulaţiile mari sau la articulaţiile care suporta sarcini mari (în special genunchi: gonartroza si şold: coxartroza). insa mai ales capsula. . crepitaţii intraarticulare la mobilizarea articulaţiei.inflamatorii-reumatici. Este o boala reumatismala care afectează acest cartilaj.cinci forme clinice: 1. noaptea nu doare de obicei. atât cel din cavitatea glenoida cat si ligamentele care susţin cele doua suprafeţe articulare in contact cu capsula. 2. Este o diartroza acoperita cu un cartilaj gros. 4. 16 . Exista si un PSH posttraumatic. umărul blocat. . Factori predispozanţi: . de exemplu). In PSH toate aceste elemente pot fi afectate. in final articulaţia se deformează si apar proliferări osteo-cartilaginoase si lichid intraarticular (hidrartroza). mai târziu apar cracmente (troznituri). umărul dureros simplu. mijlociu si inferior).mecanici: produc o repartiţie anormala a presiunii asupra articulaţiilor (obezitatea. Periartrita scapulo-humerală (PSH) Este un sindrom clinic caracterizat prin dureri ale umărului si prin redoare determinata de leziuni degenerative si inflamatorii ale tendoanelor si burselor de la nivelul articulaţiei umărului (scapulo-humerala).endocrini/metabolici (menopauza.durerea si oboseala articulara care se calmează la repaus. .traumatici: fracturi.apare o limitare funcţionala a articulaţiei. umărul pseudo-paralitic. când apare un focar de inflamaţii in aceeaşi zona. 5. . La artrozele obişnuite nu sunt afectate cotul si glezna.îmbătrânirea Simptome: . Capsula este întărita superior de ligamentul coraco-humeral iar anterior de trei ligamente gleno-humerale (superior. luxaţii care produc alterări ale cartilagiului articular. umărul acut hiperalgic. 3. insa putem avea artroze cauzate de traumatisme/fracturi. care pot afecta si cotul sau glezna.

tumor. Când sunt dureri in articulaţie facem gimnastica pe articulaţia sănătoasa (umărul celalalt) si contracţii izometrice. 17 . repaus. Apar si semnele inflamaţiei: rubor. 2. Putem găsi un punct sensibil subacromial in zona antero-exterioara sau in zona dureroasa pe fata anterioara a umărului. apare un proces de calcifiere. Tratament: masaj cu gheata. doare). se inflameaza. Sunt afectate in mod deosebit mişcările de flexie anterioara. calor. Se pot face bai calde cu efect calmant. ajungându-se la o blocare aproape completa a umărului. Pe lângă tratamentul de mai înainte. gimnastica. si susţinut de o eşarfa. se poate încerca si reflexoterapie. o bursita sau o tenosinovita. mişcările devenind mai uşoare. dolor (se înroşeşte. Apar leziuni inflamatorii ale capsulei gleno-humerale.1. se recomanda mişcări izometrice cu exerciţii de relaxare care se pot face uşor. masaj uşor cu crema antiinflamatoare. insuportabile si se exacerbează noaptea. dar trebuie făcută ca sa rupem aderentele. pe tendonul muşchiului biceps. intr-o uşoara abducţie. laser terapeutic. pentru menţinerea ligamentelor si a muşchilor la inserţie. 3. masaj. Pacientul acuza dureri moderate la nivelul umărului. Se va face un masaj de relaxare pentru atenuarea acestor dureri. care il tine la 35-45 grade. la baza fiind o tendinita. Umărul acut hiperalgic De obicei tendinita se repeta. Se recomanda sa facem mişcare de tragere a umerilor înapoi. Daca forma este mai grava. Peritendinita = afectarea tendoanelor de inserţie. cu evoluţie către fibroză. burselor si sinovialei si produce limitarea mişcării prin contractura musculara antalgica (fără durere). laser terapeutic. In acest stadiu gimnastica devine dureroasa. uneori si in bursa acromiodeltoidiana. Umărul blocat Mişcările se limitează progresiv. Umărul dureros simplu Este forma clinica cea mai frecventa (dar si cea mai usoara). abducţie si rotaţie externa. 4. braţul poate fi imobilizat cu o pernuţa in axila. e fierbinte. in faza acuta se va face masaj cu gheata. Durerea poate interveni chiar in timpul somnului si se intensifica in anumite poziţii. chiar si de către pacienţi singuri. In umărul dureros acut durerile sunt violente. mai ales cu ocazia unor mişcări uzuale sau când poarta unele greutăţi. Mişcarea devine imposibila datorita durerii si contracţiei musculare. Umărul mixt In acest caz inflamaţia se extinde la nivelul tendoanelor. Ca tratament se recomanda: repausul umărului.

cel mai frecvent apare la femei. in urma unor traumatisme. Are in mod special cauze endocrine. mai intai va fi destul de dureros. riscul cel mai mare îl reprezintă apariţia ulceraţiilor esofagiene si a iritaţiilor de colon. 0. Reumatismul secundar tuberculos (Poncett) . uneori se perforează si capsula. dar ulterior durerea va dispărea treptat. sau exces de medicamente etc. se produce o ruptura întinsa a tendoanelor. apare gibozitatea numita „morbul lui Pott”. . Cauzele apariţiei: . Pacientul nu mai poate face mişcările active. Umărul pseudo-paralitic Este o tendoperiostita posttraumatica. La Fosamax de pilda. Tratamentul alopat: recomanda de obicei pentru faza sa incipienta un medicament numit Alfa D 3. Osteoporoza trebuie tratata din fazele ei incipiente de osteopenie. . 18 . Analiza densităţii osului se numeşte osteodensimetrie. Osteoporoza reprezintă aşadar pierderea substanţei calcice din os ca urmare a unui dezechilibru hormonal si implicit metabolic. Toate aceste trei medicamente au insa reacţii negative puternice.cauze metabolice. apoi se recomanda kinetoterapie.5. micşorarea înălţimii. tratament injectabil de Miocalcic (calcitonina sintetica-fiole) iar pentru faza declarata.poate apărea si sub forma localizata. de exemplu.baza tratamentului va fi constituita de laptişorul de matcă (sublingual.2mg/ 2-3 ori pe zi timp de 6-12 luni) ce trebuie administrat din faza de premenopauza pentru a regla organismul din punct de vedere hormonal. Osteoporoza Este o distrofie metabolica a osului.apare pe fondul unei tuberculoze. Pentru a echilibra formula calciului din sânge. aceasta poate fi determinata chiar prin semne clinice si se evidenţiază la radiografie sub forma unor pete întunecate. pentru a menţine capsula in bunăstare si sa nu devina retractila pentru a recupera forta musculara si pentru a învăţa mişcări compensatorii.presupune in primul rând o alimentaţie echilibrata. Tratamentul fizioterapic: .când afectează coloana. ca urmare. apar dureri ale oaselor ce se pot fractura uşor. pe nemâncate. organismul ia din os. caracterizata prin diminuarea matricei proteice. In faza avansata. . in interiorul acestuia apar geodele (goluri) ce determina tasări ale osului si astfel. pentru faza sa medie. Fosamax. post-menopauza. Se pot face intervenţii chirurgicale. cu conservarea componentei fosfo-calcice.cauze iatrogene: administrarea de anticoagulante precum heparina. le va executa pasiv. . .

produs printr-o mişcare brusca si brutala. fără leziune tegumentara. IV. care se dezvolta in ţesutul subcutanat. Luxaţia = se produce atunci cand cele doua suprafeţe articulare ies din capsula articulara. poate fi incompleta sau completa (când linia de rupere este transversala). Lipomul: acumulare de ţesut conjunctiv adipos bine delimitata. . miere sau lapte. Hematomul: acumulare de sânge in ţesut prin ruperea unor vase de sânge. Halus varus: deviaţia mediana a halucelui.regim igieno-dietetic. Paralizia: este diminuarea sau dispariţia funcţiei motorii musculare. . . amestecat cu apa. se mai poate administra si păstura (polen prelucrat) . Halus valgus: o deviere si o deformare statica a piciorului. deschisa sau închisa. Escara : este o necroza cutanata printr-o presiune prelungita. de consistenta relativ moale. La osteoporoza nu se face fizioterapie ci reflexoterapie si mişcare moderata. superficiala sau profunda.mişcare moderata.tratamentul cu tinctura de propolis echilibrează metabolismul si potenţează sistemul imunitar: 20 picături/zi administrate intr-o singura repriza. Escoriaţia: leziune superficiala a epidermei. este mai aproape de fiziologie decât de anatomie. Limfangita acuta: este o inflamaţie a reţelei limfatice dintr-o anumita regiune. Fractura: întreruperea continuităţii unui os.consum sporit de miere. BIOMECANICĂ ŞI KINETOLOGIE Biomecanica – studiază funcţiile motorii.1 linguriţa/zi. pot fi uşoare sau grave (fisuri sau microrupturi ale fibrelor muşchiului). produce întinderi ale părţilor moi si periarticulare.cura cu oţetul de mere si miere. grava. 19 . Hidrosadenita: inflamaţie acuta a glandelor sudoripare. . cu devierea laterala a halucelui. Definitii uzuale Contuzia: leziune anatomica închisa. poate fi: uşoara.bai de soare/lumina. . Entorsa: traumatism al articulaţiei. poate fi cu deplasare (capetele osoase se deplasează) sau fără deplasare.

biomecanica a constituit un domeniu de interes pentru numeroşi oameni de ştiinţa (in antichitate . De-a lungul istoriei. La o extremitate este forţa activa care realizează mişcarea. forţa activa de muşchi iar forţa de rezistenta de greutăţi sau de forţa gravitaţionala. Leonardo da Vinci – a folosit fotografia in studiul legilor biomecanicii etc. Poziţia in picioare (omul in poziţie ortostatica). de la I până la III. Iliescu de la IEFS. Rolul pârghiei este de a permite efectuarea unui lucru mecanic util cu economie de forţa. Asupra oaselor privite ca pârghii acţionează forţa tracţiunii musculare. Asupra oaselor acţionează forţa tracţiunii musculare. având acelaşi sens. bara este reprezentata de os. La o extremitate este foarte activa (contracţia musculara) iar la celalalt capăt este forţa de rezistenta. La pârghia biologica. forţa activa F si forţa de rezistenta R. pârghia este reprezentata de o bara rigida ce se poate roti in jurul unui ax fix (punct de sprijin) si care la extremităţi se afla sub acţiunea unei forte pasive si a uneia de rezistenta. La contractarea muşchilor paravertebrali. Pârghiile biologice: In cazul pârghiilor mecanice. forţa activa F este data de muşchii spatelui si de cei posteriori ai membrelor inferioare. Menţinerea unei greutăţi in mâna cu braţul îndoit din articulaţia cotului este o pârghie biologica de gradul 2 in care cotul este punctul fix. iar F si R se afla la capete. Pârghia de gradul II Punctul de sprijin si F sunt la extremităţi. Forţa de rezistenta R este 20 . Pârghia de gradul III Forţa activa F este la mijloc intre punctul de sprijin si forţa rezistenta R. Pârghiile sunt de trei categorii. ex: articulaţia din coloana vertebrala a primei vertebre (C1: atlas) cu capul (osul occipital) este o pârghie de gradul I. Forţa rezistenta R este data de muşchii paravertebrali ai coloanei (extensori) care se inserează pe occipital si pe apofizele transversale ale coloanei. capul este dus pe spate. in echilibru sau in mers este o pârghie biologica de gradul III la care punctul de sprijin este suprafaţa tălpilor.Galen. Pârghia permite efectuarea unui lucru mecanic util cu economie de forţa si deplasare. avem trei elemente: punctul de sprijin. la noi: prof. forta activa F este muşchiul biceps iar greutatea este forţa rezistenta R. forţa de rezistenta R la mijloc intre punctul fix si forţa activa iar forţele au sens diferit. Greutatea capului in fata reprezintă momentul forţei F.Prin cunoaşterea biomecanicii putem aprecia calitatea execuţiei exerciţiilor fizice pentru a obţine rezultatul terapeutic dorit. Putem înlătura anumite greşeli si vom sti sa corelam gimnastica cu particularităţile individuale. clasificate după numărul de grade. Pârghia de gradul I Punctul de sprijin se afla la mijloc. iar la cealaltă este forţa de rezistenta care se opune. In aparatul locomotor al omului oasele se pot roti in jurul unei articulaţii care reprezintă punctul de sprijin.).

încă de la vârste fragede si se menţine numai prin practica continua. 2) flexia-extensia laterala (in plan frontal). 3). muşchii. putem ajunge la o răsucire completa de 180 de grade. Însumata. 1) flexia – extensia in plan sagital O amplitudine mai mare a flexiei o executa coloana cervicala si cea lombara. Extensia este mult mai redusa: 50-55 de grade. determina o amplitudine mai mare. apoi coloana lombara si ultima este cea dorsala. Cu vârsta. Când variem aceste forte: variază poziţia corpului si se declanşează mersul. Forţele care acţionează asupra coloanei vertebrale sunt pe de o parte gravitaţia iar pe de alta parte. se exagerează curbura cervicala si cea lombara iar cea dorsala se redresează. Coloana toracală (dorsala) este cea mai puţin mobila. exista si diferenţieri individuale destul de mari.data de muşchii anteriori ai abdomenului si ai membrelor inferioare.extrinsece (capul. Mobilitatea coloanei vertebrale poate fi mult mărită prin exerciţii speciale de supleţe. In plus. la copii si femei. flexia ajunge la 180 de grade. răsucirea – zona cervicala si cea lombara – 120 de grade. Articulaţii . 21 . Biomecanica mersului si a coloanei vertebrale Rolul static al coloanei vertebrale consta in menţinerea atitudinii verticale a capului in mod special si a corpului in general. Tulburări ale mecanicii coloanei vertebrale: scoliozele si cifozele Biomecanica articulaţiei umărului La articulaţia umărului participa doua oase: . se executa din zona lombara si cervicala – 55 de grade. Funcţionalitatea dinamica a coloanei vertebrale este in raport cu mobilitatea sa. In extensie. . Mobilitatea coloanei vertebrale variază după vârsta si sex. coastele. ligamentele si discurile intervertebrale. discurile intervertebrale se turtesc si isi pierd din elasticitate. permanente. in cea mai mare măsura. in general redusa dar atunci când se însumează mobilitatea (porţiunea cervicala + toracală). Mobilitatea articulaţiilor intervertebrale este mica. Coloana cervicala: cea mai mobila.intrinsece (intervertebrale) .omoplatul (scapula) prin cavitate glenoida. frontal si transversal. combinat cu rotirea soldurilor/membrelor inferioare. bazinul) Mişcările coloanei vertebrale se orientează după cele trei planuri principale: sagital. mobilitatea este mai mare. Coloana vertebrala este suport al greutăţii corpului cap-gât-trunchi de care sunt legate prin centuri membrele inferioare si superioare.humerus-ul prin capul humeral.

interna/vertebrala: se insera muşchiul marele dinţat si romboidul. denumita spina omoplatului. Cavitatea glenoida se uneşte cu corpul omoplatului printr-un gât iar pe marginea superioara a omoplatului se ridica apofiza coracoida (de care se fixează muşchiul coracoid). Capul humeral reprezintă a doua suprafaţa articulara a articulaţiei umărului . sub spina se formează fosa subspinoasă. Ligamentul coraco-humeral: se întinde de la spina coracoida a omoplatului la marea tuberozitate a humerus-ului. In unghiul inferior al omoplatului se insera muşchiul subscapular. Articulaţia scapulo-humerala este cea mai mobila articulaţie din corpul omenesc. Humerus: este un os lung si reprezintă scheletul braţului.de sus (superioara): cea mai subţire. cu baza in sus. o tuberozitate mare numita trohiter si una mica numita trohin. are forma ovala. iar de jur împrejur se afla un burelet bogat in vase d sânge si nervi. nu se insera muşchi pe ea. pe grilajul costal.externa (spre umăr) – se mai numeşte si faţeta subglenoidiana. Este înconjurata de un burelet fibrocartilaginos si împreuna formează cavitatea articulara a omoplatului. Pe faţa superioara a acestei apofize se insera ligamentele coraco-claviculare si muşchiul micul pectoral.Scapula (omoplatul) este un os lat cu forma triunghiulara situat in treimea superioara a spatelui. Ligamentul coraco-brahial este cel mai important ligament al articulaţiei. pe ea se insera lunga porţiune a tricepsului. Pe fata anterioara se inserează muşchiul subscapular. in unghiul supero-extern al omoplatului se găseşte cavitatea glenoida. Acest ligament este întărit de tendonul lungii porţiuni a bicepsului. orientat in sus si puţin in fata. Pe marginea superioara a spinei se insera muşchiul trapez si muşchiul deltoid. este neted. Capsula articulara se insera pe omoplat pe marginea externa a bureletului glenoidian. este concava) si posterioara. Lateral-exterior se îngroaşă si formează o apofiza numita acromion(aici se prinde clavicula). el susţine capul humeral si de aceea se mai numeşte si ligamentul suspensor (al capului humeral). intre coastele 2 si 7. cavitatea glenoida este acoperita de un cartilaj hialin nevascularizat la interior. . Omoplatul are trei margini: . Deasupra spinei se formează fosa supraspinoasă unde se insera muşchiul supraspinos. . are doua fete: anterioara (cea dinspre coaste. extremitatea superioara a humerus-ului prezintă un cap cu care se prinde de restul osului. Fata posterioara (sau dorsala) este convexa si prezintă o creasta înalta care se măreşte spre umăr. unde se insera muşchiul subspinos. rotunjit. Cele trei ligamente dintre omoplat si humerus (gleno-humerale0 sunt: 22 . priveşte in afara si puţin in sus. marele rotund si fascicule din marele dinţat. pe vârful acestei apofize se insera scurta porţiune a bicepsului si muşchiul coraco-brahial. micul si marele rotund. Cele doua suprafeţe articulare (capul humeral si cavitatea glenoida) sunt menţinute in contact de o capsula întărita superior de un ligament coraco-humeral si anterior de trei ligamente gleno-humerale.

care se insera pe fata externa a humerusului. împreuna cu scurta porţiune a bicepsului. iar fasciculele spinale proiectează braţul înapoi. O a doua articulaţie a umărului este considerata spatiul dintre deltoid si acromion. este superficial si are forma triunghiulara. Rolul ei este foarte important: participa la dinamica articulaţiei scapulohumerale. Toate aceste fascicule converg intr-un tendon distal.Europa: Hipocrat –parintele gimnasticii medicale. el va fi abductor al braţului. Scurta incursiune in istoria kinetoterapiei: . Se insera proximal pe marginea anterioara a claviculei. Muşchiul coraco-brahial Este un muşchi fusiform care se insera proximal pe omoplat.ligamentul supragleno-prehumeral. pe apofiza coracoida. Kinestezie = ansamblul de senzatii pe care-l are corpul uman in miscare. in treimea exterioara.ligamentul supragleno-suprahumeral. Este o articulaţie interscapulotoracica. iar procesele inflamatorii sau traumatice de la acest nivel reduc mişcarea prin durere (sindromul PSH).esthesis: senzatie. Kinetoterapie = terapia prin miscare. Muşchiul deltoid Este cel mai mare muşchi al umărului. iar distal se inseră pe fata interna a humerusului. Kinetologie = stiinta care se ocupa cu studiul miscarii. Când ia punct fix pe apofiza coracoida este proiector al braţului înainte. stimularea organismului si imbunatatirea starii de sanatate. etc. Acţiunea deltoidului este complexa. KINETOLOGIE < kinein (.a merge. Mai sus de aceasta poziţie. stiinta). pentru perfectioanare miscarii. Un rol important in menţinerea articulaţiei revine musculaturii umărului. . miscare) + logos (cuvant. . Aceste ligamente sunt foarte laxe in menţinerea contactului intre cele doua suprafeţe articulare. 23 . A treia inserţie este pe buza inferioara a spinei omoplatului – fascicolul spinal.in China antica: marele chirurg Hua To – introduce gimnastica medicala ca parte obligatorie intr-un tratament. braţul este ridicat de trapez. Paralizia deltoidului are drept consecinţa depărtarea suprafeţei articulare si apariţia frecventa a subluxaţiei de umăr. Cand ia punct fix pe torace si pe centura scapulara.. Ridicarea braţului in lateral până la 90 de grade este realizata de deltoid. . A doua inserţie este pe marginea exterioara a acromionului – fascicolele acromiale. discurs. fascicul clavicular.ligamentul pregleno-subhumeral. iar când are punct fix pe humerus apropie omoplatul de humerus. a se mişca. Contracţia izolata a fasciculelor claviculare proiecteaza braţul înainte. in special deltoidului. . Ele se inseră pe humerus in puncte diferite.. pentru a permite mişcari ample.

la antebraţ: „radial” = lateral-extern. dreaptă si stângă.„anterior” desemnează tot ce se apropie de planul frontal anterior (ventral).abducţia: este mişcarea prin care membrul se depărtează de planul sagital median. . Elementele de orientare ale corpului omenesc Pentru a preciza poziţia unei părti din corp fata de celelalte ne folosim de anumite elemente de orientare care sunt axe sau planuri.reprezinta axa de simetrie a corpului.„lateral”: spre exterior fata de planul median.). 24 .flexia: realizeaza apropierea segmentelor. . iar cel inferior este tangent la tălpi. Intersectia celor trei planuri (planul transversal median cu cel sagital median si cu cel frontal median) . regimul alimentar si exercitiii de gimnastica medicala. . planul transversal superior este tangent la cap. spre planul sagital median. . . etc. .„posterior” desemnează tot ce se apropie de planul frontal posterior (dorsal).la gamba: „tibial” = median.sagitale. Planul transversal principal trece prin ombilic si imparte corpul in superior si inferior. . Planul frontal anterior este tangent la frunte.frontale. planul sagital principal (cel median. Planurile frontale: sunt planuri verticale paralele cu planul fruntii.„medial”: spre interior. Adrian Ionescu la Bucuresti.- - Asia: celebrul medic Avicena (Abu-Ali-Ibi-Sina) introduce in tratament baile de soare si aer. Planul frontal posterior este tangent la ceafa si spate. Axa longitudinala a corpului: este o dreapta imaginara care uneste crestetul capului (=vertex) cu centrul poligonului de susţinere. pe mijloc) împarte corpul in doua jumatati simetrice. Haţeganu la Cluj. Planurile transversale: sunt planuri perpendiculare pe planurile frontale si sagitale. . Termeni uzuali: . . Planurile de orientare: . planul frontal principal trece prin axa longitudinala a corpului si imparte corpul in doua parti: anterioara si posterioara. „cubital” = latero-intern. prof.la nivelul membrelor: folosim „proximal” pentru apropiat si „distal” pentru depărtat (apropiat sau depărtat fata de o articulaţie de ex. etc. . este cel dintâi care scrie un tratat de gimnastică. . Şcoala Românească: prof.extensia: realizează depărtarea segmentelor. Planurile sagitale: sunt planuri verticale perpendiculare pe planul frontal.transversale.

cu + prea lax). Mişcari in articulaţia umărului: . cu membrele superioare întinse pe langa corp. Cercetarea mobilităţii articulare (bilanţul articular) Articulaţia umărului Mobilitatea articulara se cercetează in primul rând prin mişcări active dirijate si apoi prin mişcări pasive. cu degetul mare spre înainte.genvalg (genunchi in X). . pozitia anatomica a membrului superior este cu palma in sus sau in fata si cu degetul mare spre lateral. Priza: prindem cu o mana antebraţul pacientului si cu cealaltă braţul deasupra cotului. La sfârşitul miscarii se poate face o uşoara presiune. pentru a anihila tendinta de a se apleca putem fixa cu o mana umarul.circumducţia este insumarea tuturor celorlalte miscari. . .genvar (picioare in O). cu cotul indoit la 90 de grade . Mobilitatea normala este de 180 de grade. când braţul ajunge la 90 grade facem o mica oprire după care continuam pana la verticala. putem intâlni persoane cu mobilitate rigida dar si persoane care pot ridica mâinile si peste 180 de grade.Adductia: se executa revenind din abductie la pozitia de plecare.Flexia sau proiecţia braţului înainte: pacientul sta in picioare (sau şezând pe un scaun sau chiar culcat cu fata in sus). fie 25 . . pana la limita maxima a miscarii (activ: 30-35 grade. poziţia de plecare: 0 grade. la copii putem fixa umărul. se duce membrul bine întins din cot înapoi.adducţia: este mişcarea prin care membrul se apropie de planul sagital median (si adunarea degetelor= tot abducţie). pana la 90 de grade palmele vor sta cu fata in jos. . persoanele rigide vor incerca sa încurbeze coloana pentru a ajunge cu membrul superior deasupra umerilor (vom nota cu – rigid. cu mina intinsa. ligamentele si capsula) care in aceasta poziţie impiedica continuarea miscarii. Daca in timpul abductiei pozitia ramane neschimbata. fie prin fata cu coatele intinse(usoara extensie si rotatie interna). Mişcările pasive arata întotdeauna o mobilitate mai mare decât cele active. pasiv cu tensiune puternica: 50 grade chiar 90 grade la copii). externa. . se poate depasi chiar trunchiul..Abducţia: ducem membrele superioare in lateral si in sus in plan frontal.rotaţia poate fi: interna. se ridica mâinile prin inainte pe rând sau împreuna. cu greu se ajunge la 140 de grade.supinaţia: este mişcarea de rotatie prin care mâna ajunge cu palma in fata atunci când cotul este extins sau cu palma in sus cand cotul este indoit la 90 de grade. din cauza elementelor anatomice ale articulatiei(bureletul glenoidian. la 90 de grade facem o mica oprire si intoarcem palmele cu fata in sus si continuam pana la 180 de grade.Extensia sau proiecţia braţului înapoi: priza este aceeaşi ca si la flexie. cu palmele spre corp. la nevoie mişcarea se poate face si cu cotul indoit. .

Datele de mai sus reprezinta bilantul functional (articular). dând posibilitatea urmăririi eficientei tratamentului si compararea gradelor de miscare in timpul tratamentului. cu o mana sprijinim cotul si cu cealalta prindem de antebraţ si-l ducem înăuntru si in afara si vedem gradele de rotaţie. 26 . in sus avem rotatia externa si in jos avem rotatia interna. fiecare atingând circa 90 de grade.Rotatia interna si externa a umarului: rotatia umarului se cerceteaza intotdeauna cu cotul idoit la 90 de grade.aceasta este poziţia 0-zero).in plan frontal: abducţia si adducţia. deplasam antebratul in sus si in jos. miscarea de rotatie. participa marele pectoral. Putem cerceta rotaţia din doua poziţii: 1). marele rotund. in plan transversal (orizontal): antepulsia si retropulsia. Retropulsia sau adducţia posterioara: 30 de grade. trapezul prin fascicolul transvers si muschiul marele dorsal. . este realizata de muschiul deltoid. cu cotul indoit tot la 90 de grade pe orizontala (antebratul se mentine in plan orizontal). marele si micul rotund. 2). de supraspinos. in jurul celor trei axe: brtaul descrie in spatiu un trunchi de con neregulat. Cu bratul in abducţie la 90 de grade. . prin fascicolul clavicular. marele dintat. subscapularul si coraco-brahialul. romboid. interna: 95 de grade. dar in special trapezul. cu vârful in articulatia umarului. Mişcarea de circumducţie combina toate miscarile. marele si micul pectoral. cu cotul intins-se adauga si miscarile de pronatie si supinatie a antebraţului. la rotaţia externa cu bratul orizontal avem o mobilitate mai mare. Antepulsia sau adducţia anterioara: 140 de grade.prin spate. pana la 90 de grade intra in acţiune si deltoidul. 150-180 de grade: toţi muschii abductori. Cu braţul in adducţie (pe lângă corp). permiţând o descriere concreta si completa a mobilitatii articulare. In cazul abducţiei: primele 10 grade starterul e supraspinosul. 90-150 de grade: muşchiul trapez si marele dintat. Tot in plan frontal se realizeaza miscarea de rotatie: externa 90 de grade. micul pectoral si marele dinţat. cu coatele îndoite la 90 de grade si cu aplmele privind înăuntru (. Pe lângă miscarea capului humeral se produce si o basculare a omoplatului. trapez si marele dorsal. muschii care realizeaza extensia sunt: romboidul. muschii care realizeaza flexia sunt: marele pectoral. muschiul subscapulr (care se intinde). In cazul adducţiei: când coborârea este controlata. In articulatia umarului miscarile se realizeaza in toate cele trei planuri: . indoind coatele (atunci miscarea se continua si cu o mica flexie si rotatie interna). in aceasta poziţie trunchiul împiedica o rotaţie interna maxima. numit conul de circumducţie. cotul ramânând fix. dorsalul mare. extensia sau retropulsia 45-50 de grade.in plan sagital: flexia 180 de grade. Daca rotam umarul cu bratul intins atingem 180 de grade. este realizata de deltoid cu fascicolul spinos.

muşchii. acesta este cazul oaselor carpiene.). osul este sferic. cum este cazul articulaţiilor umărului. In cazul articulaţiei scapulohumerale. acesta este cazul articulaţiei cotului (osul radius: doar rotaţie) sau intre radius si cubitus (la fel. la spate etc. lungimea si elasticitatea ligamentelor si rezistenta tracţiunii muşchilor. nu este fixata pe articulaţie ci se cutează. ligamentele. Daca este fixat in doua puncte: îşi menţine un singur grad de libertate. Daca este fixat in trei puncte necoliniare. Daca un os (sau orice corp) este fixat intr-un punct. ischiocapsular si pubocapsular). la centura. capsula are fibre mai lungi. cotului si genunchiului. cum este cazul articulaţiilor costovertebrale si intercarpiene. oprind astfel mişcările de lateralitate si de rotaţie – ligamentele colaterale (încrucişate) ale genunchiului.In gimnastica medicala pe care o vom face dupa traumatisme ale umarului vom urmari obtinerea gesturilor fiziologice (mişcările de zi cu zi: ducerea mâinii la gura. 27 . Amplitudinea miscarii intr-o articulatie Limitarea mişcărilor depinde de particularităţile structurii articulaţiei si a ţesuturilor moi care înconjoară articulaţia. care limitează mişcările. însemnătatea hotărâtoare pentru amplitudinea mişcării o au ţesuturile moi: capsula articulara. In articulaţiile strânse. capsulele au fibre scurte si mai solide. La articulaţiile cu amplitudine mare. cu amplitudine mica a mişcării. pot executa doar rotaţie). va fi imobil. In alte cazuri. limitarea mişcării este făcuta de ligamente si tuberozităti. ca de pilda la articulaţia genunchiului. uneori sunt dispuse sub forma de evantai. el se poate învârti in jurul acestui punct in cele trei planuri fundamentale: frontal. sagital si transversal. in raport cu suprafaţa articulaţiei. la ceafa. îi rămân trei grade de mobilitate. Mai multe ligamente menţin aceasta articulaţie in cazul in care sunt structurate din tesuturi puternice cum este cazul articulaţiei coxofemurale (ligamentul iliofemural. forma oaselor si a cartilajelor. cartilagiul periarticular favorizează mişcarea insa din punct de vedere biomecanic. Gradele de libertate ale unei articulatii Putem avea trei grade de libertate. Articulaţia umărului este o astfel de articulaţie. ligamentele sunt foarte puternice dar scurte. Mişcarea in general se poate realiza intr-un lanţ cinematic deschis (ca in cazul articulaţiei umărului) ori poate fi un alt gen de mişcare intr-un lanţ cinematic închis (ca la articulaţia dintre coaste si stern ori dintre coaste si coloana). micşorând astfel amplitudinea miscarii. In articulaţiile cu amplitudine mare a mişcării. pe cap.

lungul supinator si bicepsul brahial (care este principalul muşchi flexor). in timp ce in flexia pasiva se poate ajunge si la 160 de grade la o mobilitate buna a cotului (adică atunci când nu mai apare opoziţia muşchiului contractat). Particularităţile in mişcările articulare . cu degetul mare in afară. Flexia activa poate fi la un unghi ceva mai mic (145 de grade) in cazul unei mase musculare mai mari. Biomecanica articulaţiei radio-cubitale Mişcări: pronaţia si supinaţia – singurele realizabile. Asuplizare = mobilitate. . In repaus. împreuna cu capsula articulara. De pilda. . braţul pe lângă corp si palma spre înainte.cubitus sau ulna (latero-extern la antebraţ). muşchii flexori ai antebraţului si braţului in contracţie se îngroaşă si nu permit antebraţului sa se apropie de braţ. 28 . ci sunt influenţate de ţesuturile moi ce înconjoară articulaţia si de forţele ce acţionează asupra părţilor articulate. Muşchii nu au doar efect limitativ asupra mişcărilor ci. la mişcarea de flexie a antebraţului pe braţ. De aceea. ligamente si tendoane întăresc articulaţia.radius (latero-extern) la antebraţ. Extensia cotului este realizata de un singur muşchi: tricepsul brahial. va avea o amplitudine mai mare.ca direcţia si amplitudinea . muşchii nu sunt contractaţi si de aceea. realizând mişcări de flexie-extensie.humerus (osul braţului). la copii si la femei poate apărea o extensie până la 15-20 de grade (este o hiperlaxitate normala sau anormala. Poziţia zero este cu cotul întins (in extensie totala). Articulaţia este menţinuta intr-o capsula articulara puternica întărita de doua ligamente: ligamentul lateral intern (cubital) si cel lateral extern (radial). Exista variaţii in forţa si amplitudinea mişcării in raport cu tonusul muscular. La mişcarea pasiva. Ea funcţionează pe o axa transversala si are un anumit grad de libertate. mişcarea activa este de amplitudine mai mica decât cea pasiva.nu depind doar de forma articulaţiei. Biomecanica articulaţiei cotului Cotul este o articulaţie formata din trei oase lungi: . la omul viu. in funcţie de persoana). Articulaţia cotului este o trohleoartroza deoarece humerusul prezintă o trohlee mare (structura anatomica de tip scripete. Muşchii flexori: muşchiul brahial anterior. balama: doar flexie si extensie) pe care sunt articulate radius (extern) si cubitus (intern). ce depind si de gradul de pregătire fizica si de antrenament.Elementele care frânează de fapt mişcarea sunt muşchii ce fixează articulaţiile.

gimnastica sportiva (se urmăreşte dezvoltarea performanţei intr-o anumită ramură sportivă).abductori: abductorul policelui si scurtul extensor al policelui (sunt muşchi radiali). Amplitudinea: supinaţie – 90 de grade si pronaţia – 85 de grade.. degetul mare in sus. . daca ţinem braţul întins se adăuga rotaţia umărului care creste unghiul in mod fals si ne poate induce in eroare. . Extensia se realizează mai uşor si poate depăşi 85 de grade. micul palmar si cubitalul anterior. Combinând cele patru mişcări realizăm circumducţia. 29 . Pronaţia si supinaţia: se cercetează cu cotul flexat la 90 de grade. . Abducţia – mişcarea mâinii in afara.extensori: cubitalul posterior si cei doi muşchi radiali. palm ape verticala. palma este in sus. Biomecanica articulaţiei pumnului Flexia palmara a pumnului trebuie sa fie de 85 de grade. policele priveşte in afara.adductori: doi muşchi cubitali care încadrează apofiza stiloidă a cubitusului. . Prin exerciţiu fizic aplicat sistematic se urmăreşte dezvoltarea forţei. acţionând prin desfăşurarea cubitusului in raport cu radiusul – muşchiul se desfăşoară si osul se roteşte) si rotundul pronator inserat pe vârful radiusului. Muşchii pronatori: pătratul pronator (înfăşurat in jurul extremităţii superioare a cubitusului. poate atinge 85 de grade.flexori: marele palmar. Mişcările de abducţie si adducţie se măsoară de la axul mâinii (. precum si coordonarea. aceste limite pot varia in funcţie de poziţionarea mâinii. a vitezei. Adducţia – mişcarea mâinii înăuntru. poate ajunge până la 45 de grade.al treilea metacarpian sau degetul medius). Putem avea: . a rezistenţei. Poziţia de supinaţie: cu palma in sus. KINETOLOGIE Gimnastica in general urmăreşte întărirea sănătăţii omului. Poziţia de pronaţie: cu palma in jos.gimnastica medicală: pe primul plan este sănătatea. iar policele se roteşte înăuntru. . poate fi mai mica sau egala cu 15 grade. Muşchii: . poate atinge maxim 90 de grade Muşchii supinatori: scurtul supinator (in jurul radiusului) si bicepsul (inserat pe tuberozitatea bicipitala).Poziţia zero: cotul îndoit la 90 de grade.gimnastica artistică: in care esteticul este predominant.

).Pentru fiecare gen de eficienţă/gimnastică se pot aplica diverse tipuri de exerciţii. Se echilibrează procesele neurovegetative (sistemul nervos vag si simpatic). Trebuie sa prevenim de la bun început fixarea unor compensări greşite. aptitudinile si afecţiunile persoanei respective. creşte frecvenţa cardiacă şi se reglează ritmul prin reglarea conştientă a respiraţiei. La copii se echilibrează procesele de creştere. Pentru ca procesul compensării sa fie posibil sistemul nervos central trebuie sa funcţioneze normal. Foarte important: urmărim să stimulăm starea psihică. Exista si o terapie ocupaţională care poate crea noi deprinderi printr-o reantrenare a organismului a organismului la diverse mişcări profesionale (ergoterapie). care trebuie antrenat. Urmărim să ameliorăm funcţiile segmentului/segmentelor interesate si prevenirea instalării deprinderilor compensatorii vicioase (defectuoase). se produce adaptarea funcţională a tuturor sistemelor din organism si in final se ajunge la stimularea refacerii organelor bolnave. Pentru a se favoriza dezvoltarea compensării pierderea funcţionala trebuie semnalata precoce.mai . Precocitatea tratamentului Tratamentul se va începe imediat după cedarea complicaţiilor. Scopul kinetoterapiei Urmărim să ameliorăm capacităţile generale de mişcare si marile funcţiuni (circulaţia. 2. respiraţia. Depăşirea nivelului funcţional de mişcare este cea mai mare greşeala in kinetoterapie (nu trebuie sa forţam). traumatisme. metabolismul). in raport cu starea generala a pacientului.rău). Revine întotdeauna in sarcina terapeutului si psihoterapia. Compensarea este un proces continuu. gimnastica generala se va face in raport cu vârsta. Legile compensării Orice persoana care a suferit o pierdere somatica sau funcţionala este capabila sa se compenseze funcţional. Gradarea efortului Se va începe cu mişcări de încălzire si vom câştiga progresiv calitatea mişcării pana la limitele normale. pentru refacerea capacităţii funcţionale (după accidente. Etapele procesului de compensare vor fi progresive. creşte troficitatea ţesuturilor. Principiile de baza ale kinetoterapiei 1. In gimnastica la copii folosim jocurile si imitaţia mişcărilor. intervenţii chirurgicale etc. Mijloace de recuperare Recuperarea sănătăţii o facem după sechelele diverselor afecţiuni. 3. Efortul trebuie sa aibă o curba 30 . Primum non nocere (in primul rând sa nu faci . Gimnastica generala se va combina cu gimnastica respiratorie. Prin gimnastică se stimulează circulaţia.

articulaţiilor. rezistenta si coordonare. 2) Watkins (Oxford) – urmăreşte creşterea forţei musculare prin exerciţii cu rezistenta progresiva. A conceput o schema de gimnastica reprezentata prin cate doua flexii. forţa). o data cu rotaţia capului. 1) Bobath – se bazează pe o reacţie de redresare a capului sau corpului. Principiul individualizării tratamentului . când se fac exerciţii fie de relaxare fie de tonifiere. 4. ligamentelor si periostului. Metoda Kabat . Principiul continuării tratamentului până la recuperarea integrala. Receptorii sunt clasificaţi in trei categorii importante: . 4) Kabat – se bazează pe tehnici de facilitare neuromusculare proprioceptive.se urmăreşte stimularea proprioceptorilor. gustativ).culeg stimuli de la nivelul tendoanelor. Trebuie actionat in spiritul eticii corecte fata de pacient. 3) Jacobson – se fac preponderent exerciţii de relaxare.proprii . De exemplu. In general nu trebuie depăşit elementul durere. urmărind tonifierea muşchilor.permanent ascendenta si sa urmărească nivelul calităţii mişcării. de localizarea motorii. . 5. atât in cadrul unei şedinţe cât si de-a lungul întregii perioade de tratament. muşchilor. Un pacient neobişnuit cu gimnastica trebuie abordat cu răbdare si conştientizat de rolul acestui exerciţiu fizic. trunchiul si umerii se rotesc si se flecteaza spre dreapta (respectiv stânga) cu tendinţa 31 . Întreruperile de tratament inainte de recuperarea totala pot avea ca urmare întreruperea proceselor de vindecare iar in situaţii mai grave. psihicul si activitatea pacientului.recepţionează stimulii din mediul extern (termic. se foloseşte in nevrite. forţa. Metode in kinetoterapie Metodele reprezintă un grup restrâns de exerciţii fizice care au un anumit scop. trebuie câştigata încrederea pacientului in tratamentul aplicat. daca a fost intervenţie chirurgicala. . auditiv. care sunt esenţiale. combinate cu abducţiiadducţii. chiar un regres. se executa rotaţia capului spre stânga in hiperextensie lateral stânga si apoi la fel spre dreapta. durere. Kabat a observat ca majoritatea miscarilor cotidiene sunt facute in diagonala sau in spirala si ca pentru fiecare segment al corpului exista doua diagonale de mişcare. respectiv doua extensii pe diagonala dreapta-stânga. olfactiv.externi . vizual. grăbind răspunsul mecanismului neuromuscular. Se urmăreşte creşterea calitativa de viteza.interni (viscerali) – culeg stimuli de la organele interne. Durata tratamentului este condiţionata de: sexul pacientului (femeile recapăta mai uşor mobilitatea iar bărbaţii.in funcţie de natura afecţiunii. Tratamentul prin kinetoterapie este de obicei de durata. bineînţeles că există si excepţii. vârsta (la copii si la tineri rezultatele sunt mai rapide decât la adulţi). gradul de deficienta fizica si eventual de natura intervenţiei chirurgicale care a avut loc anterior asupra pacientului. tactil. rotaţii interne sau externe. de personalitatea.

Acest deficit poate însemna o pierdere a stabilităţii sau a gradului de mobilitate a corpului. elongaţii tendinoase (entorse). leziuni musculo-tendinoase cu diverse cauze: ruptura. LAXITATE ARTICULARA – mobilitate exagerata a articulaţiei – poate proveni din copilărie. leziuni posttraumatice. leziuni ale tegumentelor si ale tesuturilor celulare subcutanate. leziuni capsulo-ligamentare posttraumatice cu inflamaţii. arsuri de gradul 2 sau 3. hematom. 5). Bazele fiziopatologice ale kinetoterapiei Kinetoterapia poate fi atât profilactica cit si terapeutica.. bărbia. B). Are caracter reversibil. ligamentele sunt prea laxe .de a cobori spre sold. Acelaşi lucru se poate face si cu trunchiul. La cea terapeutica trebuie determinat deficitul după caracterul afecţiunii la nivelul articulaţiei. vine de sus in jos. fie posttraumatice fie postreumatismale cronice. fibrele se subtiaza si chiar se imputineaza prin procese metabolice deficitare (scade sinteza de ADN si ARN si consumul de O2). reflexe locale patologice. tulburări endocrine sau vasculare. scleroza. C). inflamaţii. 7). ANCHILOZE – fibroase sau osoase. boala Dupuytren = retractia aponevrozei palmare). infiltraţii hematoase sau sangvine (vânătăi). procese de retracţie si adaptare după traumatisme cu imobilizare prelungita. putand fi remediata prin kinetoterapie 32 . articulatiile se dau peste cap (unghiul este mai mare decat cel fiziologic). al muşchiului sau al complexului nerv-muşchi. leziuni cartilaginoase si osoase in caz de traumatisme majore. rupturi ligamentare. reumatism cronic. 4). Categorii de afecţiuni tratate prin kinetoterapie: A) REDORI – limitări patologice ale miscarii/mobilitatii intr-o articulatie Redorile congenitale grave se tratează prin interventie chirurgicala. Redorile usoare se pot trata prin kinetoterapie. afecţiuni cartilaginoase. Stările patologice ale muşchiului Atrofie musculara – apare după imobilizări in aparat gipsat. ce ţin de vârsta. 2). in astfel de situaţii se face kineto pasiva foarte blânda si numai după aceea mişcari active. leziuni aponevrotice (retracţii ale aponevrozelor ce limiteaza sau blocheaza mobilizarea unui segment (ca de ex. cicatrici ce limitează mişcarea (scleroza reumatismala cronica). osteofite (ciocuri). după ce a depăşit linia mediana. mişcarea se limitează datorita contracturii musculare si retractiei aponevrotice. calcifiere. 3). leziuni sinoviale de natura inflamatorie cu reactie lichidiana (apa la genunchi). ostificari. de multe ori au cauze genetice. Redorile dobândite sunt de mai multe categorii: 1). cu privirea îndreptata in jos.genvalg (picioarele in X). 6). hipotomie musculara si cartilaginoasa. calcifieri. genvar (cracanat).

Hipertrofia nu este o stare patologica a muşchiului. Este si perioada optima de remediere a deficientelor staturale. 33 . reumatismul la necroza. glucide. Ea apare ca urmare a cultivarii voluntare a muşchiului prin exerciţiu fizic sau efort fizic sistematic. In dezvoltarea fizica se apreciaza statura(inaltimea). Se poate doar stopa. Mersul si deficientele de mers Postura corecta a corpului se realizează prin echilibru static si dinamic in jurul axei principale a corpului. nu inlatura complet. in aceasta situatie este obligatorie verificarea existentei unei rotaţii vertebrale – pacientul este pus sa se aplece mult in fata din poziţia in picioare.Distrofia musculara – „topirea” musculaturii. stările patologice: rahitismul duce la cifoscolioze. O postura corecta in perioada de creştere a organismului este foarte importanta pentru dezvoltarea sa ulterioara. masaj. consum de miere. calciu. . adeseori genetice. dupa incheierea perioadei de crestere aceste deficiente nu mai pot fi remediate total. Febra musculara este o stare de oboseala musculara in urma unui efort fizic intens si continuu depus de muşchi neantrenaţi. in zona respectiva va apare o gibozitate. In timpul pubertatii. are caracter ireversibil. Distrofia mai este definita in termeni populari si ca “topirea muşchiului”. apare datorita unor boli degenerative. perioada de pubertate reprezinta ultimul puseu de creştere si defineşte practic in linii mari statura individului (la fete: mai devreme decât la baieti). tuberculoza osoasa la cifoza (morbul lui Pott). creşterea in inaltime este de 1-15 cm/an.asimetrii nesemnificative in lungimile membrelor inferioare ceea ce duce îndeobşte la o inclinare a bazinului. Ea apare prin acumulare de acid piruvic (o fractiune a acidului lactic) in muşchi si se combate prin repaus. scăzând doar forţa sa in timp ce la distrofie atât funcţionalitatea cât si inervaţia sunt anormale iar coordonarea este afectata. Omul creste staturala in primele trei luni dupa nastere.coloana vertebrala perpendiculara pe bazinul inclinat determina o scolioza lombara pe partea piciorului afectat pentru a determina o corectie pe bazin. până la exerciţii cu rezistenta. funcţionalitatea muşchiului este normala. La atrofie. magneziu. axa care trece prin C7 si prin centrul poligonului de sprijin dintre tălpi. In cazul unor muşchi ai spatelui cu forţa redusa pot apărea diverse deviaţii ale coloanei vertebrale. de aceea trebuie sa fim foarte atenti la atitudinea corecta a copiilor/tinerilor. Armonia cu privire la proportiile dintre diferitele parti ale corpului si pozitia acestora trebuie sa fie in raport cu varsta si sexul. singurul mijloc de recuperare sunt exerciţiile active cu un program încărcat progresiv. daca exista vreo rotatie de vertebre. Perturbaţii ale mersului . greutatea si armonia corpului. intre 6-7 ani si la inceputul pubertatii. Factorii care influenţează postura coloanei vertebrale sunt: ereditatea. zona geografica.

4 cm 168. Creşterea insuficienta in inaltime se numeşte nanism. se manifesta prin cresterea anumitor extremitati ale corpului (nas.5-185 cm Femei 147. curbura scoliotica se accentueaza si se ajunge la o încetinire a creşterii. principala responsabila pentru inaltimea omului.la barbati: inaltimea exprimata in cm –(minus) 100. brevilina (150.4 cm 164. In realitate.5-174 cm Bineînţeles ca exista întotdeauna si excepţii: extremele – statura foarte mica si statura foarte înalta. de la 7 ani. In cifoza dorsala se executa exercitii de extensie pe spate insa acestea pot accentua lordoza si atunci trebuie intarita foarte bine musculatura abdomenului prin flexia trunchiului in fata din asezat sau din picioare iar din culcat ridicarea membrelor inferioare sau a trunchiului pâna la 90 de grade. In alimentaţie trebuie păstrata o proporţie echilibrata intre glucide (zaharuri si făinoase) – 50-55%. lipide – 25-30% (sunt recomandate lipidele de natura vegetala. 34 . procentul de masa musculara activa trebuie sa fie de 8590% iar cel de tesut adipos de 10-15%. Mai mult de 15% ţesut adipos reprezintă exces de grăsime.la femei: inaltimea exprimata in cm – (minus) 105. geografici.si polisaturate) si proteine –15-25% (aminoacizi esenţiali pe care organismul nostru nu-i poate produce-sintetiza). STATURA Mica Medie Înalta Bărbaţi 157.4 cm 178. in general 30 % sau chiar mai mult reprezinta stratul adipos/grăsimea. Statura si cauzele deficientelor de inaltime Exista trei tipuri de statura: longilina (peste 185 cm la barbati si 160 la femei). Cresterea exagerata in inaltime este denumita gigantism la copii.) peste limitele normale si se numeşte acromegalie. mono. In cazul ideal teoretic. La adulţi. Cauzele deficientelor de inaltime pot fi de natura endocrina: dereglarea glandei hipofize. mediolina (170. .5-178. etc.5-164. Greutatea Organismul uman este compus din: 65-70% apa. Greutatea corpului depinde de o serie întreaga de factori (ereditari. In caz contrar. 150). Greutatea ideala a corpului se determina astfel: . 140). 205 proteine si 10% minerale. urechi.5-154.Scoliozele trebuie depistate cât mai devreme iar gimnastica inceputa cit mai devreme.4 cm 154. climatici etc).5-168.

3). terapeutul trebuie sa-i afle motivaţia si sa întocmească o schema de tratament. Terapeutul va evalua pacientul si va urmări amplitudinea mişcărilor.braţul stâng. mai coborât. la fete sunt mai frecvente lordozele. ne deplasam spre dreapta (aducem umărul lăsat in fata). cu cotul stâng cat mai sus si cotul drept pe spate si coborât: se vor face cate doua tensiuni puternice.(umărul stâng este mai coborât. capul îl ţinem in uşoara extensie. după care relaxam musculatura. Gimnastica pentru afecţiunile coloanei vertebrale Putem avea scolioze (in C sau in S). + 15 kg – obezitate de gradul II etc. 35 . in general doar mişcări active. Programul se va încheia când pulsul si respiraţia au revenit la normal. .tendinţe de ingrasare.exerciţii in patru labe: ex.hiperextensie pe spate. cu palma drept in sus. mai rar si pasive. iar la exerciţiile cu rotirea coloanei vertebrale se va lucra cu foarte mare grija.mişcări de rotaţie cu tensiuni pe punctul maxim de rotaţie. se pot folosi si gantere uşoare. . vom face apoi rotaţii pe spate cu mâinile fie in aceeaşi poziţie fie in forma de U. o parte fundamentala si o parte de încheiere. convex: dreapta. . starea generala si evoluţia pacientului. in acest caz se va pune accentul pe exerciţii de elongaţie. cu picioarele uşor depărtate facem tensiuni pe spate. iar braţul drept îl ridicam lateral cu palma in fata.ridicam mana cu umărul lăsat si piciorul opus. din aceasta poziţie . Exemple de exerciţii pentru scolioza in C (spre stânga) . cifoze sau lordoze patologice (accentuarea curburilor anatomice) sau cifoscolioze. La prima întâlnire cu pacientul. 1).cu mâinile la ceafa.gimnastica la inele inegale.. îl ridicam in sus. .Din punct de vedere al obezităţii ce depaseste cu 5 kg greutatea ideala . Scolioza poate fi complicata prin apariţia unei rotaţii de vertebre (de obicei in zona dorsala ori lombara). partea finala: exerciţiile revin la un ritm mai lent. + 10 kg – obezitate de gradul I. partea fundamentala: se introduc exerciţii cu grad de complexitate maxim. Programul de gimnastica va cuprinde exerciţii cu acţiune asimetrica. un rol important îl vor juca in prima parte exerciţiile de respiraţie. partea introductiva: se încălzesc treptat muşchii si articulaţiile si se adaptează progresiv organismul la efort. 2). prin care sa fie mobilizate si solicitate toate articulaţiile si toate grupele de muşchi. necesare pentru recuperarea afecţiunii respective. Întocmirea unui program de gimnastica Un program de gimnastica trebuie sa cuprindă trei părţi: o parte introductiva (încălzire). insistându-se pe exerciţii de respiraţie astfel încât organismul sa revină uşor la normal. concav: stânga): .

extensii si flexii). la fracturi. Se executa exerciţii generale. In general. cu abdomenul supt puternic iar expiraţia va fi urmata de relaxarea abdomenului. .cu un baston la ceafa: răsuciri cu umărul drept in fata. Inspiraţia va fi profunda. Schema de gimnastica in cazul fracturilor de humerus Un element important de interes in astfel de cazuri este existenta durerii. trunchiului (înclinări laterale. braţelor. 36 . se poate executa flexia genunchiului pe abdomen. Mişcarea izotonica – mişcarea cu deplasare.. fractura de humerus in treimea medie nu doare. .scurt program pentru tot corpul: mişcări ale capului. Pot urma apoi mişcări de tip foarfecă pe orizontala a membrelor inferioare. 10 ori. Mişcarea izometrica – mişcarea sau contracţia fără deplasare. unde prin stimularea circulaţiei in membrele inferioare se stimulează circulaţia in întregul organism. frecventa exerciţiilor va creste progresiv. Elemente de gimnastica pentru abdomen . mişcări de abducţie a membrelor inferioare cu genunchii îndoiţi (mişcări lente) contracţii pasive ale musculaturii antebraţului si mâinii. cu genunchiul apăsând pe abdomen. concomitent cu mişcările de respiraţie. fără deplasarea membrului gipsat. Daca degetele sunt cianotice. Un alt set de mişcări ce pot fi executate sunt mişcări alternative ale membrelor inferioare cu mişcări de flexie-extensie ample. in ritm din ce in ce mai rapid. . ale musculaturii feselor si membrelor inferioare. . creste forţa muşchiului si o menţine la un nivel optim. progresiv ca distanta si ritm. înseamnă ca circulaţia de întoarcere este deficitara. De aceea.controlul respiraţiei: inspiraţie in doi timpi si expiraţie in patru timpi – in raport cu condiţia fizica. Daca insa pacientul acuza dureri. Schema de gimnastica in cazul aparatului gipsat pe torace Programul începe cu exerciţii de respiraţii lente in poziţiile cele mai comode pentru pacient. Se încheie printr-un set de exerciţii de respiraţie profunda si foarte lenta. Pe măsura creşterii numărului de şedinţe. Contracţia muşchilor stimulează circulaţia sângelui si a limfei. la început ample si lente apoi mărunte si rapide. membrul gipsat se tine mai sus decât restul corpului pentru a favoriza circulaţia de întoarcere. + gimnastica abdominala.exerciţii din poziţie ventrala (pe burta): ridicam mana stânga . Se continua cu mişcări de crawl cu labele picioarelor.piciorul drept. pentru ameliorarea circulaţiei periferice. ridicarea alternativa a membrelor inferioare.alergări pe loc 1-5 minute sub diverse forme. Fiecare set de exerciţii se repeta de cca. acesta este un semnal ca exista probleme. mişcarea de rotaţie rapida a labei piciorului. Daca pacientul reacţionează bine. Se executa apoi mişcări de flexie-extensie a genunchiului.mersul pe jos.

din poziţia culcat pe spate: aducerea genunchilor la piept urmata de întinderea lor. 37 . lumânarea.din poziţia culcat lateral se ridica concomitent piciorul si braţul opus. . cercuri.exerciţii din toate cele patru membre. . crawl.exerciţii de echilibru: cumpăna.se intercalează un minut de alergare cu respiraţii profunde.. bicicleta. foarfeca. . .

). acest tip de masaj are indicaţii in afecţiunile in care medicina alopată indica infiltraţii cu corticoizi. sechele postentorsa. 38 .V. se opreşte imediat masajul pentru a nu provoca o reacţie tendinostala. traumatisme musculare (lovituri. se efectuează o fricţiune punctiforma cu pulpa indexului peste care se suprapune mediusul pentru augmentarea forţei. etc. aceste substanţe sunt îndepărtate. Astfel. se măreşte timpul aplicaţiei la 5-10 minute. Daca in timpul tratamentului durerea se intensifica. Posturarea pacientului este in funcţie de afecţiunea care trebuie tratata. Profunzimea manevrei depinde de elementul asupra căruia se acţionează. durerea locala va creste in primele minute (2-3 minute) după care va disparea progresiv. Contraindicaţii: artrite septice (inflamarea unei articulaţii din cauza unei infecţii microbiene). Afecţiunile pentru care se aplica aceasta tehnica de masaj sunt: entorse mai vechi ale articulaţiei tibiotarsiene. Acest tip de tratament nu se face zilnic. de sediul acestei afecţiuni si implicit de tipul de manevre ce urmează a fi aplicate. tendinite. TEHNICI SPECIALE DE MASAJ Masajul Transversal Profund (Cyriax) . cu o amplitudine suficient de mare pentru a mobiliza structura masata. Timpul de execuţie este variabil. bursite. Tehnica de execuţie Practic. El are efecte antalgice si de rearmonizare funcţionala. calcifieri periarticulare. pacientul executa o tensiune a tendonului prin încordarea muşchiului. la locul unei dureri stagnează anumite substanţe chimice ce întreţin durerea iar prin hiperemia locala provocata de masaj. In timpul tratamentului pot apărea fluctuaţii ale sindromului dureros. la tratarea unei tenosinovite de pilda. In general.MTP MTP se adresează manifestărilor posttraumatice ale aparatului musculo-tendinos si capsulo-ligamentar. Pentru leziuni recente se începe cu efleuraj (5-10 minute) si apoi masaj Cyriax (3 minute). Presiunea se aplica perpendicular pe sediul leziunii si se executa mişcări in toate sensurile. Pentru leziuni vechi. Pentru o aplicare corecta. El este totodată util pentru ruperea aderentelor posttraumatice. aderentele nu se vor mai reconstitui. entorsa recenta de gr 1. tenosinovite. Daca se fac si mişcări active. capsulite retractile reci. artropatie gutoasa. Se urmăreşte reacţia pacientului întrucât de obicei. trebuie cunoscut cu precizie sediul leziunii. De obicei.

Rolul vaselor colectoare: . Drenajul se face in scopul evacuării limfei lor prin presiuni repetate.. Mana este culcata pe nucleele ganglionare.Masajul de drenaj limfatic manual (după Leduc – şcoala franceza) Acest tip de masaj se executa in trei etape succesive: . Tehnica de execuţie: Mişcarea mâinii relaxate urmează mişcarea de circumducţie a umărului. astfel ca presiunea degetelor trebuie resimţita la nivelul subcutanatului. Stimularea colectorilor începe de la rădăcina membrelor (după ce stimulam mai întâi nucleele ganglionare) si mâinile se deplasează odată. spre regiunea pe care dorim s-o drenam. in aval de regiunea tratata. Lichidul excedentar din spaţiul interstiţial este progresiv împins spre capilarele limfatice prin care limfa va fi condusa încet spre colectori. Daca avem un edem mare el trebuie fragmentat in decursul manevrei de resorbţie. adică el va fi drenat progresiv. fiind orientata spre colectori. 2) Drenajul de apel . . aceasta manevra se repeta de 5-10 ori pe fiecare nucleu ganglionar. din aproape in aproape. lente si de intensitate medie.se executa asupra vaselor colectoare si de evacuare a limfei. Contactul dintre mâna maseurului si corpul pacientului începe întotdeauna proximal si se termina distal. in scopul de a le stimula in timpul presiunii. Poziţia mâinilor: degetele sunt perpendiculare pe vasele limfatice. 3) Drenajul de resorbţie se realizează doar daca avem edem.drenajul de resorbţie. Edemul periferic invadează ţesuturile situate intre derma si fascia musculara. Drenajul de resorbţie se realizează la nivelul zonelor infiltrate si are rolul de a dirija lichidul interstiţial spre capilare si apoi spre vasele colectoare. Mişcările trebuie sa se execute foarte lent. degetele apasă perpendicular prin presiuni moderate: 2-3 mişcări la fiecare 10 secunde.drenajul ganglionilor limfatici. progresiv. 1) Drenajul ganglionilor limfatici Ganglionii pot face acumulări de limfa si pot avea mărimea variind intre cea a unui bob de orez până la cea a unei măsline. in ritm aproximativ de 3 manevre la 10 sec. Tehnica de execuţie Mana relaxata urmează mişcările induse de circumducţia umărului. Are drept scop golirea colectorilor prin realizarea unei „aspiraţii” la nivelul regiunii pe care dorim s-o drenăm.drenajul de apel (drenajul colectorilor limfatici). Poziţia mâinilor: mâinile vor cuprinde in brăţara zona edematizată (umflata) in totalitatea sa. adică trebuie sa rămână foarte uşoara.dirijează limfa colectată din capilare spre nucleele ganglionare. . Presiunea are in vedere stimularea limfaticelor superficiale hipodermice. presiunea exercitata in cursul manevrei începe distal si se termina proximal. daca acest 39 . de 4-5 ori in acelaşi loc si din aproape in aproape.

Tehnica manuala Este punctuala.in faza iniţiala a tratamentului tuturor formelor de edem de origine venoasa. . Plecând de la punctul tratat. moment in care capilarele îşi regăsesc calibrul iniţial.lucru nu este posibil.consta in stimularea unor zone periostale punctiforme si poate influenta zone reflexogene aflate la distanta. .procese infecţioase grave. pulpa degetului mare. daca presiunea propulsează limfa din capilare spre colectori. . pulpa degetului 2 întărita de 3. O data atinsa aceasta limita.in perioada pre. relaxarea permite capilarelor sa se umple din nou. Masajul periostal . Presiunile si relaxările repetate vor avea o intensitate care creste pana când atinge limita suportabilului.recidive metastazice. ritmul lent al manevrei asociat cu blândeţea execuţiei contribuind la relaxarea fizică si psihica a pacientului.si post-operatorie a inserţiilor de grefe cutanate. pulpa degetului 2 si/sau 3. accese inflamatorii de origine reumatica si chiar osteoporoza. trebuie sa cuprindem total fragmentul de edem pe care dorim sa-l drenam. Succesiunea manevrelor: 3 mişcări la 10 secunde. Vogler) Tehnica lui Vogler. Indicaţii: Drenajul limfatic manual este indicat in: . cardiaca sau limfatica. Manevrele trebuie sa fie lente. . . se bazează pe declanşarea efectelor reflexogene plecând cu manevre efectuate asupra anumitor puncte ale periostului. Prin excitaţii bine dozate ale sistemului neuro-vegetativ se obţin efecte antalgice in durerile provocate de ulcer gastric. Masajul periostal (dupa dr. Drenajul limfatic are de asemenea un efect relaxant. faza cea mai importanta a manevrei este relaxarea presiunii. colici hepatice sau nefritice. a doua falanga a indexului. cu excepţia edemului elefantiazic congenital (unde un avem cai limfatice si deci nu avem ce stimula). Se realizează presiuni punctuale ritmice pe suprafeţele osoase accesibile. acţionându-se cu: articulaţia interfalangiana proximala a degetelor 2 sau 3. Presiunea este orientata spre colectori. insa fara ca degetele sa alunece cumva pe piele.in tratarea proceselor inflamatorii cu conţinut mare de proteine. înlăturând ţesutul superficial pana la limita zona masate. Contraindicaţii: . făcută publică începând cu 1953.tratarea tulburărilor trofice cauzate de insuficiente arteriale sau venoase.tratarea leziunilor cutanate: drenajul limfatic manual al pielii si al ţesuturilor subcutanate accelerează procesul de regenerare. manevrele descriu mişcări circulare 40 . manevrele se dezvolta in forma de stea.

Masajul cu gheaţă Este un masaj antiinflamator si decongestiv.foarte lente. Produce iniţial o vasoconstricţie (contractarea vaselor de sânge). mai multe puncte dureroase. in genul presiunilor alunecânde. profunde. Consta in fricţiuni locale sau regionale cu un cub de gheata (pahar) timp de 5-10 minute. In felul acesta pot fi tratate. La finalul acestei părţi se va face un masaj al ţesutului subiacent. efectuând o fricţiune in stea si tratând mai multe puncte alternativ. ce au in vedere mobilizarea părţilor moi vecine. in contracturi sau chiar rupturi musculare. eficient după traumatisme.pe articulaţia condrosternala in anghina pectorala. 41 . se caută sediul durerii si se apasă pe punctul de durere maxima. şedinţa poate dura intre 20 si 30 minute. . întotdeauna in locul dureros. mai puternic decât medicaţia antiinflamatorie clasica. In funcţie de durere.pe articulaţiile interapofizare din paravertebral lateral (nu se fac presiuni pe apofizele spinoase nici la bolta craniana. Se poate executa de câteva ori de zi. apoi o vasodilataţie cu efecte trofice si analgezice locale. alternativ. in torticolis recent (foarte eficient). Puncte de electie: . hernii de disc. Chiropractica (chiropraxie. Este un masaj profund care presează direct periostul. periartrite sau spasmicitate neurologica (se executa pe musculatura antagonista). La apariţia hipereremiei intense. nici pe rotula sau pe clavicula). se opreşte tratamentul. in funcţie de necesităţi. cu o presiune ce se va diminua uşor pana la simplul contact. vertebroterapie) se ocupa cu rearanjarea articulatiilor interapofizare si intervertebrale.

Acestea trebuie executate cu răbdare si perseverenta. Mişcarea va fi 42 . Daca nu se cunoaşte diagnosticul exact. iar cel care aplica metoda nu l-a putut stabili. Nu se vor face şedinţe cu femei însărcinate. o proasta dispoziţie sufleteasca care de multe poate fi in conexiune cu stările atmosferice. după care urmează repetarea şedinţelor timp de încă o săptămâna. In caz de necesitate.„Masajul fără contact”) Înainte de a începe descrierea si metodele de aplicare ale masajului fără contact trebuie sa reţinem ca bolile nu se vindeca printr-un magnetism deosebit al mâinii. se pot face şedinţe profilactice care tratează îmbolnăvirile renale. In fazele iniţiale procedurile se însuşesc ca îndemânare si dexteritate de mişcare a mâinii. prin efectuarea unui antrenament sistematic de exersare a lor duce la rezultate remarcabile. line. sa nu începem sa ne ocupam de recuperarea sau tratarea unor deficiente asupra cărora nu avem certitudini. pana la atingerea unui nivel de execuţie ritmic si corect. însuşirea si învăţarea lor atenta. La metoda masajului fără contact se recurge in cazurile in care pacientul simte o stare de oboseala. Doar după ce simţiţi ca aţi ajuns la un oarecare automatism si aţi căpătat siguranţa gesturilor puteţi trece la desfăşurarea şedinţelor. cu pauza de o zi. Masajul bioenergetic după Djuna Davitaşvili (. Studiul masajului fără contact trebuie început cu învăţarea si exersarea primelor proceduri generale profilactice. cu stările date de tensionările nervoase. Următoarea pauza trebuie sa fie de minimum o săptămâna pentru a nu permite organismului sa se dezobişnuiască sa funcţioneze in regim normal. stres sau in alte situaţii similare. Numărul si durata şedinţelor depind de caracterul si diagnosticul îmbolnăvirii.VI. mai ales in fazele de acutizare. Executarea procedurilor generale se va face cu mişcări uşoare. cu furtunile magnetice. ci prin executarea corecta a unor manipulări ale mâinilor pe parcursul unei durate determinate de timp – şedinţa. dar aceasta sub o stricta supraveghere medicala. tratamentul se va repeta. Nu încercaţi niciodată sa trataţi îmbolnăvirile grave. Pentru şedinţele la copii se recomanda ca acestea sa fie efectuate in timpul somnului. Mâinile trebuie sa fie învăţate sa nu capete niciodată o poziţie încordata. doar in cazuri excepţionale. Şedinţele profilactice trebuie sa se desfăşoare pe parcursul unei săptămâni. pentru ele. nu se va încerca nici un fel de acţionare a organismului bolnav.

Printr-o mişcare lenta maseurul va simţi în mâini o senzaţie de căldură. Pana la obţinerea unui automatism deplin in executarea acestor proceduri nu lăsaţi ca atenţia sa va fie distrasa de la acţiunea pe care o executaţi. Faceţi ca mişcările dvs. in care o sa începeţi sa simţiţi in mod evident legătura dintre dvs. Cu timpul. sa nu mai necesite nici un fel de încordare mentală specială. Mâinile se ţin lejer. Aceasta mişcare trebuie însuşita temeinic. Principalele proceduri Maseurul acţionează in timpul şedinţei asupra biocâmpului pacientului având mâinile la o distanţă de 5-10 cm de corpul sau capul pacientului. mai ales in etapele de învăţare. ca ii produce o reala senzaţie de uşurare prin îmbunătăţirea stării generale de sănătate o sa puteţi trece la şedinţe care sa fie îndreptate direcţionat către anumite organe. Nu încercaţi sa executaţi procedurile care vor fi descrise dintr-o data. Doar după ce sunteţi convins ca acţiunea executata de dvs. uneori chiar înţepături în vârful degetelor. căci numai aşa se poate atinge efectul scontat al acţiunii întreprinse. lent. este corecta. Va puteţi imagina situaţia ca si cum aceste 43 . învăţarea metodei presupune un efort constant. si pacient. In mod practic procedurile sunt accesibile tuturor. fără nici o încordare voită. Cu cat o exersaţi mai mult si devine un automatism. Fixaţi atenţia asupra vârfurilor degetelor dvs si doriţi-vă intens. chiar printr-o sugestionare verbala şoptita. Puteţi începe antrenamentele si pe propria persoana. Pentru început este suficient daca pacientul va simţi căldura mâinii dvs.continua. intr-un tempo constant. datorită experienţei. constructiv. Deasupra capului pacientului mâinile aproape ating (distanta dintre ele ajunge la aproape 2-3 cm). De aceea trebuie sa aveţi multa răbdare si sa depuneţi sârguinţa de la bun început. insa fiecare persoana si le va însuşi in maniera proprie. sa iradiaţi forţă şi bine. ritmice si continue pe o durat a de 10-15 minute. fără a mai conştientiza mişcările pe care le faceţi. ca ele să devină automate. Începeţi executarea unei mişcări line. ca va putea fi resimţita de pacient. se executa o uşoara răsucire si palmele încep sa alunece din nou in jos. cu atât începeţi sa simţiţi legătura cu pacientul. Ţineţi mana cu palma întoarsă in aşa fel încât ea sa fie deschisa si îndreptata spre corpul pacientului. apoi in sens invers de jos in sus. dar prin concentrarea care se face asupra lor ele nu pot fi nici total destinse. maseurul va începe sa perceapă diferite stări de iradiere a corpului pacientului pe diferite puncte si va învăţa sa descifreze informaţia pe care organismul uman o transmite in mediul înconjurător. După ce învăţaţi si executaţi foarte corect aceste proceduri puteţi trece la şedinţe de durată. insa acest efort va fi răsplătit atunci când veţi aduce satisfacţii si sănătate dumneavoastră si celor din jur. atât ca durată de timp cât şi ca rapiditate si ca rezultat al acţionărilor sale. cu degetele intr-o uşoară flexie. la început de sus in jos (podul palmei îndreptat in jos). destul de extenuant. plutitoare a mâinilor de-a lungul corpului pacientului. Faceţi efortul de a va concentra asupra vârfurilor degetelor si printr-un susţinut efort interior încercaţi sa va sugeraţi ca va îndreptaţi energiile către ele. Perfecţionaţi-vă in timp. ea fiind baza de pornire pentru toate procedurile ulterioare.

întrucât execuţia corecta si eficienta a acestei proceduri va determina desfăşurarea în continuare a şedinţei. Decizia care se va lua privind poziţia pacientului va fi luata de masor in funcţie de mai mulţi factori: boala pe care o tratează. degetele sunt uşor îndoite. pe scurt. Mâinile intr-o stare de relativa relaxare sunt îndreptate cu vârful degetelor către pacient. cu palmele îndreptate in sus. la o distanta de corp de 10-12 cm. in picioare. In timpul masajului fără contact pacientul poate adopta trei poziţii. înapoi către creştetul pacientului. Pentru poziţia culcat nu se dau indicaţii speciale dar este absolut obligatoriu ca pacientul sa caute sa găsească o poziţie optima in care sa evite orice fel de încordare si care sa-i dea starea de relaxare. Acest proceduri ridica tonusul general. după executarea acestor proceduri. Difuzarea energiei este o parte componenta a fiecărei şedinţe de tratament. ca intr-un fel de poziţie „pe loc repaus”. se îmbunătăţeşte regimul de somn.mişcări le-aţi executa in apa. Locul si poziţia terapeutului sunt determinate de procedura aplicata – in fata. continuându-se dea lungul corpului până in partea inferioara a bustului. Antrenamentul acestei mişcări se va face temeinic. Execuţia acestor mişcări se începe pe deasupra capului pacientului. se parcurge traseul până in regiunea lombara (şalelor). şezând sau culcat. prin aceasta procedura se începe şedinţa. aşezate pe genunchi. Nu exista o ora speciala la care se recomanda executarea şedinţelor. daca şedinţa se executa corect. organismul pacientului este deja pregătit pentru recepţionarea şedinţei de tratament propriu-zis. In poziţia şezând mâinile pacientului vor fi relaxate. dar se creează legătura dintre cei doi. la care se executa mişcarea de modificare a direcţiei. Cele doua mişcări . dispoziţia sufleteasca a pacientului etc. cu gesturi de alunecare lina. Prin simpla lor executare. acesta va sta relaxat. particularităţile individuale ale pacientului. efectuata corect si cu răbdare. dar nepermiţând o deviere brusca de la traseul propus. De regula.proceduri descrise mai sus poarta denumirea comuna de mişcări de difuzare a energiei si stau la baza metodei profilactice. Începând de la creştetul pacientului. in spatele sau in lateral de pacient. cu mâinile lăsate pe lângă corp. Si aceste mişcări se efectuează atât in fata cat si in spatele persoanei supuse tratamentului. Mişcările se vor executa atât pe partea din fata cat si pe cea din spate a pacientului. Alta procedura pe care trebuie s-o exersaţi foarte bine si cu care se face deschiderea şedinţei de interacţionare este cea sub forma de „intersecţii” – „ochiuri”. se îmbunătăţeşte radical starea generala a pacientului. mărind capacitatea de lucru a organismului pacientului. apa opune o anumita rezistenta. este o procedura in care nu exista un contact fizic strict intre maseur si pacient. prin mişcări de intersectare (petrecere a mâinilor una deasupra alteia). Când poziţia aleasa pentru pacient va fi in picioare. se face o reglare a tensiunii arteriale. 44 . in acelaşi timp dând si senzaţia de elasticitate a mişcării. orice ora aleasa va fi buna. maseurul reduce starea de oboseala a pacientului.

Şedinţa se începe prin procedurile de difuzare a energiei. mişcarea începe sa se execute de la nivelul plexului solar pana in dreptul bărbiei. dar ea variază in funcţie de cazul tratat si de pacient. palmele sunt îndreptate in jos. Mişcările de masaj tradiţional se executa simultan pe spatele si pieptul pacientului. in timpul aplicării procedurii degetele mâinii sunt adunate in mănunchi. in funcţie de necesitate. cu degetele îndreptate spre pacient. Mişcarea de pompare – se executa cu ambele mâini aduse in partea din fata a corpului pacientului. Prin 45 . mâinile terapeutului simt radiaţiile date de corpul pacientului. Mişcarea necesita cu obligativitate stabilirea legăturii dintre pacient si terapeut (dacă. podul palmei se îndreaptă in jos. trecând la nivelul umerilor pacientului. La terminarea şedinţei prin masaj fără contact este obligatorie executarea unui masaj de contact a cutiei toracice si a părţii superioare a spatelui. Mişcările sabie – sunt o varianta a mişcării de presare. ele stimulează activitatea inimii. degetele întinse către corpul pacientului. Durata de executare a fiecărei proceduri va fi de 2-3 minute. care ii apar ca o manifestare a stării de răspuns – frig sau căldură. in sensul acelor de ceasornic. furnicături in extremităţile degetelor). prin aceste mişcări se cuplează organismul pacientului la legătura cu terapeutul si îl aduce intr-o stare de receptivitate activa. începând coborârea inversa. de exemplu la nivelul umerilor pacientului. se trece la învăţarea celorlalte proceduri care se executa in timpul tratamentului. degetele sunt îndepărtate de locul in care se aplica procedura pana la o distanta de 7-10 cm si se face o mişcare fina de scuturare a lor.constau intr-o îndepărtare si apropiere a mâinilor in plan orizontal. întrerup intr-un mod lent. După ce sau executat 5-6 mişcări circulare. mişcările de difuzare a energiei. aproape de starea de automatism. in poziţie nemişcata. delicat. in plan perpendicular. unde se face o răsucire semi-brusca. durata medie a unei şedinţe este de 10-15 minute. se executa mişcări line de îndepărtare si apropiere a mâinilor cu amplitudine de 5-7 cm. Mişcarea de extracţie este o mişcare circulara cu degetele in jurul locului bolnav. Mişcarea de dirijare a energiei se realizează printr-o acţiune a mâinilor dirijata de direcţia dorita. Mişcările de presare . duc la aport fizic sporit de sânge in partea superioara a plămânilor. palmele se găsesc la o distanta de 10-15 cm una fata de alta. şedinţa se repeta continuu pe o perioada de 5-10 minute. palmele terapeutului se apropie si se îndepărtează intr-o mişcare de îmbinare si dezbinare. Mâinile au podul palmei îndreptat in sus. pentru aceasta mâinile se afla in poziţie orizontala. După ce se însuşesc temeinic. Orice şedinţa trebuie finalizata cu aceste mişcări ale masajului tradiţional. legătura creata intre terapeut si pacient. făcându-se mişcări de apropiere ai de depărtare de locul bolnav. ca si cum ar întinde un fir nevăzut pana la o distanta de 3-5 cm. la fiecare şedinţa procedurile repetându-se in aceeaşi ordine. perpendicular fata de o anumita porţiune a corpului. A timusului. înţepături.

care se va face la modificarea direcţiei de mişcare a mâinilor. insa combinat cu masajul clasic este si mai benefic 46 . Ceea ce trebuie reţinut este ca masajul bioenergetic nu are de fapt nişte reguli speciale. Mişcarea de presărare a sării . degetele mâinii executa o mişcare in care degetul mare trece pe rând peste toate celelalte degete foarte fin. ca si cum ar lipsi ceva. capacităţi unice. După ce un timp ati exersat sistematic aceasta mişcare cu dumneavoastră puteţi trece la însuşirea principalelor proceduri ale masajului fără contact. imaginaţi-vă ca intre palmele dvs. Începeţi o mişcare de apropiere si îndepărtare a palmelor. îndepărtate la o distanta de 5-8 cm ţineţi o bila elastica. intr-o maniera in care se sugerează presărarea. pe care va învaţa sa si le folosească singura in mod optim. De la amplitudini de îndepărtare mici (3-4 cm) ajungeţi in timp sa resimţiţi aceleaşi senzaţii si de la o distanta de 20-30 cm de îndepărtare a palmelor una de alta. timp in care degetul mare se uneşte cu degetul arătător si mijlociu. printr-o scuturare energica a mâinilor intr-o parte.după cum arate denumirea. Mişcarea de lipire – se executa la o distanta de 7-10 cm de corpul pacientului. Încercaţi sa simţiţi căldura care se degaja de la o palma la alta. Pentru deprinderea iniţiala este bine sa efectuaţi următorul exerciţiu. noi am propus aici masajul după Djuna Davitaşvili.procedura de pompare se poate induce si o descărcare energetica. ca si cum aţi presa aceasta mingiuţă elastica. Mişcarea perie se executa cu mâinile ce degetele foarte încordate pentru a căpăta poziţia unei aparente gheare ce efectuează o mişcare ce ar sugera perierea locului bolnav. Masajul bioenergetic se poate face si independent. Toate procedurile descrise mai sus compun baza masajului fără contact. insa fiecare persoana are un potenţial propriu. intr-o maniera originala.

precauţii si o cunoaştere foarte buna a tehnicii. . Homeostazia – reprezintă starea de echilibru si de autoreglare instalata intre diversele procese fiziologice ale organismului uman. factorul sau cel mai activ este cel termic. Cuprinde: masaj si reflexoterapie. gaze terapeutice etc. ele se clasifica in: 47 . kinetoterapie.calea nervoasa – prin arcul reflex. studiul complex si aplicarea in practica medicala a factorilor naturali: ape minerale. are caracter atât profilactic cât si curativ.calea neuroendocrina – prin sistemul nervos vegetativ si glandular. apă.VII. Băile sunt proceduri de hidrotermoterapie. de aceea se poate spune ca trebuie avut mai degrabă in vedere pacientul in particular decât boala in general.). cu parargil etc. Termoterapia este terapia care foloseşte factorul termic cald. talazoterapia (thalassa = mare. electricitate etc). .terapia prin intermediul apei (fie simpla fie combinata cu alte substanţe). Factorul termic si cel mecanic influenţează terminaţiile nervoase ale pielii. este influenţata prin trei cai: . nămoluri. Balneoterapia = terapia prin întrebuinţarea acestor factori naturali (ape. nămoluri. hidroterapie. Hidroterapia . intre 45-80 de grade prin intermediul căldurii (45-80 grade). metoda necesita indicaţii corecte. valuri). In funcţie de temperatura lor.calea umorala – prin intermediul metaboliţilor tisulari (vitamine). electroterapia. lumină. balneoterapia. împachetări cu parafina. helioterapie (helios = soare). BALNEOTERAPIE Balneologia: ştiinţa care se ocupa cu descoperirea. Excitantul extern poate determina efecte diferite pentru subiecţi diferiţi. Balneofizioterapia este o ramura a medicinii generale ce foloseşte in scop terapeutic agenţii fizici naturali sau artificiali. gaze etc.) Fizioterapia este o terapie cu ajutorul agenţilor fizici (aer. apa sub forma de aburi (sauna. Crioterapia (frigoterapia) metoda de hidrotermoterapie bazata pe acţiunea excitantului termic rece la temperaturi sub 0 grade sau foarte apropiate de temperatura de îngheţ. transmiţând semnale la creier ce elaborează la rândul său răspunsuri sub forma reflexelor.

astfel încât pe fundul lacului apa poate ajunge si la 90 de grade. apoi se varsă in alt lac vecin (Aluniş). . in lac. Baia de nămol: este o metoda de balneoterapie cu aplicarea generala. In aceeaşi zona se afla si lacul Negru. in perioada 1. . cel mai mare de acest gen din lume si singurul din Europa. Cura in aceasta zona este foarte recomandata: fie natural. numai pana la gât. Compoziţia chimica a apei: unicat mondial . climat sedativ. stăm in apa cam ½ . 48 . declanşând fenomene imunologice in organism. . amplificând radiaţia soarelui in mod diferit. Cura de nămol la Techirghiol: . apa de ploaie rămâne la suprafaţă. recomandat in special pentru afecţiuni ginecologice.calde (36-40).răcoroase (21-33). când începem sa transpiram intram in lac. Este indicata in afecţiuni reumatice (boli reumatismale degenerative cu localizare articulara si abarticulara). helioterm. adâncime 17 m. de aici se extrage nămolul negru de stejar. putem face un duş.. se face mai întâi expunerea la soare cam de 20 minute pentru a pregăti corpul.09. înot.neutre (34-35) temperatura de indiferenţă a apei. stratul superficial are temperatura de afara. peste 45 grade: insuportabile . ieşim. . avem lacul Ursu. Nu sunt izvoare termale. putem face o uşoara gimnastica in apa. cel puţin 12 bai/an. bazata pe acţiunea cumulata a excitantului termic. pe măsura ce se înaintează in profunzime este din ce in ce mai cald. Ideal: o cura de 12 zile pe an.fierbinţi (40-45). ne uscam. nămolul se usucă.07-15.multistratificat: fiecare strat are o alta compoziţie chimica. afecţiuni ginecologice inflamatorii cornice (cu avizul medicului specialist) etc.bai reci (sub 20 de grade). Nămolul conţine substanţe active ce pătrund prin canalele pielii până la nivelul hipodermului si dermului de unde sunt preluate de sânge prin reţeaua capilara sub forma de substanţe coloidale in decurs de 24 de ore. mecanic (presiunea hidrostatica) si chimic (compoziţia nămolului)..nu mai mult de o şedinţa/zi. rahitism. pentru rezultate: minim 6 şedinţe.1 ora. afecţiuni respiratorii. din punct de vedere al compoziţiei straturile de apa nu se schimba in decursul anului. afecţiuni musculo-ligamentare si osoase. fie in bazele de tratament special amenajate. Sovata – cura cu nămolul negru de stejar La Sovata: 500-600 m altitudine. după ce ne uscam la soare stăm la umbra 15-20 minute ca sa ne revină pulsul/tensiunea la normal. Cura de nămol se recomanda a se face maxim una la fiecare 24 de ore. ne ungem apoi cu nămol in strat cat mai subţire.

urmata de expunerea la soare: 10’ faţă si 10’ spate. ştranduri.. după acest interval de timp razele ultraviolete cresc in intensitate si concomitent cu infraroşiile (calorice) apar si condiţii favorizante pentru accidente. Helioterapia la mare – tehnica de aplicare: expunerile la soare se fac progresiv. Menţiune: efectul ultravioletelor asupra pielii (eritemul) apare după o perioada de latenta de 4-6 ore de la terminarea plajei. In zilele următoare expunerea la soare creste cu 10’. cu atât durata va fi mai scurta.1/2 h prin expuneri intercalate de odihna la umbra si bai in mare este suficient. capul va fi protejat cu o pălărie de soare. infraroşii (calorice) si luminoase in contextul caracteristicilor unui anumit climat. râuri. ştergerea cu prosopul. ca suprafaţa de piele expusa si durata. Helioterpia este un tratament solicitant pentru organism si trebuie făcuta cu avizul medicului. Iradiatia solara cea mai intensa este la mare. urmate de o scurta baie in mare de 5’. Plaja se poate face oriunde este soare. Pentru cei cu surmenaj fizic si intelectual expunerile al soare vor fi mai scurte.termogeneză2). datorita fenomenului de reflexie favorizat de apa si nisipul plajei si la munte datorita lipsei nebulozităţii si prezentei stratului de zăpada. Hidrotermoterapia calda mobilizează organismul uman in sensul declanşării mecanismelor de termoliza (vezi si termoreglarea). mecanisme prin care organismul se adaptează la condiţiile create de scaderea temperaturii mediului ambient. De regula. Perioada cea mai indicata este intre orele 7-11 a. Hidrotermoterapia rece mobilizează organismul uman in sensul declanşării mecanismelor de termogeneză.m. Datorita brizei marii. cu cât e mai aproape de prânz. cu atât expunerea poate fi mai lunga. Sub acest aspect se adaugă si efectele termoterapiei contrastante (cald-rece). mecanisme prin care organismul se adaptează la condiţiile create de creşterea temperaturii mediului ambient. După acest interval de timp durata expunerii la soare poate fi crescuta. helioterapia este asociata cu aeroterapia (baia de aer) si talasoterapia (baia in mare) sau baie in lacuri. odihna sub cort 10’ după care totul se repetă. durata totala a primelor doua zile poate fi o ora. care răcoreşte in 1 Termoliza= pierderea de căldura. Expunerile la soare se vor intercala cu perioade de odihna egale.m. plaja) – expunerea totala sau parţiala a corpului la actiunea razelor solare directe si a aerului. indiferent de vârsta. respectiv: cu cât mai devreme.Helioterapia – terapia prin intermediul expunerii la soare (helios = soare). 2 Termogeneza = producere de căldura. schimbarea costumului cu unul uscat. In cazul in care nu exista contraindicaţii se vor intercala si scurte imersii in apa. la umbra. Orientativ: se poate începe cu baia de aer de 10 – 15’ (odihna sub cort). apoi cu 15’-20’-30’. Mod de acţiune: efectele cumulate ale razelor ultraviolete (chimice). 49 . cu solicitarea mecanismelor de termoreglare in ambele sensuri (termoliză1 . dar un total de 2 h-2 . piscine. Pentru o persoana care vine pe plaja la orele 7-8 a. Baia de soare (helioterapie. Persoanele care nu au făcut o pregătire înainte de a pleca la mare (expuneri la soare in localitatea de reşedinţa) nu trebuie sa depăşească durata totala de expunere de 60’ in primele 4-5 zile. Durata expunerii descreşte proporţional cu creşterea orei la care se merge la plaja. Pomezile grase pentru piele nu sunt indicate.

Precizare: băile de soare sunt indicate in general copiilor încă din primele luni de viata. boala ulceroasa. TBC pulmonar. Caciulata. hipofuncţii endocrine. Pentru ca organismul sa răspundă adecvat solicitării complexului de factori. efectuarea unui consult medical general pentru depistarea contraindicaţiilor posibile. Sovata.2000 de m). sistemului 50 .cu climat sedativ (regiune de deal. . de soare. Calimanesti. Bioclima sedativa (de cruţare) se caracterizează printr-o solicitare de mica intensitate a sistemului nervos central si vegetativ si a glandelor cu secreţie interna: Felix. In stepa: bai de aer.). submontane). respectarea orelor de somn si evitarea consumului de băuturi alcoolice. pe care in însumează helioterapia. ateroscleroza sistemica in faza avansata. Slanic-Prahova. Sinaia. cat si a consumului exagerat de lichide pe plaja. Bazna.cu climat excitant (litoral. cu unele precauţii (vezi ultravioletele). hipofuncţii endocrine etc. Bioclima excitant – solicitanta se afla la: a) climatul alpin de mare altitudine (1000-2000 m) – pentru astm bronşic. apa – doar vara. mic dejun uşor dimineaţa. supradozarea nu este sesizata. Tuşnad. Covasna. întreg litoralul Marii Negre). hiperfuncţii glandulare (hipertiroidii. Borsec (900 m). . Sangeorz – Bai. evitarea alimentaţiei. Astfel. nevroza astenica. in faza activa. cancer (indiferent de tratament prealabil efectuat si de starea generala bun actuala). epilepsie etc.permanenta pielea. Litoralul are o bioclimă solicitanta a sistemului nervos central si vegetativ si a activităţii glandelor si activează intens procesele imuno-biologice si de depunere a calciului in oase. Buzias. Balneoterapie – staţiunile balneare Staţiunile balneare se clasifica in principal după climatul lor: . in condiţii de sănătate aparenta. afecţiuni ginecologice cronice. insuficienta cardiorespiratorie. Cheia. Tratament curativ la copii: afecţiuni otorinolaringologice si traheobronşice. Buşteni – pentru rahitism si tulburări de creştere la copii. hipertensiune arterial in stadii înaintate. crize de tetanie etc. Predeal. Contraindicaţii. Indicaţii: profilaxie la copii si adulţi (staţiunile de litoral maritim). anemii (favorizează hematopoieza). rahitism. la adulţi: astmă alergic. refacere după pneumonii. Azuga. insolaţii. Slanic Moldova. Lacul Sărat. unele afecţiuni dermatologice etc.cu climat neutru dar cu efect sedativ. in cazul nerespectării parametrilor indicaţi de medic. Este recomandat in afecţiuni ale aparatului locomotor. staţiuni la mare altitudine . Olanesti. pot apărea incidente si accidente ca : arsuri de diverse grade. afecţiuni cardiovasculare grave (preinfarct). nămol. afecţiuni reumatismale inflamatorii. Staţiunile subalpine: Vatra Dornei (808 m altitudine).. Herculane. contraindicate in tulburari cardiace. hiperfoliculinie etc. Govora. sunt necesare unele precauţii. traheobronşite. b) litoral si stepa Bărăganului (Amara.

Este contraindicat in tuberculoza pulmonara activa. afecţiuni cardiovasculare grave. ulcer acut. orice afecţiune in faza acuta.in primul rând preventiva si de refacere. Cure naturale se pot face pe tot litoralul. sterilitate. Sovata. in cele cu ape minerale sărate: Govora. . organismul trece printr-o perioada de criza balneara – care reprezinta răspunsul organismului prin modificări vegetative progresive. O cura balneara trebuie sa dureze 12 – 18 zile. Bălţăteşti. hipertiroidie. Lacul Sărat. Slănic Moldova. Cura balneara poate fi: . inclusiv Techirghiol. nevroze grave. . După cură. si in statiuni cu ape sărate: Bazna. osteoporoza. reumatism.curativa (afecţiuni uşoare). chiar mai mult in unele cazuri.sau ca tratament in pentru afecţiuni declarate. 51 .nervos periferic. rahitism. tuberculoza nepulmonara.

NaHO. A. se produce ionoforeza (ion pozitiv la polul pozitiv. C. el se va simţi mai intens pentru ca acolo se acumulează NaCl iar la cel pozitiv. Se lucrează cu patru electrozi aşezaţi in cruce. Curenţi diadinamici Prin intermediul unui strat hidrofil se aplica doi electrozi (unul pozitiv si unul negativ) prin care trece un curent de joasa frecventa ce variaza intre 50 si 100 Hz.000 – 30. Aceasta procedura durează 15 minute si are efect anesteziant. c) curent ritmic sincopat. Terapia cu curent electric de joasa frecventa 1. 2. Terapia cu curent de medie frecventa electrostimulator – curenţi interferenţiali cu frecventa de 10. Aparatul poate lucra pe trei puteri diferite cu efecte diferite: 52 .VIII. B. Daca stratul hidrofil este prea gros. Pacientul trebuie atent supravegheat întrucât se pot produce iritaţii tegumentare si chiar arsuri. 3. Electrozii trebuie sa fie paraleli iar ţesutul uman sa fie la mijloc. Terapia cu curent continuu 1. Trőbert – curenţi de 50 Hz invariabili Se folosesc electrozi mici si polul negativ se pune direct pe punctul dureros. Curenţi de înalta frecventa cu unde scurte 2. când e apropiat produce efecte de suprafaţa iar când e depărtat produce efecte de profunzime. ELECTROTERAPIE Electroterapia este terapia care foloseşte ca agent fizic terapeutic curentul electric. intensitatea este de ordinul miliamperilor. Curenţi galvanici – sunt curenţi continui unde polul pozitiv este anesteziant (activ). Când se pune substanţa hidrofila. b) curent monofazat. Se poate face de-a lungul traseului unui nerv. Curenţii diadinamici produc o creştere circulatorie locala si se mizează pe o creştere de metabolism local. intervine riscul unei arsuri. Procedura presupune un ciclu cu durata de 15 minute in trei faze a cite 5 minute fiecare: a) curent difazat. Polul activ este cel negativ (-). ion negativ la polul negativ). Diapuls – emite in pulsaţii Se folosesc doi electrozi mari protejaţi de sticla sau de plastic si poate fi apropiat sau depărtat de stratul protector.000 Hz.

cu maxima precauţie in calculul biodozei. cronice. Puterile de 0.a. in derma.6 W au efect maxim. cu sonda poziţionata perpendicular. Fototerapia (terapia cu lumina) foloseşte raze ultraviolete la intensităţi mici si timpi mici. se netezeşte zona. câte 5-25 de secunde pe fiecare punct. La sfârşit. recente. 53 . Ultrasunetele nu se propaga prin aer ci doar prin mediu dens. de 0. la afecţiunile acute. Efectul caloric este mai mare in grăsime si in os. timp de 5-10 minute pentru toata zona. . arsuri. In lucrul cu laserul se delimitează zona ce trebuie tratata si se lucrează pe puncte. produc efecte reversibile.000 Hz. Se lucrează cu c. etc. Puterile mici. fără goluri de aer. nu pătrunde mai mult de 3 mm. Puterile de 0. Laserul Laser: acronim in limba engleza de la light amplified by the stimulated emission of radiation Laserul terapeutic: LLLT.. puteri mai mari.unde medii (calde). reumatisme) Terapia cu ultrasunete Radiostatul are un corp activ ce are înglobat un cristal piezoelectric si un cablu de înalta tensiune ce rezista la înalta frecventa. puteri mai mici iar la cele vechi.2-0.unde puternice (fierbinţi). La persoanele vârstnice are efect antiinflamator (in anexite. Se unge tegumentul cu gel. Bioptronul Foloseşte lumina filtrata.000 – 100.se folosesc la răni. se aplica traductorul pe piele. la persoanele supraponderale si/sau cu tenul închis (brunete) se folosesc puteri mai mari.8-1 W au efect ireversibil.unde slabe (reci). cu frecventa de 80. US se propaga si prin apa . .Low Label Laser Therapy Energia fotonilor emişi de aparat măreşte capacitatea de regenerare a ţesuturilor.4 W. Se folosesc ochelari speciali de protecţie. se reglează puterea si US trec din traductor in ţesutul uman. Parametrii de lucru se aleg in funcţie de tipologia afecţiunii si a pacientului. Terapeutul poarta mănuşi de bumbac.

mierea este recomandata in diverse afecţiuni. Este tonic muscular. apoi pauza. cu atât mierea intra mai mult intr-un proces natural de cristalizare care-i conserva calităţile. vitamine. prin intermediul salivei bucale. energie si dioxid de carbon. a stărilor de slăbire. cu cat densitatea ei este mai mare. Se administrează in timpul meselor. nu se fac mai mult de 2-3 cure cu polen pe an. in creme depilatorii (ceara si colofoniu-sacâz). aluminiu. căpăcelele de la fagure (conţin şi fracţiuni de propolis) – pot fi mestecate in afecţiuni respiratorii. sodiu. potasiu. susţine si întreţine starea de sănătate a organismului. Păstura – este polenul prelucrat natural de către albina. cura cu polen va dura cam o luna.IX. calciu. Mierea matura are ardere completa. inapetenţă. hormoni. In timp ce zaharul trebuie sa fie supus unui proces de invertire in organism. Ceara se poate consuma sub forma de fagure cu miere. in perioade critice se iau cate 2-3 linguriţe pe zi. împotriva arsurilor. minerale. acest proces a fost efectuat deja de către albina. enzime. fosfor. Mierea –este singurul produs dulce cu calităţi datatoare de viata care nu se găsesc in nici un alt aliment. convalescenţă. este un foarte bun protector hepatic. prin arderea ei rezulta apă. trebuie mestecat foarte bine si dizolvat încă in gura. in cazul mierii. albina consuma cam 10 kg de miere pentru a produce 1 kg de ceara(=vitamina A condensata). La mierea matura procentul de apa trebuie sa fie de maxim 18%. fier. este folosita in fabricarea unor creme cosmetice. si in cantităţi foarte mici. Mierea se asimilează uşor si repede. clor. Ceara – este o substanţa grasa. nu îngraşă. Ea nu are aşadar nici un element chimic comun cu zaharul. Polenul – conţine absolut toate vitaminele si complexele vitaminice. are proprietăţi net superioare polenului. in procesul de metabolizare nu necesita nici o prelucrare din partea organismului uman. Ea umple toate golurile care ar putea apărea in hrana zilnica. Din punct de vedere medical. magneziu. cu ajutorul secreţiilor salivare glandulare. APITERAPIE Apiterapia este terapia cu produse apicole. insa este destul de greu de recoltat. proteine (aproximativ de 5 ori mai multe decât carnea) si toţi aminoacizii (esenţiali si neesenţiali). Densitatea mierii este mai mare decât a apei. Mierea conţine: monozaharide direct asimilabile (levuloza si dextroza). inhibine (= antibiotici naturali) etc. in cazul copiilor: fixează calciul. Este foarte benefic intr-o multitudine de afecţiuni: in terapia anemiei. este 54 .

in premenopauza si menopauza: tratament de prevenire a osteoporozei. conţine foarte multe elemente/uleiuri esenţiale (printre care si substanţe antibiotice naturale ale plantelor. Cel din comerţ: mare atenţie sa scrie pe sticluţa pentru uz intern. Foarte eficienta. cel mai eficient in candida.). căci este caustic. trăieşte 45 zile.cel mai adesea sub forma prelucrata: tinctura de propolis (cu o concentraţie de 30% + alcool natural din cereale de obicei). adică dublul greutăţii ei .cea mai buna protectoare si reconstructoare a ficatului. se pot face bobiţe de mărimea unui sâmbure de vişină si păstrat in miere de salcâm de obicei. când începe sa apară o uzura a organismului: pentru întinerire. furuncule. singurul remediu cu adevărat in paradontoză (trebuie supt sub forma pura. la pubertate. Se recoltează foarte greu si in cantităţi foarte mici. in stare bruta. antitumoral. ceai. Conţine o serie întreaga de elemente foarte rare. in hepatite si in scleroza multipla. apoi pauza.pura: de la recoltare pana la începerea administrării se tine in congelator. La adulţi: 20 picături/zi dizolvat in apa. . matca trăieşte aproximativ 6 ani si depune zilnic 1500 oua. pentru copii in convalescenta. daca afecţiunea este mai grava doza poate fi uşor mărita. iar iarna 2-3 luni. reuşeşte sa întinerească permanent celulele. vara. pe lângă celelalte afecţiuni mai uşoare. ca atare. Reglează metabolismele intime celulare. O albina. Compoziţia sa este încă insuficient elucidata. si sub forma de cataplasme pe răni. cura cu lăptişor: 2-5 grame. inhibând înmulţirea celulara haotica. bătături. 55 . îl secreta doar albinele tinere.lăptişorul cu care se hrăneşte este foarte eficient împotriva uzurii si in activitatea hormonala intensa. Este cel mai puternic antibiotic natural cunoscut. Se consuma cam ½ linguriţa pe zi. secretat de glanda hipofaringiana din creierul albinei. sub forma de masca. Propolisul – este produsul natural cel mai apropiat de panaceu. Lăptişorul reglează foarte bine activitatea hormonala: pentru fete. este restructurant si regenerator celular (vindeca răni interne si externe). pentru întărirea imunităţii. Intensifica activitatea hormonala.prelucrata: fiole sau drajeuri (amestecat cu glicol). atenţie mare sa nu adoarmă cu el in gura. trebuie dizolvat). seva din muguri. sub 12 zile. când începe sa fie administrat: se tine in frigider. cu el se hrăneşte doar matca. in infecţii ascunse. sportivi. Foarte eficient in giardia. exina etc.sub forma pura. lapte. de aceea – sub forma de tinctura. pe nemâncate. o bobiţă mica (mărgeluţa). sublingual. . Sub doua forme: . la copii: 3-5 pic/zi. preadolescenţi: 10-15 picături/zi etc. ermetic – se consuma câte o bobiţă pe zi. Lăptişorul de matcă – produs glandular al albinei. Poate fi folosit: . combinata cu propolisul are rezultate extraordinare si in hepatita B sau C. Combinat cu apa distilata: in cosmetica.

Se poate administra sub trei forme: . este radioprotector. Veninul de albine – se foloseşte in toate cazurile in care imunitatea organismului trebuie crescuta: in reumatisme. la cele cu probleme digestive: la ¼ h după masa. se folosesc albine tinere. poliartrita reumatoida. intr-o cana cu apa (1-3 ori pe zi). gelatinoasa si lichidul este limpede. începe faza a doua de fermentaţie. se pun intr-un butoiaş descoperit si se lasă sa fermenteze la o temperatura de minim 24 de grade. Cura cu oţetul de mere şi miere – cura după dr. indirect: pentru slăbit. fluor. reglează echilibrul acido-bazic. Alfa D3. cu infecţii renale. are o tărie de 4-7 grade. este un produs destinat bărbaţilor. in scleroza multipla. Fabricarea oţetului de mere si miere: mere spălate. după doua săptămâni: strecurat. in spondilita. cantitatea de miere folosita: 150 g . foarte bun pentru cei cu tendinţe de depuneri calcice. iod etc. la cele cu ulcer activ: nu se administrează. se face mai întâi testul daca pacientul este alergic: o înţepătura la glezna. Este mult mai eficienta tratarea osteoporozei prin produse apicole. in funcţie de temperatura. Se administrează cate doua linguriţe oţet + 1-2 linguriţe de mire. rase cu totul pe răzătoarea mare sau zdrobite. se pune sucul intr-un butoiaş legat cu tifon la gura de data aceasta. pentru persoanele cu probleme de dinamica sexuala/activitate hormonala masculina. persoanele sănătoase: poate fi administrat oricând.maxim 300 g /litru. conţine magneziu. 1 kg mere/2 l apa – 150 g miere /1 l apa. medicaţia clasica pentru osteoporoza: Ca + D3. In cazuri speciale poate fi folosit si de către femei. la fiecare litru de suc se pun 50 g de miere. metabolismul grăsimilor. uşor alcoolic. dar. pentru osteopenie: Miacalcic (= calcitonina sintetica de somon). Dizolva calciul si uraţii din articulaţii. cu o zi înainte ca larva sa fie căpăcită. cura . se lasă sa fermenteze 40-60 de zile. după doua săptămâni se poate folosi.Mierea + propolis + cura cu oţet de mere si miere: tratament preventiv pentru osteoporoza (cura . calciu. Când procesul e gata: deasupra se formează ca o membrana de 2-3 cm.pauza). chiar daca este alergic. Jarvis.înţepături naturale. in boli antiimune. naturale. se trage cu furtun in alt vas. sucul – evaluat la loc. in osteoporoza declarata: Fosamax – risc de ulceraţii esofagiene. pentru sportivi. culturişti (pentru creşterea masei musculare). amestecate binebine. stors prin tifon. in general. Este un reglator metabolic. nu va fi 56 . cu guta. Apilarminul – este triturat de larve de trântori. este un excelent energizant pentru omul sănătos. cântărite. când cidrul rezultat după prima faza. se da membrana la o parte.pauza. potasiu. conţine lăptişor şi un precursor hormonal masculin. brom. scade colesterolul si acidul uric. Oţetul se face din suc natural de mere combinat cu miere: fermentat. timp de doi ani isi păstrează calităţile. pentru rinichi este foarte bun. trecându-se chiar prin tifon.

3x3. unguente speciale care conţin venin de albine (ex. paravertebral.- foarte afectat. 5x5. abdomen sau alte zone sensibile. după ce trece reacţia: in funcţie de afecţiune. 4x4. se va urma schema 1 înţepătura mai multe zile. 6x6 stagnare in platou mai multe zile. pauza. in scleroza: pe membre. Apirevin etc. fata. se repeta.zile. apoi scădem progresiv. daca nu este alergic: va avea un uşor edem 1. in zone musculare sau articulaţii.) 57 . sub forma injectabila. apoi 2x2. înţepăturile se vor face in zona afectata de obicei. nu pe gat. numărul maxim de înţepături admise intr-o singura şedinţa: 12. antebraţ.

gimnastica. cura cu oţet de mere si miere. poate genera miozita (inflamaţia muşchilor). Când apar. In faze avansate se formează noduri in articulaţii. In reumatismul infecţios acut tratamentul cu antibiotice este obligatoriu. consum sporit de miere. Când ataca muşchii. Analiza prin care se diagnostichează se numeşte SA. articulaţii. umăr. gimnastica 58 . la copii mici – 3-5 picături. cervicala si a centurii scapulo-humerale. infecţii urinare etc. Diagnosticul se pune in urma analizei reumatoide. In faza sa cea mai grava. soare si nămol (Amara. Poliartrita reumatoida este mai frecventa la femei si debutează încet. durerile sunt vagi si localizate in zona sacro-iliaca. reflexoterapie. Tratamentul consta in reflexoterapie si cura cu tinctura de propolis. sub forma unor pusee periodice (o data la 6 luni). nu se aplica masaje. cu scopul întăririi sistemului imunitar al organismului. fie ca blochează gâtul (brad). Tratamentele moderne sunt eficiente astfel incât streptococul este înlăturat definitiv.X. RECUPERARE MEDICALA Reumatismul poate lua doua forme: articular acut si abarticular (la muşchi). tratament intensiv: apiterapie. La un nivel mai ridicat al evoluţiei bolii se aplica masaj terapeutic. Reumatismul se poate instala la nivelul oricarui organ. sejur in staţiuni balneare cu lacuri sărate. boala anchilozează coastele si sternul ceea ce duce la insuficienta respiratorie si cardiaca. apărute cel mai adesea in copilărie. Spondilita anchilozanta este dificil de diagnosticat din timp întrucât nu se manifesta dureros. la copii mai mari de 6 ani – 10-15 picături. Este mai frecventa la bărbaţi si evoluează spre anchilozarea lenta a CV. Reumatismul articular acut se tratează cu reflexoterapie. Este o boala infecţioasa declanşata de infecţia cu streptococ betahemolitic (in sânge) ca urmare a unor abcese. Inflamaţia cuprinde treptat întreaga coloana vertebrala si fie o deformează sub forma unei cocoaşe. apoi la cot.. In cazul spondilitei si poliartritei: la cea mai mica bănuiala tratamentul trebuie început. Tratamentul in faza incipienta consta in cura cu oţet de mere si miere si tinctura de propolis. fara simptome deosebite. reflexoterapie. masaj terapeutic. daca aşteptam confirmarea diagnosticului va fi prea târziu boala avansând mult prea mult. Analize: ASLO si VSH. Lacul Sarat). sejur in staţiuni balneare. Se recomanda si apiterapie pentru intarirea factorilor imunitari: cura cu tinctura de propolis: la adulţi . Se manifesta prin dureri ale articulaţiei degetului mijlociu după care se întinde la toata mina. La radiografie are aspectul unui trunchi de bambus sau a unei linii de tramvai cu trei sine.20 picături de 3 ori pe zi. gimnastica. ca urmare a sudurilor dintre apofizele spinoase si cele laterale.

medicala articulara. este provocata de forţarea articulaţiei sau tendoanelor. reflexoterapie. Discopatiile reprezintă afecţiuni ale discului intervertebral avănd drept cauze cifozele. Tratamentul consta in masaj cu gheata aplicat paravertebral si fesier in zona dureroasa. 59 . in funcţie de stadiul bolii – tratamentul adecvat: exerciţii respiratorii. Tratament: masaj terapeutic de regenerare. lordozele. Cel mai adesea un astfel de tratament se continua pentru tot restul vieţii. După o astfel de operaţie este absolut necesar un tratament de recuperare având ca scop evitarea sclerozării ţesutului. el consta in masaj terapeutic executat cel puţin o data pe săptămâna sau măcar doua serii de 10-15 şedinţe de doua ori pe an. Pe măsura ce pacientul îşi revine se renunţa la masajul cu gheata si se trece la gimnastica uşoara executata din poziţia întins pe spate. apoi la parestezie sau chiar la pareza. deşi calmează durerile. Lombalgia (discopatia acuta) se tratează cu masaj cu gheaţă (local) si cu laser. Discopatiile netratate duc la depunerea de substanţa calcica intre apofizele laterale sub forma de osteofite (ciocuri). Periartrita este inflamaţia ţesuturilor (bureletul si capsula) care înconjoară o articulaţie. Tratament: in prima faza doar repaus la pat. de-a lungul a 56 luni. gimnastica de întreţinere. Se manifesta prin dureri violente pe traseul nervului sciatic (in zona L5-S1. laser (cu efect decongestiv si antiinflamator). pacientul va avea perna sub genunchi daca este aşezat cu fata in sus si sub glezne si pântece daca este aşezat cu fata in jos. lombalgia duce la hernia de disc. coloana rectilinie. Terminaţia -oza = degenerare iar –ita = inflamare. determinând contracţii musculare. Daca sta pe o parte se recomanda cu picior întins si unul flexat spre piept. masaj sedativ al cutiei toracice. Sunt contraindicate băile fierbinţi. In timpul acestui tratament. in serii de 5-15 zile. timp de 5-10 minute de 3 ori pe zi. Tratamentul alopat frecvent uzitat in astfel de cazuri si anume infiltraţiile cu hidrocortizon. daca se ia decizia intervenţiei chirurgicale. L3L4). Ele mai pot evolua si in direcţia iritării rădăcinii nervoase ce determina hipoxia nervului si in final spondiloza. Discopatia lombara poate fi fie sub forma lombalgiei (dureri ale CV in zona lombara) fie sub forma lombosciaticii (dureri al CV in zona lombara si ale piciorului). apoi. sedentarism. Masajul terapeutic se aplica numai după ieşirea din criza iar gimnastica doar la final. Netratata. se începe un tratament preoperator ce urmăreşte delordozarea coloanei lombare prin relaxarea muşchilor si dilatarea spatiilor intervertebrale. duc in timp la sclerozarea ţesuturilor si la ruperea tendoanelor. In astfel de cazuri nu este afectat doar discul ci si ligamentele. Intervenţia chirurgicala consta in curăţarea sau chiar îndepărtarea discului afectat.

tinctura de propolis. in faza a patra – kinetoterapie pentru ruperea aderentelor. inflamaţiilor articulaţiei. Pot exista si forme parţiale de artroza la coloana vertebrala: cervical inferior. Artrozele sunt afecţiuni articulare degenerative (de uzura) caracterizate prin alterarea distructiva a cartilagiilor sau fibrocartilagiilor articulare. la fete: pana la 24 – 25 ani. pot apărea si la articulaţiile pumnului. Laser la nivelul articulaţiei. alimentaţie.(Artrita este inflamaţia articulaţiei. lăptişor da matca. traumatismelor (fracturi). umărului si gleznei ca urmare a unor fracturi sau chiar la articulaţia temporo-mandibulara. depistate la timp. evoluează spre faza a doua: cuprinde articulaţia iar durerea devine acuta si apare in special noaptea. Gonartroza este artroza genunchiului iar coxartroza este cea a soldului. pot fi corectate. Periartrita scapulo-humerala (PSH) este cea mai frecventa dintre formele de periartrita. Ele apar datorita lipsei de mişcare. gimnastica uşoara. bai sau cataplasme cu tărâţe si foi de varza. reflexoterapie. in faza a doua – masaj cu gheata. flebita este inflamaţia unei vene iar tromboflebita este inflamaţia venei însoţita de apariţia unui cheag de sânge). regim alimentar si controlul greutăţii. la băieţi: 26-28 ani. sejur in staţiune balneara. Tratamentul consta in cura cu oţet de mere si miere. In prima faza. 60 . masajul pentru tonifierea musculaturii si creşterea metabolismului local. in faza a treia – masaj. gimnastica in apa. Scolioze si cifoze Vârsta optima de începere a tratamentului: de mici. Tratamentul consta in kinetoterapie de echilibrare.). Netratata. masaj de relaxare in cazul contracturilor si blocajelor. Ea poate evolua spre gibozitate (cocoaşa) datorita infecţiei cu morbul lui Pott. In faza a treia sunt cuprinse tendoanele si muşchii iar in ultima faza are loc blocarea umărului ca urmare a depunerilor de calciu. După echilibrarea musculaturii se urmăreşte tonifierea musculaturii paravertebrale si abdominale. La articulaţiile mici se recomanda gimnastica in apa calda iar la articulaţiile mari se poate face încălzirea acestora si cu foenul. arterita este inflamaţia unui vas de sânge. reflexoterapie si fără gimnastica. masaj selectiv tot pentru echilibrare (excitant si relaxant).masaj terapeutic si gimnastica uşoara activa. Mai rar. Tratamentul este gradat in funcţie de faza de evoluţie a bolii: in prima faza . dorsal. gimnastica medicala (fără greutate pe genunchi/sold etc. Tuberculoza osoasa duce la înmuierea osului prin apariţia unor fistule osoase si este adeseori urmarea tuberculozei pulmonare (bacilul lui Koch) care devine rezistenta si ataca sistemul osos. laser. gimnastica. umărul este dureros.

La kinetoterapie: nu exista programe standard. deşi datează de la naştere. Tratament: aparat gipsat.pacientul pe canapea cu fata in sus: echilibram si relaxam soldurile. daca apare scolioza. daca diferenţa este mai mica de 3 cm: poate fi corectata. in general se merge pe gimnastica asimetrica. se face flexia coapsei pa bazin.pacientul cu spatele la noi. trebuie conceput un program pentru fiecare persoana in parte. in spatele acestuia. reflexoterapie.Tratamentul de baza cuprinde: kinetoterapie (inclusiv subacvatica.5-2 m de pacient. trebuie verificat si şoldul. daca sunt crepitaţii/cracmente: avem gonartroza in diverse stadii. subluxaţia poate fi corectata prin tehnici speciale de reechilibrare si gimnastica medicala. Tratamentul de recuperare: apiterapie de regenerare. Problema. urmăreşte apoi vârful omoplaţilor. . gimnastica articulara pe membrul sanatos. înot). Luxaţia poate fi completa când cele doua suprafeţe articulare nu mai au nici un fel de contact ori incompleta (subluxaţie) când mai exista un oarecare contact intre suprafeţele articulare.pacientul cu fata spre terapeut.la genunchi: se verifica rotula (lateral si longitudinal). in anumite situaţii poate fi adjuvanta si reflexoterapia. O data cu ieşirea osului din articulaţie are loc si ruperea bureletului si capsulei articulare (trauma mecanica). dupa scoaterea aparatului gipsat: si LT. daca sunt diferenţe de nivel. masajul este adjuvant. tangenta ceafa – umeri – fese. .pacientul in picioare: se urmăreşte linia genunchilor. se urmăreşte unghiul maxim de cifoza/lordoza. acesta urmăreşte simetria claviculelor.pacientul din profil: terapeutul urmăreşte. Luxaţia este deplasarea anormala a doua suprafeţe articulare care isi pierd raporturile lor normale si sunt menţinute permanent in aceasta situaţie. daca sunt mai sus sau mai jos si musculatura paravertebrala. terapeutul. plica genunchiului. eventual cura cu nămol. helioterapie. când se ia in greutate sau la prima sarcina. pentru a vedea eventualele diferenţe de lungime. dintr-o parte. Când centrul de greutate este pe tricepsul sural (pe gamba avem ca o gâlmă ) – pacientul fie poarta tocuri fie are platfus. facem presiune sub rotula cu degetul (depistam daca este lichid). poate sa se manifeste in adolescenta. apropiem călcâiele (tălpile). bolta plantara. ca sa fim siguri. apoi masaj si gimnastica pana la recuperare. Daca diferenţa este de 3 cm. Examenul pentru trenul inferior . pentru menisc: forţăm prin 61 . chiar a mameloanelor si simetria soldurilor. cura balneara. măsuram membrele inferioare din creasta iliaca anterioara pana la maleola interna. de la 1. urmăreşte linia umerilor. va fi un masaj selectiv pentru reechilibrarea musculaturii. sa nu fie o subluxaţie congenitala de sold. Examenul: . . Subluxaţia congenitala de şold La fete. .

Se poate face si reflexoterapie. Dupa aparenta recuperare (dupa faza acuta) se va face masaj terapeutic de restabilire si kinetoterapie (gimnastica de întărire a ligamentelor. ce antrenează întinderea. Tratament: in funcţie de gravitate: kinetoterapie. Se mai recomanda cataplasme/bai călduţe cu tărâţe si cataplasme cu frunze de varza si tinerea picioarelor ridicate pe perna. ruptura sau smulgerea tendoanelor sau ligamentelor fara deplasarea suprafeţelor articulare. slabite ca urmare a laxitatii posttraumaticearticulaţiei).constau in fisurarea sau ruperea osului.). menta etc. Fracturile . gimnastica izometrica (serii de contracţii – 4. astfel ca după îndepărtarea aparatului gipsat este absolut necesar un tratament intensiv de recuperare ce consta in LT pe locul fracturat. daca nu: se strecoara si se aplica cataplasme cu tărâţele respective. masaj terapeutic.). In cazul fracturilor tratamentul de recuperare incepe inca in timpul aparatului gipsat. Fastum Gel. Prin geluiri. tot ce ne permite.5 sec.10 sec. este foarte bogata in vitamina B (intreg complexul de vitamine B). se va face masaj si gimnastica a membrului sanatos. vasul se pune la fiert si se lasa apoi la racit pana la temperatura corpului. Consolidarea efectiva a osului fracturat are loc intr-un interval de 6-12 luni. la scoaterea aparatului gipsat constatam ca membrul este tumefiat datorita stazei limfatice si venoase – masaj intens de decongestionare si drenaj limfatic.rotirea gambei (in flexie la 90 de grade) faţă de coapsa. se poate face si reflexoterapie.este o leziune traumatica articulara (capsulo-ligamentara). Entorsa poate fi uşoară. masaj (mai întâi sedativ apoi excitant). brusca. medie sau grava. Diclofenac. produsa de o mişcare forţata. apoi gimnastica si cu membrul care este in ghips – contractii izometrice. 62 . creme pe baza de spânz. Prepararea amestecului de tărâţe: se pune un pumn de târăţe intr-un vas cu apa. Voltaren. daca simţim „cârâieli/cracmente/crepitaţii” avem o afecţiune a meniscului. masaj cu gheata de 2-3 ori pe zi. masaj uşor cu crema antiinflamatorie (Heat Lotion crema roşie Aloe Vera. si de relaxare –8. extensie.când apare joc lateral avem deficienţe ligamentare. cu membrul bolnav se fac miscari in vasul cu apa si târăţe. Pacientul urmeaza o dieta cu alimente bogate in calciu. dimineata si seara inainte de culcare (doarme cu ea). Cele mai frecvente sunt entorsa gleznei sau a genunchiului. laser. laser terapeutic. arnica. daca degetele sunt libere: miscari de flexie. Entorsa . stimulând astfel circulaţia si revigorarea somatica a membrului gipsat prin influx nervos. compozitia se refoloseste mai multe zile. . fricţiuni si laser se urmăreşte îndepărtarea depunerilor de calciu vicios de pe traiectul de fisura. In formele sale cele mai grave pot avea loc si rupturi de fibre musculare sau chiar de muşchi întregi si de tendoane sau ligamente. Tratamentul de recuperare consta in repaus total/imobilizarea articulatiei.

este o boala metabolica ce afectează pancreasul.multe purine (proteine) provenite preponderent din carnea animalelor tinere. carne grasa. Guta . ştevie. se încălzeşte (CALOR) si devine dureroasa (DOLOR). Pentru stagnarea creşterii nivelului de acid uric se administreaza Milurit si Alopurinol. cura balneara in climat sedativ. efort fizic mediu (gimnastica medicala moderat sau simple plimbări in parc). generează cantităţi mari de acid uric pe care rinichiul nu reuşeşte sa le elimine si care se depune subcutanat pe articulaţie sub forma de cristale (trofi). de afin . pe cele din membrana rinichilor (scapă in sânge substanţe ce trebuiau prelucrate) si din membrele superioare si inferioare (ceea ce duce la neuropatia diabetica ce generează arterita diabetica ce se manifesta îndeosebi prin crampe in moleta). fasole. îndeosebi noaptea. Peste 200 apare glucozoria (zahar in urina). porc. poate fi atacata si articulaţia genunchiului. Aceste medicamente nu rezolva insa problema ci doar îndepărtează crizele. ochii si da diaree severa. numai la cei cu glicemie sub 130). lăptişor de matca (scade glicemia si previne degradarea ţesuturilor). nici la cote înalte). Tratamentul natural presupune mai întâi un regim alimentar fără alcool. rinichii. cura cu polen. spanac. Aceste purine. in plus. La depunerea de trofi peste un anumit nivel se declanşează criza gutoasa. Valorile normale ale zaharului in sânge sunt de 70-140. in special după depăşirea vârstei de 40 de ani. Semnele sale clinice sunt sete. fasole uscata). Diabetul poate fi insulinodependent (apariţie juvenila) sau in timpul vieţii (se tratează cu sulfamida si regim alimentar). urinari in cantitati mari. prin metabolizare. carne tânără. cura cu oţet de mere si miere (– cu precauţie. Zaharoza circulanta in sânge distruge ţesuturile si vasele de sânge in special pe cele din retina (ceea ce duce la retinopatie diabetica). Până in 180-200 se controlează cu sulfamida si regim alimentar. vânat. astfel încât zaharoza nu mai poate fi metabolizata. bulimie. Se manifesta prin crize de artrita acuta. cura cu oţetul de mere 63 .Boli metabolice Diabetul . se înroşeşte (RUBOR). Creşterea concentraţiei acestuia in sânge se numeşte hiperuricemie. Tratamentul consta din regim alimentar. ideal una pe săptămâna. pentru întreţinere). Atipic. Articulaţia se umfla (TUMOR). uscăciune in gura. dau si dependenta. fitoterapie (frunze de salvie.este o boala metabolica ce poate apărea si dintr-o predispoziţie ereditara dar si din excese alimentare . de cruţare (nu pe litoral. grăsimi. regim de viata si mişcare. Durerea este pulsatorie.conţin insulina vegetala. Tratamentul alopat pentru guta este Colchicina care este insa toxic: ataca ficatul. reflexoterapie (minim 1520 de şedinţe de doua ori pe an iar in rest cel puţin o şedinţa pe luna. localizata deseori la articulaţia halucelui. Cel mai frecvent se întâlneşte la bărbaţi. acesta fie nu mai produce insulina deloc fie o produce dar in cantitate insuficienta.

cauzele sunt multiple. gimnastica obligatorie. in ceai călduţ (nici rece. izvoare. multe legume si fructe. tinctura de propolis. nici fierbinte. feţei şi frunţii. tinctura de propolis pentru reglare metabolica. Tratament fizioterapic: regim alimentar. apiterapie. . cauze glandulare. Constipaţia Stare patologică caracterizată prin dificultatea sau imposibilitatea de eliminare a materiilor fecale. după anestezii. cura cu polen. cura cu oţet de mere si miere. la bărbaţi după 40 de ani sau după traumatisme. Terapia: . mese mici si dese 3-5/zi. Olăneşti. Căciulata). sedentarismul. Tratamentul fizioterapic: cure cu lăptişor de matca (2-5 g. iaurt. tinctura de propolis diluat in lapte (daca îl suporta). reflexoterapie – foarte benefica. la femei: inaltimea in cm – 105. fara grasimi. Afecţiuni gastrice/Ulcer Nu trebuie sa se ajungă la ulcer. dar cel mai frecvent la femei după menopauza. gimnastica uşoara. Masa: un singur fel. in funcţie de afecţiune: fie lapte cald cu miere.reflexoterapie (insistenta si pe sistemul endocrin). fără lichide in timpul meselor. afecţiuni ovariene./cura – pauza. cura cu ape minerale (Călimăneşti. fructe. nu numai pe intestine si colon). .cauzata adesea de trio-ul: tulburări biliare. lichide multe. dimpotrivă. masajul capului. când tranzitul intestinal se normalizează – sa avem grija sa-l menţinem. fie. tărâţe in apa/lapte cu miere. masaj cervical. regim alimentar bogat in produse care conţin Calciu.si miere. cruditati. ce depaseste: reprezinta tendinte de ingrasare – pana la obezitate). Obezitatea Reprezinta cresterea greutatii cu mai mult de 5 kg fata de greutatea normala (la barbati greutatea normala este exprimata astfel: inaltimea in cm – 100. Osteoporoza Poate apărea la orice vârsta. fără extreme)– îndulcit cu o miere pe care o suporta cel mai bine. Tratamentul: reflexoterapie. reflexoterapie (insistenta si pe bila. cura balneara. Regim alimentar in primul rând: mese regulate si cantitativ mici. echilibru cu factorii de stres. apoi iar cura). Reflexoterapia: foarte indicata. Dieta: fara alimete rafinate. 64 . Cauzele obezitatii: alimentatia. puţin si bogat.regim alimentar adecvat in raport cu efortul depus.gimnastica de intretinere. Migrena rebelă .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful