BIDU-VRANCEANU, A., CArAne$U, C., IONESCU.RUXAXNOII, L., MANCA$, M., PANAUNDELEGAN, G. (ree7) DICTIONAR DE STIINTE ALE LIMBII.

ttt

tir ed. StiintificI.

r Funcliile limbajului r Limbd, vorbire, limbaj

rlc vocativ la sub-stantiv qi tlc irnlrcratir'la vcrb.. {lccare cu funclie spccifici). .rd uneori ctr altc functii. explicalile pot privi argourile.l trHnsnris sll fic rcccptat. rleverril cJ irrsu5i olricct rlc in inrpurrc un anurnit uz. Jakobson.'. ccea ce ducc la cxistenla unor rlifcrilc tipuri rle nresaj'.h prirrcipitrl cchiva' lerrlci dc pc axa sclcclici Jrc nxa colltbilrlirii".ll de srrucrurarc u.{l)rc.-/rt. lirnba yrscrlil insii 1i altc caraclcristici fornralc nrcnitc srl ll)arcllczc I)articiparca afcctivil t vorbitonrlrri Ia cllunl (l>crsoann I la pr<:rrrurrtc qi verh.rjrrlrri poctic: :::lcc. !. dar si urr crx.i. tlccotlificarc:i unui alt iod g. una dintrc clc predonrirrtr gi cca rncdiatl: Acurn urntfujli-rD2\ at atenlic!.I cnunllui in clrc itrtcrviuc prrlcrnic lirrrr'1i:r cnrotir'?1. nctalingvisticJ: clariflctr codul.u. ln forrtrularea uuui cnunl surtt neccsari tnrililtontl. Scopul limbajului liiud acela tic a trrnsnritc infdfmatii.$u1'' in"seanrDd Context (Rcfcrcnt) f u nclia refereu tr' a} I (d_c.i.ckllrrirrant)i a arlfi verbalc.5.1. dincolo tlc clntl!ia pur:1.:r I1-a (oda. iar lxrczia liric-adresrtir'.it cc. liittitr. /xX:tir:{: cste centratI asupra rnesajului insu5i. 5.$ivi sau intcticction.i t:orrrlrrr..r.rrnctia rc{crcntial!l (nunrittr 1i dcnolaliuJ sart in{onnativiil. ei fac". fornte grantxticalc.?l caractcrizcaT. slorile. Structura verb. nrucosul lragt la aghioase.rrc/rlr:oscbirc. q<rrespurrr. ciit qr 5i irrtcrlocuLor(i. inrplicd o pardciparc a furrctici rc(crcntiirlt:. prcrpunirrd o dcscrierc mai corrrplicali atijt icntru factorii carc procesul conrunic5.ratlul tlc exprcsivitatc' 1lr: carc crrrilitorul intcrtli()ncald sA-l oblinl sau (le varictalca Iunctiottaltr'clrcie sccvenla ii aparlirrc: copilul doannc.r l{rrilrarr Jakobson rafi neazi scli::rua prcccdcnttr. un corrlact psiho.spunc .tusti.. 1i nctalinhaj (care spune ceva desprc linrbaj).il . deii care transulil' infornrarii tlcsprc urr . &stinatxJxl (r^.c rc:rli:caztr pr [raza rrrror grr irrciprr dc r:chivnlcrtlii (rtscrniitt.r prcrrrulnc si vcrlr.c6n5 uni6". 2.rii.. cpistoll). itrlonalia' intcrogativ)l / t:xy. irrrplicl irr subsidiar {urrctia conativri.t.rrirrtlc Ill-a.i Irce'. ln procesul conrunic?Irii.. itr ftrtrtlit: tlc 1'. cornbirrarca lor in sccvcnli ia forurc rlircrsc. (ill val()ri tcloricc. Funcfiile corespunztrtoarc acestor factori vor fi: l.rr'.l (carc spune ci:\'a tlcspre obiecl.n o Mesai <_--+ funclia poetic:I t a i r tr ) (cs tcticd) I)cs(i tr atar []rnit{tor [unc{ia cluotivi (c xprcsir.I sau "i:.lloarc rc[crcrtlului).se . l<'slinatatul.r.!iaz-c caro airsg atcnlia dcstinatarului sau confirmtr faptul ctr el rtrntiine in contirrriarc atcni. constituind functir J. nrai ctti pc tir?. Iia nu aparc izolirti irr tcx(.rc[crenlialll..rltr a nicsajului delrinde in prirnul rirrd rle furrc{ia sa prcdonrinantil.rrrunr. pcntru ca rne. nrcil[ine conlactul inlrc irrterlocu(orii 6. distinctia carc stil ltr baz_a jdentificlrii aceslei funclii sc lacc inrrc linrbajul rlescricrc obiectua. iu conccplia lui Jakubsorr. ci .ci i'rrc. sinonirrric/:rrrlr lrir'::c). Funclia taticA asigurA nlcr)lincrca conlirclultri diutre vorbitor Ijrrunlul poatc cuplindc. iutona[ia exclanrativV intcrogativ.t sinla3m1'). doiutnc.laNcTr. oricolal[ sprc rcferentrrl rrrcsajului.. ntirx'l-tc.a rloirrri'': ttxtlilic.srericd sau /irrraro cslc c:o(ratli usupra mcsajului. I)r: r:x.r.fconrrrrr cel<lr doi intcrlocutori..1'Jgrrati' inirinli: lnseamnd .rrrrli grrri' ) :. IJxprcsia grarnaticaltr a func[ici conati\e esle nrarcati dc 1xrs. clarnativf.: Nu . Funclia enrotivll (rrrrmit?1 $i c.rf (r" rle cnunluri cxpozitivc fornrrrlalc la a pcrsoana cu.1. tlonrinatJ .): ce tare ploud!. .al uuitlltilor lingvistice in enunt. 4. Funclia puctcJ (uurnitd $i e. cet Ii pentru func[iile aceslora (gase factori particjpanti. domjnattr dc pcrsrlrrra l.. Comunicarca orgauizea-zi enuntul in fomrc cliferite. (in)corcctiturlinea uuci.cntolivf: la crrtillltor. cste functia prinrordialI intr-o tnarc paltc a cnunturilor. coexisti. cxlcrior. :.oltric.e I)silrolirgul gcnlan Karl lliihlcr distinsesc lrci factori care inlcri'iu in oroccsul corrrunictrrii: entitltorul.ei sunt... in tlivcrsclc gcnuri poetice: p(xjzia epic?I. tlc ex..3. ..cscntialtr cstc funclia sa de conrunicarc.tr) funclia crrrativtr (pcrsunsivi) (lor r l:rc t ".fizic (<lircct sau me(liat). allit iu conrunicurct rJircctll.i.. Ijicciirci funclii ii corespund.r /irr.\lo.ra.?tonrl. cnrc trinrite la contcxt (rcforcnt).' 1i.{).a. Iungirca cnrfa(iclt a sunclclor etc. f unc li a rrrc/..... ci sc corubinX cu celelaltc funclii. Pufliul il.ptoicctraz. Funclia nctalingvisticl cstc prcdornirraDtll in fraz-elc carc lparlin rncralirubajului. a ll-a l. funclia intcrugativX sau de aprcl (in raport cu destinatanrl) 9i ftrnclia (le rcprczentarc (rclrlic intre cnunl 9i univt:rsul l. umdtoarca IornrA: R. conatiril: lr rlestirratar.. qi rcfeirntLt/ (sflu coiltcxtul) 5i trci functii nlc Tiubajului can: lt: cr. forrne lingvistice s|ccilicc' chiar dacil un nrcsaj nrr arc o sinEurtr funclie. ii aparlin cnrrrrtttri r)cutru-informalivs ca: /)i-sica cslc utt arti' rual tlontcstic.Iitrrltrl nur cnroliv al lirlrbajtllrri cslc conslilrrit rlitt iltlcrjcclii. tinilrul t'iscad ctc' Irr tcoria lui R..copil" l)()alc fi i::l{alxi trtrul rlintrc lt:lrncrrii co1>il. rclcrent) iurrcliei lirubajului arc.rcsfrrrrtl: furrctia e.f selcclia' (tlirrlr-o yr.. rtirr rr:rdi1t. esctrla lunclici ptrtict'. .I 5i ca cnunlurilc a cilror funclis printrrdiall cslc cenlrattr a-supra rcceptorului: t\scultd-trtd! I)c ce nu ntd ctezi\ 4. st sttccctl irr constitttirca rrrcs. ^.l (in rclalic cu crnitltorul rucsajului). irt r rrr:tl'irr:trcr prirr corrtiguitate.c.J'. tcfctvntul cornunictrrii (contcxlul). Iorrrrulali la pcrs.. 2. rttur:<s.. care prrsupun rnai nrrrltc lunctii alc limbajului. l'uirclia cr>nativ'i (. 3.. linrbajul copiilor. ccltltati[ asnpra clni(lilontlui. furrctia /atic:I pocZia liticii. ilrr tlirr cct a vcrlrelor cu sensul .llj:'il'lll"::llli..q vlslir:. (.r. ctc.s .rrsunsir.. tnge lt tpltiotsc t:tc.xprcsiv. corrstl in faptrrl ctr acclsta.. arc ca scop cxpritnarr:a alitudinii vorbitontlui fa(?i dc contitltrtrtl cntrrrlrrlrri..t tturtrclrrr cu scnsul . Schcrna in enuul. -frricd: intervin in returicE) oricnlcazd cnunlul citre destinatar (rcccplor).

care au un caracler regicxral.d/ pcntru a desenrna cel nrai lntnortant sistem de senrne prin.). ca rcaliz_are individuald a voit. lintbajul documentar.nent" psiho..iu il prercrtr ^si.rr"rn" 1r. accairl inicrprcrare.iele ""itn. iar norma socialtr qi sisremul funclioncaz_tr in Iimbi. de Saussure).tBAJ / sTtLl). F. limba csle comunicare de faculrarca'ije distinge realizarea lirribajului c"j. engleza.le de a vorbi. semnifi cai.. expresia sonor6 qi..r Idenrificarea concepteror de compete'15' qi perfomranl{' gcnerarr'c cu dicotomia-linlbd/vorbire pare posibiltr numai in unele inrerprcttrri "r" irurn^iiri. conceputd ca mecanism al fecerii limbii in vorbire. r Se dclimireaid limbajele care acordd prioritatc semnificanlu.* solulionarea unor problenre imporranre are lingvisricii.nunrai'orbirea concretb 9i norma individuali se.1. facul_ f:. cur'6nt') sunt i(lentificate in funclie de relaliile de. in sens riguros (lifcrentiatc nunrite dialccte'pi graiuri.i vintc. Nu se postc stabili idenritatea tiintre linrba naturaltr si cca a unui slrt.I1artr in diverse imprejurtrri.rm.anla curentd a rermenului: l) o aDstractre.3) Singularul e moan ste specifrc descmneaztr o lintbi nalii.cAnJ prrrraful se rlesenrncazd loale i(li({nurilc r)aturalc car. valoare care se mai poate preciza in funclie de alte sirua1ii.. apa-r diferenle in interpretarea accstui c(. l.linrbi fac obiectul altceva dbcAt in uz.i tle linrhl. .'n. Sc poate propune o tipologie a limbajului. r E.ud. qi al discursului'...fizice conlune (aspcctele spcctfice sunt studiale de psiholingvistici' si de sociolingr.1lli proprie numai limhi.logica s. o . Numai limbaj^cle-c'are sunt Ei.. numeroase linrbi nu au insd dec6t un lingvisriciil.r.. ca limbalul rle pnrgranrare. ..ilate pmfesionaltr oarccari. se pot distinge. E' cogeriu considcrl cd dicoromia saussuriantr limhtr/yorbire cste influenlati din cauza graderor (re absrraclizare diferite: inrrc . Hjeimslev. o Pentru L. Limbile nalurale au ca spccific dubla articulalie'. un sistcnr de comunicarc carc se bazeazl pc scmne vocalicc I-irubilc vorbilc se pot manilrsta prin foirnc cti carc este uneori cvasicchiyalcnl.f cuprintlc toare limbile a" p" gf"U. prin invdlarea limbajului din lara lui (E. esre o delimita.colectivd" qi vorbirea . in lingvisricd. s1r(.orbirea este un act concret care nu in vorbirc int'reseazd lingvistica'. lirnbaielor artificiale (care sunl sisrcme sinrbolicc construite. in Cu.n .a. fotoerafie. nu existtr rlecat activjtiti lingYistice gi admite ctr.i. in flrnctie de o anunrittr viatA social-culruraltr. lntr-o interprctarc mai prucistr.lc1toruar-.on." utilizald ntai ales in scopuri conrunicative. foneme'. o actilitale creatoare concrettr (vezi ntlcrtoNALI ll-[. 2) o concretjz_are care eyitd ambisu- onrului. iur. . un semn* nu se dcfinegte ca atare decdt in raport cu alte semnc 5i iqi obline valoarca din opoziliile sau asocialiile pe care le contraclcazi. S? texle sau mesa-je' concrcle. dohtnditd tlc vorbitor din copildrie..inibjle naturale sunt supusc schimbtrrilor (vezi slNCRoNjE: DtAcRoNrE. fiind elemenr" generale si indiViduale in acelasi linlp.f Cfxl a. dedustr din vorbirc. pcntru ctr cxisttr linrbi ca franccza.rj.$. ca realizare individualtr (F. opus di. dc Saussure a ilustrat aceasld idee prin comparalia jocului de qah: unit[1ile limbii sunt asemtrndroare picselor din jocul de qah.n. Irr rrrod olrisrnrit. care sc vorbesc $i in alte state decel foarlc mare (aproximatiy a tff) gi cee I ce se studiaztr estc tipologia lor (vezi FAMtuE). morfeme"...". al XIX-lea). lexeme'. Jimbajclc se realizcazi in acord cu o sliinttr sau actjyitale oarecare si se manifesttr ca un fant nrodus. socialtr clc. liruba are un caraclcr nalional. Coseriu). delimittrri din diferite perspective.rlcc_ tclor qi graiurilor..irf". .orbcsc. Iinrba. Cogeriu face distinclia dinrre vorbire ca acdYitate qi vorbire ca faculta. Ca ansanrtrlu al. in cadrul realiritii unitare si indiviz-ibile care e iimbajul.nbi pentru a oesemna car:ctcrul gencral sau univcrjal. attcori in oDozitie: amindorri dcsurnnrazii arrsarnlrlrtri a. I-inibile naturalepot fi r. rcflcctate in dglrla articrrlatic'(vezi si voHnlnn. dc5i o taxirronric conrpletl este greu de flcrrt: r Se opune linrbajul ruuan (care se caracterizeazh nrin rjubla roticulatie si clasticitatea <liscursrrlui) jinrlraictor ite(ilc prin utilizarea in anumite contexte: limbajele de sqr. Linrba interpretat[ ca sislem dc scmne este o abstraclie a lingviqtilor.""i" $tiinlific.r.. limbii qi al discursulrri'.-. altfel spus ._ naliz. o convcnlic adoptatd intr-o comunilatc uman{ in carc funclioncaz{ ca sistem de sentne si ca instltulie sociald (vezi l"lNcvtsrtcii Ll[4BAJ).lrr:). I-inrba aniliciald se deline5te in opozilie cu cele naturale (vczi lntnat). CoEeriu).individualI". tle Saussure.iio. 2) Sr. inleleasi in gerreral tlrepl compelent{.care crtprinde o nornrd inplicitd rcflectatd in alegerea corpusulrri (.. Saussure (Ch. divcnitalc.'.a sisiem d. limba romintr.rrc) (vezi si voRBlRe). Inrr-o lirnbd.l.i. /angage s-a rlcqaiat riefinitiv rle cvasisinonimul /angue in sec. pe dc alt{ parle. nu in nrod particular.inca&cazi in . sl:rqrorrc.ic limbalcle care se preocupi de semnificat': ideografia. p. desemneazd tn ansamblu de sisleme legate unele de altelel unitXlile fiectrruia dintre aceste sisteme (sune(e'. de a exprima.cia!itate salu profesionale (tlar si singur le rmen penlm a desemna realitZlile difcrire discutate aici. de origine. facultate (E. in felui accsta.. ca insritulic socilltr cornlrnl Iuturor subicclilor care . considcratil o form6'qi nu o substanl[. Linha constiruie nivelul isroric al limbajului ' arnorfc: pc de o partc. linrbajbl in.care oamenii conrunictr intre ei: celelaltc sislemc de scrnne se cxplicitcaztr printr-o Iimbd naturald oarecare (r..r. vorbirea (dcsemnat[ prin ti. pol fi sirnultan clenrcnle de vorbirc gi rte limbtr. esre nrai precis lil l. ln aceastl interpretare. de ex.r.. l)c asemenea.{$g acesl punct de vederc. De accea. /rnrbrr)qi t'orbire'sesitueaz-trnorma'. romanticl $. in tinrp ce un linrhaj nu cstc oblisa(oriu o limbd: Iirnhajul aninralelor. standardizal6. in I. Bally) au introdus categoria acrualizdrii'. sau atet de scmnificant.'fcrrrren gcrrerrl.i are caracter individual Ei variabil (spre deosebire de limbl'). ln acest caz. nruzicl.\rr\: IIMI]A carc :tntnttc nrilr rrrr:ltc irrleryrrutiri: l) . . 'purti"ri*.). poezia.A).sland.. combinaliile prin care subiectul Vorbitor utilizrazi codul' linrbii pentru a exprima gindirea sa pcrsonaltr qi mecanismul psiho-fiziologic care ii permile sd exleriorizeze aceste conbinalii. Dclimirarea limbii de vorbire prezinltr in..ceca r Linrba si vorbirea au fost raPortate de E.r.. Deci..iror" in {. limbaiul popular (t. hraillc. r Singularul tnbii (opustr vorbirii sau uzajnlui) esre un termen lingvistic specializat carc destimneaztr sistemul general al unci limbi date. valoare care nu poate fi influenlartr ie elemcntc externe (cum at fi istoria jocului de Eah)..raportul scheme/udlizarea schemei. Vasiliu la categoriile <le general qi ce l-a tlus la concluz-ia ctr unite(ile unui rang' (niyel') dai.Dac[scstabileEreopoziliaintreconcrctqiabsiract. iar clistinclia rlintre limbl gi vorbire este rrcuttr rtc L. sau slrCin. Tot ca o inlcrlrctarc a uDei cxprinr[ri intr-un domeniu specializat se inscrie si cvasisinonimia dinrre limba_i si mctalimbai".isrictr. discours) .ngr/anrt ..iiii. limbajul sc tlefinesle in opoz-itie cu.. Delimitarea limbajului de linibtr eslc utilA in lingvistica francofoni (fr.re introdustr in lingvisriiii rie F" de Saussure (fr.ii oarecare. p/ura.SJlgu/rlul lcrnrcn lingvistic coic co. Numtrrul lirnbilor vorbire csre specificc unei comunirtrli lingvisticc.. ldu rnuzical crc.. Vorbirea este un act de voinld care presupune din partea vorbitorului o activitate de seleclie $i punere in practic[ a unei tehnici idiomatice efectiv realizale (la nivelul unei limbi anume qi la nivelul unui vorbilor care o singularizeazi).parole) este echivalentX cu discursul" limba nalurald carenu se mai foloseste ca mijloc oral de comunicare .czi Lnlna_r. linrbii'. (linthi).constnriti plecind (le Ia Ii.jul sc delinrircaz. sau tehnicd a vortririi (yezi Ltr. infomratica. Anglia. limbajul dcyinc cvasisinouint cu vorbirea'. (limbt. care rezumd loate fclurilc dc difercnl{: rcgionaltr. F. cind sunt folosite in conrunicarea oraltr sau scris[ tlin difcritc llri. Limba VORBIRE I.. in mo<l concret... bazatd pe compc. pdn'a acccplie corespunde interpretirii saussuriene.. NE()LoctsM ctc. dar caie e consemnattr in documeote. Elevii lui F. sc cercelcazi Iilrrba scrisd.. IMPRUMUT.'iirii. Concept polisernic utiliz-at mai ales cu sensul dc aspecl psiho-fiziologic al Iimbajului" cu caractcr individual.tr. cum ar fi evolugia in iim.limha: limba este o parte a linrbajnlui care existi pr!nlr-o practicl sociali a numeroasc acle de lorbire concrete."n'. c6t si tjc. care isi propun redarca unui conlinut de idci specific fn raport cu o acti... tlupd F. echivalenltr sau de opozilie dintrc aceste unitdli (vezi covmaRE). Se opun limbajele naturale (care au structuri inranente rrentru ctr subicctul unran nu participtr la ele decit ca utilizator). textc literare elc.rBAl). linrbajul piitural.1inrdl.. l-inrtra.nceplo tn conceplia saussuriantr.a.ii..ci:rlizirt in lirrevistici. linrba inrnlic?{ o mare animale (vezi zooseurorrcA .. coscriu porneste cle la premisa cd.t rr.on.lui': scrierca morse. r.ezi on. manifeslat in actele comunicirii.I}"fRAJ Ansantblul concepli:r sarrssttriarri si lxrstsaussuriani.au ccl putin .. stiluri functionale'). DupI autori. I-ljelmslc' p'n opozitia dintre schemtr (fomra purd) si uzaj (ansamblul de rleprinderi.. alc distinJtiei propuse rle Saussurc.l prctarca lor ca par(ial echivalcrrlc irrrplici insX o dife renti (lc cxtcnsic: o limbl csle in mrxl nccesar un limbaj. Lintba naturald poatc fi matcrntr. linrbajtrlui" (cel de_al tloiic.ifi.. vezi t-tlr. iinrba.parole".). Linrba intervinc ca mediator intre doutr zone Franla.ir. iru sunr'linjbi. a ciror valoare depindc de pozilia p tabla de gah. vorbirca preknlandu-sc ca o tehnicd iclionratictr cfecriv realizatd reoria lui E. : tdlii I.n. francezd elc....rsptrnd. de Saussure are in vedere raporful social-individual sau vorbirea .. *"p"i'r. conlinutul no[ional. Inlcr.