P. 1
Bidu-Vranceanu - Dictionar de Stiinte Ale Limbii

Bidu-Vranceanu - Dictionar de Stiinte Ale Limbii

|Views: 155|Likes:
Published by Ioana Alexandra

More info:

Published by: Ioana Alexandra on Jan 21, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/21/2012

pdf

text

original

BIDU-VRANCEANU, A., CArAne$U, C., IONESCU.RUXAXNOII, L., MANCA$, M., PANAUNDELEGAN, G. (ree7) DICTIONAR DE STIINTE ALE LIMBII.

ttt

tir ed. StiintificI.

r Funcliile limbajului r Limbd, vorbire, limbaj

2.h prirrcipitrl cchiva' lerrlci dc pc axa sclcclici Jrc nxa colltbilrlirii"..cntolivf: la crrtillltor.'.t tturtrclrrr cu scnsul . ^.I 5i ca cnunlurilc a cilror funclis printrrdiall cslc cenlrattr a-supra rcceptorului: t\scultd-trtd! I)c ce nu ntd ctezi\ 4..spunc .' 1i. coexisti. tlonrinatJ ..i.-/rt. &stinatxJxl (r^. tlc ex. -frricd: intervin in returicE) oricnlcazd cnunlul citre destinatar (rcccplor). rleverril cJ irrsu5i olricct rlc in inrpurrc un anurnit uz. esctrla lunclici ptrtict'. ei fac".I cnunllui in clrc itrtcrviuc prrlcrnic lirrrr'1i:r cnrotir'?1.rltr a nicsajului delrinde in prirnul rirrd rle furrc{ia sa prcdonrinantil.ei sunt. furrctia /atic:I pocZia liticii... cet Ii pentru func[iile aceslora (gase factori particjpanti.fizic (<lircct sau me(liat). 1i nctalinhaj (care spune ceva desprc linrbaj).ll de srrucrurarc u.srericd sau /irrraro cslc c:o(ratli usupra mcsajului.rrc/rlr:oscbirc..i Irce'. I)r: r:x.. sinonirrric/:rrrlr lrir'::c).u.r l{rrilrarr Jakobson rafi neazi scli::rua prcccdcnttr..rrnctia rc{crcntial!l (nunrittr 1i dcnolaliuJ sart in{onnativiil. tinilrul t'iscad ctc' Irr tcoria lui R.tusti. Iorrrrulali la pcrs.?tonrl.!iaz-c caro airsg atcnlia dcstinatarului sau confirmtr faptul ctr el rtrntiine in contirrriarc atcni. una dintrc clc predonrirrtr gi cca rncdiatl: Acurn urntfujli-rD2\ at atenlic!.ptoicctraz.1'Jgrrati' inirinli: lnseamnd . .fconrrrrr cel<lr doi intcrlocutori. cnrc trinrite la contcxt (rcforcnt)..r. l<'slinatatul.rc[crenlialll.l (carc spune ci:\'a tlcspre obiecl.rcsfrrrrtl: furrctia e. umdtoarca IornrA: R. .rr'. oricolal[ sprc rcferentrrl rrrcsajului. linrbajul copiilor.r.r. conatiril: lr rlestirratar. q<rrespurrr..xprcsiv.il .. tnge lt tpltiotsc t:tc.llj:'il'lll"::llli. tcfctvntul cornunictrrii (contcxlul). irt r rrr:tl'irr:trcr prirr corrtiguitate. Ijicciirci funclii ii corespund. IJxprcsia grarnaticaltr a func[ici conati\e esle nrarcati dc 1xrs.. clarnativf.. Structura verb. Iia nu aparc izolirti irr tcx(. .a. (in)corcctiturlinea uuci. nrcil[ine conlactul inlrc irrterlocu(orii 6..l trHnsnris sll fic rcccptat. ccea ce ducc la cxistenla unor rlifcrilc tipuri rle nresaj'. Scopul limbajului liiud acela tic a trrnsnritc infdfmatii.ckllrrirrant)i a arlfi verbalc. Funclia nctalingvisticl cstc prcdornirraDtll in fraz-elc carc lparlin rncralirubajului. ln procesul conrunic?Irii.it cc. prcrpunirrd o dcscrierc mai corrrplicali atijt icntru factorii carc procesul conrunic5. cste functia prinrordialI intr-o tnarc paltc a cnunturilor. (. slorile. Funclia taticA asigurA nlcr)lincrca conlirclultri diutre vorbitor Ijrrunlul poatc cuplindc.rf (r" rle cnunluri cxpozitivc fornrrrlalc la a pcrsoana cu.. ln forrtrularea uuui cnunl surtt neccsari tnrililtontl.. rtirr rr:rdi1t.cscntialtr cstc funclia sa de conrunicarc. inrplicd o pardciparc a furrctici rc(crcntiirlt:. Jakobson.Iitrrltrl nur cnroliv al lirlrbajtllrri cslc conslilrrit rlitt iltlcrjcclii. iutona[ia exclanrativV intcrogativ.rrrunr. care prrsupun rnai nrrrltc lunctii alc limbajului.ratlul tlc exprcsivitatc' 1lr: carc crrrilitorul intcrtli()ncald sA-l oblinl sau (le varictalca Iunctiottaltr'clrcie sccvenla ii aparlirrc: copilul doannc. {lccare cu funclie spccifici).c.ra.n o Mesai <_--+ funclia poetic:I t a i r tr ) (cs tcticd) I)cs(i tr atar []rnit{tor [unc{ia cluotivi (c xprcsir.c rc:rli:caztr pr [raza rrrror grr irrciprr dc r:chivnlcrtlii (rtscrniitt..\lo.:r I1-a (oda. Funcfiile corespunztrtoarc acestor factori vor fi: l.rjrrlrri poctic: :::lcc..{l)rc.1. 3. iar lxrczia liric-adresrtir'.): ce tare ploud!. arc ca scop cxpritnarr:a alitudinii vorbitontlui fa(?i dc contitltrtrtl cntrrrlrrlrri. lirnba yrscrlil insii 1i altc caraclcristici fornralc nrcnitc srl ll)arcllczc I)articiparca afcctivil t vorbitonrlrri Ia cllunl (l>crsoann I la pr<:rrrurrtc qi verh.r /irr.r prcrrrulnc si vcrlr.f selcclia' (tlirrlr-o yr.t sinla3m1'). allit iu conrunicurct rJircctll. distinctia carc stil ltr baz_a jdentificlrii aceslei funclii sc lacc inrrc linrbajul rlescricrc obiectua.. nrucosul lragt la aghioase. rclcrent) iurrcliei lirubajului arc. ccltltati[ asnpra clni(lilontlui.: Nu .laNcTr. in tlivcrsclc gcnuri poetice: p(xjzia epic?I.. deii care transulil' infornrarii tlcsprc urr .l (in rclalic cu crnitltorul rucsajului)..c6n5 uni6". rttur:<s. tlccotlificarc:i unui alt iod g. explicalile pot privi argourile.i. doiutnc. 2. forrne lingvistice s|ccilicc' chiar dacil un nrcsaj nrr arc o sinEurtr funclie. nrai ctti pc tir?.. !. Funclia enrotivll (rrrrmit?1 $i c.a rloirrri'': ttxtlilic. nctalingvisticJ: clariflctr codul. itr ftrtrtlit: tlc 1'. st sttccctl irr constitttirca rrrcs. :. corrstl in faptrrl ctr acclsta. fornte grantxticalc. cpistoll).rii.copil" l)()alc fi i::l{alxi trtrul rlintrc lt:lrncrrii co1>il.1.?l caractcrizcaT. liittitr.. un corrlact psiho.al uuitlltilor lingvistice in enunt.. .lloarc rc[crcrtlului). Funclia puctcJ (uurnitd $i e.I sau "i:. 5. 4. (ill val()ri tcloricc. rlc vocativ la sub-stantiv qi tlc irnlrcratir'la vcrb. constituind functir J.rrirrtlc Ill-a.ci i'rrc. dar si urr crx.. ctc. Comunicarca orgauizea-zi enuntul in fomrc cliferite.. f unc li a rrrc/. Iungirca cnrfa(iclt a sunclclor etc. a ll-a l. domjnattr dc pcrsrlrrra l.e I)silrolirgul gcnlan Karl lliihlcr distinsesc lrci factori care inlcri'iu in oroccsul corrrunictrrii: entitltorul. ntirx'l-tc.5. ci . ciit qr 5i irrtcrlocuLor(i. qi rcfeirntLt/ (sflu coiltcxtul) 5i trci functii nlc Tiubajului can: lt: cr. ii aparlin cnrrrrtttri r)cutru-informalivs ca: /)i-sica cslc utt arti' rual tlontcstic. /xX:tir:{: cste centratI asupra rnesajului insu5i.r. itrlonalia' intcrogativ)l / t:xy. pcntru ca rne.oltric.rd uneori ctr altc functii. Schcrna in enuul.i t:orrrlrrr.3. ci sc corubinX cu celelaltc funclii.{).t.q vlslir:.$u1'' in"seanrDd Context (Rcfcrcnt) f u nclia refereu tr' a} I (d_c. iu conccplia lui Jakubsorr.i..tr) funclia crrrativtr (pcrsunsivi) (lor r l:rc t ". funclia intcrugativX sau de aprcl (in raport cu destinatanrl) 9i ftrnclia (le rcprczentarc (rclrlic intre cnunl 9i univt:rsul l. ilrr tlirr cct a vcrlrelor cu sensul .J'. dincolo tlc clntl!ia pur:1. cornbirrarca lor in sccvcnli ia forurc rlircrsc.rrsunsir. Pufliul il.se .$ivi sau intcticction.. irrrplicl irr subsidiar {urrctia conativri.rrrrli grrri' ) :. cxlcrior.s . l'uirclia cr>nativ'i (.

rsptrnd.orbirea este un act concret care nu in vorbirc int'reseazd lingvistica'.cia!itate salu profesionale (tlar si singur le rmen penlm a desemna realitZlile difcrire discutate aici.. *"p"i'r.'n. delimittrri din diferite perspective.irf".rlcc_ tclor qi graiurilor. un semn* nu se dcfinegte ca atare decdt in raport cu alte semnc 5i iqi obline valoarca din opoziliile sau asocialiile pe care le contraclcazi. esre nrai precis lil l. valoare care se mai poate preciza in funclie de alte sirua1ii.ilate pmfesionaltr oarccari.. S? texle sau mesa-je' concrcle.". o ..ngr/anrt . vorbirea (dcsemnat[ prin ti.linrbi fac obiectul altceva dbcAt in uz. . poezia.A).SJlgu/rlul lcrnrcn lingvistic coic co. conlinutul no[ional. de a exprima. expresia sonor6 qi. l. 2) o concretjz_are care eyitd ambisu- onrului.ii oarecare. ln acest caz.i tle linrhl. dc Saussure a ilustrat aceasld idee prin comparalia jocului de qah: unit[1ile limbii sunt asemtrndroare picselor din jocul de qah... dedustr din vorbirc. Sc poate propune o tipologie a limbajului. pe dc alt{ parle.{$g acesl punct de vederc. Ca ansanrtrlu al. bazatd pe compc.nent" psiho.ir.'. Lintba naturald poatc fi matcrntr..r Idenrificarea concepteror de compete'15' qi perfomranl{' gcnerarr'c cu dicotomia-linlbd/vorbire pare posibiltr numai in unele inrerprcttrri "r" irurn^iiri. CoEeriu). . lexeme'.tBAJ / sTtLl).. /angage s-a rlcqaiat riefinitiv rle cvasisinonimul /angue in sec. Anglia. de ex. iar clistinclia rlintre limbl gi vorbire este rrcuttr rtc L. I-ljelmslc' p'n opozitia dintre schemtr (fomra purd) si uzaj (ansamblul de rleprinderi. ca limbalul rle pnrgranrare.parole) este echivalentX cu discursul" limba nalurald carenu se mai foloseste ca mijloc oral de comunicare .on.. altfel spus ..raportul scheme/udlizarea schemei. Linrba interpretat[ ca sislem dc scmne este o abstraclie a lingviqtilor..constnriti plecind (le Ia Ii.lc1toruar-._ naliz. Elevii lui F. care sc vorbesc $i in alte state decel foarlc mare (aproximatiy a tff) gi cee I ce se studiaztr estc tipologia lor (vezi FAMtuE). in Cu.3) Singularul e moan ste specifrc descmneaztr o lintbi nalii.'iirii.individualI". liruba are un caraclcr nalional.nceplo tn conceplia saussuriantr. morfeme"..""i" $tiinlific.iu il prercrtr ^si.* solulionarea unor problenre imporranre are lingvisricii. de Saussure).logica s. Saussure (Ch. De accea. limbajul dcyinc cvasisinouint cu vorbirea'.1inrdl.au ccl putin . al XIX-lea).rrc) (vezi si voRBlRe).. s1r(. Concept polisernic utiliz-at mai ales cu sensul dc aspecl psiho-fiziologic al Iimbajului" cu caractcr individual.. r. esre o delimita. inleleasi in gerreral tlrepl compelent{.l. fiind elemenr" generale si indiViduale in acelasi linlp. limbaiul popular (t. . o Pentru L.rj. in cadrul realiritii unitare si indiviz-ibile care e iimbajul.inca&cazi in .f cuprintlc toare limbile a" p" gf"U. de Saussure are in vedere raporful social-individual sau vorbirea . l-inrtra. Vorbirea este un act de voinld care presupune din partea vorbitorului o activitate de seleclie $i punere in practic[ a unei tehnici idiomatice efectiv realizale (la nivelul unei limbi anume qi la nivelul unui vorbilor care o singularizeazi).. hraillc.care crtprinde o nornrd inplicitd rcflectatd in alegerea corpusulrri (..iio. divcnitalc.ic limbalcle care se preocupi de semnificat': ideografia. dar caie e consemnattr in documeote. : tdlii I. se pot distinge. ln aceastl interpretare. limba csle comunicare de faculrarca'ije distinge realizarea lirribajului c"j. facultate (E. limbii qi al discursulrri'.1lli proprie numai limhi.sland.I}"fRAJ Ansantblul concepli:r sarrssttriarri si lxrstsaussuriani.. dc5i o taxirronric conrpletl este greu de flcrrt: r Se opune linrbajul ruuan (care se caracterizeazh nrin rjubla roticulatie si clasticitatea <liscursrrlui) jinrlraictor ite(ilc prin utilizarea in anumite contexte: limbajele de sqr..jul sc delinrircaz. semnifi cai. o convcnlic adoptatd intr-o comunilatc uman{ in carc funclioncaz{ ca sistem de sentne si ca instltulie sociald (vezi l"lNcvtsrtcii Ll[4BAJ). in lingvisricd.parole". manifeslat in actele comunicirii.1. I-inrba aniliciald se deline5te in opozilie cu cele naturale (vczi lntnat). linrbajbl in. I-inibile naturalepot fi r. nu in nrod particular. in tinrp ce un linrhaj nu cstc oblisa(oriu o limbd: Iirnhajul aninralelor. ca realizare individualtr (F.ceca r Linrba si vorbirea au fost raPortate de E. iinrba. p.care oamenii conrunictr intre ei: celelaltc sislemc de scrnne se cxplicitcaztr printr-o Iimbd naturald oarecare (r. textc literare elc.. (limbt. care rezumd loate fclurilc dc difercnl{: rcgionaltr. sl:rqrorrc. iru sunr'linjbi. standardizal6. F.)."n'. romanticl $. vorbirca preknlandu-sc ca o tehnicd iclionratictr cfecriv realizatd reoria lui E.. conceputd ca mecanism al fecerii limbii in vorbire.I1artr in diverse imprejurtrri..iror" in {.limha: limba este o parte a linrbajnlui care existi pr!nlr-o practicl sociali a numeroasc acle de lorbire concrete. o actilitale creatoare concrettr (vezi ntlcrtoNALI ll-[.rr"rn" 1r. Deci. Jimbajclc se realizcazi in acord cu o sliinttr sau actjyitale oarecare si se manifesttr ca un fant nrodus. DupI autori.le de a vorbi.. Iinrba.n. nu existtr rlecat activjtiti lingYistice gi admite ctr.. cur'6nt') sunt i(lentificate in funclie de relaliile de.anla curentd a rermenului: l) o aDstractre. coscriu porneste cle la premisa cd. linrbii'. Tot ca o inlcrlrctarc a uDei cxprinr[ri intr-un domeniu specializat se inscrie si cvasisinonimia dinrre limba_i si mctalimbai". francezd elc.i.. alc distinJtiei propuse rle Saussurc.iele ""itn. care au un caracler regicxral..r.i vintc. l)c asemenea. desemneazd tn ansamblu de sisleme legate unele de altelel unitXlile fiectrruia dintre aceste sisteme (sune(e'.n. nruzicl.Dac[scstabileEreopoziliaintreconcrctqiabsiract. sau slrCin. lntr-o interprctarc mai prucistr. ca rcaliz_are individuald a voit. in mo<l concret. infomratica.lrr:). rcflcctate in dglrla articrrlatic'(vezi si voHnlnn. limba romintr...re introdustr in lingvisriiii rie F" de Saussure (fr.ci:rlizirt in lirrevistici. dohtnditd tlc vorbitor din copildrie.n . Linha constiruie nivelul isroric al limbajului ' arnorfc: pc de o partc. Hjeimslev. engleza. in I.. echivalenltr sau de opozilie dintrc aceste unitdli (vezi covmaRE). de origine. sau tehnicd a vortririi (yezi Ltr..a.\rr\: IIMI]A carc :tntnttc nrilr rrrr:ltc irrleryrrutiri: l) . a ciror valoare depindc de pozilia p tabla de gah. accairl inicrprcrare. Delimitarea limbajului de linibtr eslc utilA in lingvistica francofoni (fr.iiii. linrba inrnlic?{ o mare animale (vezi zooseurorrcA .$... apa-r diferenle in interpretarea accstui c(.l prctarca lor ca par(ial echivalcrrlc irrrplici insX o dife renti (lc cxtcnsic: o limbl csle in mrxl nccesar un limbaj.ii.i are caracter individual Ei variabil (spre deosebire de limbl'). care isi propun redarca unui conlinut de idci specific fn raport cu o acti.. Limba VORBIRE I.isrictr. stiluri functionale'). in sens riguros (lifcrentiatc nunrite dialccte'pi graiuri.. attcori in oDozitie: amindorri dcsurnnrazii arrsarnlrlrtri a.. Nu se postc stabili idenritatea tiintre linrba naturaltr si cca a unui slrt. iar norma socialtr qi sisremul funclioncaz_tr in Iimbi. pol fi sirnultan clenrcnle de vorbirc gi rte limbtr.nunrai'orbirea concretb 9i norma individuali se.nbi pentru a oesemna car:ctcrul gencral sau univcrjal.ud. ldu rnuzical crc. 'purti"ri*. cind sunt folosite in conrunicarea oraltr sau scris[ tlin difcritc llri. valoare care nu poate fi influenlartr ie elemcntc externe (cum at fi istoria jocului de Eah). c6t si tjc. (linthi). ca insritulic socilltr cornlrnl Iuturor subicclilor care ..).r.ezi on. combinaliile prin care subiectul Vorbitor utilizrazi codul' linrbii pentru a exprima gindirea sa pcrsonaltr qi mecanismul psiho-fiziologic care ii permile sd exleriorizeze aceste conbinalii.).fizice conlune (aspcctele spcctfice sunt studiale de psiholingvistici' si de sociolingr..f Cfxl a.a sisiem d.rm. r Se dclimireaid limbajele care acordd prioritatc semnificanlu.'fcrrrren gcrrerrl. tle Saussure.tr.. r Singularul tnbii (opustr vorbirii sau uzajnlui) esre un termen lingvistic specializat carc destimneaztr sistemul general al unci limbi date. Irr rrrod olrisrnrit. E' cogeriu considcrl cd dicoromia saussuriantr limhtr/yorbire cste influenlati din cauza graderor (re absrraclizare diferite: inrrc . prin invdlarea limbajului din lara lui (E. p/ura.orbcsc.rBAl). Inrr-o lirnbd.. considcratil o form6'qi nu o substanl[.lui': scrierca morse.i. socialtr clc.d/ pcntru a desenrna cel nrai lntnortant sistem de senrne prin. fotoerafie. pcntru ctr cxisttr linrbi ca franccza. qi al discursului'. cum ar fi evolugia in iim.t rr.cAnJ prrrraful se rlesenrncazd loale i(li({nurilc r)aturalc car. facul_ f:.inibjle naturale sunt supusc schimbtrrilor (vezi slNCRoNjE: DtAcRoNrE. NE()LoctsM ctc. linrbajtrlui" (cel de_al tloiic. Se opun limbajele naturale (care au structuri inranente rrentru ctr subicctul unran nu participtr la ele decit ca utilizator). vezi t-tlr. IMPRUMUT.r." utilizald ntai ales in scopuri conrunicative.. tlupd F. iur.ifi.. in flrnctie de o anunrittr viatA social-culruraltr. Numai limbaj^cle-c'are sunt Ei. foneme'.. discours) . linrbajul piitural. lintbajul documentar. /rnrbrr)qi t'orbire'sesitueaz-trnorma'. F. 2) Sr. in felui accsta.r.czi Lnlna_r. Numtrrul lirnbilor vorbire csre specificc unei comunirtrli lingvisticc. r E.r..colectivd" qi vorbirea . Linrba intervinc ca mediator intre doutr zone Franla. Inlcr. limbajul sc tlefinesle in opoz-itie cu. numeroase linrbi nu au insd dec6t un lingvisriciil. sc cercelcazi Iilrrba scrisd. Coseriu).-. sau atet de scmnificant. pdn'a acccplie corespunde interpretirii saussuriene. Vasiliu la categoriile <le general qi ce l-a tlus la concluz-ia ctr unite(ile unui rang' (niyel') dai.a. Bally) au introdus categoria acrualizdrii'.. un sistcnr de comunicarc carc se bazeazl pc scmne vocalicc I-irubilc vorbilc se pot manilrsta prin foirnc cti carc este uneori cvasicchiyalcnl. .on. Limbile nalurale au ca spccific dubla articulalie'. . opus di. Cogeriu face distinclia dinrre vorbire ca acdYitate qi vorbire ca faculta. Dclimirarea limbii de vorbire prezinltr in. lirnbaielor artificiale (care sunl sisrcme sinrbolicc construite...

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->