Ministerul Educaiei i Cercetrii Inspectoratul colar Judeean Sibiu

Str. Berriei nr. 2 2400 Sibiu Tel.: 069 210466; Fax: 069 210817 Email: office@isjsibiu.ro

Centrul Judeean de Asisten Psihopedagogic Sibiu Str. Negoveanu nr. 27 Tel: 0269/247066 Email: cjapsibiu@yahoo.com

FUGA DE LA COAL CHIULUL UN FENOMEN DES NTLNIT N COLILE SIBIENE

MODEL DE PROIECT EDUCATIV N VEDEREA APLICRII N COLI, PENTRU DIRECTORII EDUCATIVI I DIRIGINII DIN JUDEUL SIBIU

Model de proiect realizat de: Florin Soare Inspector cu probleme educative Maria Opri coordonator CJAP Badea Mdlina - psiholog Dane Daniela - psiholog Samoil Clara - psiholog Vidrighin Elena psiholog

SIBIU 2004

MODEL DE PROIECT
1. TEMA: FUGA DE LA COAL CHIULUL UN FENOMEN DES

NTLNIT N COLILE SIBIENE 2. ARGUMENT PENTRU ALEGEREA ACESTEI TEME

Motto NU CAPACITILE NOASTRE SUNT CELE CARE NE DEFINESC, CI ALEGERILE PE CARE LE FACEM

Fenomenul chiulului inregistreaza cresteri semnificative an de an, atingand in prezent cote alarmante. Stapanirea si eradicarea lui nu sunt posibile fara dezvaluirea si cunoasterea in profunzime a cauzelor care il genereaza si fara adaptarea si aplicarea unor masuri de interventie eficace. Procesul de socializare a tinerei generatii este negativ afectat de lipsa reperelor morale si generale de viata, de instabilitatea si fluctuatia situatiilor existentiale, de superficialitatea etaloanelor valorice, care produc frecvent debusolari si deviatii comportamentale. Pe langa factorii individuali psihologici, o pondere deosebita se atribuie disfunctionalitatilor de diferite genuri, existente la nivelul familiei, al scolii, al grupului de referinta in manifestarea tot mai puternica a acestui comportament la copii si adolescenti. In prezent, tineretul isi revendica dreptul la o identitate proprie, la o mai mare autonomie morala, revoltandu-se impotriva interdictiilor impuse de varsta si contestand autoritatea adultilor parinti sau profesori. Pornind de la faptul ca principalii agenti de socializare (familie, scoala, grup de referinta) exercita o influenta puternica asupra comportamentului copiilor si adolescentilor, acest proiect educational isi propune sa identifice principalele cauze ale producerii fenomenului chiul, ca si solutii pertinente de prevenire, de ameliorare a acestor manifestari deviante, la nivel micro si macrosocial. Acest proiect se incadreaza in ansamblul masurilor de politici educationale initiate in vederea diminuarii/ eliminarii fenomenului de chiul in randul elevilor, deoarece pare sa se asocieze frecvent cu devieri comportamentale.

3. SCOPUL PROIECTULUI: Diminuarea fenomenului chiulului n rndul

populaiei colare. 4. GRUP INT:

-

elevii claselor V-XII cu o conduit de tip evazionist elevi cu stim de sine sczut elevi cu rezultate colare slabe la nvtur elevi provenii din familii cu probleme financiare i/ sau de comunicare intragrupal elevi cu tendin de abandon

5. OBIECTIVELE PROIECTULUI:

Analiza

fenomenului

chiulului

ca

parte

component

comportamentului indezirabil la copil i adolescent. Identificarea cauzelor care determina fenomenul chiulului. Elaborarea unui plan de masuri educationale pe grupe de varsta si gravitate.

Elaborarea programului de parteneriat scolar-social (parteneriat cu comunitatea locala).

6. STABILIREA ACTIVITILOR

PLAN Nr. Obiective crt. 1. Analiza fenomenului chiulului ca parte component a comportamentului indezirabil la copil i adolescent. 2. Identificarea cauzelor care determin fenomenul chiulului. Activitati desfasurate

DE

ACTIVITATE Metode si instrumente Discuii cu profesorii, prinii Statistici ale Poliiei Mass-media Parteneri elevi profesori psiholog director educativ grupe de lucru Psiholog elevi prini Elevi dirigini director educativ psiholog poliie Evaluare Analiza comparativ Articole n reviste

Culegere de informaii privind tema studiat

Elaborarea i aplicarea unor chestionare pentru prini, profesori i elevi Consiliere individual pentru elevii cu stim de sine sczut i cei provenii din familii cu probleme de comunicare intragrup Consiliere de grup cu tematica adecvata: De ce fug elevii de la coal? Chiulul o distracie sau un pericol? Vizionarea de filme educative tiu sa fac fa presiunii grupului?

Chestionare Discuie structurat Joc de rol Dezbatere, studii de caz, joc de rol, lectura, film educativ, monitorizarea comportamentului

Indicatori rezultai din aplicarea chestionarelor mbuntirea frecvenei elevilor Realizarea de afie, pliante, desene, eseuri, articole n reviste

3.

Elaborarea unei strategii de diminuare a fenomenului chiul n rndul copiilor i adolescenilor

Activitate pentru dezvoltarea abilitii de relaionare pozitiv cu ceilali El, profesorul, fa n fa cu mine elevul(anexa 1) tiu s fiu un bun coleg?(anexa 2) Prinii mei ateptri reciproce ntre prini i copii(decizia mea VIIanexa 3) Modaliti de control a atitudinii fa de nvare nvarea o ans sau o obligaie?(anexa 4) Exerciii de identificare a anselor de stres n mediul colar i de management a stresului coala factor de stres?(anexa 5) Cine i ce m streseaz?(anexa 6) Prentmpinarea comportamentului deviant n rndul copiilor i adolescenilor Comportamentul deviant n viaa i activitatea adolescentului(anexa 7) Absenteismul factor al insuccesului i al eecului colar(anexa 8)

Fie de activitate, dezbatere, masa rotund, studiu de caz, joc de rol, problematizare

Elevi Dirigini director educativ psiholog

Feed-back Portrete Ciorchine-grafic pentru portretul profesorului, elevului, printelui ideal Fie de activitate, fie de informaii, rezultatele testului, feed-back imediat

Activitate independenta, completare de fraze, test:sunteti stresat?, problematizare, joc de rol, exercitii de invatare

elevi diriginti director educativ psiholog

Fie de activitate, conversaia, problematizarea, studiu de caz, lecturi

poliia diriginii elevii

Fie de lucru, fie cu informaii

4.

Elaborarea programului de parteneriat colar-social ( parteneriat cu comunitatea local ).

Aciuni de formare a unei atitudini pozitive fa de coal Activiti extracolare Activiti n cercurile din coal / Palatul Copiilor Concursuri intergrupuri colare cu tematica adecvat Activiti comune coal-familie Meseria prinilor mei Arborele profesional al familiei ntalniri cu prini, activiti tematice la Comisia Diriginilor

Aciuni educative, excursii tematice, vizite tematice, concursuri, seri distractive, lectorate, ntlniri cu prinii i cu specialitii, dezbateri, joc de rol, chestionare, lucru n echip, observatie, convorbiri

elevi dirigini director educativ prini

specialiti

Comunicare, apropierea prinilor de copii, mbunatirea climatului afectiv i educativ din familie, desene, eseuri

7. PREGTIREA MATERIALELOR I INSTRUMENTELOR 8. BUGETUL UMANE. 9. DERULAREA PROPRIU-ZIS A PROIECTULUI 10.EVALUARE

-

DE

TIMP,

RESURSE

FINANCIAR-MATERIALE

Chestionare de evaluare distribuite elevilor;

- Analiza chestionarului; - Realizare de comunicri, desene, afie, eseuri, articole n revista colii legate de tema proiectului. 11.ANEXE

DE CE FUG ELEVII DE LA COAL? Fuga de la coal reprezint un fenomen de tip evazionist avnd o motivaie precis i derulndu-se ntr-un interval de timp variabil. Fuga de la coal poate interveni n situaii tipice evaluare, conflict cu profesorul sau colegii, caz n care se prezint ca o strategie defensiv a elevului. Dac aceast conduit se generalizeaz, fuga de la coal devine punctul de pornire pentru absenteism. Fuga de la coal e o conduit cu desfurare limitat n timp, susinut de o anumit intensitate a participrii afective, pe fondul existenei motivaiei pentru frecventarea colii i care trimite la cauze ce in mai mult de personalitatea elevului i de contextul colar specific. Semnificaia i cauzele ce determin fuga de la coal depind foarte mult de variabila vrst. Astfel, la elevii mici, fuga de la coal, apare mai mult ca manifestare a fobiei colare, n timp ce la elevii mari fuga de la coal apare mai mult ca rezultat al unui proces de deliberare, al lurii unei decizii influenat de contextul afectiv al situaiei, dar care presupune existena unei opiuni. Uneori fobia colar se dezvolt pe fondul unei relaii de dependen accentuat a copilului fa de prini. Prinii supraprotectori sau cei dominatori, excesiv de autoritari determin incapacitatea copilului de structurare a autonomiei emoionale n relaiile cu persoanele iubite. Cei mai muli copii cu fobie colar afirm c se tem s mearg la coal din cauza colegilor violeni sau ca s evite eecul colar i situaiile umilitoare; aceti elevi sunt anxioi, timizi, sunt imaturi social, au o imagine de sine deteriorat i provin, n general, din familii n care stilul educaional a fost deficitar sau extremist: prinii fie au neglijat copilul, fie l-au protejat excesiv. La elevii mari, fobia colar nu dispare ca motivaie a fugii de la coal ci mbrac forme specifice: fobia de examen i fobia social. Fobia de examen poate fi normal, ca o consecin fireasc a aspectelor stresante ale examenului, dar poate fi i nevrotic, ca o reacie

devenit reflex n urma situaiilor stresante repetabile, considerate de subiect ca fiind agresive. Fobia social apare cel mai frecvent n adolescen i const n teama de a fi expus observaiei altora n grupurile restrnse, cum ar fi clasa de elevi. Totui, fobia de examen i fobia social se regsesc ntr-un numr relativ mic de cazuri la originea fugii de la coal a elevilor mari. Specific pentru fuga de la coal a acestora este dorina de afirmare a unei atitudini personale. Astfel, cei mai muli elevi mari care fug de la coal au o motivaie consistent pentru activitatea colar i pentru frecventarea colii n general; fuga de la coal apare n cazul lor ca rezultat al unei opiuni. Fuga de la coal intervine fie cnd activitatea colar intr n relaii de concuren cu unele activiti puternic valorizate de elev, fie cnd elevul percepe practicile educaionale ale unui anumit profesor ca fiind nedrepte, frustrante (atunci ele are de ales ntre dou variante: a rmne la coal i a gsi acolo o form de protest sau a pleca de la coal i a cuta suport emoional n alt parte, pentru a depi situaia frustrant). Pentru c reprezint rezultatul interpretrii/definirii situaiei colare de ctre elevii mari, cercettorii prefer s asimileze fuga de la coal la aceast vrst cu o form de rezisten colar mai curnd dect cu fobia colar. Aadar, la elevii mari fuga de la coal poate fi o form de protest mpotriva unor situaii apreciate de elev ca nedrepte, frustrante, dar, la elevii hiperemotivi, pe fond depresiv de emotivitate anxioas, fuga poate fi i o reacie de team: teama de a ni fi pedepsit, teama de eec i de pierderea statutului/stimei de sine. Spre deosebire de cazurile cu substrat psihopatologic (epilepsie, schizofrenie, stri confuzionale), n care fuga rspunde unei porniri impulsive, cvasiautomat, mai mult sau mai puin contient, la elevul cu funcionare psihic normal fuga reprezint epilogul unui conflict cu anturajul (prini, profesori), nglobnd att o reacie de opoziie fa de mediul care nu-l satisface, ct i sperana confuz de a gsi n mediul extracolar (extrafamilial) ceea ce i este refuzat aici. Fuga de la coal este pentru elevii fugari o modalitate de reechilibrare a relaiei lor cu coala n ncercarea de a menine o imagine pozitiv de sine,

dobndind astfel o valoare de supravieuire. Fuga poate fi determinat de complexe afective (sentimente de inferioritate), dar se poate vorbi i de o fug din independen, determinat de refuzul de a adera la o alegere fcut de alii, ca o reacie la presiunea exercitat de dorinele adulilor. Din aceast perspectiv fuga de la coal apare ce o form de aprare, motivat de necesitatea de a-i salva propria identitate de tendinele depersonalizatoare ale autoritilor colare, manifestate printr-un tip de educaie sau disciplin colar excesiv de rigide i severe. ntr-un asemenea context, fuga poate reprezenta pentru elev o alternativ posibil de a se afirma, de a-i marca individualitatea, de a-i susine libertatea, de a rezista la tendina de nglobare ntr-o identitate inautentic. Considerat un comportament mai mult sau mai puin impulsiv, de ndeprtare momentan a unui subiect de un anumit spaiu de via, pe fondul unui conflict de relaie, fuga poate avea variate forme, determinate de motive diferite: - cutarea solitudinii, ca reacie la o tensiune puternic, intra-sau interpersonal; - dorina de a fi mpreun cu un anumit partener, de a alctui un cuplu, de a experimenta un set de relaii privilegiate; - dorina de apartenen la un grup, de a experimenta anumite ritualuri de iniiere; - atitudinea defensiv n faa autoritii unui sistem, care l expune pe subiect la consecinele paradoxale ale unei duble constrngeri i l consider unicul responsabil pentru disfunciile proprii. Semnificaiile psihologice sunt multiple: fuga poate s implice pierderea afeciunii, conflictul, disperarea, anxietatea, dar i revendicarea sau culpabilitatea. Din punct de vedere psihosocial, fuga exprim funcia de separare, manifestat la limita dintre dependen i libertate, care devine extrem de vizibil mai cu seam n adolescen.

CAUZELE FRECVENEI COLARE NERITMICE A ELEVILOR n urma unui studiu realizat n uniti colare, gimnaziale i liceale ale municipiului Bucureti (pe un eantion de 272 cadre didactice i 814 elevi) au fost identificate urmtoarele motive care determin frecvena colar neritmic a elevilor. a. n viziunea cadrelor didactice

40% 30% 20% 10% 0%

A B C

A suprasolicitare informaional (29%) B carene educaionale (36%) C lipsa de motivaie a elevului pentru disciplina respectiv (35%) Alte motive rezultate n urma intervievrilor: - deficiene n relaia coal-familie - rezultate colare slabe - stilul permisiv al profesorului - situaia material precar a familiei - teama de corigen

b. n opinia elevilor

50% 40% 30% 20% 10% 0% A B C

atitudinea

profesorului,

stilul

de

predare,

personalitatea

profesorului(45%) B suprasolicitarea informaional (44%) C alte motive (11%) Alte motive: - dezinteresul pentru disciplina respectiv - suprancrcarea orarului colar - teama de corigen - stilul permisiv al profesorului - inapetena colar datorat problemelor de natur sentimental - anturajul, colegii de clas

EFECTELE FUGII DE LA COAL Fuga de la coala debuteaz cu dezinteresul generalizat fa de coal i , n primul rnd fa de activitatea de nvare. Dezangajarea desemneaz procesul de respingere reciproc coal elev; marcheaz scderea progresiv a investiiei afective, intelectuale, materiale a elevului n relaia sa cu educaia colar, proces susinut din punct de vedere comportamental prin conduite de deian colar. Procesul dezangajrii este un proces interactiv, de lung durat, care poate fi reversibil i ale crui forme de manifestare sunt dificil de observat / evaluat (de exemplu, rezistena pasiv la nvtur). Literatura de specialitate (T. Husenn, T. Neville - Postlethwaite) grupeaz astfel principalii indicatori ai dezangajrii: a. indicatori academici (incluznd aici i relaia profesor - elevi), care se refer la: prograsul academic slab, evaziune, lacune n cultura general, absena sau raritatea interaciunilor n cursul instruciei, participarea la activiti nonacademice sau la programe de susinere colar, repetenie, suspendare i expulzarea din coal. b. Indicatori referitori la competena social, n care se include: inabilitatea de a-i face prieteni, marginalizarea, izolarea n colcetiv, asocierea cu ali elevi marginalizai tot prin practici instituionale; c. Indicatori referitori la activitatea extracurricular, obiectivai n lipsa participrii la activiti organizate de coal cluburi, cercuri, echipe artistice sau sportive, evenimente sociale etc.;
d. Dezangajarea fa de certificarea colar, manifestat n

convingerea c aceasta fie este inutil pentru realizarea planurilor de viitor, fie nu va aduce recompensele promise. Schematic, fenomenul fugii de la coal poate produce progresiv o serie de prejudicii n primul rnd elevului care se angajeaz n aceast aciune, ct i n anumite circumstane agravante, societii n general:

1. Sanciuni, constrngeri ale colii asupra elevului, conform regulamentului colar: - nota sczut la purtare, n funcie de numrul de absene - transferul la alt unitate de nvmnt - exmatricularea 2. Absena elevului de la ore se soldeaz, de asemenea, cu lacune n procesul achiziionrii informaiilor, competenelor, deprinderilor nvrii: - corigena este consecina faptului c elevul este nevoit s recupereze materia la care nu a fost prezent, fiind la un moment dat copleit de numrul mare de informaii pe care trebuie s le asimileze - repetenia este o form a eecului colar generalizat, ea este n strns corelaie cu abanodonul colar (la elevii repeteni probabilitatea abandonului colar crete cu 20-30%) 3. Dezinteresul fa de activitatea cognitiv este nlocuit de elev n majoritatea cazurilor de alte activiti, incompatibile cu coala (management defectuos al timpului): - jocuri pe calculator, internet - jocuri de noroc care pot duce pn la dependen
-

vizionarea excesiv a programelor TV, a filmelor cu mesaj negativ activitate pe care societatea o interzice) din dorina de a-i afirma independena

- frecventarea n gti a unor baruri, discoteci (participnd la o

- factorii de personalitate predispozani (stima de sine sczut, labilitatea afectiv, carentele n structurarea identitii de sine, anxietatea, imaturitatea) i o situaie de criz (eec colar, nivel redus de comunicare/ interrelaionare cu prinii) se asociaz i cu consumul de alcool, tutun, droguri. 4. Personalitatea prinilor (instabili afectiv sau care consum ei nii alcool/ droguri, prini imaturi), familia dezorganizat, omajul, climatul afectiv negativ din familie, promiscuitatea, proveniena

elevului din medii srace, aderarea la diferite bande genereaz un supraeu slab si forme delictuale de comportament: vagabondaj, furt, agresivitate fizic si verbal indreptat asupra colegilor, profesorilor, prinilor.

TIPOLOGIA MASURILOR DE DIMINUARE A CHIULULUI Fuga de la scoala reprezinta o conduita grava, cu un inalt risc delinc vential si de victimizare, mai ales prin consecintele pe care le antreneaza. Modul in care adultii ( in special profesorii ) reactioneaza dupa prima mani festare a conduitei de fuga este decisiv in cronicizarea conduitei evazioniste, in evolutia ei de la forma acuta la absenteism si abandon scolar. Principala problema este de a preveni proliferarea acestui comportament, munca ce presupune pe de o parte cunoasterea si eliminarea / diminuarea cauzelor si conditiilor care genereaza frecventa scolara redusa si fenomenul chiulului la nivel micro si macrosocial, iar pe de alta parte resocializarea, recuperarea sociala si morala a elevilor. Transpunerea in practica a posibilelor solutii trebuie sa se axeze pe dimensiunea educativ preventiva, de incurajare a creativitatii si autonomiei morale a copiilor si adolescentilor, de respectare a personalitatii lor, conco mitent cu evitarea pedepselor, a constrangerilor paternaliste, creandu-le poSibilitatea adaptarii la exigentele normelor sociale si participarii active la via ta sociala. La NIVELUL FAMILIEI, se urmaresc : - masuri sociopsihologice si psihopedagogice pentru depistarea si reme dierea precoce a conditiilor nefavorabile de microclimat familial si social, care includ sustinerea educativa a familiei, socioterapia si psihoterapia familiei; - masuri pentru realizarea coeziunii familiale, asigurarea unor conditii optime de studiu pentru elevi si de monitorizare si recompensare a

comportamentelor dezirabile; - alcatuirea unui program de supraveghere a activitatilor copilului si a anturajului acestuia; - infiintarea Scolii parintilor pentru cunoasterea psihologica a propriilor copii si eficientizarea comunicarii cu acestia; - construirea unei relatii solide de parteneriat intre Scoala si Familie,tinand cont de modul in care afecteaza viata familiala, evolutia scolara a elevilor si de faptul ca o cooperare eficienta cu parintii ofera mai multe sanse, in gasirea celor mai bune cai de satisfacere a trebuinte lor elevilor, de prevenire a situatiilor conflictuale si de securizarea a climatului educativ familial si scolar ; - imbunatatirea conditiilor de viata si educarea familiei cu ajutorul unor servicii de consiliere si de terapie familiala, pentru dezvoltarea abilita tilor acestora de a face fata unor probleme specifice varstei,de a le aborda cu procedee educative adecvate particularitatilor de varsta si in dividuale ale copilului ; - implicarea parintilor in programe pentru combaterea chiulului : con stientizarea consecintelor educationale si juridice pentru elev, a con secintelor juridice si economice pentru parinti, strategii pentru aducerea la scoala a copiilor, aplicate de catre parinti. La NIVELUL SCOLII, masurile primordiale ce trebuie intreprinse pentru diminuarea fenomenului de chiul vizeaza : - descoperirea in timp util a surselor de disfunctionalitate in procesul de invatare si in viata scolara si remedierea lor ; - simplificarea programelor scolare, cresterea numarului de ore alocat disciplinelor optionale ; - supravegherea permanenta a elevilor predispusi la chiul si prezentarea sistematica a unor studii de caz in fata clasei ; - inlocuirea sanctiunii formale ( de tipul scaderii notei la purtare, ex matriculare ) cu sanctiunea economica ( taxarea fiecarei absente nemotivate cu o suma stabilita de conducerea scolii ) ;

- intarirea motivatiei frecventei scolare cu ajutorul stimulentelor eco nomice ( intelegeri individuale intre elevii care chiulesc si directiunea scolii / dirigintele clasei, care ofera sansa unor privilegii pentru acestia ) ; - integrarea elevilor-problema in programe specializate de terapie com portamentala, cu obtinerea unor intariri pentru manifestarile de con duita dezirabile ; - promovarea frecventei scolare prin sustinere si atentie personalizata fata de elevi,pentru cresterea atasamentului lor fata de scoala si spri jinirea in efortul de a depasi problemele personale cu impact negativ asupra frecventei scolare ; - elaborarea unor programe de reducere a absenteismului, centrate pe elevii care prezinta risc comportamental, in vederea diminuarii discon fortului lor in clasa si oferirii unor modalitati de sprijin pentru a-i aju ta sa-si fixeze scopuri in viata si sa-si dezvolte abilitati pentru a le re aliza ( desemnarea unor mentori care lucreaza cu acesti elevi, ajutan du-i sa-si rezolve problemele, oferindu-le un sentiment de apartenen ta si securitate in mediul scolar, supraveghindu-i permanent ) ; - infiintarea in fiecare unitate scolara a unui cabinet de asistenta psiho pedagogica, care sa initieze activitati de consiliere familiala si scolara pentru profesori si elevi, a unor ateliere de lucru consilier profe sor elev , in scopul identificarii disfunctionalitatilor in plan relational si a cailor de ameliorare ; - activitati de consiliere individuala pentru a dezvolta elevilor autocontrolul, abilitatile de rezolvare a problemelor / conflictelor, pentru a le mari stima de sine, a-i ajuta sa se simta pretuiti, acceptati si impor tanti si a le imbunatati reprezentarea de sine ; - diversificarea sanctiunilor pentru absente prin : interogarea de catre ofiterii de politie a elevilor gasiti in diverse locuri publice in timpul pro gramului scolar, retinerea in centre speciale de detentie, pentru evaluarea situatiei lor si incredintarea parintilor cu consemnarea conse cintelor repetarii absentelor ;

- restabilirea disciplinei scolare perturbate, prin conduita de chiul, prin antrenarea elevilor-problema in cat mai diverse activitati extrascolare ( stiintifice, artistice, sportive, turistice, de divertisment ) ; - cooptarea elevilor care chiulesc in diferite cercuri scolare, activitati e ducative atractive pentru ei, intalniri pe teme de educatie civica cu reprezentantii consiliului elevilor ; - cresterea autoritatii corpului profesoral printr-o politica salariala de centa; - modificarea atitudinii si stilului educational al cadrelor didactice prin schimbarea interpretarilor si atitudinii fata de fuga de la scoala, de oarece in determinarea acestei conduite un rol important il joaca si deciziile si actiunile cadrelor didactice ; - utilizarea unor tehnici de predare variare,astfel incat invatarea sa de vina interesanta si sa stimuleze participarea elevilor ; - perfectionarea activitatiii profesorilor diriginti prin absolvirea unor cursuri de psihologie a copilului, sociologia familiei, sociologia delinc ventei juvenile, sociologia educatiei, metode si tehnici de cunoastere a personalitatii elevului / a colectivului de elevi ; - tratarea cu un mai mare interes si profesionalism a orelor educative : in special de dirigentie, consiliere si orientare, educatie moral-civica ; - asigurarea unui program de audiente, destinat parintilor cu copii-pro blema, profesorilor pentru cunoasterea aprofundata a personalitatii e levilor ; - organizarea unor dezbateri, mese rotunde, cu invitarea unor specia listi din cadrul institutiilor de control social ; - reconsiderarea statutului elevului si umanizarea relatiei profesor-elev prin activitati de cultivare a motivatiei scolare, a increderii in fortele proprii, stimularea creativitatii si accesibilitatii informatiilor predate ; - punerea in stare de operativitate a telefonului elevului care se con frunta cu probleme scolare , precum si constituirea si aplicarea unui sistem de recompense ( tabere, excursii, carti, premii ) pentru elevii cu o frecventa scolara foarte buna ;

Toate interventiile corective prezentate trebuie sa fie individuale, subor donandu-se tehnicii studiului de caz si urmaresc : analiza mediului scolar, in vestigarea relatiilor interpersonale ale elevilor, ca si a istoriei lor personale, focalizandu-se pe traume semnificative, primele semnalari ale conduitei, circumstantele in care se produc, cronicitatea si evolutia conduitei. La NIVELUL NATIONAL alte strategii de preventie a fenomenului chiulului care pot fi initiate de MECT sunt : - infiintarea unor centre si cabinete de consultanta familiala si scolara specializate in cauzele cu elevi-problema ; - organizarea unor programe educative autentice si de profunzime, la nivelul televiziunii si radioului ; - identificarea si diminuarea factorilor delictogeni si a conditiilor ce favorizeaza proliferarea manifestarilor evazioniste ( aplicarea de pro grame de sprijinire a elevilor defavorizati social sau care sa diminueze diferentele de potential in vederea unei adaptari scolare optime) ; - ameliorarea sistemului normativ din scoli si cresterea eficientei educatiei scolare n cadrul aceluiai studiu realizat la Bucureti, n accepia elevilor, principalele schimbri care ar putea determina creterea frecvenei la ore sunt :

25% 20% 15% 10% 5% 0% A B C D E F

A schimbarea atitudinii i stilului profesorului (24% ) B simplificarea programei colare (21%) C comunicarea eficient profesor-elev(18%)

D ore mai atractive (15%) E scoaterea din program a unor materii inutile (10%) F alte schimbri (12%) Alte schimbri: - necesitatea nfiinrii unui cabinet de asisten sociopsihopedagogic n fiecare coal - diversificarea activitilor extracolare
-

rezolvarea problemelor familiale

- reconsiderarea statutului elevilor i umanizarea relaiei profesor-elev

ANEXA 1 El, profesorul, fa-n fa cu mine elevul Fi de activitate 1 Ce se ateapta de la elev Ce ateapt elevul

Ce se ateapt de la profesor

Ce ateapt profesorul

Fi de activitate 2 Completeaz spaiile libere dup cum i sugereaz nceputul: 1. Profesorul.......................................................................................

2. Elevul.............................................................................................

3. Numai profesorul............................................................................ 4. mi place s fiu elev pentru c........................................................ 5. Nu-mi place s fiu elev................................................................... 6. A vrea s fiu n locul profesorului cnd........................................
7. N-a vrea s fiu n locul profesorului cnd.....................................

8. Cred c orice elev........................................................................... 9. Un elev model.................................................................................

10. Cel mai adesea mi se reproeaz...................................................

11.

A vrea ca profesorii s m aprecieze mai mult..............................

Not: cuvintele pot fi modificate astfel nct activitatea s se poat desfura la orice vrst.

ANEXA 2 tiu s fiu un bun coleg? Fi de activitate 1 I. Ierarhizeaz valorile de mai jos n ordinea descresctoare a gradului n care caracterizeaz clasa din care faci parte: Valori Not Distracie nvare Respect Punctualitate Sinceritate nelegere Competiie Ajutor reciproc Interes personal Curiozitate Solidaritate ncredere Prietenie Libertate de exprimare Sistemul de valori al clasei mele ..................................................................... ..................................................................... ...................................................................... ....................................................................... ................................................................ ........................................................................ ........................................................................ ......................................................................... .......................................................................... .......................................................................... .......................................................................... .......................................................................... .......................................................................... .......................................................................... ...........................................................................

Eti mulumit de sistemul de valori construit? Dac nu, ce valori ai dori s aib o pondere mai mare n grupul tu? De ce? Ai purtat vreodata vreo discuie cu colegii despre aceste aspecte care te nemulumesc? Care au fost urmrile? II. Numete 3 motive pentru care eti mndru de colectivul din care faci parte:.................................................................................................................. ........................................................................................................................... ........................................................................................................................... ...................... III. Numete 3 motive care te ndreptesc s nu fi mulumit de colectivul din care faci parte: .............................................................................................................. ........................................................................................................................... ........................................................................................................................... ..........................

Fi de activitate 2 Completeaz urmtoarele fraze dup cum i sugereaz nceputul: 1. Colegialitatea............................................................................................ 2. Un bun coleg................................................................................................... 3. Colegii mei....................................................................................................... 4. Admir colegii care............................................................................................ 5. Nu suport colegii care..................................................................................... 6. mi ajut colegii.................................................................................................. 7. Numai atunci cnd sunt cu colegii................................................................... 8. mi pare ru c nu toi colegii.........................................................................

Not: cuvintele pot fi modificate astfel nct activitatea s se poat desfura la orice vrst.

ANEXA 3

Prinii mei ateptri reciproce ntre prini i copii Fi de activitate 1 Cum sunt prinii mei? Cum a vrea s fie prinii mei?

Cum sunt eu?

Cum ar vrea prinii s fiu?

Fi de activitate 2 Ce ateapt copiii de la prinii lor?

1. 2. 3. 4. 5.

Ce ateapt prinii de la copiii lor?

1. 2. 3. 4. 5.

Reguli ce ar putea satisface ateptrile reciproce dintre prini i copii:

1. 2. 3. 4. 5.

ANEXA 4 nvarea o ans sau o obligaie? Fi de activitate I. Completeaz frazele urmtoare dup cum i sugereaz nceputul:

1. Mi-e greu s nv.....................................................................................

2.

Cnd nv................................................................................................ nv......................................................................................

3. Mi-e uor s 4. Numai dac nvei..................................................................................... 5. Cred c ceea ce nv n prezent........................................................... 6. Cei care nu nva..................................................................................... 7. Trebuie s nv........................................................................................ 8. Consider nvarea o ans atunci cnd................................................... 9. Sunt mndru c am reuit s nv........................................................... 10.Pentru a reui n via...............................................................................

II.

mparte cadranu de mai jos n 5 seciuni corespunztoare urmtoarelor activiti: activitate n familie, nvare, distracie, odihn, altele (aici precizezi orice alte activiti desfurate care nu sunt menionate) i scrie n dreptul fiecreia numrul de ore zilnic pe care l acorzi activitii indicate (ai grij ca suma orelor nscrise s fie 24 i ponderea fiecrei seciuni s corespund ca mrime numrului de ore acordat): familie odihn nvare distracie altele:..........

Dac ai realizat sarcina anterioar rspunde la urmtoarele ntrebri:

a. Poi trage o concluzie rapid privind cadranul construit de tine? Care

este aceasta? .................................................................................................................. b. Crezi c numrul de ore acordat nvrii este suficient? Pe tine te mulumete? Dar pe ceilali (familie etc.)? .................................................................................................................. c. Identific cel puin 3 modaliti prin care ai putea crete numrul de ore acordat nvrii: 1............................................2.....................................3........................... Cum crezi c te vor nfluena aceste schimbri n programul tu zilnic?

ANEXA 5 coala factor de stres? Fi de activitate 1. mi place s fiu elev pentru c: a........................................................................................................... .b.......................................................................................................... ..c.......................................................................................................... ... 2. Nu-mi place la coal pentru c: a........................................................................................................... .b.......................................................................................................... ..c.......................................................................................................... .. 3. Scrie 3 lucruri care ai vrea s se schimbe n viaa ta de colar: a........................................................................................................... .b.......................................................................................................... ..c.......................................................................................................... .. St n puterea ta s schimbi aceste lucruri? Cine ar trebui s acioneze pentru a le schimba? Ce poi face tu n acest sens? Dup efectuarea exerciiului de mai sus, se poate trece la punerea efectiv n practic, desfurndu-se un joc de rol cu urmtorii actori: a. un posibil profesor stresant i un elev din clas b. doi colegi care nu se simpatizeaz reciproc c. un elev iritat de faptul c trebuie s citeasc un roman n dou zile i un altul care este convins de utilitatea i plcerea citirii unui astfel de roman.

Not: cuvintele pot fi modificate astfel nct activitatea s se poat desfura la orice vrst.

ANEXA 6 Cine i ce m streseaz? Fi de activitate Completeaz urmtorul tabel dup cum i se cere: Factorii care m Streseaz la coal

acas

Cnd sunt cu colegii/prietenii

Cel mai mult m streseaz:...................................................................................................... ....................................................................................................................... Pot fi puse elevilor ntrebri clarificatoare ca: De ce te streseaz acest lucru? ntotdeauna te-a stresat? Ce ai fcut pentru a-l controla? De ce crezi c pe tine te streseaz, iar pe colegii ti nu-i deranjeaz? Ce-i propui s faci pentru a schimba situaia?

Not: cuvintele pot fi modificate astfel nct activitatea s se poat desfura la orice vrst.

ANEXA 7 Comportamentul deviant n viaa i activitatea adolescentului Fi de activitate 1 Completeaz spaiile punctate dup cum i sugereaz nceputul: Minciuna........................................................................................................ Obrznicia..................................................................................................... ncpnarea............................................................................................... De obicei jignesc persoanele........................................................................ njur cnd...................................................................................................... Am o prere proast despre persoanele care............................................... Nu sunt mndru de mine cnd...................................................................... De obicei sunt impertinent............................................................................. Consider c nu respect suficient natura pentru c........................................ Manifestrile deviante cel mai des prezente n comportamentul meu sunt:............................................................................................................... M comport astfel deoarece.......................................................................... Dei am ncercat, nu am reuit s................................................................. Fi de activitate 2 Descrie o situaie n care ai manifestat un comportament deviant, conducndu-te dup ntrebrile: - Ce s-a ntmplat? - Ce norm moral ai nclcat? - De ce te-ai purtat astfel? - Cum te-ai simit atunci? - Cum te simi acum amintindu-i aceast ntmplare? - Ce crezi c au gndit ceilali despre tine? - Ce ai ctigat comportndu-te astfel? - Ce ai pierdut comportndu-te astfel? - Dac ai putea da timpul napoi, ai schimba ceva n comportamentul tu? Ce anume?

Not: cuvintele pot fi modificate astfel nct activitatea s se poat desfura la orice vrst.

ANEXA 8 Absenteismul factor al insuccesului i eecului colar Fi de activitate Completeaz urmtoarele propoziii dup cum i sugereaz nceputul: Chiulul........................................................................................................ Cnd chiulesc m simt............................................................................... Numai dac chiulesc..................................................................................... A putea s nu mai chiulesc dac................................................................. Imagineaz-i c ai o balan cu care poi cntri avantajele i dezavantajele absentrii nemotivate de la coal; pune n aceast balan toate avantajele, respectiv, dezavantajele personale pe care le poi identifica i vezi unde atrn balana mai greu: Avantajele absentrii absentrii Dezavantajele

Not: cuvintele pot fi modificate astfel nct activitatea s se poat desfura la orice vrst.

ANONIM!

CHESTIONAR PENTRU ELEVI

1. a. b. c. d. e. f. Alegei un singur motiv din cele de mai jos, care v determin s lipsii de la coal: orele sunt plictisitoare nu-mi place modul de predare al unor profesori sunt prea multe ore de curs nu-mi plac colegii de coal daca nu a chiuli colegii m-ar considera un fraier am alte lucruri mai bune de fcut dect sa stau la coal / muncesc pentru ntreinere

2. Alegei o singur preocupare din cele de mai jos, pe care o avei atunci cnd lipsii de la ore: a. merg la un club de internet b. sunt cu prietenii c. merg n baruri, cafenele d. m plimb prin ora e. stau acas i m odihnesc f. alte preocupri. Care?......................................................................................... 3. a. b. c. d. e. f. De obicei cu cine obinuii s chiulii? cu colegi de clas cu colegi din alte licee singur cu prietena / prietenul meu cu necunoscui alte persoane. Care?...........................................................................................

4. Care credei c este atitudinea prinilor dvs. fa de absenele pe care le avei (Alegei un singur rspuns!)? a. nu cunosc deloc situaia mea b. sunt suprai pe mine c. au ncredere n mine / mi dau libertatea s m descurc singur d. nu-I intereseaz absenele mele e. sunt multumii f. alt atitudine. Care?............................................................................................. 5. Care este atitudinea dumneavoastra fa de avertismentul de exmatriculare (Alegei un singur rspuns!)? a. mi-e indiferent b. m pune pe gnduri c. voi face promisiuni pe care tiu c nu le voi respecta dar care tiu c m vor scpa de situaia actual d. m bazez pe lipsa de fermitate a penalizrilor e. sunt contient c nu este bine i doresc s m schimb f. vreau sa fiu ajutat s m schimb

6. a. b. c. d. e. f. 7. a. b. c. d. e. f.

Care sunt perspectivele dvs. n caz de exmatriculare (Alegei un singur rspuns!)? m voi muta n alta coal repet anul / m nscriu anul urmtor apelez la prini pentru a-mi salva situaia o s vd atunci nu in att de mult s termin o coal alt perspectiv. Care?........................................................................................ Ce v-ar determina s nu mai lipsii (Alegei un singur rspuns!)? s fie orele mai atractive profesorii s fie mai indulgeni la ore orele s fie mai scurte i mai puine a dori s urmez un alt profil pedepsele mult mai severe pentru absene altele. Care?........................................................................................................

8. Vrsta Pna la 16 ani ntre 17 ani i 18 ani Dupa 18 ani 9. Sexul Masculin Feminin 10. Mediul Urban Rural 11. Profilul clasei din care faci parte

ANONIM!

CHESTIONAR PENTRU PRINI

1. Alegei un singur motiv din cele de mai jos, care credei c i determin pe copii s lipseasc de la coal: a. orele sunt plictisitoare b. nu-i place modul de predare al unor profesori c. sunt prea multe ore de curs d. nu-i plac colegii de coal e. dac nu ar chiuli colegii l-ar considera un fraier f. are alte lucruri mai bune de fcut dect s stea la coal / muncete pentru ntreinere 2. Alegei o singur preocupare din cele de mai jos, pe care credei c o are copilul dvs. atunci cnd lipsete de la ore: a. merge la un club de internet b. este cu prietenii c. merge n baruri, cafenele d. se plimb prin oras e. st acas si se odihnete f. alte preocupri. Care?......................................................................................... 3. De obicei cu cine considerai c chiulete? (Alegei un singur rspuns!)? a. cu colegi de clas b. cu colegi din alte licee c. singur d. cu prietena / prietenul e. cu necunoscui f. alte persoane. Care?........................................................................................... 4. Care este atitudinea dvs. fa de absenele copiilor dvs.? (Alegei un singur rspuns!)? a. nu cunosc deloc situaia copilului b. sunt suprat pe copilul meu c. am ncredere n el / i dau libertatea s se descurce singur d. nu m intereseaz absenele lui e. sunt mulumit f. alt atitudine. Care?............................................................................................. 5. Care este atitudinea dvs. fa de avertismentul de exmatriculare (Alegei un singur rspuns!)? a. mi-e indiferent b. m pune pe gnduri c. l voi pune pe copilul meu s promit c nu va mai lipsi i l ajut s nu mai fie exmatriculat chiar dac tiu c nu i va respecta promisiunea d. m bazez pe lipsa de fermitate a penalizrilor e. vreau sa fie ajutat s se schimbe f. voi face tot posibilul ca s-l ajut s se schimbe

6. Care sunt perspectivele copilului dvs. n caz de exmatriculare (Alegei un singur rspuns!)? a. se va muta n alt coal b. repet anul / se nscrie anul urmtor c. apelez la cunoscui pentru a-i salva situaia d. s vad atunci e. nu in att de mult s termine o coal f. alt perspectiv. Care?........................................................................................ 7. Ce credei c l-ar determina s nu mai lipseasc (Alegei un singur raspuns!)? a. s fie orele mai atractive b. profesorii s fie mai indulgeni la ore c. orele s fie mai scurte i mai puine d. ar dori s urmeze un alt profil e. pedepsele s fie mult mai severe pentru absene f. altele. Care?........................................................................................................ 8. Vrsta a. Pna la 30 ani b. ntre 31 ani i 35 ani c. ntre 36 ani i 40 ani d. ntre 41 ani i 46 ani e. Peste 46 ani 9. Sexul a. Masculin b. Feminin 10. Mediul a. Urban b. Rural 11. Profilul clasei copilului dvs.:

ANONIM !

CHESTIONAR PENTRU CADRE DIDACTICE

1. Alegei un singur motiv din cele de mai jos, care credei c i determin pe elevi s lipseasc de la coal: a. orele sunt plictisitoare b. nu-i place modul de predare al unor profesori c. sunt prea multe ore de curs d. nu-i plac colegii de coal e. dac nu ar chiuli colegii l-ar considera un fraier f. are alte lucruri mai bune de fcut dect s stea la coal / muncete pentru ntretinere 2. Alegei o singur preocupare din cele de mai jos, pe care credei c o are elevul dvs. atunci cnd lipsete de la ore: a. merge la un club de internet b. este cu prietenii c. merge n baruri, cafenele d. se plimb prin ora e. st acas i se odihnete f. alte preocupri. Care?......................................................................................... 3. De obicei cu cine considerai c chiulete? (Alegei un singur rspuns!)? a. cu colegi de clas b. cu colegi din alte licee c. singur d. cu prietena / prietenul e. cu necunoscui f. alte persoane. Care?........................................................................................... 4. Care este atitudinea dvs. fa de absenele elevilor dvs.? (Alegei un singur rspuns!)? a. nu cunosc deloc situaia elevului b.sunt suprat pe elevul meu c. am ncredere n el / i dau libertatea s se descurce singur d. nu m intereseaza absenele lui e. sunt mulumit f. alt atitudine. Care?............................................................................................. 5. Care este atitudinea dvs. fa de avertismentul de exmatriculare (Alegei un singur rspuns!)? a. mi-e indiferent b. m pune pe gnduri c. l voi pune pe elevul meu s promit c nu va mai lipsi i l ajut s nu mai fie exmatriculat chiar dac tiu c este posibil s nu i respecte promisiunea d. m bazez pe lipsa de fermitate a penalizrilor

e. vreau s fie ajutat s se schimbe f. voi face tot posibilul ca s-l ajut s se schimbe 6. Care sunt perspectivele elevului dvs. n caz de exmatriculare (Alegei un singur rspuns!)? a. se va muta n alt coal b. repet anul / se nscrie anul urmtor c. apelez la cunoscui pentru a-i salva situaia d. o s vd atunci e. nu in att de mult s termine o coal f. alta perspectiv. Care?........................................................................................ 7. Ce credei c l-ar determina s nu mai lipseasc (Alegei un singur rspuns!)? a. s fie orele mai atractive b. profesorii s fie mai indulgeni la ore c. orele s fie mai scurte i mai puine d. a dori s urmeze un alt profil e. pedepsele mult mai severe pentru absene f. altele. Care?........................................................................................................ 8. Vrsta a. Pn la 30 ani b. ntre 31 ani i 35 ani c. ntre 36 ani i 40 ani d. ntre 41 ani i 46 ani e. Peste 46 ani 9. Sexul a. Masculin b. Feminin 10.Mediul a. Urban b. Rural 11.Specializarea dvs. .

Chestionar de evaluare a proiectului FUGA DE LA COAL CHIULUL UN FENOMEN DES NTLNIT N COLILE SIBIENE

1) Esti informat despre derularea n coala ta a acestui proiect? DA PARTIAL NU

2) Ti se pare util tema propus?

DA AA I AA NU

3) Numete trei lucruri pe care le-ai nvat datorit acestui curs? 1. 2. 3. 4) Indic ce nu i-a plcut la acest proiect? 4) Crezi c acest proiect va mbunti frecvena elevilor la ore?
DA AA I AA NU

6) Acord o not pe o scal de la 1 la 10 (1 minim, 10 maxim) cu privire la eficiena acestui proiect n coal: