Adriana Ri!

inoveanu

Valentin-Emil Vasiliu

\J

TICA SPECIALITATII, ,

EDITURA UNIVERSITATII NATIONALE DE APARARE

(RECUNOSCUTA DE CON8IUUL M'J1ONALAL CERCETMII
fI1INJ1F1CE DIN tNvATAllANTuL SUPERIOR CNC818) ., "
,"

C10LECr~

{~~ IJ A UNIVERSITATII
, NATIONALE
,
BUCURE~TI, 2005
DE APARARE
DIDACTICA SPECIALITATII
,
........,~ , ,,....,-.....,."':>"~~

, /'l.
;C;.;i.. N1.-OIM.:J
j}~?J~'
Pt'bt ~

BIBLIOTECA
Nr. iuv.!I 3D 1

M.Ap.
V.I ' f'-'r C.. 4.Y .

Editura Universitalii Nalionale de Aparare

BUCURE~TI 2005
 Caperta: p.c. Elena PLESANU

CONTRIBUTIA AUTOIULOR LA ELABORAREA LUCRARII CUPRINS

ESTE URMATOAREA:
. .mamte
Cuvant . ,.. 5
Conf.univ.dr. Elena Istrate: cap.!; cap.2, paragrajide 2.1., CAPITOLUL I ..
2.2.;cap.3, paragrajele 3.1., parfial paragra(ul 3.2.; cap.S, Didactica generala ~i didacticile speciale (metodlclle) 7
paragrc(jele 5.1., 5.2., 5.5.; cap.7, paragrafele 7.1., 7.2.; cap.9;
cap.lO,paragrC({ele 10.1.,10.2., 10.3., 10.4., 10.5. CAPITOLUL II ~ ~.. . , .
Obiective ale predarii - Invataru dlsclplinelor de
Coloncl (I') asist.univ. Vasiliu Valcntin-Emil: cap.2, paragrafele mva~t~
,aman. t , . ,..,.., 22
2.3., 2.4.; cap.4; cap.S, paragrc(jele 5.3., 5.4., 5.6., 5.7., 5.8.; cap.6;
cap.7,paragrajitl7.4.; cap.8. CAPITOLUL III . ~~ . 5
Continuturile Invatarii discipline lor de Jnvatamant.. 4
Asist. univ. drd. Adl'iana Ri~noveanu: cap.3, parfial paragrafitl
3.2.; cap.7, paragrc((ele 7.3., 7.5.; cap.lO, paragrafele 10.7., 10.8 CAPITOLUL IV . I't~t" 61
anexa F. Principii Ie didactice. Aplicarea lor In predarea specla I a.II .
CAPITOLUL V ~
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei Metode didactice folosite In predarea - mvatarea 78
ISTRA TE, ELENA disciplinelor de Invatamant ,
Didactica specialWitii / Elena lstrate, Adriana
CAPITOLUL VI ~ ~.
RI~noveanu, Valentin-Emil Vasiliu. - Bllcure~ti: Editllra
Metodologia integr~rii mijloacelor de mvatamant m 118
Universitatii Nationale de Apal'al'e, 2005
predarea Specialitatll ,, , , .
ISBN 973-663-158-3
I. Ri~noveanll, Adriana CAPITOLUL VII... ~ ~ ..
II. Vasiliu, Valentin Lectia - forma de baza a organizarii predaru - mvataru
'. I'IneIor de mv a~ta~ma'nt
disclp . .. . 131

CAPITOLUL VIII .. 153

Toate drepturile asupra pl'ezentei editii sunt rezervate Univel'sitatii
Evaluarea cuno~tintelor prin teste dOclmologlce .
Nationale de Aparare
CAPITOLUL IX .. . 166
Proiectarea activitatli dldactlce , .
Respansabilitatea privind con/inutul lucrar;; revine in
tatahtate mttari/or
CAPITOLUL X .. . ~ .. 181
Activitati extradidactice In studlul speclalitatll 95
Anexe ,.' , , 1
 In scopul pregatirii psihopedagogice ~i metodice a
viitoarelor cadre didactice, in planul de invalamant al
Departamentului pentru Pregatirea Personalului Didactic, s-a
introdus, incepand din anul universitar 2003-2004, in
curriculum-ul obligatoriu (trunchiul comun) disciplina
"Didactica specialitalii". Aceastl'i disciplina pedagogica se
studiazl'i in anuf III, in semestrul 5 (+ semestrul 6 pentru dubla
specializare), timp de 42 de ore (28 ore de curs + 14 ore de
lucrari practice).
Potrivit planului de invl'ilamant al departamentului pentru
pregatirea personalului didactic, acestei discipline i se atribuie
4 unitalide credit transferabile (+4 la a doua specializare).
Mergand pe Iinia continuitalii curriculare, predarea-
Invalarea acestei discipline presupune studiul anterior al
psihologiei educaliei ~i al pedagogiei.
Complementara cursului de didactica specialitl'ilii este
practica pedagogica a studenlilor, desta~urata sub Indrumarea
cadrelor didactice, cu rolul de mentori, in semestrul 6 (4 ore
saptamanal) ~i in semestrul 7 (pentru a doua specializare), in
total 112 ore.
Pentru a veni in sprijinul viitOlilor profesori, pentru ca
acqtia, la sfar~itul facllltalii, sa ~tie cum sa procedeze in
predarea-invalarea specialitalii lor, Departamentul pentru
Pregatirea Personalului Didactic din cadrul U.N.Ap. a elaborat
manualul "Didactica specialitalii".
Prin conlinutul ~i modalitatea de strllcturare, lucrarea se
dore~te a fi un ghid practic pentru stlldenli, dar ~i un instrument
util pentru cadrele didactice din invalamantul preuniversitar ~i
din instituliile militare de invalamant, dornice sa-~i
imbogateasca orizontul cunoa~terii In domenilll didacticii
special itati i.
Bazata pe surse bibliografice actualizate, pe experienla
semnificativa a unor cadre didactice participante fa cursurile de
 perfectionare psihopedagogica ~i metodica, pe experienta
personala a autorilor, lucrarea sugereaza solutii, exemple, idei de
optimizare a demersului metodic al diferitelor forme de
organizare a predarii-invatarii specialiUitii.
Pentru a veni in sprijinul practicii ~colare, am accentuat
caracterul aplicativ al lucrarii, atat prin aplicatiile propuse
studentilor spre rezolvare, cat ~i prin oferirea de modele de
proiecte didactice pentru diferite discipline de invatamant,
tipuri de situatii-problema, studii de caz, tipuri de intrebari
utilizate in conversatia euristica, variante de teste docimologice
pentru eV,aluarea performantelor ~colare, ghid de comportare a
profesorului in clasa etc. /
Folosirea acestui manual precum ~i a altor lucrari de
profil Ie va permite atilt studentilor, cat ~icadrelor didactice 0
abordare complexa a problematicii aplicarii teoriei generale a
instmirii in predarea-invatarea disciplinelor de invatamilnt,
constituind in acela~i timp ~i un prilej de reflectie personala
asupra metodologiei predarii fiecarui obiect de studiu.
CAPITOLUL I
DIDACTICA GENERALA ~I DIDACTICILE SPECIALE
1,1. Didactica teoria generala a
procesului de invfqamant
Cuvantul "didactica" provine din termenii grece~ti didaskein= a
invata' didaktieos = instructie, instruire; didasko = invalare,
invaia~ant didaetike = arta' invatarii. Sfera de cuprindere a
con~eptului' de didactica este legata 'de problematica procesului de
predare-inva1are,
Conceptul "didactica" a fost introdus de catre pedagogul ceh
Jan Amos Comenius (1592-1670) prin lucrarea sa "Didaetiea magna",
publicata in anul 1632 in Iimba ceha, in anul 1657 in Iimba latina ~i
tradusa in Iimba romana la sfar~itul secolului XIX. Semnifica1ia iniliala
pe care Comenius 0 atribuia termenului de "didactica" era aceea de
arta a predarii, "aria universala de a-I invata pe to!i totul" sau "".un
mod sigur i exeelent de a infiinta asemenea eoli in toate comunele,
oraele i satele oriearei tari eretine, in care tot tineretu/, de ambele
sexe, fara niei 0 deosebire, sa fie instruit in tiinte, calauzit spre
moravuri bune i plin de evlavie, iar in aeest chip sa fie indrumat in
anii tinere!ii spre toate eele neeesare vietHprezente i celei vHtoare i
aeeasta concis, placut i temeinic".
J.A. Comenius a adus contribulii remarcabile la fundamentarea
teoriei ~i practicii instrucliei, fiind preocupat indeosebi de problemele
legate de obiectivele, principiile, conlinutul,' metodele ~i formele de
organizare a muncii instructiv-educative.
A promovat ~i sus\inut 0 serie de principii didactice care sa
asigure 0 cunoa~tere ralionala:
educarea cunoa~terii urmand drumul "de la concret la
abstract", "de la particular la general", "de la u~or la greu", "de
la cunoscut la necunoscut", "de la apropiat la indepMat", totul
 facandu-se prin "observatie practica" sau )ntuitie", aceasta
din urma fiind "regula de aur" a instructiei;
rolul intuitiei in investigarea naturii;
respectarea progresivitatii in patrunderea necunoscutului;
realizarea unui invatamant treptat, gradat ~i concentric,
reglementari care impuneau elaborarea riguroasa a unor
planuri ~iprograme de invatamfmt;
rolul activizarii prin exercitiul virtutilor morale;
promovarea spiritului metodic in activitatea de ~colarizare;
caracterul sistematic al instructiei , etc.
Opera lui Comenius a foat continuata de alti pedagogi cum
sunt: J.J. Rousseau (1712-1778), J.H. Pestalozzi (1746-1827), St.L.
Roth (1796-1849), FAW. Diesterweg (1790-1866), K.D. U~inski
(1823-1870), J.F. Herbart (1776-1841) ~.a.
. Astazi termenul de didactica a capatat tot mai mult intelesul
de: ~tiinta sau teorie a procesului de invatamant; ~tiinta sau teorie a
predarii ~i invatarii in toate formele ~i pe toate treptele invatamantului;
teoria conducerii procesului de predare-invatare sau teoria general a a
instruirii.
Didactica ~tiintifica sintetizeaza toate datele cu semnificati~
pedagogica ale altor ~tiinte (psihologie, sociologie, teoria comunicarii,
teoria informatiei, cibernetica, teoria conducerii ~tiintifice a activitatilor
socio-umane, praxiologia etc,) ~i ofera 0 imagine de ansamblu asupra
procesului de invatamant in ceea ce prive~te obiectivele, principiile ~i
continutul, metodele ~i mijloacele, formele de organizare ~i evaluare,
. implicate in organizarea ~i desfa~urarea acestui proces. Ea porne~te
de la 0 a.numeconceptie psihologica, ~tiintifica a invatarii.
In pedagogia contemporana conceptului de "didactica" i se
atribuie diferite acceptiuni. 0 definitie primara a didacticii este oferita
de Wincenty Okon care considera ca obiectul de studiu al didacticii
este:
sa analizeze scopurile ~i continutul instructiei, procesul de
invatamant ~i principii Ie acestuia;
sa fie cunoscute: metodele ~i mijloacele de invatamant,
organizarea invatamantului, organizarea in clase mi.xte ~i
planificarea muncii didactice, personalitatea profesorulUl;
intrucat didactica studiaza procesul de invitimant ~i
instructia, care sunt acceptiunile actuale ale acestor
termeni?
invitamantul ca principala forma de organizare a educatiei,
poate fi definit astfel:
"Domeniu In care este va/orificata structura actiunii
educafiona/e /a nive/u/ core/atiei functiona/e dintre cadre/e
didactfce i e/evi, exersata In numeroase i variate situatii
educative" (G, Mialaret, 1992, pp.14-15);
ansamblul institutiilor ~colare dintr-o tara, care participa la
angajarea arhitecturii ~colare prin proiectarea unor cicluri,
orientari, filiere, realizabile la nivelul unor structuri specifice
.educatiei/instruirii formaIe dar ~i neformale (Dictionnaire
encyciopedique de I'education et de /a formation, 1994, p. 956);
0 forma sistematica ~i organizata de desfa~urare a
ansamblului procesual predare-invatare (presupunand a~adar
interactiunea personalitatilor celor doua entiU'lti psihologice
implicate, profesorul ~i elevii), orientata finalist, transpusa
pragmatic printr-o serie de metode ~i procedee ~i supusa
legilor evaluarii (R. lucu, 2001, p, 69).
Procesul de invatamant este deosebit de complex, Este un
proces progresiv (planiricat ~i sistematic organizat, metodic ~i
intensiv) de introducere a elevului in tainele cunoa~terii ~i actiunii
umane. EI a fost analizat din diverse unghiuri de vedere, Profesorul
Dan Potolea (1991) propune urmatoarele moduri de abordare a
procesului de invatamant:
a, abordarea structurala, care cuprinde urmatoarele
componente: finalitati, continuturi, timp, relatii educationale
(profesor-elev/student), metode ~i mijloace, modalitati de
organizare a activitati10r ~ievaluare;
 b, abor~are~ yrocesuala, care desemneaza planul dinamic al
d~sfa~urarll procesului de invatamant; el poate fi analizat la
mvel de faz,e(proiectare, implementare sau realizare efectiva,
eV~I~are) ~I procese (predare, invatare, evaluare).
v v ~ctlvltat~a specifica realizata in cadrul procesului de
Invatamant este Instruirea,
, Etimolog~a cuvantului, - instructio, in limba latina, inseamna
aranJ~r~, ame,n~Jare,c?nstrUire - define~te 0 actiune complex8 ce
~on~ta I~ lla. tfl"!lfe pe cmeva - copil, tanar, adult -Ia coala pentru a-I
mva!a I a-I aSlgura In principal, 0 cultura (...) sub lndrumarea cuiva"
(Okon, w., 1974, p, 9),
In~truire~ desemneaza, dupa expresia lui Skinner
llconst~ucJ1a.unel structuri cognitive operafionale", Astfel, instruire~
reprezlnta llmsumarea unui corp de informatii lntr-o maniera In care sa
declan~eze ~/a~orare~ ~nor structuri i procese in/electuale
?p~r~!lonale I sa contflbUle la dezvoltarea potentialului in/electual al
mdlvldulul' (R. lucu, 2001, p. 31). ' didactica/metodica predarii chimiei;
. ?idactica reprezinta azi 0 ramura complexa a ~tiintelor
ed~catlel care studiaz8 ~i fundamenteaz8 ~tiintific ana'liza
prOl~ctar~a, d~sfa~urarea ~ievaluarea predarii ~i invat~rii ca proce~
de l,nstrUl:e ~I educare atat in ~coli ~i alte institutii, cat ~i prin
automstrulre. ' invatamant, definite la nivelul teoriei instruirii (didacticii generale) in
. Didactica. m~d,~rna incorporeaza intreaga sfera de
~uprlndere a ?Idacticil clasice, extinzandu-~i continutul prin
I~cluderea a, ~Ol t~me, ~um ar fi: didactica adu1tilor, invatarea cu
aJ~~orulma~In~~or,Instrulrea ~i ~utoinstruirea asistate de c~lculator,
utlllzarea. mljloacelor. t~hmce de instruire,
v programarea
pedag~glca, ,alte modalltatl de organizare a activitatilor instructiv-
educative (Miron lonescu, loan Radu, 2001, p. 23),
1.2, Didacticile speciale (metodicile) -
aplicarea didacticii generale
Didactica specialita\ii, didactica speciala sau didactica
aplicata este 0 disciplina ~tiintifica, componenta a sistemului ~tiintelor
pedagogice, care are ca obiect studierea organizarii ~i desfa~urarii
I procesului de inva\amant - ca proces instructiv-educativ - la un anumit
obiect din planul de invatamant (Dictionar de pedagogie, EDP, 1979,
p.289).
Alaturi de ~tiintele pedagogice aplicative pe domenii de
activitate ~i ~tiintele pedagogice aplicative pe perioade de varsta se
inscriu ~tiintele pedagogice aplicative pe discipline de inva\amant
(metodica/didactica specialitatii):
didactica/metodica predarii limbii ~i literaturii romane;
didactica/metodica predarii matematicii;
didactica/metodica predarii fizicii;
didactica/metodica predarii psihologiei;
didactica/metodica predarii educa\iei fizice etc,
Didactica/metodica predarii specialita\ii este 0 didactica
aplicata, care urmare~te valorificarea fundamentelor procesului de
activitatea de predare-invatare-evaluare a diferitelor obiecte de studiu
cuprinse in planul-cadru de invatamant. Ea orienteaza proiectarea ~i
realizarea activitatii de predare-invatare-evaluare in diferite situatii
concrete: trepte, ani, semestre ~colare,
Didactica/metodica predarii specialita\ii este 0 disciplina
~tiin\ifica aplicativa ~i totodata normativa, Ea studiaza nu numai
procesul de transmitere a cuno~tintelor, a formarii deprinderilor,
capacitati1or, competen\elor, atitudinilor la obiectul de invatamant
respectiv, ci tinde sa solutioneze toate problemele pe care Ie ridica
inva\area respectivei discipline de invatamant.
 Didactica speciala precizeaza scopul ~i obiectivele
educationale ale studiului disciplinei de invatamant respective, locul ~i
rolul acesteia in formarea culturala ~i profesionala a personalitatii,
continuturile invatarii ~i strategiile didactice utilizate, modalitatile de
evaluare a performantelor ~colare. .
in perspectiva modernizarii invatamantului metodica i~i
extinde continutul sau prin includerea unor noi teme cum sunt:
strategii didactice interactive, instruirea asistata de calculator
utilizarea mijloacelor audio-vizuale moderne, curriculum educational:
adaptarea la specificul obiectului de invatamant a cuceririlor
pedagogice - euristica, invatarea prin descope'rire, problematizarea,
studiul de caz, modelarea.
Didactica/metodica predarii specialitatii nu poate fi eficienta
fara implicarea profesorilor cu experienta semnificativa in activitatea
de predare-invatare-evaluare angajata la diferite discipline sau ani de
studiu.
Calitatea didacticii diferitelor obiecte ~colare reflecta
raporturile instituite la nivel de sistem ~i de proces intre teoria
educatieiteoria instruirii (didactica generala apreciata ca didactica
"mama") - ~i didactlca aplicativa (angajata initial la nivel
experimental ~i specific). Articularea acestor mecanisme complexe la
nivelul unui "design pedagogic" angajeaza resursele proiectarii,
curriculare ~iale managementului pedagogic/instructional in vederea
obtinerii unor "produse didactice eficiente" (vezi Oictionnaire actuel de
I'education, 1993, pp. 358-359).
Didactlcalmetodica predarii speclalitatil se afla in stransa
retatle cu didactica generala, Aprofundarea conceptelor de baza ale
didacticii generale - teoria procesului de invatamant sau teoria
instruirii - asigura premisa elaborarii metodicil~r de specialitate
necesare la toate disciplinele de invatamant, metodici de specialitate
incluse in planul de invatamant al Departamentului pentru Pregatirea
Personalului Didactic. Conceperea lor la nivelul unor didactici aplicate
asigura perfectionarea continua a proiectelor pedagogice angajate de
llecare profesor in cadrul diferitelor activita\i de predare-invatare-
valuare,
1.3.Unele precizari conceptuale
Alaturi de termenul de metodica predarii specialitatii/didactica
I speciala, in Iiteratura ~i practica pedagogica sunt vehiculati ~i alti
termeni cum sunt: tehnologia instruirii, metodologia procesului de
invatamant, pedagogia specialitatii, metode de invatamant aplicate in
predarea-inva\area unui obiect de studiu.
Tehnologia Instrulril
Prin termenul de tehnologie se in\elege un mod ~tiintific de
proiectare, realizare ~i evaluare a unui sistem, iar prin instruir~ ~
activitate cu doua componente: predarea (activitatea profesorulUl) ~I
invatarea (activitatea elevului/studentului).
, in literatura pedagogica romaneasca s-au conturat cateva
pozitii privind tehnologia instruirii: .
prima, identifica tehnologia instruirii cu teoria ~i practlc~
utilizarii tehnicilor audio-vizuale, a instruirii programate ~I
a instruirii asistate de calculator;
a doua 0 define~te ca un ansamblu de forme, metode,
mijloace, tehnici ~i relatii cu ajutorul carora se
vehiculeaza continuturi in vederea atingerii obiectivelor
(Vaideanu George, Restructurarea tehnologiei didactice
in functie de obiectivele educationale, in "Revista de
Pedagogie", nr. 2/1971);
a treia pozitie include in sfera tehnologiei instruirii toate
elementele constitutive ale procesului didactic, incepand
cu obiectivele ~i terminand cu tehnicile de evaluare (0.
Oprea - Tehnologia insfruirii, EDP, Bucure~ti, 1976).
 In contextul problematicii specifice procesului de invatamant
pot fi delimitate patru actiuni distincte, dar complementare, care
asigura dimensiunea aplicativa a conceptului de tehnologie a
educatiei/instruirii:
organizarea resurselor pedagogice existente;
planificarea i organizarea curriculum-ului;
pregiHirea i folosirea materialului pedagogic;
aplicarea cunotintelor ~i activitatea de invatare (Sorin
Cristea, 2000, p.364),
Tehn%gia instruirii reprezinta un mod sistematic de
proiectare, realizare ~i evaluare a intregului proces de invatare ~i
predare. Obiectivele sale sunt urmatoarele:
asigurarea unui mediu propice pentru invatare;
segmentarea ~i organizarea continuturilor astfel incat
acestea sa fie asimilate de structurile cognitive ale elevilor;
alegerea strategiilor optime de predare;
integrarea mijloacelor de instruire in procesul predarii ~i
invatarii (vezi Miron lonescu ~i Ion Radu, 1995, p,139).
Tehnologia instruirii in institutiile militare de invatamant poate
fi definita ca un mod ~tiintific de proiectare, realizare efectiva
(strategii, metode, mijloace, forme de organizare a invatarii) ~i
evaluare a randamentului ~i eficientei activitatii de predare-invatarEt.
Ea desemneaza un ansamblu structurat de metode de predare-
invatare, tehnici ~i strategii didactice, forme de organizare a invatarii,
relalii' educationale,
, toate determinate in functie , de obiectivele
urmarite i de posibilitatea evaluarii riguroase a rezultatelor obtinute,
Metodologia procesului de invatamant reprezinta un
"ansamb/u de principii normative, de regu/i i procedee ap/icabile
diverse/or discipline i forme de instruire" (De Landsheere Viviane, 1992,
p.120).
Sensul larg al conceptului este extins uneori pana la nivelul
intregului obiect de studiu al didacticii genera/e. "Metodologia sau
didactica genera/a" vizeaza problematica globala a "tehn%giei instruiril'
I \Itr prezinta "un mode/ sistematic de proiectare, realizare i eva/uare a
II/tllgului proces de Invatamanf' (Ionescu Miron, Radu lon, 1995,
I' I'i ). ...
Sensul restrans al conceptulUl de metodologle a procesulUl
III invatamant vizeaza modalitati practice de valorificare a
1'10 edeelor i a mijloacelor didactice in vederea eficientizarii activitatii
I III predare-invatare-evaluare.
Metodol'ogia procesului de invatamant reprezinta teoria care
viI aza definirea c1asificarea ~ivalorificarea metodelor-procedeelor-
IlllJloacelor didactice in vederea optimizarii permanente a activitatiide
III dare-invatare-evaluare (Cristea Sorin, 2000, pag.247),
Pedagogia specialitatii este 0 ramura parti~ulara ,a
p dagogiei. Daca pedagogia studiaza fenome~~1 edu~a11~.naldin
p rspectiva esentei, finalitatilor ~i. tehn~log~el reallza.rll sale,.
, dagogia specialitatii vizeaza anumlte oble~tlv~ ed~c~tl~na!e:.?
'on\inuturi de instruire ~i presupune 0 tehnolog~e dldactlca Menta In
l'lmctie de disciplina de invatamant care se preda.
IEa formuleaza un sistem de norme ~i principii privitoare la
organizarea ~i tehnologia activitatii de. predare-inv~tare-~valu.are a
unei discipline de invatamant, respectlv a strate~lIlor dldactlce, ~
rnijloacelor de predare-invatare, a formelor de organlzare.a procesulu~
de instruire, relatia profesor-elevi etc., pentru obtmerea unUi
randament cat mai ~idicat.
Metode de invatimant, Termenul "metoda" provine din limba
greaca ~i inseamna cale spre (odos=cale, ~et~a=spr:). __
Conceptul pedagogic de metoda dldactlca/de mvatamant
define~te 0 actiune cu functie (auto)reglatorie, proi~.ctata confort;J
"unui program care anticipeaza 0 suita de operatll care trebwe
fndep/inite In vederea atingerii unui rezu/tat determinar' (vezi De
Landsheere, Viviane),
In interpretare sistemica, metoda de invatamant are
semnificatia unei tehnici de lucru ce incorporeaza in sine: elemente
de prog;amare (a secven\elor, operatiilor, comportamentelor);
 noile achizitii ale ~tiin\ei in domeniul respectiv (dar ~i din
elemente de comanda (sau de dirijare a activita\ii elevului) ~i
elemente de legatura retroactiva (feed-back), domenii adiacente).
Competenta psihopedagogica este rezultanta urmatoarelor
Privita sub raport structural ~i func\ional, metoda este
considerata a fi un model sau un ansamblu organizat de procedee cinci capacitati: .., I'
capacitatea de a cunoa~te elevlI .~I .de.. a . ~a In
sau moduri de realizare practica a opera\iilor care stau la baza ac\iunii
considerare particularitatile lor de ~~r~t~ ~I l~dlvldu~le
~i care conduc in mod programat ~i eficace la realizarea scopurilor
la proiectarea ~i realizarea actlvltatllor mstructlv-
sau obiectivelor propuse (Cerghit loan, 1997, p.12),
Didactica specialitatii este didactica aplicata la disciplinele educative; ., '
capacitatea de a comunica cu :Ie~ii, de ~-I mfluenta ~~
de inva\amant. Ea vizeaza obiectivele, con\inutul, metodologia,
evaluarea predarii-inva\arii disciplinelor de inva\amant. motiva pentru activitatea de In~a\~r~, In gener~l, JI
pentru invatarea unei anumite discipline de studlu, In
particular; , . ' rr
1.3. Competen\a profesionala a cadrelor capacitatea de a proiecta ~i reallza optlm activi a,1
didactice; caracteristici ~i abiliU~\i instructiv-educative; , ., .
capacitatea de a evalua obiectiv progra~e ~I actlvlta\, de
Competenta profesionala a educatorilor din inva\amant instruire, pregatirea elevilor, precum ~I ~ansele lor de
semnifica acel ansamblu de capacitati cognitive, afective, reu~ita; .' . '
motiva\ionale ~i manageriale care interac\iofleaza cu trasaturile de capacitatea de a-i pregati pe elevi pentru autolnstrUire ~I
personalitate ale educatorului,' conferindu-i acestuia calita\ile autoeducatie,
necesare efectuarii unei presta\ii didactice care sa asigure Competenta psihosociala ,i managerial apresupune
indeplinirea obiectivelor proiectate de catre marea majoritate a urmatoarele: . 'I
elevilor, iar performan\ele obtinute sa se situeze aproape de nivelul capacitatea de a organiza elevii in raport cu sarc.lnle
maximal al poten\ialului intelectual al fiecaruia. (Jinga loan, 1998, instruirii ~i de a stabili rel~tii de co~perare, ~n cll~at
p.78). adecvat in grupul de elevi ~I de a solut1onaconfllctele,
Dimensiunile competentei profesionale a educatorilor sunt: capacitatea de a-~i asuma rasp~nde~i;
competen\a de specialitate; capacitatea de a orienta, organlza ~I c~ord~na, mdruma
competenta psihopedagogica; ~i motiva, de a lua decizii in func\ie de sltua~le: , ',
competen\a psihosociala ~i manageriala, Profesorul eficient dispune ~e anumite caract~nstici spe~lfl~~
Competenta de specialitate cuprinde trei capacita\i ~i abilitati. Prof. univ. P. Golu, bazandu-se pe 0 sene de studII d
principale: literatura' straina de specialitate (~.P .?~ Eggen, D. Kanchak~
cunoa~terea materiei; realizeaza 0 sinteza a insu~irilor care Intra In componenta modelulUl
capacitatea de a stabili legaturi intre teorie ~i practica; celui ce instruie~te eficient. Acesta vizeaza:
capacitatea de innoire a con\inuturilor in consens cu - atitudinile;, ..- M. A-;:,N:--
. V,lA. Nr.,.O./1r.L5P)mt'
BtBL.\OTECA
Hr. MtY. 17 .(btp30 A
Fend -!orm~ Cota
 - organizarea;
- comunicarea'
focalizarea; , FOCALIZAREA sau CONCENTRAREA:
- feed-back-ul' , propulsarea elevului in lectie 9i mentinerea lui alaturi de profesor
- monitorizarea' (alaturi de noi) de la Tnceputul pana la sfar~itul activitatii de
chestionarea, ' invatare potrivit legitatii psihologice ca procesarea informatiei
ATITUDINILE se refera la: incepe cu atentia;
orienta rea pozitlva eli ' t' furnizarea unui sistem de stimuli de orientare pentru intensificarea
credinta ca toti I ..'I prol~C"Iva a profesorului bazata pe motivatiei, activarea curiozitatii, facand continutullectiei atractiv;
I I I I

, , e eVil pot sa rnvete 9i ca est - d utilizarea de materiale concrete ~iatragatoare - obiecte, desene,
profesorului de a face astfel indt .. _ e, ras~un erea
maximum potentialul de invatare, elevlI sa-91 actlveze la modele, informatii noi etc,
combinarea instruirii active ' cu , FEED-BACK-UL:
pozitive ale profesorului cum a~ f~er~eald~eca~cterist~ci asigurarea legaturii inverse pentru ca cei care invata au nevoie de
expectantele inalte entuziasmul' .' ra 9' empatla, informatie despre performantele lor;
pentru elevi ca fiint~ umane, 9' energla, respectul 9i interesul
un feed-back eficient are urmatoarele caracteristici:
ORGANIZAREA este: - este imediat;
ab!l!tatea manageriala de a uti/iza eficient timpu/' - este specific;
abilltatea de organizare con t /- ' - furnizeaza informatii corectoare;
care ideile sunt prezentate c:fe~~~
~are se r~fera la manie!a in - depinde de performanta;
logica 9i pe coerenta interioara, ca 0 s ructura bazata pe - are un ton emotional pozitiv.
COMUNICAREA: MONITORIZAREA:
verifitarea constanta a conduitei verbale ~i nonverbale a elevilor
e~~~~sorul eficient define9te conceptele clar ~i elimina termenii
penttu a evidentia progresele in invatare ~iaMimentine angajati in
discur~u,1didactic este legat; sarcina in cursul tuturor activitati10rde instruire-invatare;
acorda Importanta semnalelor d t ,." abilitatea de a vedea elevii neatenti, observandu-Ie conduita ~i
indica faptul ca ,0'idee este termin:ta ~~~t~t~~n~~me~nicare care determinandu-i sa revina la lectie (a fi un profesor senzitiv) pentru
accentuarea pnn conduita verbal- '. . ,p , . a crea un climat suportiv in clasa.
importante din lectie; a ~I pnn repet1t1ea Informatiei
CHESTIONAREA eficienta are urmatoarele caracteristici:
c!aritate 9i f1uentalogica a cuno9tinte/or prezentate' frecventa se refera la numarul de intrebari puse de profesor
slguranta ~rofesorului ca intelege comp/et continutul va f,' (profesorul eficient pune un numar mare de intrebari); rezultatul -
predat elevllor, ' I ce nivelul ridicat al implicarii elevilor ~i intensificarea achizitiilor;
chestionarea promoveaza cele patru procese: elaborarea,
repetitia, revederea, memorarea informatiei;
 distributia echitabila are In vedere: lucu R, Instruirea cofara, polirom, la~i, 2001; "
1e
Jing~, I., Istrate, E, (coordonatori), Manual de pedagog , Edltura
- chestionarea elevilor din clasa, pe cat posibil, In mod egal;
- formularea mai Intai a IntreMrii ~i apoi numirea elevului care All Bucure~ti, 1998; . ,
trebuie sa raspunda; Mi~rofan, N., Aptitudinea pedagogica, Editura Academlel,
- promptitudinea chestionarii determina ca elevii sa
ucure~ti, 1982; , A '
gfmdeasca complet, direct ~isa dea un raspuns acceptabil; ' C Fundamente ale didacticii colare, EMrua ramlS,
- respectarea "timpului de a~teptare" - perioada de tacere Pos te In1CU, .,
Inainte ~idupa raspunsul elevului; potrivirea cu nivelul Bucure~ti, 2000,
Intrebarii;
- acordarea unui timp mai mare elevilor pentru a raspunde la "PLICAl": , r '\ ciale
Intrebari care Ie cer sa aplice, sa analizeze sau sa evalueze Explicati rela\ia dintre didactica generala ~id,dac ICI e spe '
, . I fesorului cu rezultate performante in
informatia,
Indiferent de nivelul de Invatamant, de aria problematica sau ~~:~~;~a-~~:;;~~ea ~~~idiscipline de inva\amant (Ia alegere),
de tema, profesorul eficient tinde sa maximizeze timpul de angajare
efectiv8 a elevilor In sarcina ~itimpul de Inva\are academica.

*** Dic!ionarde pedagogie, EDP, Buc" 1979;

Dictionnaire actuel de I'education, ESKA, Paris; Guerin, Montreal,
1993;
De, Landsheere, V" L'education et fa formation, Presses
Universitaire de France, 1992;
Cerghit, I., Metode de invfJ!fJmant, EDP, Bucure~ti, 1997;
Cristea, S" Dic!ionar de pedagogie, Grupul Editorial Litera, Litera
International, Chi~inau - Bucure~ti, 2000;
Dragu, A., Structura personafifa!ii profesorufui, EDP, Bucure~ti,
1996;
Golu, P., Caracteristici i abilita!i afe profesorufui eficient, In
"Tribuna Invatamantului", 18 mai 1999;
lonescu, M., Radu, I., Didactica modema, Editura Dacia, Cluj, 2001;