1.

Memoriu tehnic
1.1. Reductoare - consideratii generale
Reductoarele cu o singur treapt de reducere sunt cele mai simple si se pot
mpri n urmtoarele tipuri de baz, n funcie de tipul angrenajului:
- cu roi dinate cilindrice cu dini drepi sau nclinai;
- cu roi conice;
- angrenaje melc-roat melcat.
Componentele principale ale reductoarelor cu o singur treapt de reducere sunt
urmtoarele:
- cei doi arbori respectiv arborele de intrare i cel de ieire;
- roile dinate;
- lagrele;
- elementele de etanare;
- dispozitivele de ungere;
- carcasa reductorului;
- capacele;
- indicatorul de nivel al uleiului;
- aerisitorul;
- elementele pentru ridicarea reductorului;
- dopul de golire, organele de asamblare.
Arborii sunt realizai de obicei cu seciune variabil, avnd capetele cu diametrul
i lungimea standardizat, prevzute cu pene pentru transmiterea momentelor de torsiune.
Arborele pe care se introduce micarea n reductor se poate executa mpreuna cu pinionul
cilindric, cu pinionul conic sau cu melcul motive de reducere a gabaritului i creterii
rezistenei pinionului.
Roile dinate cilindrice, conice i roata melcat sunt montate pe arbori, prin
intermediul unor pene paralele fixate axial cu ajutorul umerilor executai pe arbori, cu
buce distaniere etc. n cazul cnd dantura se execut din materiale deficitare se
recomand executarea roii din dou materiale.
Lagrele, n general, sunt cu rostogolire, folosind rulmeni cu bile sau cu role.
Uneori, la turaii mici, reductoarele se pot executa i cu lagre de alunecare. Ungerea
rulmenilor se poate realiza cu ajutorul uleiului din reductor sau cu vaselin destinat n
acest scop. Reglarea jocului din rulment se face prin intermediul capacelor sau piulielor
speciale pentru rulmeni, tinnd seama de sistemul de montare n O sau in X.
Elementele de etanare utilizate mai frecvent n cazul reductoarelor sunt
manetele de rotaie cu buza de etanare i inelele de pisl.
Dispozitivele de ungere sunt necesare pentru asigurarea ungerii cu ulei sau
unsoare consistent a rulmenilor, uneori chiar a angrenajelor cnd nici una din roile
dinate nu ajunge n baia de ulei. Conducerea lubrifiantului la locul de ungere se
realizeaz folosind diverse construcii de dispozitive de ungere (canale de ungere,
ungtoare, roi de ungere, inele de ungere, lan de ungere etc.).
Carcasa reductorului se compune n general din dou prti, corp i capac,
asamblate ntre ele prin tifturi de centrare i prin suruburi de fixare. tifturile de centrare
sunt necesare pentru asigurarea unei poziii precise a capacului n raport cu corpul
reductorului. De cele mai multe ori carcasa este realizat prin turnare avnd prevzute
nervuri de rigidizare i rcire. n cazul unor unicate sau serii mici de fabricatie carcasa se
poate realiza i prin sudur. La construciile sudate cresc cheltuielile legate de manoper,
dar se reduc cheltuielile legate de pregtirea fabricaiei, comparativ cu varianta de carcasa
turnat. Pentru fixarea reductorului pe fundaie sau pe utilajul unde urmeaz s
funcioneze, n corp sunt prevzute guri n care intr suruburile de prindere.
Capacele servesc la fixarea i reglarea jocurilor din rulmeni, la asigurarea
etanrii, fiind prinse n peretele reductorului cu ajutorul unor uruburi.
Indicatorul nivelului de ulei din reductor este executat sub forma unei tije pe
care sunt marcate nivelul maxim, respectiv minim al uleiului, sau sub forma unor vizoare
montate pe corpul reductorului. Exist i indicatoare care funcioneaz pe principiul
vaselor comunicante, realizate pe baza unui tub transparent care comunic cu baia de
ulei.
Elementele pentru ridicarea reductorului i manipularea lui sunt realizate sub
forma unor inele de ridicare cu dimensiuni standardizate i fixate n carcasa prin
asamblare filetat. Uneori, tot n scopul posibilitii de ridicare i transportare a
reductorului, pe carcas se execut nite umeri de ridicare (inelari sau tip crlig). La
reductoarele de dimensiuni mari ntlnim ambele forme, inele de ridicare n capacul
reductorului i umeri de prindere pe corp.
1.2. Reductoare melcate :
Angrenajul melcat s-a obinut din angrenajul elicoidal urmrindu-se eliminarea
dezavantajului de contact punctiform care combinat cu viteza mare de alunecare
favorizeaz tendina de gripare. Unghiul de ncrucisare al axelor se ia de 90 de grade i
pentru obinerea unui raport de transmitere mare numrul de dini al roii motoare este
cuprins n intervalul (1...4), iar cel al roii conduse este mai mare sau egal cu 28. Roata cu
numrul mic de dini se numete melc, iar roata cu numrul mare de dinti se numete
roat melcat. Pentru eliminarea contactului punctiform roata melcat cuprinde melcul,
i astfel ntre flancurile dinilor apare contact liniar, datorit cruia capacitatea portant
crete, condiiile de ungere i frecere a peliculei de lubrifiant sunt mai favorabile i
pierderile prin frecare se reduc.
Angrenajele melcate pot fi:
- cu melc cilindric i roat globoidal;
- cu melc globoidal i roat cilindric cu dini nclinai;
- cu melc globoidal i roat globoidal.
n practic, cel mai des utilizat este cel cu melc cilindric i roat globoidal.
Pentru angrenare corect, roata trebuie s fie pozitionat precis pe direcia axial,
iar melcul axial poate fi deplasat puin.
n funcie de procedeul de prelucrare flancurile dinilor la melcii cilindrici sunt
suprafee elicoidale de diferite tipuri prezentate n STAS 6845-81: ZA, ZN, ZK, ZI si ZT.
2. Memoriu justificativ de calcul
2.1. Date initiale
Reductor melcat cu o singura treapta
Puterea la motorul electric;
P
m
1.5 : KW
Turatia arborelui de iesire al motorului;
n
m
2850 :
rot
min
i
tot
11.4 :
Raportul de transmitere total.
2.2. Calculul rapoartelor de transmisie
i
STAS
12 :
raportul de transmisie al treptei melcate STAS 6012 - 82
u
teoretic
11.5 :
raportul de transmisie teoretic al treptei melcate;
z
1
4 :
numarul de iceputuri al melcului;
z
2
z
1
i
STAS
:
z
2
48 numarul de dinti ai rotii melcate;
z
2
48 :
Observatie STAS 13024 - 91 : se recomanda ca z
2
sa nu fie multiplu intreg al lui
z
1
.
u
z
2
z
1
:
u
46
4
: u 11.5
Eroarea relativa al raportului de transmisie:

u
100
u u
teoretic

u
teoretic
: %

u
0 %
se afla in intervalul + - 2,5;
Raportul de transmisie real al angrenajului melcat:
i u : i 11.5
i
STAS
12
2.3. Calculul turatiilor
Turatia arborelui de intrare in reductor:
n
1
n
m
:
n
1
2.85 10
3

rot
min
Raportul de transmisie standardizat al angrenajului:
Turatia arborelui de iesire:
n
2
n
m
i
tot
:
n
2
250
rot
min
2.3 Calculul puterilor

m
0.82 :
randamentul angrenajului melcat
conform
[Anexa 1]

rul
0.99 :
randamentul unei perechi de rulmenti;
Puterea pe arborele de intrare in reductor(la melcul z
1
):
P
1
P
m

rul
: P
1
1.485 kW
Puterea pe arborele de iesire(la roata melcata):
P
2
P
m

m

rul

rul
: P
2
1.206 kW
2.4. Calculul momentelor de torsiune
Momentul de torsiune pe arborele de intrare:
T
1
9550000
P
1
n
1
: T
1
4.976 10
3
N mm
N mm
T
2
9550000
P
2
n
2
: T
2
4.605 10
4

2.5. Calculul angrenajului melcat
Puterea nominala de transmis :
P
1
1.485
[kW]
Turatia melcului :
n
1
2.85 10
3

[rot/min]
Raportul de angrenare : u
dat
12 :
Durata minima de functionare a angrenajului :
L
h
10000 :
[ore]
Conditiile de functionare ale angrenajului :
- sursa de putere

motor electric
- masina antrenata

transportor
- caracterul sarcinii

sarcina uniforma
- marimea socurilor

socuri moderate
Profilul melcului de referinta in sectiune axiala:
: 20
o
- unghiul de presiune de referinta;
h
a
= 1 - coeficientul inaltimii capului de referinta;
c* = 0.25 - coeficientul jocului la capul dintelui de referinta.
Alegerea materialului melcului si rotii melcate si al tratamentului termic
materialul rotii melcate se alege in functie de viteza de alunecare, care se estimeaza cu
relatia:

al
4 n
1

3
T
2

_
,
10
5
:
al
4.086
m
s materialul melcului : 15Cr08 [anexa 33] material pentru roata: CuSn12T
Tensiunile limita pentru solicitarea de contact

Hlim2
160 : Mpa
[anexa 25]

Flim2
70 : Mpa
2.6. Calculul de dimensionare si verificare
numarul de inceputuri ale melcului si numarul de dinti ai rotii melcate:
z
1
4 :
z
2
48 :
Raportul de angranare real:
u 11.5 :
Coeficientul diametral al melcului:
q 12 : P
m
4
Unghiul de inclinare al elicei directoare pe cilindrul de referinta:
atan
z
1
q

,
180

:
18.435 grade
Factorul de elasticitate al materialelor rotii melcate:
[anexa 15]
Z
E
155 : MPa
Factorul zonei de contact:
20 : grade

t
atan
tan deg ( )
cos deg ( )

,
180

:
t
20.99 grade
Z
H
2
cos 14 deg ( )
sin deg ( ) cos deg ( )
:
Z
H
2.457
Factorul regimului de functionare:
[anexa 20]
K
A
1.25 :
Factorul dinamic:
K
V
se alege functie de viteza de alunecare si treapta de precizie
al
Pentru treapta de precizie 7 si viteza de alunecare mai mica decat 1,5 m/s :
K
V
1.1 :
Factorul de repartizare a sarcinii pe latimea danturii, pentru solicitarea de contact:
pentru sarcina constanta,
K
H
1 :
Numarul de cicluri de solicitare:
N
L2
60 n
2
10000 : N
L2
1.5 10
8

Factorul de influenta a durabilitatii asupra rezistentei materialului la oboseala in
solicitarile de contact:
Z
N2
8
10
7
N
L2
: pentru N
L2
25 10
7
<
N
L2
25 10
7

Z
N2
0.67 :
pentru
deoarece N
L2
25 10
7
< rezulta ca:
Z
N2
0.67
Z
N2
8
10
7
N
L2
:
Factorul de influenta a variatiei razei de curbura echivalente in procesul angrenarii
asupra solicitarilor de contact (se considera x=0):
x 0 :
Z
c
0.6 0.01x + 0.005z
1
0.0014z
2
0.008q + :
Z
c
0.609
Tensiunea admisibila pentru solicitarea de contact:

HP2

Hlim2
Z
N2
:

HP2
114.053 MPa
Calculul distantei axiale pe baza solicitarilor de contact(se considera x=0):
a
wnecH
0.6 1
q 2 x +
z
2
+

3
T
2
Z
E
Z
H
Z
c

HP2

,
2
K
A
K
V
K
H

z
2
q 2 x +
:
a
wnecH
76.154 mm
Calculul distantei axiale pe baza solicitarilor termice:
k 3 :
pt. z
1
=4

m
0.82 :
Coeficientul de transfer termic:

1
18 :
W
m
2
grad C
Coeficientul de transfer prin fundatie:

1
0.15 :
Puterea corectata la arborele melcului:
K
1
8

1
: K
1
0.444
P
c
P
1
K
1
: P
c
0.66 kW
Temperatura de regim trebuie sa fie
t t
a
70 grade
Pentru a micsora viteza de oxidare a uleiului, adoptam:
t 45 :
grade C
Temperatura mediului ambiant:
t
0
20 :
grade C
A
z
2
4 k + 6 +
( )
q 3 k + 8 + ( ) 11 k 2 + ( )
2

z
2
q +
( )
2
:
A 0.455
B 0.0111
9 k 2 + ( )
z
2
q +
+

1
1
]
:
B 0.118
C 0.0013
10
3
1
m

( )
P
c

4
1
1
1
+
( )
t t
0

( )

:
C 0.056
a
w.nec.termic
10
3 B
2
4 A C B
2 A
:
a
w.nec.termic
144.929 : mm
Se adopta: a
w.nec
144.929 : mm
Rezulta
Modulul axial necesar:
m
xnec
2 a
w.nec

q z
2
+
: m
xnec
4.831 mm
Modulul axial standardizat (STAS 6845-82):
m
x
5 :
mm [nanexa 4]
Reglarea coeficientului diametral al melcului in functie de m
x
:
q 10 : [anexa 5]
Calculul distantei axiale elementare:
a
w
m
x
q z
2
+
( )

2
: a
w
145 mm
Calculul diametrului de referinta al melcului:
mm
d
1
m
x
q : d
1
50
Diametre medii:
d
m1
m
x
q :
d
m1
50
d
m2
m
x
z
2
2 x +
( )
:
d
m2
240
Verificare :
a
w
145
-se verifica
d
m2
d
m1
+
2
145
Calculul diametrelor de divizare:
d
w1
m
x
q 2 x + ( ) : d
w1
50 mm
d
2
m
x
z
2
: d
2
240 mm
Calculul diametrelor cercurilor de picior:
h
a
1 :
c 0.25 :
d
f1
m
x
q 2h
a
2 c
( )
: d
f1
37.5
mm
d
f2
m
x
z
2
2 h
a
2 c 2 x +
( )
: d
f2
227.5
mm
Diametrele cercurilor de cap:
d
a1
m
x
q 2 h
a
+
( )
: d
a1
60 mm
d
a2
m
x
z
2
2 h
a
+ 2 x +
( )
: d
a2
250 mm
Diametrul exterior al rotii:
k
m
1 :
daca z
1
=4
d
e2
d
a2
k
m
m
x
+ : d
e2
255 mm
Calculul latimii rotii melcate:
b
2
0.75d
a1
: b
2
45 mm
Calculul lungimii b
1
al melcului (STAS 13023-91):
b
1
12.5 0.09z
2
+
( )
m
x
: b
1
84.1 mm
Conform STAS 6845-82, notarea melcului de referinta este:
melc de referinta ZK1 (250) 3x2,5x14/dr,
unde 250 este diametrul frezei disc si al discului de rectificat, sensul inclinarii danturii
este dreapta.
Pe baza faptului ca melcul este frezat si rectificat, lungimea lui se majoreaza cu 25 mm
(pentru m
x
< 10 mm)
b
1
109.1 : mm
Viteza periferica a melcului respectiv a rotii melcate:

1
d
w1
n
1

60000
:

1
7.461
m
s

2
d
2
n
2

60000
:
2
3.142
m
s
Recalcularea unghiului de inclinare a elicei directoare pe cilindrul de referinta
(pt. q=14):
atan
z
1
q

,
180

: 21.801 grade
Viteza de alunecare:

a1

1
cos deg ( )
:
a1
8.036
m
s
Factorul dinamic:
K
v
1.2 :
[anexa 23]
Recalcularea factorului zonei de contact

w
atan
z
1
q 2 x +

,
180

:
w
21.801
Z
H
2 cos
w
deg
( )

cos
t
deg
( )
sin
t
deg
( )

: Z
H
2.356
Recalcularea coeficientului Z
c
Z
c
0.6 0.01x + 0.005z
1
0.0014z
2
0.008q + :
Z
c
0.593
Tensiunea efectiva de contact:

H
0.45Z
E
Z
H
Z
c
T
2
K
A
K
V
K
H

1
q 2 x +
z
2
+
a
w

,
3

z
2
q 2 x +
:

H
40.862
Numarul de dinti ai rotii echivalente rotii melcate:
z
n2
z
2
cos
w
deg
( )
3
:
z
n2
59.969
Factorul de forma al dintelui rotii melcate pentru solicitarea de incovoiere:
Y
Fa2
f z
n2
x ,
( )
Y
Y
Fa2
2.34 :
Factorul inclinarii dintilor pentru solicitarea la incovoiere:
Y

1

120
: deoarece
24 <
Y

0.818
Factorul de repartizare a sarcinii pe latimea danturii, pentru solicitarea
de incovoiere:
K
F
K
H
: K
F
1
Tensiunea maxima de incovoiere pentru dintele rotii melcate:

F2
1.5T
2
K
A
K
V
K
F
Y

Y
Fa2

d
w1
d
2
m
x

F2
3.031
MPa
Factorul de influenta a durabilitatii asupra rezistentei materialului la solicitarea
de incovoiere:
N
L2
1.5 10
8
25 10
7
<
Y
N2
9
10
6
N
L2
:
Y
N2
0.573
Tensiunea admisibila pentru solicitarea de incovoiere:

FP2

Flim2
Y
N2
:
FP2
40.115

F2
3.031

F2

FP2
<
Conditie indeplinita
2.7. Elemente de control
Grosimea spirei melcului pe coarda in sectiune normala, respectiv frontala:
S
n
m
x
2 x tan deg ( )

2
+

,
cos deg ( ) :
S
n
7.292 mm
S
t
m
x
2 x tan deg ( )

2
+

,
:
S
t
7.854 mm
Alegem o toleranta a jocului dintre flancuri de tip c, care corespunde unui ajustaj al
rotilor dintate in angrenare de tip C.
Abaterea minima a grosimii spirei melcului:
Abaterea superioara a grosimii spirei melcului E
ss
pe coarda normala de referinta se adopta
ca suma a 2 termeni I si II. Astfel,
pentru ajustajul de tip C, rezulta:
E
ssI
105 : m
[anexa 32]
E
ssII
75 : m
[anexa 32]
pentru treapta de precizie 7, rez:
Deci,
E
ss
E
ssI
E
ssII
+ : E
ss
180 m
Toleranta bataii radiale a spirei melcului:
f
r
18 : m
[anexa 32]
Toleranta la grosimea spirei melcului:
pentru o toleranta a jocului dintre flancuri de tip c rezulta:
T
s
45 :
m [anexa 32] Valorile reale ale grosimii spirei melcului pe coarda constanta vor fi:
E
ss
0.180
S
n
7.292 S
n
7.292
E
ss
T
s
+
( )
0.135
E
ss
0.180
S
t
7.854 S
t
7.854
E
ss
T
s
+
( )
0.135
2.8. Dimensionarea arborilor
Arborele I:
se confectioneaza din 15Cr08
R
m
1000 : MPa
T
1
4.976 : N m
k
R
m
550
: k 1.818
T
c1
T
1
k
:
Din STAS 8734/3-74 rezulta:
d
11
14 : mm
Din STAS 8724/4-77 rezulta lungimea capatului de arbore:
l
11
30 : mm
Pe tronsonul 2 se monteaza manseta de rotatie 018030-1 F STAS 7950/2-87 cu
dimensiunile:
d
12
18 :
mm
Momentul de torsiune de transmis:
T
c1
2.737 N m
diametrul exterior al mansetei:
D 30 : mm
latimea mansetei:
b 7 : mm
l
12
10 : mm
Pe tronsonul 3 avem rulmentul.
d
13
22 : mm
d
13STAS
25 : mm
Se alege rulmentul radial axial cu role conice seria: 32005 STAS 3920-87
dimensiuni d 25 : mm
D
1
47 : mm
T
11
15 : mm
C
1
20400 : N
l
13
30 : mm
Tronsonul 4 avem melcul
d
14
d
a1
:
d
14
60 mm
l
14
105 : mm
Ultimul tronson va purta rulmentul de pe tronsonul 3, deci:
d
15
25 : mm
l
15
T
11
2 + : mm l
15
17 mm
Arborele II:
material 41MoCr11
R
m
1000 : k 1.818
T
2
46.05 : N m
T
2c
T
2
k
: T
2c
25.328
d
21
28 : mm
b
2
45 l
21
b
2
2 :
l
21
43 mm
d
22
32 : mm
Se alege manseta de rotatie 032045 din STAS 7950/2-87
d
22
32 : mm
D 45 : mm
b 8 : mm
d
23
35 : mm
Se alege rulmentul radial axial cu role: 32007 STAS 3920-87
d 35 : mm
D
2
62 : mm
T
12
18 : mm
C
2
33500 : N
Pe tronsonul 4 se monteaza roata melcata:
d
24
d
23
5 + : mm
d
24
40 mm
pe tronsonul 5 vine montat un rulment identic ca cel de pe tronsonul 3
d
25
35 : mm
2.9. Calculul fortelor :
forta tangentiala
- pe arborele 1
- pe arborele 2
F
t1
2 T
1

d
m1
:
F
t1
0.199
F
t2
2 T
2

d
m2
:
F
t2
0.384
0.14 :
Forta radiala
- arborele 1
- arborele 2
atan

cos ( ) deg

,
180

:
4.99 10
3
deg
F
r1
F
t2
cos ( ) tan ( )
cos + ( )
:
F
r1
1.137
F
r2
F
r1
:
F
r2
1.137
Forte axiale
- pe arborele
1
F
a1
0.384
F
a1
F
t2
:
N
- pe arborele 2

F
a2
F
a1
tan + ( ) :
F
a2
0.696 N
diagramele de moment ncovoietor ale arborelui melcat
2.6.2Calculul arborelui la solicitri compuse: [4.pag.166]
- seciunea 2 este seciunea periculoas ; eforturile unitare au valorile :
]
2
mm / N [ 749 . 25
3
30
3
10 255 . 68 32
1 i
] mm [ 30
2
d unde
3
2
d
2 i
M 32
2 z
W
2 i
M
2
i

( )
3 ai 2 t
4
2
2 i
2 red
+
]
2
mm / N [ 092 , 5
2 t
3
1
d
1
T 16
1 p
W
1
T
2 t




( )
( ) 14 2 A ]
2
mm / N [ 130
2 ai
577 , 0
130
75
13 2 A ]
2
mm / N [ 75
3 ai
2 ai
3 ai

( )
3 ai
]
2
mm / N [ 41 . 26
1 red
2
5092 577 , 0 4
2
598 , 20
1 red

+
2.6.3Verificarea arborelui la solicitri variabile ( la oboseal):
[4.pag166]
- verificarea arborelui la oboseal se realizeaz n seciunile situate n apropierea zonelor
n care eforturile unitare sunt maxime i n care apare i o concentrare de eforturi;
- n seciunea 5 concentratorul este degajarea de rectificare;
1
a k
1
c

]
2
mm / N [ 390
1 r
5 , 0
1
]
2
mm / N [ 216 , 19
V

] mm [ 30
5
d unde
3
30
3
10 935 , 50 32
3
5
d
5
M 32
5 i V

- coeficientul de
siguran la oboseal pentru eforturile unitare normale (ncovoiere) (A1-6);
- coeficientul de siguran la oboseal pentru eforturile unitare tangeniale (la torsiune)
(A1-6);
557 , 6
390 93 , 0 66 , 0
216 , 19 9 , 1
1
c

( )
] Nm [ 125 , 2 a
1
V
5 V
M
] Nm [ 891 , 50 a
1
l
a
S
5 H
M

+
033 , 0
30
1
d
r
pentru
2 , 1
30
36
d
D
pentru
) 15 1 A ( 93 , 0
) 14 1 A ( 74 , 0
) 12 1 A ( 9 , 1
k





]
2
mm / N [ 838 , 2
3
30
3
10 095 , 30 16
2
1
3
5
d
1
T 16
2
1
5 t
2
1
m V






] Nm [ 935 , 50
2
125 , 2
2
891 , 50
2
5 V
M
2
5 H
M
5
M + +
]
2
mm / N [ 414 660 6 , 0
02 02
6 , 0
02
]
2
mm / N [ 292 780 092 , 0 220
1 r
092 , 0 220
1

+

Diagrama de momente la arboreal rotii melcate

0 ] [ 0008 . 0 68 . 321 68 . 1381 1060
:
] [ 68 . 1381
2
0
2
) (
] [ 69 . 1
274
5 . 27 2700 134 1060 76 093 . 898
2
0 ) (
2
0
0
1 2 2
2 1
2
2 1 2
2
2
2 1 2 2 1 2
1 2
1
1 2 1 3
1
2 1 2 1 1
1
1 3
1
2
+ + +

+
+

+

+ +

+
+

+ +

N H H F
Verificare
N
l l
d
F l F
H
d
F l F l l H
N
l l
d
F l F l S
H
l F l l H
d
F l S
M
M
r
m
a r
m
a r
m
a r a
r
m
a a
In plan vertical:
0
:
] [ 1350
0 ) (
] [ 1350
0 ) (
0
0
1 1 1
1 2
1 2
1
1 2 1 2 2
1 2
21 2
1
2 2 1 2 1
1
2
+

+ +

b t a
t
t
t
t
V F V
Verificare
N
l l
l F
V
l F l l V
N
l l
l F
V
l F l l V
M
M
] [ 121500 ; 0 0
;
1
1
Nm M l y M y
y V M
y y
y


] [ 0
] [ 121500
); (
2 1
1
1 1 1
Nm M l l y
Nm M l y
l y F y V M
y
y
t y
+


] [ 0
] [ 8124 . 173854 121500 3 . 124351
] [ 6492 . 124901 121500 2 . 28951
2
2 2
3
2 2 2 2
3
Nm M
Nm M
Nm M M M
v h

+
+ +
Bibliografie:
Antal A. & colectiv Indrumator de proiectare pentru reductoare,
Institutul Politehnic Cluj-Napoca, 1983
Capacele pentru rulmenti:
e = min 5
e
2
- depinde de modul de fixare a rulmentului
D - diametrul exterior al rulmentului pe arbore
d - diametrul suruburilor de fixare a capacului
e
3
=2...3 mm
a
w
145 mm
D
2
=D
1
+(2.5...3)*d
D
3
=(2.5...3)*D
D
4
=D
1
- (2.5...3)
D
2
D
1
2.5d + :
D
3
2.5D :
d
1
d 1 + :
d 0.04a
w
12 + :
D
4
D
1
2.5 :
e 1.2d :
D
1
D 2.5d + : d
1
=d+1...2
d 17.8
Pop Dumitru & colectiv - Reductoare cu 2 trepte
Gheorghe Kerekes Transmisii cu roti dintate , UT Press Cluj-Napoca 2004


Reductor Melcat cu o treapta


An IV DI
Indrumator de proiect:
Prof. Dr. Ing. Ioan Blebea