P. 1
44397478-Curs-Masaj

44397478-Curs-Masaj

5.0

|Views: 802|Likes:
Published by Mara Mirabela

More info:

Published by: Mara Mirabela on Sep 13, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/08/2013

pdf

text

original

Sections

  • I. Noţiuni introductive
  • II. Masajul segmentar
  • III. REUMATOLOGIE
  • IV. BIOMECANICĂ ŞI KINETOLOGIE
  • V. TEHNICI SPECIALE DE MASAJ
  • VI. Masajul bioenergetic după Djuna Davitaşvili ( - „Masajul fără contact”)
  • VII. BALNEOTERAPIE
  • VIII. ELECTROTERAPIE
  • IX. APITERAPIE
  • X. RECUPERARE MEDICALA

I.

Noţiuni introductive

MASAJUL MEDICAL cuprinde doua noţiuni: masajul regional si masajul zonal. Masajul regional + masajul zonal = masajul terapeutic sau medical.

Masajul regional – reprezintă masajul regiunii in care este inclusa si zona de tratat; pe regiunea respectiva vom executa un masaj compus din neteziri, frământări si bateri pentru stimularea circulaţiei pe întreaga regiune. Masajul zonal – este masajul concentrat asupra articulaţiilor (elementelor periarticulare), tendoanelor, ligamentelor, periostului; este compus din neteziri, geluiri, fricţiuni, vibraţii.

II. Masajul segmentar

MASAJUL SPATELUI Masajul spatelui – cuprinde regiunea dorsala (toracala), regiunea lombara si regiunea sacro-fesiera. Coloana vertebrala: - cervicala C: 7 vertebre C1 – C7; - toracala sau dorsala: 12 vertebre T1 – T12 sau D1 –D12; - lombara: 5 vertebre, cele mai mari: L1 – L5; - sacrala: 5 vertebre sudate care formează osul sacru notat de obicei S1; - coccigiana: 4 sau 5 vertebre sudate.
1

Masajul regiunii dorsale Regiunea este delimitata superior de linia care trece printre vertebrele C7 si T1 si inferior de linia care trece printre T12 si L1. Se executa mai întâi un masaj regional, care depăşeşte liniile de delimitare a regiunii dorsale, iar in cadrul masajului zonal ne concentram cu geluiri, fricţiuni si vibraţii asupra articulaţiilor intervertebrale, capsulei articulare si asupra ligamentelor de prindere a muşchilor paravertebrali. Prelucrăm de asemenea muchiile omoplatului si inserţiile diverşilor muşchi eventual afectaţi. Masajul regiunii lombare Regiunea este delimitata superior de linia care trece printre vertebrele T12 si L1 si inferior de linia care trece printre vertebrele L5 si S1. In cadrul masajului zonal ne vom concentra asupra elementelor care compun coloana vertebrala lombara, asupra articulaţiei dintre L5 si S1 si asupra crestelor iliace lombare. In caz de discopatii sau alte afecţiuni ale coloanei lombare, când apar contracturi ale musculaturii paravertebrale, vom plasa o perna sub abdomenul pacientului pentru delordozareea coloanei lombare si relaxarea musculaturii paravertebrale. Masajul regiunii fesiere Regiunea este delimitata superior de creasta iliaca corespondenta si inferior de plica fesiera. Pacientul este poziţionat cu fata in jos (decubit ventral). Netezirea regiunii: aşezăm mâinile mână peste mână cu partea cubitala lateral de articulaţia soldului; îmbrăcăm cu palmele regiunea fesiera, deschidem in evantai o mana ajungând superior pana la creasta iliaca superioara iar cealaltă inferior până la nivelul plicii fesiere; refacem traseul iniţial până când reajungem la poziţia de început. Prelucram regiunea prin neteziri, frământări si batere sub toate formele; geluiri si fricţiuni vom face printre fibrele muşchilor fesieri, superior pe creasta iliaca, inferior la nivelul plicii fesiere iar lateral la nivelul articulaţiei si al trohanterului. De obicei masajul regiunii fesiere se face in caz de atrofii ale muşchilor fesieri sau in afecţiuni ale articulaţiei soldului (v. coxartroza, de ex.).

MASAJUL MEDICAL IN AFECŢIUNILE COLOANEI VERTEBRALE Scolioza = deviaţie a coloanei vertebrale in plan frontal; - in C sau in S (simpla sau dubla); - se executa in curbura interna a scoliozei un masaj sedativ (- manevre sedative asupra musculaturii paravertebrale contractate) iar in interiorul curburii
2

executam manevre excitante care sa tonifice musculatura paravertebrala întinsa, in felul acesta producându-se o echilibrare a regiunii. Pentru rezultatele cele mai bune masajul se va asocia in mod obligatoriu cu gimnastica medicala. Cifoza = „cocoaşa”; - in unghiul cifotic maxim vom executa manevre sedative, iar deasupra si dedesubtul acestei zone vom executa manevre excitante care sa forţeze coloana si musculatura sa se echilibreze. Masajul trebuie combinat cu gimnastica medicala. Spondilita Se face un masaj sedativ asupra musculaturii spatelui, in special asupra muşchilor paravertebrali si un masaj zonal uşor asupra articulaţiilor intervertebrale, combinat cu gimnastică respiratorie pentru a preîntâmpina prinderea articulaţiilor dintre coloana si coaste si a celor dintre coaste si stern, care ar putea duce mai târziu la probleme respiratorii destul de grave. Discopatiile - sunt afecţiuni ale discurilor intervertebrale (uzuri, degenerări); - produc dureri locale si contracturi ale musculaturii paravertebrale locale; - se întâlnesc cel mai frecvent la nivel lombar si cervical. Se executa manevre sedative (de relaxare) asupra musculaturii paravertebrale si se face un masaj zonal asupra articulaţiilor intervertebrale si asupra discurilor, masaj care va produce o creştere de metabolism locala cu fenomen de regenerare. Trebuie sa se facă apoi, in mod regulat, un masaj de întreţinere. Hernia de disc - cel mai frecvent se întâlneşte tot in regiunea lombara; - apare o iritaţie cu dureri puternice atât locale cat si cu iradieri in lungul nervului afectat – sciatic; - in faza acuta, când sunt dureri violente, masajul este contraindicat; recomandarea principala; repaus realizat fie in decubit ventral cu o perna sub abdomen, fie in decubit dorsal cu doua perne plasate sub genunchi. Masajul se va începe in faza subacuta: sedativ asupra regiunii lombare si sacrofesiere, si un masaj sedativ sau excitant – după caz – asupra membrelor inferioare.

3

entorse. bicicleta. alunecăm apoi cu policele netezind pe sub rotulă până la spaţiul articular. poziţionăm membrul inferior in dublă flexie si facem un masaj zonal asupra articulaţiei. geluiri.netezirea: plasam degetele 1. la nivelul trohanterului si lateral de articulaţie. .facem întâi un masaj regional al gambei si coapsei.facem apoi geluiri. Gimnastica: contracţii izometrice ale musculaturii fesiere. după care plasam o mana sub glezna pacientului.piciorul propriu-zis: de la gleznă în jos. vibraţii – la nivelul plicii fesiere si lateral.regiunea gambei: de la articulaţia gleznei la articulaţia genunchiului. mişcări de lateralitate etc.MASAJUL MEMBRULUI INFERIOR Membrul inferior se descompune in: . apoi pe lângă tendonul rotulian până pe tibie. fricţiuni. vibraţii pe aceleaşi trasee. Masajul articulaţiei genunchiului Poziţia iniţiala a pacientului: in decubit ventral. deasupra sau in faţa rotulei. la nivelul plicii inghinale. Încheiem cu gimnastica (mişcări) pentru articulaţia şoldului: flexia coapsei pe bazin. ridicam uşor gamba flectând genunchiul si facem neteziri (cu partea cubitala a mâinii). 2. coborâm pe sub rotulă.poziţionăm membrul inferior in duble flexie si executam masajul zonal asupra articulaţiei genunchiului. la nivelul articulaţiei si al trohanterului. Ca gimnastică avem flexia şi extensia genunchiului (a gambei pe coapsă). . Cele mai frecvente afecţiuni (de obicei la sportivi dar nu numai): de natură traumatică . 3 si indexul la nivelul plicii genunchiului (sub articulaţia genunchiului) iar policele de o parte si de alta a tendonului muşchiului cvadriceps. Masajul articulaţiei şoldului La început pacientul va sta cu fata in jos si facem un masaj regional asupra regiunii fesiere si a coapsei. gonartroză etc. fricţiuni.facem mai întâi un masaj regional al gambei si coapsei. prelucrând spaţiul articular. . Invitam pacientul sa se întoarcă cu fata in sus si începem cu un masaj regional al coapsei.regiunea coapsei: de la genunchi la articulaţia soldului. . după care executam un masaj zonal – geluiri. . afecţiuni ale meniscului. 4 . Tot aici este cuprinsa si articulaţia coxofemurala (şoldul). fricţiuni si vibraţii la nivelul plicii genunchiului. Invitam pacientul sa se întoarcă cu fata in sus: . refacem traseul în sens invers până la rotulă. coborâm apoi cu policele pe părţile laterale ale articulaţiei spre plica genunchiului. . Afecţiunile cele mai frecvente ale articulaţiei şoldului: coxartroza si subluxaţia de şold – se combina obligatoriu cu gimnastica medicala.

fractură sau după fracturi. Masajul articulaţiei gleznei Pacientul va sta la început cu faţa în jos şi vom face un masaj regional asupra gambei şi un masaj zonal la nivelul tendonului lui Ahile şi la nivelul calcaneului. bateri etc. Gimnastica gâtului: . Patologii: diverse. MASAJUL REGIUNII CERVICALE În caz de spondiloză vom insista cu geluiri.extensie. artroze la nivelul tarsului etc. Masajul medical la nivelul piciorului . vibraţii pe tot traseul coloanei cervicale. . vom decontracta musculatura contractată şi vom face o uşoară gimnastică la nivelul coloanei cervicale. inclusiv la nivelul braţului. . în nevralgii cervico-brahiale vom face un masaj de-a lungul traseului dureros. . apoi un masaj zonal asupra articulaţiei gleznei şi asupra tendonului care trece peste articulaţia gleznei. Gimnastică: .se face în caz de platfus.flexie . transversal.mişcări de rotaţie. redori după fracturi. iar geluirea.flexia şi extensia piciorului. Netezirea: se realizează intre police si index in jurul maleolelor. de altfel şi în masajul regional trebuie să insistăm pe tonifierea lui (prin frământări contratimp. vibraţia în jurul maleolelor. In caz de torticolis: facem un masaj sedativ asupra regiunii contractate (muşchiul trapez) si un masaj tonifiant pe musculatura antagonista 5 .lateral dreapta – lateral stânga.).flexia şi extensia articulaţiei piciorului. fricţiuni. fricţiunea. În caz de nevralgii Arnold vom insista cu geluiri şi fricţiuni în jurul găurilor nervului Arnold şi pe linia nucală. Invităm pacientul să se întoarcă cu faţa în sus şi facem un masaj regional asupra gambei şi piciorului. În contracturi musculare insistăm pe zona de contractură. artroza gleznei. de-a lungul liniei articulare şi printre tendoanele muşchilor flexori ai degetelor.mişcări de lateralitate şi de circumducţie. Afecţiunile cel mai des întâlnite: recuperarea după entorsă. .mişcări de circumducţie. .Încheiem cu gimnastică pentru articulaţia genunchiului şi pentru tonifierea muşchiului cvadriceps.

de la umăr spre regiunea cervicala. Masajul articulaţiei scapulo-humerale = masajul umărului. de la vârful acestuia pana la umăr. .depărtarea braţului de corp. iar cealaltă. până ajungem la poziţia iniţială. încercând o reechilibrare a situaţiei.extensia posterioara a braţului (retroducţie).sănătoasă.flexia anterioara (anteducţie 180 ). căuş si nuiele pe muşchi. . pe sub clavicula. de la acromion la manubriul sternal (de la umăr la stern). Mişcări: . 0 0 6 . îmbrăcăm cu palmele deltoidul pana la nivelul articulaţiei umărului.a doua netezire: netezim intre index si police separat cele doua fascicule ale deltoidului. La masajul regional vom face masajul muşchiului deltoid (treimea superioară a braţului).regiunea mâinii: de la articulaţia pumnului în jos. . Mai rar: o fricţiune uşoara cu policele in axila (in caz de luxaţie in special). care converg spre braţ si formează un unghi ca litera V = vârful deltoidian). apoi o palma îmbracă anterior muşchiul pectoral. . Bateri: uşoare. (muşchiul deltoid are doua fascicule: unul anterior si altul posterior. articulaţia umărului are toate gradele de mobilitate. daca situaţia e mai grava încercam o metoda de suprasolicitare a muşchiului trapez contractat prin mişcări cu rezistenta. Mâinile refac apoi acelaşi traseu in sens invers.regiunea antebraţului: de la cot la articulaţia pumnului. Tot pe acest traseu executăm geluiri. fricţiuni. muşchiul trapez si muşchiul pectoral. . . lateral in sus la 180 (abducţie). MASAJUL MEMBRULUI SUPERIOR Membrul superior cuprinde: . omoplatul. musculatura de pe omoplat.apropierea braţului de corp (adducţie). Trecem la masajul zonal: netezim spaţiul articular cu partea cubitală a mâinilor. Masajul articulaţiei umărului: cel mai complex. . anterior vom prelucra muşchiul pectoral si posterior jumătate din regiunea cervicala (muşchiul trapez si muşchii care se insera pe omoplat).netezirea pe muşchiul trapez. vibraţii.regiunea braţului: de la umăr la cot. .poziţionăm mâinile mana peste mana la nivelul vârfului deltoid.cu doua degete. apoi masaj de relaxare al întregii regiuni. posterior. Netezirile: . de la acromion in jos. spre linia axilei. Frământări: frământăm cele doua fascicule ale muşchiului deltoid.

mişcări de lateralitate. coborâm în lateral spre plica cotului pe linia articulara. luxaţie. artroza cotului. . apoi un masaj zonal asupra articulaţiei cotului. indexul de la ambele mâini îl poziţionăm la plica cotului. circumducţie.PSH (periartrita scapulo-hunerala) de origine reumatica sau traumatica. fără presiune prea mare.indexul de la ambele mâini pe fata articulaţiei si policele posterior pe linia articulara..redori după fracturi. vibraţii – si la nivelul plicii cotului. Pe acelaşi traseu executăm şi geluiri. tratament postentorsă. gen balama). Masajul articulaţiei cotului Facem mai întâi un masaj regional care sa cuprindă antebraţul si braţul. Gimnastica: . . . Încheiem cu mişcări gimnastica: flexia si extensia pumnului.rar: artroze. fricţiuni. .mişcări largi. pe braţ.mişcări combinate: ducerea mâinii sus la cap.). la spate etc.tratament după entorsa pumnului. de obicei după PSH. iar apoi cu indexul înspre părţile laterale. Masajul articulaţiei pumnului Vom face întâi masajul regional al antebraţului si al mâinii. probleme ligamentare etc. de circumducţie. redori după fracturi sau de alte origini (tăieri etc. de o parte şi de alta a tendonului tricepsului. indexul rămânând fix. Afecţiuni: .mişcări de rotaţie interna si externa (cu cotul îndoit in interiorul articulaţiei). după care alunecăm pe antebraţ. insistam cu masajul zonal: geluiri. punem mâna pacientului in şold. geluiri.diverse afecţiuni ale muşchilor (întinderi) etc. alunecăm cu policele până la nivelul articulaţiei (până între cei doi epicondili). . după care facem masajul zonal al articulaţiei pumnului netezind articulaţiile astfel: . în cerc. vibraţii spaţiul articular. Masajul mâinii Putem insista in caz de retracţie a tendoanelor flexorilor degetelor (boala Dupuytraine). iar policele deasupra articulaţiei. Afecţiuni: entorse. refacem traseul in sens invers până ajungem pe articulaţie intre cei doi epicondili. . mişcări de pronaţie si supinaţie.flexia si extensia cotului (cotul = pârghie de gradul II. iar in cadrul masajul regional sau zonal prelucram si tendoanele extensorilor degetelor care traversează articulaţia. Prelucrăm apoi prin geluiri. fricţiuni si vibraţii pentru elasticizarea 7 .artroza pumnului. .după entorse sau luxaţii. Afecţiuni mai des întâlnite: . mai întâi alunecăm cu policele spre părţile laterale. policele rămânând fix.

tendoanelor. Se mai face in caz de artroza a mâinii, a oaselor carpului, in redori dupa fracturi, pareze. Se insista mult cu gimnastica; se fac mişcări de închidere si deschidere a pumnului, flexia si extensia degetelor si a palmei; abducţia si adducţia degetelor pentru coordonare (ducem policele pana se întâlneşte cu pulpa fiecărui deget in parte), incheiat – descheiat singuri la nasturi; in caz de redori: gimnastica in bai călduţe; gimnastica cu mâinile in tarate înmuiate in apa calda. MASAJUL FEŢEI ŞI AL FRUNŢII In caz de pareze faciale vom face un masaj selectiv (pe musculatura flasca – tonifiere; pe musculatura normala – masaj de relaxare). Insistam in mod deosebit pe gimnastica; închiderea si deschiderea ochilor; închiderea si deschiderea ochilor si a gurii concomitent; ridicarea si încruntarea sprâncenelor; mandibula dusă înainte si înapoi; lateral dreapta – lateral stânga; vom insista spre partea afectata pentru a tonifia zona cu musculatura flască; se vor face si mişcări cu opoziţie; se umfla muşchii obrazului; gimnastica mimicii in oglinda – se strâmbă pentru reechilibrare); când pacientul poate sa fluiere singur: cazul este aproape rezolvat. Cu cât tratamentul este început mai repede, cu atât rezultatele sunt mai bune si mai rapide; lăsata: se produce asimetrie a feţei etc. In caz de recuperare după fractură de mandibulă gimnastica se va face unilateral tot către partea afectata. MASAJUL CAPULUI Masajul capului se face in scopul de a activa circulaţia la acest nivel si pentru activarea unor mecanisme reflexe. Se mai face intr-o anumită formulă în tratamentul migrenelor rebele (reflexoterapie; masaj terapeutic al regiunii cervicale; masaj terapeutic al capului, al feţei şi al frunţii). MASAJUL GÂTULUI (ANTERIOR) Pacientul poate sta fie culcat pe spate fie in şezut pe un scaun Terapeutul se poate poziţiona la capul pacientului daca acesta este culcat pe spate sau in fata acestuia atunci când este aşezat pe scaun. Avem doua neteziri:
8

- cu partea cubitala a mâinii, de sub mandibula pana la nivelul claviculelor, simetric pe ambele părţi ale gâtului anterior; - netezim cei doi muşchi SCM intre index si police de la occipital manubriul sternal (in masajul cosmetic netezirile se fac in sens invers); se vor executa frământări uşoare asupra muşchiului SCM cu atenţie in zona carotidei; In caz de torticolis: frământarea contratimp se va executa selectiv, unilateral. Geluirea si fricţiunea le vom executa pe clavicule si pe mandibula dar si pe occipital. Vibraţia se poate realiza pe toata suprafaţa, in funcţie de scopul urmărit. Baterea: numai sub forma de ciupituri. Mişcări – de lateralitate, de rotaţie; când e muşchiul afectat: flexii unilaterale; daca nu trece in acest fel: aplicam tehnica suprasolicitării pe partea muşchiului contractat. Putem mobiliza stânga-dreapta inelele esofagului prinzându-le intre index si police. Mişcări active: torticolis rebel – gimnastica cu rezistenţă pentru suprasolicitarea, apoi pentru relaxarea muşchiului contractat.

9

III. REUMATOLOGIE
Reumatologia – se ocupa cu studiul bolilor reumatice. Bolile reumatice pot fi clasificate in funcţie de factorii etiologici, patogeni sau morfologici. Putem avea: - reumatisme articulare; - reumatisme abarticulare (extraarticulare): nu prind articulaţiile, ci ţesuturile moi; de ex: bursite, fascite, miozite, nevralgii si nefrite, periartrite, tenosinovite, tendinite etc. De reţinut ca reumatismul este o boală a ţesutului conjunctiv (ţesut de susţinere); este caracterizata prin apariţia unor noduli numiţi Aschoff Talalaev mai ales la nivelul inserţiilor tendinoase si pe periost. Grupa reumatismelor articulare Reumatismele articulare pot fi de două feluri: 1). reumatisme inflamatorii; 2). reumatisme degenerative.

Reumatismul poliarticular acut (febra reumatică sau reumatismul Socolski Buyot) - este de natura infecţioasă (dat de infecţii cu streptococul betahemolitic din grupa A; poate debuta in urma unor faringo - amigdalite streptococice sau scarlatina, la 1-4 săptămâni); - se manifesta la persoane cu vârsta intre 3-27 de ani; intre 3 – 12 ani poate avea si prindere cardiaca (trebuie tratat din timp căci altfel se poate rămâne cu o cardita reumatica; 6-12 ani este perioada critică). - sunt cuprinse de obicei articulaţiile mari: genunchi, gleznă, cot, pumn, sold, intro succesiune relativ rapidă; poliartrita ce durează in general 2-3 săptămâni si nu lasă semne articulare; in perioada afectării, articulaţiile se tumefiază, devin calde, roşii si dureroase (principiul: rubor – calor – tumor - dolor), mai ales la mobilizarea activa; pot apărea si palpitaţii. - in momentul apariţiei acestor manifestări, in sânge apar anticorpi specifici (streptolizina) împotriva acestor antigene streptococice (in laborator ii determinam prin titrul Aslow; daca in mod normal este sub 200, acum creste peste 333). Examene de laborator: pentru diagnostic precis: - VSH: creste cu mult peste 25-30 mm/h; - Creste proteina C reactivă; - numărul de leucocite creste cu mult peste 15.000 – 20.000 pe mm3;
10

in funcţie de cat de virulent a fost reumatismul). . la nevoie se poate repeta.poate dura 2-3 luni. .c. progresiv si simetric.pe lângă articulaţii. la copii trebuie combătut rahitismul (bai de soare.) sau poliartrita cronica primara (p.c. Tratamentul antibiotic cu penicilina G (1600 unităţi/zi) sau cu eritromicina (copii: 40mg/kg corp/zi. regim igieno-dietetic. pielea devine atrofică. încep sa fie prinse si articulaţiile mijlocii. de asemenea. cura balneara. . factori favorizanţi: frig. - Poliartrita reumatoidă (p. fără tumefierea articulaţiilor sau pot apărea/dispărea pana se permanentizează. străvezie. fibrinogenul creste de asemenea. . Daca nu apar complicaţii durează 2-4 săptămâni. căldura).) sau poliartrita cronica evolutiva (p.la ochi : pot apărea irido-ciclite. mana stânga-dreapta etc). mişcare-sport moderat.boala începe insidios.e.durerile pot fi prezente luni-ani. 10 zile. daca apare si cardita .apare de obicei la femei si are incidenta maxima la 45-50 ani.p) este o boala generala a ţesutului conjunctiv. tratamentul trebuie sa dureze timp de aprox. . tegumentul se subţiază. se va face apoi profilaxie cu Moldamin (1. primele leziuni apar la nivelul sinovialei si apoi la nivelul cartilagiilor (la epifiza: capul osului) si in final se instalează anchiloza fibroasa. .când apar tumefacţiile: au caracter permanent. pot exista si cazuri explozive. devine lucios. se usucă si se descuamează. se asociază cu hematurie microscopica.Aslow creşte peste 333. Cu tratament se poate vindeca in totalitate. cu redoare dimineaţa. cura cu polen-lăptişor de matcă. articulaţiile sunt prinse simetric: cot stâng-drept. adulţi: si 1 g/kg corp/zi).are caracter inflamator.r. se alterează starea generala. apatie. Tratamentul fizioterapic: creşterea factorilor imunitari.200. creează leziuni si in organe si ţesuturi. in ţesutul interstiţial apar numeroşi noduli. apar dureri la nivelul articulaţiilor mici. se poate si la mâini si la picioare. apere o demielinizare. boala manifestându-se simetric. oboseala.000 unităţi/1 . oboseala. . cura cu oţet de mere si miere. discreta pierdere in greutate. uşor. 11 . la examenul de urina apar proteine (sau) albumine in urina= proteinurie (albuminurie). chiar progresiv. . cel mai frecvent degetele mijlocii la ambele mâini.2 sau 3 săptămâni. tinctura de propolis in diverse proporţii. muşchii încep sa se atrofieze de timpuriu. degetele se subţiază si apare degetul in fus.cauza apariţiei: imunitate scăzuta. apar leziuni nervoase (in special in coarnele anterioare ale măduvei spinării). consum sporit de miere.

iar alfa. Pe toate căile vom întări factorii imunitari. gimnastica moderata. Spondilita anchilozanta .Prinderea articulaţiilor: centripeta. apifitoterapie. lăptişor de matca. apare anchiloza fibroasa si o atrofie musculara mare. arata un nr. . echilibru munca-odihna. . sensibilitate crescuta/durere la mobilizare. exista si microteste pentru evidenţierea factorilor reumatoizi (de obicei este vorba de imunoglobuline: M. 12 . Examenul de laborator: .la electroforeza proteinelor serice. . de la articulaţiile distale spre centuri (de la exterior spre interior).este o boala a bărbatului tânăr: 20-30 ani.stadiu terminal. scăzut de albumine.VSH-ul creste la 80-100 ml/h. polen (primăvara-toamna). stare generala de inapetenţa si pierdere ponderata. . procesul de anchiloza fibroasa si osoasa se definitivează. articulaţiile încep sa se deformeze. prinderea articulaţiilor simetric. Tratament fizioterapic: La orice bănuiala fizioterapeutul trebuie sa înceapă tratamentul. testul reumatic cu imunoglobulinele A. G). uşor masaj de întreţinere. . încep sa se limiteze mişcările in articulaţii.stabilirea diagnosticului: in final tot pe semiologie (prinderea articulaţiilor mici.mai este numita si: spondilartrita anchilozanta. pentru a nu se ajunge in faza in care nu se mai poate face nimic. mai târziu. sunt prinse articulaţiile mici si mijlocii.testele de aglutinare: testul Valer Rozen si Latex: pozitiv. uneori si degetul in fus. G si A). tratament cu înţepături de albine.si beta-globulinele sunt crescute. 4. consum sporit de miere. apar tumefierile articulare. dureri spontane la mişcare. . Tratament : nu prea exista. cu tendinţa de a anchiloza. apare atrofia musculara.la început nu este concludent. boala Behterev. propolis. .are ca substrat o inflamaţie evolutiva si progresiva a articulaţiilor coloanei vertebrale. fixarea degetelor si genunchilor in poziţii vicioasa. cura balneara (ape sărate). . Boala evoluează in patru stadii: 1. tumefierea părţilor moi si a articulaţiilor. semne de osteoporoza. 3. 2. redoarea articulaţiilor dimineaţa. regim alimentar. pot fi prinse si articulaţiile sterno-claviculare si temporomandibulare. apare osteoporoza. apar subluxaţii. M.apare o uşoara anemie la hemograma. regim de viata. cura cu oţet de miere si mere.

. sunt prinse si articulaţiile coastelor. polen – o linguriţa după sau in timpul mesei. o data pe an (Sovata. Techirghiol. . pe contracturi. . miere. . o uşoara subfebrilitate. lordoza lombara începe sa dispară. Mangalia.cauzele apariţiei nu sunt cunoscute. in special regiunea lombara si CDL medical. cu cat evoluează : devine cifoza. Când apar deja anchilozele: putem tine boala in frâu. Masajul se va face iniţial sedativ.primele articulaţii prinse: articulaţiile sacro-iliace: apare o sinovita. .fenomenul clinic dominant: durerea care cuprinde întreaga coloana. doar încurajare si întreţinere. apare o rigiditate vertebrala. . treptat se instalează o redoare a coloanei vertebrale pana la cap si încep sa se modifice curburile coloanei vertebrale. .debutează cu dureri sacro-iliace.masaj de întreţinere a coloanei si musculaturii.intr-un număr variabil de ani coloana se anchilozează complet.sacroileita bilaterala. mersul: devine legănat. . nu exista tratament medicamentos.raport echilibrat: munca-odihna. . iradierea este de natura osoasa. . dar nu putem scăpa de ea. atrofii. .apifitoterapie (lăptişor de matcă. flexia anterioara se limitează. si înţepături albine).începe sa apară o paloare tegumentara. Daca boala ajunge in stadiul final: o putem doar ameliora. tinctura de propolis – 20 picături pe zi. . de cele mai multe ori coloana se cifozează sau se poate rigidiza si in poziţie rectilinie. . pot fi confundate cu tabloul clinic de sciatica. la început apar contracturi pe musculatura paravertebrala si muşchiul trapez. . . In etapa de manifestare evidenta a bolii: gimnastica medicala. implicit. gimnastica respiratorie.mişcare moderata si constanta. 13 .semne de iritaţie la ochi.cura balneara.creşterea factorilor imunitari – întreţinere si întărire a organismului din punct de vedere imunitar.examenul de laborator: neconcludent.procese de calcifiere a ligamentelor interspinoase si latero-laterale (aşa-numita „coloană de bambus”). . Tratamentul fizioterapic: . care dau probleme respiratorii. gimnastica de întreţinere.gimnastica respiratorie pe o perioada nelimitata. dar nu o putem îndepărta.regim de viata echilibrat. uneori si Felix). când apare ulterior atrofia musculara: masaj de tonifiere. o uşoara scădere in greutate. uşor se extinde la coloana vertebrala pana o cuprinde toata si in final prinde si centurile (bazin si umeri). . Examenul radiologic: . in final sunt prinse si centurile scapulara si pelvica. in 10% din cazuri apare si irido-cicleita.semne: dureri si rigiditate lombara care persista mai mult de trei luni.

factorii agravanţi: reumatismul. de exemplu). cea nepatogena este cel mai adesea in regiunea dorsala. asociate cu o postura vicioasa la 14 . . se poate asocia uneori cu scolioza. Cifoza patologica se întâlneşte tot in regiunea dorsala.curburile). Cifoza Este deviaţia in flexie a coloanei vertebrale. pe curbura convexa: musculatura este întinsa si cu forţa redusa. Scolioze: .patogene. osteomielită. sifilis). cu tendinţa de compensare superioara si inferioara (.nepatogene.de compensare (in cazul unei subluxatii de sold. Ele pot fi: . uneori însoţite de rotaţia vertebrelor.inflamatorii (TBC. probabil din cauza unui exces de foliculina. Musculatura in concavitate este contractata. mai frecvent la fete.AFECŢIUNI ALE COLOANEI VERTEBRALE (recapitulare si completare) Scolioza Scolioza este o boala evolutiva caracterizata prin una sau mai multe curburi (C sau S) laterale ale coloanei vertebrale. Cifoza poate fi congenitala sau dobândita. . cu caracter tranzitoriu sau definitiv. Cea mai frecventa: scolioza idiopatica.putem avea deviaţii chiar de natura isterica. mai rar: cauze congenitale. rahiticii sunt predispuşi. devenind cifoscolioza. după poliomielita sau meningoencefalita. fie din cauza unor distrofii musculare (provocate de tulburări neuroendocrine si metabolice. De partea spre care se rotesc vertebrele apofizele spinoase costo-vertebrale se înfunda si toata zona apare ca înfundata. cand avem o anomalie de tip muscular. putând provoca paralizii de diverse grade. . vizibile in plan frontal. dar fara o reducere completa a acestora.cauzate de o lombosciatica. uneori si după intoxicaţii. .posturale (stăm strâmb). miozită. apare in regiunea cervicala. Atunci când apare si o rotaţie vertebrala apare progresiv o gibozitate costo-musculara. poate cuprinde mai mulţi sau mai putini muşchi. Tratament: gimnastica medicala corelata cu masaj selectiv. . exista si cauze endocrine. dorsala sau lombara. La prepubertate pot apărea si din cauza unor tulburări de creştere. de obicei mai accentuata in zona dorsala. la copii si tineri: reducerile pot fi 100 %. Cel mai grav: când apar in perioada de creştere. Scoliozele au răsunet asupra morfologiei trunchiului.

manifestare in diverse grade0. in forma algică: laser.). In hernia de disc acuta : masajul este contraindicat. caracterizata prin leziuni degenerative cartilaginoase. alte semne: vertij. indefinit. Spondiloza Este o evoluţie degenerativa a discopatiei. Artrozele sunt artropatii cronice dureroase si deformante. cu rol antiinflamator decontracturant si antalgic si reflexoterapie.). 15 . Se recomanda o cura intr-o staţiune balneara o data pe an. poliomielita etc.. cel mai frecvent: in regiunea lombara si cervicala. in rahitism etc. cu diminuarea atât cantitativa cat si calitativa a lichidului sinovial si cu modificarea apofizelor articulare. Discul se fibrizează. Tratamentul de urgenta: masaj cu gheata. La fenomene de suprasolicitare repetata apare o uzura /degenerare/îmbătrânire a discului intervertebral. Artrozele Artroza este o afecţiune cronica degenerativa articulara. ceafa ca „in gheare”. apoi: masaj abdominal si exerciţii numai din poziţie stând pe spate (pentru a întări pereţii abdominali ca sa poată prelua o parte din suprasarcina paravertebralilor). lucrează in frig. mişcarea începe sa fie limitata. laser terapeutic pe zona afectata. merg pe nerv (lombosciatică. şofat). trebuie tratata fizioterapic neapărat. dureri de ceafa.cei care fac eforturi profesionale. frecventa lor creste in raport cu vârsta. cu doua perne sub genunchi. care da algii locale. repaus la pat. Organismul începe sa depună calciu interapofizar. umezeala) dar si sedentarii (munca la calculator. cu fata-n jos. Tratament: gimnastica medicala si masaj terapeutic. gimnastica uşoara. Se pot produce regenerări dar in timp îndelungat. se poate regenera. cu o perna sub burta pentru delordozarea coloanei si elongarea spaţiului intervertebral sau cu fata-n sus. nu sunt însoţite de semne generale si nici de leziuni extraarticulare. discul herniază puţin. Predispuşi sunt cei care muncesc mai greu (ridica. Pe măsura ce durerile cedează introducem masajul regiunii lombare si al membrelor inferioare. Tratament de durata: masaj. durerile nu mai sunt locale. birou. masaj si mişcare uşoara – discopatia este reversibila. lipsa de mişcare. cel puţin o data pe săptămâna. presează rădăcina nervului. Tratament de întreţinere. Se va continua apoi cu masaj medical si gimnastica de întreţinere circa 6 luni. Discopatia Este o afecţiune a discului intervertebral. chiar se calcifiază. Discopatia netratata poate degenera in hernie de disc. sau poate fi de natura traumatica (după spondilita anchilopoietica.

Factori predispozanţi: . 2. noaptea nu doare de obicei. crepitaţii intraarticulare la mobilizarea articulaţiei.durerea si oboseala articulara care se calmează la repaus. umărul pseudo-paralitic. mai târziu apar cracmente (troznituri). Capsula este întărita superior de ligamentul coraco-humeral iar anterior de trei ligamente gleno-humerale (superior.traumatici: fracturi. 5. In PSH toate aceste elemente pot fi afectate. mijlociu si inferior).cinci forme clinice: 1. de exemplu). umărul blocat.îmbătrânirea Simptome: . 16 . insa putem avea artroze cauzate de traumatisme/fracturi.inflamatorii-reumatici. . Este o diartroza acoperita cu un cartilaj gros. umărul dureros simplu. atât cel din cavitatea glenoida cat si ligamentele care susţin cele doua suprafeţe articulare in contact cu capsula. .Cele mai frecvente artroze le întâlnim la articulaţiile mari sau la articulaţiile care suporta sarcini mari (în special genunchi: gonartroza si şold: coxartroza). umărul mixt. . PSH . in final articulaţia se deformează si apar proliferări osteo-cartilaginoase si lichid intraarticular (hidrartroza). Exista si un PSH posttraumatic.mecanici: produc o repartiţie anormala a presiunii asupra articulaţiilor (obezitatea. când apare un focar de inflamaţii in aceeaşi zona. . 4. La artrozele obişnuite nu sunt afectate cotul si glezna.endocrini/metabolici (menopauza. Este o boala reumatismala care afectează acest cartilaj. luxaţii care produc alterări ale cartilagiului articular. insa mai ales capsula. Periartrita scapulo-humerală (PSH) Este un sindrom clinic caracterizat prin dureri ale umărului si prin redoare determinata de leziuni degenerative si inflamatorii ale tendoanelor si burselor de la nivelul articulaţiei umărului (scapulo-humerala). 3.apare o limitare funcţionala a articulaţiei. umărul acut hiperalgic. dislipidemie = creşterea peste normal a colesterolului). care pot afecta si cotul sau glezna. .

Daca forma este mai grava. Durerea poate interveni chiar in timpul somnului si se intensifica in anumite poziţii. Umărul mixt In acest caz inflamaţia se extinde la nivelul tendoanelor. calor. gimnastica. Apar leziuni inflamatorii ale capsulei gleno-humerale. chiar si de către pacienţi singuri. Sunt afectate in mod deosebit mişcările de flexie anterioara. la baza fiind o tendinita. Ca tratament se recomanda: repausul umărului. Peritendinita = afectarea tendoanelor de inserţie. 2. Umărul blocat Mişcările se limitează progresiv. Se va face un masaj de relaxare pentru atenuarea acestor dureri. o bursita sau o tenosinovita. doare). laser terapeutic. insuportabile si se exacerbează noaptea. e fierbinte. Apar si semnele inflamaţiei: rubor. uneori si in bursa acromiodeltoidiana. Putem găsi un punct sensibil subacromial in zona antero-exterioara sau in zona dureroasa pe fata anterioara a umărului. Pe lângă tratamentul de mai înainte. mişcările devenind mai uşoare. In umărul dureros acut durerile sunt violente. intr-o uşoara abducţie. repaus. Mişcarea devine imposibila datorita durerii si contracţiei musculare. Tratament: masaj cu gheata. Când sunt dureri in articulaţie facem gimnastica pe articulaţia sănătoasa (umărul celalalt) si contracţii izometrice. abducţie si rotaţie externa. Pacientul acuza dureri moderate la nivelul umărului. Umărul dureros simplu Este forma clinica cea mai frecventa (dar si cea mai usoara). ajungându-se la o blocare aproape completa a umărului. Se pot face bai calde cu efect calmant. braţul poate fi imobilizat cu o pernuţa in axila. In acest stadiu gimnastica devine dureroasa. care il tine la 35-45 grade. laser terapeutic. mai ales cu ocazia unor mişcări uzuale sau când poarta unele greutăţi. cu evoluţie către fibroză. Se recomanda sa facem mişcare de tragere a umerilor înapoi. apare un proces de calcifiere. dar trebuie făcută ca sa rupem aderentele. 17 . masaj uşor cu crema antiinflamatoare. si susţinut de o eşarfa.1. se recomanda mişcări izometrice cu exerciţii de relaxare care se pot face uşor. tumor. 3. in faza acuta se va face masaj cu gheata. 4. se poate încerca si reflexoterapie. se inflameaza. burselor si sinovialei si produce limitarea mişcării prin contractura musculara antalgica (fără durere). pe tendonul muşchiului biceps. dolor (se înroşeşte. masaj. pentru menţinerea ligamentelor si a muşchilor la inserţie. Umărul acut hiperalgic De obicei tendinita se repeta.

cauze metabolice. 0. pe nemâncate. caracterizata prin diminuarea matricei proteice. se produce o ruptura întinsa a tendoanelor. In faza avansata.5. apoi se recomanda kinetoterapie. tratament injectabil de Miocalcic (calcitonina sintetica-fiole) iar pentru faza declarata. in interiorul acestuia apar geodele (goluri) ce determina tasări ale osului si astfel. Osteoporoza reprezintă aşadar pierderea substanţei calcice din os ca urmare a unui dezechilibru hormonal si implicit metabolic. cu conservarea componentei fosfo-calcice. . 18 .presupune in primul rând o alimentaţie echilibrata. Umărul pseudo-paralitic Este o tendoperiostita posttraumatica. de exemplu. Fosamax. Osteoporoza trebuie tratata din fazele ei incipiente de osteopenie. La Fosamax de pilda. .cel mai frecvent apare la femei. Reumatismul secundar tuberculos (Poncett) .2mg/ 2-3 ori pe zi timp de 6-12 luni) ce trebuie administrat din faza de premenopauza pentru a regla organismul din punct de vedere hormonal. . mai intai va fi destul de dureros. aceasta poate fi determinata chiar prin semne clinice si se evidenţiază la radiografie sub forma unor pete întunecate. . Tratamentul fizioterapic: . in urma unor traumatisme. post-menopauza. Toate aceste trei medicamente au insa reacţii negative puternice.poate apărea si sub forma localizata.apare pe fondul unei tuberculoze. riscul cel mai mare îl reprezintă apariţia ulceraţiilor esofagiene si a iritaţiilor de colon. dar ulterior durerea va dispărea treptat. apare gibozitatea numita „morbul lui Pott”. Pentru a echilibra formula calciului din sânge. apar dureri ale oaselor ce se pot fractura uşor.când afectează coloana. sau exces de medicamente etc. Are in mod special cauze endocrine.cauze iatrogene: administrarea de anticoagulante precum heparina. organismul ia din os. Se pot face intervenţii chirurgicale. Analiza densităţii osului se numeşte osteodensimetrie. uneori se perforează si capsula. . micşorarea înălţimii. ca urmare. pentru faza sa medie. Tratamentul alopat: recomanda de obicei pentru faza sa incipienta un medicament numit Alfa D 3. pentru a menţine capsula in bunăstare si sa nu devina retractila pentru a recupera forta musculara si pentru a învăţa mişcări compensatorii. le va executa pasiv. Pacientul nu mai poate face mişcările active. Osteoporoza Este o distrofie metabolica a osului. Cauzele apariţiei: .baza tratamentului va fi constituita de laptişorul de matcă (sublingual.

se mai poate administra si păstura (polen prelucrat) . Halus varus: deviaţia mediana a halucelui. poate fi: uşoara. Halus valgus: o deviere si o deformare statica a piciorului. este mai aproape de fiziologie decât de anatomie. . poate fi cu deplasare (capetele osoase se deplasează) sau fără deplasare. fără leziune tegumentara.consum sporit de miere. de consistenta relativ moale. produs printr-o mişcare brusca si brutala. Escoriaţia: leziune superficiala a epidermei. . Paralizia: este diminuarea sau dispariţia funcţiei motorii musculare. Limfangita acuta: este o inflamaţie a reţelei limfatice dintr-o anumita regiune. care se dezvolta in ţesutul subcutanat. Fractura: întreruperea continuităţii unui os.mişcare moderata. BIOMECANICĂ ŞI KINETOLOGIE Biomecanica – studiază funcţiile motorii.cura cu oţetul de mere si miere. Entorsa: traumatism al articulaţiei.tratamentul cu tinctura de propolis echilibrează metabolismul si potenţează sistemul imunitar: 20 picături/zi administrate intr-o singura repriza. Luxaţia = se produce atunci cand cele doua suprafeţe articulare ies din capsula articulara. grava. Hidrosadenita: inflamaţie acuta a glandelor sudoripare. La osteoporoza nu se face fizioterapie ci reflexoterapie si mişcare moderata. superficiala sau profunda. pot fi uşoare sau grave (fisuri sau microrupturi ale fibrelor muşchiului). Lipomul: acumulare de ţesut conjunctiv adipos bine delimitata.bai de soare/lumina. Hematomul: acumulare de sânge in ţesut prin ruperea unor vase de sânge. miere sau lapte. IV. poate fi incompleta sau completa (când linia de rupere este transversala). amestecat cu apa. . Escara : este o necroza cutanata printr-o presiune prelungita. cu devierea laterala a halucelui. 19 .1 linguriţa/zi. Definitii uzuale Contuzia: leziune anatomica închisa. . deschisa sau închisa.regim igieno-dietetic. produce întinderi ale părţilor moi si periarticulare. .

Poziţia in picioare (omul in poziţie ortostatica). iar la cealaltă este forţa de rezistenta care se opune. Pârghia de gradul III Forţa activa F este la mijloc intre punctul de sprijin si forţa rezistenta R. Forţa rezistenta R este data de muşchii paravertebrali ai coloanei (extensori) care se inserează pe occipital si pe apofizele transversale ale coloanei. ex: articulaţia din coloana vertebrala a primei vertebre (C1: atlas) cu capul (osul occipital) este o pârghie de gradul I. bara este reprezentata de os. forţa activa de muşchi iar forţa de rezistenta de greutăţi sau de forţa gravitaţionala. Pârghia permite efectuarea unui lucru mecanic util cu economie de forţa si deplasare. de la I până la III. Leonardo da Vinci – a folosit fotografia in studiul legilor biomecanicii etc.Galen. Pârghiile biologice: In cazul pârghiilor mecanice. forţa activa F si forţa de rezistenta R. Pârghia de gradul II Punctul de sprijin si F sunt la extremităţi. Pârghiile sunt de trei categorii. La o extremitate este foarte activa (contracţia musculara) iar la celalalt capăt este forţa de rezistenta. forţa de rezistenta R la mijloc intre punctul fix si forţa activa iar forţele au sens diferit. La o extremitate este forţa activa care realizează mişcarea.). in echilibru sau in mers este o pârghie biologica de gradul III la care punctul de sprijin este suprafaţa tălpilor. având acelaşi sens. biomecanica a constituit un domeniu de interes pentru numeroşi oameni de ştiinţa (in antichitate . Forţa de rezistenta R este 20 . iar F si R se afla la capete. Greutatea capului in fata reprezintă momentul forţei F. forţa activa F este data de muşchii spatelui si de cei posteriori ai membrelor inferioare. La contractarea muşchilor paravertebrali. Rolul pârghiei este de a permite efectuarea unui lucru mecanic util cu economie de forţa.Prin cunoaşterea biomecanicii putem aprecia calitatea execuţiei exerciţiilor fizice pentru a obţine rezultatul terapeutic dorit. la noi: prof. forta activa F este muşchiul biceps iar greutatea este forţa rezistenta R. Menţinerea unei greutăţi in mâna cu braţul îndoit din articulaţia cotului este o pârghie biologica de gradul 2 in care cotul este punctul fix. Asupra oaselor acţionează forţa tracţiunii musculare. La pârghia biologica. Putem înlătura anumite greşeli si vom sti sa corelam gimnastica cu particularităţile individuale. De-a lungul istoriei. In aparatul locomotor al omului oasele se pot roti in jurul unei articulaţii care reprezintă punctul de sprijin. Pârghia de gradul I Punctul de sprijin se afla la mijloc. avem trei elemente: punctul de sprijin. clasificate după numărul de grade. pârghia este reprezentata de o bara rigida ce se poate roti in jurul unui ax fix (punct de sprijin) si care la extremităţi se afla sub acţiunea unei forte pasive si a uneia de rezistenta. Asupra oaselor privite ca pârghii acţionează forţa tracţiunii musculare. Iliescu de la IEFS. capul este dus pe spate.

la copii si femei. . Mobilitatea coloanei vertebrale poate fi mult mărită prin exerciţii speciale de supleţe. Coloana cervicala: cea mai mobila. in cea mai mare măsura.extrinsece (capul. coastele. apoi coloana lombara si ultima este cea dorsala. 21 . Când variem aceste forte: variază poziţia corpului si se declanşează mersul. Coloana toracală (dorsala) este cea mai puţin mobila. In plus. determina o amplitudine mai mare. Cu vârsta. Forţele care acţionează asupra coloanei vertebrale sunt pe de o parte gravitaţia iar pe de alta parte. Biomecanica mersului si a coloanei vertebrale Rolul static al coloanei vertebrale consta in menţinerea atitudinii verticale a capului in mod special si a corpului in general. se exagerează curbura cervicala si cea lombara iar cea dorsala se redresează. muşchii. 1) flexia – extensia in plan sagital O amplitudine mai mare a flexiei o executa coloana cervicala si cea lombara. permanente. discurile intervertebrale se turtesc si isi pierd din elasticitate.intrinsece (intervertebrale) . flexia ajunge la 180 de grade. combinat cu rotirea soldurilor/membrelor inferioare. Mobilitatea coloanei vertebrale variază după vârsta si sex. ligamentele si discurile intervertebrale. Coloana vertebrala este suport al greutăţii corpului cap-gât-trunchi de care sunt legate prin centuri membrele inferioare si superioare. Tulburări ale mecanicii coloanei vertebrale: scoliozele si cifozele Biomecanica articulaţiei umărului La articulaţia umărului participa doua oase: . 3). Însumata.omoplatul (scapula) prin cavitate glenoida.data de muşchii anteriori ai abdomenului si ai membrelor inferioare. răsucirea – zona cervicala si cea lombara – 120 de grade. încă de la vârste fragede si se menţine numai prin practica continua. se executa din zona lombara si cervicala – 55 de grade. bazinul) Mişcările coloanei vertebrale se orientează după cele trei planuri principale: sagital. in general redusa dar atunci când se însumează mobilitatea (porţiunea cervicala + toracală). Mobilitatea articulaţiilor intervertebrale este mica. exista si diferenţieri individuale destul de mari. In extensie. putem ajunge la o răsucire completa de 180 de grade. mobilitatea este mai mare. frontal si transversal. Extensia este mult mai redusa: 50-55 de grade.humerus-ul prin capul humeral. Funcţionalitatea dinamica a coloanei vertebrale este in raport cu mobilitatea sa. Articulaţii . 2) flexia-extensia laterala (in plan frontal).

Cele trei ligamente dintre omoplat si humerus (gleno-humerale0 sunt: 22 . Pe fata anterioara se inserează muşchiul subscapular. Cavitatea glenoida se uneşte cu corpul omoplatului printr-un gât iar pe marginea superioara a omoplatului se ridica apofiza coracoida (de care se fixează muşchiul coracoid). cu baza in sus. Fata posterioara (sau dorsala) este convexa si prezintă o creasta înalta care se măreşte spre umăr. denumita spina omoplatului. orientat in sus si puţin in fata. are doua fete: anterioara (cea dinspre coaste. Lateral-exterior se îngroaşă si formează o apofiza numita acromion(aici se prinde clavicula). Ligamentul coraco-brahial este cel mai important ligament al articulaţiei. Pe faţa superioara a acestei apofize se insera ligamentele coraco-claviculare si muşchiul micul pectoral.Scapula (omoplatul) este un os lat cu forma triunghiulara situat in treimea superioara a spatelui. Acest ligament este întărit de tendonul lungii porţiuni a bicepsului. are forma ovala. priveşte in afara si puţin in sus. Pe marginea superioara a spinei se insera muşchiul trapez si muşchiul deltoid. Humerus: este un os lung si reprezintă scheletul braţului.externa (spre umăr) – se mai numeşte si faţeta subglenoidiana. este concava) si posterioara. Omoplatul are trei margini: . nu se insera muşchi pe ea. este neted. o tuberozitate mare numita trohiter si una mica numita trohin. Este înconjurata de un burelet fibrocartilaginos si împreuna formează cavitatea articulara a omoplatului.interna/vertebrala: se insera muşchiul marele dinţat si romboidul.de sus (superioara): cea mai subţire. marele rotund si fascicule din marele dinţat. Articulaţia scapulo-humerala este cea mai mobila articulaţie din corpul omenesc. pe vârful acestei apofize se insera scurta porţiune a bicepsului si muşchiul coraco-brahial. . In unghiul inferior al omoplatului se insera muşchiul subscapular. extremitatea superioara a humerus-ului prezintă un cap cu care se prinde de restul osului. Capsula articulara se insera pe omoplat pe marginea externa a bureletului glenoidian. pe grilajul costal. rotunjit. Capul humeral reprezintă a doua suprafaţa articulara a articulaţiei umărului . in unghiul supero-extern al omoplatului se găseşte cavitatea glenoida. . el susţine capul humeral si de aceea se mai numeşte si ligamentul suspensor (al capului humeral). Deasupra spinei se formează fosa supraspinoasă unde se insera muşchiul supraspinos. sub spina se formează fosa subspinoasă. cavitatea glenoida este acoperita de un cartilaj hialin nevascularizat la interior. iar de jur împrejur se afla un burelet bogat in vase d sânge si nervi. micul si marele rotund. intre coastele 2 si 7. Cele doua suprafeţe articulare (capul humeral si cavitatea glenoida) sunt menţinute in contact de o capsula întărita superior de un ligament coraco-humeral si anterior de trei ligamente gleno-humerale. Ligamentul coraco-humeral: se întinde de la spina coracoida a omoplatului la marea tuberozitate a humerus-ului. pe ea se insera lunga porţiune a tricepsului. unde se insera muşchiul subspinos.

Muşchiul deltoid Este cel mai mare muşchi al umărului. . . Kinestezie = ansamblul de senzatii pe care-l are corpul uman in miscare. in treimea exterioara.Europa: Hipocrat –parintele gimnasticii medicale. pe apofiza coracoida. pentru a permite mişcari ample.ligamentul supragleno-suprahumeral. iar fasciculele spinale proiectează braţul înapoi. . Scurta incursiune in istoria kinetoterapiei: . . Este o articulaţie interscapulotoracica. este superficial si are forma triunghiulara. Aceste ligamente sunt foarte laxe in menţinerea contactului intre cele doua suprafeţe articulare. iar procesele inflamatorii sau traumatice de la acest nivel reduc mişcarea prin durere (sindromul PSH).. Muşchiul coraco-brahial Este un muşchi fusiform care se insera proximal pe omoplat. împreuna cu scurta porţiune a bicepsului. Toate aceste fascicule converg intr-un tendon distal. in special deltoidului. Un rol important in menţinerea articulaţiei revine musculaturii umărului.ligamentul pregleno-subhumeral.ligamentul supragleno-prehumeral. Contracţia izolata a fasciculelor claviculare proiecteaza braţul înainte. Cand ia punct fix pe torace si pe centura scapulara. pentru perfectioanare miscarii. el va fi abductor al braţului. miscare) + logos (cuvant. iar distal se inseră pe fata interna a humerusului. braţul este ridicat de trapez. Se insera proximal pe marginea anterioara a claviculei. Mai sus de aceasta poziţie. care se insera pe fata externa a humerusului.esthesis: senzatie. stiinta).a merge. fascicul clavicular. discurs. Ridicarea braţului in lateral până la 90 de grade este realizata de deltoid. stimularea organismului si imbunatatirea starii de sanatate. Kinetoterapie = terapia prin miscare. Rolul ei este foarte important: participa la dinamica articulaţiei scapulohumerale. etc. 23 . a se mişca. Ele se inseră pe humerus in puncte diferite. KINETOLOGIE < kinein (. Paralizia deltoidului are drept consecinţa depărtarea suprafeţei articulare si apariţia frecventa a subluxaţiei de umăr. Kinetologie = stiinta care se ocupa cu studiul miscarii.. iar când are punct fix pe humerus apropie omoplatul de humerus.in China antica: marele chirurg Hua To – introduce gimnastica medicala ca parte obligatorie intr-un tratament. Când ia punct fix pe apofiza coracoida este proiector al braţului înainte. O a doua articulaţie a umărului este considerata spatiul dintre deltoid si acromion. A treia inserţie este pe buza inferioara a spinei omoplatului – fascicolul spinal. A doua inserţie este pe marginea exterioara a acromionului – fascicolele acromiale. Acţiunea deltoidului este complexa.

reprezinta axa de simetrie a corpului. . Planurile transversale: sunt planuri perpendiculare pe planurile frontale si sagitale. .extensia: realizează depărtarea segmentelor. .„anterior” desemnează tot ce se apropie de planul frontal anterior (ventral). Şcoala Românească: prof. Intersectia celor trei planuri (planul transversal median cu cel sagital median si cu cel frontal median) . etc.„lateral”: spre exterior fata de planul median.„medial”: spre interior.la gamba: „tibial” = median. Axa longitudinala a corpului: este o dreapta imaginara care uneste crestetul capului (=vertex) cu centrul poligonului de susţinere. planul transversal superior este tangent la cap. . . Termeni uzuali: . planul frontal principal trece prin axa longitudinala a corpului si imparte corpul in doua parti: anterioara si posterioara. pe mijloc) împarte corpul in doua jumatati simetrice.„posterior” desemnează tot ce se apropie de planul frontal posterior (dorsal).frontale. Planurile sagitale: sunt planuri verticale perpendiculare pe planul frontal. regimul alimentar si exercitiii de gimnastica medicala.- - Asia: celebrul medic Avicena (Abu-Ali-Ibi-Sina) introduce in tratament baile de soare si aer.la nivelul membrelor: folosim „proximal” pentru apropiat si „distal” pentru depărtat (apropiat sau depărtat fata de o articulaţie de ex. este cel dintâi care scrie un tratat de gimnastică.). etc. Haţeganu la Cluj. dreaptă si stângă.la antebraţ: „radial” = lateral-extern. Adrian Ionescu la Bucuresti. „cubital” = latero-intern. . .abducţia: este mişcarea prin care membrul se depărtează de planul sagital median. Elementele de orientare ale corpului omenesc Pentru a preciza poziţia unei părti din corp fata de celelalte ne folosim de anumite elemente de orientare care sunt axe sau planuri. Planurile frontale: sunt planuri verticale paralele cu planul fruntii. spre planul sagital median. Planul frontal anterior este tangent la frunte.flexia: realizeaza apropierea segmentelor. Planul transversal principal trece prin ombilic si imparte corpul in superior si inferior.transversale. . iar cel inferior este tangent la tălpi. Planul frontal posterior este tangent la ceafa si spate.sagitale. . Planurile de orientare: . . . prof. 24 . planul sagital principal (cel median.

. pana la 90 de grade palmele vor sta cu fata in jos. pozitia anatomica a membrului superior este cu palma in sus sau in fata si cu degetul mare spre lateral. cu mina intinsa.genvar (picioare in O). pasiv cu tensiune puternica: 50 grade chiar 90 grade la copii). . fie 25 . când braţul ajunge la 90 grade facem o mica oprire după care continuam pana la verticala. se duce membrul bine întins din cot înapoi. . Mişcari in articulaţia umărului: . Mobilitatea normala este de 180 de grade. cu greu se ajunge la 140 de grade. Cercetarea mobilităţii articulare (bilanţul articular) Articulaţia umărului Mobilitatea articulara se cercetează in primul rând prin mişcări active dirijate si apoi prin mişcări pasive.genvalg (genunchi in X). cu membrele superioare întinse pe langa corp.Extensia sau proiecţia braţului înapoi: priza este aceeaşi ca si la flexie. pana la limita maxima a miscarii (activ: 30-35 grade. cu palmele spre corp. cu degetul mare spre înainte. fie prin fata cu coatele intinse(usoara extensie si rotatie interna). Mişcările pasive arata întotdeauna o mobilitate mai mare decât cele active. poziţia de plecare: 0 grade..Adductia: se executa revenind din abductie la pozitia de plecare.rotaţia poate fi: interna.circumducţia este insumarea tuturor celorlalte miscari. Daca in timpul abductiei pozitia ramane neschimbata. . . la 90 de grade facem o mica oprire si intoarcem palmele cu fata in sus si continuam pana la 180 de grade. se ridica mâinile prin inainte pe rând sau împreuna. cu + prea lax).Flexia sau proiecţia braţului înainte: pacientul sta in picioare (sau şezând pe un scaun sau chiar culcat cu fata in sus). se poate depasi chiar trunchiul. din cauza elementelor anatomice ale articulatiei(bureletul glenoidian. . persoanele rigide vor incerca sa încurbeze coloana pentru a ajunge cu membrul superior deasupra umerilor (vom nota cu – rigid. la nevoie mişcarea se poate face si cu cotul indoit. pentru a anihila tendinta de a se apleca putem fixa cu o mana umarul. putem intâlni persoane cu mobilitate rigida dar si persoane care pot ridica mâinile si peste 180 de grade. Priza: prindem cu o mana antebraţul pacientului si cu cealaltă braţul deasupra cotului.adducţia: este mişcarea prin care membrul se apropie de planul sagital median (si adunarea degetelor= tot abducţie).supinaţia: este mişcarea de rotatie prin care mâna ajunge cu palma in fata atunci când cotul este extins sau cu palma in sus cand cotul este indoit la 90 de grade. ligamentele si capsula) care in aceasta poziţie impiedica continuarea miscarii. externa. la copii putem fixa umărul. La sfârşitul miscarii se poate face o uşoara presiune. . cu cotul indoit la 90 de grade .Abducţia: ducem membrele superioare in lateral si in sus in plan frontal.

pana la 90 de grade intra in acţiune si deltoidul. in aceasta poziţie trunchiul împiedica o rotaţie interna maxima. este realizata de deltoid cu fascicolul spinos. cu cotul indoit tot la 90 de grade pe orizontala (antebratul se mentine in plan orizontal). marele rotund. miscarea de rotatie. . permiţând o descriere concreta si completa a mobilitatii articulare. numit conul de circumducţie. interna: 95 de grade. Cu bratul in abducţie la 90 de grade. muschiul subscapulr (care se intinde). trapez si marele dorsal. Datele de mai sus reprezinta bilantul functional (articular). Antepulsia sau adducţia anterioara: 140 de grade. muschii care realizeaza extensia sunt: romboidul. dar in special trapezul. marele si micul pectoral. 26 .prin spate. in plan transversal (orizontal): antepulsia si retropulsia. Daca rotam umarul cu bratul intins atingem 180 de grade. cu vârful in articulatia umarului. subscapularul si coraco-brahialul. 2). In cazul abducţiei: primele 10 grade starterul e supraspinosul. deplasam antebratul in sus si in jos. Cu braţul in adducţie (pe lângă corp). este realizata de muschiul deltoid. trapezul prin fascicolul transvers si muschiul marele dorsal. Putem cerceta rotaţia din doua poziţii: 1).aceasta este poziţia 0-zero). Pe lângă miscarea capului humeral se produce si o basculare a omoplatului. de supraspinos. muschii care realizeaza flexia sunt: marele pectoral. participa marele pectoral. micul pectoral si marele dinţat. cu cotul intins-se adauga si miscarile de pronatie si supinatie a antebraţului. Mişcarea de circumducţie combina toate miscarile.in plan frontal: abducţia si adducţia. . in sus avem rotatia externa si in jos avem rotatia interna. la rotaţia externa cu bratul orizontal avem o mobilitate mai mare. in jurul celor trei axe: brtaul descrie in spatiu un trunchi de con neregulat. extensia sau retropulsia 45-50 de grade. cu o mana sprijinim cotul si cu cealalta prindem de antebraţ si-l ducem înăuntru si in afara si vedem gradele de rotaţie. 150-180 de grade: toţi muschii abductori. dorsalul mare. cotul ramânând fix. indoind coatele (atunci miscarea se continua si cu o mica flexie si rotatie interna). Retropulsia sau adducţia posterioara: 30 de grade. In articulatia umarului miscarile se realizeaza in toate cele trei planuri: .in plan sagital: flexia 180 de grade. 90-150 de grade: muşchiul trapez si marele dintat. marele si micul rotund. cu coatele îndoite la 90 de grade si cu aplmele privind înăuntru (. In cazul adducţiei: când coborârea este controlata. romboid. prin fascicolul clavicular. fiecare atingând circa 90 de grade. marele dintat. dând posibilitatea urmăririi eficientei tratamentului si compararea gradelor de miscare in timpul tratamentului.Rotatia interna si externa a umarului: rotatia umarului se cerceteaza intotdeauna cu cotul idoit la 90 de grade. Tot in plan frontal se realizeaza miscarea de rotatie: externa 90 de grade.

însemnătatea hotărâtoare pentru amplitudinea mişcării o au ţesuturile moi: capsula articulara. pot executa doar rotaţie). limitarea mişcării este făcuta de ligamente si tuberozităti. capsula are fibre mai lungi. Daca un os (sau orice corp) este fixat intr-un punct. sagital si transversal. el se poate învârti in jurul acestui punct in cele trei planuri fundamentale: frontal. Daca este fixat in doua puncte: îşi menţine un singur grad de libertate. 27 . cu amplitudine mica a mişcării. muşchii. la centura. in raport cu suprafaţa articulaţiei. ligamentele. ca de pilda la articulaţia genunchiului. In alte cazuri. care limitează mişcările. capsulele au fibre scurte si mai solide. In articulaţiile strânse. Mai multe ligamente menţin aceasta articulaţie in cazul in care sunt structurate din tesuturi puternice cum este cazul articulaţiei coxofemurale (ligamentul iliofemural. oprind astfel mişcările de lateralitate si de rotaţie – ligamentele colaterale (încrucişate) ale genunchiului. La articulaţiile cu amplitudine mare. cum este cazul articulaţiilor umărului. forma oaselor si a cartilajelor. micşorând astfel amplitudinea miscarii. In articulaţiile cu amplitudine mare a mişcării. pe cap. ligamentele sunt foarte puternice dar scurte. la spate etc. ischiocapsular si pubocapsular). cum este cazul articulaţiilor costovertebrale si intercarpiene. In cazul articulaţiei scapulohumerale. acesta este cazul articulaţiei cotului (osul radius: doar rotaţie) sau intre radius si cubitus (la fel. osul este sferic. uneori sunt dispuse sub forma de evantai. cartilagiul periarticular favorizează mişcarea insa din punct de vedere biomecanic. Daca este fixat in trei puncte necoliniare. cotului si genunchiului. Mişcarea in general se poate realiza intr-un lanţ cinematic deschis (ca in cazul articulaţiei umărului) ori poate fi un alt gen de mişcare intr-un lanţ cinematic închis (ca la articulaţia dintre coaste si stern ori dintre coaste si coloana).In gimnastica medicala pe care o vom face dupa traumatisme ale umarului vom urmari obtinerea gesturilor fiziologice (mişcările de zi cu zi: ducerea mâinii la gura. la ceafa. lungimea si elasticitatea ligamentelor si rezistenta tracţiunii muşchilor.). nu este fixata pe articulaţie ci se cutează. acesta este cazul oaselor carpiene. Amplitudinea miscarii intr-o articulatie Limitarea mişcărilor depinde de particularităţile structurii articulaţiei si a ţesuturilor moi care înconjoară articulaţia. va fi imobil. Articulaţia umărului este o astfel de articulaţie. Gradele de libertate ale unei articulatii Putem avea trei grade de libertate. îi rămân trei grade de mobilitate.

nu depind doar de forma articulaţiei.cubitus sau ulna (latero-extern la antebraţ). Muşchii flexori: muşchiul brahial anterior. lungul supinator si bicepsul brahial (care este principalul muşchi flexor). ligamente si tendoane întăresc articulaţia.Elementele care frânează de fapt mişcarea sunt muşchii ce fixează articulaţiile. la copii si la femei poate apărea o extensie până la 15-20 de grade (este o hiperlaxitate normala sau anormala. Particularităţile in mişcările articulare . va avea o amplitudine mai mare. cu degetul mare in afară. . Flexia activa poate fi la un unghi ceva mai mic (145 de grade) in cazul unei mase musculare mai mari. De pilda. 28 . ce depind si de gradul de pregătire fizica si de antrenament. in funcţie de persoana). . balama: doar flexie si extensie) pe care sunt articulate radius (extern) si cubitus (intern). Biomecanica articulaţiei cotului Cotul este o articulaţie formata din trei oase lungi: . la omul viu. De aceea. Biomecanica articulaţiei radio-cubitale Mişcări: pronaţia si supinaţia – singurele realizabile. Muşchii nu au doar efect limitativ asupra mişcărilor ci. muşchii nu sunt contractaţi si de aceea. realizând mişcări de flexie-extensie. braţul pe lângă corp si palma spre înainte. mişcarea activa este de amplitudine mai mica decât cea pasiva. muşchii flexori ai antebraţului si braţului in contracţie se îngroaşă si nu permit antebraţului sa se apropie de braţ. in timp ce in flexia pasiva se poate ajunge si la 160 de grade la o mobilitate buna a cotului (adică atunci când nu mai apare opoziţia muşchiului contractat). Exista variaţii in forţa si amplitudinea mişcării in raport cu tonusul muscular.ca direcţia si amplitudinea . In repaus. Asuplizare = mobilitate. la mişcarea de flexie a antebraţului pe braţ. Articulaţia cotului este o trohleoartroza deoarece humerusul prezintă o trohlee mare (structura anatomica de tip scripete. Articulaţia este menţinuta intr-o capsula articulara puternica întărita de doua ligamente: ligamentul lateral intern (cubital) si cel lateral extern (radial). La mişcarea pasiva. împreuna cu capsula articulara.humerus (osul braţului). Poziţia zero este cu cotul întins (in extensie totala). Ea funcţionează pe o axa transversala si are un anumit grad de libertate.radius (latero-extern) la antebraţ. Extensia cotului este realizata de un singur muşchi: tricepsul brahial. ci sunt influenţate de ţesuturile moi ce înconjoară articulaţia si de forţele ce acţionează asupra părţilor articulate.

. precum si coordonarea. Biomecanica articulaţiei pumnului Flexia palmara a pumnului trebuie sa fie de 85 de grade. Muşchii pronatori: pătratul pronator (înfăşurat in jurul extremităţii superioare a cubitusului.gimnastica medicală: pe primul plan este sănătatea. KINETOLOGIE Gimnastica in general urmăreşte întărirea sănătăţii omului. Muşchii: . poate atinge 85 de grade. . Poziţia de pronaţie: cu palma in jos. acţionând prin desfăşurarea cubitusului in raport cu radiusul – muşchiul se desfăşoară si osul se roteşte) si rotundul pronator inserat pe vârful radiusului. 29 . . aceste limite pot varia in funcţie de poziţionarea mâinii.gimnastica sportiva (se urmăreşte dezvoltarea performanţei intr-o anumită ramură sportivă). micul palmar si cubitalul anterior. a rezistenţei. poate fi mai mica sau egala cu 15 grade. daca ţinem braţul întins se adăuga rotaţia umărului care creste unghiul in mod fals si ne poate induce in eroare. iar policele se roteşte înăuntru. Pronaţia si supinaţia: se cercetează cu cotul flexat la 90 de grade. degetul mare in sus.extensori: cubitalul posterior si cei doi muşchi radiali. Extensia se realizează mai uşor si poate depăşi 85 de grade. Adducţia – mişcarea mâinii înăuntru. Amplitudinea: supinaţie – 90 de grade si pronaţia – 85 de grade.Poziţia zero: cotul îndoit la 90 de grade. poate atinge maxim 90 de grade Muşchii supinatori: scurtul supinator (in jurul radiusului) si bicepsul (inserat pe tuberozitatea bicipitala). Mişcările de abducţie si adducţie se măsoară de la axul mâinii (.gimnastica artistică: in care esteticul este predominant. Abducţia – mişcarea mâinii in afara. policele priveşte in afara. palm ape verticala. Prin exerciţiu fizic aplicat sistematic se urmăreşte dezvoltarea forţei.adductori: doi muşchi cubitali care încadrează apofiza stiloidă a cubitusului. . Putem avea: . a vitezei. Combinând cele patru mişcări realizăm circumducţia. . poate ajunge până la 45 de grade.. Poziţia de supinaţie: cu palma in sus. palma este in sus.al treilea metacarpian sau degetul medius).flexori: marele palmar.abductori: abductorul policelui si scurtul extensor al policelui (sunt muşchi radiali).

La copii se echilibrează procesele de creştere. Exista si o terapie ocupaţională care poate crea noi deprinderi printr-o reantrenare a organismului a organismului la diverse mişcări profesionale (ergoterapie). creşte frecvenţa cardiacă şi se reglează ritmul prin reglarea conştientă a respiraţiei. pentru refacerea capacităţii funcţionale (după accidente.mai . In gimnastica la copii folosim jocurile si imitaţia mişcărilor. creşte troficitatea ţesuturilor.Pentru fiecare gen de eficienţă/gimnastică se pot aplica diverse tipuri de exerciţii. aptitudinile si afecţiunile persoanei respective. in raport cu starea generala a pacientului. metabolismul). Primum non nocere (in primul rând sa nu faci . Etapele procesului de compensare vor fi progresive. intervenţii chirurgicale etc. Gimnastica generala se va combina cu gimnastica respiratorie. Foarte important: urmărim să stimulăm starea psihică. Pentru ca procesul compensării sa fie posibil sistemul nervos central trebuie sa funcţioneze normal. Efortul trebuie sa aibă o curba 30 . Scopul kinetoterapiei Urmărim să ameliorăm capacităţile generale de mişcare si marile funcţiuni (circulaţia. traumatisme. Trebuie sa prevenim de la bun început fixarea unor compensări greşite. Se echilibrează procesele neurovegetative (sistemul nervos vag si simpatic). se produce adaptarea funcţională a tuturor sistemelor din organism si in final se ajunge la stimularea refacerii organelor bolnave. Mijloace de recuperare Recuperarea sănătăţii o facem după sechelele diverselor afecţiuni. care trebuie antrenat. gimnastica generala se va face in raport cu vârsta. 3. Precocitatea tratamentului Tratamentul se va începe imediat după cedarea complicaţiilor. Principiile de baza ale kinetoterapiei 1. Revine întotdeauna in sarcina terapeutului si psihoterapia. Gradarea efortului Se va începe cu mişcări de încălzire si vom câştiga progresiv calitatea mişcării pana la limitele normale. Depăşirea nivelului funcţional de mişcare este cea mai mare greşeala in kinetoterapie (nu trebuie sa forţam).rău).). Pentru a se favoriza dezvoltarea compensării pierderea funcţionala trebuie semnalata precoce. Prin gimnastică se stimulează circulaţia. Compensarea este un proces continuu. Urmărim să ameliorăm funcţiile segmentului/segmentelor interesate si prevenirea instalării deprinderilor compensatorii vicioase (defectuoase). Legile compensării Orice persoana care a suferit o pierdere somatica sau funcţionala este capabila sa se compenseze funcţional. 2. respiraţia.

durere. 2) Watkins (Oxford) – urmăreşte creşterea forţei musculare prin exerciţii cu rezistenta progresiva. muşchilor. care sunt esenţiale. bineînţeles că există si excepţii. auditiv. In general nu trebuie depăşit elementul durere. tactil. Durata tratamentului este condiţionata de: sexul pacientului (femeile recapăta mai uşor mobilitatea iar bărbaţii. 4) Kabat – se bazează pe tehnici de facilitare neuromusculare proprioceptive. . gustativ). Trebuie actionat in spiritul eticii corecte fata de pacient. Receptorii sunt clasificaţi in trei categorii importante: . forţa. se foloseşte in nevrite. respectiv doua extensii pe diagonala dreapta-stânga.culeg stimuli de la nivelul tendoanelor.interni (viscerali) – culeg stimuli de la organele interne. se executa rotaţia capului spre stânga in hiperextensie lateral stânga si apoi la fel spre dreapta.se urmăreşte stimularea proprioceptorilor. Întreruperile de tratament inainte de recuperarea totala pot avea ca urmare întreruperea proceselor de vindecare iar in situaţii mai grave. trunchiul si umerii se rotesc si se flecteaza spre dreapta (respectiv stânga) cu tendinţa 31 . A conceput o schema de gimnastica reprezentata prin cate doua flexii. Principiul continuării tratamentului până la recuperarea integrala. urmărind tonifierea muşchilor. o data cu rotaţia capului. forţa). vizual.proprii . Kabat a observat ca majoritatea miscarilor cotidiene sunt facute in diagonala sau in spirala si ca pentru fiecare segment al corpului exista doua diagonale de mişcare. vârsta (la copii si la tineri rezultatele sunt mai rapide decât la adulţi).permanent ascendenta si sa urmărească nivelul calităţii mişcării. chiar un regres.externi . . Principiul individualizării tratamentului . atât in cadrul unei şedinţe cât si de-a lungul întregii perioade de tratament. De exemplu. Tratamentul prin kinetoterapie este de obicei de durata. Un pacient neobişnuit cu gimnastica trebuie abordat cu răbdare si conştientizat de rolul acestui exerciţiu fizic. rezistenta si coordonare. olfactiv. 4. gradul de deficienta fizica si eventual de natura intervenţiei chirurgicale care a avut loc anterior asupra pacientului.in funcţie de natura afecţiunii. 3) Jacobson – se fac preponderent exerciţii de relaxare. de personalitatea. articulaţiilor.recepţionează stimulii din mediul extern (termic. grăbind răspunsul mecanismului neuromuscular. combinate cu abducţiiadducţii. 5. trebuie câştigata încrederea pacientului in tratamentul aplicat. Metode in kinetoterapie Metodele reprezintă un grup restrâns de exerciţii fizice care au un anumit scop. de localizarea motorii. psihicul si activitatea pacientului. Metoda Kabat . ligamentelor si periostului. daca a fost intervenţie chirurgicala. când se fac exerciţii fie de relaxare fie de tonifiere. Se urmăreşte creşterea calitativa de viteza. rotaţii interne sau externe. 1) Bobath – se bazează pe o reacţie de redresare a capului sau corpului.

4). Are caracter reversibil. ce ţin de vârsta. 5). putand fi remediata prin kinetoterapie 32 . vine de sus in jos. B). tulburări endocrine sau vasculare. bărbia. osteofite (ciocuri). La cea terapeutica trebuie determinat deficitul după caracterul afecţiunii la nivelul articulaţiei. ligamentele sunt prea laxe . Acest deficit poate însemna o pierdere a stabilităţii sau a gradului de mobilitate a corpului. boala Dupuytren = retractia aponevrozei palmare). ostificari. fibrele se subtiaza si chiar se imputineaza prin procese metabolice deficitare (scade sinteza de ADN si ARN si consumul de O2). 6). de multe ori au cauze genetice. calcifiere.. reumatism cronic. leziuni cartilaginoase si osoase in caz de traumatisme majore. genvar (cracanat). Redorile usoare se pot trata prin kinetoterapie. arsuri de gradul 2 sau 3. procese de retracţie si adaptare după traumatisme cu imobilizare prelungita. elongaţii tendinoase (entorse). mişcarea se limitează datorita contracturii musculare si retractiei aponevrotice. 7). hematom. calcifieri. leziuni aponevrotice (retracţii ale aponevrozelor ce limiteaza sau blocheaza mobilizarea unui segment (ca de ex. cu privirea îndreptata in jos. scleroza. al muşchiului sau al complexului nerv-muşchi. cicatrici ce limitează mişcarea (scleroza reumatismala cronica). afecţiuni cartilaginoase.de a cobori spre sold. Categorii de afecţiuni tratate prin kinetoterapie: A) REDORI – limitări patologice ale miscarii/mobilitatii intr-o articulatie Redorile congenitale grave se tratează prin interventie chirurgicala. rupturi ligamentare. fie posttraumatice fie postreumatismale cronice. leziuni capsulo-ligamentare posttraumatice cu inflamaţii. leziuni musculo-tendinoase cu diverse cauze: ruptura. Acelaşi lucru se poate face si cu trunchiul. leziuni ale tegumentelor si ale tesuturilor celulare subcutanate. inflamaţii. Bazele fiziopatologice ale kinetoterapiei Kinetoterapia poate fi atât profilactica cit si terapeutica. infiltraţii hematoase sau sangvine (vânătăi). reflexe locale patologice. 3). in astfel de situaţii se face kineto pasiva foarte blânda si numai după aceea mişcari active. LAXITATE ARTICULARA – mobilitate exagerata a articulaţiei – poate proveni din copilărie. C). leziuni posttraumatice. Redorile dobândite sunt de mai multe categorii: 1).genvalg (picioarele in X). 2). leziuni sinoviale de natura inflamatorie cu reactie lichidiana (apa la genunchi). după ce a depăşit linia mediana. articulatiile se dau peste cap (unghiul este mai mare decat cel fiziologic). Stările patologice ale muşchiului Atrofie musculara – apare după imobilizări in aparat gipsat. ANCHILOZE – fibroase sau osoase. hipotomie musculara si cartilaginoasa.

tuberculoza osoasa la cifoza (morbul lui Pott). reumatismul la necroza. In cazul unor muşchi ai spatelui cu forţa redusa pot apărea diverse deviaţii ale coloanei vertebrale. glucide. Omul creste staturala in primele trei luni dupa nastere. dupa incheierea perioadei de crestere aceste deficiente nu mai pot fi remediate total. până la exerciţii cu rezistenta. singurul mijloc de recuperare sunt exerciţiile active cu un program încărcat progresiv. Perturbaţii ale mersului . Este si perioada optima de remediere a deficientelor staturale. stările patologice: rahitismul duce la cifoscolioze. La atrofie. in zona respectiva va apare o gibozitate. axa care trece prin C7 si prin centrul poligonului de sprijin dintre tălpi. zona geografica. adeseori genetice. scăzând doar forţa sa in timp ce la distrofie atât funcţionalitatea cât si inervaţia sunt anormale iar coordonarea este afectata. in aceasta situatie este obligatorie verificarea existentei unei rotaţii vertebrale – pacientul este pus sa se aplece mult in fata din poziţia in picioare. Se poate doar stopa. In dezvoltarea fizica se apreciaza statura(inaltimea). 33 . masaj. greutatea si armonia corpului. O postura corecta in perioada de creştere a organismului este foarte importanta pentru dezvoltarea sa ulterioara. funcţionalitatea muşchiului este normala. intre 6-7 ani si la inceputul pubertatii. In timpul pubertatii. Armonia cu privire la proportiile dintre diferitele parti ale corpului si pozitia acestora trebuie sa fie in raport cu varsta si sexul. Factorii care influenţează postura coloanei vertebrale sunt: ereditatea. Distrofia mai este definita in termeni populari si ca “topirea muşchiului”. magneziu. Ea apare prin acumulare de acid piruvic (o fractiune a acidului lactic) in muşchi si se combate prin repaus. de aceea trebuie sa fim foarte atenti la atitudinea corecta a copiilor/tinerilor. Ea apare ca urmare a cultivarii voluntare a muşchiului prin exerciţiu fizic sau efort fizic sistematic. nu inlatura complet. perioada de pubertate reprezinta ultimul puseu de creştere si defineşte practic in linii mari statura individului (la fete: mai devreme decât la baieti). Febra musculara este o stare de oboseala musculara in urma unui efort fizic intens si continuu depus de muşchi neantrenaţi. Hipertrofia nu este o stare patologica a muşchiului.coloana vertebrala perpendiculara pe bazinul inclinat determina o scolioza lombara pe partea piciorului afectat pentru a determina o corectie pe bazin. creşterea in inaltime este de 1-15 cm/an. consum de miere. calciu. apare datorita unor boli degenerative.asimetrii nesemnificative in lungimile membrelor inferioare ceea ce duce îndeobşte la o inclinare a bazinului. are caracter ireversibil. . daca exista vreo rotatie de vertebre. Mersul si deficientele de mers Postura corecta a corpului se realizează prin echilibru static si dinamic in jurul axei principale a corpului.Distrofia musculara – „topirea” musculaturii.

205 proteine si 10% minerale. Greutatea corpului depinde de o serie întreaga de factori (ereditari. STATURA Mica Medie Înalta Bărbaţi 157.si polisaturate) si proteine –15-25% (aminoacizi esenţiali pe care organismul nostru nu-i poate produce-sintetiza).4 cm 164.5-174 cm Bineînţeles ca exista întotdeauna si excepţii: extremele – statura foarte mica si statura foarte înalta.5-164. climatici etc). in general 30 % sau chiar mai mult reprezinta stratul adipos/grăsimea. curbura scoliotica se accentueaza si se ajunge la o încetinire a creşterii. 34 . de la 7 ani. In cazul ideal teoretic. principala responsabila pentru inaltimea omului.la femei: inaltimea exprimata in cm – (minus) 105. Statura si cauzele deficientelor de inaltime Exista trei tipuri de statura: longilina (peste 185 cm la barbati si 160 la femei).5-178.4 cm 154. Greutatea Organismul uman este compus din: 65-70% apa. Cresterea exagerata in inaltime este denumita gigantism la copii. In realitate.4 cm 178. lipide – 25-30% (sunt recomandate lipidele de natura vegetala. Cauzele deficientelor de inaltime pot fi de natura endocrina: dereglarea glandei hipofize.5-168. mono. 150). In caz contrar. etc. In alimentaţie trebuie păstrata o proporţie echilibrata intre glucide (zaharuri si făinoase) – 50-55%. Mai mult de 15% ţesut adipos reprezintă exces de grăsime. 140).la barbati: inaltimea exprimata in cm –(minus) 100. se manifesta prin cresterea anumitor extremitati ale corpului (nas.5-154. procentul de masa musculara activa trebuie sa fie de 8590% iar cel de tesut adipos de 10-15%. urechi. In cifoza dorsala se executa exercitii de extensie pe spate insa acestea pot accentua lordoza si atunci trebuie intarita foarte bine musculatura abdomenului prin flexia trunchiului in fata din asezat sau din picioare iar din culcat ridicarea membrelor inferioare sau a trunchiului pâna la 90 de grade. mediolina (170. La adulţi. .Scoliozele trebuie depistate cât mai devreme iar gimnastica inceputa cit mai devreme.4 cm 168.5-185 cm Femei 147. brevilina (150. geografici. Greutatea ideala a corpului se determina astfel: .) peste limitele normale si se numeşte acromegalie. Creşterea insuficienta in inaltime se numeşte nanism.

. . cifoze sau lordoze patologice (accentuarea curburilor anatomice) sau cifoscolioze. starea generala si evoluţia pacientului. convex: dreapta. necesare pentru recuperarea afecţiunii respective. concav: stânga): . din aceasta poziţie . o parte fundamentala si o parte de încheiere. cu cotul stâng cat mai sus si cotul drept pe spate si coborât: se vor face cate doua tensiuni puternice. Programul se va încheia când pulsul si respiraţia au revenit la normal. in acest caz se va pune accentul pe exerciţii de elongaţie. 2).braţul stâng. 1). Exemple de exerciţii pentru scolioza in C (spre stânga) . capul îl ţinem in uşoara extensie. cu picioarele uşor depărtate facem tensiuni pe spate. + 15 kg – obezitate de gradul II etc. iar braţul drept îl ridicam lateral cu palma in fata. la fete sunt mai frecvente lordozele. iar la exerciţiile cu rotirea coloanei vertebrale se va lucra cu foarte mare grija. Terapeutul va evalua pacientul si va urmări amplitudinea mişcărilor. in general doar mişcări active. cu palma drept in sus. 35 . La prima întâlnire cu pacientul. partea fundamentala: se introduc exerciţii cu grad de complexitate maxim. prin care sa fie mobilizate si solicitate toate articulaţiile si toate grupele de muşchi. insistându-se pe exerciţii de respiraţie astfel încât organismul sa revină uşor la normal.(umărul stâng este mai coborât. după care relaxam musculatura. vom face apoi rotaţii pe spate cu mâinile fie in aceeaşi poziţie fie in forma de U. Gimnastica pentru afecţiunile coloanei vertebrale Putem avea scolioze (in C sau in S). terapeutul trebuie sa-i afle motivaţia si sa întocmească o schema de tratament.mişcări de rotaţie cu tensiuni pe punctul maxim de rotaţie. Întocmirea unui program de gimnastica Un program de gimnastica trebuie sa cuprindă trei părţi: o parte introductiva (încălzire). un rol important îl vor juca in prima parte exerciţiile de respiraţie.ridicam mana cu umărul lăsat si piciorul opus. Programul de gimnastica va cuprinde exerciţii cu acţiune asimetrica. îl ridicam in sus.Din punct de vedere al obezităţii ce depaseste cu 5 kg greutatea ideala .hiperextensie pe spate.cu mâinile la ceafa.gimnastica la inele inegale.tendinţe de ingrasare.exerciţii in patru labe: ex. se pot folosi si gantere uşoare. + 10 kg – obezitate de gradul I. .. mai coborât. ne deplasam spre dreapta (aducem umărul lăsat in fata). partea finala: exerciţiile revin la un ritm mai lent. Scolioza poate fi complicata prin apariţia unei rotaţii de vertebre (de obicei in zona dorsala ori lombara). 3). mai rar si pasive. . partea introductiva: se încălzesc treptat muşchii si articulaţiile si se adaptează progresiv organismul la efort.

. membrul gipsat se tine mai sus decât restul corpului pentru a favoriza circulaţia de întoarcere. la început ample si lente apoi mărunte si rapide. Mişcarea izometrica – mişcarea sau contracţia fără deplasare. cu abdomenul supt puternic iar expiraţia va fi urmata de relaxarea abdomenului. . cu genunchiul apăsând pe abdomen. In general. se poate executa flexia genunchiului pe abdomen. Se executa exerciţii generale. înseamnă ca circulaţia de întoarcere este deficitara.exerciţii din poziţie ventrala (pe burta): ridicam mana stânga . Pot urma apoi mişcări de tip foarfecă pe orizontala a membrelor inferioare. mişcarea de rotaţie rapida a labei piciorului. mişcări de abducţie a membrelor inferioare cu genunchii îndoiţi (mişcări lente) contracţii pasive ale musculaturii antebraţului si mâinii. trunchiului (înclinări laterale.mersul pe jos. . pentru ameliorarea circulaţiei periferice. Mişcarea izotonica – mişcarea cu deplasare. ridicarea alternativa a membrelor inferioare. Un alt set de mişcări ce pot fi executate sunt mişcări alternative ale membrelor inferioare cu mişcări de flexie-extensie ample. . Se executa apoi mişcări de flexie-extensie a genunchiului. Contracţia muşchilor stimulează circulaţia sângelui si a limfei. concomitent cu mişcările de respiraţie. 10 ori. Fiecare set de exerciţii se repeta de cca. in ritm din ce in ce mai rapid. Pe măsura creşterii numărului de şedinţe. la fracturi. + gimnastica abdominala. Daca pacientul reacţionează bine. ale musculaturii feselor si membrelor inferioare.cu un baston la ceafa: răsuciri cu umărul drept in fata. Schema de gimnastica in cazul aparatului gipsat pe torace Programul începe cu exerciţii de respiraţii lente in poziţiile cele mai comode pentru pacient.controlul respiraţiei: inspiraţie in doi timpi si expiraţie in patru timpi – in raport cu condiţia fizica. fără deplasarea membrului gipsat. braţelor. progresiv ca distanta si ritm. creste forţa muşchiului si o menţine la un nivel optim. Schema de gimnastica in cazul fracturilor de humerus Un element important de interes in astfel de cazuri este existenta durerii. Inspiraţia va fi profunda.alergări pe loc 1-5 minute sub diverse forme. extensii si flexii). Se continua cu mişcări de crawl cu labele picioarelor. Daca degetele sunt cianotice. unde prin stimularea circulaţiei in membrele inferioare se stimulează circulaţia in întregul organism. De aceea. Elemente de gimnastica pentru abdomen .piciorul drept. Daca insa pacientul acuza dureri. 36 . acesta este un semnal ca exista probleme.scurt program pentru tot corpul: mişcări ale capului. frecventa exerciţiilor va creste progresiv. fractura de humerus in treimea medie nu doare. . Se încheie printr-un set de exerciţii de respiraţie profunda si foarte lenta.

din poziţia culcat lateral se ridica concomitent piciorul si braţul opus. cercuri.din poziţia culcat pe spate: aducerea genunchilor la piept urmata de întinderea lor. . . lumânarea. bicicleta. . . foarfeca. 37 ..exerciţii din toate cele patru membre. crawl.exerciţii de echilibru: cumpăna.se intercalează un minut de alergare cu respiraţii profunde.

Pentru leziuni recente se începe cu efleuraj (5-10 minute) si apoi masaj Cyriax (3 minute). capsulite retractile reci. Presiunea se aplica perpendicular pe sediul leziunii si se executa mişcări in toate sensurile. Timpul de execuţie este variabil. pacientul executa o tensiune a tendonului prin încordarea muşchiului. 38 . tenosinovite. cu o amplitudine suficient de mare pentru a mobiliza structura masata. Afecţiunile pentru care se aplica aceasta tehnica de masaj sunt: entorse mai vechi ale articulaţiei tibiotarsiene. Astfel. Daca se fac si mişcări active. De obicei. artropatie gutoasa. El are efecte antalgice si de rearmonizare funcţionala. calcifieri periarticulare. traumatisme musculare (lovituri. tendinite.V. aderentele nu se vor mai reconstitui. Posturarea pacientului este in funcţie de afecţiunea care trebuie tratata. Daca in timpul tratamentului durerea se intensifica. se opreşte imediat masajul pentru a nu provoca o reacţie tendinostala. se măreşte timpul aplicaţiei la 5-10 minute. Pentru o aplicare corecta. Contraindicaţii: artrite septice (inflamarea unei articulaţii din cauza unei infecţii microbiene). Tehnica de execuţie Practic. la tratarea unei tenosinovite de pilda. Se urmăreşte reacţia pacientului întrucât de obicei. de sediul acestei afecţiuni si implicit de tipul de manevre ce urmează a fi aplicate. se efectuează o fricţiune punctiforma cu pulpa indexului peste care se suprapune mediusul pentru augmentarea forţei. El este totodată util pentru ruperea aderentelor posttraumatice. trebuie cunoscut cu precizie sediul leziunii. In general. entorsa recenta de gr 1. Profunzimea manevrei depinde de elementul asupra căruia se acţionează.MTP MTP se adresează manifestărilor posttraumatice ale aparatului musculo-tendinos si capsulo-ligamentar. In timpul tratamentului pot apărea fluctuaţii ale sindromului dureros. acest tip de masaj are indicaţii in afecţiunile in care medicina alopată indica infiltraţii cu corticoizi. durerea locala va creste in primele minute (2-3 minute) după care va disparea progresiv. bursite.). la locul unei dureri stagnează anumite substanţe chimice ce întreţin durerea iar prin hiperemia locala provocata de masaj. TEHNICI SPECIALE DE MASAJ Masajul Transversal Profund (Cyriax) . Pentru leziuni vechi. Acest tip de tratament nu se face zilnic. etc. aceste substanţe sunt îndepărtate. sechele postentorsa.

de 4-5 ori in acelaşi loc si din aproape in aproape. Poziţia mâinilor: degetele sunt perpendiculare pe vasele limfatice. lente si de intensitate medie. Contactul dintre mâna maseurului si corpul pacientului începe întotdeauna proximal si se termina distal.drenajul de resorbţie. Presiunea are in vedere stimularea limfaticelor superficiale hipodermice.drenajul ganglionilor limfatici. Poziţia mâinilor: mâinile vor cuprinde in brăţara zona edematizată (umflata) in totalitatea sa. Lichidul excedentar din spaţiul interstiţial este progresiv împins spre capilarele limfatice prin care limfa va fi condusa încet spre colectori. 3) Drenajul de resorbţie se realizează doar daca avem edem.drenajul de apel (drenajul colectorilor limfatici). spre regiunea pe care dorim s-o drenam. .Masajul de drenaj limfatic manual (după Leduc – şcoala franceza) Acest tip de masaj se executa in trei etape succesive: . adică trebuie sa rămână foarte uşoara. Drenajul de resorbţie se realizează la nivelul zonelor infiltrate si are rolul de a dirija lichidul interstiţial spre capilare si apoi spre vasele colectoare. progresiv. aceasta manevra se repeta de 5-10 ori pe fiecare nucleu ganglionar. presiunea exercitata in cursul manevrei începe distal si se termina proximal. din aproape in aproape. Tehnica de execuţie: Mişcarea mâinii relaxate urmează mişcarea de circumducţie a umărului. daca acest 39 .. in scopul de a le stimula in timpul presiunii. Stimularea colectorilor începe de la rădăcina membrelor (după ce stimulam mai întâi nucleele ganglionare) si mâinile se deplasează odată. . fiind orientata spre colectori. Mana este culcata pe nucleele ganglionare. 1) Drenajul ganglionilor limfatici Ganglionii pot face acumulări de limfa si pot avea mărimea variind intre cea a unui bob de orez până la cea a unei măsline. Are drept scop golirea colectorilor prin realizarea unei „aspiraţii” la nivelul regiunii pe care dorim s-o drenăm. Tehnica de execuţie Mana relaxata urmează mişcările induse de circumducţia umărului. Mişcările trebuie sa se execute foarte lent. Drenajul se face in scopul evacuării limfei lor prin presiuni repetate. in aval de regiunea tratata. 2) Drenajul de apel . astfel ca presiunea degetelor trebuie resimţita la nivelul subcutanatului. Daca avem un edem mare el trebuie fragmentat in decursul manevrei de resorbţie. Edemul periferic invadează ţesuturile situate intre derma si fascia musculara. degetele apasă perpendicular prin presiuni moderate: 2-3 mişcări la fiecare 10 secunde. Rolul vaselor colectoare: .dirijează limfa colectată din capilare spre nucleele ganglionare. adică el va fi drenat progresiv. in ritm aproximativ de 3 manevre la 10 sec.se executa asupra vaselor colectoare si de evacuare a limfei.

înlăturând ţesutul superficial pana la limita zona masate. Contraindicaţii: .si post-operatorie a inserţiilor de grefe cutanate. Presiunea este orientata spre colectori. se bazează pe declanşarea efectelor reflexogene plecând cu manevre efectuate asupra anumitor puncte ale periostului. trebuie sa cuprindem total fragmentul de edem pe care dorim sa-l drenam. faza cea mai importanta a manevrei este relaxarea presiunii. relaxarea permite capilarelor sa se umple din nou.procese infecţioase grave. Se realizează presiuni punctuale ritmice pe suprafeţele osoase accesibile.lucru nu este posibil. moment in care capilarele îşi regăsesc calibrul iniţial. . cardiaca sau limfatica. pulpa degetului 2 întărita de 3. Indicaţii: Drenajul limfatic manual este indicat in: . manevrele descriu mişcări circulare 40 . . Prin excitaţii bine dozate ale sistemului neuro-vegetativ se obţin efecte antalgice in durerile provocate de ulcer gastric.tratarea leziunilor cutanate: drenajul limfatic manual al pielii si al ţesuturilor subcutanate accelerează procesul de regenerare. Tehnica manuala Este punctuala. Manevrele trebuie sa fie lente. Drenajul limfatic are de asemenea un efect relaxant. . pulpa degetului 2 si/sau 3. . Plecând de la punctul tratat. . pulpa degetului mare.recidive metastazice. daca presiunea propulsează limfa din capilare spre colectori. Vogler) Tehnica lui Vogler. a doua falanga a indexului. colici hepatice sau nefritice. Masajul periostal . insa fara ca degetele sa alunece cumva pe piele. acţionându-se cu: articulaţia interfalangiana proximala a degetelor 2 sau 3. făcută publică începând cu 1953. O data atinsa aceasta limita.in perioada pre. Presiunile si relaxările repetate vor avea o intensitate care creste pana când atinge limita suportabilului.tratarea tulburărilor trofice cauzate de insuficiente arteriale sau venoase. cu excepţia edemului elefantiazic congenital (unde un avem cai limfatice si deci nu avem ce stimula). accese inflamatorii de origine reumatica si chiar osteoporoza. ritmul lent al manevrei asociat cu blândeţea execuţiei contribuind la relaxarea fizică si psihica a pacientului.consta in stimularea unor zone periostale punctiforme si poate influenta zone reflexogene aflate la distanta.in faza iniţiala a tratamentului tuturor formelor de edem de origine venoasa. manevrele se dezvolta in forma de stea. Masajul periostal (dupa dr.in tratarea proceselor inflamatorii cu conţinut mare de proteine. Succesiunea manevrelor: 3 mişcări la 10 secunde.

vertebroterapie) se ocupa cu rearanjarea articulatiilor interapofizare si intervertebrale. Puncte de electie: . Se poate executa de câteva ori de zi. apoi o vasodilataţie cu efecte trofice si analgezice locale. In felul acesta pot fi tratate. hernii de disc. ce au in vedere mobilizarea părţilor moi vecine. nici pe rotula sau pe clavicula). eficient după traumatisme. Este un masaj profund care presează direct periostul. 41 . in contracturi sau chiar rupturi musculare. se opreşte tratamentul. profunde. cu o presiune ce se va diminua uşor pana la simplul contact. periartrite sau spasmicitate neurologica (se executa pe musculatura antagonista). mai puternic decât medicaţia antiinflamatorie clasica. Consta in fricţiuni locale sau regionale cu un cub de gheata (pahar) timp de 5-10 minute. La finalul acestei părţi se va face un masaj al ţesutului subiacent. Masajul cu gheaţă Este un masaj antiinflamator si decongestiv. in funcţie de necesităţi. in genul presiunilor alunecânde. întotdeauna in locul dureros.pe articulaţiile interapofizare din paravertebral lateral (nu se fac presiuni pe apofizele spinoase nici la bolta craniana. mai multe puncte dureroase. efectuând o fricţiune in stea si tratând mai multe puncte alternativ. Chiropractica (chiropraxie. . se caută sediul durerii si se apasă pe punctul de durere maxima.pe articulaţia condrosternala in anghina pectorala. Produce iniţial o vasoconstricţie (contractarea vaselor de sânge). La apariţia hipereremiei intense.foarte lente. In funcţie de durere. şedinţa poate dura intre 20 si 30 minute. in torticolis recent (foarte eficient). alternativ.

după care urmează repetarea şedinţelor timp de încă o săptămâna. Următoarea pauza trebuie sa fie de minimum o săptămâna pentru a nu permite organismului sa se dezobişnuiască sa funcţioneze in regim normal. cu stările date de tensionările nervoase. tratamentul se va repeta. doar in cazuri excepţionale. nu se va încerca nici un fel de acţionare a organismului bolnav. Acestea trebuie executate cu răbdare si perseverenta.„Masajul fără contact”) Înainte de a începe descrierea si metodele de aplicare ale masajului fără contact trebuie sa reţinem ca bolile nu se vindeca printr-un magnetism deosebit al mâinii. Mâinile trebuie sa fie învăţate sa nu capete niciodată o poziţie încordata. Executarea procedurilor generale se va face cu mişcări uşoare. pentru ele. cu furtunile magnetice. Numărul si durata şedinţelor depind de caracterul si diagnosticul îmbolnăvirii. Nu se vor face şedinţe cu femei însărcinate. Şedinţele profilactice trebuie sa se desfăşoare pe parcursul unei săptămâni. Nu încercaţi niciodată sa trataţi îmbolnăvirile grave. Pentru şedinţele la copii se recomanda ca acestea sa fie efectuate in timpul somnului. In caz de necesitate. La metoda masajului fără contact se recurge in cazurile in care pacientul simte o stare de oboseala.VI. sa nu începem sa ne ocupam de recuperarea sau tratarea unor deficiente asupra cărora nu avem certitudini. Daca nu se cunoaşte diagnosticul exact. Masajul bioenergetic după Djuna Davitaşvili (. pana la atingerea unui nivel de execuţie ritmic si corect. însuşirea si învăţarea lor atenta. dar aceasta sub o stricta supraveghere medicala. Doar după ce simţiţi ca aţi ajuns la un oarecare automatism si aţi căpătat siguranţa gesturilor puteţi trece la desfăşurarea şedinţelor. In fazele iniţiale procedurile se însuşesc ca îndemânare si dexteritate de mişcare a mâinii. o proasta dispoziţie sufleteasca care de multe poate fi in conexiune cu stările atmosferice. ci prin executarea corecta a unor manipulări ale mâinilor pe parcursul unei durate determinate de timp – şedinţa. stres sau in alte situaţii similare. mai ales in fazele de acutizare. line. Mişcarea va fi 42 . cu pauza de o zi. se pot face şedinţe profilactice care tratează îmbolnăvirile renale. iar cel care aplica metoda nu l-a putut stabili. Studiul masajului fără contact trebuie început cu învăţarea si exersarea primelor proceduri generale profilactice. prin efectuarea unui antrenament sistematic de exersare a lor duce la rezultate remarcabile.

maseurul va începe sa perceapă diferite stări de iradiere a corpului pacientului pe diferite puncte si va învăţa sa descifreze informaţia pe care organismul uman o transmite in mediul înconjurător. apoi in sens invers de jos in sus. Principalele proceduri Maseurul acţionează in timpul şedinţei asupra biocâmpului pacientului având mâinile la o distanţă de 5-10 cm de corpul sau capul pacientului. ca ele să devină automate. Pana la obţinerea unui automatism deplin in executarea acestor proceduri nu lăsaţi ca atenţia sa va fie distrasa de la acţiunea pe care o executaţi. sa nu mai necesite nici un fel de încordare mentală specială. sa iradiaţi forţă şi bine. Deasupra capului pacientului mâinile aproape ating (distanta dintre ele ajunge la aproape 2-3 cm). datorită experienţei. După ce învăţaţi si executaţi foarte corect aceste proceduri puteţi trece la şedinţe de durată. uneori chiar înţepături în vârful degetelor. De aceea trebuie sa aveţi multa răbdare si sa depuneţi sârguinţa de la bun început. cu degetele intr-o uşoară flexie. Aceasta mişcare trebuie însuşita temeinic. cu atât începeţi sa simţiţi legătura cu pacientul. destul de extenuant. Mâinile se ţin lejer. Va puteţi imagina situaţia ca si cum aceste 43 . intr-un tempo constant. Faceţi ca mişcările dvs.continua. dar prin concentrarea care se face asupra lor ele nu pot fi nici total destinse. chiar printr-o sugestionare verbala şoptita. in care o sa începeţi sa simţiţi in mod evident legătura dintre dvs. Perfecţionaţi-vă in timp. insa acest efort va fi răsplătit atunci când veţi aduce satisfacţii si sănătate dumneavoastră si celor din jur. ritmice si continue pe o durat a de 10-15 minute. la început de sus in jos (podul palmei îndreptat in jos). Ţineţi mana cu palma întoarsă in aşa fel încât ea sa fie deschisa si îndreptata spre corpul pacientului. si pacient. se executa o uşoara răsucire si palmele încep sa alunece din nou in jos. constructiv. căci numai aşa se poate atinge efectul scontat al acţiunii întreprinse. Începeţi executarea unei mişcări line. fără a mai conştientiza mişcările pe care le faceţi. Fixaţi atenţia asupra vârfurilor degetelor dvs si doriţi-vă intens. ca ii produce o reala senzaţie de uşurare prin îmbunătăţirea stării generale de sănătate o sa puteţi trece la şedinţe care sa fie îndreptate direcţionat către anumite organe. mai ales in etapele de învăţare. Cu timpul. învăţarea metodei presupune un efort constant. fără nici o încordare voită. Cu cat o exersaţi mai mult si devine un automatism. Faceţi efortul de a va concentra asupra vârfurilor degetelor si printr-un susţinut efort interior încercaţi sa va sugeraţi ca va îndreptaţi energiile către ele. ea fiind baza de pornire pentru toate procedurile ulterioare. Puteţi începe antrenamentele si pe propria persoana. ca va putea fi resimţita de pacient. lent. insa fiecare persoana si le va însuşi in maniera proprie. plutitoare a mâinilor de-a lungul corpului pacientului. Pentru început este suficient daca pacientul va simţi căldura mâinii dvs. este corecta. Doar după ce sunteţi convins ca acţiunea executata de dvs. atât ca durată de timp cât şi ca rapiditate si ca rezultat al acţionărilor sale. In mod practic procedurile sunt accesibile tuturor. Printr-o mişcare lenta maseurul va simţi în mâini o senzaţie de căldură. Nu încercaţi sa executaţi procedurile care vor fi descrise dintr-o data.

in acelaşi timp dând si senzaţia de elasticitate a mişcării. întrucât execuţia corecta si eficienta a acestei proceduri va determina desfăşurarea în continuare a şedinţei. Începând de la creştetul pacientului. maseurul reduce starea de oboseala a pacientului. la care se executa mişcarea de modificare a direcţiei. se îmbunătăţeşte radical starea generala a pacientului. Prin simpla lor executare. in spatele sau in lateral de pacient. este o procedura in care nu exista un contact fizic strict intre maseur si pacient. Si aceste mişcări se efectuează atât in fata cat si in spatele persoanei supuse tratamentului. dispoziţia sufleteasca a pacientului etc. Decizia care se va lua privind poziţia pacientului va fi luata de masor in funcţie de mai mulţi factori: boala pe care o tratează. ca intr-un fel de poziţie „pe loc repaus”. se îmbunătăţeşte regimul de somn. continuându-se dea lungul corpului până in partea inferioara a bustului. Antrenamentul acestei mişcări se va face temeinic. apa opune o anumita rezistenta. Mişcările se vor executa atât pe partea din fata cat si pe cea din spate a pacientului. Nu exista o ora speciala la care se recomanda executarea şedinţelor. Când poziţia aleasa pentru pacient va fi in picioare. şezând sau culcat. mărind capacitatea de lucru a organismului pacientului. dar nepermiţând o deviere brusca de la traseul propus. Acest proceduri ridica tonusul general. prin aceasta procedura se începe şedinţa. dar se creează legătura dintre cei doi. Cele doua mişcări . Pentru poziţia culcat nu se dau indicaţii speciale dar este absolut obligatoriu ca pacientul sa caute sa găsească o poziţie optima in care sa evite orice fel de încordare si care sa-i dea starea de relaxare. după executarea acestor proceduri. Locul si poziţia terapeutului sunt determinate de procedura aplicata – in fata. Difuzarea energiei este o parte componenta a fiecărei şedinţe de tratament. la o distanta de corp de 10-12 cm. pe scurt. se parcurge traseul până in regiunea lombara (şalelor).proceduri descrise mai sus poarta denumirea comuna de mişcări de difuzare a energiei si stau la baza metodei profilactice. se face o reglare a tensiunii arteriale. organismul pacientului este deja pregătit pentru recepţionarea şedinţei de tratament propriu-zis.mişcări le-aţi executa in apa. In timpul masajului fără contact pacientul poate adopta trei poziţii. cu gesturi de alunecare lina. cu mâinile lăsate pe lângă corp. in picioare. degetele sunt uşor îndoite. Alta procedura pe care trebuie s-o exersaţi foarte bine si cu care se face deschiderea şedinţei de interacţionare este cea sub forma de „intersecţii” – „ochiuri”. In poziţia şezând mâinile pacientului vor fi relaxate. daca şedinţa se executa corect. cu palmele îndreptate in sus. De regula. orice ora aleasa va fi buna. înapoi către creştetul pacientului. Execuţia acestor mişcări se începe pe deasupra capului pacientului. aşezate pe genunchi. acesta va sta relaxat. particularităţile individuale ale pacientului. prin mişcări de intersectare (petrecere a mâinilor una deasupra alteia). Mâinile intr-o stare de relativa relaxare sunt îndreptate cu vârful degetelor către pacient. 44 . efectuata corect si cu răbdare.

durata medie a unei şedinţe este de 10-15 minute. furnicături in extremităţile degetelor). se executa mişcări line de îndepărtare si apropiere a mâinilor cu amplitudine de 5-7 cm.constau intr-o îndepărtare si apropiere a mâinilor in plan orizontal. întrerup intr-un mod lent. făcându-se mişcări de apropiere ai de depărtare de locul bolnav. palmele se găsesc la o distanta de 10-15 cm una fata de alta. in poziţie nemişcata. La terminarea şedinţei prin masaj fără contact este obligatorie executarea unui masaj de contact a cutiei toracice si a părţii superioare a spatelui. Mâinile au podul palmei îndreptat in sus. aproape de starea de automatism. şedinţa se repeta continuu pe o perioada de 5-10 minute. mişcarea începe sa se execute de la nivelul plexului solar pana in dreptul bărbiei. Mişcările de presare . Mişcarea necesita cu obligativitate stabilirea legăturii dintre pacient si terapeut (dacă. in sensul acelor de ceasornic. se trece la învăţarea celorlalte proceduri care se executa in timpul tratamentului. de exemplu la nivelul umerilor pacientului. palmele terapeutului se apropie si se îndepărtează intr-o mişcare de îmbinare si dezbinare. După ce se însuşesc temeinic. A timusului. dar ea variază in funcţie de cazul tratat si de pacient. Mişcările de masaj tradiţional se executa simultan pe spatele si pieptul pacientului. perpendicular fata de o anumita porţiune a corpului. începând coborârea inversa. înţepături. Prin 45 . in timpul aplicării procedurii degetele mâinii sunt adunate in mănunchi. degetele întinse către corpul pacientului. Mişcarea de extracţie este o mişcare circulara cu degetele in jurul locului bolnav. pentru aceasta mâinile se afla in poziţie orizontala. ca si cum ar întinde un fir nevăzut pana la o distanta de 3-5 cm. Mişcarea de dirijare a energiei se realizează printr-o acţiune a mâinilor dirijata de direcţia dorita. unde se face o răsucire semi-brusca. trecând la nivelul umerilor pacientului. in funcţie de necesitate. Orice şedinţa trebuie finalizata cu aceste mişcări ale masajului tradiţional. mişcările de difuzare a energiei.Şedinţa se începe prin procedurile de difuzare a energiei. delicat. Mişcările sabie – sunt o varianta a mişcării de presare. in plan perpendicular. legătura creata intre terapeut si pacient. la fiecare şedinţa procedurile repetându-se in aceeaşi ordine. Durata de executare a fiecărei proceduri va fi de 2-3 minute. degetele sunt îndepărtate de locul in care se aplica procedura pana la o distanta de 7-10 cm si se face o mişcare fina de scuturare a lor. ele stimulează activitatea inimii. palmele sunt îndreptate in jos. Mişcarea de pompare – se executa cu ambele mâini aduse in partea din fata a corpului pacientului. După ce sau executat 5-6 mişcări circulare. duc la aport fizic sporit de sânge in partea superioara a plămânilor. cu degetele îndreptate spre pacient. care ii apar ca o manifestare a stării de răspuns – frig sau căldură. podul palmei se îndreaptă in jos. mâinile terapeutului simt radiaţiile date de corpul pacientului. prin aceste mişcări se cuplează organismul pacientului la legătura cu terapeutul si îl aduce intr-o stare de receptivitate activa.

Pentru deprinderea iniţiala este bine sa efectuaţi următorul exerciţiu. ca si cum aţi presa aceasta mingiuţă elastica. ca si cum ar lipsi ceva. care se va face la modificarea direcţiei de mişcare a mâinilor. pe care va învaţa sa si le folosească singura in mod optim. insa combinat cu masajul clasic este si mai benefic 46 . După ce un timp ati exersat sistematic aceasta mişcare cu dumneavoastră puteţi trece la însuşirea principalelor proceduri ale masajului fără contact. Mişcarea perie se executa cu mâinile ce degetele foarte încordate pentru a căpăta poziţia unei aparente gheare ce efectuează o mişcare ce ar sugera perierea locului bolnav. Începeţi o mişcare de apropiere si îndepărtare a palmelor. îndepărtate la o distanta de 5-8 cm ţineţi o bila elastica. Mişcarea de presărare a sării . Încercaţi sa simţiţi căldura care se degaja de la o palma la alta.procedura de pompare se poate induce si o descărcare energetica. degetele mâinii executa o mişcare in care degetul mare trece pe rând peste toate celelalte degete foarte fin. De la amplitudini de îndepărtare mici (3-4 cm) ajungeţi in timp sa resimţiţi aceleaşi senzaţii si de la o distanta de 20-30 cm de îndepărtare a palmelor una de alta. Mişcarea de lipire – se executa la o distanta de 7-10 cm de corpul pacientului. intr-o maniera in care se sugerează presărarea. insa fiecare persoana are un potenţial propriu. Ceea ce trebuie reţinut este ca masajul bioenergetic nu are de fapt nişte reguli speciale. timp in care degetul mare se uneşte cu degetul arătător si mijlociu. imaginaţi-vă ca intre palmele dvs. capacităţi unice. intr-o maniera originala. noi am propus aici masajul după Djuna Davitaşvili. Toate procedurile descrise mai sus compun baza masajului fără contact. printr-o scuturare energica a mâinilor intr-o parte.după cum arate denumirea. Masajul bioenergetic se poate face si independent.

In funcţie de temperatura lor.) Fizioterapia este o terapie cu ajutorul agenţilor fizici (aer. electroterapia.calea nervoasa – prin arcul reflex. helioterapie (helios = soare).). are caracter atât profilactic cât si curativ. Hidroterapia . ele se clasifica in: 47 . hidroterapie. gaze terapeutice etc. Băile sunt proceduri de hidrotermoterapie. kinetoterapie. Factorul termic si cel mecanic influenţează terminaţiile nervoase ale pielii. de aceea se poate spune ca trebuie avut mai degrabă in vedere pacientul in particular decât boala in general.calea umorala – prin intermediul metaboliţilor tisulari (vitamine). Termoterapia este terapia care foloseşte factorul termic cald. cu parargil etc. nămoluri. .terapia prin intermediul apei (fie simpla fie combinata cu alte substanţe). apa sub forma de aburi (sauna. împachetări cu parafina. Homeostazia – reprezintă starea de echilibru si de autoreglare instalata intre diversele procese fiziologice ale organismului uman. metoda necesita indicaţii corecte. Balneoterapia = terapia prin întrebuinţarea acestor factori naturali (ape.VII. este influenţata prin trei cai: . factorul sau cel mai activ este cel termic. balneoterapia. studiul complex si aplicarea in practica medicala a factorilor naturali: ape minerale. . Cuprinde: masaj si reflexoterapie. lumină. apă. BALNEOTERAPIE Balneologia: ştiinţa care se ocupa cu descoperirea. electricitate etc). Crioterapia (frigoterapia) metoda de hidrotermoterapie bazata pe acţiunea excitantului termic rece la temperaturi sub 0 grade sau foarte apropiate de temperatura de îngheţ. valuri). talazoterapia (thalassa = mare. Balneofizioterapia este o ramura a medicinii generale ce foloseşte in scop terapeutic agenţii fizici naturali sau artificiali. nămoluri. Excitantul extern poate determina efecte diferite pentru subiecţi diferiţi. transmiţând semnale la creier ce elaborează la rândul său răspunsuri sub forma reflexelor. precauţii si o cunoaştere foarte buna a tehnicii. intre 45-80 de grade prin intermediul căldurii (45-80 grade). gaze etc.calea neuroendocrina – prin sistemul nervos vegetativ si glandular.

putem face o uşoara gimnastica in apa. bazata pe acţiunea cumulata a excitantului termic. In aceeaşi zona se afla si lacul Negru.nu mai mult de o şedinţa/zi. nămolul se usucă. amplificând radiaţia soarelui in mod diferit. rahitism. .1 ora. apa de ploaie rămâne la suprafaţă. Compoziţia chimica a apei: unicat mondial . pentru rezultate: minim 6 şedinţe. numai pana la gât. stăm in apa cam ½ . mecanic (presiunea hidrostatica) si chimic (compoziţia nămolului)...multistratificat: fiecare strat are o alta compoziţie chimica.bai reci (sub 20 de grade).răcoroase (21-33). stratul superficial are temperatura de afara. ne uscam. Nu sunt izvoare termale. afecţiuni ginecologice inflamatorii cornice (cu avizul medicului specialist) etc.neutre (34-35) temperatura de indiferenţă a apei. adâncime 17 m. pe măsura ce se înaintează in profunzime este din ce in ce mai cald. Nămolul conţine substanţe active ce pătrund prin canalele pielii până la nivelul hipodermului si dermului de unde sunt preluate de sânge prin reţeaua capilara sub forma de substanţe coloidale in decurs de 24 de ore. . înot. declanşând fenomene imunologice in organism. . . cel mai mare de acest gen din lume si singurul din Europa. 48 . in lac.calde (36-40). apoi se varsă in alt lac vecin (Aluniş). de aici se extrage nămolul negru de stejar. Sovata – cura cu nămolul negru de stejar La Sovata: 500-600 m altitudine. Baia de nămol: este o metoda de balneoterapie cu aplicarea generala. Cura de nămol la Techirghiol: . din punct de vedere al compoziţiei straturile de apa nu se schimba in decursul anului. putem face un duş. recomandat in special pentru afecţiuni ginecologice.07-15. fie in bazele de tratament special amenajate. Cura in aceasta zona este foarte recomandata: fie natural. se face mai întâi expunerea la soare cam de 20 minute pentru a pregăti corpul. Ideal: o cura de 12 zile pe an.fierbinţi (40-45). climat sedativ. peste 45 grade: insuportabile . când începem sa transpiram intram in lac. in perioada 1. ne ungem apoi cu nămol in strat cat mai subţire. afecţiuni respiratorii. după ce ne uscam la soare stăm la umbra 15-20 minute ca sa ne revină pulsul/tensiunea la normal. ieşim.09. avem lacul Ursu. astfel încât pe fundul lacului apa poate ajunge si la 90 de grade. afecţiuni musculo-ligamentare si osoase. helioterm. cel puţin 12 bai/an. Este indicata in afecţiuni reumatice (boli reumatismale degenerative cu localizare articulara si abarticulara). Cura de nămol se recomanda a se face maxim una la fiecare 24 de ore.

Hidrotermoterapia rece mobilizează organismul uman in sensul declanşării mecanismelor de termogeneză.Helioterapia – terapia prin intermediul expunerii la soare (helios = soare). cu atât expunerea poate fi mai lunga. cu atât durata va fi mai scurta. Helioterapia la mare – tehnica de aplicare: expunerile la soare se fac progresiv. cu solicitarea mecanismelor de termoreglare in ambele sensuri (termoliză1 .termogeneză2).m. 49 . care răcoreşte in 1 Termoliza= pierderea de căldura. Mod de acţiune: efectele cumulate ale razelor ultraviolete (chimice). Hidrotermoterapia calda mobilizează organismul uman in sensul declanşării mecanismelor de termoliza (vezi si termoreglarea). ca suprafaţa de piele expusa si durata. Perioada cea mai indicata este intre orele 7-11 a. Persoanele care nu au făcut o pregătire înainte de a pleca la mare (expuneri la soare in localitatea de reşedinţa) nu trebuie sa depăşească durata totala de expunere de 60’ in primele 4-5 zile. indiferent de vârsta. după acest interval de timp razele ultraviolete cresc in intensitate si concomitent cu infraroşiile (calorice) apar si condiţii favorizante pentru accidente. Sub acest aspect se adaugă si efectele termoterapiei contrastante (cald-rece). 2 Termogeneza = producere de căldura. Pomezile grase pentru piele nu sunt indicate. cu cât e mai aproape de prânz. Helioterpia este un tratament solicitant pentru organism si trebuie făcuta cu avizul medicului. plaja) – expunerea totala sau parţiala a corpului la actiunea razelor solare directe si a aerului. capul va fi protejat cu o pălărie de soare. helioterapia este asociata cu aeroterapia (baia de aer) si talasoterapia (baia in mare) sau baie in lacuri. durata totala a primelor doua zile poate fi o ora. Plaja se poate face oriunde este soare. De regula. ştranduri. mecanisme prin care organismul se adaptează la condiţiile create de scaderea temperaturii mediului ambient. dar un total de 2 h-2 . Pentru o persoana care vine pe plaja la orele 7-8 a. urmata de expunerea la soare: 10’ faţă si 10’ spate. După acest interval de timp durata expunerii la soare poate fi crescuta. Baia de soare (helioterapie. Iradiatia solara cea mai intensa este la mare. odihna sub cort 10’ după care totul se repetă. In zilele următoare expunerea la soare creste cu 10’.1/2 h prin expuneri intercalate de odihna la umbra si bai in mare este suficient. mecanisme prin care organismul se adaptează la condiţiile create de creşterea temperaturii mediului ambient. râuri. Pentru cei cu surmenaj fizic si intelectual expunerile al soare vor fi mai scurte. Durata expunerii descreşte proporţional cu creşterea orei la care se merge la plaja. urmate de o scurta baie in mare de 5’.m. schimbarea costumului cu unul uscat. Menţiune: efectul ultravioletelor asupra pielii (eritemul) apare după o perioada de latenta de 4-6 ore de la terminarea plajei. apoi cu 15’-20’-30’. Datorita brizei marii. datorita fenomenului de reflexie favorizat de apa si nisipul plajei si la munte datorita lipsei nebulozităţii si prezentei stratului de zăpada. infraroşii (calorice) si luminoase in contextul caracteristicilor unui anumit climat. la umbra.. piscine. respectiv: cu cât mai devreme. Orientativ: se poate începe cu baia de aer de 10 – 15’ (odihna sub cort). ştergerea cu prosopul. Expunerile la soare se vor intercala cu perioade de odihna egale. In cazul in care nu exista contraindicaţii se vor intercala si scurte imersii in apa.

insuficienta cardiorespiratorie. in faza activa. Cheia.. Este recomandat in afecţiuni ale aparatului locomotor. Contraindicaţii. efectuarea unui consult medical general pentru depistarea contraindicaţiilor posibile. întreg litoralul Marii Negre). Astfel. staţiuni la mare altitudine . . Pentru ca organismul sa răspundă adecvat solicitării complexului de factori. cancer (indiferent de tratament prealabil efectuat si de starea generala bun actuala). TBC pulmonar. nămol.cu climat sedativ (regiune de deal. pot apărea incidente si accidente ca : arsuri de diverse grade. hiperfoliculinie etc. Sovata. Calimanesti. nevroza astenica. pe care in însumează helioterapia. . cat si a consumului exagerat de lichide pe plaja. Tuşnad. sistemului 50 . boala ulceroasa. de soare. afecţiuni ginecologice cronice. anemii (favorizează hematopoieza). apa – doar vara. cu unele precauţii (vezi ultravioletele).). epilepsie etc. contraindicate in tulburari cardiace. afecţiuni cardiovasculare grave (preinfarct). Caciulata. Predeal. b) litoral si stepa Bărăganului (Amara. traheobronşite. respectarea orelor de somn si evitarea consumului de băuturi alcoolice. Balneoterapie – staţiunile balneare Staţiunile balneare se clasifica in principal după climatul lor: . Herculane. Bioclima sedativa (de cruţare) se caracterizează printr-o solicitare de mica intensitate a sistemului nervos central si vegetativ si a glandelor cu secreţie interna: Felix. Tratament curativ la copii: afecţiuni otorinolaringologice si traheobronşice. Staţiunile subalpine: Vatra Dornei (808 m altitudine). hipofuncţii endocrine etc. Sangeorz – Bai. insolaţii. la adulţi: astmă alergic. submontane). Bioclima excitant – solicitanta se afla la: a) climatul alpin de mare altitudine (1000-2000 m) – pentru astm bronşic. Lacul Sărat. Azuga. ateroscleroza sistemica in faza avansata. in cazul nerespectării parametrilor indicaţi de medic.2000 de m). Slanic-Prahova. sunt necesare unele precauţii. Precizare: băile de soare sunt indicate in general copiilor încă din primele luni de viata. Govora. hipertensiune arterial in stadii înaintate. supradozarea nu este sesizata. Borsec (900 m). Indicaţii: profilaxie la copii si adulţi (staţiunile de litoral maritim). rahitism. crize de tetanie etc. Olanesti.cu climat excitant (litoral. Buzias. unele afecţiuni dermatologice etc. afecţiuni reumatismale inflamatorii. In stepa: bai de aer. mic dejun uşor dimineaţa. Bazna. Buşteni – pentru rahitism si tulburări de creştere la copii.cu climat neutru dar cu efect sedativ. hipofuncţii endocrine. in condiţii de sănătate aparenta. hiperfuncţii glandulare (hipertiroidii.permanenta pielea. Sinaia. Litoralul are o bioclimă solicitanta a sistemului nervos central si vegetativ si a activităţii glandelor si activează intens procesele imuno-biologice si de depunere a calciului in oase. Slanic Moldova. evitarea alimentaţiei. Covasna. refacere după pneumonii.

Cura balneara poate fi: . Lacul Sărat. ulcer acut. 51 . si in statiuni cu ape sărate: Bazna. Este contraindicat in tuberculoza pulmonara activa. Slănic Moldova. nevroze grave. . . O cura balneara trebuie sa dureze 12 – 18 zile. Bălţăteşti.curativa (afecţiuni uşoare). tuberculoza nepulmonara. rahitism. inclusiv Techirghiol. in cele cu ape minerale sărate: Govora. orice afecţiune in faza acuta. afecţiuni cardiovasculare grave. organismul trece printr-o perioada de criza balneara – care reprezinta răspunsul organismului prin modificări vegetative progresive. Cure naturale se pot face pe tot litoralul. sterilitate.nervos periferic. hipertiroidie. osteoporoza. După cură. chiar mai mult in unele cazuri.sau ca tratament in pentru afecţiuni declarate.in primul rând preventiva si de refacere. Sovata. reumatism.

ion negativ la polul negativ). ELECTROTERAPIE Electroterapia este terapia care foloseşte ca agent fizic terapeutic curentul electric. Trőbert – curenţi de 50 Hz invariabili Se folosesc electrozi mici si polul negativ se pune direct pe punctul dureros. Curenţii diadinamici produc o creştere circulatorie locala si se mizează pe o creştere de metabolism local. Aparatul poate lucra pe trei puteri diferite cu efecte diferite: 52 . se produce ionoforeza (ion pozitiv la polul pozitiv. Curenţi diadinamici Prin intermediul unui strat hidrofil se aplica doi electrozi (unul pozitiv si unul negativ) prin care trece un curent de joasa frecventa ce variaza intre 50 si 100 Hz. Când se pune substanţa hidrofila. intensitatea este de ordinul miliamperilor. b) curent monofazat. Terapia cu curent continuu 1. Se lucrează cu patru electrozi aşezaţi in cruce. C.000 Hz. el se va simţi mai intens pentru ca acolo se acumulează NaCl iar la cel pozitiv. Electrozii trebuie sa fie paraleli iar ţesutul uman sa fie la mijloc. intervine riscul unei arsuri. Terapia cu curent electric de joasa frecventa 1. Curenţi galvanici – sunt curenţi continui unde polul pozitiv este anesteziant (activ). NaHO. Pacientul trebuie atent supravegheat întrucât se pot produce iritaţii tegumentare si chiar arsuri. Polul activ este cel negativ (-). când e apropiat produce efecte de suprafaţa iar când e depărtat produce efecte de profunzime. Se poate face de-a lungul traseului unui nerv. Daca stratul hidrofil este prea gros. Curenţi de înalta frecventa cu unde scurte 2. Terapia cu curent de medie frecventa electrostimulator – curenţi interferenţiali cu frecventa de 10. c) curent ritmic sincopat. A. Procedura presupune un ciclu cu durata de 15 minute in trei faze a cite 5 minute fiecare: a) curent difazat. Diapuls – emite in pulsaţii Se folosesc doi electrozi mari protejaţi de sticla sau de plastic si poate fi apropiat sau depărtat de stratul protector. Aceasta procedura durează 15 minute si are efect anesteziant.VIII. 3. 2. B.000 – 30.

reumatisme) Terapia cu ultrasunete Radiostatul are un corp activ ce are înglobat un cristal piezoelectric si un cablu de înalta tensiune ce rezista la înalta frecventa. Laserul Laser: acronim in limba engleza de la light amplified by the stimulated emission of radiation Laserul terapeutic: LLLT.. recente. se reglează puterea si US trec din traductor in ţesutul uman. Parametrii de lucru se aleg in funcţie de tipologia afecţiunii si a pacientului.unde puternice (fierbinţi).8-1 W au efect ireversibil. puteri mai mici iar la cele vechi. Terapeutul poarta mănuşi de bumbac. de 0. Fototerapia (terapia cu lumina) foloseşte raze ultraviolete la intensităţi mici si timpi mici. etc. cu frecventa de 80.4 W.unde slabe (reci). se aplica traductorul pe piele. Puterile de 0.unde medii (calde). nu pătrunde mai mult de 3 mm. timp de 5-10 minute pentru toata zona. puteri mai mari.Low Label Laser Therapy Energia fotonilor emişi de aparat măreşte capacitatea de regenerare a ţesuturilor. . In lucrul cu laserul se delimitează zona ce trebuie tratata si se lucrează pe puncte. arsuri.2-0. Puterile mici. cronice. la persoanele supraponderale si/sau cu tenul închis (brunete) se folosesc puteri mai mari. produc efecte reversibile. la afecţiunile acute. cu maxima precauţie in calculul biodozei.se folosesc la răni.000 – 100. cu sonda poziţionata perpendicular.6 W au efect maxim. fără goluri de aer. câte 5-25 de secunde pe fiecare punct. US se propaga si prin apa . Ultrasunetele nu se propaga prin aer ci doar prin mediu dens. in derma. Efectul caloric este mai mare in grăsime si in os.a. . Puterile de 0. La sfârşit.000 Hz. Se folosesc ochelari speciali de protecţie. La persoanele vârstnice are efect antiinflamator (in anexite. se netezeşte zona. 53 . Se unge tegumentul cu gel. Bioptronul Foloseşte lumina filtrata. Se lucrează cu c.

trebuie mestecat foarte bine si dizolvat încă in gura. in cazul mierii. convalescenţă. albina consuma cam 10 kg de miere pentru a produce 1 kg de ceara(=vitamina A condensata). Densitatea mierii este mai mare decât a apei. are proprietăţi net superioare polenului. aluminiu. Ea umple toate golurile care ar putea apărea in hrana zilnica. Ea nu are aşadar nici un element chimic comun cu zaharul. Mierea se asimilează uşor si repede. insa este destul de greu de recoltat. Păstura – este polenul prelucrat natural de către albina. a stărilor de slăbire. Este foarte benefic intr-o multitudine de afecţiuni: in terapia anemiei. Polenul – conţine absolut toate vitaminele si complexele vitaminice. Ceara – este o substanţa grasa. in cazul copiilor: fixează calciul.IX. cu cat densitatea ei este mai mare. proteine (aproximativ de 5 ori mai multe decât carnea) si toţi aminoacizii (esenţiali si neesenţiali). Mierea matura are ardere completa. magneziu. calciu. este un foarte bun protector hepatic. enzime. prin intermediul salivei bucale. căpăcelele de la fagure (conţin şi fracţiuni de propolis) – pot fi mestecate in afecţiuni respiratorii. in procesul de metabolizare nu necesita nici o prelucrare din partea organismului uman. sodiu. inapetenţă. acest proces a fost efectuat deja de către albina. minerale. nu îngraşă. Mierea –este singurul produs dulce cu calităţi datatoare de viata care nu se găsesc in nici un alt aliment. Este tonic muscular. este folosita in fabricarea unor creme cosmetice. APITERAPIE Apiterapia este terapia cu produse apicole. inhibine (= antibiotici naturali) etc. nu se fac mai mult de 2-3 cure cu polen pe an. împotriva arsurilor. si in cantităţi foarte mici. cu ajutorul secreţiilor salivare glandulare. fosfor. susţine si întreţine starea de sănătate a organismului. Din punct de vedere medical. In timp ce zaharul trebuie sa fie supus unui proces de invertire in organism. energie si dioxid de carbon. cu atât mierea intra mai mult intr-un proces natural de cristalizare care-i conserva calităţile. in perioade critice se iau cate 2-3 linguriţe pe zi. potasiu. vitamine. fier. Se administrează in timpul meselor. mierea este recomandata in diverse afecţiuni. apoi pauza. clor. Ceara se poate consuma sub forma de fagure cu miere. Mierea conţine: monozaharide direct asimilabile (levuloza si dextroza). prin arderea ei rezulta apă. este 54 . La mierea matura procentul de apa trebuie sa fie de maxim 18%. hormoni. in creme depilatorii (ceara si colofoniu-sacâz). cura cu polen va dura cam o luna.

cel mai adesea sub forma prelucrata: tinctura de propolis (cu o concentraţie de 30% + alcool natural din cereale de obicei). trebuie dizolvat). sportivi. Se consuma cam ½ linguriţa pe zi. secretat de glanda hipofaringiana din creierul albinei. se pot face bobiţe de mărimea unui sâmbure de vişină si păstrat in miere de salcâm de obicei. cura cu lăptişor: 2-5 grame. căci este caustic. Se recoltează foarte greu si in cantităţi foarte mici. furuncule. si sub forma de cataplasme pe răni. matca trăieşte aproximativ 6 ani si depune zilnic 1500 oua. la copii: 3-5 pic/zi. Cel din comerţ: mare atenţie sa scrie pe sticluţa pentru uz intern. când începe sa apară o uzura a organismului: pentru întinerire. când începe sa fie administrat: se tine in frigider. in premenopauza si menopauza: tratament de prevenire a osteoporozei. o bobiţă mica (mărgeluţa). ermetic – se consuma câte o bobiţă pe zi. La adulţi: 20 picături/zi dizolvat in apa. pentru copii in convalescenta. in stare bruta. iar iarna 2-3 luni. singurul remediu cu adevărat in paradontoză (trebuie supt sub forma pura. . Lăptişorul de matcă – produs glandular al albinei. seva din muguri. pentru întărirea imunităţii. 55 . de aceea – sub forma de tinctura. sublingual. reuşeşte sa întinerească permanent celulele. antitumoral. este restructurant si regenerator celular (vindeca răni interne si externe). pe lângă celelalte afecţiuni mai uşoare.lăptişorul cu care se hrăneşte este foarte eficient împotriva uzurii si in activitatea hormonala intensa. in infecţii ascunse. cel mai eficient in candida. in hepatite si in scleroza multipla. pe nemâncate. O albina. lapte. exina etc. Poate fi folosit: . bătături. Compoziţia sa este încă insuficient elucidata. ceai. Foarte eficient in giardia. trăieşte 45 zile. sub 12 zile. cu el se hrăneşte doar matca. preadolescenţi: 10-15 picături/zi etc. vara. ca atare. conţine foarte multe elemente/uleiuri esenţiale (printre care si substanţe antibiotice naturale ale plantelor.pura: de la recoltare pana la începerea administrării se tine in congelator. îl secreta doar albinele tinere.). . la pubertate. Sub doua forme: .cea mai buna protectoare si reconstructoare a ficatului. combinata cu propolisul are rezultate extraordinare si in hepatita B sau C. Reglează metabolismele intime celulare. apoi pauza. Intensifica activitatea hormonala. Combinat cu apa distilata: in cosmetica. Propolisul – este produsul natural cel mai apropiat de panaceu. adică dublul greutăţii ei . inhibând înmulţirea celulara haotica.prelucrata: fiole sau drajeuri (amestecat cu glicol). Lăptişorul reglează foarte bine activitatea hormonala: pentru fete. sub forma de masca. Este cel mai puternic antibiotic natural cunoscut. Conţine o serie întreaga de elemente foarte rare. daca afecţiunea este mai grava doza poate fi uşor mărita. Foarte eficienta. atenţie mare sa nu adoarmă cu el in gura.sub forma pura.

uşor alcoolic. brom. intr-o cana cu apa (1-3 ori pe zi). este radioprotector. se pune sucul intr-un butoiaş legat cu tifon la gura de data aceasta. calciu. Este un reglator metabolic. se lasă sa fermenteze 40-60 de zile.maxim 300 g /litru. potasiu. scade colesterolul si acidul uric. se face mai întâi testul daca pacientul este alergic: o înţepătura la glezna. după doua săptămâni se poate folosi. in scleroza multipla. se trage cu furtun in alt vas. cu guta. Se administrează cate doua linguriţe oţet + 1-2 linguriţe de mire. amestecate binebine. când cidrul rezultat după prima faza. metabolismul grăsimilor. Este mult mai eficienta tratarea osteoporozei prin produse apicole. se folosesc albine tinere.pauza. persoanele sănătoase: poate fi administrat oricând. medicaţia clasica pentru osteoporoza: Ca + D3. cântărite. este un excelent energizant pentru omul sănătos. la cele cu probleme digestive: la ¼ h după masa. sucul – evaluat la loc. iod etc. naturale. in osteoporoza declarata: Fosamax – risc de ulceraţii esofagiene. foarte bun pentru cei cu tendinţe de depuneri calcice. la fiecare litru de suc se pun 50 g de miere. se pun intr-un butoiaş descoperit si se lasă sa fermenteze la o temperatura de minim 24 de grade. Jarvis. este un produs destinat bărbaţilor. cu o zi înainte ca larva sa fie căpăcită. culturişti (pentru creşterea masei musculare). Dizolva calciul si uraţii din articulaţii. conţine magneziu. pentru rinichi este foarte bun. Cura cu oţetul de mere şi miere – cura după dr. In cazuri speciale poate fi folosit si de către femei. gelatinoasa si lichidul este limpede. Apilarminul – este triturat de larve de trântori. dar. cantitatea de miere folosita: 150 g . fluor. in funcţie de temperatura. pentru sportivi. reglează echilibrul acido-bazic. trecându-se chiar prin tifon. Oţetul se face din suc natural de mere combinat cu miere: fermentat. conţine lăptişor şi un precursor hormonal masculin. are o tărie de 4-7 grade. 1 kg mere/2 l apa – 150 g miere /1 l apa. pentru osteopenie: Miacalcic (= calcitonina sintetica de somon). in spondilita. începe faza a doua de fermentaţie. pentru persoanele cu probleme de dinamica sexuala/activitate hormonala masculina.înţepături naturale. Fabricarea oţetului de mere si miere: mere spălate. timp de doi ani isi păstrează calităţile. indirect: pentru slăbit. Când procesul e gata: deasupra se formează ca o membrana de 2-3 cm. chiar daca este alergic. stors prin tifon. cu infecţii renale.Mierea + propolis + cura cu oţet de mere si miere: tratament preventiv pentru osteoporoza (cura . in general. rase cu totul pe răzătoarea mare sau zdrobite. in boli antiimune. cura . se da membrana la o parte. poliartrita reumatoida. Veninul de albine – se foloseşte in toate cazurile in care imunitatea organismului trebuie crescuta: in reumatisme. Se poate administra sub trei forme: . Alfa D3. la cele cu ulcer activ: nu se administrează. nu va fi 56 .pauza). după doua săptămâni: strecurat.

unguente speciale care conţin venin de albine (ex. fata. nu pe gat.- foarte afectat. in zone musculare sau articulaţii.) 57 . in scleroza: pe membre. daca nu este alergic: va avea un uşor edem 1. Apirevin etc.zile. se repeta. 4x4. numărul maxim de înţepături admise intr-o singura şedinţa: 12. înţepăturile se vor face in zona afectata de obicei. antebraţ. apoi scădem progresiv. după ce trece reacţia: in funcţie de afecţiune. 6x6 stagnare in platou mai multe zile. se va urma schema 1 înţepătura mai multe zile. apoi 2x2. 3x3. pauza. sub forma injectabila. paravertebral. abdomen sau alte zone sensibile. 5x5.

Când apar. In reumatismul infecţios acut tratamentul cu antibiotice este obligatoriu. La radiografie are aspectul unui trunchi de bambus sau a unei linii de tramvai cu trei sine. Când ataca muşchii. sejur in staţiuni balneare. Se manifesta prin dureri ale articulaţiei degetului mijlociu după care se întinde la toata mina. reflexoterapie. In faza sa cea mai grava. Se recomanda si apiterapie pentru intarirea factorilor imunitari: cura cu tinctura de propolis: la adulţi . In cazul spondilitei si poliartritei: la cea mai mica bănuiala tratamentul trebuie început. Este mai frecventa la bărbaţi si evoluează spre anchilozarea lenta a CV. articulaţii. ca urmare a sudurilor dintre apofizele spinoase si cele laterale. gimnastica. Reumatismul articular acut se tratează cu reflexoterapie.20 picături de 3 ori pe zi. Inflamaţia cuprinde treptat întreaga coloana vertebrala si fie o deformează sub forma unei cocoaşe. Reumatismul se poate instala la nivelul oricarui organ. cura cu oţet de mere si miere.. Tratamentul in faza incipienta consta in cura cu oţet de mere si miere si tinctura de propolis. soare si nămol (Amara. Lacul Sarat). durerile sunt vagi si localizate in zona sacro-iliaca. Poliartrita reumatoida este mai frecventa la femei si debutează încet. sejur in staţiuni balneare cu lacuri sărate. tratament intensiv: apiterapie. infecţii urinare etc. la copii mai mari de 6 ani – 10-15 picături. In faze avansate se formează noduri in articulaţii. Diagnosticul se pune in urma analizei reumatoide. daca aşteptam confirmarea diagnosticului va fi prea târziu boala avansând mult prea mult. Tratamentele moderne sunt eficiente astfel incât streptococul este înlăturat definitiv. Tratamentul consta in reflexoterapie si cura cu tinctura de propolis. la copii mici – 3-5 picături. gimnastica 58 . La un nivel mai ridicat al evoluţiei bolii se aplica masaj terapeutic. gimnastica. boala anchilozează coastele si sternul ceea ce duce la insuficienta respiratorie si cardiaca. fie ca blochează gâtul (brad). cervicala si a centurii scapulo-humerale. fara simptome deosebite. Spondilita anchilozanta este dificil de diagnosticat din timp întrucât nu se manifesta dureros. reflexoterapie. nu se aplica masaje. RECUPERARE MEDICALA Reumatismul poate lua doua forme: articular acut si abarticular (la muşchi). apărute cel mai adesea in copilărie. cu scopul întăririi sistemului imunitar al organismului. Analize: ASLO si VSH.X. Analiza prin care se diagnostichează se numeşte SA. sub forma unor pusee periodice (o data la 6 luni). apoi la cot. Este o boala infecţioasa declanşata de infecţia cu streptococ betahemolitic (in sânge) ca urmare a unor abcese. consum sporit de miere. masaj terapeutic. umăr. poate genera miozita (inflamaţia muşchilor).

pacientul va avea perna sub genunchi daca este aşezat cu fata in sus si sub glezne si pântece daca este aşezat cu fata in jos. coloana rectilinie. Ele mai pot evolua si in direcţia iritării rădăcinii nervoase ce determina hipoxia nervului si in final spondiloza. Tratament: masaj terapeutic de regenerare. Netratata. L3L4). sedentarism. este provocata de forţarea articulaţiei sau tendoanelor. in funcţie de stadiul bolii – tratamentul adecvat: exerciţii respiratorii. masaj sedativ al cutiei toracice. timp de 5-10 minute de 3 ori pe zi. deşi calmează durerile. apoi. in serii de 5-15 zile. Discopatia lombara poate fi fie sub forma lombalgiei (dureri ale CV in zona lombara) fie sub forma lombosciaticii (dureri al CV in zona lombara si ale piciorului). Terminaţia -oza = degenerare iar –ita = inflamare. laser (cu efect decongestiv si antiinflamator). Periartrita este inflamaţia ţesuturilor (bureletul si capsula) care înconjoară o articulaţie. 59 . Sunt contraindicate băile fierbinţi. Tratament: in prima faza doar repaus la pat. Se manifesta prin dureri violente pe traseul nervului sciatic (in zona L5-S1. In astfel de cazuri nu este afectat doar discul ci si ligamentele. lordozele. lombalgia duce la hernia de disc. Intervenţia chirurgicala consta in curăţarea sau chiar îndepărtarea discului afectat. Masajul terapeutic se aplica numai după ieşirea din criza iar gimnastica doar la final.medicala articulara. se începe un tratament preoperator ce urmăreşte delordozarea coloanei lombare prin relaxarea muşchilor si dilatarea spatiilor intervertebrale. daca se ia decizia intervenţiei chirurgicale. Lombalgia (discopatia acuta) se tratează cu masaj cu gheaţă (local) si cu laser. de-a lungul a 56 luni. Tratamentul consta in masaj cu gheata aplicat paravertebral si fesier in zona dureroasa. el consta in masaj terapeutic executat cel puţin o data pe săptămâna sau măcar doua serii de 10-15 şedinţe de doua ori pe an. duc in timp la sclerozarea ţesuturilor si la ruperea tendoanelor. După o astfel de operaţie este absolut necesar un tratament de recuperare având ca scop evitarea sclerozării ţesutului. In timpul acestui tratament. Tratamentul alopat frecvent uzitat in astfel de cazuri si anume infiltraţiile cu hidrocortizon. gimnastica de întreţinere. apoi la parestezie sau chiar la pareza. Discopatiile reprezintă afecţiuni ale discului intervertebral avănd drept cauze cifozele. Cel mai adesea un astfel de tratament se continua pentru tot restul vieţii. determinând contracţii musculare. reflexoterapie. Daca sta pe o parte se recomanda cu picior întins si unul flexat spre piept. Discopatiile netratate duc la depunerea de substanţa calcica intre apofizele laterale sub forma de osteofite (ciocuri). Pe măsura ce pacientul îşi revine se renunţa la masajul cu gheata si se trece la gimnastica uşoara executata din poziţia întins pe spate.

depistate la timp. reflexoterapie si fără gimnastica. bai sau cataplasme cu tărâţe si foi de varza.).masaj terapeutic si gimnastica uşoara activa. alimentaţie. in faza a doua – masaj cu gheata. umărul este dureros. evoluează spre faza a doua: cuprinde articulaţia iar durerea devine acuta si apare in special noaptea. gimnastica. După echilibrarea musculaturii se urmăreşte tonifierea musculaturii paravertebrale si abdominale. Ele apar datorita lipsei de mişcare. In prima faza. In faza a treia sunt cuprinse tendoanele si muşchii iar in ultima faza are loc blocarea umărului ca urmare a depunerilor de calciu. umărului si gleznei ca urmare a unor fracturi sau chiar la articulaţia temporo-mandibulara. Tratamentul consta in kinetoterapie de echilibrare. lăptişor da matca. tinctura de propolis. masajul pentru tonifierea musculaturii si creşterea metabolismului local. la băieţi: 26-28 ani. Tratamentul consta in cura cu oţet de mere si miere. gimnastica medicala (fără greutate pe genunchi/sold etc. masaj selectiv tot pentru echilibrare (excitant si relaxant). in faza a treia – masaj. La articulaţiile mici se recomanda gimnastica in apa calda iar la articulaţiile mari se poate face încălzirea acestora si cu foenul. Ea poate evolua spre gibozitate (cocoaşa) datorita infecţiei cu morbul lui Pott. dorsal. 60 . gimnastica uşoara. in faza a patra – kinetoterapie pentru ruperea aderentelor. Tuberculoza osoasa duce la înmuierea osului prin apariţia unor fistule osoase si este adeseori urmarea tuberculozei pulmonare (bacilul lui Koch) care devine rezistenta si ataca sistemul osos. pot fi corectate.(Artrita este inflamaţia articulaţiei. regim alimentar si controlul greutăţii. Netratata. arterita este inflamaţia unui vas de sânge. la fete: pana la 24 – 25 ani. inflamaţiilor articulaţiei. Scolioze si cifoze Vârsta optima de începere a tratamentului: de mici. flebita este inflamaţia unei vene iar tromboflebita este inflamaţia venei însoţita de apariţia unui cheag de sânge). Periartrita scapulo-humerala (PSH) este cea mai frecventa dintre formele de periartrita. Laser la nivelul articulaţiei. sejur in staţiune balneara. pot apărea si la articulaţiile pumnului. reflexoterapie. Gonartroza este artroza genunchiului iar coxartroza este cea a soldului. gimnastica in apa. masaj de relaxare in cazul contracturilor si blocajelor. Artrozele sunt afecţiuni articulare degenerative (de uzura) caracterizate prin alterarea distructiva a cartilagiilor sau fibrocartilagiilor articulare. Tratamentul este gradat in funcţie de faza de evoluţie a bolii: in prima faza . traumatismelor (fracturi). Mai rar. laser. Pot exista si forme parţiale de artroza la coloana vertebrala: cervical inferior.

. Luxaţia este deplasarea anormala a doua suprafeţe articulare care isi pierd raporturile lor normale si sunt menţinute permanent in aceasta situaţie. in spatele acestuia. daca sunt diferenţe de nivel. acesta urmăreşte simetria claviculelor.5-2 m de pacient. urmăreşte linia umerilor. poate sa se manifeste in adolescenta. Daca diferenţa este de 3 cm. facem presiune sub rotula cu degetul (depistam daca este lichid). când se ia in greutate sau la prima sarcina. daca sunt mai sus sau mai jos si musculatura paravertebrala.pacientul din profil: terapeutul urmăreşte.pacientul pe canapea cu fata in sus: echilibram si relaxam soldurile. plica genunchiului. tangenta ceafa – umeri – fese.la genunchi: se verifica rotula (lateral si longitudinal). in anumite situaţii poate fi adjuvanta si reflexoterapia. pentru menisc: forţăm prin 61 . Când centrul de greutate este pe tricepsul sural (pe gamba avem ca o gâlmă ) – pacientul fie poarta tocuri fie are platfus. O data cu ieşirea osului din articulaţie are loc si ruperea bureletului si capsulei articulare (trauma mecanica). . helioterapie. bolta plantara. . La kinetoterapie: nu exista programe standard. reflexoterapie. urmăreşte apoi vârful omoplaţilor. măsuram membrele inferioare din creasta iliaca anterioara pana la maleola interna. Examenul pentru trenul inferior . deşi datează de la naştere. Tratament: aparat gipsat. ca sa fim siguri. daca sunt crepitaţii/cracmente: avem gonartroza in diverse stadii. subluxaţia poate fi corectata prin tehnici speciale de reechilibrare si gimnastica medicala. Examenul: . eventual cura cu nămol. apropiem călcâiele (tălpile). . pentru a vedea eventualele diferenţe de lungime. masajul este adjuvant. va fi un masaj selectiv pentru reechilibrarea musculaturii.pacientul cu fata spre terapeut. Subluxaţia congenitala de şold La fete.Tratamentul de baza cuprinde: kinetoterapie (inclusiv subacvatica. trebuie verificat si şoldul. daca diferenţa este mai mica de 3 cm: poate fi corectata. de la 1. dupa scoaterea aparatului gipsat: si LT. terapeutul. se face flexia coapsei pa bazin. Luxaţia poate fi completa când cele doua suprafeţe articulare nu mai au nici un fel de contact ori incompleta (subluxaţie) când mai exista un oarecare contact intre suprafeţele articulare. chiar a mameloanelor si simetria soldurilor. apoi masaj si gimnastica pana la recuperare.pacientul in picioare: se urmăreşte linia genunchilor. cura balneara. sa nu fie o subluxaţie congenitala de sold. daca apare scolioza. gimnastica articulara pe membrul sanatos. se urmăreşte unghiul maxim de cifoza/lordoza. dintr-o parte. trebuie conceput un program pentru fiecare persoana in parte. Tratamentul de recuperare: apiterapie de regenerare.pacientul cu spatele la noi. înot). Problema. in general se merge pe gimnastica asimetrica.

brusca.constau in fisurarea sau ruperea osului. . Fastum Gel. laser. In cazul fracturilor tratamentul de recuperare incepe inca in timpul aparatului gipsat. masaj uşor cu crema antiinflamatorie (Heat Lotion crema roşie Aloe Vera. Tratament: in funcţie de gravitate: kinetoterapie. vasul se pune la fiert si se lasa apoi la racit pana la temperatura corpului. fricţiuni si laser se urmăreşte îndepărtarea depunerilor de calciu vicios de pe traiectul de fisura. arnica. gimnastica izometrica (serii de contracţii – 4. Tratamentul de recuperare consta in repaus total/imobilizarea articulatiei.). creme pe baza de spânz. In formele sale cele mai grave pot avea loc si rupturi de fibre musculare sau chiar de muşchi întregi si de tendoane sau ligamente. cu membrul bolnav se fac miscari in vasul cu apa si târăţe. Consolidarea efectiva a osului fracturat are loc intr-un interval de 6-12 luni. apoi gimnastica si cu membrul care este in ghips – contractii izometrice. daca simţim „cârâieli/cracmente/crepitaţii” avem o afecţiune a meniscului.5 sec. si de relaxare –8. la scoaterea aparatului gipsat constatam ca membrul este tumefiat datorita stazei limfatice si venoase – masaj intens de decongestionare si drenaj limfatic.). Fracturile . tot ce ne permite. Entorsa poate fi uşoară.10 sec. produsa de o mişcare forţata. compozitia se refoloseste mai multe zile.este o leziune traumatica articulara (capsulo-ligamentara). daca degetele sunt libere: miscari de flexie. Se poate face si reflexoterapie. Entorsa . daca nu: se strecoara si se aplica cataplasme cu tărâţele respective. Diclofenac. masaj (mai întâi sedativ apoi excitant). se poate face si reflexoterapie. ruptura sau smulgerea tendoanelor sau ligamentelor fara deplasarea suprafeţelor articulare. Voltaren. Se mai recomanda cataplasme/bai călduţe cu tărâţe si cataplasme cu frunze de varza si tinerea picioarelor ridicate pe perna. Pacientul urmeaza o dieta cu alimente bogate in calciu. dimineata si seara inainte de culcare (doarme cu ea). 62 . ce antrenează întinderea. medie sau grava. extensie. Prin geluiri. masaj terapeutic. masaj cu gheata de 2-3 ori pe zi. se va face masaj si gimnastica a membrului sanatos.când apare joc lateral avem deficienţe ligamentare.rotirea gambei (in flexie la 90 de grade) faţă de coapsa. Dupa aparenta recuperare (dupa faza acuta) se va face masaj terapeutic de restabilire si kinetoterapie (gimnastica de întărire a ligamentelor. astfel ca după îndepărtarea aparatului gipsat este absolut necesar un tratament intensiv de recuperare ce consta in LT pe locul fracturat. este foarte bogata in vitamina B (intreg complexul de vitamine B). slabite ca urmare a laxitatii posttraumaticearticulaţiei). Prepararea amestecului de tărâţe: se pune un pumn de târăţe intr-un vas cu apa. menta etc. Cele mai frecvente sunt entorsa gleznei sau a genunchiului. stimulând astfel circulaţia si revigorarea somatica a membrului gipsat prin influx nervos. laser terapeutic.

fitoterapie (frunze de salvie. acesta fie nu mai produce insulina deloc fie o produce dar in cantitate insuficienta. urinari in cantitati mari. in special după depăşirea vârstei de 40 de ani. Durerea este pulsatorie. cura balneara in climat sedativ. Peste 200 apare glucozoria (zahar in urina). lăptişor de matca (scade glicemia si previne degradarea ţesuturilor).conţin insulina vegetala. fasole uscata). se înroşeşte (RUBOR). bulimie.este o boala metabolica ce afectează pancreasul. pe cele din membrana rinichilor (scapă in sânge substanţe ce trebuiau prelucrate) si din membrele superioare si inferioare (ceea ce duce la neuropatia diabetica ce generează arterita diabetica ce se manifesta îndeosebi prin crampe in moleta). vânat. uscăciune in gura. Tratamentul alopat pentru guta este Colchicina care este insa toxic: ataca ficatul. poate fi atacata si articulaţia genunchiului. Valorile normale ale zaharului in sânge sunt de 70-140. îndeosebi noaptea. rinichii. carne grasa. dau si dependenta. efort fizic mediu (gimnastica medicala moderat sau simple plimbări in parc). Creşterea concentraţiei acestuia in sânge se numeşte hiperuricemie.este o boala metabolica ce poate apărea si dintr-o predispoziţie ereditara dar si din excese alimentare . porc. La depunerea de trofi peste un anumit nivel se declanşează criza gutoasa. Articulaţia se umfla (TUMOR). Cel mai frecvent se întâlneşte la bărbaţi. astfel încât zaharoza nu mai poate fi metabolizata. Pentru stagnarea creşterii nivelului de acid uric se administreaza Milurit si Alopurinol. cura cu oţetul de mere 63 . ideal una pe săptămâna. Până in 180-200 se controlează cu sulfamida si regim alimentar. pentru întreţinere). reflexoterapie (minim 1520 de şedinţe de doua ori pe an iar in rest cel puţin o şedinţa pe luna. Guta . nici la cote înalte). Se manifesta prin crize de artrita acuta. ochii si da diaree severa. Tratamentul natural presupune mai întâi un regim alimentar fără alcool. se încălzeşte (CALOR) si devine dureroasa (DOLOR). in plus. grăsimi. numai la cei cu glicemie sub 130). regim de viata si mişcare. carne tânără.multe purine (proteine) provenite preponderent din carnea animalelor tinere. fasole. localizata deseori la articulaţia halucelui. cura cu oţet de mere si miere (– cu precauţie. Aceste purine. Zaharoza circulanta in sânge distruge ţesuturile si vasele de sânge in special pe cele din retina (ceea ce duce la retinopatie diabetica). Atipic. generează cantităţi mari de acid uric pe care rinichiul nu reuşeşte sa le elimine si care se depune subcutanat pe articulaţie sub forma de cristale (trofi). prin metabolizare. Aceste medicamente nu rezolva insa problema ci doar îndepărtează crizele. cura cu polen. ştevie. Tratamentul consta din regim alimentar. de afin . Diabetul poate fi insulinodependent (apariţie juvenila) sau in timpul vieţii (se tratează cu sulfamida si regim alimentar).Boli metabolice Diabetul . spanac. Semnele sale clinice sunt sete. de cruţare (nu pe litoral.

reflexoterapie (insistenta si pe bila. după anestezii. ce depaseste: reprezinta tendinte de ingrasare – pana la obezitate). Obezitatea Reprezinta cresterea greutatii cu mai mult de 5 kg fata de greutatea normala (la barbati greutatea normala este exprimata astfel: inaltimea in cm – 100. tinctura de propolis pentru reglare metabolica. afecţiuni ovariene. lichide multe. izvoare. regim alimentar bogat in produse care conţin Calciu. . gimnastica obligatorie. Cauzele obezitatii: alimentatia. tinctura de propolis diluat in lapte (daca îl suporta). Regim alimentar in primul rând: mese regulate si cantitativ mici. fara grasimi. Tratamentul fizioterapic: cure cu lăptişor de matca (2-5 g. fără lichide in timpul meselor. mese mici si dese 3-5/zi. masaj cervical. Olăneşti. cura cu ape minerale (Călimăneşti. când tranzitul intestinal se normalizează – sa avem grija sa-l menţinem. apoi iar cura). cauze glandulare. la bărbaţi după 40 de ani sau după traumatisme. Terapia: . dar cel mai frecvent la femei după menopauza. in ceai călduţ (nici rece. fructe. Dieta: fara alimete rafinate. Afecţiuni gastrice/Ulcer Nu trebuie sa se ajungă la ulcer.cauzata adesea de trio-ul: tulburări biliare./cura – pauza. feţei şi frunţii. dimpotrivă. fără extreme)– îndulcit cu o miere pe care o suporta cel mai bine. la femei: inaltimea in cm – 105. Constipaţia Stare patologică caracterizată prin dificultatea sau imposibilitatea de eliminare a materiilor fecale. cura cu oţet de mere si miere. fie.reflexoterapie (insistenta si pe sistemul endocrin). reflexoterapie – foarte benefica. 64 . nici fierbinte. cruditati. echilibru cu factorii de stres. Căciulata). masajul capului. Osteoporoza Poate apărea la orice vârsta. Reflexoterapia: foarte indicata. sedentarismul.si miere. iaurt. tinctura de propolis. apiterapie. multe legume si fructe. Tratamentul: reflexoterapie.gimnastica de intretinere. gimnastica uşoara. cauzele sunt multiple. puţin si bogat. Masa: un singur fel. . in funcţie de afecţiune: fie lapte cald cu miere. Migrena rebelă .regim alimentar adecvat in raport cu efortul depus. cura balneara. cura cu polen. tărâţe in apa/lapte cu miere. nu numai pe intestine si colon). Tratament fizioterapic: regim alimentar.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->