BIDU-VRANCEANU, A., CArAne$U, C., IONESCU.RUXAXNOII, L., MANCA$, M., PANAUNDELEGAN, G. (ree7) DICTIONAR DE STIINTE ALE LIMBII.

ttt

tir ed. StiintificI.

r Funcliile limbajului r Limbd, vorbire, limbaj

spunc .rcsfrrrrtl: furrctia e. esctrla lunclici ptrtict'.cntolivf: la crrtillltor.' 1i. irt r rrr:tl'irr:trcr prirr corrtiguitate. Scopul limbajului liiud acela tic a trrnsnritc infdfmatii.cscntialtr cstc funclia sa de conrunicarc.ci i'rrc.il . domjnattr dc pcrsrlrrra l.ckllrrirrant)i a arlfi verbalc.l (in rclalic cu crnitltorul rucsajului).q vlslir:. Iorrrrulali la pcrs.tr) funclia crrrativtr (pcrsunsivi) (lor r l:rc t ".. oricolal[ sprc rcferentrrl rrrcsajului.{l)rc. nctalingvisticJ: clariflctr codul. doiutnc. a ll-a l.!iaz-c caro airsg atcnlia dcstinatarului sau confirmtr faptul ctr el rtrntiine in contirrriarc atcni.3.5.it cc.i.ra..\lo. Structura verb. /xX:tir:{: cste centratI asupra rnesajului insu5i.r. Funclia taticA asigurA nlcr)lincrca conlirclultri diutre vorbitor Ijrrunlul poatc cuplindc.{). 1i nctalinhaj (care spune ceva desprc linrbaj).rc[crenlialll.-/rt.r.i t:orrrlrrr.t. cxlcrior.t sinla3m1'). ci .r l{rrilrarr Jakobson rafi neazi scli::rua prcccdcnttr.rltr a nicsajului delrinde in prirnul rirrd rle furrc{ia sa prcdonrinantil.I sau "i:. dincolo tlc clntl!ia pur:1. itr ftrtrtlit: tlc 1'... rlc vocativ la sub-stantiv qi tlc irnlrcratir'la vcrb.l trHnsnris sll fic rcccptat.ei sunt. forrne lingvistice s|ccilicc' chiar dacil un nrcsaj nrr arc o sinEurtr funclie. qi rcfeirntLt/ (sflu coiltcxtul) 5i trci functii nlc Tiubajului can: lt: cr.fconrrrrr cel<lr doi intcrlocutori. .. inrplicd o pardciparc a furrctici rc(crcntiirlt:.rjrrlrri poctic: :::lcc. ccea ce ducc la cxistenla unor rlifcrilc tipuri rle nresaj'.rf (r" rle cnunluri cxpozitivc fornrrrlalc la a pcrsoana cu.Iitrrltrl nur cnroliv al lirlrbajtllrri cslc conslilrrit rlitt iltlcrjcclii. rttur:<s. linrbajul copiilor.r prcrrrulnc si vcrlr. nrcil[ine conlactul inlrc irrterlocu(orii 6..oltric.. ciit qr 5i irrtcrlocuLor(i. ci sc corubinX cu celelaltc funclii.ll de srrucrurarc u.. ln forrtrularea uuui cnunl surtt neccsari tnrililtontl.J'. tlc ex.tusti. ccltltati[ asnpra clni(lilontlui.. iutona[ia exclanrativV intcrogativ.rrc/rlr:oscbirc. liittitr.. -frricd: intervin in returicE) oricnlcazd cnunlul citre destinatar (rcccplor).fizic (<lircct sau me(liat).c6n5 uni6". l'uirclia cr>nativ'i (. furrctia /atic:I pocZia liticii.rrsunsir. irrrplicl irr subsidiar {urrctia conativri.a rloirrri'': ttxtlilic..rd uneori ctr altc functii. q<rrespurrr.rrrrli grrri' ) :.se .copil" l)()alc fi i::l{alxi trtrul rlintrc lt:lrncrrii co1>il.f selcclia' (tlirrlr-o yr. Pufliul il. ntirx'l-tc.llj:'il'lll"::llli. 3. cnrc trinrite la contcxt (rcforcnt).rrirrtlc Ill-a. nrai ctti pc tir?.i Irce'.1.. un corrlact psiho. Schcrna in enuul.. cornbirrarca lor in sccvcnli ia forurc rlircrsc. IJxprcsia grarnaticaltr a func[ici conati\e esle nrarcati dc 1xrs.s .: Nu .a..rrnctia rc{crcntial!l (nunrittr 1i dcnolaliuJ sart in{onnativiil. deii care transulil' infornrarii tlcsprc urr . explicalile pot privi argourile. !. rleverril cJ irrsu5i olricct rlc in inrpurrc un anurnit uz. l<'slinatatul. tnge lt tpltiotsc t:tc..1'Jgrrati' inirinli: lnseamnd .. (. corrstl in faptrrl ctr acclsta. 2. ^.xprcsiv. care prrsupun rnai nrrrltc lunctii alc limbajului. distinctia carc stil ltr baz_a jdentificlrii aceslei funclii sc lacc inrrc linrbajul rlescricrc obiectua. Iungirca cnrfa(iclt a sunclclor etc. :...rr'.?l caractcrizcaT.r.$u1'' in"seanrDd Context (Rcfcrcnt) f u nclia refereu tr' a} I (d_c. slorile. iu conccplia lui Jakubsorr.?tonrl.l (carc spune ci:\'a tlcspre obiecl. una dintrc clc predonrirrtr gi cca rncdiatl: Acurn urntfujli-rD2\ at atenlic!. sinonirrric/:rrrlr lrir'::c). 4. allit iu conrunicurct rJircctll. clarnativf. ei fac". tlccotlificarc:i unui alt iod g. Jakobson.lloarc rc[crcrtlului).$ivi sau intcticction.:r I1-a (oda. itrlonalia' intcrogativ)l / t:xy.c. Iia nu aparc izolirti irr tcx(.rii. Comunicarca orgauizea-zi enuntul in fomrc cliferite. cet Ii pentru func[iile aceslora (gase factori particjpanti. umdtoarca IornrA: R..c rc:rli:caztr pr [raza rrrror grr irrciprr dc r:chivnlcrtlii (rtscrniitt. fornte grantxticalc.h prirrcipitrl cchiva' lerrlci dc pc axa sclcclici Jrc nxa colltbilrlirii". &stinatxJxl (r^.srericd sau /irrraro cslc c:o(ratli usupra mcsajului. f unc li a rrrc/.r.i.n o Mesai <_--+ funclia poetic:I t a i r tr ) (cs tcticd) I)cs(i tr atar []rnit{tor [unc{ia cluotivi (c xprcsir..'..u. . st sttccctl irr constitttirca rrrcs. Funcfiile corespunztrtoarc acestor factori vor fi: l. . rtirr rr:rdi1t. Ijicciirci funclii ii corespund.rrrunr. prcrpunirrd o dcscrierc mai corrrplicali atijt icntru factorii carc procesul conrunic5. (ill val()ri tcloricc.. rclcrent) iurrcliei lirubajului arc.i. pcntru ca rne.1. Funclia nctalingvisticl cstc prcdornirraDtll in fraz-elc carc lparlin rncralirubajului.ratlul tlc exprcsivitatc' 1lr: carc crrrilitorul intcrtli()ncald sA-l oblinl sau (le varictalca Iunctiottaltr'clrcie sccvenla ii aparlirrc: copilul doannc. lirnba yrscrlil insii 1i altc caraclcristici fornralc nrcnitc srl ll)arcllczc I)articiparca afcctivil t vorbitonrlrri Ia cllunl (l>crsoann I la pr<:rrrurrtc qi verh.r /irr. nrucosul lragt la aghioase. 5. 2. Funclia puctcJ (uurnitd $i e.t tturtrclrrr cu scnsul .. iar lxrczia liric-adresrtir'. tlonrinatJ . arc ca scop cxpritnarr:a alitudinii vorbitontlui fa(?i dc contitltrtrtl cntrrrlrrlrri.al uuitlltilor lingvistice in enunt.. Funclia enrotivll (rrrrmit?1 $i c. I)r: r:x. . in tlivcrsclc gcnuri poetice: p(xjzia epic?I. dar si urr crx... cpistoll). funclia intcrugativX sau de aprcl (in raport cu destinatanrl) 9i ftrnclia (le rcprczentarc (rclrlic intre cnunl 9i univt:rsul l.I cnunllui in clrc itrtcrviuc prrlcrnic lirrrr'1i:r cnrotir'?1.laNcTr. conatiril: lr rlestirratar. constituind functir J.): ce tare ploud!.ptoicctraz. ii aparlin cnrrrrtttri r)cutru-informalivs ca: /)i-sica cslc utt arti' rual tlontcstic. coexisti. ilrr tlirr cct a vcrlrelor cu sensul .I 5i ca cnunlurilc a cilror funclis printrrdiall cslc cenlrattr a-supra rcceptorului: t\scultd-trtd! I)c ce nu ntd ctezi\ 4. {lccare cu funclie spccifici). ln procesul conrunic?Irii.e I)silrolirgul gcnlan Karl lliihlcr distinsesc lrci factori care inlcri'iu in oroccsul corrrunictrrii: entitltorul. (in)corcctiturlinea uuci. tinilrul t'iscad ctc' Irr tcoria lui R.. tcfctvntul cornunictrrii (contcxlul).. ctc. cste functia prinrordialI intr-o tnarc paltc a cnunturilor.

limba romintr. Anglia.rj. in mo<l concret.\rr\: IIMI]A carc :tntnttc nrilr rrrr:ltc irrleryrrutiri: l) .SJlgu/rlul lcrnrcn lingvistic coic co. fotoerafie. iar norma socialtr qi sisremul funclioncaz_tr in Iimbi. ca limbalul rle pnrgranrare. Jimbajclc se realizcazi in acord cu o sliinttr sau actjyitale oarecare si se manifesttr ca un fant nrodus. esre nrai precis lil l.ifi.nceplo tn conceplia saussuriantr. r. nruzicl.1inrdl. vorbirea (dcsemnat[ prin ti. un semn* nu se dcfinegte ca atare decdt in raport cu alte semnc 5i iqi obline valoarca din opoziliile sau asocialiile pe care le contraclcazi..fizice conlune (aspcctele spcctfice sunt studiale de psiholingvistici' si de sociolingr.orbcsc. care rezumd loate fclurilc dc difercnl{: rcgionaltr.-... 'purti"ri*. textc literare elc.f Cfxl a.jul sc delinrircaz.r. limbaiul popular (t... pol fi sirnultan clenrcnle de vorbirc gi rte limbtr.'n. linrbajbl in. in felui accsta. Lintba naturald poatc fi matcrntr.constnriti plecind (le Ia Ii. linrba inrnlic?{ o mare animale (vezi zooseurorrcA . liruba are un caraclcr nalional. ln aceastl interpretare. 2) Sr.). dedustr din vorbirc."n'. F.cia!itate salu profesionale (tlar si singur le rmen penlm a desemna realitZlile difcrire discutate aici.a.. Inrr-o lirnbd.d/ pcntru a desenrna cel nrai lntnortant sistem de senrne prin.l. (limbt. I-ljelmslc' p'n opozitia dintre schemtr (fomra purd) si uzaj (ansamblul de rleprinderi. Ca ansanrtrlu al.nbi pentru a oesemna car:ctcrul gencral sau univcrjal. care isi propun redarca unui conlinut de idci specific fn raport cu o acti. tle Saussure. socialtr clc.ilate pmfesionaltr oarccari.. DupI autori.n..on. ln acest caz. conceputd ca mecanism al fecerii limbii in vorbire.. iinrba. IMPRUMUT..a. p/ura. Delimitarea limbajului de linibtr eslc utilA in lingvistica francofoni (fr.parole". iar clistinclia rlintre limbl gi vorbire este rrcuttr rtc L. hraillc..colectivd" qi vorbirea .. o Pentru L. foneme'.logica s. divcnitalc..t rr.cAnJ prrrraful se rlesenrncazd loale i(li({nurilc r)aturalc car.care oamenii conrunictr intre ei: celelaltc sislemc de scrnne se cxplicitcaztr printr-o Iimbd naturald oarecare (r.. o . F. pcntru ctr cxisttr linrbi ca franccza.individualI".""i" $tiinlific.. considcratil o form6'qi nu o substanl[.care crtprinde o nornrd inplicitd rcflectatd in alegerea corpusulrri (.1. valoare care nu poate fi influenlartr ie elemcntc externe (cum at fi istoria jocului de Eah). *"p"i'r. l-inrtra.on.ic limbalcle care se preocupi de semnificat': ideografia.rsptrnd. facultate (E. Limbile nalurale au ca spccific dubla articulalie'. attcori in oDozitie: amindorri dcsurnnrazii arrsarnlrlrtri a. accairl inicrprcrare. limbajul dcyinc cvasisinouint cu vorbirea'. Concept polisernic utiliz-at mai ales cu sensul dc aspecl psiho-fiziologic al Iimbajului" cu caractcr individual. Linrba intervinc ca mediator intre doutr zone Franla.). manifeslat in actele comunicirii.lui': scrierca morse.'iirii.l prctarca lor ca par(ial echivalcrrlc irrrplici insX o dife renti (lc cxtcnsic: o limbl csle in mrxl nccesar un limbaj. lntr-o interprctarc mai prucistr. r Singularul tnbii (opustr vorbirii sau uzajnlui) esre un termen lingvistic specializat carc destimneaztr sistemul general al unci limbi date. Sc poate propune o tipologie a limbajului. NE()LoctsM ctc. ldu rnuzical crc..orbirea este un act concret care nu in vorbirc int'reseazd lingvistica'. cind sunt folosite in conrunicarea oraltr sau scris[ tlin difcritc llri.nunrai'orbirea concretb 9i norma individuali se.i. E' cogeriu considcrl cd dicoromia saussuriantr limhtr/yorbire cste influenlati din cauza graderor (re absrraclizare diferite: inrrc . a ciror valoare depindc de pozilia p tabla de gah. Coseriu). c6t si tjc.lc1toruar-. de Saussure). delimittrri din diferite perspective. altfel spus . Vasiliu la categoriile <le general qi ce l-a tlus la concluz-ia ctr unite(ile unui rang' (niyel') dai.rr"rn" 1r.limha: limba este o parte a linrbajnlui care existi pr!nlr-o practicl sociali a numeroasc acle de lorbire concrete.... Vorbirea este un act de voinld care presupune din partea vorbitorului o activitate de seleclie $i punere in practic[ a unei tehnici idiomatice efectiv realizale (la nivelul unei limbi anume qi la nivelul unui vorbilor care o singularizeazi).au ccl putin . sl:rqrorrc.czi Lnlna_r. Irr rrrod olrisrnrit. Bally) au introdus categoria acrualizdrii'.re introdustr in lingvisriiii rie F" de Saussure (fr.iiii. discours) .ngr/anrt . Se opun limbajele naturale (care au structuri inranente rrentru ctr subicctul unran nu participtr la ele decit ca utilizator). p.ceca r Linrba si vorbirea au fost raPortate de E. Numai limbaj^cle-c'are sunt Ei.i tle linrhl. sau atet de scmnificant.rBAl).r. morfeme". in lingvisricd. I-inibile naturalepot fi r.r. facul_ f:.ir.. prin invdlarea limbajului din lara lui (E. cum ar fi evolugia in iim.. se pot distinge. standardizal6. I-inrba aniliciald se deline5te in opozilie cu cele naturale (vczi lntnat).* solulionarea unor problenre imporranre are lingvisricii.tr.linrbi fac obiectul altceva dbcAt in uz.isrictr.. un sistcnr de comunicarc carc se bazeazl pc scmne vocalicc I-irubilc vorbilc se pot manilrsta prin foirnc cti carc este uneori cvasicchiyalcnl..1lli proprie numai limhi. dar caie e consemnattr in documeote. poezia. stiluri functionale').3) Singularul e moan ste specifrc descmneaztr o lintbi nalii. s1r(. .. Nu se postc stabili idenritatea tiintre linrba naturaltr si cca a unui slrt. o actilitale creatoare concrettr (vezi ntlcrtoNALI ll-[.". CoEeriu). sc cercelcazi Iilrrba scrisd. echivalenltr sau de opozilie dintrc aceste unitdli (vezi covmaRE). tlupd F. Inlcr.). coscriu porneste cle la premisa cd.. S? texle sau mesa-je' concrcle. care au un caracler regicxral. Saussure (Ch.. Hjeimslev.n .parole) este echivalentX cu discursul" limba nalurald carenu se mai foloseste ca mijloc oral de comunicare . in flrnctie de o anunrittr viatA social-culruraltr.ci:rlizirt in lirrevistici. pdn'a acccplie corespunde interpretirii saussuriene. dohtnditd tlc vorbitor din copildrie. vezi t-tlr. dc5i o taxirronric conrpletl este greu de flcrrt: r Se opune linrbajul ruuan (care se caracterizeazh nrin rjubla roticulatie si clasticitatea <liscursrrlui) jinrlraictor ite(ilc prin utilizarea in anumite contexte: limbajele de sqr.rrc) (vezi si voRBlRe). engleza.. infomratica. Tot ca o inlcrlrctarc a uDei cxprinr[ri intr-un domeniu specializat se inscrie si cvasisinonimia dinrre limba_i si mctalimbai". combinaliile prin care subiectul Vorbitor utilizrazi codul' linrbii pentru a exprima gindirea sa pcrsonaltr qi mecanismul psiho-fiziologic care ii permile sd exleriorizeze aceste conbinalii. : tdlii I.. bazatd pe compc. romanticl $.ii oarecare.le de a vorbi.i. linrbii'. /rnrbrr)qi t'orbire'sesitueaz-trnorma'. (linthi). limba csle comunicare de faculrarca'ije distinge realizarea lirribajului c"j. rcflcctate in dglrla articrrlatic'(vezi si voHnlnn.. sau tehnicd a vortririi (yezi Ltr." utilizald ntai ales in scopuri conrunicative... limbii qi al discursulrri'.rm. de ex.sland.i are caracter individual Ei variabil (spre deosebire de limbl'). Limba VORBIRE I._ naliz.. de origine. r E.raportul scheme/udlizarea schemei. valoare care se mai poate preciza in funclie de alte sirua1ii.iu il prercrtr ^si.ezi on. . ca insritulic socilltr cornlrnl Iuturor subicclilor care . .iror" in {. de a exprima. nu in nrod particular. iru sunr'linjbi. in sens riguros (lifcrentiatc nunrite dialccte'pi graiuri.. in I. pe dc alt{ parle. linrbajul piitural. De accea. /angage s-a rlcqaiat riefinitiv rle cvasisinonimul /angue in sec. l. alc distinJtiei propuse rle Saussurc. ca realizare individualtr (F. lirnbaielor artificiale (care sunl sisrcme sinrbolicc construite.I}"fRAJ Ansantblul concepli:r sarrssttriarri si lxrstsaussuriani. Elevii lui F. Dclimirarea limbii de vorbire prezinltr in.A).lrr:). lexeme'.rlcc_ tclor qi graiurilor. in Cu. lintbajul documentar. al XIX-lea). linrbajtrlui" (cel de_al tloiic.iele ""itn.inca&cazi in . francezd elc.'.Dac[scstabileEreopoziliaintreconcrctqiabsiract. conlinutul no[ional. semnifi cai.. nu existtr rlecat activjtiti lingYistice gi admite ctr.$. Numtrrul lirnbilor vorbire csre specificc unei comunirtrli lingvisticc. in tinrp ce un linrhaj nu cstc oblisa(oriu o limbd: Iirnhajul aninralelor...a sisiem d. apa-r diferenle in interpretarea accstui c(.irf".I1artr in diverse imprejurtrri. Linha constiruie nivelul isroric al limbajului ' arnorfc: pc de o partc. de Saussure are in vedere raporful social-individual sau vorbirea . Cogeriu face distinclia dinrre vorbire ca acdYitate qi vorbire ca faculta. opus di. 2) o concretjz_are care eyitd ambisu- onrului.'fcrrrren gcrrerrl. care sc vorbesc $i in alte state decel foarlc mare (aproximatiy a tff) gi cee I ce se studiaztr estc tipologia lor (vezi FAMtuE).ud.. numeroase linrbi nu au insd dec6t un lingvisriciil..anla curentd a rermenului: l) o aDstractre.inibjle naturale sunt supusc schimbtrrilor (vezi slNCRoNjE: DtAcRoNrE. Linrba interpretat[ ca sislem dc scmne este o abstraclie a lingviqtilor. l)c asemenea. ca rcaliz_are individuald a voit. vorbirca preknlandu-sc ca o tehnicd iclionratictr cfecriv realizatd reoria lui E.tBAJ / sTtLl). r Se dclimireaid limbajele care acordd prioritatc semnificanlu.. desemneazd tn ansamblu de sisleme legate unele de altelel unitXlile fiectrruia dintre aceste sisteme (sune(e'. inleleasi in gerreral tlrepl compelent{.iio.f cuprintlc toare limbile a" p" gf"U.nent" psiho. iur. sau slrCin.r. limbajul sc tlefinesle in opoz-itie cu. qi al discursului'.. cur'6nt') sunt i(lentificate in funclie de relaliile de.ii. expresia sonor6 qi. dc Saussure a ilustrat aceasld idee prin comparalia jocului de qah: unit[1ile limbii sunt asemtrndroare picselor din jocul de qah. esre o delimita. Deci. fiind elemenr" generale si indiViduale in acelasi linlp..n.r Idenrificarea concepteror de compete'15' qi perfomranl{' gcnerarr'c cu dicotomia-linlbd/vorbire pare posibiltr numai in unele inrerprcttrri "r" irurn^iiri.... o convcnlic adoptatd intr-o comunilatc uman{ in carc funclioncaz{ ca sistem de sentne si ca instltulie sociald (vezi l"lNcvtsrtcii Ll[4BAJ).i vintc.r. . .{$g acesl punct de vederc. in cadrul realiritii unitare si indiviz-ibile care e iimbajul. Iinrba.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful