Educatia adultilor in Romania

Studenti:
-

Gongeanu Anca

Nicuta Alexandra Mihaela - Tataru Alexandra

1.De la educatia copiilor la educatia adultilor

Educatia omului se realizeaza in prima perioada a vietii omului, adica in copilarie. Treptat, munca industriala schimba puternic intregul continut al vietii, educatia fiind nevoita sa se prelungeasca peste varsta copilariei. In Danemarca, in 1949 are loc Conferinta Internationala de Educatie a Adultilor la care participa 25 de tari. Se incearca o stabilire a unor obiective specifice exprimate prin: nasterea unei culturi comune, redarea increderii in valorile umanitatii; redarea increderii individului in sentimentul apartenentei la comunitate. Conferinta Internationala a Adultilor din 1949 face cativa pasi importanti prin considerarea educatiei adultilor drept ceva foarte important pentru societate, pentru stat nu doar pentru individ, iar ameliorarea conditiilor de viata se poate face prin aceasta educatie. Urmatoarea Conferinta Internationala a Educatiei Adultilor are loc in Canada in 1960. Numarul tarilor participante este de 50, fiind reprezentate toate continentele. Problematica supusa atentiei a vizat educatia permanenta care a tins sa se confunde cu educatia adultilor. Alfabetizarea si dezvoltarea rurala au avut un rol predominant. Din punct de vedere teoretic, s-a incercat abordarea unor aspecte fundamentale ale educatiei adultilor cum ar fi aptitudinile de invatare in starea adulta, trebuintele indivizilor, educatia permanenta si educatia adultilor, organizarea unor institutii prin care sa se asigure educatia adultilor. Viziunea traditionala despre educatiei nu s-a depasit si anume ca aceasta se realizeaza in scoala,iar in stadiul de adult avem de a face mai mult cu profesionalizarea sau ameliorarea unor deprinderi practice si nu de schimbare a unor mentalitati,a unor moduri de a gandi si actiona. La o alta Conferinta Internationala a Educatiei Adultilor ce a avut loc in Japonia in 1972 sau abordat teme noi cum ar fi: relatia educatiei permanente-educatia adultilor; integrarea educatiei adultilor in sistemul general de educatie; educatia adultilor si obiectivele economice, sociale si politice; metodologia educatiei adultilor; personalul specializat pentru educatia de acest tip etc. Insa noi pasi in intelegerea educatiei adultilor se vor face in Conferinta Internationala pentru Educatia Adultilor de la Paris 1985, prin conturarea mai corecta a relatiei educatia permanentaeducatia adultilor, politicile privind educatia adultilor, lupta contra analfabetismul ui functional.

1.1.Dimensiuni ale conceptului de educatia adultilor Educatia este constructia si reconstructia continua a unui model interior de cunoastere, apreciere si actiune in raport cu lumea in care traim. Ea este totodata un proces de umanizare prin care indivizii dobandesc noi calitati umane cu ajutorul carora pot stabili un echilibru relativ stabil cu mediul social, cultural, profesional, natural etc. Educatia adultilor consta in acele schimbari majore din modelul interior al lumii noastre, sub presiunea evolutiei evenimentelor din afara si din launtrul nostru. Foarte important pentru dezvoltarea adultului este evolutia capacitatilor intelectuale ale acestora, stadiul in care se afla aceste capacitati. Desi se stie foarte putin despre aceasta, cert este ca adultetea nu duce la o degradare sau deteriorare a acestor capacitati decat foarte tarziu. Experientele recente releva insa ca nu toti adultii sunt capabili de operatii logice formale. Aceleasi experimente mai pun in evidenta ca nivelul intelectual nu e omogen, el este concret intrun dommeniu si operational formal in altul si ca nu e o corelatie directa intre nivelul de scolarizare si nivelul de dezvoltare a operatiunilor logice, desi o scolarizare mai redusa poate implica un nivel logic mai deteriorat. Activitatea de dezvoltare a cunoasterii, de exemplu, nu poate face abstractie de modul cum evolueaza la adulti continutul pregatirii, fondul de informatii stiintifice asimilate in procesul de pregatire scolara. Adultul nu se situeaza totdeauna la nivelul logic pe care l-ar putea atinge. Mai mult, un numar destul de mare de adulti se situeaza la un nivel intermediar intre stadiul concret si cel logic, ceea ce duce la fixatie si perceptie a imediatului, la caracterul de tatonare al cunoasterii (incercare si eroare).

1.2.Pentru o educatie a adultilor la nivelul civilizatiei contemporane Ratiunea educatiei adultilor este inteleasa ca judecarea civilizatiei omului de azi ca interogatie asupra a ceea ce se intampla cu subiectul istoriei, asupra a ceea ce se face concret in universul uman, a posibilelor alternative deschise si a alegerilor, a optiunilor necesare a se face din perspectiva mostenirii trecutului si a cerintelor viitorului. Civilizatia ne apare atat un produs, cat si un proces al activitatii umane, desi intelegerea acesteia trebuie sa porneasca de la intelegerea omului. Pe de alta parte insa, intelegerea omului este conditionata de activitatea lui intr-o civilizatie data. Civilizatia contemporana semnifica modul de a schimba si utiliza factorii naturali existenti si de a-i integra in viata si activitatea umana

proprie. Noua rationalitate in civilizatia contemporana tinde tot mai mult sa fie o modificare prin schimbarea schemei de actiune o adaptare accelerata a schemelor logice la experientele sensibile realizate si a acestora la noile structuri intelectuale. Educatia adultilor ni se dezvaluie astfel in dualitatea ei:ca practica in sensul de ceea ce se face ca activitatea sensibila, concreta, si ca univers de simboluri derivate din practica si rezultate prin repetare care dau semnificatie actiunilor de educare si a tuturor activitatilor desfasurate de acestia. Dezvoltarea cunoasterii stiintifice indeplinind rolul de structura fundamentala in educatia adultilor, si deci a intregii activitati a acestora, este ordonata la randul ei, atat pe verticala, cuprinzand expresia generalului din relatiile si institutiile sociale sub forma principiilor, categoriilor, idealului si a informatiilor, a obiceiurilor, practicilor, deprinderilor,cat si pe orizontala, unde este cuprins faptul de educatie, actiunea educativa individuala si colectiva. Faptul de educatie este in acest context, intersectia dintre cunostintele sistematice si cele comune, iar actiunea de educate unitatea educat-educator din care sa rezulte o depasire a starii anterioare. Acesta apare, prin urmare, ca o expresie directa a cunostintelor asimilate si transpuse in practica in activitatea cotidiana, prin comportari si atitudini, dar ele sunt totodata si punctul de plecare pentru noi fapte.

2.Cum construim si realizam programele de educatie a adultilor

2.1.Logica si psihologia in organizarea si desfasurarea educatiei adultilor Cum invata adultii? Adultii pot invata din experienta anterioara atat personala cat si a altora, din unele consecinte, dintr-o carte, din ceea ce vede intr-un film, in tramvai sau pe strada,

dar mai ales din ceea ce realizeaza, lucreaza, munceste. Educatia adultilor nu se limiteaza la asimilare, interiorizare, dezvoltare ci se refera si la restructurare, generalizare: ,, Invatarea la adulti, ca de altfel, procesul de educatie in ansamblu este si un transfer de probleme care implica achizitia de abilitate, de indemanare, intelegeri si atitudini ale subiectului in situatii tipice de influentare"( Vintanu,1998,30). Situatiile de invatare la adulti au urmatoarele caracteristici: au la baza o relatie de cunoastere, valorizare sau de comportare presupun conditii, mijloace si norme precise de desfasurare, decizii, conducere, executie, apreciere si atitudini constau intr-o suma de fapte ce asigura transformarile necesare in cunoasterea, activitatea si atitudinile adultului. (Vintanu,1998,32) 2.2.Cum organizam activitatile pentru dezvoltarea cunoasterii la adulti

Cum este lectia in cazul adultilor? Nu este in stilul traditional, ea alcatuieste un ansamblu de idei, concepte, principii si deprinderi ce sunt utilizate intr-o anumita unitate de timp cu un anumit grup de oameni. Are o mare deschidere spre practica si spre fructificarea experientei personale. Vintanu identifica urmatoarele tipuri de lectii pentru educatia adultilor: Ce pun accentul pe lector (organizator) avand urmatoarea structura

a) pregatirea ( lectorul si cursantii reamintesc idei, fapte, experiente trecute) b) prezentarea (lectorul si cursantii prezinta fapte, experiente, idei noi) c) compararea ( lectorul si cursantii compara faptele, experientele, ideile anterioare cu cele noii) d) generalizarea ( lectorul si cursantii extind ideile asupra unei arii mari de fapte, fenomene) e) aplicatia (lectorul si cursantii prezinta zona de aplicatie a ideilor in diferite domenii)

Ce pun accentul pe cursanti

a) preparare (cursantii prezinta o gama de fapte, experiente, idei) b) problematizare I ( cursantii impreuna cu lectorul contureaza noile probleme ce se nasc din faptele, experientele, ideile enumerate) c) rezolvare (cursantii impreuna cu lectorul rezolva problemele puse) d) comparare (cursantii compara diferite cazuri in rezolvarea problemelor) e) generalizare ( cursantii si lectorul extind sfera problemelor si solutiilor) f) aplicatie (cursantii aplica ideile si schemele de rezolvare la noile probleme pentru a determina sfera de aplicatie a lor) g) problematizare II (lectorul releva contradictiile, elementele ramase neclarificate si care urmeaza a fi clarificate in lectiile urmatoare) .(Vintanu,1998,39-40)

2.2.1 Metoda si metodologie in educatia adultilor Se utilizeaza metode bazate pe participarea activa, interesul direct si creativitate.

Obiective --------------->

Metode practice demonstrative <-----------------Continuturi | | Metoda interogat

Metoda expozitiva

Interstructurare

2.2.2 Sensibilizarea si crearea situatiei de receptivitate

Sensibilizarea se produce ca urmare a unui moment emotional prin implicarea experientei personale si punerea in lucru a unor resurse motivationale. Astfel cursantii vor recunoaste fenomenul in care sunt implicati si vor fi interesati de el intr-un mod personal.Un rol esential il are crearea situatiei problema care sa solicite gasirea unei strategii pentru rezolvarea problemei date,

totusi, situatia data trebuie sa ofere posibilitatea trecerii de la o motivatie interioara la o realizare superioara.

2.2.3. Angajarea personala in actiune

Este bazata pe interesele si pe gradul in care o activitate corespunde intereselor cursantilor. Angajarea intr-o sarcina difera in functie de potentialul cursantilor in momentul desfasurarii sarcinii si de modul in care problemele propuse motiveaza potentialul. Se recomanda o cunoastere aprofundata a capacitatilor cognitive, afective sau volitive a participantilor.

3. Adultii in universitate Formarea adultilor nu se poate reduce la organizarea de cursuri, ateliere si alte tipuri de programe pentru persoanele care vor sa-si largeasca orizontul sau sa-si regandeasca scenarile de viata. Exista o categorie de adulti dispusi sa inceapa mai tarziu sau sa continue, dupa intrerupere, o formatie universitara solida ori preocupati de perfectionarea acestei formatii universitare initiale. Aceasta tendinta s-a conturat in anii 70, ca raspuns la cerintele unor categorii de populate care nu si-au putut implini proiectele de formare in anii tineretii, dar care doreau sa le desavarseasca. Progresele economice si sociale de dupa razboi, nevoia de personal calificat pentru industrie au condus la promovarea unor strategii de piata interna a muncii, favorizand accederea din interiorul intreprinderii, dezvoltarea unor filiere de formare continua a propriilor salariati, prin studii superioare. In Franta dupa miscarile din 1968 care au deschis universitatea spre categorii tot mai largi de tineri, legile Faure si Savary au identificat o noua misiune(sociala) a scolii superioare: orientarea spre noi publicuri, adaptarea sistemului de formare la nevoile unei categorii pana atunci ne luate in seama-adultii. In conditiile economice de piata, noua misiune a universitatii a devenit aceea de a-si asuma formarea cotinua a individului, de-a lungul intregii vieti. Universitea a fost nevoita sa-si schimbe strategia. In loc sa se adreseze numai celor interesati de oferta sa clasica, noua abordare a insemnat studierea nevoilor de formare ale noilor clienti, ajustarea ofertei la cerinte. Au aparut in mai multe universitati servicii de formare continua, asumandu-si misiunea de a tine legatura cu intreprinderile, de a identifica nevoile acestora, de a gestiona impreuna aceasta actiune complexa. Rezultatele nu au intarziat sa apara. In Franta 58% dintre salariati isi continua studiile. Formarea continua se prezinta ca un sistem hibrid: serviciile specializate de educatie a adultilor din universitati nu au un rol pedagogic clar definit, ele functioneaza in paralel, uneori coopereaza cu servicii similare private, misiunea lor nu este uneori bine articulata. Recrutarea are nevoie sa fie ameliorata, recunoasterea sau echivalarea diplomelor reprezinta uneori o operatie dificila, norele de alternanta dintre perioadele de formare si cele de activitate sunt inca imprecis stabilite. Cum se prezinta situatia studentilor-adulti in diferite tari europene? Un raport al OCDE(Organizatia de Cooperare si Dezvoltare Economica) despre adultii din universitate ne
8

releva fatul ca numarul lor creste an de an. Suedia, de exemplu, a deschis larg portile studentiloradulti, situandu-se in avangarda acestei miscari. Statele Unite cunosc o cerere crescanda de educatie permanenta, iar in Germania numarul celor care urmeaza universitati populare pentru a dobandi o diploma este de peste 8 milioana. In Germania si Austria, proportia studentilor-adulti este de aproximativ 10% din efectivul total de studenti. In Franta a crescut considerabil numarul acestora, in ultimii ani 20-30%. In Finlanda si Anglia, procentajul este de 10-20%. In Statele Unite si Canada se estimeaza ca ar exista peste 50%. Conditiile care au facut sa creasca numarul studentilor-adulti sunt normele liberale de admitere din universitati, largirea formei de studiu cu timp partial, ajutoarele financiare oferite de stat. sase factori determna aceasta noua politica universitara: Varsta; Nivelul studilor initiale; Sexul; Originea sociala; Activitatea profesionala; Situatia familiala. O cercetare in cateva tari europene(Austria, Franta, Finlanda, Germania, Suedia), dar si Statele Unite s Canada a relevat faptul ca grupul cel mai numeros in toate tarile, este a celor tineri, cu varste cuprinse intre 25 si 30 de ani, mai multi barbati decat femei. Ce s-a intamplat in Romania dupa 1989? Productia de lucrari teoretice cu caracter social-pedagogic, in primii ani de dupa schimbarea din 1989, a fost redusa. Nu au existat manualele scrise sau nu s-au putut tipari. Este nevoie de o reforma a educatei adultior, conchide profesorul George Vaideanu, de o revgorare sau o sporire a coerentei si eficientei sistemuluicu preocuparea inscrierii sau reinscrierii in contextul european.(Adrian Neacsu Educatia Adultior p.74)

Este nevoie de un efort de refacere spirituala, chemandu-se oamanii cu adevarat valorosi sa se implice. Este aproape sigur, scria profesorul iasean in 1992, ca Romania va adera la Consiliul Mondial al Educatiei Adultilor(ONG cu statut A pe langa UNESCO) si ca va inaugura un benefic sistem de relatii cu organisme cum sunt Consiliul Europei si UNESCO. Pentru a pregati aceste racordari este necesara insa o reforma a educatiei sociale. Iata cateva dintre propunerile profesorului George Vaideanu: demersul trebuie sa fie global, bazat pe interdisciplinaritate, pe principii cum sunt educatia permanenta, pregatirea pentru autoinvatarea eficienta si evaluarea realista; crearea unui centru pentru problematica educatiei adultilor, capabil sa eleboreze un document filosofico-pedagogic, care sa trateze startegie viitoare in acest domeniu etc. C.Schifirnet(1992) gaseste ca avem nevoie de o strategie de resocializare a persoanelor aflate in dificultate, in aceasta perioada de tranzitie. Somajul, varsta a treia, tanarul adult, acestea sunt teme care ar trebui sa preocupe specialistii in aceasta perioada de recesiune. Dupa aceste tatonari si incercari de repozitionare de inceput, educatia adultilor se reorganizeaza si se revigoreaza. Se pot inregistra doua tipuri de actiuni: Prima ar fi aceea de recuperare a traditiei si de relansare a unor reusite din trecut. In aceasta categorie ar trebui consemnata initiativa de reactivare a Societatii pentru invatatura poporului roman. Fondata in 1866 si desfiintata in 1948, aceasta actiune pedagogica a avut intre obiective, instruirea si educarea adultilor prin cursuri generale si prin propagarea cunostintelor profesionale. Al doilea tip de actiune a constat in revigorarea institutiilor vechi sau infiitarea de institutii noi, dupa modelul occidental. Acelasi C.Schifirnet ne informeaza despre organizarea unor ateliere de formare a managerilor in educatia adultilor, sub genericul formarea formatorilor. In aceste ateliere se utilizeaza tehnici interactive ca dialogul nonverbal si discutia de grup. Ce constata? Prea multa gesticulatie, lipsa deprinderilor de a comunica, excesul de verbalism, o intelegere redusa a rolului si resurselor managerului cultural. Din discutii cu participantii la asemenea activitati rezulta ca acestia au identificat urmatoarele metode eficiente de educatie a adultilor: dialogul, seminariile si discutiile libere, filmele documentare si demonstratiile, mesele rotunde, atelierele tematice, etc.

10

Un rol deosebit in relansarea educatiei adultilor l-a avut Institutul de Cooperare Internationala al Asociatiei Universitatilor Populare Germane, care si-a inceput activitatea in 1993, cu scopul de a promova educatia adultilor I Romania, avand un rol decisiv in sprijinirea institutiilor din domeniu prin programe de pregatire a personalului didactic, de formare si de monitorizare a unei retele nationale de institutii de educatie a adultilor si de sustinere a parteneriatelor intre institutiile nationale si institutiile intarnationale de profil.(Sava, Matache, 2003) Adrian Neculau"Educatia adultilor" edPolirom 2004

11

Bibliografie

A. Neculau - Educatia Adultilor- Editura Polirom Iasi 2004 N. Vintanu- Educatia Adultilor- Editura Didactica si Pedagogica- Bucuresti 1998

12