Structuri Metalografice

Modulul : STRUCTURI METALOGRAFICE clasa a XII- a Ruta progresiv
1
ProIilul TEHNIC
CaliIicarea : Tehnician n prelucrri la cald
Nivelul 3

MINISTERUL EDUCA|IEI CERCETRII I TINERETULUI

ProiectuI Phare TVET RO 2005/017-553.04.01.02.04.01.03

A AU UX XI IL LI IA AR R C CU UR RR RI IC CU UL LA AR R
pentru
CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI
PROFILUL: TEHNIC
CALIFICAREA: TEHNICIAN N PRELUCRRI LA CALD
MODULUL: STRUCTURI METALOGRAFICE
NIVELUL: 3

Acest material a fost elaborat prin finanare Phare n proiectul de Dezvoltare instituional a
sistemului de nvmnt profesional i tehnic
Noiembrie 2008

MEdCTCNDIPT / UIP
2
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3

A AU UT TO OR RI I: :

CHITU ION proI. ing. grad didactic I, Colegiul Tehnic Metalurgic -Slatina
RADUCU MARCEL proI. ing. grad didactic I, Colegiul Tehnic ,,Miron Nicolescu-Bucuresti

C CO OO OR RD DO ON NA AT TO OR R: :

STROE DOINA proI. ing., grad didactic I, Colegiul Tehnic HENRI COANDA

C CO ON NS SU UL LT TA AN NT T C CN ND DI IP PT T: : ROSU DORIN, EXPERT CURRICULUM

A AS SI IS ST TE EN NT T T TE EH HN NI IC C : : WYG INTERNATIONAL
IVAN MYKYTYN, EXPERT

3
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3

1. Introducere
2. Competen(e specifice. Obiective.
3. Fiya de descriere a activit(ii.
4. Fiya de progres.
5. Glosar (list de termeni, cuvinte cheie).
6. Materiale de referin( pentru profesor.
FC 1 - ANALIZA METALOGRAFIC- GENERALITTI
FC 2 - ANALIZA MACROSCOPIC PREGTIREA PROBELOR
FC 3 - FOTOGRAFIEREA MACRO SI AMPRETELE MACRO
FC 4 - ANALIZA MICROSCOPIC PRELEVAREA PROBELOR
FC 5 - ANALIZA MICROSCOPIC SLEFUIREA SI LUSTRUIREA
FC 6 - ANALIZA MICROSCOPIC ATACUL METALOGRAFIC
FC 7 - REACTIVI FOLOSITI LA ANALIZA MICROSCOPIC
FC 8 - MICROSCOPUL METALOGRAFIC
FT 1 - FT 4 TIPURI DE MICROSCOAPE SI DISPOZITIVE AUXILIARE
FC 9 -TIPURI DE MATERIALE METALICE
FC10 - DIAGRAMA Fe-Fe
3
C
FC11 - MICROSTRUCTURILE SI PROPRIETTILE CONSTITUENTILOR
FC12 - FC17 - OTELURI SI FONTE (CLASIFICRI SI PROPRIETTI)
FC18 - PROPRIETTILE MECANICE SI TEHNOLOGICE ALE MATERIALELOR
MEALICE
FC19 - DEFORMAREA PLASTIC PROCEDEE DE PRELUCRARE
FC20 - FC24 - TRATAMENTE TERMICE (recoacere, clire si revenire)
FC25 - TRATAMENTE TERMOCHIMICE
FT 5 - MICROSCOPIE ELECTRONIC APLICATII
FT 6 ; FT7 - INVESTIGAREA MATERIALELOR METALICE (OLC45 Fc.)
FT 8; FT9; FT10 - INVESTIGAREA STRATURILOR
FT 11 - ANALIZA UNUI MONOSTRAT DE FIBROPLASTE
FT 12 FT26 STRUCTURI ALE METALELOR SI ALIAJELOR NEFEROASE
SR 1 SCHEMA RECAPITULATIV
FISA DE MONITORIZARE A PROIECTULUI
AUXILIARE PROIECT
7. MATERIALE DE REFERINT PENTRU ELEVI
FISE DE LUCRU: FL 1; FL 2; FL 3; FL 4; FL 5; FL 6; FL 7; FL 8; FL 9; FL 10; FL 11; FL 12
FISE DE EVALUARE: FE 1; FE 2; FE3
FISE DE LUCRU RECAPITULATIVE: FLR1
PROIECT
FISE DE DOCUMENTARE PENTRU PROIECT: FD1; FD2; FD 3; FD 4; FD 5;
8. SUGESTII METODOLOGICE. SOLUTII LA FI$ELE DE LUCRU.
9. BIBLIOGRAFIE.
4
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3
Prezentul Auxiliar didactic nu acoper toate cerin(ele cuprinse n Standardul de Pregtire
ProIesional pentru care a Iost realizat. Prin urmare, el poate Ii Iolosit n procesul instructiv si
pentru evaluarea continu a elevilor. ns, pentru ob(inerea Certificatului de calificare, este
necesar validarea integral a competen(elor din S.P.P., prin probe de evaluare conIorme celor
prevzute n standardele respective.

Prezentul material se adreseaz pregtirii elevilor, pentru caliIicarea TEHNICIAN N
PRELUCRRI LA CALD domeniului TEHNIC de nivel 3.
Modulul pentru care a Iost elaborat acest material auxiliar de nvtare este STRUCTURI
METALOGRAFICE, pentru clasa a XII-a ruta progresiv. Instruirea la acest modul, care are alocate
1,5 credite, se desIsoar n 66 de ore, cu urmtoarea structur:
O teorie: 33 de ore
O laborator tehnologic: 33 ore.
n acest modul au Iost agregate competente din unitatea de competent tehnic specializat
Structuri metalografice si din unitatea de competent cheie Gndirea critic yi rezolvarea de
probleme.
Auxiliarul didactic oIer doar cteva sugestii metodologice si are drept scop orientarea
activittii proIesorului si stimularea creativittii lui n proiectarea/ desIsurarea/ evaluarea activittii
didactice.
Prin continutul auxiliarului se doreste sporirea interesului elevului pentru Iormarea abilittilor
din domeniul tehnic prin implicarea lui interactiv n propria Iormare.
Activittile propuse elevilor, exercitiile si rezolvrile lor urmresc atingerea majorittii
criteriilor de perIormant respectnd conditiile de aplicabilitate cuprinse n Standardele de Pregtire
ProIesional. Ele contin sarcini de lucru care constau n:
Rezolvarea de exercitii si desIsurarea unor activitti practice.
Cutarea de inIormatii utiliznd diIerite surse (manuale, documente, standard, pagini
Web).
ntocmirea unui portoIoliu continnd toate exercitiile rezolvate si activittile desIsurate.
PortoIoliul trebuie s Iie ct mai complet pentru ca evaluarea competentelor proIesionale
s Iie ct mai adecvat.
Auxiliarul curricular poate Ii Iolositor n predarea modulului Structuri metalografice,
continnd Iolii transparente,Iise de documentare, Iise de lucru pentru activitti practice, teste de
evaluare, recomandri pentru realizarea unui mini proiect.
Sugestiile pentru activittile cu elevii sunt n concordant cu stilurile de nvtare ale acestora:
vizual, auditiv si practic. Alegerea activittilor s-a Icut tinnd seama de nivelul de cunostinte al
elevilor de clasa a XII a ruta progresiv, enunturile Iiind Iormulate ntr-un limbaj adecvat si
accesibil.
Activittile propuse pot Ii evaluate Iolosind diverse tehnici si instrumente de evaluare: probe
orale, scrise, practice, observarea activittii si comportamentului elevului consemnat n Iise de
evaluare, Iise de Ieed-back si de progres a elevului.
Rezultatele activittilor desIsurate si ale evalurilor, colectate att de proIesor ct si de elev,
trebuie strnse si organizate astIel nct inIormatiile s poat Ii regsite cu usurint:
elevilor le pot Ii necesare pentru actualizarea, pentru reluarea unor secvente la care nu
au obtinut Ieed-back pozitiv;
proIesorilor le pot Ii necesare ca dovezi ale progresului nregistrat de elev si ca dovezi
de evaluare.
1. INTRODUCERE
5
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3

Structuri metalografice
C1: Alege aparatura yi metodele de lucru pentru observarea structurilor
metalografice
C2 : Analizeaz structuri de echilibru, de clire yi revenire
C3: Prezint influen(a prelucrrilor termice yi mecanice asupra structurii
materialelor metalice
Gndirea critic yi rezolvarea de probleme
C 1 : Evalueaz rezultatele ob(inute

Dup parcurgerea modulului Structuri metalografice, elevii vor Ii capabili s:
pregteasc probele metalice pentru studiul microscopic;
selecteze aparatura necesar pentru observarea structurilor metalograIice;
examineze supraIetele de solidiIicare, de rupere;
citeasc diagramele de echilibru, de clire si de revenire la oteluri si Ionte;
analizeze tipurile de tratamente termice ce se aplic otelurilor, Iontelor, metalelor si
aliajelor neIeroase;
precizeze eIectele deIormrilor plastice asupra structurii materialelor metalice;
stabileasc inIluenta temperaturii asupra materialelor metalice;
determine calitatea otelurilor sau a aliajelor neIeroase;

2. COMPETENTE SPECIFICE.
OBIECTIVE
6
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3

Competen(a

Exerci(iul Subiect RezoIvat
Structuri metalografice

1.Alege
aparatura si
metodele de
lucru pentru
observarea
structurilor
metalografice

FL 1

FL2

FL3
FL4

FL5
F E 1
ANALIZA METALOGRAFIC; ANALIZA
MACROSCOPIC; PREGTIREA
PROBELOR, MACROFOTOGRAFIEREA,
AMPRETELE MACRO.

ANALIZA MICROSCOPIC; PREGTIREA
PROBELOR METALOGRAFICE:
PRELEVAREA, SLEFUIREA, LUSTRUIREA,
ATACUL METALOGRAFIC.

MICROSCOPUL METALOGRAFIC,
MICROSCOPUL ELECTRONIC

2.Analizeaz
structuri de
echilibru, de
clire yi
revenire
FL6

FL7

FL8

FL9

F E 2
TIPURI DE MATERIALE METALICE
DIAGRAMA Fe-C; MICROSTRUCTURA SI
PROPRIETTILE CONSTITUENTILOR
NORMALI AI ALIAJELOR Fe-C

OTELURI SI FONTE; STRUCTURA
OTELURILOR ALIATE; OTELURI
INOXIDABILE; PROPRIETTILE
MECANICE SI TEHNOLOGICE ALE
METALELOR SI ALIAJELOR

EVALUAREA COMPETENTEI 2

3.Prezint
influen(a
prelucrrilor
termice yi
mecanice
asupra
structurii
materialelor
metalice

FL10

FL11

FL12

F E 3
DEFORMAREA PLASTIC, INFLUENTA
ASUPRA STRUCTURII SI PROPRIETTILOR
MECANICE SI TEHNOLOGICE

TRATAMENTE TERMICE SI INFLUENTA
PRELUCRRILOR TERMICE ASUPRA
STRUCTURII MATERIALELOR METALICE;

CLIREA OTELURILOR
REVENIREA OTELURILOR
TRATAMENTE TERMOCHIMICE
EVALUAREA COMPETENTEI 3

3. FI$ DE DESCRIERE A ACTIVITTII
7
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3

Modulul: STRUCTURI METALOGRAFICE
Numele elevului:
Numele profesorului:

Competente care trebuie dobndite Data
Activitti
desIsurate si
comentarii
Data
Evaluare
Bine SatisI-
ctor
ReIacere
IdentiIic probleme complexe Proiect; FL 10
Rezolv probleme Proiect; FL 10
Pregeste probele metalice pentru studiul
microscopic
FL3, FL4, FL5
Selecteaz aparatura necesar pentru
observarea structurilor metalograIice;

FL1,FL2,FL3,FL4

Examineaz cu atentie supraIetele de
solidiIicare, de rupere;

FL4,FL5, FE1

Utilizeaz eIicient cataloage de structuri,
diagrame de echilibru, diagrame de clire si
revenire pentru oteluri, Ionte si aliaje
neIeroase.
FL6, FL7,
FL8, FL9,
FL10,PROIECT,
FE2

Analizeaz tipurile de tratamente termice ce se
aplic otelurilor, Iontelor si aliajelor eIeroase;
FL6, FL7,
FL8, FL9, FE2

Precizeaz eIectele deIormrilor plastice
asupra structurii materialelor metalice

FL11, FL12,

Stabileste inIluenta temperaturii asupra
caracteristicilor mecanice si tehnologice
asupra materialelor metalice
FL6, FL7,
FL8, FL9,
FL10,PROIECT

Determin calitatea otelurilor, Iontelor sau a
aliajelor neIeroase
FL9, FL10, FL11,
PROIECT, FE3.

Comentarii

Prioritti de dezvoltare

Competente care urmeaz s Iie dobndite (pentru Iisa
urmtoare de progres)
Resurse necesare:
O manuale tehnice
O Iise de documentare
O Iise de activitti experimentale
O Iolii transparente

4. FI$A PENTRU NREGISTRAREA
PROGRESULUI ELEVULUI
8
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3

Aliaj sistem lichid sau solid , omogen sau eterogen , Iormat in special din
doua sau mai multe metale sau, din metale si diIerite nemetale;
Aliere operatie de modiIicare a compozitiei chimice a unui aliaj prin cresterea
procentuala a unor a din elementele componennte sau prin adaos de noi
componente;
Amprenta Baumann metoda de Iixare pe hirtia IotograIica a unei imagini, care pune in
evidenta zonele ce contin concentratii de sulIuri si repartitia sulIurilor
existente pe supraIata de examinat a probei;
Atacul probei Se bazeaz pe atacul cu o substant chimic activ a supraIetei de
examinat
Austenita solutie solida obtinut prin solubilizarea carbonului in Fe
(pna la 2C)
la temperaturi mai mari de 727
0
C, constituent al aliajelor Fe-C;
Bainita constituient structural Iormat n oteluri prin descompunerea austenitei
prin rcire la temperaturi inIerioare transIormrii perlitice, dar superioar
temperaturilor joase care asigur transIormarea martensitic
consta din amestec de particule de Ierita suprasaturata in carbon si
carbura de Iier si prezinta aspect caracteristic la microscop.
Cementita-Fe
3
C carbura de Iier cu 6,67 C, constituent al aliajelor Fe-C. Se poate
prezenta sub Iorma de cristale de cementita primara dezvoltate liber
(aciculare) la Iontele hipereutectice, de insule la Iontele albe , de retea de
cementita secundara la otelurile hipereutectoide .
Compus intermetalic asociatie de atomi similara cu a compusilor chimici (au compozitie
deIinita , se topesc la temperaturi determinate ) cu deosebirea ca nu
satisIac legea valentei;se exprima prin Iormula simpla A
m
B
n
.
Constituent
metalografic
aspect speciIic, la microscop,de structura a aliajelor , reprezentind Iie
Iaza unica , Iie asociatii determinate ale lor. Se cunosc 4 tipuri de
constituenti mecanici: metal pur, solutie solida, compus si amestec
mecanic (eutectic sau eutectoid).
Decapare operatie pentru eliminarea straturilor de oxizi de pe supraIata pieselor
metalice.
Defect orice abatere de la Iorma, dimensiuni, masa, aspect exterior, macro si
microstructura sau proprietati prescrise in standardele corespunzatoare si
in normele sau conditiile tehnice de receptie;
Defectoscopie totalitate a procedeelor si metodelor cu ajutorul carora se determina
diIerite deIecte in materialele metalice sub Iorma de semiIabricate sau
piese , Iara ruperea acestora;
Dendrida cristale Iormate la solidiIicare sau sublimare, care se dezvolta
multidirectional in spatiu, pe axe de gradul 1,2,3.........,n sub Iorma de
ramiIicatii.Numele ei provine de la cuvintul grecesc dendroncopac ;
Diagram de
echilibru
reprezentare graIica din care rezulta relatia ntre temperatura, compoztia
si starea Iizica a unui sistem in conditii de echilibru;
Ecruisare schimbare a structurii si, ca urmare , a proprietatilor metalelor si aliajelor
determinata de deIormarea plastica la temperaturi mai joase decit
temperatura de recristalizare;
5. GLOSAR DE TERMENI
9
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3
Eutectic constituent metalograIic alcatuit din doua sau mai multe Iaze care se
separa simultan din lichid la cea mai joasa temperatura de solidiIicarea a
sistemului si care are o compozitie chimica caracteristica sistemului
respectiv.
Eutectoid constituent metalograIic alcatuit din doua sau mai multe Iaze care se
separa simultan din Iaza solid avnd o compozitie chimic
caracteristic sistemului respectiv(exemplu perlita Ieritcementita
sec.- rezultat din solutia solid austenita)
Faz parte omogena a unui sistem(metal sau aliaj)care are compozitie,
proprietti Iizice si chimice, identice,separat de alte parti ale sistemului
prin supraIete de separatie;
Ferita solutie solida de carbon (0,0218C la 727C si 0,008 la 20C) n Fe u
,constituent al aliajelor Fe-C.
Feroaliaj aliaj al Iierului cu unul sau mai multe elemente de aliere Iolosit la
elaborarea otelurilor in scopul imbunatatirii proprietatilor acestora , prin
dezoxidarea sau alierea lor, sau prin legarea intr-o Iorma inoIensiva a
anumitor elemente insotitoare daunatoare(azotul sau sulIul);
Fonta aliaj Iier-carbon care contine 2,14-6,67 C si alte elemente, baza Iiind
Iierul;
Incluziune material cu compozitie deosebita(zgura, Iondanti, amestec de Iormare ,
produsi ai interactiunilor chimice ce au loc la elaborarea si turnarea
metalului lichid etc. De a metalului de baza , izolata in masa continuta a
materialului metalic.
Lingou bloc din masa metalica, rezultat in urma solidiIicarii unui metal sau aliaj
turnat in ligotiera.
Martensita solutie solida, suprasaturata instabila,de carbon in Fe
u
, obtinuta la viteze
mari de racire;
Metal element chimic caracterizat printr-o serie de proprietati Iizice, chimice,
mecanice si tehnologice bine deIinite.
Metal feros denumire atribuita metalului din Iamilia Iierului (Iier,cobalt si nichel)
situate in grupa VIII a sistemului periodic
Metal neferos denumire data oricarui metal care nu Iace parte din categoria metalelor
Ieroase;
Metal pur metal alcatuit dintr-un singur Iel de atomi , avind temperaturile de topire
sau de solidiIicare constante;
Metalografie parte componenta a metalurgiei Iizice care se ocupa cu cercetarea
compozitiei , structurii si a inIluentei acestora asupra proprietatilor
metalelor si aliajelor lor;
Microscop
metalografic
microscop adaptat pentru punerea in evidenta a structurii metalelor sau
aliajelor, cu ajutorul probelor supuse unei pregatiri prealabile (operatii
de sleIuire,lustruire si atac cu reactivi metalograIici);
O(el aliaj al Iierului cu carbonul (pina la ~2,11), precum si cu alte elemente,
material de baza in tehnic datorit gamei largi de proprietti si deci de
utilizri pe care o are.
Peritectic (de la cuvintul grecesc peritekotopesc), topitura (la pconst.) n
echilibru cu Iaze cristaline (combinatii chimice sau solutii solide), al
caror numar este egal cu numarul componentilor sistemului si care la
scaderea temperaturii se micsoreaza la unu.
Perlita eutectoid Iormat din lamele alternante de cementita si Ierita, sub Iorma
de pachete lamelare,constituent al aliajelor Fe-C;
10
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3
Polimorfism capacitate a unor subtante de a exista sub Iorma de una sau mai multe
structuri cristaline, stabilite la anumite conditii exterioare determinate
(temperatura si presiune);schimbarea structurii antreneaza si schimbarea
proprietatilor .
Proba metalografic parte prelevata (cu latura de 10-15 mm) dintr-un material metalic ,
pregatita, in prealabil, in vederea controlului metalograIic;
Reactiv metalografic solutie Iormata dintr-o substanta sau dintr-un amestec de substante cu
care se pun in evidenta , pe proba metalograIica special pregatita, macro
sau microscopic, constituenti , Iaze, deIecte,etc.
Retea cristalina -(a materialelor metalice), asezare relativa a particulelor componente
(atomi, ioni) ale unui cristal in spatiu.Este deIinita prin notiune de celula
cristalina elementara(cel mai mic complex de atomi sau ioni prin
repetarea caruia in spatiu rezulta R.C.
Sorbita constituent la oteluri si Ionte Iormat din lamele Ioarte Iine de Ierita si
cementita (grosimea unei lamele de 0,2m;la perlita lamelara 0,5-1,0m
.
Structura stare cristalina a metalelor si aliajelor , care se caracterizeaza prin
aspectul, Iorma, cantitatea si distributia reciproca a atomilor Iazelor si
deIectelor retelei dintr-un sistem.
Troostita constituent la oteluri si Ionte reprezentind perlita Iina (distanta intre
lamele , 0,1 m).

Acest glosar poate fi continuat de fiecare elev yi pus n portofoliul personal.
11
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3

6. MATERIALE DE REFERINT PENTRU
PROFESOR

FI$ CONSPECT 1

1.1. No(iuni generale
Prin analiz se ntelege n general o descompunere. Analiza este o metod de cercetare a
realittii bazat pe descompunerea unui ntreg n elementele lui componente si studierea Iiecruia
dintre acestea.
Analiza metalograIic const n examinarea materialelor metalice: cu ochiul liber sau cu
ajutorul lupei, a microscopului optic sau electronic, a razelor X etc., la o temperatur dat, pe probe
metalograIice, urmat de Iixarea macrostructurii sau microstructurii, prin diIerite metode.
Proba metalograIic (esantion sau sliI) este o portiune mic, luat dintr-un material metalic,
pregtit n prealabil n scopul analizei metalograIice.
Structura metalograIic reprezint modul de asezare a atomilor ntr-un ediIiciu cristalin si
indic: mrimea, Iorma, orientarea, distribuirea si asamblarea cristalelor ntr-un sistem.
Pe baza cunoasterii compozitiei chimice si a structurii metalograIice a materialelor metalice
se pot determina propriettile Iizice, mecanice si tehnologice ale acestora.
Cele mai importante metode de analiz metalograIic sunt: analiza macroscopic si analiza
microscopic.

1.2. ANALIZA MACROSCOPIC

1.2.1. Considera(ii generale

Analiza macroscopic (makro mare) este o metod de cercetare a structurii materialelor
metalice, care se poate realiza cu ochiul liber, cu lupa, care poate mrii de cteva ori, sau cu
stereomicroscopul, la o mrire de pn la 50 de ori (Iig.1) a supraIetei exterioare sau a unor sectiuni
special pregtite detasate din acestea.
.

Fig.1. Stereomicroscop

ANALIZA METALOGRAFIC
MACROSCOPIA- GeneraIit|i

12
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3
Ea se completeaz sau se Iinalizeaz prin nregistrarea IotograIic sau imprimarea
macrostructurii sub Iorma macrograIiilor sau a amprentelor.
Examinarea de ansamblu a produselor metalice (semiIabricate sau produse Iinite), Ir sau cu
o pregtire prealabila, permite sesizarea rapida a unor deIecte generale sau
particular speciIice care intervin:
- deIecte de compactitate (retasuri, porozitti, Iisuri);
- neomogenitti structurale (grunti cristalini de mrimi, Iorme sau orientri diIerite, etc.);
- neomogenitti chimice (segregatia elementelor de aliere, a impurittilor nocive, etc.);
- neomogenitti mecanice (zone sau straturi din materiale diIerite mbinate prin lipire, sudare sau
placare, depuse electrolitic, etc.);
- alte deIecte de material sau din prelucrare (incluziuni nemetalice grosolane, suprapuneri,
decarburare, etc.), precum si aspecte de degradare n timpul serviciului (rupere, uzura, coroziune,
ardere, etc.).
Macrostructura se aIla ntr-o strnsa corelatie cu comportarea produsului la operatiile
tehnologice ulterioare si mai cu seam asigur propriettile Iizico-mecanice Iinale n timpul
serviciului, deci Iiabilitatea produsului.
In laboratoarele metalograIice uzinale din industria metalurgica, prelucrtoare si din
constructiile de masini se practica n mod curent analiza macroscopica ca o metoda de control
calitativ interIazic sau Iinal al produselor metalice. Se obtin date asupra conditiilor, caracterului si
calittii prelucrrilor anterioare suIerite de metal.
Pentru a permite o ncadrare corecta, obiectiva si reproductiv a structurilor macroscopice pe
grupe de produse si deIecte caracteristice - , sunt reglementate prin standarde etaloane macrostructurale
(pentru porozitti, segregatii, deIecte de turnare, Iorjare, sudare, tratament termic).
Din punct de vedere didactic, analiza macroscopic devine utila si n cazul produselor
metalurgice primare (calupuri sau lingouri turnate din metale brute sau tehnic pure, placi de metale
obtinute prin electroliza, prin solidiIicare ntrerupta, etc.) pentru a evidentia cristalinitatea metalelor,
caracterul dendritic de crestere a cristalelor si deIectele conexe solidiIicrii (retasurile, suIlurile,
microretasurile).

Materiale folosite la ylefuirea probelor n laboratoarele
de metalografie: paste yi suspensii abrazive

13
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3
FI$ CONSPECT 2

Analiza macroscopic se eIectueaz pe 3 categorii de supraIete metalice:
I. - supraIete naturale ale produselor care rezulta dup anumite procese tehnologice sau dup
utilizare ndelungata (solidiIicare, depunere electrolitica, deIormare plastica, uzare, degradare prin
coroziune, etc.);
II. - supraIete de rupere;
III. - supraIete special pregtite (sectiuni).
In primul caz, interesnd aspectul supraIetei exterioare a produsului, uneori se impune
ndeprtarea prealabila a stratului de oxizi prin curtire de nisip, cu alice prin decapare chimica
superIiciala sau prin degresare.
Examinarea supraIetei de rupere denumita si macroIractograIie se Iace pe supraIete proaspt
rupte (neoxidate, nealterate) rezultate la ruperea voita a epruvetelor cu ocazia ncercrilor mecanice
(la sarcini maxime) sau a probelor tehnologice. Foarte important este cazul examinrii ruperilor
accidentale n zona de rupere constituind o "proba materiala" elocventa asupra cauzelor si
caracterului de propagare a ruperii.
SupraIetele special pregtite constituie "probe macroscopice" prelevate din piese sau
semiIabricate prin sectionarea (transversala sau longitudinala) a acestora. Modul de luare si pregtire
a probelor macroscopice astIel nct ele sa Iie reprezentative este prevzut de STAS 4203 74.
Probele se preleveaz prin taiere cu mijloace mecanice (cu rcire abundenta) si se pregtesc
metalograIic, dup polizare si rectiIicare, prin sleIuire pe hrtii abrazive (asemntoare probelor
microscopice).
In Iunctie de Iinetea detaliilor si caracterul neomogenittilor care se urmresc a Ii puse n
evident, pregtirea metalograIic preliminara se opreste la o simpla sleIuire sau se continua cu o
lustruire avansata la postav. In acest stadiu devin vizibile deIectele de compactitate (goluri,
porozitti, Iisuri) si incluziunile nemetalice grobe (exogene).
Se continua cu atacul macroscopic, care urmreste evidentierea neomogenittilor din material
prin colorare sau dizolvare selectiv(Iig.2 si Iig.3) .
Reactivii de atac macroscopic trebuie sa Iie, comparativi cu cei utilizati prin microscopie,
mult mai agresivi, deci mai concentrati, pentru a coroda si a contura astIel mai contrastat deIectele
urmrite. Atacul se eIectueaz n nise cu aer ventilat si rece.
Probele se manevreaz cu clesti si mnusi de cauciuc, uneori atacul reusind mai bine prin
Irecarea supraIetei cu o perie sau cu un tampon pentru ndeprtarea produselor de reactie sau prin
Iierberea probelor n reactivi.
Dup atac urmeaz o splare prin periere sub jet de apa pentru ndeprtarea reactivului din
porozitti si apoi uscarea n curent de aer cald.

Fig.2. Ansamblu multistrat din Fig.3. Distributia pe supraIata analizat a
aliaj Co-Cr-Mo (stnga), nitrur de elementelor chimice : Co, Cr, Mo, Ti, N, Ni.
Ti(centru), Ni (dreapta
PREGTIREA PROBELOR N VEDEREA ANALIZEI
MACROSCOPICE
14
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3
FI$ CONSPECT 3

1. Fotografierea macro
Pentru a conserva ca document n buletinele de receptie calitativ a produselor, imaginile
macroscopice observate vizual sau n expertizele metalograIice de litigiu ntre diIeriti productori si
beneIiciari, se practica macroIotograIia. Aceasta se Iace prin IotograIiere obisnuita, asigurnd un
contrast si o claritate bun a imaginii si evidentierea detaliilor caracteristice printr-o iluminare
adecvata si diaIragmare corecta. Se recomanda ca material Iotosensibil Iilmul pancromatic de
sensibilitate si contrast mediu. Se pot Iace macrograIii si la mriri mai mari la microscop cu ajutorul
unei camere de IotograIiat.

Fig.4.Monostrat celular pe supraIata lustruit Fig.5.Prelucrare tridimensional a imaginii
metalograIic a unui aliaj Co-Cr-Mo Iibroblastelor pe supraIata aliajului Co-Cr-Mo

1.2.4. Amprentele macro
Se realizeaz tot pe hrtie IotograIica dar nregistrarea are loc ca urmare a reactiilor chimice
dintre bromura de argint (substanta Iotosensibila) si componentii urmriti a Ii detectati, utiliznd
reactivi speciIici.
AstIel, amprenta de sulI sau proba Baumann (STAS 7839 - 67) evidentiaz segregatia
sulIului n oteluri, prin Iaptul c n zonele bogate n sulI, cu care vine n contact hrtia IotograIica se
coloreaz

Reactivi de atac macroscopic
Denumire Compozitie Conditii de atac Aliaje si aspecte ce se
evidentiaz

Reactiv Pry
Clorura cuprica 1,5g
Acid clorhidric 30ml
Alcool etilic 30ml
Apa distilata 95ml

- prin imersiune
In oteluri turnate segregatia
IosIorului n zonele mai putin
bogate in IosIor rmn
neatacate.

Solutie de acizi
Acid clorhidric 38cm
3
Acid sulIuric 12cm
3
Apa distilata 50cm
3

- la Iierbere,
15-45 minute
Pentru oteluri inoxidabile

ANALIZA MACROSCOPIC
15
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3

FI$ CONSPECT 4

1. PREGATIREA PROBELOR METALOGRAFICE IN VEDEREA CERCETARII
MICROSCOPICE

1.1 Considera(ii generale
Analiza microscopic (micros mic) este o metoda de cercetare a structurii metalelor si
aliajelor cu ajutorul microscopului optic sau electronic la mriri de peste 50 de ori, pe probe pregtite
special. Analiza microscopic d indicatii asupra :
compozitiei chimice si structurale, adic asupra aspectului general al microstructurii,
determinnd Iorma, mrimea si repartizarea constituentilor metalograIici ;
caracteristicilor Iizico-mecanice ;
tratamentelor termice, termochimice si mecanice eIectuate anterior asupra materialelor
metalice examinate ;
diIeritelor deIecte provenite din elaborarea, prelucrarea prin deIormare plastica sau
tratamentelor termice si termochimice.
Studierea structurii metalelor si aliajelor la microscopul metalograIic reprezint, mpreuna cu
analiza chimica si determinarea propriettilor Iizico-mecanice, o metoda de cercetare de baza a
materialelor metalice. Ea permite punerea in evidenta a structurii microscopice a materialelor
metalice respective, a constituentilor metalograIici (natura, Iorma, dimensiunile, distributia, etc.) si
modul de asociere a gruntilor cristalini ai Iazelor constitutive.
Pentru examinarea la microscop a unei probe metalograIice (sliI, esantion) este necesar ca
aceasta sa Iie sleIuita, lustruita si atacata cu reactivi chimici in scopul evidentierii constituentilor si
structurali.
Studierea structurii metalograIice este importanta deoarece ea da indicatii asupra modului de
elaborare, asupra tratamentelor termice, mecanice si termochimice, punndu-se in evidenta si deIecte
invizibile cu ochiul liber ( microporozitti, incluziuni nemetalice, etc.).

1.2. PREGTIREA PROBELOR N VEDEREA ANALIZEI
METALOGRAFICE - PRELEVAREA PROBELOR

Metalele si aliajele sunt opace chiar in sectiuni Ioarte subtiri, de aceea examinarea lor nu se
poate Iace prin transparenta ca la preparatele biologice, ci numai in lumina reIlectata.
In acest scop, cercetarea structurii se poate Iace cu ajutorul unui microscop special
microscop metalograIic.
Pentru a putea eIectua cercetarea microscopica exista o tehnica a acesteia:
- prelevarea probei
- pregtirea probei prin sleIuire si lustruire;
- atacul metalograIic cu reactivi.

I. Prelevarea probelor se Iace in Iunctie de natura materialului, de Iorma piesei, de
tratamentele termice si mecanice la care a Iost supus materialul. Daca aliajul a Iost turnat, probele se
iau din Iiecare zona caracteristica de solidiIicare.
ANALIZA MICROSCOPIC
16
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3
Pentru piesele laminate: srme, benzi, table, bare, etc. se iau probe din cele doua capete si din
centru, tinndu-se cont si de directia deIormrii plastice.
Pentru organe de masini care au cedat in serviciu se preleveaz probe din zone de rupere, iar
pentru comparatie si din zonele vecine.
Modul de taiere al probei este important, evitndu-se distorsiuni in material sau nclziri ale
zonei care constituie obiectul analizei, care pot modiIica structura, IalsiIicnd rezultatele cercetrii.
Proba se taie cu un Iierstru pentru metale, la strung sau daca este un aliaj dur (Ionta alba,
otel clit, etc.), cu ajutorul unui disc de carborund, avndu-se grij sa nu se supranclzeasc
materialul la taiere.
Metode mai moderne Iolosesc instalatia de taiere anodo mecanica a probelor, care exclud
supranclzirea.
Dimensiunile obisnuite ale probelor destinate analizei la microscopul optic sunt: 15 x 15 x 10
mm, dimensiunile depinznd si de tipul materialului cercetat (srme, table, etc.).
Daca proba este de dimensiuni mici sau este necesar sa se examineze in operatiile urmtoare
de sleIuire se Iixeaz in dispozitive speciale (cleme) sau se nglobeaz ntr-o rsina sintetic.
Dup prelevare, proba se polizeaz la supraIat sau se ndreapt cu o pil pentru a-i Iace o
supraIat plana
n general, analizele macroscopic si microscopic trebuie Iolosite consecutiv, deoarece
cercetarea macroscopic a piesei cu deIecte poate da multe indicatii asupra alegerii locului de luare a
probei metalograIice pentru analiza microscopic si n general poate ntregii aceast cercetare.
Examinarea macrostructurii si microstructurii urmat de Iixarea imaginii prin IotograIiere poart
denumirea de analiz macrograIic si micrograIic.
n vederea eIecturii analizelor macroscopice si microscopice operatiile de luare si pregtire a
probelor metalograIice se eIectueaz conIorm STAS 4203-74.

I.1. Prelevarea probelor

Dimensiunile si Iorma probelor macroscopice pot varia dup caz, probele microscopice pot Ii
ns de Iorm cubic, prismatic sau cilindric, avnd dimensiuni mici (latura sau diametrul de 10-
15mm, iar nltimea de maximum 20mm).
Modul si locul de luare a probelor diIer n Iunctie de natura produsului astIel:
la laminate bare, table, tevi etc. conIorm tabelului 1 si Iigurii 6, a, b si c;
la piese turnate, Iorjate, matritate etc., conIorm tab.2
la produse obtinute prin sudare, - conIorm tab.3

17
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3

Tabelul 1

I.1.1. Modul de luare a probei pentru produse laminate

Tipul produsului Modul de luare a probei Obs.
SemiIabricate
si bare
Pn la 40 mm in-
clusiv
Peste 40 mm pn
la 80 mm in-
clusiv
Peste 80 mm
Prin sectionarea longitudinal a
produsului n dou jumtti
Prin sectionarea unui cadran al unei
sectiuni transversale
Se Iace o reIorjare sau relaminare pn la
diametrul sau latura de 80 mm dup care
se iau probe conIorm Iigurii 6, a
Fig. 6
Table
platbande si
benzi
Pn la 40 mm in-
clusiv
Peste 40 mm
Prob paralelipipedic ; se vor pregti
dou Iete : n directia laminrii si
perpendicular pe aceast directie
Se vor lua probe de la 1/3 din ltime ; se va
sectiona produsul la jumtatea grosimii
Fig. 6
Produse n
colaci
ConIorm tipului si dimensiunii
produsului, dup ndeprtarea
prealabil a primei spire de material
-
Tevi Prin sectionare longitudinal Fig. 6
SemiIabricate care nainte de
laminare au Iost gurite mecanic.
Grosimea peretelui de
maximum 250 mm
Se iau cinci probe de control ;
dimensiunea Iiecrei probe n directia
radial este 1/5 din grosimea peretelui

Tierea probelor nu se va Iace cu Ilacr oxiacetilenic sau mecanic (cu IoarIecele sau dalta)
dect n cazul pieselor mari, cnd se ia o portiune de material, din care ulterior se va conIectiona
proba prin aschiere (strunjire, Irezare etc.). n cazul debitrii probelor cu IoarIecele sau cu dalta,
zona de material deIormat prin strivire trebuie nlturat prin prelucrri mecanice (aschiere).
n cazul metalelor cu duritate mic sau mijlocie, probele se vor tia manual sau mecanic.
n cazul metalelor cu duritate mare (peste 300 HB), tierea probelor se execut cu discuri
abrazive.
n cazul metalelor Iragile (casante), probele se pot lua prin lovire cu ciocanul.
n toate cazurile de mai sus, pentru a nu se denatura structura probei (care va Ii supus
cercetrii) din cauza nclzirii prin tiere, tierea se va Iace n mod obligatoriu prin rcire
abundent cu ap, emulsie de spun, ulei sau aer comprimat.

18
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3

Tabelul 2
I.1.2. Locul de luare a probelor la piese turnate, forjate, matri(ate etc.

Natura pieselor Locul de luare a probelor Observatii
Piese cu deIecte In imediata vecintate a locului cu
deIect se va lua o prob si din
partea sntoas a piesei pentru
cercetarea comparativ
DeIectul va Ii n mod obligatoriu
inclus n prob
Piese decarburate,
piese cu stratul '
superIicial tratat
termochimic
Proba va contine sectiunea trans-
versal a supraIetei exterioare
care urmeaz a Ii cercetat

Piese turnate Dup necesitate, din zonele caracte-
ristice de solidiIicare a metalului
topit (zona marginal, zona de
cristalizare, zona central, eventual
cu retasur sau pori)
Pentru examinarea segregatiei
dendritice (cristaline), se reco-
mand probe macro-sau
microscopice transversale, iar
pentru examinarea segregatiilor
zonale, probe longitudinale
sau transversale
Piese cu sectiuni
variabile
Din regiunile masive si subtiri ale
piesei, pentru cercetarea comparativ

Piese cu crp-
turi sau cu rupturi
Proba va cuprinde deIectul n toat
lungimea (adncimea) lui ; dac
lungimea deIectului nu permite
includerea lui n prob, se iau
mai multe probe transversale
cuprinznd deIectul, pe ct posibil n
toat adncimea lui (cel putin
vrIul)
Proba trebuie s ilustreze si s
deIineasc deIectul n ansamblul lui ;
marginea deIectului nu trebuie
turtit sau rotunjit n timpul
pregtirii probei
Piese sIerice ma-
tritate (bile)
Se determin n prealabil polaritatea
sIerei pentru a se observa
directia initial a Iibrajului barei ;
proba metalograIic se ia prin
sectionarea bilei la unghiul dorit
Iat de aceast directie
n urma atacului macrograIic se
vor observa dou calote opuse, po-
roase, care reprezint captul
Iibrelor tiate din sectiunea trans-
versal a barei initiale ;
determinarea se Iace cu reactiv :
acid azotic (1,4) 25 cm
3
, ap
distilat 75 ml.

19
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3
Tabelul 3

I.1.3. Locul de luare a probelor pentru piesele sudate prin presiune.
(extras din STAS 10952/2-78)

Tipul mbinrii Schita de prelevare a probei

mbinri sudate cap la cap:
Fig. 7
a prob cu Iat longitudinal
(n raport cu sudura)

b prob cu Iat transversal

c prob cu Iat Irontal (n
raport cu sudura)

Fig.7

mbinri sudate prin
suprapunere: Fig.8

a prob cu Iat longitudinal

b prob cu Iat transversal

Fig.8

FI$A CONSPECT 5

1. PREGTREA PROBELOR
Modul de pregtire a probelor metalograIice se alege de ctre executant n conditiile asigurrii
unei supraIete corespunztoare pentru analiz. SupraIata pregtit a probelor nu trebuie s prezinte
urme de lovituri si zgrieturi, s Iie plan, Ir rotunjiri pe margini, imprimri sau corpuri strine
introduse n timpul operatiei de pregtire etc.
PREGTIREA PROBELOR
METALOGRAFICE
LEFUIREA I LUSTRUIREA
20
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3
Obtinerea supraIetelor plane a probelor se Iace prin pilire, Irezare sau polizare. Dac proba a
Iost tiat cu ajutorul masinilor-unelte sau cu Ierstrul de mn, aceast Iaz de pregtire nu mai
este necesar.
SleIuirea supraIetei se Iace cu materiale abrazive, si anume :
sleIuirea de degrosare se realizeaz la polizor, prin apsare usoar, Iolosindu-se discuri abrazive
cu granulatia 25...16 ;
sleIuirea intermediar se Iace cu hrtie de sleIuit cu granulatie crescnd n Iinete ; se utilizeaz
un set de opt hrtii dispuse n ordinea granulatiei : 20 ; 16 ; 10 ; M40 ; M28 ; M20 ; M14 ; M10 ;
sleIuirea Iin se Iace cu hrtie metalograIic cu granulatie crescnd n Iinete, ncepnd cu
granulatie M8.
SleIuirea probelor metalograIice se poate executa manual sau mecanic cu ajutorul masinilor de
sleIuit.
Pentru sleIuirea manual (intermediar sau Iin) se Iixeaz hrtia de sleIuit pe o plac metalic
sau de sticl, proba metalograIic Iiind miscat prin apsare de-a lungul hrtiei, numai ntr-o singur
directie. Trecerea la o hrtie mai Iin se Iace numai dac, dup splarea supraIetei cu ap, se
constat c au disprut toate rizurile sleIuirii anterioare.
n timpul sleIuirii proba se roteste cu un unghi de 90 Iat de pozitia pe care a avut-o pe hrtia
anterioar (Iig. 9). Nu se admite utilizarea aceleiasi hrtii pentru sleIuirea metalelor Ieroase si apoi a
celor neIeroase. Hrtia metalograIic se clasiIic dup granulatie, conIorm tabelului 4. Pentru
sleIuirea mecanic se Iolosesc masini de sleIuit probe metalograIice. n licee se pot Iolosi masini de
sleIuit probe metalograIice tip MSM (Iig. 10, a)

Fig.9. SleIuirea probelor metalograIice 1 2 3
Rotirea probei la 90
0
n timpul sleIuirii
Iat de hrtia de sleIuit(3directii)

1 3
Fig.10. Masina de sleIuit probe
metalograIice tip MSM 2
a vedere 4
b schema de Iunctionare a
a) b)

Tabelul 4
Clasificarea hrtiei metalografice dup granula(ie

Tipul
Abrazi-
vului

Notatie nou
STAS 1753-T6
Nr. de granulatie,
mrimea liber a
ochiului sitei
(1/1Q0 mm)
Notatie veche Obs.
Numeric
(aprox.)
Ochiuri
ale 8itei

21
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3
Pulbere 20
16
3 70
80

12
10
2
1
100
120
Fin

Micro-
pulberi
8
6
5
4
0
00
000
0000
150
180
230
280

Foarte Iin

M 40
M 28
M 20
M 14
M 10
M 7
M 5
320
400
500
600
700
800
900

ExtraIin

Schema de Iunctionare a acestei masini de sleIuit este prezentat n Iigura 8, b.
Principiul de Iunctionare al masinii se bazeaz pe Irictiunea dintre discul abraziv 3 si roata de
Irictiune 2 actionat de motorul electric 1.
Apsarea discului abraziv 3, pe roata de Irictiune 2, este asigurat de arcul din caseta
rulmentului 4.
Modul de utili:are. Dup introducerea masinii n circuitul electric se apas pe ntreruptorul
care alimenteaz motorul cu curent electric, semnalndu-se Iunctionarea masinii printr-o lamp de
culoare alb (timp de cteva secunde) dup care revine la culoarea rosie, ce indic intrarea n regimul
normal de Iunctionare a masinii.
Masina este prevzut cu un set de trei discuri (dou pentru Iixarea hrtiei abrazive n vederea
sleIuirii intermediare si Iine si un disc cu psl-Ietru necesar lustruirii probei). Aceste discuri se prind
pe rnd, prin simpla introducere pe vertical, cu scobitura din disc spre dreapta surubului excentric
de antrenare, printr-o rsucire brusc, n sensul de rotatie a discului si de ridicare a acestuia.
Dup montarea discului si punerea n Iunctiune a masinii, se apas usor proba metalograIic pe
supraIata discului (Ir s apar culoarea alb a becului care indic suprasolicitarea motorului),
respectndu-se aceleasi reguli ca la sleIuirea manual.
Lustruirea supraIetei se poate eIectua pe masini de sleIuit mecanice sau prin procedeul
electrolitic.
Lustruirea mecanic a supraIetei se execut pe masini de lustruit (sleIuit) prevzute cu un disc,
pe care se Iixeaz psla din ln de merinos (Ietru), mbibat cu suspensii apoase de oxid de aluminiu
sau cu oxid de crom (Iig. 8, a).
Splarea probei lustruite se Iace cu ap, apoi cu alcool, iar uscarea, prin tamponare cu hrtie de
Iiltru sau n curent de aer cald.
NOT : Norme de protectie a muncii n laboratorul de pregtire a probelor metalograIice
Nu este permis suprasolicitarea masinii de sleIuit prin apsarea n joac (cu Iort mare) a
probei metalograIice pe disc sau a unei piese mari pentru polizare, care poate provoca arderea
motorului sau accidente.
Montarea discului se Iace cu motorul oprit.
Orice deIectiuni constatate la masin se vor repara de ctre persoane caliIicate.
Dup Iolosire, masina se va scoate din circuitul electric si se va sterge cu o crp moale de
urmele de umezeal si pilitur.

22
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3
FI$ CONSPECT 6

Atacul metalografic.
Atacul probelor metalograIice are ca scop punerea n evident prin colorarea selectiv a unor
constituenti prezenti. Durata atacului variaz de la cteva secunde pn la cteva minute, de la caz la
caz. Proba se considera atacata atunci cnd si-a pierdut luciul si a devenit mata.
Pentru a obtine contraste puternice se vor Iolosi reactivi ct mai diluati, pentru a putea actiona
durate mai ndelungate. Pentru cercetare la o mrire mai mare a microscopului, se vor eIectua atacuri
mai slabe, pentru a putea Ii puse in evident diIeritele detalii de structura si invers, n cazul cercetrii
la o mrire mai mica.
Dup atacul metalograIic, proba se spal cu apa si se usuc prin tamponare pe hrtie de Iiltru
sau n curent de aer cald ca s poat Ii studiata la microscop. Pentru examinare la microscop,
supraIata probei trebuie sa Iie perpendiculara pe axul microscopului; n acest scop, proba este Iixata
pe o plcut prin intermediul plastilinei cu ajutorul unei mici prese manuale.

Tabelul 5
Reactivi recomanda(i pentru analize macroscopice yi microscopice

Nr.
crt.
Denumirea
reactivului
Cantitatea Conditii de atac Utilizri si observatii
1 Acid azotic
Ap distilat
0.5...1 ml
100 ml
Atacul se Iace prin
imersia probei, timp de
30...60 s
Pune n evident structura sudu-
rilor (analiz macroscopic)
2 Acid azotic

Ap distilat
4...10 ml
90...96 ml
Se Ioloseste rece. Pro-
ba se scuIund n solutii
de acid sau se tam-
poneaz supraIata de
cercetare cu vat nmu-
iat n reactiv
Pune n evident sulIurile, poro-
zittile, Iisurile, Iulgii, structura
dendritic. Se Ioloseste la oteluri
carbon si slab aliat (analiz
macroscopic)
3
Acid sulIuric diluat
cu ap distilat
Fixator obisnuit
5 Se mentine hrtia Io-
tograIic mbibat
n acid sulIuric diluat
timp de 3 min, apoi
se Iixeaz 10 min ntr-
un Iixator obisnuit
Se pun n evident sulIurile proba
Baumann (analiz macroscopic)
4
Acid azotic conc.1,4

Alcool etilic (acest
amestec de reactivi
poart numele si
de nital)
1...5 ml

100 ml
Timpul de atac, de la
cteva secunde pn
la un minut
Pune n evident constituentii
structurali Iier-carbon, ntunecnd
perlita (analiz microscopic)
PREGTIREA PROBELOR N VEDEREA ANALIZEI
METALOGRAFICE - ATACUL METALOGRAFIC

23
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3
5
Reactivul Fry
Clorur cupric
Acid clorhidric(1,19)
Ap distilat

90 g
120 g
100 ml
Timp de 5...30 min se
nclzeste pn la
200... ...250C. Se
lustruieste si se atac
prin stergerea continu
a supraIetei cu o bucat
de pnz nmuiat n
solutie. Se spal apoi
proba cu alcool sau cu
acid clorhidric, 1 :1
Pune n evident urmele de de-
Iormare a otelurilor cu continut
sczut de carbon (analiz
macroscopic)
6
Acid clorhidric(1,19)

Acid azotic (1,40)
Acid sulIuric
Ap distilat
20 ml
10 ml
7 ml
50 ml
Se utilizeaz rece, du-
rata de atac 5 min
Pune n evident porozittile,
Iulgii, sulIurile, incluziunile neme-
talice, precum si alte deIecte de
materiale si de laminare la oteluri
(analiz macroscopic),
Observatii :
- Reactivii din tabel sunt cel mai mult utilizati n practic.
- Gama complet de reactivi este indicat n STAS 4203-74.
- La prepararea si utilizarea reactivilor se vor respecta regulile de protectie a muncii.

FI$ CONSPECT 7

Reactivi de atac pentru probe diverse de materiale metalice
n vederea examinrii structurii la microscopul metalografic.
Tabelul 6

Denumirea si compozitia
chimica a reactivului

Conditii de atac

ntrebuintare

Obs.
Reactivi generali pentru oteluri si Ionte
Nital
- acid azotic, conc. 1..5 ml
- alcool etilic 100 ml
- prin imersiune;
- timp de atac: de la
cteva secunde la 2 min.

- pentru oteluri si Ionte nealiate; perlita
apare de culoare nchis , Ierita rmne
alb.

Acid picric 2 g
Apa distilata 100 ml

- timp de atac:
aproximativ 10 min.

- pune in evidenta Iragilitatea de
revenire. O proba de otel, care pare s Ii
suIerit o Iragilizare de revenire, se ataca
cu unul din reactivi, in acelasi timp cu o
proba din acelasi otel neduriIicat. La un

ATACUL METALOGRAFIC
REACTIVI FOLOSITI LA ANALIZA
MICROSCOPIC

24
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3

Acid picric 10 g
Xilol 20 ml
Alcool etilic 20 ml

- timp de atac:
30min.
otel duriIicat, atacul va pune in evidenta
prin nnegrire limita gruntilor de
austenita, ceea ce nu va apare la otelul
neduriIicat.

Azotat de amoniu
(solutie apoasa saturat)

- prin electroliza cu
densitate de curent de
1A/cm
2

- permite detectarea zonelor supra-
nclzite si oxidate. In zonele supra-
nclzite reactivul las limitele
gruntilor austenitici albi, n timp ce
zonele oxidate se nnegresc

Reactiv Murakami
- hidroxid de potasiu 10 g
- Iericianura de potasiu 100g
- apa 100 ml
- timp de atac: 30
secunde

- Ierita se coloreaz in galben caIeniu,
austenita in alb

Reactivi utilizati pentru oteluri aliate (inoxidabile rapide)

Reactiv Schrader
- acid picric 0,3 g
- acid azotic 0,2 ml

-

- pune in evidenta structurile Iine

Acid azotic 3 ml
Anhidrida acetica 2 ml
- reactivul se aplica cu un
tampon
- pentru oteluri inoxidabile si oteluri cu
continut ridicat de nichel si cobalt

Denumirea si compozitia
chimica a reactivului

Conditii de atac

ntrebuintare

Obs.
Clorura Ierica 2,5 g
Acid picric 2 g
Acid clorhidric 2 ml
Alcool etilic 90 ml

-

- pentru Ionte cu continut mare de crom
si carbon.

Clorura Ierica 10 g

- timp de atac: 30
secunde

- pentru oteluri inoxidabile

Reactiv Vilella
- acid azotic 10 ml
- acid clorhidric 20 ml
- glicerina 20 ml
Se adaug in glicerina acizii
unul cate unul in ordine.

- rezultate bune se obtin
prin lustruiri si atacuri
alternative. nainte de
atac, probele se Iierb in
apa.
- pentru aliaje Fe Cr, oteluri rapide.
- pentru aliaje austenitice, reactivul
poate conveni daca este suIicient de
ndelungat timpul de atac.

- acid azotic 10 ml
- acid Iluorhidric 20 ml
- glicerina 20 40 ml

-
- pentru aliaje pe baza de Fe cu continut
ridicat de Si

- acid clorhidric 1,2 ml

-
- punerea in evidenta a structurilor Iine
de oteluri inoxidabile

Reactivi de atac pentru cupru si aliajele sale
PersulIat de amoniu 11 g - se prepara proaspt. - pune in evidenta structura pentru
25
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3
- apa distilata 100 ml cupru, alame recoapte, aliaje Cu-Ni, Cu-
Al
Reactivi de atac chimic pentru aluminiu, magneziu si aliajelor lor
- acid Iluorhidric 0,5 ml
- acid clorhidric 1,5 ml
- apa 95,5 ml

- timp: 15 secunde
- pentru aluminiu si aliajele sale,
coloreaz selective unii constituenti.

Reactivi de atac pentru metale pure (wolIram, titan, molibden, siliciu)
- Apa 100 ml
- Ferocianura de potasiu 10g
- Hidroxid de sodiu 10 g
- se prepara proaspt.
- durata de atac: cteva
secunde.
wolIram, titan,
molibden, siliciu

FI$ CONSPECT 8

Aparatura principal de lucru utilizat la eIectuarea analizei microscopice este constituit din
microscopul metalograIic (micros mic si skopein a observa). Microscopul este un aparat care
permite obtinerea unei imagini mrite a obiectului examinat, permitnd distingerea ct mai multor
detalii. Puterea de mrire este data de produsul dintre puterea de mrire a obiectivului si cea a
ocularului, de exemplu 50 X . 10 X 500 X.
Microscopul metalograIic se utilizeaz pentru examinarea supraIetelor Iin sleIuite, a probelor
pregtite n prealabil, n scopul punerii n evidenta a Iazelor cristaline, a Iormei, a dispunerii
cristalelor etc.
Microscopul Iolosit n metalograIie poate Ii :
optic (cu putere de mrire de 50 X ... 2 000 X, prin reIlexie) ;
electronic (cu putere de mrire 5 000 X ... 250 000 X, cu sursa
de electroni) Iolosit n institutele de cercetri.

Microscopul metalograIic optic se compune din :
corpul microscopului ;
sistemul de iluminare ;
sistemul optic mpreun cu dispozitivul de IotograIiere;
sistemul mecanic de reglare.
Principiul de Iunctionare a unui microscop metalograIic
optic simplu este prezentat n Iig. 11.
Razele luminoase, de la sursa de lumin 1, cad pe oglinda 2, apoi
se reIlect pe supraIata probei 3, asezat pe masa microscopului, ce poate
Ii deplasat n sus, n jos sau pe orizontal cu ajutorul unui dispozitiv de
deplasare rapid si precis.
De aici imaginea Iormat pe obiectivul 4 este transmis prin prisma
5, la ocularul 6, prin care ajunge la ochiul observatorului.
Microscoapele mai mari sunt prevzute cu mai multe obiective si
oculare, cu diIerite mriri, pentru ca printr-o combinare, s se poat obtine
mririle necesare. Raportul dintre mrimea imaginii obtinute si a obiectivului se numeste 8car de
mrire. De exemplu, dac imaginea este de 300 de ori mai mare dect proba cercetat, se spune c
scara este de mrire 300 : 1 sau 300 X.
Fig. 11. Schema
unui microscop
metalograIic.
8. MICROSCOPUL METALOGRAFIC MICROSCOPUL METALOGRAFIC
26
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3
Datorit Iaptului c materialul metalic este opac, la microscopul metalograIic examinarea se
realizeaz prin reIlexia luminii pe supraIata probei, lustruit ca oglinda.
Dac pe aceast supraIat se trimite un Iascicul de raze luminoase, acestea se reIlect
uniIorm, imaginea Iiind uniIorm si luminoas (Iig. 12, a). n cazul n care proba prezint deIecte
(Iisuri, crpturi, porozitti etc.) ale supraIetei pregtite, ele vor aprea ntunecate, nchise la culoare,
deoarece nu reIlect lumina (Iig. 12, b).

Fig.12. ReIlectarea razelor
luminoase
a b c
Prin atacul chimic, pe supraIata probei metalograIice apar adncituri, datorit Iaptului c
reactivii atac mai usor marginile microcristalelor n cazul solutiilor solide (Ierit, austenit) si devin
mai ntunecate, iar la amestecurile mecanice (perlit, ledeburit) si compusii deIiniti (cementita)
atac mai greu si rmn n relieI, deci apar mai luminosi (Iig. 12, c).
n acest Iel se Iormeaz o imagine alb-negru, cu nuante intermediare, care reproduc exact
microstructura materialului metalic.
Microscoapele metalograIice optice pot Ii dup Iorma constructiv :
verticale, Iolosite pentru controlul metalograIic n laboratoare (MIM 6 ; MIM 7 ; MC 1 ;
MC 2 ; Zeiss Epityp etc.) ;
orizontale, Iolosite pentru cercetare (MIM 3 ; Zeiss Neophot 1 ; Zeiss Neophot 2 etc).
n Iigurile 13 si 14, a si b sunt reprezentate diIerite tipuri de microscoape metalograIice
optice.

Fig.14.

a) Zeiss Neophot 1

Fig.13. Microscop tip IOR

b) Zeiss Neophot 2

Microscopul metalografic
Cercetarea structurii probelor metalice se Iace la microscopul metalograIic in lumina
reIlectata. IndiIerent de tipul constructiv, microscopul metalograIic este Iormat din: sistemul optic,
sistemul de iluminare cu accesoriile de IotograIiat si sistemul mecanic de reglare.
Modul de Iormare al imaginilor n microscop este urmtorul: obiectivul Iormeaz o imagine
mrita reala si rsturnat. Aceast imagine este mrita mai departe de ocular si ea poate Ii observat
Iie direct cu ochiul, Iie proiectnd-o pe un geam mat sau pe o plac IotograIic.
Sistemul optic se compune din: ocular, obiectiv, prisma si oglinzi. Att obiectivul ct si
ocularul sunt Iormate din lentile, iar in ansamblu se comporta ca un sistem pozitiv si convergent.
27
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3
Obiectivul are o lentil plan-convex, care determin puterea sa de mrire si o serie de lentile
secundare care au ca scop eliminarea deIectelor care apar cu ocazia trecerii razelor de lumina prin
lentila Irontal.
Inerent constructiei, o lentil prezint o serie de imperIectiuni care provoac aberatia de
sIericitate.
Aberatia cromatic se datoreaz dispersiei si reIractiei neegale a diverselor lungimi de unda
Iormate la trecerea razei printr-o lentila pozitiva.
Obiectivele acromatice sunt construite pentru corectarea prtii centrale a spectrului si anume
galben-verde, iar cele apocromatice pentru corectarea ntregului spectru. Obiectivele apocromatice
se ntrebuinteaz la mriri mari, cu orice Iiltre si orice material IotograIic. Ele prezint o important
aberatie sIeric, de aceea se recomanda Iolosirea lor mpreun cu oculare de compensatie.
Ocularele mresc imaginea primar dat de obiectiv si corecteaz unele erori optice.
Ocularele pot Ii: obisnuite, de compensatie, de proiectie. Cele obisnuite se Iolosesc mpreuna cu
obiectivele acromatice, cele de compensatie cu obiectivele apocromatice, iar cele de proiectie se
utilizeaz la IotograIiere.
Cele mai importante caracteristici ale microscopului metalograIic sunt: puterea de mrire,
apertura, puterea de separare, adncimea de ptrundere si planeitatea imaginii cmpului.
Puterea de mrire este o proprietate caracteristica obiectivului. Imaginea data de obiectiv este
apoi mrita de ocular. Puterea de mrire a microscopului este data de produsul puterilor de mrire ale
ocularului si obiectivului:
Apertura sau deschiderea numeric caracterizeaz puterea de strngere a razelor de ctre
lentilele Iolosite.
Pe montura obiectivului este gravata valoarea aperturii.
Puterea de separare , d , reprezint Iinetea redrii detaliilor de ctre microscop, Iiind distanta
minima dintre 2 puncte din obiect, care apar ca 2 puncte distincte din imagine.
Iluminarea verticala poarta denumirea de iluminare in cmp luminos (deoarece adnciturile de
pe un obiect perIect plan apar ntunecate), iar cea oblic, in cmp ntunecos (deoarece razele
reIlectate de supraIetele plane ies in aIara tubului microscopic, iar denivelrile apar luminoase).
In metalograIie se utilizeaz in general iluminarea in cmp luminos.
Iluminarea vertical se poate realiza prin prisma cu reIlectie total, Iie prin lame cu Iete
paralele. Folosirea lamei cu Iete paralele permite utilizarea ntregului cmp de observatie.

FI$ CONSPECT 9

Puterea de rezolutie si mrirea util a unui microscop sunt cu att mai mari cu ct lungimea de
und a radiatiei Iolosite este mai mic. Este posibil obtinerea unor puteri de separare Ioarte mari
prin utilizarea microscoapelor electronice n care imaginile sunt Iormate de Iascicule de electroni.
Folosirea electronilor n microscopie se bazeaz pe dualismul und particul caracteristic
microparticulelor deci electronilor, lungimea de und asociat unui electron de mas m si vitez v
Iiind:

Unui Iascicul de electroni emisi de un Iilament nclzit si accelerati de o tensiune U kV| pn la
viteza v i corespunde o lungime de und

12400/U ?|
Pentru U de 100 KV, este 0,04 , ceea ce permite puteri de mriri utile pn la a 500 000 ori si
puteri de rezolutie de ordinul a 1,4 (JEOL, Philips).
h/mv
MICROSCOPUL ELECTRONIC
28
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3
Formarea imaginilor cu ajutorul unor Iascicule de electroni se bazeaz pe proprietatea acestora
de a Ii deviate de lentile electromagnetice sau electrostatice asemntor devierii luminii de ctre
lentilele optice.
n Iig. 6.195 care prezint o sectiune printr-un microscop electronic modern se poate constata
similitudinea acestuia cu un microscop optic obisnuit sursa de lumin, sistemul de lentile
condensoare, obiectul de studiu, lentila obiectiv, lentila de proiectie si sistemul de vizualizare
(ecranul). Pentru a obtine mriri mai puternice ntre lentila obiectiv si lentila proiectoare se
intercaleaz una sau dou lentile intermediare, care mpreun cu celelalte dou pot realiza mriri
pn la 1 000 000 ori.
Sunt diIerite tipuri de microscoape electronice: a) Micro8copul prin reflexie, la care Iasciculele
de electroni sunt reIlectate de supraIata obiectivului de cercetat; permite examinarea metalelor prin
reIlexie dar nu este posibil a obtine puteri de separare sub 500 . b) Micro8copul prin tran8mi8ie.
Este cel mai utilizat tip de microscop electronic, caracterizndu-se prin puteri de rezolutie Ioarte
mari, pn la aproximativ 1,5 . c) Micro8copul cu emi8ie, utilizat mai rar, limita puterii sale de
rezolutie Iiind de circa 500 ; d) Micro8copul cu baleiaf (scanning), n care imaginea este Iormat
de ctre electronii secundari emisi n urma impactului dintre Iasciculul primar si prob.
Cele mai utilizate sunt microscoapele electronice prin transmisie si cele cu baleiaj.
n microscopul electronic prin transmisie pot avea loc urmtoarele Ienomene:
electronii trec prin prob Ir a suIeri nici-o modiIicare;
electronii suIer o mprstiere elastic;
electronii sunt diIractati dup directii preIerentiale care depind de structura cristalin a probei;
electronii pot Ii mprstiati neelastic;
electronii pot Ii absorbiti de prob.
Microscopul electronic modern dispune de contoare, care dup detectare si analiza acestor
semnale oIer inIormatii cu privire la compozitia chimic, structura si Iorma obiectului, toate la
scar microscopic si chiar submicroscopic. Exist dou metode de studiu a obiectelor la
microscopul electronic prin transmisie si anume: metoda direct si metoda indirect.

Fig. 15. Sectiune prin microscopul electronic I.E.M.1005:
1 tun electronic; 2 anod; 3 prima lentil
condensoare; 4 a doua lentil condensoare; 5 camera
probei; 6 lentil-obiectiv; 7 lentil intermediar; 8
telescop pentru punerea la punct a imaginii; 9 ecran
Iluorescent. 10 proba

29
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3
FOLIE TRANSPARENT 1

MICROSCOAPE DISPOZITIVE AUXILIARE
Fig.19. Durimetre
Fig. 16. Microscop de ultim genera(ie, Vikers, Brinell, Rokwell.
Cu optica plan infinit, 4 obiective, suport pentru
diferite plci, iluminare 30W

Fig.20. Mayini de polizat yi
ylefuit, controlate digital

Fig.17. Microscop metalografic 2K120M
-revolver cu trei obiective 4x, 10x, 40,x

Fig. 18. Pres de montare n ryini
a probelor mici sau cu suprafe(e Fig.21. Mayin de debitat
neregulate
TIPURI MODERNE DE MICROSCOAPE
METALOGRAFICE $I DISPOZITIVE AUXILIARE
FOLOSITE N LABORATOARE
30
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3
FOLIE TRANSPARENT 2

Fig.22. Microscop metalograIic cu masa dreapt
1. Ocular : tub mecanic lungime 135mm
2. Domeniu de Iocusare: 76mm,
3. Apertura: H5X, H12,5X,
4. Obiectiv: 16X,
5. Grosisment: 80X 200X,
6. Surs de lumin: Oglind prevzut cu stativ
ce permite rotirea la 360
0

Fig.23. Microscop cu mas dreapt cu aparat Ioto digital Canon,
interIat USB, program analiz imagini.
31
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3
FOLIE TRANSPARENT 3

Fig.24. Sistem: Microscop metalograIic XJP-6A cu masa inversata, Aparat Ioto digital,
PC si Program de analiza de imagini metalograIice

Fig.25. Microscop metalograIic cu masa inversata model XJP-6A cu aparat Ioto cu Iilm
32
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3
FOLIE TRANSPARENT 4

Fig. 26. Microscop metalografic
Microscop binocular cu reglarea simetriei interpupilare a capului binocular de la 55 75 mm,
a ocularelor si compensare dioptrica
Obiective acromatice : 4 x 0.10 ; 10 x 0.25 ; 40 x 0.65 ; 100 x 1.25 cu imersie
Oculare : pereche plana 10x/18 mm , 12x/14 mm,12,5 x/14 mm si 10x/14 mm cu micrometru
Marire intre 100x si 1250x
Set de Iiltre : albastru, verde,galben , gri neutru care pot Ii selectate prin rotire
Stand metalic stabil si ergonomic, dimensiuni 180x55 mm
Cadru mobil in planul XY 76x 50 mm prevazut cu cleme de prindere pentru proba de
examinat
Focalizare coaxiala macroviza si microviza de reglaj
Aparatul este de asemnea prevazut cu set pentru analiza cristalograIica in
lumina polarizata a materialelor
Iluminare bec halogen 6V/20W cu reglarea intensitatii luminoase

33
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3
FOLIE TRANSPARENT 5
MICROSCOPIE ELECTRONIC DE BALEIA1 $I
APLICATII

Fig.27. Particule de crom nglobate ntr-o matrice de cupru

Fig.28. Analiza tip mapping pe supraIata materialului compozit si
distributia particulelor de crom(albastru), respectiv matricea de cupru (galben)

Fig.29. MorIologia particulelor de ranIorsare n matricea de cupru

34
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3
FOLIE TRANSPARENT 6
INVESTIGAREA MATERIALELOR METALICE

Fig.30. MorIologia supraIetei unui otel OLC45 Fig.31. Imaginea compozitional a
cu o Iormatiune de incluziuni incluziunii din otel OLC45

Fig.32.Aspect detaliat al unei prti din Fig.33.Distributia elementelor n zona
Iormatiunea incluzionar incluziunii: a Fe, Cr, O si Si

Fig.34. Formatiune incluzionar pe Fig.35. Aspectul unor Iisuri cauzate de
supraIata atacat a otelului OLC45 starea incluzionar a otelului OLC45

35
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3
FOLIE TRANSPARENT 7
INVESTIGAREA MATERIALELOR METALICE

Fig.36.Imagine morIologic a unei incluziuni Fig.37. Imagine compozitional a unei
globulare ntr-o Iont cenusie incluziuni globulare ntr-o Iont cenusie

Fig.38. Distributia pe supraIata incluziunii a Fig.39.Distributia Si, Zr, Sr, pe supra
Fe, C, Mn, O Iata incluziunii.

Fig.40.Imagine morIocompozitional a unei Fig.41.TopograIia unei incluziuni
incluziuni globulare ntr-o Iont cenusie globulare ntr-o Iont cenusie
36
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3
FOLIE TRANSPARENT 8

INVESTIGAREA STRATURILOR
Probe metalograIice pregtite si analizate la microscop

Proba 1. Aliajul Co-Cr-Mo acoperit cu nitrura de Ti si Ni

Fig.42. Ansamblu multistrat din Fig.43. Distributia pe supraIata analizat a
aliaj Co-Cr-Mo (stnga), nitrur de elementelor chimice : Co, Cr, Mo, Ti, N, Ni.
Ti(centru), Ni (dreapta)

Fig.44. Imagine de electroni retrodiIuzati la mrire 3100X,
a interIatei dintre straturile investigate

37
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3
FOLIE TRANSPARENT 9
Proba 2. Analiza unei sectiuni prin tabla de otel
zincat si vopsit.

Fig.45. Sectiune ntr-o tabl din otel, Fig.46. MorIologia interIetei dintre cele
zincat si vopsit trei straturi analizate(OL, Zn, Vopsea)

Fig. 47.Spectrul de radiatii X, corespunztor Fig.48. Distributia elementelor
supraIetei din sectiunea tablei de otel zincat Fe, Zn, O si Ti

Fig.49. Detaliu imagistic privind aderarea Fig.50. MorIologia straturilor ntr-o zon cu
vopselei la stratul de Zn . aderent bun a vopselei pe zona zincat.

38
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3
FOLIE TRANSPARENT 10
Proba 3, Iiind o sectiune transversal printr-un electrod oxidat
(Iig. 51 . 56)

Fig.51. MorIologia zonei exterioare Fig.52. Imagine de compozitie a
a unui electrod oxidat supraIetei oxidate

Fig.53. Distributia pe sectiunea analizat a Fig.54. Distributia pe sectiunea
elementelor chimice Al, F. analizat a elementelor O si Ni.

Fig.55. MorIologia unor structuri Fig.56. Imagine de compozitie a straturilor
de oxizi pe supraIata electrodului alternante de oxizi si Iluoruri

39
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3
Proba Nr.4 analizat
otel inoxidabil austenitic (Iig.57 si 58)

Fig.57. Monostrat de Iibroblaste pe Fig.58. Prelucrare tridimensional
supraIata lustruit metalograIic a a imaginii Iibroblastelor pe
unei probe de otel inoxidabil auste- supraIata otelului inoxidabil
nitic, tip 316L.

Proba Nr.5 Aliajul Co-Cr-Mo(Iig.59 si 60)

Fig.59. Monostrat celular pe supraIata Fig.60. Prelucrare tridimensional a imaginii
lustruit metalograIic a unui aliaj Co-Cr-Mo Iibroplastelor pe supraIata aliajului Co-Cr-Mo.

Proba Nr.6. Analiza unei plcute din Ti (Iig.61;62)

Fig.61. Limita de expansiune pe supraIata Fig.62. Prelucrare tridimensional a imaginii
unei probe din Ti, a unui monostrat de Iibroblastelor pe supraIata probei de Ti
Iibroblaste.
40
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3

FI$ CONSPECT 10

CLASIFICAREA ALIA1ELOR

Aliaje
Iier-carbon
Aliaje
neferoase
Fonte
Oteluri
-aliate
-nealiate
brute
Turnate
-aliate
-nealiate
-albe
-cenusii
-pestrite
-maleabile
-graIit nodular
-graIit lamelar
-albe
-negre
-constructii
-constructii de masini
-de scule
-cu destinatie special CUPRU
-alame
-bronzuri
ALUMNU
-siluminuri
-anticorodal
-duraluminiu
Aliaje
Aliajul metalic se obtine prin contopirea a 2 sau mai multe elemente ; elementul principal de
aliere care este ntotdeauna metal si unul sau mai multe elemente de adaos care pot Ii metale
sau nemetale
TIPURI DE MATERIALE METALICE
41
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3
FI$ CONSPECT 11

Carbonul se dizolv n Iierul topit Iormnd o solutie lichid omogen Iier carbon.
La solidiIicarea acestei solutii lichide carbonul se poate separa sub dou Iorme:
a- carbon liber cristalizat n sistemul hexagonal numit grafit;
b- carbon legat n compusul Fe
3
C numit cementit.
Ambele Iorme sub care se poate separa carbonul, graIitul si cementita se ntlnesc n aliajele
Iierului cu carbonul, Iiind stabile n anumite conditii. Prin nclzire de lung durat se produce reactia
ireversibil: Fe
3
C 3 Fe C (graIit). Din aceast reactie rezult c graIitul este Iorma stabil a
carbonului iar cementita Iorma metastabil. Aspectul acestor diagrame este reprezentat n Iig.62.
Fig.63 Diagrama de echilibru a sistemului Fe-C

sistemul metastabil Fe-Fe
3
C
- - - - - - sistemul stabil Fe-graIit
Pe baza acestei diagrame aliajele Iierului cu carbonul se mpart n oteluri si Ionte; otelurile
sunt aliaje care contin carbon de la 0 la 2,08 respectiv 2,11 (punctul E
`
, respectiv E), iar Iontele
sunt aliajele care contin carbon mai mult de 2,08 respectiv 2,11.

Fontele care cristalizeaz dup sistemul metastabil se numesc albe, cele care cristalizeaz
dup sistemul stabil sau dup ambele sisteme, cenusii, o parte dintre Iontele care cristalizeaz att
dup sistemul stabil ct si dup cel metastabil numindu-se pestrite.
n vederea studierii Iazelor si constituentilor aliajelor Iier-carbon cele dou aspecte ale
diagramei Fe-C se consider separat.
Diagrama metastabil Fe-Fe
3
C este dat n Iig.63. Componentii acestui sistem sunt Iierul si
cementita. El Iormeaz solutii solide cu multe elemente.
Cu carbonul Iormeaz urmtoarele solutii solide:
- solutie solid interstitial de carbon n Iier u numit ferit;
- solutie solid interstitial de carbon n Iier , numit austenit (A);
DIAGRAMA Fe - Fe
3
C
42
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3
- solutie solid de carbon n Iier o.
Cel de al doilea component al diagramei Fe-Fe
3
C este compusul chimic e
3
C numit
cementit care contine ,7"C.
Eutecticul ACem care se Iormeaz la 1148
0
C se numeste ledeburit si este stabil la 727
0
C,
unde austenita din ledeburit trece ntr-un eutectoid Iormat din Ierit si austenit numit perlit.

Fig.64 Diagrama Fe-Fe
3
C (simpliIicat ) pentru constituienti

Fig. 65. Aspecte microstructurale (200:1)

otel cu C 0,006

otel cu 0,6 C

Iont alb hipoeutectic

otel cu 0,015 C

otel cu 0,77 C

Iont alb eutectic

otel cu 0,3 C

otel cu 1,1 C

Iont alb hipereutectic

43
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3
FI$ CONSPECT 12

MICROSTRUCTURILE $I PROPRIETTILE CONSTITUIENTILOR NORMALI AI
ALIA1ELOR Fe-Fe
3
C
Constituientii din diagrama de echilibru Fe-Fe
3
C (Ierita, austenita, cementita secundar,
ledeburita si perlita) se numesc constituenji normali, deoarece apar n structura aliajelor numai la
rcire lent din stare lichid si pn la temperatura ambiant.
erita
- solutie solid de carbon n Iier u, cu continut mic de carbon (sub 0,04 C);
este moale si plastic.
Austenita
solutie solid de C n Iier , cu continut de carbon pn la 2 C;
este moale si plastic;
este stabil numai la temperaturi nalte (peste 727
0
C).
Cementita
compus deIinit (Fe
3
C);
Ioarte dur si Iragil;
cementita primar apare sub Iorm de lamele de culoare alb, ntotdeauna mpreun cu
ledeburita;
cementita secundar apare sub Iorm de lamele Iine sau globule (n perlit) si sub Iorm de
retea alb, ntotdeauna mpreun cu perlita n aliajele hipereutectoide.
edeburita
amestec mecanic, care la temperatura ambiant este Iormat din perlit si cementit primar;
apare singur numai n aliajul eutectic cu 4,3 C;
dur si Iragil;
nu poate Ii prelucrat prin aschiere, lovire sau presare.
!erlita
amestec mecanic de Ierit si cementit secundar, cu structur lamelar sau globular;
duritate medie, plasticitate satisIctoare si rezilient sczut;
apare singur numai n aliajul eutectoid cu 0,77C;
n aliajele hipoeutectoide apare mpreun cu Ierita, iar n cele hipereutectoide, mpreun cu
cementita secundar.

MICROSTRUCTURILE $I PROPRIETTILE
CONSTITUIENTILOR NORMALI
AI ALIA1ELOR Fe - Fe
3
C
44
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3
FI$ CONSPECT 13

O(elurile sunt aliaje care contin carbon pn la 2,08, respectiv 2,11.

Fontele sunt aliaje care contin mai mult de 2,08, respectiv 2,11 C.
n Iunctie de compozitia chimic otelurile se mpart n:
- oteluri carbon;
- oteluri aliate.

O(elurile carbon contin n principal Iier si carbon, alte elemente ca IosIor, sulI, siliciu,
mangan, etc. gsindu-se numai n proportii Ioarte mici neIiind introduse intentionat ci rezultnd din
procesul elaborrii otelului.

O(elurile aliate contin n aIar de Iier si carbon si alte elemente, introduse special sau care
contin o proportie de elemente nsotitoare ca siliciu, mangan, etc. mai mare dect cea din otelurile
carbon obisnuite. Pentru alierea otelurilor se pot ntrebuinta un numr Ioarte mare de elemente:
crom, nichel, siliciu, wolIram, molibden, vanadiu, cobalt, titan, aluminiu, cupru, niobiu, zirconiu, bor,
azot, beriliu, etc.

Scopul alierii: modiIicarea propriettilor otelurilor n directia cerut de ntrebuintri.

Fig. 67 Microstructuri caracteristice aliajelor cu mai putin de 2C
Aspecte caracteristice ale cementitei secundare si ale perlitei;
Fig.66.Oteluri:a-perlit lamelar; b-perlit globular; c-Ieritperlit; d-perlit cementit
secundar;1-perlit; 2-Ierit; 3-cementit secundar n retea.

OTELURI $I FONTE
45
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3

Fig.67. a. MICROSTRUCTURALE ALE OTELURILOR
O(el cu C< 0,006 O(el cu C0,015 O(el cu C0,3

FERIT FERIT FERIT+PERLIT

O(el cu C0,6 O(el cu C0,77 O(el cu C1,1

FERIT + PERLIT PERLIT PERLIT+CEMENTIT

Fig.67. b. MICROSTRUCTURI ALE FONTELOR

Fonta cu C<4,3 Fonta cu C4,3 Fonta cu C>4,3

C
S
+PERLIT+LEDEBURIT LEDEBURIT LEDEBURIT + C
P

Fontele aliaje ale Iierului cu carbonul care contin mai mult de 2,08 respectiv 2,11 C.
Se deosebesc:
-fonte albe care nu contin graIit, ele corespund sistemului metastabil Iier-cementit;
-fonte cenuyii, contin graIit si solidiIic Iie dup sistemul Iier-graIit, Iie dup ambele sisteme.
n aIar de Iier si carbon, Iontele mai contin si alte elemente ca: siliciu, mangan, IosIor, sulI,
etc. n cantitti mai mari dect otelurile.
Fonte albe sunt Ionte de prim Iuziune rezultnd din reducerea minereurilor de Iier n Iurnal.
Fontele cenusii se mpart n Ionte de prim Iuziune si Ionte de cea de-a doua Iuziune.
Fontele cenusii de prim Iuziune se obtin prin reducerea minereurilor de Iier n Iurnal. Aceste
Ionte nu sunt utilizate n mod obisnuit n turntorii; ele se toarn de obicei sub Iorm de lingouri care
sunt retopite pentru a se obtine compozitia chimic dorit dup care se toarn sub Iorm de piese
pentru constructia de masini.
Fontele obtinute prin retopire din Iontele de prim Iuziune se numesc Ionte de a doua Iuziune
sau Ionte de turntorie.
46
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3
Caracteristic Iontelor cenusii este prezenta graIitului n cantitate relativ mare astIel c n
sprtur ea apare de culoare nchis de unde denumirea de Iont cenusie. Structura unei Ionte cenusii
este deci Iormat dintr-o mas de baz asemntoare cu a unui otel si Iilamente de graIit. GraIitul,
avnd proprietti inIerioare otelului se comport ca niste goluri sau Iisuri Iormnd discontinuitti n
masa metalic de baz. Ca urmare, propriettile unei Ionte cenusii sunt mult inIerioare propriettilor
unui otel.

Fig. 68- Microstructuri caracteristice aliajelor cu peste 2C
125 Ionte albe eutectice; b-Ionte albe hipoeutectice; c-Ionte albe hipereutectice;
1-ledeburit; 2- perlit; 3- cementit primar.

Fig. 69. A. Microstructurile caracteristice fontelor cenuyii cu diferite mase de baz:

a Ionte perlitice: b Ionte Ierito-perlitice: c Ionte Ieritice

TransIormarea lamelelor de graIit n graIit nodular se realizeaz prin tratarea Iontelor lichide
cu mici cantitti de Mg. Fontele cu graIit nodular au rezistenta la tractiune de 2-3 ori mai mare de ct
Iontele cu graIit lamelar cu aceeasi mas de baz.

a) b) c)
Fig.69. B. Microstructura fontelor albe
125 hipoeutectic cu 3C, b) eutectic cu 4,3C, c) hipereutectic cu 5C
Toate probele au Iost pregtite si atacate cu Nital 2; mrire 300 X

47
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3

FI$ CONSPECT 14

125 Considera(ii generale
Otelurile aliate au in compozitia lor in aIara de Iier si carbon, alte elemente adugate in
proportii bine determinate in scopul asigurrii dup tratamente termice a unor caracteristici
topologice si in special de exploatare, superioare otelurilor nealiate.
Calitatea de element de aliere nu este determinat de continutul in elementul respective, ci de
capacitatea lui de a conIeri propriettile impuse. In acest Iel, se consider elemente de aliere acele
elemente care depsesc anumite continuturi, considerate minime, care pentru principalele elemente
din compozitia otelurilor sunt urmtoarele:
( C )
min
0,01; ( Mn )
min
0,8; ( Si )
min
0,5; ( Cr )
min
0,3; ( Ni )
min
0,37
Borul, azotul, titanul, vanadiul, zirconiul sunt considerate elemente de aliere de la continuturi
care depsesc 0,001.
De la asemenea continuturi minime pn la grade de nlocuire a Iierului de
35 40, se obtine o gama larga de compozitii de oteluri aliate, clasiIicate in Iunctie de gradul de
aliere astIel:
- oteluri microaliate, cu un continut total de element de aliere mai mic de 0,17 ;
- oteluri slab aliate, cu un continut total de element de aliere de 0,17. . 5 ;
- oteluri mediu aliate, cu un continut total de element de aliere de 5 . . 8 .
In Iunctie de natura si numrul elementelor de aliere adugate concomitent se disting: - oteluri
simplu aliate ternare (cu crom, mangan sau nichel);
- oteluri diaternare ( Cr Ni, Cr Mo );
- oteluri complex aliate ( Cr Ni Mo, Mn Cr Ti, W Mo Cr V ).
In timp ce alierea cu un singur element actioneaz Iavorabil numai intr-un anumit sens asupra
propriettilor, alierea complex, preIerat in compozitiile actuale de oteluri mai economice si de
nalt rezistent - asigur o inIluent mai eIicient si concomitent att asupra caracteristicilor
tehnologice (deIormabilitate, sudabilitate, clibilitate, etc.) ct si de exploatare (cresterea rezistentelor
mecanice la rece, sau la cald, rezistentei la oboseal, a limitei de curgere, a tenacittii, etc.). Aceasta
se explica prin Iaptul c Iiecare element de aliere este distribuit in mod diIerentiat ntre Iazele
existente in structura otelului. La otelurile simplu aliate, n Iunctie de natura elementului de aliere si
de cantitatea adugat, in corelatie cu continutul n carbon la rcire Ioarte lent (recoacere) se pot
constitui diIerite clase structurale de oteluri:
a) la grade mici de aliere se pstreaz structurile perlitice submprtite n Iunctie de noua pozitie
a concentratiei eutectoide in oteluri hipo si hipereutectoide;
b) la grade mari de aliere cu elemente alIagene respectiv gamagene in crestere odat cu
continutul in carbon se Iormeaz structuri monoIazice total Ieritice, respectiv structuri total
austenitice;
c) la continuturi de carbon peste concentratia E2, n scdere odat cu cresterea cantittii
elementului de aliere se Iormeaz structuri ledeburitice caracteristice otelurilor dure;
d) intre domeniile monoIazice si cele perlitice se Iormeaz domenii de tranzitie cu structuri
semiIeritice, respectiv semiaustenitice.
In Iunctie de modul de prelucrare, otelurile aliate se clasiIica in:
a) oteluri turnate;
b) oteluri deIormate plastic.
In Iunctie de destinatie se disting:
STRUCTURA OTELURILOR ALIATE

48
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3
a) oteluri aliate de constructie de uz general utilizate pentru organe de masini si elemente de
constructie care necesita caracteristici mecanice net ameliorate, proprietti de rezistenta la cald,
oteluri rezistente la Iluaj sau cu tenacitate la rece, oteluri cu clibilitate ridicat, etc.
b) oteluri cu destinatie precis (pentru rulmenti, scule, cazane, organe de asamblare, pentru
supape, pinioane,etc.);
c) oteluri cu proprietti Iizico-chimice si mecanice deosebite si aplicatii speciIice limitate:
oteluri electrotehnice, inoxidabile si reIractare, rezistente la uzura, oteluri rapide, etc.

2. Faze si constituen(i n o(elurile aliate

Elementele de aliere, n Iunctie de modul n care reactioneaz cu Iierul si carbonul, se
regsesc n structura otelurilor aliate:

a) elementele inerte rmn ca atare in stare elementara sub Iorma de particule de metal pur
(nedizolvate) dispersate in otel, neinIluentnd dect aschiabilitatea (provocnd ruperea aschiilor);
b) elementele solubile se dizolva in Iier, Iormnd solutii solide de substitutie partiale sau totale.
In Iunctie de solubilitatea preIerentiala in Fe
, Fe
si respectiv Fe
elementele solubile se
departajeaz in:
- elemente alIagene (Si, Cr, P, V, Ti, Al, etc.);
- elemente gamagene (C, Mn, Ni, Co).
Solutii solide de interstitii in Fe
8,:Fe
Iormeaz numai elementele curaze atomice

mici (C, N si B).
c) elementele care reactioneaz cu carbonul Iormeaz Iie:
- carburi proprii Ioarte stabile si dure de tip MeC sau de tip Me
2
C insolubile in
austenita la nclzire;
- carburi cementitice n care o parte din Iier este substituit de Mn, Cr sau Mo.
Carbonul este solubil in aceste carburi rezultnd solutii solide pe baza de carburi, mai stabile dect
cementita dar care la nclzire se dizolv in austenit.

Fig.70. Aspectul unor Iisuri cauzate de starea Fig.71. Distributia elementelor n zona
incluzionar a otelului OLC45 incluziunii a Fe, Cr, O si Si

49
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3

FI$ CONSPECT 15

1.O(elurile inoxidabile se caracterizeaz prin:
O Rezistent chimic Iat de mediile chimice active
O Bune proprietti de rezistent mecanic si plasticitate
O Existenta peliculei de Cr
2
O
3
Iormat la supraIata metalului n contact cu aerul care
conIer rezistent chimic (inoxidabilitatea) otelurilor

2.Clase de o(eluri inoxidabile
O Oteluri martensitice
O Oteluri Ieritice
O Oteluri austenitice
O Oteluri austenito-Ieritice tip DUPLEX

3.Particularit(i ale o(elurilor inoxidabile comparativ cu o(elurile nealiate
O Conductibilitate termic mai mic deci sunt susceptibile la deIormatii mai pronuntate
O CoeIicientul de dilatare termic mai mare deci deIormatii mari, rezult nivel ridicat de
tensiuni
O AIinitatea mare Iat de oxigen, ca urmare se impune o protectie bun a zonei de sudare
O Unele tipuri de oteluri martensitice sunt deosebit de dure
O Sunt sensibile la supranclzire si deci la Iragilizare

Observatie: aceste particularitti sunt proprii diIeritelor tipuri de oteluri inoxidabile dar ca
regul general la cresterea continutului de Cr acestea devin mai pregnante.

Actiunea elementelor de aliere asupra structurii otelurilor poate Ii apreciat prin mrimile
crom echivalent Cr
e
si nichel echivalent Ni
e
deIinite prin relatiile :
Cr
e
Cr Mo 1,5Si 0,5Nb

Ni
e
Ni 0,5Mn 30 (C N)

OTELURI INOXIDABILE

50
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3

FI$ CONSPECT 16

SUDAREA OTELURILOR AUSTENITICE

O(elurile inoxidabile austenitice reprezint clasa de oteluri inoxidabile cea mai utilizat, 40 din
productia de otel inoxidabil, Iiind aliate suplimentar cu Ni,Mn, Cu, Mo. De obicei, continutul de Cr
variaz ntre 16-26.

Fenomene care afecteaz
comportarea la sudare
Msuri care se impun pentru evitarea acestor fenomene
Tendinta spre coroziune
intercristalin
O Limitarea continutului de C din metalul de baz sau sudur
sub 0,03
O Prezentarea n mbinarea sudat a unor elemente de
microaliere cu aIinitate de carbon superioar cromului
O Curtarea cu atentie a supraIetelor rostului si a zonelor
nvecinate
O Cresterea continutului de crom din baia metalic
O Curenti de sudare de valoare mic
O Vitez mare de sudare
Tendinta de precipitare a
Iazelor dure
O Vitez mare de rcire in intervalul 1025-700 K
O Reducerea continutului de elemente Ieritizante din mbinare
O Austenit ct mai omogen
Tendinta de Iisurare la
cald
O Evitarea mentinerii mbinrii la temperaturi ridicate
O Reducerea continutului de sulI
O Reducerea nivelului de tensiuni printr-o ordine judicioas de
sudare
O Curenti de sudare de valoare mic

mbinarea otelurilor inoxidabile austenitice se poate Iace n bune conditii prin urmtoarele
procedee de sudare:
O Cu arc electric ndeosebi cele cu protectie de gaz inert
O Cu surse concentrate de energie
O Prin presiune prin rezistent
Otelurile austenitice nu sunt magnetice si nu se pot cli prin tratament termic. Au un coeIicient de
dilatare ridicat cu cca. 50 mai mare si conductivitatea termic de cca. 2,5 ori mai mic dect al
otelurilor carbon.
n general, datorit plasticittii bune, otelurile austenitice sunt usor de tiat cu plasma si nu
necesit prenclzire, nici tratament termic dup tiere.

OTELURILE AUSTENITICE

51
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3

F I$ CONSPECT 17

O(elurile criogenice sunt acele oteluri care si pstreaz plasticitatea si la temperaturi sczute.
Principalul element de aliere este nichelul.

125 Se sudeaz bine respectndu-se unele msuri tehnologice ca:
O O bun curtare a componentelor de sudat
O Utilizarea nvelisurilor si Iluxurilor bazice
O Folosirea unor regimuri de sudare cu energie liniar redus
O Folosirea materialelor de sudare care s conduc la o compozitie chimic apropiat de a
metalului de baz
O mbinrile sudate nu se trateaz termic
O Sudarea se Iace Ir prenclzire, pn la grosimi de 40 mm.

125 mbinarea otelurilor criogenice se poate Iace n bune conditii prin urmtoarele
procedee de sudare:
O Sudarea manual cu electrozi nveliti
O Sudarea sub strat de Ilux
O Sudarea cu procedeul MIG

O(elurile inoxidabile martensitice contin ntre 11,5 -18 Cr, respectiv 0,15 -1,2 C.. 1. Otelurile
sunt caracterizate prin:
O bun rezistent chimic
O rezistent mecanic ridicat
O bun rezistent la uzur

125 Principala diIicultate ce aIecteaz comportarea la sudare este tendinta de Iisurare.
Pentru a diminua aceast tendint msurile care se pot lua sunt:
O prenclzire la temperatur corespunztoare grosimii pieselor
O utilizarea unui material de adaos ce depune un otel de compozitie chimic similar metalului
de baz
O utilizarea de procedee de sudare care s asigure energii liniare de valoare mic
O rnduri IiliIorme n numr ct mai mare depuse ntr-o ordine corect
O vitez de rcire redus

OTELURILE CRIOGENICE $I
MARTENSITICE

52
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3

FI$ CONSPECT 18

O(elurile feritice contin ntre 14 -27 Cr, respectiv 0,12 -0,2 C..
125 Se caracterizeaz prin:
O bune proprietti de plasticitate
O rezistent chimic inclusiv n medii sulIuroase
O nu pot Ii duriIicate prin tratament termic

125 Principalele diIicultti care apar la sudare sunt legate de:
O coroziunea intercristalin
O precipitarea Iazelor intermetalice
O tendinta de Iisurare la rece

125 Msurile necesare pentru evitarea acestor diIicultti:
O limitarea continutului de C din metalul de baz sau sudur sub 0,03
O prezenta n mbinarea sudat a unor elemente de microaliere cu aIinitate de C superioar
cromului
O curtirea cu atentie a supraIetei rostului si a zonei nvecinate
O aplicarea unui tratament termic de normalizare
O utilizarea prenclzirii

n Iunctie de continutul de de Cr si de C, otelurile Ieritice se mpart n dou categorii:
1) Otelurile Ieritice F1 care au urmtoarea compozitie: C0,08-0,12, Cr15-18, Si0,51, Ti0-
0,5, Ni0-1.
2) Otelurile Ieritice F2 ce contin: C,0,08, Cr16-18, Si0,8 Mn,0,7, Cu si Ti,0,4.
Otelurile F1 sunt utilizate pentru conIectionarea ustensilelor pentru menaj, pentru instalatii ce
lucreaz n medii cu acid azotic, acid IosIoric, sulI.
Otelurile F2 se utilizeaz la instalatiile ce lucreaz n medii oxidante, acizi organici sau n
mediul marin.

OTELURILE FERITICE

53
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3

FI$ CONSPECT 19

PROPRIETTI MECANICE nsusirile materialelor metalice de a se opune actiunii
Iortelor mecanice exterioare, care tind s le deIormeze sau s le rup. Acestea sunt:

Duritatea proprietatea corpurilor solide de a se opune ptrunderii n masa lor a altor corpuri solide,
care tind s le deIormeze supraIata.

Elasticitatea proprietatea materialelor de a se deIorma elastic sub actiunea unor Iorte exterioare
relativ mici.

Plasticitatea proprietatea materialelor de a se deIorma plastic nainte de rupere.

Rezisten(a - proprietatea materialelor de a se opune deIormrii sau ruperii sub actiunea Iortelor
exterioare.

Rezisten(a la yoc sau rezilien(a capacitatea unui material de a absorbi o anumit cantitate de
energie nainte de a se rupe, atunci cnd este lovit brusc de un corp solid.

Rezisten(a la oboseal capacitatea de a nu se rupe la actiunea unei Iorte exterioare de mrime
variabil care se aplic repetat.

PROPRIETTI TEHNOLOGICE

Proprietate tehnologic capacitatea unui material metalic de a putea Ii prelucrat printr-un anumit
procedeu tehnologic.

Capacitatea de turnare se reIer la posibilitatea de a Ii turnat n Iorme, pentru a se obtine piese
turnate de Iorme variate. Este determinat de Iuzibilitatea si Iluiditatea materialului.
Fluiditatea usurinta cu care un material metalic topit curge prin oriIicii nguste si poate s umple
golurile tiparului n care se toarn.

Deformabilitatea capacitatea materialelor metalice de a se prelucra prin deIormare plastic la cald
sau la rece (laminare, extrudare, Iorjare).

Sudabilitatea- proprietatea unui material metalic de a se mbina cu el nsusi sau cu un alt metal prin
sudare, executat prin topire sau presare.

Prelucrabilitatea prin aychiere proprietatea unui material metalic de a se prelucra prin aschiere,
respectiv prin strunjire, gurire, Irezare, etc.

PROPRIETTILE MECANICE $I
TEHNOLOGICE ALE METALELOR $I
ALIA1ELOR
54
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3

FI$ CONSPECT 20

125 Deformarea plastic
DeIormarea plastic este procedeul de prelucrare prin care un corp din material metalic solid este
supus actiunii unor Iorte exterioare aplicate ncet sau prin loviri repetate, pentru a i se modiIica
Iorma. DeIormarea plastic se aplic numai materialelor metalice cu plasticitate mare; de aceea,
dintre aliajele Fe-C sunt deIormabile numai otelurile.
DeIormarea plastic a otelurilor se poate eIectua Iie la temperatur ambiant (deIormare plastic
la rece), Iie la temperatur nalt (deIormare plastic la cald).
eformarea pla8tica la rece se aplic otelurilor moi cu mai putin de 0,25 C, care au n structur
peste 80 Ierit. Otelurile dure nu pot Ii deIormate plastic la rece dect dac li se aplic un tratament
termic prin care cementita secundar din perlit este adus la o Iorm globular (aproape sIeric).
Prin deIormarea plastic la rece Ierita poliedric se alungeste si structura otelului devine Iibroas
si dur (Iig.72 ), crescnd caracteristicile de rezistent (R,, R
/K)2
HB). Si sczndu-i plasticitatea
(alungirea, A), otelul se ecruiseaz (se ntreste).
Gradul de ecruisare depinde de gradul de deIormare aplicat. Dac deIormarea este mare. Rezult
un otel Ioarte tare (notat FT). Scznd gradul de deIormare, scade si gradul de ecruisare, otelul
devine tare (T) sau jumtate tare (1/2 T).
In stare ecruisat otelul nu mai poate Ii deIormat la rece. Deoarece poate crpa. Pentru a-l nmuia
se supune unei nclziri la 650.750C, n urma creia Ierita devine din nou plastic, starea
respectiv se numeste stare moale (M) sau Ioarte moale (FM)

Fig.72 . Varia(ia structurii yi a durit(ii prin deformare plastic la rece yi prin
recristalizare ulterioar la o(eluri:
a otel moale, laminat la cald: b idem, deIormat plastic la rece: c idem. DeIormat la rece si
recristalizat la 650C: d otel dur globulizat: e idem. DeIormat plastic la rece: f idem. DeIormat la
rece si recristalizat la 600C.
eformarea pla8tic la cald se eIectueaz nclzindu-se otelurile la temperaturi
nalte la care ele au structura Iormat n totalitate din austenit.
Majoritatea otelurilor se deIormeaz la cald (prin laminare, Iorjare, matritare) la
temperaturi cuprinse ntre 1150
0
C (nceputul deIormrii) si 900
0
C (sIrsitul deIormrii)
si apoi se rcesc n aer liber. Structura otelurilor deIormate plastic la cald este normal,
adic aceea care rezult din diagrama de echilibru Fe-Fe
3
C; Ierit poliedric perlit la
DEFORMAREA PLASTIC
INFLUIENTA ASUPRA STRUCTURII $I
PROPRIETTILOR MECANICE $I TEHNOLOGICE
55
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3
OL hipoeutectoide, perlit la OL eutectoide si perlit cementita secundar la cele
hipereutectoide.

Prin deformare plastic se ntelege schimbarea Iormei si dimensiunilor unui corp
metalic sub actiunea unor Iorte exterioare, Ir distrugerea integrittii sale structurale.
n timpul deIormri plastice are loc Ienomenul de ecruisare ( schimbare a structurii si, ca
urmare , a proprietatilor metalelor si aliajelor determinat de deIormarea plastic la
temperaturi mai joase dect temperatura de recristalizare;) Ienomen ce poate Ii eliminat prin
tratamente termice de recoacere de recristalizare.

Schema proce8ului de laminare

1-cilindrii de laminare;
2-materialul metalic

aminarea este procedeul de prelucrare prin
deIormare plastic a materialelor metalice
datorit presiunii exercitate de obicei de doi
cilindri care se rotesc si care antreneaz ntre ei
materialul respectiv. Se poate Iace att la rece, ct
si la cald.

Schema procedeului de tragere
1-Iilier sau matrit; 2-semiIabricat; 3-
bar sau srm tras ; F-Iorta de
tragere.

1ragerea este procedeul de prelucrare prin
deIormare plastic realizat prin trecerea
materialului, datorit unei Iorte de tractiune,
printr-un oriIiciu al unei scule numit Iilier sau
matrit. Prin tragere se obtin srme, bare si tevi
cu sectiuni diIerite. n cazul tragerii srmelor
procedeul se numeste treIilare.

Schema procedeului de Iorjare liber

orjarea este procedeul de prelucrare prin
deIormare plastic ce se execut prin
comprimare, Iie dinamic (n cazul Iorjrii la
ciocane), Iie static (n cazul Iorjrii la prese) a
unui material metalic ntre dou supraIete plane
(Iorjarea liber) sau proIilate (Iorjarea n matrite).

Schema procedeului de extrudare
1-container; 2-matrit; 3- piston; 4-
material de extrudat; 5-bar extrudat.

Extrudarea este procedeul de prelucrare prin
deIormare plastic ce se execut prin presarea
materialului metalic, determinat s treac printr-
un oriIiciu calibrat al unei matrite.
56
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3

FI$ CONSPECT 21

Prin tratament termic se ntelege o metod de prelucrare a materialelor metalice aplicat att
semiIabricatelor pentru a da materialului propriettile necesare prelucrrii lui ulterioare ct si
produselor Iinite pentru a le da propriettile cerute de utilizare.
Se deosebesc tratamente termice propriu-zise si tratamente termochimice.
Tratamentele termice propriu-zise constau n modiIicarea structurii si propriettilor prin
simple nclziri si rciri Ir modiIicri de compozitie chimic.
Sunt trei Ieluri de tratamente termice: recoaceri, cliri si reveniri.
Tratamentele termochimice sunt tratamente la care se produc si modiIicri ale compozitiei
chimice la supraIata pieselor, prin diIuzia unor elemente. Aceste tratamente se numesc n general
cementri.
DeIinit prin operatiile sale de baz, nclzirea si rcirea, orice tratament termic este
reprezentat printr-un ciclu care cuprinde urmtoarele etape sau Iaze prin care produsul metalic este
readus la temperatura ordinar:
- nclzirea (t
inc
) de la temperatura initial sau temperatura ordinar T
in
pn la o temperatur
denumit temperatur de tratament termic T
t
;
- mentinerea (t
ment
) la temperatura de tratament termic;
- rcirea (t
rc
) de la temperatura de tratament termic pn la temperatura ordinar sau la o alt
temperatur de la care produsul este supus unei alte operatii.
Un astIel de ciclu este reprezentat n coordonate temperatur-timp sub Iorma unui grafic sau
ciclogram de tratament termic.
Un graIic de tratament termic reprezint variatia n timp a temperaturii ntr-un anumit punct
din volumul produsului metalic supus tratamentului termic.
GraIicul oricrui tratament termic reprezint variatia temperaturii la supraIata produsului n
timpul nclzirii, mentinerii si rcirii (Iig.73).

Fig.73- Repre:entarea grafic a unui tratament termic 8implu

Parametrii prin care se caracterizeaz valoric un ciclu (graIic) de tratament termic sunt: durata
nclzirii t
nc
; viteza de nclzire v
nc
; durata mentinerii t
ment
; durata rcirii t
rc
; viteza de rcire v
rc.
TRATAMENTE TERMICE $I INFLUENTA
ACESTORA ASUPRA PROPRIETTILOR
MECANICE $I TEHNOLOGICE

57
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3
FI$ CONSPECT 22

Prin recoacere se ntelege tratamentul termic care const n nclzirea materialului la o

temperatur relativ ridicat, mentinerea lui la temperatura de nclzire un timp dat dup care urmeaz
o rcire cu o vitez relativ mic.
Obiectiv: aducerea produselor metalice ntr-o stare apropiat de echilibrul termodinamic prin
nclziri si rciri n timpul crora se produce diminuarea sau nlturarea n totalitate a unor eIecte ale
prelucrrii anterioare cum sunt: tensiuni interne remanente, neomogenitate chimic, ecruisaj.
TransIormrile structurale care au loc n timpul nclzirii si rcirii n conditiile speciIice
recoacerilor din aceast categorie constau n:
- nlturarea tensiunilor interne;
- omogenizarea chimic prin diIuzie n stare solid;
- recristalizarea dup deIormarea plastic
Recoacerile Ir transIormri de Iaz n stare solid poart denumiri speciIice
- recoacerea pentru detensionare;
- recoacerea pentru omogenizare;
- recoacerea pentru recristalizare.
1.1 Recoacerea de detensionare este utilizat pentru nlturarea tensiunilor interne. Aceste
tensiuni apar n produsele metalice n timpul operatiilor de prelucrare la cald sau la rece si au un eIect
duntor putnd provoca deIormarea sau Iisurarea pieselor. Sunt dou Ieluri de tensiuni interne: a-
tensiuni termice, produse la nclzire si rcire, piesele se dilat sau se contract diIerit ceea ce are ca
eIect aparitia unor tensiuni numite tensiuni termice;
b-tensiuni structurale determinate de transIormrile care au loc n timpul nclzirii sau rcirii pieselor,
transIormri care se produc cu variatii de volum.
Recoacerea de detensionare se poate Iace Iie la temperaturi mici pn la 200.300
0
C, Iie la
temperaturi mari de ordinul a 600
0
C. n mod obisnuit recoacerea de detensionare const n nclzirea
otelurilor n jur de 600
0
C.
.2 Recoacerea de omogenizare
Se aplic otelurilor turnate, n special lingourilor si const n nclzire la temperaturi de
1100.1180
0
C, mentinere ndelungat la aceste temperaturi urmat de rcire nceat n cuptor.
Scopul recoacerii de omogenizare este de a micsora segregatia dendritic, ns datorit temperaturii
mari si a duratei de mentinere ndelungat gruntii cresc Ioarte mult, ceea ce are ca eIect micsorarea
propriettilor mecanice. De aceea dup recoacerea de omogenizare se aplic, pentru a micsora
gruntii, o recoacere complet sau o normalizare.

1-peretii lingotierei;
2- globulite;
3-dendrite;
4-cristale centrale sau
echiaxe;
5-con de depunere
(Iormat din dendrite
rupte).

Fig.74 Macrostructura lingoului metalic (a) si reprezentarea spatial a unei dendrite (b).
,
-
RECOACERI FR TRANSFORMRI DE
FAZ N STARE SOLID
58
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3

.3 Recoacerea pentru recristalizare se aplic otelurilor deIormate plastic la rece, temperatura si
durata de nclzire depinznd de scopul urmrit.

Este tratamentul termic constnd n nclziri la temperaturi superioare pragului de
recristalizare, aplicate produselor deIormate plastic la rece cu scopul nlturrii partiale sau totale a
eIectului ecruisrii, n vederea realizrii valorilor prescrise pentru caracteristicile tehnologice de
prelucrare ulterioar prin deIormare plastic la rece (Iig.75, a si b).

a b

Fig.75. Structura unui otel deIormat
a Structura unui otel deIormat b Structura unui otel deIormat
la rece 65 cu 0,1C.reteaua cristalin la rece 65 si recopt 1 or ,650
0
C
este deIormat, Ierita poliedric cristalele alungite se reIormeaz
se alungeste devenind Iibroas. Devenind cristale mici poliedrice.

INFLUENTA TEMPERATURII ASUPRA STRUCTURII MATERIALELOR
METALICE DEFORMATE PLASTIC

a b

c d

Fig. 76. Structura unui otel cu 0,1 C deIormat plastic la rece cu 65 grad de deIormare:
a stare initial, grunti alungiti ; b recopt o or la 250C, temperatura este mic; c recopt o or
la 600
0
C, structura este Iin, gruntii sau micsorat prin Iragmentare ; d recopt o or la 1000C, temperatura este
prea mare, structura este grosolan.

70.4,.070/0
70.789,,70
59
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3
FI$ CONSPECT 23

RECOACERI CU TRANSFORMRI DE FAZ N STARE SOLID

Obiectiv: realizarea unor caracteristici tehnologice corespunztoare prelucrrilor la care sunt
supuse ulterior produsele metalice respective: prelucrri prin aschiere, prelucrri prin deIormare
plastic la rece, tratamente termice sau termochimice.

Obiectivul se realizeaz prin modiIicri ale proportiei si mai ales ale Iormei, dimensiunilor si
distributiei cristalelor de Iaze si constituenti care determin schimbri ntre limite largi ale valorilor
caracteristicilor tehnologice si de exploatare.

Clasificare
- dup conditiile de incl:ire:

Recoacere subcritic implicnd nclzire la temperaturi apropiate dar mai mici dect punctul A
c1
,
realiznd n principal Iragmentarea si globulizarea cristalelor de cementit din perlit;

Recoacerea incomplet, implicnd nclzire la temperaturi superioare cu 20-30
0
C punctului A
c1
, dar
inIerioare punctului A
c3
si punctului A
ccem
.

Recoacerea complet, implicnd nclzire la temperaturi superioare punctului A
c3
si respectiv A
ccem.

Recoacerea complet cu rcire n aer se numeste normali:are.

Fig.77. Tipuri de recoacere
clasiIicate dup conditiile
de nclzire (schem):
1-complet; 2-incomplet;
3-subcritic.

Recoacerea de globulizare a cementitei urmreste s mbuntteasc prelucrabilitatea prin aschiere a
otelului. Prin acest tratament cementita trece din Iorma lamelar sau de retea sub Iorm globular
obtinndu-se perlita globular.
RECOACERI CU TRANSFORMRI DE
FAZ N STARE SOLID
60
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3
Recoacerea complet se aplic otelurilor dup turnare, sudare si deIormare la cald (laminare
si Iorjare) pentru a transIorma structura acestor oteluri ntr-o structur de echilibru Iin si uniIorm
Iormat din Ierit si perlit respectiv cementit secundar si perlit. Structura unui otel nainte si dup
recoacerea complet este dat n Iig.78

a b

Fig.78- Structura unui otel turnat:
a nainte de recoacere; b dup recoacerea complet.

Scopul recoacerii complete este: Irmitarea gruntilor, nlturarea structurii Widmanstatten
si obtinerea unei structuri Iine si uniIorme. Recoacerea complet const n nclzirea otelului la o
temperatur situat n domeniul austenitic n intervalul A
c3
30.50
0
C, mentinerea la aceast
temperatur timp suIicient ca toat structura s devin austenitic dup care urmeaz o rcire cu
vitez Ioarte mic, n cuptor sau ncetinit artiIicial la 10.20
0
C/or, la trecerea peste punctele
critice, dup care poate Ii mrit.

ormalizarea const n nclzirea otelurilor n intervalul A
c3
30.50
0
C, respectiv A
ccem
30.50
0
C,
mentinere la aceast temperatur urmat de rcire n aer. Normalizarea provoac recristalizarea
otelului si Iinisarea gruntilor grosolani obtinuti prin turnare, laminare, Iorjare, etc. Acest tratament
termic se aplic pe scar larg pentru mbunttirea propriettilor pieselor obtinute prin turnare.
Rezistenta si duritatea otelului normalizat este mai mare n raport cu cele ale otelurilor recoapte , n
plus gruntii mai mici amelioreaz ductilitatea.

Recoacerea incomplet se deosebeste de recoacerea complet prin Iaptul c otelul este nclzit la o
temperatur mai mic, ntre A
c1
si A
c3
respectiv ntre A
c1
si A
ccem
, de regul ntre 770
0
C si 800
0
C. n
cazul otelurilor hipoeutectoide este utilizat pentru eliminarea tensiunilor interne si mbunttirea
prelucrabilittii.

61
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3
FI$ CONSPECT 24

Clirea este tratamentul termic care const n nclzirea otelurilor la o temperatur n

domeniul austenitic, mentinerea la aceast temperatur un timp suIicient pentru ca tot amestecul
Ierito-cementitic s se transIorme n austenit dup care otelul se rceste cu vitez mare, astIel nct
n structura sa apare martensita.

Pentru a ntelege procesul de clire a otelurilor este necesar s se cunoasc modul n care
viteza de rcire inIluenteaz transIormarea austenitei.

Pentru aceasta se consider mai multe probe din otel eutectoid, care sunt nclzite ntr-un
cuptor la temperatura de 800
0
C, deci toate au structur complet austenitic (punctul O, n Iig.79-a).

Fiecare dintre aceste probe este apoi rcit ntr-un anumit mod, utilizndu-se diverse medii de
rcire: cuptor, aer linistit, curent de aer (aer comprimat), ulei si ap rece. Deoarece mediile respective
au capacitti diIerite de a prelua cldura de la probele de otel, acestea se vor rci n mod diIerentiat,
adic vor avea viteze de rcire diIerite, astIel: 0,01
0
C/s n cuptor; 1
0
C/s n aer linistit; 10
0
C/s n curent
de aer; 50
0
C/s n ulei si 300
0
C/s n ap rece.

-
b)
Fig.79.
a diagrama Fe-Fe
3
C (domeniul otelurilor)
b InIluenta vitezei de rcire asupra structurii unui
otel eutectoid rcit din domeniul austenitic

CLIREA OTELURILOR
62
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3
Variatia vitezei de rcire inIluenteaz modul n care se transIorm austenita; astIel:

- austenita din proba rcit in cuptor ajunge
netransIormat pn la circa 700
0
C (punctul 1,
Iig.79), cnd se transIorm n perlit cu lamele
groase si rare (perlit grosolan);

perlit grosolan
- austenita din proba rcit in aer linitit se
mentine pn la 600
0
C (punctul 1`, Iig.79), cnd
se transIorm n perlit cu lamele subtiri si dese
(perlit Iin);

perlit Iin
- austenita din proba rcit in curent de aer
rmne netransIormat pn la circa 550
0
C
(punctul 1, Iig.79), cnd se transIorm ntr-o
perlit Ioarte Iin, cu lamele, care Iormeaz
rozete sau nodule, numit troostit de clire;

Troostit
- la proba rcit in ulei se observ c austenita se
transIorm n mod diIerit si anume: o parte din
austenit ajunge la 550
0
C si se transIorm n
troostit (care se Iormeaz pe marginea
gruntilor de austenit; rmne ns austenita din
masa gruntilor care reuseste s ajung pn la
240
0
C si aici se transIorm ntr-un constituent
nou, cu aspect acicular, care nu exist pe
diagrama de echilibru. Acest constituent
structural n aIar de echilibru se numeste
martensit;

troostit martensit
de clire

martensit

- proba rcit si mai repede (n ap) nu va mai
avea n structur deloc troostit, ci numai
martensit Iormat la 240
0
C.

martensit

Bainita este un constituent de clire obtinut ca produs al descompunerii izoterme al austenitei.
Ea poate Ii superioar (apare sub Iorm de aglomerri de cristale globulare de carburi de Iier
ntr-o mas de baz Ieritic apare la 400
0
C), sau inIerioar (are duritatea mult mai mare, apare la
300
0
C si are aspect acicular

Perlita Iin si troostita au duritti mai mari dect perlita grosolan. Ele reprezint aspecte
diIerite ale aceluiasi constituent normal, respectiv perlita.
63
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3
Mrindu-se n continuare viteza de rcire, n desIsurarea transIormrilor nu se va schimba
nimic, austenita transIormndu-se numai n martensit la 240
0
C; aceast temperatur poart
denumirea de punctul
s
al otelului eutectoid.

Experientele similare eIectuate cu oteluri hipo- si hipereutectoide au prezentat acelasi mers al
transIormrilor austenitei, cu deosebirea c la viteze mici de rcire aceasta se transIorm mai nti n
Ierit (sau cementit secundar) si apoi n perlit din ce n ce mai Iin, iar la viteze mari de rcire,
austenita se transIorm n martensit la temperaturi caracteristice Iiecrui otel si notate cu M
s
.

artensita este o solutie solid suprasaturat de carbon n Iierul u, deoarece, prin nclzire,
acesta dizolv tot carbonul din austenit. Este un constituent n aIar de echilibru este dur si Iragil.

n vederea clirii, otelurile hipoeutectoide trebuie nclzite n domeniul austenitic, la o
temperatur cu circa 50
0
C mai mare dect punctul A
3
. n schimb otelurile hipereutectoide se
nclzesc numai deasupra punctului A
, cu circa 50
0
C, unde structura lor este Iormat din peste 90
austenit si restul cementit secundar. Temperaturile de nclzire pentru clire sunt indicate prin
domeniul hasurat n diagrama prezentat n Iig.80.

Fig.80- Determinarea temperaturilor de nclzire pentru clire la oteluri
si pozitia punctelor M
s
n Iunctie de continutul de carbon.

Pe aceeasi diagram s-a reprezentat, punctat, si temperatura M
s
la care austenita ncepe s se
transIorme n martensit.
Pentru a se obtine o structur complet martensitic la clire otelurile carbon trebuie rcite n
ap rece.

FI$ CONSPECT 25

Martensit de clire.
Atac nital 2, 1000 X
64
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3

Revenirea ojelurilor tratamentul termic care const n nclzirea otelurilor clite martensitic
la o temperatur inIerioar temperaturii A
c1
, mentinerea un timp determinat la temperatura de
nclzire dup care sunt rcite. Structura otelurilor care se supun revenirii este Iormat din martensit
si austenit rezidual; martensita Iiind dur si Iragil, otelurile cu o astIel de structur nu pot Ii
utilizate deoarece au duritti mari, sunt Iragile si prezint tensiuni interne.
Revenirea este o operatie Iinal de tratament termic care n aIara Iaptului c imprim
materialului propriettile mecanice cerute de ntrebuintare, contribuie si la micsorarea tensiunilor
interne din material.
Revenirea poate Ii: joas, medie si nalt. a)
Revenire joas
- temperatura de nclzire: 150-200
0
C;
- nu modiIic structura de clire (otelul rmne martensitic cu duritate mare);
- sunt ndeprtate o mare parte din tensiunile interne, motiv pentru care se numeste si deten8ionare,
- se aplic la piesele si sculele care trebuie s aib duritti mari (exemple: piese supuse la uzare, scule
aschietoare, etc.).
2 Revenire medie
- temperatura de nclzire: 350-450
0
C; b)
- modiIic structura otelului clit (martensita se descompune
ntr-un amestec de Ierit si cementit secundar numit troostit de revenire
- fig.8, b);(n Iig. 81,a troostit de clire are o structur alctuit din lamele
Iine de cementit dispuse sub Iorm de rozete ntr-o mas Ieritic)
- troostita de revenire are duritate mai mic dect martensita si elastici-
tate mare; se observ cci structura celei de revenire este mult mai Iin;
- se aplic pieselor din otel care trebuie s Iie elastice n exploatare Iig.81(a,b)
(exemple: arcuri, resorturi, etc.). a) troostit de clire
b) troostit de revenire
3 Revenire nalt
- modiIic structura otelului clit (martensita se descompune ntr-un amestec de Ierit si cementit
secundar, numit sorbit de revenire - fig.82,b);
- sorbita este rezistent, plastic si tenace;
- se aplic la organele de masini n miscare (exemple: arbori, biele, discuri,
buloane, etc.);
- nclzirea la temperaturi cuprinse ntre 650-700
0
C conduce la globulizarea
cementitei din amestecul Ierit-cementit secundar, rezultat din descompune-
rea martensitei. Ca urmare, se obtine perlit globular si duritatea otelului
scade Ioarte mult; este indicat pentru mbunttirea prelucrabilittii prin aschiere. a) sorbit de clire
Se observ c sorbita de revenire (Iig. 82,b) are, o structur mult mai Iin
dect sorbita de clire (Iig.82,a ) astIel c cea de revenire are o plasticitate si
tenacitate mult mai bun Iat de sorbita de clire.
Tratamentul termic Iormat din clire si revenire nalt, se numeste
mbuntjire

a) sorbit de revenire
Fig. 82(a,b)

REVENIREA OTELURILOR

65
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3

STRUCTURII ALE METALELOR SI ALIAJELOR NEFEROASE

Fig. 1. Microstructura cuprului turnat la cochil. Structur de SSu (Cu) cu
cristale columnare si echiaxe ; mrire : 100 x ; atac : clorur cupric amoniacal 10.

Fig. 2. Alam turnat CuZn 32 Pb 2 (AmT 67), turnat n cochil ; mrire : 200 x ;
atac ; clorur cupric amoniacal 10

66
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3

Fig. 3 Bronz de turntorie cu staniu, zinc si plumb, CuSn5ZnPb5, turnat
n cochil ; mrire : 100 X ; atac : clorur cupric amoniacal 10.

Fig. 4 Aliaj binar Al-Cu (38 Cu) ; Iaza 0 (Al
2
Cu) eutectic (u0) ; mrire; 250 x ;
atac : HN0
3
25/70C/40 sec.

67
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3

Fig. 5 Aliaj binar Sn-Pb (cu 70 Sn), turnat n amestec de Iormare crud ;
mrire : 250 x ; atac : amestec acizi/60C/2 min.

Fig.6. Bronz cu staniu, de turntorie, Fig.7. Bronz cu staniu, de turntorie,
CuSnl4, turnat n cochil ; mrire : CuSn14. Turnat n amestec de Iormare
125 x ; atac : clorur cupric crud; mrire: 125x; atac: clorur cupric
amoniacal 10. Amoniacal 10.


68
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3

Fig. 8. Bronz cu staniu,zinc si plumb, Fig.9. Bronz cu staniu, zinc si plumb, de
de turntorie, CuSnl0Zn2, turnat n cochil ; turntorie, CuSnl0Zn2, turnat n amestec de
mrire :100x; atac: clorur cuprica amoniacala 10. Formare uscat ; mrire : 100 x; atac :
clorur cuprica amoniacala 10.

Fig. 10. Bronz cu staniu, zinc si plumb, de Fig. 11. Bronz cu staniu, zinc si plumb,
turntorie, CuSn6Zn4Pb4, turnat n cochil de turntorie, CuSn6Zn4Pb4, turnat n amestec
mrire:100 x ; atac : clorur cuprica de Iormare uscat; mrire : 100 x ; atac :
amoniacala 10. Clorur cuprica amoniacala 10.


69
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3

Fig. 12 Bronz cu aluminiu, de turntorie, Fig. 13.Bronz cu aluminiu de turntorie,
CuAl10Fe3,turnat n cochil ; mrire : 125 x ; CuA110Fe3, turnat n amestec de Iormare
atac : clorur cupric amoniacala 10. Crud ; mrire :125 x; atac: clorur cupric
amoniacala 10.

Fig.14. Bronz ternar cu plumb de turntorie, Fig.15.Bronz ternar cu plumb de turntorie,
BzSnPbl5, turnat n cochil ; mrire : BzSnPbl5, turnat n amestec de Iormare crud
100 x ; atac : clorur cupric amoniacala 10 mrire : 100 x ; atac : clorur cupric
amoniacala 10.


70
ProIilul TEHNIC
Nivelul 3

Fig. 16 Alam special cu staniu si Fig. 17. Prealiaj CuSn50 ; mrire : 125 x
nichel,turnat n amestec de Iormare atac HNO
3
65, electrolitic si reactivul Heller.
Crud ; mrire:125x atac: clorur cupric
amoniacal 10.

Fig. 18. Prealiaj CuFel0 ; mrire : 100 x ; Fig.19. Prealiaj ternar Cu-Ni-P mrire:100 x ;
atac : clorur cupric amoniacal 10 atac: clorur cupric amoniacal 10.
Modulul: Structuri metalografice - clasa a XII a - Ruta progresiv
Profilul: TEHNIC
Calificarea: Tehnician n prelucrri la cald
Nivelul 3

71


Fig. 20 Prealiaj ternar CuTiP ; Fig. 21 Aliaj binar CuSb50 (x 500).
Mrire : 100 x ; atac : clorur cupric Compusul Cu
2
Sb pe Iond de SSu (Cu);
amoniacal 10. Mrire : 500 ; atac : clorur cupric
amoniacal
10 sol. Alcoolic HN0
3
65.

Fig. 22 Aliaj binar Pb-Sn (50 Sn) ; Fig.23 Aliaj binar Sn-Pb (10 Pb) ;
mrire : 250 x atac : amestec acizi/60C/2 min. mrire : 250 x ; amestec acizi/60C/2 min.
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

72

Fig. 24. Segregatii de plumb metalic, Fig. 25. Titan, in stare recoapta
ntr-un bronz cu plumb; marire: 125 x; marire : 200 x ; atac : acid Iluorhidric
atac : clorura cuprica amoniacala 10. acid azotic

Fig.26 . Aliaj de aluminiu ATCCu4MgTi, stare tratata TB-TF ;
marire- 200 x ; atac : HNO
3
65 electrolitic si reactivul Heller.

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

73
9

Fig. 27 . Aliaj de aluminiu ATNCu4MgTi, ars in urma tratamentului termic
marire : 200 x ; ataj : HNO
3

Fig. 28 Alia| de aluminiu ATCSi7Mg, n stare netratata ;
marire : 200 x ;atac : HNO
3
65 , electrolitic si reactivul Heller.
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

74

Fig. 29 Aliaj de aluminiu ATNSi7Mg, n stare tratat ;
mrire- : 200 x ; atac HN0
3

Fig. 30 Aliaj de aluminiu ATNSil2Mg, nemodiIicat, n stare netratat ;
mrire 200 x ; atac : HNO3 65 electrolitic si reactivul Heller.
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

75

Fig. 31 Aluminiu tehnic, turnat n Fig. 32. Aliaj de aluminiu ATNCu4MgTi,
amestec de Iormare uscat ; mrire : stare de tratament TB ; mrire : 125 x ;
125 x; atac: HNO
3
65 , electrolitic si atac: HNO
3
65 electrolitic si
reactivul Heller. Reactivul Heller.

Fig.33. Aliaj de aluminiu ATNCu4MgTi. Fig.34. Aliaj de aluminiu ATNSi2Mg.n stare
stare de tratament TF ; mrire : 125 x ; atac : netratat ; mrire :100 x ; atac : HNO
:
. 65
HNO
s
65 electrolitic si reactivul Heller. Electrolitic si reactivul Heller.

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

76

Fig. 35 Aliaj de aluminiu ATNSi2Mg, stare Fig. 36. Aliaj de aluminiu ATNSi2Mg, stare de
de tratament O ; mrire : 100 x ; atac : tratament TF ; mrire : 125 x ; atac : HNO
3
65,
HNO
3
65 electrolitic si reactivul Heller electrolitic si reactivul Heller.

Fig. 37 Aliaj de aluminiu ATNSi4Mg, Fig.38.Aliaj de aluminiu ATNSi4Mg, nemodiIicat,
stare de tratament TB ; mrire : 100 x ; atac : stare de tratament TB mrire : 100 x ; atac :
HN0
3
65 electrolitic si reactivul Heller. HNO
3

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

77

Fig. 39 Aliaj de aluminiu ATCSi7Mg. Fig. 40. Aliaj de aluminiu ATCSi7 Mg, stare
n stare netratat ; mrire 125 x ; atac ; de tratament TF ; mrire : 125 x ; atac : HN0
3

HNO
3
65, electrolitic si reactivul Heller 65 electrolitic si reactivul Heller.

Fig. 41 Aliaj binar Al-Cu (28 Cu) ; Fig. 42 Aliaj binar Al-Cu (33Cu);
mrire : 125x, solutie solid u pe Iond eutectic eutectic (u 0 ) mrire: 125 x ; atac:
(u 0)atac; HNO* 25/70C/40 sec. HNO
3
25 / 70
c
C /40 sec

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

78

Fig. 43.Aliaj binar Al-Cu (38o/
0
Cu)
;
Fig.44.Aliaj binar Al-Zn (5 Zn); mrire :250 x ;

Iaza 0 (Al
2
Cu) eutectic (u0); mrire: atac HNO
3
125 x ; atac : HNO
s
25/70
0
C/40 sec.

Fig.45.Aliaj binar Al-Zn (20 Zn) ; Fig. 46 Aliaj binar Zn-Al (5 Al) ;
mrire : 230 x ; atac : HN0
3
65 mrire : 250 x ; atac : reactivul Schulz-
electrolitic si reactivul Heller. Wasserman.

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

79


Fig. 47. Faza AlSb si solutia solid u Fig.48.Aliaj binar Al-Be (1 Be);mrire : 250 x;
de aluminiu ; mrire : 250 x ; atac atac:HN0
3
HN0
3

Fig. 49. Structur de bronz cu dendrite Iine, Fig.50.Structur de bronz cu dentrite mari (duritate
Iolosit ca etalon de control(120x). Brinell HB 82 daN/mm
2
; coeIicientul de atenuare
(duritate Brinell, HB 98,5 daN/mm
2
) u 0,33, volumul supraIetei cristaline, 30) (xl20).

TB`. Tratament termic de mbtrnire natural
TF`. Tratament termic de mbtrnire artificial
O`. Tratament termic de recoacere
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

80

FI$ CONSPECT 26

Tratamentele termochimice constau n modiIicri dirijate ale compozitiei chimice si

structurii straturilor superIiciale ale produselor metalice cu scopul conIeririi acestora de proprietti
mecanice, Iizice si chimice diIerite de ale restului volumului lor.
Tratamentele termochimice conduc la cresterea durittii superIiciale, a rezistentei la uzur,
la coroziune si la oboseal, cu mentinerea la valori ridicate a caracteristicilor de plasticitate si de
tenacitate ale miezului produsului.
Orice tratament termochimic presupune introducerea produselor ntr-un spatiu (cutie
metalic, retort, creuzet) n care se aIl un mediu solid, lichid sau n care se introduce n mod
continuu un mediu gazos si totul se nclzeste la o anumit temperatur caracteristic Iiecrui
tratament termochimic, se mentine un timp determinat de adncimea stratului si apoi se rceste n
anumite conditii.
CARBURAREA
- con8t in mbogtirea stratului superIicial cu carbon;
- 8e reali:ea: prin nclzire peste punctul A
3
(de obicei 870-950
0
C) ntr-un mediu capabil s pun
n libertate carbon atomic, mentinere n Iunctie de adncimea dorit si apoi rcirea n anumite
conditii;
-obiectiv: realizarea unui strat superIicial cu duritate ridicat, rezistent la uzur, la oboseal si a unui
miez moale cu tenacitate mare, rezistent la socuri;
- 8e aplic pieselor supuse n exploatare unor solicitri complexe la uzur, oboseal si soc (exemple:
roti dintate, axe canelate, came si axe cu came, bolturi, bucse, inele si role de rulmenti etc.).
a Carburarea n mediu solid
- const n nclzirea pieselor ntr-un mediu solid capabil s asigure atomi activi de carbon,
mentinere n Iunctie de adncimea de carburare, la o temperatur cuprins ntre 870-930
0
C si apoi
rcirea n anumite conditii;
b Carburarea n mediu lichid se aplic pieselor cu dimensiuni mici, crora li se prescrie o
adncime mic a stratului (0,15...0,30)mm. Compozitia uzual a mediului lichid pentru carburare
este urmtoarea: Na
2
CO
3
(carbonat de sodiu), NaCl si SiC (carbur de siliciu).
c Carburarea n mediu gazos este cel mai rspndit procedeu, datorit avantajelor pe care le
prezint: control riguros al parametrilor tehnologici, posibilitti de mecanizare si automatizare,
conditii mai usoare de lucru.
NITRURAREA
- con8t in nclzirea produselor din oteluri si Ionte, la temperaturi sub A
1
(350-600
0
C), n medii
capabile s cedeze azot atomic, mentinerea relativ ndelungat n Iunctie de adncimea stratului si
apoi rcirea de obicei lent.
- avantaful nitrurrii Iat de carburare const n Iaptul c se obtine o duritate superIicial Ioarte
ridicat numai prin mbogtire cu azot, Ir necesitatea unui tratament termic ulterior;
CARBONITRURAREA - con8t in nclzirea produselor din oteluri sau Ionte la
temperaturi situate n intervalul 550-880
0
C, n medii gazoase, lichide sau solide, pentru Iormarea
TRATAMENTE TERMOCHIMICE $I INFLUENTA
ACESTORA ASUPRA PROPRIETTILOR
MECANICE $I TEHNOLOGICE

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

81
unor straturi superIiciale mbogtite n carbon si azot, n scopul cresterii durittii, rezistentei la
uzur, oboseal, presiune de contact, etc.;
- 8cop: mbinarea eIectelor carburrii cu ale nitrurrii;
Carbonitrurare la temperaturi nalte (800-880
0
C) caracterizat prin Iaptul c la rcire au loc
transIormri att n miez ct si n strat, Iiind necesar s se aplice tratamente termice ulterioare;
a) carbonitrararea n mediu gazos se execut n atmosIere controlate Iormate dintr-un gaz de
carburare (gaz endoterm cu adaos de gaz natural) si amoniac uscat;
b) carburarea n mediu lichid se eIectueaz n amestecuri de sruri topite Iormate din cianur si
sruri neutre; (exemplu: bi cu cianur de sodiu, carbonat de sodiu si clorur de sodiu).
2 Carbonitrurarea la temperaturi joase (550-570
0
C) se caracterizeaz prin Iaptul c n timpul
rcirii nu au loc transIormri structurale nici n strat si nici n miez. La aceste temperaturi
predomin ptrunderea azotului si din aceast cauz tehnologia se mai numeste si nitrurare n mediu
lichid. Carbonul ptrunde doar pe o adncime de ctiva microni, unde se poate Iorma o zon subtire
de carbonitruri (strat alb). Stratul alb asigur o rezistent mare la uzur, la gripaj si la coroziune.
SULFIZAREA
- con8t in mbogtirea cu sulI a straturilor superIiciale ale pieselor de otel sau din Iont, prin
nclzirea lor n medii capabile s pun n libertate sulI activ;
- 8cop: mbunttirea rezistentei la uzur, a propriettilor de rezistent la gripaj si micsorarea
coeIicientului de Irecare;
CEMENTAREA CU ALUMINIU (ALITAREA)
- con8t n nclzirea produselor din otel sau Iont la temperaturi de 700...1100
0
C, n medii solide,
lichide sau gazoase, pentru Iormarea unor straturi de 0,02-0,8 mm, bogate n aluminiu;
- 8cop: cresterea rezistentei la oxidare la temperaturi nalte (pn la 700-900
0
C) si la coroziunea
atmosIeric;
- 8e aplic la : muIlele si cutiile pentru tratamente termice, teaca termocuplelor, oale pentru turnarea
aluminiului si duraluminiului, tevi de esapament, grtare, paletele turbinelor cu gaze, s.a.
CEMENTAREA CU CROM
- con8t n nclzirea produselor din otel sau Iont la temperaturi de 960-1050
0
C, n medii solide,
gazoase sau n vid, pentru Iormarea unor straturi mbogtite n crom cu grosime de 0,03-0,15mm;
- 8cop mrirea durittii stratului superIicial, mbunttirea rezistentei la uzur, la coroziune (n
special n medii acide) si la oxidare.
CEMENTAREA CU SILICIU
- const n mbogtirea stratului superIicial al otelului cu siliciu;
- scop: mrirea rezistentei la coroziune, n acizi (acid azotic si sulIuric), att la temperatura
obisnuit ct si la temperatur ridicat;
- duritatea nu creste;
- stratul silicizat este Iragil si nu se prelucreaz prin aschiere;
- se aplic diIeritelor piese din industria constructoare de masini, chimiei si a hrtiei.
CEMENTAREA CU ZINC
- con8t in saturarea cu zinc a materialului din stratul superIicial al produselor din otel (tevi, table,
srme, etc.);
- 8cop: cresterea rezistentei la coroziune n atmosIer si n gaze Iierbinti care contin hidrogen
sulIurat;
- cementarea cu zinc n topitur de zinc se aplic srmelor;
- cementarea cu zinc n mediu solid (sherardizare), permite obtinerea la piese cu contur complicat a
unor straturi de diIuzie, de bun calitate, uniIorm ca structur si dimensiuni.

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

82
SCHEM RECAPITULATIV 1

MICROSCOPUL
METALOGRAFIC
STRUCTURA
METALOGRAFIC
CONSTITUIENTII
DEFORMAREA
PLASTIC
ANALIZA
MICROSCOPIC
Atacul
metalograIic
Pregtirea
probelor
TRATAMENTUL
TERMIC APLICAT
MATERIALELOR
METALICE
TRATAMENTUL
TERMOCHIMIC
Constituentii metalograIici:
metal pur, solutie solid,
compus deIinit, amestec
mecanic
DeIormare la cald
DeIormare la rece
Tratament termic
Ir schimbare de
constituenti

DuriIicarea stratului
superIicial prin diIuzia
unor elemente chimice
ANALIZA
METALOGRAFIC
Atacul
metalograIic
Pregtirea
probelor
Cu modiIicare de
constituenti
ANALIZA
MACROSCOPIC
Constructie - Functionare
Dispozitive Auxiliare
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

83

FI$ DE MONITORIZARE A PROIECTULUI

Numele si prenumele elevului:
CaliIicarea: Tehnician in prelucrri la cald
Modulul: Structuri metalografice
Numele si prenumele ndrumtorului de proiect:
Tema proiectului: Anali:a metalografic a unei bare din otel inoxidabil
Data nceperii activittilor la proiect:
Competente vizate:
O IdentiIic probleme complexe
O Rezolv probleme
O Caracterizeaz procedeele de prelevare a probelor metalograIice
O Urmreste modul de Iunctionare al instalatiilor Iolosite la prelevarea si pregtirea probei
O Analizeaz tehnici de prelevare si de pregtire a probei alegnd optim solutia de atac
Stabilirea planului de activitti individuale ale elevilor pentru proiect
- Data:
- Semntura candidatului Semntura ndrumtorului
Stabilirea planului de redactare a proiectului suportul scris:
- Perioada:
- Revizuit:
- Forma Iinal acceptat de ctre ndrumtor:
ntlniri pentru monitorizarea proiectului

Nr.
Crt.
Observa(ii
Semntur
elev
Semntur
profesor
1 Abordarea temei proiectului
2 InIormarea privind obiectivele proiectului
3 PlaniIicarea actiunilor necesare realizrii
proiectului

4 Decizia privind strategiile de realizare a
proiectului

5 Implementarea activittilor
6 Controlul si evaluarea proiectului

AUXILIARE - PROIECT

I Aprecierea calit(ii activit(ii grupului de elevi

CRITERIUL DA/NU OBSERVATII
Abordarea temei proiectului a Iost Icut dintr-o
perspectiv de grup, Iiecare elev al grupului demonstrnd
reIlectie critic

Activittile practice au Iost ntreprinse sub supravegherea
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

84
ndrumtorului de proiect
Realizarea sarcinilor de lucru stabilite prin planul
proiectului a Iost Icut conIorm planiIicrii initiale

Documentarea pentru proiect a Iost Icut sub
supravegherea ndrumtorului de proiect

IdentiIicarea bibliograIiei utilizate la redactarea prtii
scrise a proiectului a Iost realizat integral

Situatiile problem cu care s-a conIruntat candidatul pe
parcursul executrii proiectului au Iost rezolvate cu
ajutorul ndrumtorului

La realizarea sarcinilor de lucru din cadrul proiectului s-a
constatat: eIortul personal al Iiecrui elev din grup, a
originalittii solutiilor propuse, a imaginatiei n rezolvarea
sarcinii

ProIesor ndrumtor

------------------------------------- Data:-----------------------------

II Aprecierea calit(ii proiectului

Proiectul are validitate n raport cu tema, scopul, obiectivele,
metodologia abordat

Proiectul demonstreaz completitudine si acoperire
satisIctoare n raport cu tema aleas

Elaborarea proiectului si redactarea prtii scrise a proiectului
au Iost Icute ntr-un mod consistent si concomitent, conIorm
planiIicrii

Optiunea grupului de elevi pentru utilizarea anumitor resurse
este bine justiIicat si argumentat n contextul proiectului

Redactarea prtii scrise a proiectului demonstreaz o bun
logic si argumentare a ideilor

Proiectul reprezint, n sine, o solutie practic cu elemente de
originalitate n gsirea solutiilor

Proiectul are aplicabilitate practic si n aIara scolii
Realizarea proiectului a necesitat activarea unui numr
semniIicativ de unitti de competent, conIorm SPP ului
pentru aceast caliIicare

ProIesor ndrumtor

------------------------------------- Data:-----------------------------

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

85

III Aprecierea prezentrii/sus(inerii orale a proiectului

Comunicarea oral a elevilor este clar, coerent, Iluent
Prezentarea a Iost structurat echilibrat n raport cu tema
proiectului si cu obiectivele acestuia

Elevii si-au sustinut punctele de vedere si opiniile ntr-un mod
personal si bine argumentat

Elevii au utilizat n prezentare elemente de graIic, modele,
aplicatii, TIC etc., n scopul accesibilizrii inIormatiei si al
cresterii activittii prezentrii

ProIesor ndrumtor

------------------------------------- Data:-----------------------------

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

86

Competen(a nr. 1 Alege aparatura yi metodele de lucru pentru observarea structurilor
metalografice corespunztoare
FI$ DE LUCRU nr. 1
n tabelul de mai jos sunt exempliIicate unele aplicatii ale procedeelor de
prelevare a probelor metalograIice. Completati tabelul cu ct mai multe date reIeritoare la aceste
procedee:

Locul de luare al
probei
Tipul produsului Modul de luare
La produsele
laminate
O Bare pn la 40mm

O ....................................

O ....................................

Prin sectionare longitudinal n dou jumtti

La piesele forjate,
matri(ate sau
turnate
O Pies cu deIect

O ....................................

O ....................................

Se ia din imediata vecintate a locului cu deIect o
prob si pentru cercetarea comparativ se ia si din
partea sntoas
La piesele sudate
prin presiune
O mbinri sudate cap la
cap

O ........................................

a) Prob cu Iat longitudinal n raport cu sudura;
b) Prob cu Iat transversal n raport cu sudura;

a) b)

7. MATERIALE DE
REFERIN| PENTRU ELEVI
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

87

FI$ DE LUCRU nr. 2

Avnd n vedere tehnica de pregtire a probelor metalograIice pentru a putea
eIectua cercetarea microscopic pentru Iiecare etap este nevoie de alegere a
aparaturii necesare. Alegeti tipurile de utilaje si dispozitive necesare pe Iiecare
etap si enumerati etapele necesare analizei metalograIice.

Completati tabelul de mai jos dup modelul prezentat :

Etapa de
pregtire
Utilajul /dispozitivul/materialul Observ.
Prelevarea
probei
Tierea probei prin aychiere (strung, frez) Nu se face cu flacr
oxiacetilenic
$lefuirea

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

88

FI$ DE LUCRU nr. 3

Atacul probelor metalografice are ca scop punerea n eviden( prin
colorarea selectiv a unor costituien(i prezen(i, proba se consider atacat
atunci cnd yi-a pierdut luciul yi a devenit mat:
a. Pe prima coloan din tabel vom nscrie denumirea reactivului si compozitia
chimic a reactivului utilizat;
b. IdentiIicati conditiile de atac pentru Iiecare reactiv. Completati rspunsul n tabel - coloana 2.
c. Descrieti pe scurt la ce Iel de materiale metalice se Iolosesc si ce se pune n evident la
microscop. Completati rspunsul n tabel coloana 3.

Denumirea yi compozi(ia
chimic a reactivului
Condi(iile de
atac
Materiale metalice Observa(ii
Nital : acid azotic, conc.1..5ml
alcool etilic 100ml
Prin imersiune
Timp de atac: de
la cteva sec.
pn la 2min
Pentru oteluri si
Ionte nealiate;
Perlita apare de
culoare nchis,
Ferita rmne alb

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

89


FI$ DE LUCRU nr. 4

Completati tabelul de mai jos avnd pe prima coloan componentele
microscopului optic iar pe a doua rolul acestora. Alturat aveti schita:

Elementele componente ale
microscopului optic
Rolul elementelor componente

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

90
Competen(a nr. 1 : Alege aparatura yi metodele de lucru pentru observarea structurilor

FI$ DE LUCRU nr. 5
1ema exercijiului

V propunem s realizati ,diagrama WENN !
O aceast diagram este Iormat din dou cercuri mari care se intersecteaz
O se va Iolosi pentru a arta asemnrile si deosebirile ntre dou procedee de
analiz metalograIic: analiza macroscopic si analiza microscopic
O se vor compara cele dou procedee de analiz a probelor metalograIice si veti observa c au
trsturi distincte dar si comune
O asemnrile se vor trece n zona de intersectie a cercurilor
O deosebirile se vor trece n zona exterioar intersectiei cercurilor

Realizati diagrama WENN pentru:
Micro8coape optice (1) i micro8coape electronice (2)
O Lucrati n perechi, un elev scrie caracteristicile microscoapelor optice, iar cellalt scrie
caracteristicile microscoapelor electronice
O Completati mpreun zona de intersectie a cercurilor cu elementele comune (asemnrile) celor
dou microscoape.
O V grupati cu o alt pereche si comparati diagramele!
O Centralizati toate asemnrile si deosebirile descoperite de toate echipele pe un poster pe care-l
aIisati
O Comparati diagrama voastr cu cea centralizat si cu o alt culoare Iaceti completri sau tiati
de pe diagrama voastr ce nu corespunde
O V apreciati singuri munca realizat prin unul din caliIicativele: Ioarte slab, slab, suIicient, bine,
Ioarte bine

Asemnr
Analiza micro. 2
Deosebiri
Analiza macro.1
Deosebiri
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

91
Competen(a nr. 1: Alege aparatura yi metodele de lucru pentru observarea structurilor

Fiy de evaluare 1

I. Completa(i spa(iile libere cu pr(ile omise:
a. Analiza macroscopic este o metod de cercetare a structurii
..... care se poate realiza cu ... liber, cu .....care poate mrii de ....ori,
sau cu ........., la o mrire de pn la 50 ori a supraIetei exterioare sau a unor sectiuni
special pregtite detasate din acestea.

b. Examinarea supraIetei de rupere denumit si ...........se Iace pe supraIete
proaspt rupte rezultate la ..... voit a epruvetelor cu ocazia ncercrilor .....sau a
probelor tehnologice

c. Analiza microscopic este o metod de cercetare a .... materialelor metalice cu ajutorul
...... la mriri de peste .... , pe probe special pregtite.
d. Prelevarea .... se Iace n Iunctie de ..... materialului, de ..... piesei, de
tratamentele ...... si ........ la care a Iost supus materialul.

ncercui(i rspunsul corect
1. Analiza macroscopic se Iace cu:
a. stereomicroscoape
b. microscoape
c. Zeiss Neophot 2

2. Analiza microscopic se realizeaz cu:
a. stereomicroscopul
b. lupa
c. Zeiss Neophot 1

3. SleIuirea de degrosare a probelor metalograIice se Iace cu:
a. hrtie metalograIic cu granulatie M8
b. postav
c. discuri abrazive cu granulatie 25..16

4. Solutia de atac Nital are compozitia :
a. acid Iluorhidric 0.5ml; acid clorhidric 1,5ml; acid azotic 2,5ml; ap distilat 95,5ml
b. alcool etilic 100ml; acid azotic conc. 1..5ml
c. persulIat de amoniu 11g; ap distilat 100ml

5. Dac se transmite pe supraIata unei probe un Iascicul de raze luminoase, acestea se reIlect
uniIorm, imaginea Iiind uniIorm si luminoas atunci suntem n unul din cazuri :
a. supraIata pregtit prezint deIecte (Iisuri, crpturi, porozitti etc.)
b. supraIata pregtit a Iost atacat cu reactiv
c. supraIata nu a Iost atacat cu reactiv si nu prezint deIecte (Iisuri, crpturi, porozitti etc.)
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

92

6. Rotirea probei n timpul sleIuirii Iat de hrtia metalograIic se Iace la:
a. 90
0
b. 75
0
c. 60
0

7. Care este rolul ocularului unui microscop:
a. red imaginea primar Ir s o modiIice
b. corecteaz unele erori optice
c. mreste imaginea primar dat de obiectiv si corecteaz unele erori optice

8. Ce reprezint puterea de mrire a microscopului:
a. produsul puterilor de mrire ale ocularului si obiectivului
b. puterea de mrire a ocularului
c. puterea de mrire a obiectivului

III Citi(i cu aten(ie afirma(iile de mai jos. Dac considera(i ca afirma(ia este adevrat
cercui(i litera A, iar dac considera(i c este fals ncercui(i litera F
A.F. 1. n cazul analizei macroscopice stereomicroscopul poate mrii supraIata examinat a
probei de pn la 50 ori.
A. F. 2. Proba metalograIic este o portiune mare , luat dintr-un material metalic pregtit n
prealabil n scopul analizei microscopice.
A. F. 3. Amprentele macro se realizeaz pe hrtie IotograIic dar nregistrarea are loc ca urmare
a reactiilor chimice dintre bromura de argint si componentii urmriti a Ii detectati, utiliznd
reactivi speciIici.
A. F. 4 . Apertura caracterizeaz puterea de ptrundere a razelor transmise de lentilele Iolosite
A. F. 5. n cazul metalelor Iragile, probele se pot lua prin tierea manual sau mecanic.

IV. Descrie(i dup schema de principiu
a unui microscop metalografic
prezentat n figura alturat, modul
de func(ionare.

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

93
Competen(a nr. 2 : Analizeaz structuri de echilibru, de clire si revenire
FI$ DE LUCRU nr. 6
Privi(i cu aten(ie figurile din tabelul de mai jos:
a. Recunoasteti Iigurile prezentate si completati coloana corespunztoare din
tabel;
b. IdentiIicati elementele componente speciIice Iiecrei Iiguri. Completati
rspunsul n tabel.

Figura/Instala(ia
Procedeul de
prelucrare/structur
Elementele componente

1

2

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

94


FI$ DE LUCRU nr. 7

Priviti cu atentie Iigurile de mai jos si:
O Recunoasteti microstructurile caracteristice aliajelor Fe-Fe
3
C cu
procentul de carbon 2 n Iigurile: a), b), c) si d)
O IdentiIicati constituentii metalograIici din desenul prezentat.
O Enumerati principalele caracteristici mecanice pe Iiecare constituent

a) b)

b) d)

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

95

FI$ DE LUCRU nr. 8

a. Precizati ce aliaj Fe-Fe
3
C este reprezentat
n Iiecare Iigur alturat: a), b), c)

b. IdentiIicati constituentii metalograIici si explicati ce caracteristici mecanice au

c. Comparati structurile de mai jos observate la microscopul metalograIic cu cele de
mai sus desenate, gsiti legtura dintre ele prin notarea ciIrei arabe urmat de una din
litere (a, b sau c).

1 2 3

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

96
Competen(a nr. 2 Analizeaz structuri de echilibru, de clire si revenire
FI$ DE LUCRU. 9
Completati urmtoarea Iis de autoevaluare cu rspunsurilor pe care le
considerati corecte nscriindu-le n coloana de ,rezolvare elev. Dup completarea acestei rubrici
vei conIrunta rspunsurile tale cu cele prezentate de proIesor si-ti vei evalua munca prin nscrierea
punctajului obtinut n ultima coloan a tabelului.
Timp de lucru 20 minute.

Fis de autoevaluare Numele si Prenumele :
Tema : Recapitulare Clasa : Data :
Nr.
crt.
Sarcini de lucru Rezolvare elev
Punctaj
Max. Obtinut
1 Ce este otelul ?
10
puncte

2 DeIiniti aliajele metalice ?
10
puncte

3
Ce este perlita, si ce caracteristici
mecanice are?

10
puncte

4
Ce este cementita, de cte Ieluri este, si
ce caracteristici mecanice are?

10
puncte

5
Cum se comport elementele de aliere n
structura otelurile aliate ?

10
puncte

6
DeIiniti martensita, si enumerati
caracteristicile mecanice?

10
puncte

7
DeIiniti tratamentul termic de
mbunttire la oteluri?

10
puncte

8
DeIiniti tratamentul termic de revenire,
enumerati constituentii metalograIici?

10
puncte

9
Care sunt propriettile tehnologice ale
materialelor metalice ?

10
puncte

Din oIiciu se acord

10
puncte

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

97

Competen(a nr. 2 Analizeaz structuri de echilibru, de clire si revenire

Fiy de evaluare 2

I. Identifica(i din cele cinci structuri ale unui aliaj Fe-C dou care s
reprezinte un o(el supus unui tratament termic de revenire :
a) Ce fel de tratament de revenire s-a aplicat yi n ce condi(ii?
b) Ce constituen(i metalografici apar n cele cinci probe?

1. 2. 3. 4. 5.

II. n coloana A sunt enumerate
componentele unui microscop metalografic, n coloana B rolul fiecrui component , combina(i
elementele din coloana A cu rolul corspunztor din coloana B, mperecherea se va trece n
coloana C ca rspuns.
A
Componentele unui
microscop metalografic
B
Rolul elementelor componente ale unui
microscop
C
Rspuns

1.Prisma a).Creaz razele luminoase
2.Sursa de lumin b).D inIormatii privind structura
metalograIic a piesei n urma cercetrii

3.Obiectiv c).Schimb directia de proiectie a imaginii
Iormat n obiectiv pentru observarea prin
ocular.

4.Oglinda d).Mreste imaginea primar dat de
obiectiv si corecteaz unele erori optice

5. Ocular e).ReIlect razele luminoase ctre prob
6. Proba (asezat pe msuta
microscopului)
I).Formeaz imaginea primar a obiectului
analizat.

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

98

III. Completa(i spa(iile libere:
a. Enumera(i constituen(ii metalografici ai o(elurilor nealiate
- ........
- ........
-........
- ........

b. Prezenta(i cteva caracteristici mecanice yi tehnologice a fiecrui constituent
- ..........................
- ..........................
- ..........................
- ..........................

IV. Privi(i cu aten(ie microstructurile alturate. Se cer urmtoarele:
a. Identifica(i ce material metalic este n fiecare prob (patru probe).
b. Descrie(i n cteva cuvinte constituen(ii metalografici ce apar.
c. Preciza(i dac materialul metalic a suferit o prelucrare mecanic sau termic.

Proba. 1 Proba 2 Proba 3 Proba 4

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

99
Competen(a nr. 3 Prezint inIluenta prelucrrilor termice si mecanice

FI$ DE LUCRU. nr.10
Completati urmtoarea Iis de autoevaluare cu rspunsurilor pe care le
considerati corecte nscriindu-le n coloana de ,rezolvare elev. Dup completarea acestei rubrici,
vei conIrunta rspunsurile tale cu cele prezentate de proIesor pe Iolii si-ti vei evalua munca prin
nscrierea punctajului obtinut n ultima coloan a tabelului.
Timp de lucru 20 minute.
Nr.
crt.
Sarcini de lucru
Rezolvare
elev
Punctaj
Max. obtinut
1
Cine conIer inoxidabilitatea sau rezistenta
chimic a otelurilor?

10
puncte

2
Care sunt principalele clase de oteluri
inoxidabile?

10
puncte

3
Cum se obtine structura martensitic n
cazul unui otel?

10
puncte

4
Care sunt etapele prin care se trece pentru
un otel cu structur sorbitic?

10
puncte

5
Cum se identiIic deIectele pieselor turnate
din materiale metalice?

10
puncte

6
n cazul otelurilor Ieritice ce se ntmpl
odat cu cresterea continutului n crom?

10
puncte

7
Cum se obtine o structur Iin pentru un
otel laminat?

10
puncte

8
Care este elementul principal de aliere al
tuturor claselor de oteluri inoxidabile?

10
puncte

9
Cu ce scop se introduce nichelul n aceste
aliaje?

10
puncte

Din oIiciu se acord
10
puncte

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

100
FI$ DE LUCRU nr. 11

Tratamentul termic de clire a unui otel eutectoidic. Traseaz sgetile (de la
dreptunghiurile albastre spre cele verzi), astIel nct s artati ce se poate
ntmpla n timpul rcirii unei probe nclzite la temperatura de 850
0
C ( ce
structuri se obtin) n conditiile din dreptunghiurile albastre.

Perlit
grosolan

martensit

martensit troostit

martensit

Perlit Iin

troostit

Proba este rcit n curent
de aer pn la 550
0
C
Proba este rcit n ulei
pn la 240
0
C

Proba este rcit n
ap pn la 240
0
C

Proba e rcit n aer
linistit pn la 600
0
C
OLC77-nclzit
la temp. 850
0
C
Se rceste proba n
cuptor pn la 700
0
C

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

101

FI$ DE LUCRU nr. 12

$tudiaji tabelul de mai jos yi completaji csujele goale din fiya de lucru

Veti lucra individual si apoi v veti veriIica rezultatul, comparndu-l cu Iolia proiectat la
retroproiector sau pe monitorul calculatorului.

Tratamente
termice la OL
nealiate
Constituen(i metalografici
caracteristici
Defecte
Msuri pentru
diminuarea acestor
dificult(i
Recoacerea
Clirea
Revenirea

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

102
asupra structurii materialelor metalice.

Fiy de evaluare 3

I. Preciza(i particularit(ile o(elurilor inoxidabile comparativ cu o(elurile
nealiate
O ............
O ...........
O ............

II. Completa(i spa(iile libere:

a. Troostita de revenire este un....... obtinut n urma .......la temperaturi
medii a otelului ......
b. Sorbita de clire este o ......Iormat la descompunerea ..... la temperaturi sub
cotul perlitic, alctuit din lamele Ioarte Iine de ...... si ......
c. Otelurile cu structur austenitic reprezint clasa de oteluri inoxidabile cea mai ......
Iiind aliate suplimentar cu .......
d. DeIormarea plastic este ....... prin care un corp din material metalic solid este supus
actiunii unor ....... .aplicate ncet sau prin loviri repetate, pentru ai modiIica .....

III. Tratamentul termic de revenire al o(elurilor se realizeaz prin nclzirea o(elurilor clite
martensitic la o temperatur inferioar temperaturii A
c1
, n tabelul de mai jos trece(i tipurile
de reveniri, modificrile structurale yi caracteristicile mecanice.

Temp. de nclzire
150-200
0
C
Temp. de nclzire
350-450
0
C
Temp. de nclzire
450-650
0
C

IV. Completa(i cu A csu(a dac aprecia(i c afirma(iile de mai jos sunt corecte, dac nu cu F.

Structura martensitic a unui otel i conIer elasticitate si tenacitate mare

Troostita de clire este alctuit din lamele de cementit dispuse n rozete ntr-o mas Ieritic.

DeIormarea plastic la rece se aplic otelurilor eutectoide

Otelurile martensitice au un continut ridicat de carbon.

Otelurile Ieritice nu se duriIic prin clire.

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

103

PROIECT

TEMA: PREGTIREA PROBELOR METALOGRAFICE DIN OJE&RI IOXIDABIE

Proiectul va Ii realizat pe grupe de elevi. Se constituie grupuri de lucru pentru Iiecare capitol din
cuprinsul proiectului. Sarcinile, care se vor mprti ntre membrii grupului, vor Ii clar deIinite. Toti
membrii grupului trebuie s participe activ si s colaboreze la executia proiectului. Vor exista patru
grupuri de lucru care vor realiza proiectul n urmtorul mod:
Grupa I Capitolul I
Grupa II Capitolul II
Grupa III Capitolul III
Grupa IV Capitolul IV
n Iunctie de numrul de elevi, se poate propune nc o tem pentru realizarea unui proiect
asemntor: !regtirea probelor metalografice din aliaf de aluminiu ATNSi12Mg, rezultnd astIel
mai multe grupuri de lucru.

Grupa I se va ocupa de studiul otelurilor inoxidabile.
Capitolul I: Grupe de o(eluri inoxidabile, caracterizare, propriet(i
Oteluri inoxidabile austenitice
Oteluri inoxidabile Ieritice
Oteluri inoxidabile martensitice
Oteluri austenito-Ieritice duplex
Compozitia chimic si caracteristicile mecanice ale unor mrci de oteluri inoxidabile
Grupa II va contribui la realizarea materialului reIeritor la echipamentele Iolosite pentru pregtirea
probelor din oteluri inoxidabile

Capitolul II: Echipamentul utilizat pentru prelevarea probelor din o(eluri inoxidabile
Echipamentul tierii
Componenta unui echipament de tiere
Masini de sleIuit si lustruit
Elemente constructive ale masini de sleIuit
Particularitti constructive si Iunctionale ale masinii de sleIuit
Optimizarea proceselor de tiere prin utilizarea procedeelor de tiere de nalt precizie
astIel nct s nu inIluenteze rezultatul analizei microscopice.
Grupa III va realiza n cadrul proiectului tehnologia de pregtire a probelor metalograIice si
analiza tratamentele termice aplicabile otelurilor inoxidabile.

Capitolul III: Tehnologia pregtirii probelor metalografice
Etapele pregtirii:
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

104
O Stabilirea locului de luare a probelor
O Prelevarea probelor din otel inoxidabil (alegerea utilajului potrivit pentru debitare)
O Alegerea masinii de sleIuit
O Alegerea materialelor abrazive adecvate pregtirii probelor.
O Tratamente termice aplicate otelurilor inoxidabile
Parametrii regimului de tiere si inIluenta acestora asupra calittii supraIetelor tiate ale probelor

ATENTIE: ntr-un laborator specializat, avnd dotarea corespunztoare, toti elevii clasei
mpreun cu proIesorul ndrumtor vor asista la prelevarea unor probe din otel inoxidabil prin
tiere la unul din utilajele alese. n cadrul acestor ore de laborator elevii vor urmri procesul
tehnologic de debitare pentru diverse materiale si vor analiza rezultatele experimentale.

Grupa IV va analiza la microscop probele pregtite din otelurile inoxidabile si va identiIica
constituentii metalograIici, Iolosind proba martor pentru Iiecare tip de otel.
Capitolul IV: Probele prelevate, sleIuite si lustruite din otel inoxidabil vor Ii atacate cu solutie de
atac adecvate otelurilor inoxidabile.
Rezultate experimentale privind constituentii metalograIici ai otelurilor inoxidabile
Microstructuri ale probelor prelevate din materialul de baz
Rezultatele analizei microscopice
Normele de securitatea muncii la pregtirea probelor metalograIice
Normele de securitatea muncii n exploatarea echipamentelor de tiere si de manevrare a solutiilor
chimice cu regim special

ATENTIE: Rezultatele privind identificarea principalilor constituen(i metalografici ai
o(elurilor inoxidabile precum yi caracteristicile mecanice yi tehnologice ale acestora.
ncercrile de duritate pot Ii realizate prin metodele: Brinell, Vickers sau Rockwell cte trei
msurtori: n zona de trecere, n zona inIluentat termic si n materialul de baz. Valorile rezultate
pentru probe se centralizeaz n tabelul de mai jos.

Rezultatele determinrilor pe trei probe diIerite din oteluri inoxidabile
1.OL inox. Ieritic; 2.OL inox. austenitic 3.OL inox. martensitic.
Rezultatele
Numrul probei
Constituentii
metalograIici
Proprietti
mecanic
Proprietti
tehnologice

1

2

3

STRUCTURA PROIECTULUI

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

105
Pagina de titlu cu: datele de identiIicare ale scolii, ale candidatului, ale ndrumtorului de proiect,
anul scolar, caliIicarea proIesional
Cuprinsul:
Argumentul: 1-2 pagini care sintetizeaz aspectele teoretice si pe cele practice pe care le abordeaz
Con(inutul propriu-zis, structurat astIel nct s pun n valoare scopul si obiectivele proiectului,
problemele solutionate, perspectiva personal a elevului n abordarea temei, precum si utilitatea
practic-aplicativ a solutiilor gsite de ctre elev.
Bibliografia:
Anexele: desene, schite, observarea si analiza unor secvente din procesul tehnologic

CONDITII DE PREZENTARE A PROIECTULUI

Redactarea prtii scrise a proiectului implic tehnoredactarea continutului sub Iorma a 15 20
pagini pentru Iiecare grup constituit, la care se adaug anexele. Scrierea se va Iace n Times New
Roman cu 12.

EVALUAREA PROIECTULUI:
Elevii si cadrul didactic ndrumtor evalueaz n comun rezultatele obtinute ntr-o discutie
colectiv. Fiecare grup va avea un lider, care va prezenta procesul si rezultatele obtinute de membrii
grupului din care Iace parte. n urma discutiilor ntre membrii grupurilor si cadrul didactic, se vor
trage concluziile reIeritoare la tema studiat

BIBLIOGRAFIA RECOMANDAT:

1) Mega CAD Lt.1.7; MegaTech SoItware GmbH 1987-1997 Program de desenare,
proiectare asistat de calculator
2) Pagini Web si soIturi educationale utile: www.google.ro; www.Iorus.ro; http://stud.usv.ro;
www.sudur.ro; www.asr.ro; www.welding.com
3) Metale si aliaje neIeroase de turntorie S. Sontea, M. Vldoi, N. Zaharia
4) ndreptar metalograIic pentru licee A. Tudor, M. Moraru, D. Panturu
5) Metalurgia Iizic si studiul metalelor - Suzana Gdea , Maria Petrescu
6) Manualul inginerului metalurg Vol. I - Suzana Gdea, Florea Oprea, IosiI Tripsa, N. Geru.

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

106
FI$E DE DOCUMENTARE NECESARE PENTRU REALIAZERA PROIECTULUI

FI$A DE DOCUMENTARE 1 - diagrama Schaeffler

n diagrama SchaeIIler din Iigura de mai jos sunt marcate domeniile uzuale n care se
plaseaz principalele tipuri de oteluri inoxidabile.

FI$A DE DOCUMENTARE 2 - Compozi(ia chimic yi caracteristicile mecanice ale o(elurile
inoxidabile

Compozi(ia chimic yi caracteristicile mecanice ale o(elului 2CrNiMoN22 5 3

Compozi(ia chimic
C Si Cu Cr Mo Ni N
0,02 0,40 1,80 22.30 3,20 5,60 0,15
Rp
02
N/mm
2
] Rm N/mm
2
] l ] KV 1]
480 680 25 75
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

107

Caracteristicile mecanice ale o(elurilor austenitice
Caracteristici mecanice
Marca Limita de
curgere
N/mm2

Rezisten(a
la rupere
N/mm2
Alungirea

Rezilien(a
Kgfm/cm2
Energia de
rupere
Kgfm
0oC -20
oC
12Ni Cr180 200 490 45 - - -
10TiNiCr180 200 540 40 - - -
10TiMoNiCr175 200 540 40 - - -
15SiNiCr250 290 590 35 - - -
T12Ti MoNiCr75X 200 540 40 - - -
T15NiCr180X 290 590 35 - - -
T25NiCr250X 285 490 20 - - -
T20Cr1Ni370X 235 490 20 - - -
T35CrNi370X 225 490 20 - - -
T15MoNiCr180X 390 440 20 - - -
T105Mn120 195 390 20 - - -
T130MoMn135 235 490 20 - - -

Compozi(ia chimic a o(elurilor austenitice

Marca C Mn Si Cr Alte elem S P
12Ni Cr180 0,12 Max2 Max1 17-19 8-10Ni 0,03 0,03
10TiNiCr180 0.12 Max2 Max0,8 17-19 8-9,5Ni,
10,02Ti
0,03 0,03
10TiMoNiCr175 0,10 Max2 Max1 16,5-18 10,5-13,5Ni 0,03 0,03
15SiNiCr250 0,20 Max2 1-5-2,5 15-26 5XCTi 0,03 0,03
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

108
T12Ti
MoNiCr75X
max0,12 Max1-2 Max1 16-19 19-21Ti 0,03 0,035
T15NiCr180X max0,15 Max2 Max2 17-19 5XCTi 0,03 0,035
T25NiCr250X max0,25 Max1,5 1-1,5 23-27 19-21Ni 0,03 0,035
T20Cr1Ni370X max0,20 Max1-2 1-2,5 16-20 11-13Ni;3-
4Mo
0,03 0,035
T35CrNi370X max0,5 Max2 1-2,5 17-19 8-10Ni 0,03 0,035
T15MoNiCr180X max0,15 11,5-
13,5
0,5-2 17-19 18-21Ni 0,03 0,035
T105Mn120 0,9-1,2 12,5-
14,5
0,5-1 - 35-39Ni 0,03 0,035
T130MoMn135 1,25-1,4 12,5-
14,5
0,5-1 - 9-11Ni;2-
2,5Mo
0,03 0,035

FI$A DE DOCUMENTARE 3 - Ciclograma tratamentelor termice aplicate o(elurilor
inoxidabile

Ciclograma tratamentelor de clire si revenire aplicate otelurilor austenito-Ieritice

Parametrii tehnologici ai tratamentului termic al otelurilor austenito-Ieritice
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

109

Marca Calire

Revenire joasa Revenire inalta
T
inc

o
C
t
men

min
Mediu
de
racire
T
inc

o
C
t
men

min
Medi
u
de
racire
T
inc

o
C
t
men

min
Medi
u
de
racire
XCrNiMo275 950-
1050
- apa 450 4 aer - - -
X2CrNiMoN2253 1040-
1100
- apa,ulei
,,jet de
aer
450 4 aer 800 30 aer

FI$A DE DOCUMENTARE 4 - Modul yi locul de luare a probei

Tipul produsului Tipul
deIectului
la produsul
analizat
Modul de luare a probei Utilajul
Iolosit la
debitare
Material
abraziv
Iolosit
Observatie
pies DeIect -
uzur
n imediata vecintate a
locului cu deIect se ia o
prob si din partea
sntoas a piesei pentru
cercetarea comparativ
DeIectul va Ii
inclus n prob
n mod
obligatoriu
Piese tratate
termic
Decarburare Proba va contine
sectiunea transversal a
supraIetei exterioare care
urmeaz a Ii cercetat
Proba s
cuprind zona
decarburat
Piese turnate Pori/retasur Dup necesitate, din
zonele caracteristice de
solidiIicare a metalului.
(zona marginal, zona de
cristalizare, zona
central,eventual cu
retasur sau pori)
Pentru
examinarea
segregatiilor
zonale, se iau
probe
longitudinale
sau transvers.
Piese cu deIect Crpturi sau
rupturi
Proba va cuprinde
deIectul n toat
lungimea(adncimea) lui,
dac lungimea deIectului
Marginea
deIectului nu
trebuie turtit
sau rotunjit n
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

110
nu permite includerea lui
n prob, se iau mai
multe probe transversale
cuprinznd deIectul,pe
ct posibil n toat
adncimea lui.
timpul
pregtirii
probei.
Piese cu sectiuni
variabile
Fr deIect Din zonele masive si
subtiri ale piesei, pentru
cercetarea comparativ.
-
Piese sIerice Fr deIect Se determin n prealabil
polaritatea sIerei pentru a
se observa durectia
initial a Iibrajului barei;
proba se ia prin
sectionarea bilei la
unghiul dorit Iat de
aceast directie.
n urma
atacului chimic
se vor observa
la analiza
macrograIic 2
calote
opuse,poroase
HNO
3
1,4,
H
2
O
2
25cm
3

FI$A DE DOCUMENTARE 5 - Solu(ii de atac pentru probele metalografice

Tipul
materialul
ui metalic
Denumirea si
compozitia chimic
Conditii de atac
Scopul
Particularitti
Observatii

Oteluri si
Ionte
Nital (acid azotic
conc.1-5ml alcool
etilic 100ml
Prin imersie;
Timp de atac: de la
cteva sec. la 2
min.
Perlita apare de culoare
nchis, Ierita este alb.

Acid picric 10g
Xilol 20ml
Alcool etilic 20ml
- Timp de atac :
30 min.
La otel duriIicat, se pune n
evident limita gruntilor de
austenit, ceea ce nu va apare
la otelul neduriIicat.

Acid picric 2g
Ap distilat 100ml
- Timp de atac :
Aproximativ 10min.

Azotat de amoniu
(solutie apoas saturat)
Prin electroliz cu
densitatea de curent
de 1A/cm
2
Permite detectarea zonelor
supranclzite si oxidate. n
zonele supra nclzite reactivul
las limitele grunti-lor
austenitici albi, n timp ce
zonele oxidate se negresc.

Reactiv Murakami
KOH-10g Ieri-cianura
de K 100g
Ap distilat 100ml
- Timp de atac :
30 secunde
Ferita se coloreaz n galben-
caIeniu iar austenita n alb.

Oteluri
inoxi-
Reactiv Schrader
-acid picric 0,3g
- - pune n evident structurile
Iine

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

111
dabile -acid azotic 0,2ml
-alcool etilic 100ml
Acid azotic 3ml
Anhidrida acetic 2ml
- Reactivul se
aplic prin
tamponare
Pentru otelurile inoxidabile cu
un continut ridicat de Ni si Co

acidul clorhidric 30ml
clorur Ieric 10g
ap distilat 120ml
- Timp de atac
30 sec.
Punerea n evident a structurii
Reactivul Vilella:
Acid azotic 10ml
acidul clorhidric 30ml
glicerin 20ml
- Rezultate bune se
obtin prin lustruiri si
atacuri alternative.
nainte de atac, pro-
bele se Iierb n ap.
Pentru aliajele austenitice,
reactivul poate conveni dac
este suIicient de ndelungat
timpul de atac. Pentru aliajele
Fe-Cr, OL rapide.
Se adaug
n
glicerin
acizii unul
cte unu.
Acid azotic 0,8ml
acidul clorhidric 1,2ml
- Punerea n evident a structurii
Iine a otelurilor inoxidabile

Cu,aliajele
sale
PersulIat de amoniu11g
ap distilat 100ml
Se prepar proaspt Pune n evident structura
pentru cupru, alame recoapte,
aliaje Cu-Ni, Cu-Al.

Clorur cupric
amoniacal 10
Timpul de atac este
5-10min
Se aplic n special cuprului,
bronzurilor, dar si alamelor

$ugestii metodologice. $olujii la fiyele de lucru

Pentru dobndirea de ctre elevi a competentelor prevzute n SPP-uri, activittile de nvtare
- predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu
pondere sporit pe activittile de nvtare si nu pe cele de predare, pe activittile practice si mai
putin pe cele teoretice.

Pentru atingerea obiectivelor programei si dezvoltarea la elevi a competentelor vizate de
parcurgerea modulului, recomandm ca n procesul de nvtare - predare s se utilizeze cu
precdere metode bazate pe ac(iune, cum ar Ii:
O realizarea unor miniproiecte din domeniul caliIicrii
O citirea, realizarea si interpretarea unor schite, scheme si Iise de lucru.

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

112
Utilizarea de: metode explorative (observarea direct, observarea independent), metode
expozitive (explicatia, descrierea, exempliIicarea), a programelor Power Point si a altor programe
de graIic de prezentare a diIeritelor materiale, poate conduce la dobndirea de ctre elevi a
competentelor speciIice caliIicrii.
FL 1 Rspuns:

Locul de luare al
probei
Tipul produsului Modul de luare
La produsele
laminate
O Bare pn la 40mm
O Teble, platbenzi si benzi

O Tevi
Prin sectionare longitudinal n dou jumtti
Se va lua probe de la 1/3 din ltime, se va sectiona
produsul la jumtatea grosimii
Prin sectionare longitudinal
La piesele forjate,
matri(ate sau
turnate
O Pies cu deIect

O Pies decarburat

O Pies cu crpturi sau
rupturi

Se ia din imediata vecintate a locului cu deIect o
prob si pentru cercetarea comparativ se ia si din
partea sntoas.
Proba va contine sectiunea transversal a
supraIetei exterioare ce trebuie cercetat.
Proba va cuprinde deIectul n toat lungimea lui,
dac lungimea se iau mai multe probe transversale
care s cuprind ntreg deIectul.
La piesele sudate
prin presiune
O mbinri sudate cap la
cap

O mbinri sudate prin
suprapunere
a) Prob cu Iat longitudinal n raport cu sudura;
b) Prob cu Iat transversal n raport cu sudura;

b) b)

a)Prob cu Iata longitudinal n raport cu sudura
b)Prob cu Iat transversal n raport cu sudura

FL 2 Rspuns:

Etapa de
pregtire
Utilajul /dispozitivul/materialul Observ.
Prelevarea
probei
Tierea probei prin aychiere (strung, frez) Nu se face cu flacr
oxiacetilenic
$lefuirea

Polizor , hrtie abraziv Rotirea probei la 90
0
Iat de hrtia
anterioar
Lustruirea Paste abrazive, postav, psl Pentru obtinerea luciului
Atacul
probei

Solutii de atac pentru analiza macroscopic
mai concentrate, iar pentru analiza
microscopic mai putin concentrate
Reactivul Nital este Iolosit n
special pentru aliajele
Fe C nealiate
Cur(irea
suprafe(ei
Splarea supraIetei prin periere sub jet de ap,
apoi uscarea n curent de aer cald.
ndeprtarea produselor de reactie
dintre supraIat si reactivul Iolosit

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

113
FL 3 Rspuns:

Denumirea yi
compozi(ia chimic a
reactivului
Condi(iile de atac Materiale metalice Observa(ii
Nital : acid azotic,
conc.1..5ml
alcool etilic: 100ml
Prin imersiune
Timp de atac: de la cteva
sec. pn la 2min
Pentru oteluri si Ionte
nealiate;

Perlita apare de
culoare nchis,
Ierita rmne alb
Reactiv Schrader
- acid picric 0,3 g
Timp de atac
2min
Oteluri inoxidabile

- pune in evidenta
structurile Iine
Reactiv Murakami
- hidroxid de potasiu 10 g
- Iericianura de K: 100g
- apa 100 ml
- timp de atac: 30 secunde
Oteluri inoxidabile

- Ierita se
coloreaz in
galben -caIeniu,
austenita in alb
Acid azotic 3 ml
Anhidrida acetica 2 ml
- reactivul se aplica cu un
tampon
- pentru oteluri
inoxidabile si oteluri
cu continut ridicat de
nichel si cobalt

Reactivul Fry :
Clorur cupric: 90 g
Acid clorhidric(1,19): 120g
Ap distilat: 100 ml
Timp de 5-30 min se
nclzeste pn la 200 -
250C. Se lustruieste si se
atac prin stergerea continu
a supraIetei cu o bucat de
pnz nmuiat n solutie. Se
spal apoi proba cu alcool sau
cu acid clorhidric, 1:1
Oteluri carbon
hipoeutectoide
Pune n eviden-
t urmele de de-
Iormare a oteluri-
lor cu continut
sczut de carbon
Reactiv Vilella
- acid azotic 10 ml
- acid clorhidric 20 ml
- glicerina 20 ml

- rezultate bune se obtin prin
lustruiri si atacuri alternative.
nainte de atac, probele se
Iierb in apa. Se adaug in
glicerina acizii unul cate unul.
- pentru aliaje
Fe-Cr,oteluri rapide.
- pentru aliaje
austenitice,
Reactivul poate
conveni daca este
suIicient de
ndelungat timpul
de atac.
Clorura Ierica 10 g

- timp de atac: 30 secunde

- pentru oteluri
inoxidabile

HCl (1,19): 20 ml
Acid azotic(1,40) 10ml
Acid sulIuric 7 ml
Ap distilat: 50 ml

Se utilizeaz rece, durata
de atac 5 min
Pune n evident poro-
zittile, Iulgii, sulIurile,
incluziunile nemetalice,
precum si alte deIecte
de materiale si de
laminare la oteluri .

Analiz
macroscopic
Acid azotic 0.5...1 ml
Ap distilat: 100 ml
Atacul se Iace prin
imersia probei, timp de
30...60 s
Pune n evident
structura sudurilor
Analiz
macroscopic

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

114

FL 4 Rspuns:

Elementele componente ale
microscopului optic
Rolul elementelor componente
1. Sursa de lumin Creeaz razele luminoase
2. Oglinda ReIlect razele luminoase ctre prob
3. Proba metalograIic D inIormatii privind structura metalograIic si deIectele
4. Obiectivul
D imaginea primar, este Iormat dintr-o lentil primar
care determin puterea sa de mrire si o serie de lentile
secundare care au ca scop eliminarea unor neajunsuri.
5. Prisma
Schimb directia de proiectare a imaginii Iormat n
obiectiv, pentru observarea prin ocular
6. ocularul
Mreste imaginea primar dat de obiectiv si corecteaz
unele erori optice.

FL 5 Rspuns:

FE1 Rspuns:

I. a. materialelor metalice; ochiul; lupa; cteva; stereomicroscopul.
b. macroIractograIie; ruperea; mecanice.
c. structurii; microscopului; 50 de ori.
d. probelor; natura; Iorma; termice; mecanice.
II. 1a; 2c; 3c; 4b; 5c; 6a; 7c; 8a.
III . 1A; 2F; 3A; 4F; 5F.
Asemnr
- Prelevarea probelor
- $lefuirea probelor
- Lustruirea probelor
Atacul chimic se face
diferen(iat

Analiza micro. 2
Deosebiri: se efectueaz
numai pe suprafe(e special
pregtite.D indica(ii asupra:
- compozi(iei chimice yi
structurale
- diferitelor defecte
provenite din anumite
procese tehnologice
Mrirea fiind de peste
50 de ori. Atacul chimic este
de durat mai mic.
Analiza macro.1
Deosebiri: se efectueaz pe 3
categorii de suprafe(e metalice:
- suprafe(e naturale rezultate
dup anumite procese tehnologice
- suprafe(e de rupere
- suprafe(e special pregtite
Mrirea fiind de pn la 50 de ori
Atacul chimic este de durat mai
mare fa( de la analiza microscopic
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

115
IV. Razele luminoase de la sursa de lumin cad pe oglind, apoi se reIlect pe supraIata probei, de
aici imaginea Iormat pe obiectiv este transmis prin prism la ocular, ajungnd astIel la ochiul
observatorului.
F L 6 Rspuns:

Figura/Instala(ia
Procedeul de
prelucrare/structur
Elementele componente

Turnarea otelului n
lingotier

1-peretii lingotierei
2-globulite
3-dentrite(transcristalite)
4-cristale centrale sau echiaxe
5-con de depunere (Iormat
din dentrite rupte)
6-retasur

1

2

Otel hipereutectoid
Se poate mbunttii
structura prin
tratamente termice

1. perlita
2. cementita secundar

Otel hipoeutectoid
Se poate mbunttii
Structura prin
deIormare plastic si
tratamente termice

1. perlita
2. Ierita

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

116
FL 7 Rspuns:
a) otel structur de Ierit, b) otel hipoeutectoidic; Ieritperlit , c)otel eutectoidic; perlit; d) otel
hipereutectoidic; perlit cementit sec.
Ferita - solutie solid de carbon n Iier u, cu continut sub 0,04 C, este moale si plastic.
Perlita - amestec mecanic de Ierit si cementit secundar, cu structur lamelar sau globular;
duritate medie, plasticitate satisIctoare si rezilient sczut;
Cementita secundar - compus deIinit (Fe
3
C); Ioarte dur si Iragil; apare sub Iorm de lamele Iine
sau globule (n perlit) si sub Iorm de retea alb, ntotdeauna mpreun cu perlita n
aliajele hipereutectoide.

FL 8 Rspuns:
I si II a) Iont eutectic; structura ledeburit: amestec mecanic, care la temperatura ambiant este
Iormat din perlit si cementit primar; dur si Iragil; nu poate Ii prelucrat prin
aschiere, lovire sau presare.
b) Iont hipoeutectic; structura din perlit ledeburit: perlita- amestec mecanic de Ierit si
cementit secundar, cu structur lamelar sau globular;duritate medie, plasticitate
satisIctoare si rezilient sczut; ledeburit: amestec mecanic, dur si Iragil
c) Iont hipereutectic; structura din ledeburit cementit primar: ledeburita: amestec
mecanic, dur si Iragil; cementita primar: compus deIinit (Fe
3
C); Ioarte dur si Iragil
III.1a; 2c; 3b.
FL 9 Rspuns:
Nr.
crt.
Sarcini de lucru
Rezolvare
elev
Punctaj
Max. obtinut
1 Ce este otelul?
Aliaj Fe-C cu procentul de carbon mai mic de
2,11
10
puncte

2 DeIiniti aliajele metalice?
Aliajele sunt combinatii a dou sau mai multe
elemente chimice n care elementul principal
este totdeauna metal de baz, iar celelalte pot Ii
metale sau nemetale-elemente de aliere
10
puncte

3
Ce este perlita, si ce
caracteristici mecanice
are?
amestec mecanic de Ierit si cementit
secundar, cu structur lamelar sau globular;
duritate medie, plasticitate satisIctoare si
rezilient sczut;
10
puncte

4
Ce este cementita, de cte
Ieluri este si ce caracteris-
tici mecanice are?
compus deIinit (Fe
3
C); cementit secundar si
cementit primar;Ioarte dur si Iragil; C
s
-
apare sub Iorm de lamele Iine sau globule (n
perlit) si sub Iorm de retea alb, ntotdeauna
mpreun cu perlita n aliajele hipereutectoide.
C
p
- apare sub Iorm de lamele de culoare alb,
ntotdeauna mpreun cu ledeburita.
10
puncte

5
Cum se comport
elementele de aliere n
structura otelurilor aliate?
Elementele inerte rmn n stare elementar
dispersate n otel, elementele solubile se dizolv
n Iier Iormnd SSolide iar cele ce reactioneaz
cu carbonul Iormeaz Iie carburi metalice Iie
carburi cementitice, n care o parte din Iier este
substituit de Mn, Cr, sau Mo
10
puncte

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

117
6
DeIiniti martensita, si
enumerati caracteristicile
mecanice?
artensita este o solutie solid suprasaturat de
carbon n Iierul u, deoarece, prin nclzire, acesta
dizolv tot carbonul din austenit. Este un
constituent dur si Iragil.
10
puncte

7
DeIiniti tratamentul
termic de mbunttire la
oteluri?
Tratamentul termic Iormat din clire si revenire
nalt, se numeste mbuntjire
10
puncte

8
DeIiniti tratamentul
termic de revenire,
enumerati constituentii?
tratamentul termic care const n nclzirea
otelurilor clite martensitic la o temperatur
inIerioar temperaturii A
c1
, mentinerea un timp
determinat la temperatura de nclzire dup care
sunt rcite. Constituentii: martensita de revenire,
toostita de revenire, sorbita de revenire.
10
puncte

9
Care sunt propriettile
tehnologice ale
materialelor metalice,
deIiniti-le?
Capacitatea de turnare se reIer la
posibilitatea de a Ii turnat n Iorme,
Deformabilitatea capacitatea materialelor
metalice de a se prelucra prin deIormare plastic
la cald sau la rece (laminare, extrudare, Iorjare).
Sudabilitatea - proprietatea unui material
metalic de a se mbina cu el nsusi sau cu un alt
metal prin sudare.
Prelucrabilitatea prin aychiere proprietatea
unui material metalic de a se prelucra prin
aschiere, respectiv prin strunjire, gurire, Irezare,
10
puncte

Din oIiciu se acord 10 pct

FE 2 Rspuns:
I. proba 2 si proba 4
a) proba 2 revenire nalt: dup clire se Iace nclzire la 650-700
0
C, martensita se
descompune ntr-un amestec de Ierit si cementit numit sorbit de revenire.
proba 4 revenire medie : dup clire, se nclzeste la 350-450
0
C, martensita se descompune
ntr-un amestec de Ierit si cementit secundar numit troostit de revenire,
b) 1. OL hipoeutectoid (Ierita-alb; perlita-negru); 2. Sorbita de revenire (cementita secundar
este globulizat, masa Iiind Ierita); 3. Fonta alb hipereutectic (ledeburit cementita
primar); 4. Troostita de revenire (amestec de Ierit si cementit secundar)
5. Martensit (otelul nclzit la temperaturi: pentru hipoeutectoide A
3
50
0
C, pentru cele
eutectoide si hipereutectoide A
1
50
0
C, apoi rcit n ap la 240
0
C se obtine o structur
aciIorm din austenit numit martensita de clire)
II. 1c; 2a; 3I; 4e; 5d; 6b.

III.
a) 1. Ierita; 2. austenita; 3. cementita secundar; 4. perlita
b) 1.- este moale si plastic, nu are rezistent mecanic mare, se deIormeaz plastic usor.
2.- este moale si plastic, se deIormeaz plastic usor, stabil la temperaturi ~ 727
0
C
3. Ioarte dur si Iragil, apare sub Iorm de lamele sau globule.
4. duritate medie, plasticitate satisIctoare si rezilient sczut.
IV.
a. 1.Iont hipo cu C 4,3; 2.otel hipoeutectoidic (C 0,77); 3.otel hipoeutectoidic (0,1C)
deIormat plastic; 4. otel hipoeutectoidic (0,1C) deIormat si recopt
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

118
b. 1. Cementita secundar, perlita si ledeburita toti constituentii imprim Iontei duritate si
Iragilitate mare. 2. Ferit, perlit se deIormeaz plastic usor. 3. Ferit mult dar alungit prin
deIormare si putin perlit. 4. Dup recoacere cristalele de Ierit sau reIormat n cristale mici
poliedrice. Structura Iiind din Ierit si perlit.
c. 1.Nu; 2. Nu; 3. DeIormare plastic; 4. Tratament termic de recoacere.

FL .10 Rspuns:

Nr.
crt.
Sarcini de lucru
Rezolvare
elev
Punctaj
Max. obtinut
1
Cine conIer inoxidabilitatea sau
rezistenta chimic a otelurilor?
Pelicula Cr
2
O
3
Iormat la
supraIata metalului n contact cu
aerul
10
puncte

2
Care sunt principalele clase de
oteluri inoxidabile?
Oteluri martensitice, Ieritice,
austenitice, austenito-Ieritice
10
puncte

3
Cum se obtine structura
martensitic n cazul unui otel?
Prin tratamentul termic de clire,
nclzire pn n domeniul
austenitic si rcire n ap la
temperatura de 240
0
C
10
puncte

4
Care sunt etapele prin care se
trece pentru un otel cu structur
sorbitic?
Clire si revenire nalt
10
puncte

5
Cum se identiIic deIectele
pieselor turnate din materiale
metalice?
Prin luarea de probe
metalograIice, si analiza lor
macroscopic
10
puncte

6
n cazul otelurilor Ieritice ce se
ntmpl odat cu cresterea
continutului n crom?
Creste rezistenta otelului la
coroziune, se micsoreaz
plasticitatea
10
puncte

7
Cum se obtine o structur Iin
pentru un otel laminat?
Dup deIormarea plastic se
aplic tratamentul termic de
recoacere de recristalizare
10
puncte

8
Care este elementul principal de
aliere al tuturor claselor de
oteluri inoxidabile?
Cromul
10
puncte

9
Cu ce scop se introduce nichelul
n aceste aliaje?
De a mbuntti rezistenta la
coroziune, propriettile mecanice
10
puncte

Din oIiciu se acord
10
puncte

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

119

FL 11 Rezolvare:

Perlit
grosolan

martensit

martensit troostit

martensit

Perlit Iin

troostit

Proba este rcit n curent
de aer pn la 550
0
C
Proba este rcit n ulei
pn la 240
0
C

Proba este rcit n
ap pn la 240
0
C

Proba e rcit n aer
linistit pn la 600
0
C
OLC77-nclzit
la temp. 850
0
C
Se rceste proba n
cuptor pn la 700
0
C

Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

120
FL 12 Rspuns:

Tratamente
termice la OL
nealiate
Constituen(i metalografici
caracteristici
Defecte
Msuri pentru
diminuarea acestor
dificult(i
Recoacerea
Pentru oteluri:Ferita, perlita, cementita
secundar (lamelar sau globular)
Pentru Ionte: cementita secundar,
perlita, ledeburita si cementita primar.
Cresterea
gruntilor
cristalini.
Arderi la limit
de grunti.
Decarburare .
Respectarea
parametrilor de
nclzire
(temperatur, viteza
de nclzire si timpul
de mentinere)
Clirea
Martensita de clire, troostita de clire
Sorbita de clire, bainita.
Fisuri
intercristaline
Arderi
superIiciale

Respectarea
parametrilor de
nclzire si rcire
conIorm diagramei.
Revenirea
Martensita de revenire, troostita de
revenire, sorbita de revenire.
Fisuri
intercristaline
Decarburri
Respectarea
parametrilor de
nclzire si rcire
conIorm diagramei.

FE 3 Rspuns:
I.
O Sunt rezistente la coroziune n medii agresive
O Au conductibilitatea termic mai mic, deci sunt susceptibile la deIormatii n timpul nclzirii
O Au coeIicientul de dilatare termic mai mare, deci au nivel ridicat de tensiuni interne,
implicnd deIormatii mari
O Sunt sensibile la supra nclzire si deci la Iragilizare
O Otelurile martensitice sunt deosebit de dure
II.
a. con8tituent, incl:irii, clit. b. perlit, au8tenitei, cementit 8ecundar, ferit. c.
utili:at,Ni,Mn,Co,Mo.,cromul 16-26. d. procedeul de prelucrare, forte exterioare, forma,
dimen8iunile.
III.
Temp. de nclzire
150-200
0
C
Temp. de nclzire
350-450
0
C
Temp. de nclzire
450-650
0
C
Revenire joas: nu modiIic
structura de clire, otelul
rmne cu structur
martensitic, sunt eliminate
o parte din tensiunile
interne, se mai spune -
detensionare
Revenire medie: modiIic
structura otelului clit, mar-
tensita se descompune ntr-
un amestec de Ierit si
cementit secundar numit
troostit. Are duritate mai
mic dect martensita ns
are elasticitate bun.
Revenirea nalt: modiIic structura
otelului clit, martensita se
descompune ntr-un amestec de
Ierit si cementit secundar numit
sorbit de revenire. Este rezistent,
plastic si tenace.
Profilul: TEHNIC
Nivelul 3

121
BIBLIOGRAFIE

IV.
IV. Structura martensitic a unui otel i conIer elasticitate si tenacitate mare

Troostita de clire este alctuit din lamele de cementit dispuse n rozete ntr-o mas Ieritic.

DeIormarea plastic la rece se aplic otelurilor eutectoide

SulIizarea este un tratament termochimic Iinal ce se aplic naintea revenirii pieselor

Otelurile Ieritice nu se duriIic prin clire.

O A. Tudor, M. Moraru, D. Panturu ndreptar metalografic pentru licee
O Suzana Gdea , Maria Petrescu - Metalurgia fi:ic i 8tudiul metalelor
O Suzana Gdea,F. Oprea, IosiI Tripsa, N. Geru. - Manualul inginerului metalurg Jol. I
O S. Sontea, M. Vldoi, N. Zaharia - Metale i aliafe neferoa8e de turntorie
O Jilveanu, C., Petre, N., (coord), !regtire de ba: in domeniul mecanic. Studiul
materialelor. Tehnologie, Editura LVS Crepuscul Phare 2000
O Mrscu-Klein, V., (2004), Materiale indu8triale, Universitatea Tran8ilvania, Brasov
O Moraru, I., (coord), (2002), Tehnologia elaborrii i prelucrrii 8emifabricatelor,
Editura Sigma, Bucuresti
O Nanu, A., (1977), Tehnologia materialelor, Editura Didactic si Pedagogic, Bucuresti
O Trusculeanu, M., Ieremia, A., Oteluri inoxidabile i refractare, Editura Tehnic
O Colectia revistei ,,T&T``-Revist de inIormare Tehnic si Tehnologie 2001-2005.
O www.Iorus.ro
O http://stud.usv.ro
O www.sudur.ro
O www.asr.ro
O www.welding.com

F
A
F
F
A

Structuri Metalografice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Structuri Metalografice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modulul : STRUCTURI METALOGRAFICE clasa a XII- a Ruta progresiv

Fig.63 Diagrama de echilibru a sistemului Fe-C

Modulul : STRUCTURI METALOGRAFICE clasa a XII- a Ruta progresiv

Iormeaz numai elementele curaze atomice

Modulul : STRUCTURI METALOGRAFICE clasa a XII- a Ruta progresiv

Modulul : STRUCTURI METALOGRAFICE clasa a XII- a Ruta progresiv

Modulul : STRUCTURI METALOGRAFICE clasa a XII- a Ruta progresiv

Modulul : STRUCTURI METALOGRAFICE clasa a XII- a Ruta progresiv

Prin recoacere se ntelege tratamentul termic care const n nclzirea materialului la o

RECOACERI CU TRANSFORMRI DE FAZ N STARE SOLID

Clirea este tratamentul termic care const n nclzirea otelurilor la o temperatur n

Modulul : STRUCTURI METALOGRAFICE clasa a XII- a Ruta progresiv

Tratamentele termochimice constau n modiIicri dirijate ale compozitiei chimice si

S-ar putea să vă placă și