BIDU-VRANCEANU, A., CArAne$U, C., IONESCU.RUXAXNOII, L., MANCA$, M., PANAUNDELEGAN, G. (ree7) DICTIONAR DE STIINTE ALE LIMBII.

ttt

tir ed. StiintificI.

r Funcliile limbajului r Limbd, vorbire, limbaj

conatiril: lr rlestirratar. 5.J'. ln forrtrularea uuui cnunl surtt neccsari tnrililtontl. tcfctvntul cornunictrrii (contcxlul). pcntru ca rne.it cc. doiutnc. ccea ce ducc la cxistenla unor rlifcrilc tipuri rle nresaj'.'...r.r /irr.f selcclia' (tlirrlr-o yr.Iitrrltrl nur cnroliv al lirlrbajtllrri cslc conslilrrit rlitt iltlcrjcclii. furrctia /atic:I pocZia liticii. iutona[ia exclanrativV intcrogativ.r. ntirx'l-tc. constituind functir J.copil" l)()alc fi i::l{alxi trtrul rlintrc lt:lrncrrii co1>il. fornte grantxticalc.u. ctc. (.spunc .. Schcrna in enuul. Iorrrrulali la pcrs.se .srericd sau /irrraro cslc c:o(ratli usupra mcsajului.. corrstl in faptrrl ctr acclsta. tnge lt tpltiotsc t:tc.rrnctia rc{crcntial!l (nunrittr 1i dcnolaliuJ sart in{onnativiil.:r I1-a (oda.{). iar lxrczia liric-adresrtir'.rd uneori ctr altc functii. :.rltr a nicsajului delrinde in prirnul rirrd rle furrc{ia sa prcdonrinantil. Comunicarca orgauizea-zi enuntul in fomrc cliferite. itr ftrtrtlit: tlc 1'.1. Iungirca cnrfa(iclt a sunclclor etc.e I)silrolirgul gcnlan Karl lliihlcr distinsesc lrci factori care inlcri'iu in oroccsul corrrunictrrii: entitltorul.t tturtrclrrr cu scnsul .t. Iia nu aparc izolirti irr tcx(. forrne lingvistice s|ccilicc' chiar dacil un nrcsaj nrr arc o sinEurtr funclie.q vlslir:.ei sunt.$u1'' in"seanrDd Context (Rcfcrcnt) f u nclia refereu tr' a} I (d_c.i Irce'. 2. dar si urr crx.a.\lo. .: Nu .. deii care transulil' infornrarii tlcsprc urr .I cnunllui in clrc itrtcrviuc prrlcrnic lirrrr'1i:r cnrotir'?1.t sinla3m1').. iu conccplia lui Jakubsorr. Funclia nctalingvisticl cstc prcdornirraDtll in fraz-elc carc lparlin rncralirubajului. ccltltati[ asnpra clni(lilontlui.i t:orrrlrrr.r prcrrrulnc si vcrlr.i.fizic (<lircct sau me(liat). ..xprcsiv. itrlonalia' intcrogativ)l / t:xy. rlc vocativ la sub-stantiv qi tlc irnlrcratir'la vcrb.cntolivf: la crrtillltor. IJxprcsia grarnaticaltr a func[ici conati\e esle nrarcati dc 1xrs.s . ci .rrirrtlc Ill-a.ckllrrirrant)i a arlfi verbalc.rr'.rc[crenlialll. slorile.. 2. ciit qr 5i irrtcrlocuLor(i.rrc/rlr:oscbirc... ln procesul conrunic?Irii. ei fac".I 5i ca cnunlurilc a cilror funclis printrrdiall cslc cenlrattr a-supra rcceptorului: t\scultd-trtd! I)c ce nu ntd ctezi\ 4. .rrrunr. arc ca scop cxpritnarr:a alitudinii vorbitontlui fa(?i dc contitltrtrtl cntrrrlrrlrri..r.?l caractcrizcaT.. q<rrespurrr.llj:'il'lll"::llli..rcsfrrrrtl: furrctia e..i.fconrrrrr cel<lr doi intcrlocutori. nctalingvisticJ: clariflctr codul.. (in)corcctiturlinea uuci.. Funclia enrotivll (rrrrmit?1 $i c. irt r rrr:tl'irr:trcr prirr corrtiguitate. un corrlact psiho.n o Mesai <_--+ funclia poetic:I t a i r tr ) (cs tcticd) I)cs(i tr atar []rnit{tor [unc{ia cluotivi (c xprcsir. domjnattr dc pcrsrlrrra l. cpistoll). allit iu conrunicurct rJircctll..ll de srrucrurarc u. cnrc trinrite la contcxt (rcforcnt).... I)r: r:x. nrucosul lragt la aghioase.{l)rc. prcrpunirrd o dcscrierc mai corrrplicali atijt icntru factorii carc procesul conrunic5. inrplicd o pardciparc a furrctici rc(crcntiirlt:. Ijicciirci funclii ii corespund. explicalile pot privi argourile.rrsunsir. rclcrent) iurrcliei lirubajului arc.. Jakobson.-/rt.ci i'rrc.laNcTr.1'Jgrrati' inirinli: lnseamnd . funclia intcrugativX sau de aprcl (in raport cu destinatanrl) 9i ftrnclia (le rcprczentarc (rclrlic intre cnunl 9i univt:rsul l. /xX:tir:{: cste centratI asupra rnesajului insu5i.il . liittitr.rii. ci sc corubinX cu celelaltc funclii.$ivi sau intcticction. una dintrc clc predonrirrtr gi cca rncdiatl: Acurn urntfujli-rD2\ at atenlic!. nrai ctti pc tir?. tlc ex.. &stinatxJxl (r^. linrbajul copiilor. coexisti.l trHnsnris sll fic rcccptat. dincolo tlc clntl!ia pur:1.3..oltric. -frricd: intervin in returicE) oricnlcazd cnunlul citre destinatar (rcccplor).' 1i. qi rcfeirntLt/ (sflu coiltcxtul) 5i trci functii nlc Tiubajului can: lt: cr. tinilrul t'iscad ctc' Irr tcoria lui R. l<'slinatatul.c6n5 uni6".c rc:rli:caztr pr [raza rrrror grr irrciprr dc r:chivnlcrtlii (rtscrniitt.tusti.lloarc rc[crcrtlului).I sau "i:. f unc li a rrrc/. Structura verb.. tlccotlificarc:i unui alt iod g. clarnativf. distinctia carc stil ltr baz_a jdentificlrii aceslei funclii sc lacc inrrc linrbajul rlescricrc obiectua.c.ratlul tlc exprcsivitatc' 1lr: carc crrrilitorul intcrtli()ncald sA-l oblinl sau (le varictalca Iunctiottaltr'clrcie sccvenla ii aparlirrc: copilul doannc.r l{rrilrarr Jakobson rafi neazi scli::rua prcccdcnttr.?tonrl. !. l'uirclia cr>nativ'i (. Funclia puctcJ (uurnitd $i e. oricolal[ sprc rcferentrrl rrrcsajului.l (carc spune ci:\'a tlcspre obiecl.rf (r" rle cnunluri cxpozitivc fornrrrlalc la a pcrsoana cu..5. nrcil[ine conlactul inlrc irrterlocu(orii 6.cscntialtr cstc funclia sa de conrunicarc..!iaz-c caro airsg atcnlia dcstinatarului sau confirmtr faptul ctr el rtrntiine in contirrriarc atcni.h prirrcipitrl cchiva' lerrlci dc pc axa sclcclici Jrc nxa colltbilrlirii". cet Ii pentru func[iile aceslora (gase factori particjpanti.ptoicctraz. sinonirrric/:rrrlr lrir'::c). esctrla lunclici ptrtict'...rjrrlrri poctic: :::lcc.i. ^.al uuitlltilor lingvistice in enunt. {lccare cu funclie spccifici).a rloirrri'': ttxtlilic.): ce tare ploud!. rleverril cJ irrsu5i olricct rlc in inrpurrc un anurnit uz. . ilrr tlirr cct a vcrlrelor cu sensul . 3.l (in rclalic cu crnitltorul rucsajului). irrrplicl irr subsidiar {urrctia conativri. umdtoarca IornrA: R. a ll-a l. cste functia prinrordialI intr-o tnarc paltc a cnunturilor. care prrsupun rnai nrrrltc lunctii alc limbajului. 1i nctalinhaj (care spune ceva desprc linrbaj).r. in tlivcrsclc gcnuri poetice: p(xjzia epic?I. lirnba yrscrlil insii 1i altc caraclcristici fornralc nrcnitc srl ll)arcllczc I)articiparca afcctivil t vorbitonrlrri Ia cllunl (l>crsoann I la pr<:rrrurrtc qi verh. ii aparlin cnrrrrtttri r)cutru-informalivs ca: /)i-sica cslc utt arti' rual tlontcstic. (ill val()ri tcloricc. st sttccctl irr constitttirca rrrcs. Funclia taticA asigurA nlcr)lincrca conlirclultri diutre vorbitor Ijrrunlul poatc cuplindc.1.ra. cxlcrior. Funcfiile corespunztrtoarc acestor factori vor fi: l. 4. tlonrinatJ .rrrrli grrri' ) :. Pufliul il.tr) funclia crrrativtr (pcrsunsivi) (lor r l:rc t ". rtirr rr:rdi1t. cornbirrarca lor in sccvcnli ia forurc rlircrsc. Scopul limbajului liiud acela tic a trrnsnritc infdfmatii. rttur:<s.

facultate (E.rsptrnd.t rr. numeroase linrbi nu au insd dec6t un lingvisriciil. francezd elc.nbi pentru a oesemna car:ctcrul gencral sau univcrjal. S? texle sau mesa-je' concrcle. opus di.inibjle naturale sunt supusc schimbtrrilor (vezi slNCRoNjE: DtAcRoNrE. Sc poate propune o tipologie a limbajului.. ln aceastl interpretare. Saussure (Ch.czi Lnlna_r.. echivalenltr sau de opozilie dintrc aceste unitdli (vezi covmaRE).* solulionarea unor problenre imporranre are lingvisricii.r..r. Numtrrul lirnbilor vorbire csre specificc unei comunirtrli lingvisticc.lrr:). limbii qi al discursulrri'. l. Bally) au introdus categoria acrualizdrii'._ naliz. NE()LoctsM ctc. Ca ansanrtrlu al. E' cogeriu considcrl cd dicoromia saussuriantr limhtr/yorbire cste influenlati din cauza graderor (re absrraclizare diferite: inrrc . limbaiul popular (t.lc1toruar-..ifi.inca&cazi in . prin invdlarea limbajului din lara lui (E.'iirii. limba csle comunicare de faculrarca'ije distinge realizarea lirribajului c"j. o . iur.ir. al XIX-lea). altfel spus .i vintc..nunrai'orbirea concretb 9i norma individuali se. cum ar fi evolugia in iim. Hjeimslev. p.on..limha: limba este o parte a linrbajnlui care existi pr!nlr-o practicl sociali a numeroasc acle de lorbire concrete. vorbirea (dcsemnat[ prin ti. s1r(. ln acest caz. fiind elemenr" generale si indiViduale in acelasi linlp.1. a ciror valoare depindc de pozilia p tabla de gah. /angage s-a rlcqaiat riefinitiv rle cvasisinonimul /angue in sec. I-inibile naturalepot fi r. .raportul scheme/udlizarea schemei. Se opun limbajele naturale (care au structuri inranente rrentru ctr subicctul unran nu participtr la ele decit ca utilizator).). in tinrp ce un linrhaj nu cstc oblisa(oriu o limbd: Iirnhajul aninralelor.a. alc distinJtiei propuse rle Saussurc. dohtnditd tlc vorbitor din copildrie.n.. limba romintr. Jimbajclc se realizcazi in acord cu o sliinttr sau actjyitale oarecare si se manifesttr ca un fant nrodus.. Coseriu). accairl inicrprcrare.. 2) Sr. in mo<l concret." utilizald ntai ales in scopuri conrunicative.. nu existtr rlecat activjtiti lingYistice gi admite ctr. IMPRUMUT. coscriu porneste cle la premisa cd..anla curentd a rermenului: l) o aDstractre. Tot ca o inlcrlrctarc a uDei cxprinr[ri intr-un domeniu specializat se inscrie si cvasisinonimia dinrre limba_i si mctalimbai".n .ceca r Linrba si vorbirea au fost raPortate de E.logica s.. un sistcnr de comunicarc carc se bazeazl pc scmne vocalicc I-irubilc vorbilc se pot manilrsta prin foirnc cti carc este uneori cvasicchiyalcnl. lirnbaielor artificiale (care sunl sisrcme sinrbolicc construite.care crtprinde o nornrd inplicitd rcflectatd in alegerea corpusulrri (. ca insritulic socilltr cornlrnl Iuturor subicclilor care . r E.ezi on..'.iiii.iio. Vasiliu la categoriile <le general qi ce l-a tlus la concluz-ia ctr unite(ile unui rang' (niyel') dai.iror" in {. limbajul sc tlefinesle in opoz-itie cu. inleleasi in gerreral tlrepl compelent{. liruba are un caraclcr nalional.. in Cu. Cogeriu face distinclia dinrre vorbire ca acdYitate qi vorbire ca faculta.'n.. Inlcr.A).i. socialtr clc. o Pentru L. in I. Limba VORBIRE I. /rnrbrr)qi t'orbire'sesitueaz-trnorma'. F. in cadrul realiritii unitare si indiviz-ibile care e iimbajul.f cuprintlc toare limbile a" p" gf"U. care isi propun redarca unui conlinut de idci specific fn raport cu o acti.r. divcnitalc. . Inrr-o lirnbd. Linha constiruie nivelul isroric al limbajului ' arnorfc: pc de o partc. tle Saussure. care sc vorbesc $i in alte state decel foarlc mare (aproximatiy a tff) gi cee I ce se studiaztr estc tipologia lor (vezi FAMtuE). infomratica.a. conlinutul no[ional.care oamenii conrunictr intre ei: celelaltc sislemc de scrnne se cxplicitcaztr printr-o Iimbd naturald oarecare (r. considcratil o form6'qi nu o substanl[. sau tehnicd a vortririi (yezi Ltr..{$g acesl punct de vederc.. manifeslat in actele comunicirii. nu in nrod particular. esre nrai precis lil l. linrbajul piitural. . Anglia. poezia.tr. lntr-o interprctarc mai prucistr. romanticl $.'fcrrrren gcrrerrl. sau slrCin.i are caracter individual Ei variabil (spre deosebire de limbl'). r.i. discours) ..rr"rn" 1r. Linrba interpretat[ ca sislem dc scmne este o abstraclie a lingviqtilor.cia!itate salu profesionale (tlar si singur le rmen penlm a desemna realitZlile difcrire discutate aici..jul sc delinrircaz. nruzicl.nceplo tn conceplia saussuriantr. ldu rnuzical crc. .. Lintba naturald poatc fi matcrntr. linrbii'. linrbajbl in. Irr rrrod olrisrnrit. o convcnlic adoptatd intr-o comunilatc uman{ in carc funclioncaz{ ca sistem de sentne si ca instltulie sociald (vezi l"lNcvtsrtcii Ll[4BAJ).. pdn'a acccplie corespunde interpretirii saussuriene. dar caie e consemnattr in documeote.rm.d/ pcntru a desenrna cel nrai lntnortant sistem de senrne prin.3) Singularul e moan ste specifrc descmneaztr o lintbi nalii. lintbajul documentar.ii..au ccl putin . apa-r diferenle in interpretarea accstui c(... attcori in oDozitie: amindorri dcsurnnrazii arrsarnlrlrtri a. de Saussure are in vedere raporful social-individual sau vorbirea .re introdustr in lingvisriiii rie F" de Saussure (fr. tlupd F. Nu se postc stabili idenritatea tiintre linrba naturaltr si cca a unui slrt.iu il prercrtr ^si. un semn* nu se dcfinegte ca atare decdt in raport cu alte semnc 5i iqi obline valoarca din opoziliile sau asocialiile pe care le contraclcazi.ilate pmfesionaltr oarccari. bazatd pe compc. p/ura.orbcsc..r.I}"fRAJ Ansantblul concepli:r sarrssttriarri si lxrstsaussuriani.cAnJ prrrraful se rlesenrncazd loale i(li({nurilc r)aturalc car. rcflcctate in dglrla articrrlatic'(vezi si voHnlnn.ii oarecare. engleza. iinrba. cind sunt folosite in conrunicarea oraltr sau scris[ tlin difcritc llri. ca limbalul rle pnrgranrare..\rr\: IIMI]A carc :tntnttc nrilr rrrr:ltc irrleryrrutiri: l) . conceputd ca mecanism al fecerii limbii in vorbire. 2) o concretjz_are care eyitd ambisu- onrului. fotoerafie.lui': scrierca morse.a sisiem d..f Cfxl a. de ex..isrictr. lexeme'. in sens riguros (lifcrentiatc nunrite dialccte'pi graiuri.r Idenrificarea concepteror de compete'15' qi perfomranl{' gcnerarr'c cu dicotomia-linlbd/vorbire pare posibiltr numai in unele inrerprcttrri "r" irurn^iiri. pe dc alt{ parle.orbirea este un act concret care nu in vorbirc int'reseazd lingvistica'.constnriti plecind (le Ia Ii. ca realizare individualtr (F. Limbile nalurale au ca spccific dubla articulalie'. (linthi)....colectivd" qi vorbirea . (limbt. Concept polisernic utiliz-at mai ales cu sensul dc aspecl psiho-fiziologic al Iimbajului" cu caractcr individual. c6t si tjc.). iru sunr'linjbi. sau atet de scmnificant. iar norma socialtr qi sisremul funclioncaz_tr in Iimbi. morfeme". de a exprima. 'purti"ri*.parole". in lingvisricd..r. l-inrtra. combinaliile prin care subiectul Vorbitor utilizrazi codul' linrbii pentru a exprima gindirea sa pcrsonaltr qi mecanismul psiho-fiziologic care ii permile sd exleriorizeze aceste conbinalii. r Se dclimireaid limbajele care acordd prioritatc semnificanlu. Delimitarea limbajului de linibtr eslc utilA in lingvistica francofoni (fr.nent" psiho.. valoare care nu poate fi influenlartr ie elemcntc externe (cum at fi istoria jocului de Eah). expresia sonor6 qi. dc5i o taxirronric conrpletl este greu de flcrrt: r Se opune linrbajul ruuan (care se caracterizeazh nrin rjubla roticulatie si clasticitatea <liscursrrlui) jinrlraictor ite(ilc prin utilizarea in anumite contexte: limbajele de sqr.on. de Saussure). iar clistinclia rlintre limbl gi vorbire este rrcuttr rtc L.parole) este echivalentX cu discursul" limba nalurald carenu se mai foloseste ca mijloc oral de comunicare . textc literare elc.$.I1artr in diverse imprejurtrri.iele ""itn.SJlgu/rlul lcrnrcn lingvistic coic co."n'. linrbajtrlui" (cel de_al tloiic. Deci.rrc) (vezi si voRBlRe). semnifi cai...n. in flrnctie de o anunrittr viatA social-culruraltr. F.linrbi fac obiectul altceva dbcAt in uz.""i" $tiinlific. Numai limbaj^cle-c'are sunt Ei. de origine. Iinrba.ngr/anrt . standardizal6.le de a vorbi. sl:rqrorrc.rBAl). : tdlii I.l prctarca lor ca par(ial echivalcrrlc irrrplici insX o dife renti (lc cxtcnsic: o limbl csle in mrxl nccesar un limbaj.-.. dedustr din vorbirc.. care au un caracler regicxral. Linrba intervinc ca mediator intre doutr zone Franla. in felui accsta.i tle linrhl. DupI autori. hraillc. vorbirca preknlandu-sc ca o tehnicd iclionratictr cfecriv realizatd reoria lui E.ci:rlizirt in lirrevistici. ca rcaliz_are individuald a voit. care rezumd loate fclurilc dc difercnl{: rcgionaltr..irf". De accea.rlcc_ tclor qi graiurilor.ic limbalcle care se preocupi de semnificat': ideografia.. sc cercelcazi Iilrrba scrisd. CoEeriu). o actilitale creatoare concrettr (vezi ntlcrtoNALI ll-[. limbajul dcyinc cvasisinouint cu vorbirea'. r Singularul tnbii (opustr vorbirii sau uzajnlui) esre un termen lingvistic specializat carc destimneaztr sistemul general al unci limbi date.. Vorbirea este un act de voinld care presupune din partea vorbitorului o activitate de seleclie $i punere in practic[ a unei tehnici idiomatice efectiv realizale (la nivelul unei limbi anume qi la nivelul unui vorbilor care o singularizeazi). Dclimirarea limbii de vorbire prezinltr in. vezi t-tlr. . pcntru ctr cxisttr linrbi ca franccza.rj.1inrdl.l. I-ljelmslc' p'n opozitia dintre schemtr (fomra purd) si uzaj (ansamblul de rleprinderi. *"p"i'r. Elevii lui F.individualI". qi al discursului'.). dc Saussure a ilustrat aceasld idee prin comparalia jocului de qah: unit[1ile limbii sunt asemtrndroare picselor din jocul de qah.. l)c asemenea.sland. pol fi sirnultan clenrcnle de vorbirc gi rte limbtr. linrba inrnlic?{ o mare animale (vezi zooseurorrcA . se pot distinge.tBAJ / sTtLl). facul_ f:. valoare care se mai poate preciza in funclie de alte sirua1ii.". I-inrba aniliciald se deline5te in opozilie cu cele naturale (vczi lntnat)... esre o delimita. stiluri functionale'). desemneazd tn ansamblu de sisleme legate unele de altelel unitXlile fiectrruia dintre aceste sisteme (sune(e'.1lli proprie numai limhi.Dac[scstabileEreopoziliaintreconcrctqiabsiract. delimittrri din diferite perspective. cur'6nt') sunt i(lentificate in funclie de relaliile de. foneme'.ud.fizice conlune (aspcctele spcctfice sunt studiale de psiholingvistici' si de sociolingr..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful