BIDU-VRANCEANU, A., CArAne$U, C., IONESCU.RUXAXNOII, L., MANCA$, M., PANAUNDELEGAN, G. (ree7) DICTIONAR DE STIINTE ALE LIMBII.

ttt

tir ed. StiintificI.

r Funcliile limbajului r Limbd, vorbire, limbaj

{lccare cu funclie spccifici). nrcil[ine conlactul inlrc irrterlocu(orii 6. in tlivcrsclc gcnuri poetice: p(xjzia epic?I. lirnba yrscrlil insii 1i altc caraclcristici fornralc nrcnitc srl ll)arcllczc I)articiparca afcctivil t vorbitonrlrri Ia cllunl (l>crsoann I la pr<:rrrurrtc qi verh.ci i'rrc.u.c.t sinla3m1').rrsunsir.. coexisti.. explicalile pot privi argourile..1. constituind functir J. ci .ckllrrirrant)i a arlfi verbalc.. &stinatxJxl (r^. ctc. . tinilrul t'iscad ctc' Irr tcoria lui R..tusti. 2.ra. iar lxrczia liric-adresrtir'.\lo.copil" l)()alc fi i::l{alxi trtrul rlintrc lt:lrncrrii co1>il. Iorrrrulali la pcrs.?l caractcrizcaT.a.. cet Ii pentru func[iile aceslora (gase factori particjpanti.rrnctia rc{crcntial!l (nunrittr 1i dcnolaliuJ sart in{onnativiil. iu conccplia lui Jakubsorr.1.. pcntru ca rne.{).t tturtrclrrr cu scnsul . /xX:tir:{: cste centratI asupra rnesajului insu5i. (. cste functia prinrordialI intr-o tnarc paltc a cnunturilor. dar si urr crx. I)r: r:x.r prcrrrulnc si vcrlr.i t:orrrlrrr. corrstl in faptrrl ctr acclsta.rrc/rlr:oscbirc... Jakobson... itr ftrtrtlit: tlc 1'. ii aparlin cnrrrrtttri r)cutru-informalivs ca: /)i-sica cslc utt arti' rual tlontcstic. (in)corcctiturlinea uuci.l (in rclalic cu crnitltorul rucsajului).. f unc li a rrrc/. 5. Funclia enrotivll (rrrrmit?1 $i c.rrrrli grrri' ) :.. esctrla lunclici ptrtict'. sinonirrric/:rrrlr lrir'::c). 4.fizic (<lircct sau me(liat).3.a rloirrri'': ttxtlilic.{l)rc.t.lloarc rc[crcrtlului). tlonrinatJ . linrbajul copiilor. Funcfiile corespunztrtoarc acestor factori vor fi: l.i Irce'. Funclia puctcJ (uurnitd $i e. -frricd: intervin in returicE) oricnlcazd cnunlul citre destinatar (rcccplor). clarnativf. fornte grantxticalc. ^. rleverril cJ irrsu5i olricct rlc in inrpurrc un anurnit uz. :.ptoicctraz. arc ca scop cxpritnarr:a alitudinii vorbitontlui fa(?i dc contitltrtrtl cntrrrlrrlrri.r.rf (r" rle cnunluri cxpozitivc fornrrrlalc la a pcrsoana cu. ntirx'l-tc. 1i nctalinhaj (care spune ceva desprc linrbaj). Structura verb.i.ratlul tlc exprcsivitatc' 1lr: carc crrrilitorul intcrtli()ncald sA-l oblinl sau (le varictalca Iunctiottaltr'clrcie sccvenla ii aparlirrc: copilul doannc. cornbirrarca lor in sccvcnli ia forurc rlircrsc.rr'.!iaz-c caro airsg atcnlia dcstinatarului sau confirmtr faptul ctr el rtrntiine in contirrriarc atcni.$ivi sau intcticction. st sttccctl irr constitttirca rrrcs.f selcclia' (tlirrlr-o yr. deii care transulil' infornrarii tlcsprc urr . ciit qr 5i irrtcrlocuLor(i.: Nu . oricolal[ sprc rcferentrrl rrrcsajului.srericd sau /irrraro cslc c:o(ratli usupra mcsajului. Schcrna in enuul. itrlonalia' intcrogativ)l / t:xy.spunc . ilrr tlirr cct a vcrlrelor cu sensul .. dincolo tlc clntl!ia pur:1.r.i.): ce tare ploud!.?tonrl. cpistoll)....ll de srrucrurarc u.tr) funclia crrrativtr (pcrsunsivi) (lor r l:rc t ". allit iu conrunicurct rJircctll..r. . IJxprcsia grarnaticaltr a func[ici conati\e esle nrarcati dc 1xrs.:r I1-a (oda. ei fac". doiutnc.rrirrtlc Ill-a. ln forrtrularea uuui cnunl surtt neccsari tnrililtontl. tnge lt tpltiotsc t:tc. nrucosul lragt la aghioase. iutona[ia exclanrativV intcrogativ.I cnunllui in clrc itrtcrviuc prrlcrnic lirrrr'1i:r cnrotir'?1. tcfctvntul cornunictrrii (contcxlul).Iitrrltrl nur cnroliv al lirlrbajtllrri cslc conslilrrit rlitt iltlcrjcclii.J'.llj:'il'lll"::llli. l<'slinatatul. rtirr rr:rdi1t. nrai ctti pc tir?. 3.. Pufliul il.il . Funclia nctalingvisticl cstc prcdornirraDtll in fraz-elc carc lparlin rncralirubajului. irt r rrr:tl'irr:trcr prirr corrtiguitate. irrrplicl irr subsidiar {urrctia conativri.rd uneori ctr altc functii. tlc ex.1'Jgrrati' inirinli: lnseamnd .l trHnsnris sll fic rcccptat.i. rttur:<s. ci sc corubinX cu celelaltc funclii.al uuitlltilor lingvistice in enunt. nctalingvisticJ: clariflctr codul.rjrrlrri poctic: :::lcc.r.xprcsiv.. Iia nu aparc izolirti irr tcx(. . 2. funclia intcrugativX sau de aprcl (in raport cu destinatanrl) 9i ftrnclia (le rcprczentarc (rclrlic intre cnunl 9i univt:rsul l.5. liittitr. a ll-a l.r l{rrilrarr Jakobson rafi neazi scli::rua prcccdcnttr.s . Scopul limbajului liiud acela tic a trrnsnritc infdfmatii. slorile. rclcrent) iurrcliei lirubajului arc.rii.h prirrcipitrl cchiva' lerrlci dc pc axa sclcclici Jrc nxa colltbilrlirii".laNcTr... !.rcsfrrrrtl: furrctia e.cntolivf: la crrtillltor. forrne lingvistice s|ccilicc' chiar dacil un nrcsaj nrr arc o sinEurtr funclie. cnrc trinrite la contcxt (rcforcnt).e I)silrolirgul gcnlan Karl lliihlcr distinsesc lrci factori care inlcri'iu in oroccsul corrrunictrrii: entitltorul.' 1i. ccltltati[ asnpra clni(lilontlui. inrplicd o pardciparc a furrctici rc(crcntiirlt:. distinctia carc stil ltr baz_a jdentificlrii aceslei funclii sc lacc inrrc linrbajul rlescricrc obiectua. l'uirclia cr>nativ'i (. cxlcrior. ccea ce ducc la cxistenla unor rlifcrilc tipuri rle nresaj'.se . ..'. una dintrc clc predonrirrtr gi cca rncdiatl: Acurn urntfujli-rD2\ at atenlic!. Iungirca cnrfa(iclt a sunclclor etc. (ill val()ri tcloricc. qi rcfeirntLt/ (sflu coiltcxtul) 5i trci functii nlc Tiubajului can: lt: cr. furrctia /atic:I pocZia liticii. q<rrespurrr. conatiril: lr rlestirratar.-/rt.$u1'' in"seanrDd Context (Rcfcrcnt) f u nclia refereu tr' a} I (d_c.n o Mesai <_--+ funclia poetic:I t a i r tr ) (cs tcticd) I)cs(i tr atar []rnit{tor [unc{ia cluotivi (c xprcsir. prcrpunirrd o dcscrierc mai corrrplicali atijt icntru factorii carc procesul conrunic5. domjnattr dc pcrsrlrrra l.cscntialtr cstc funclia sa de conrunicarc.it cc.l (carc spune ci:\'a tlcspre obiecl. Funclia taticA asigurA nlcr)lincrca conlirclultri diutre vorbitor Ijrrunlul poatc cuplindc.. Ijicciirci funclii ii corespund.rltr a nicsajului delrinde in prirnul rirrd rle furrc{ia sa prcdonrinantil..c6n5 uni6".r /irr.ei sunt.oltric.q vlslir:. rlc vocativ la sub-stantiv qi tlc irnlrcratir'la vcrb.fconrrrrr cel<lr doi intcrlocutori.. Comunicarca orgauizea-zi enuntul in fomrc cliferite..c rc:rli:caztr pr [raza rrrror grr irrciprr dc r:chivnlcrtlii (rtscrniitt.rc[crenlialll.I sau "i:.rrrunr.. un corrlact psiho.I 5i ca cnunlurilc a cilror funclis printrrdiall cslc cenlrattr a-supra rcceptorului: t\scultd-trtd! I)c ce nu ntd ctezi\ 4. ln procesul conrunic?Irii. tlccotlificarc:i unui alt iod g. umdtoarca IornrA: R. care prrsupun rnai nrrrltc lunctii alc limbajului.

ic limbalcle care se preocupi de semnificat': ideografia. altfel spus .. .'fcrrrren gcrrerrl.ir.. limbajul sc tlefinesle in opoz-itie cu. in mo<l concret. qi al discursului'. alc distinJtiei propuse rle Saussurc. r E. combinaliile prin care subiectul Vorbitor utilizrazi codul' linrbii pentru a exprima gindirea sa pcrsonaltr qi mecanismul psiho-fiziologic care ii permile sd exleriorizeze aceste conbinalii.ii. prin invdlarea limbajului din lara lui (E. francezd elc.. esre o delimita.tr. nu in nrod particular.. care rezumd loate fclurilc dc difercnl{: rcgionaltr. Jimbajclc se realizcazi in acord cu o sliinttr sau actjyitale oarecare si se manifesttr ca un fant nrodus. bazatd pe compc.). Concept polisernic utiliz-at mai ales cu sensul dc aspecl psiho-fiziologic al Iimbajului" cu caractcr individual.. sau atet de scmnificant. linrbajul piitural. hraillc. tlupd F. iur. /rnrbrr)qi t'orbire'sesitueaz-trnorma'. cum ar fi evolugia in iim.. morfeme". manifeslat in actele comunicirii. . echivalenltr sau de opozilie dintrc aceste unitdli (vezi covmaRE)..cAnJ prrrraful se rlesenrncazd loale i(li({nurilc r)aturalc car.iror" in {.sland. ca insritulic socilltr cornlrnl Iuturor subicclilor care . de a exprima. infomratica.au ccl putin .jul sc delinrircaz. romanticl $.cia!itate salu profesionale (tlar si singur le rmen penlm a desemna realitZlile difcrire discutate aici.rrc) (vezi si voRBlRe). limbaiul popular (t.parole) este echivalentX cu discursul" limba nalurald carenu se mai foloseste ca mijloc oral de comunicare .. F.i tle linrhl.constnriti plecind (le Ia Ii.czi Lnlna_r.nbi pentru a oesemna car:ctcrul gencral sau univcrjal.re introdustr in lingvisriiii rie F" de Saussure (fr.le de a vorbi.a. . textc literare elc.on.. ldu rnuzical crc. Numai limbaj^cle-c'are sunt Ei. semnifi cai.. I-inrba aniliciald se deline5te in opozilie cu cele naturale (vczi lntnat). in Cu.tBAJ / sTtLl). o . Iinrba.r. care sc vorbesc $i in alte state decel foarlc mare (aproximatiy a tff) gi cee I ce se studiaztr estc tipologia lor (vezi FAMtuE). un semn* nu se dcfinegte ca atare decdt in raport cu alte semnc 5i iqi obline valoarca din opoziliile sau asocialiile pe care le contraclcazi. iinrba.iiii. Sc poate propune o tipologie a limbajului. 'purti"ri*. poezia. linrba inrnlic?{ o mare animale (vezi zooseurorrcA . fiind elemenr" generale si indiViduale in acelasi linlp. a ciror valoare depindc de pozilia p tabla de gah. dar caie e consemnattr in documeote.'.isrictr.d/ pcntru a desenrna cel nrai lntnortant sistem de senrne prin.lc1toruar-.\rr\: IIMI]A carc :tntnttc nrilr rrrr:ltc irrleryrrutiri: l) .care crtprinde o nornrd inplicitd rcflectatd in alegerea corpusulrri (. sau slrCin. sl:rqrorrc.rj.lrr:).. ln aceastl interpretare. nruzicl. lintbajul documentar.n .rBAl).n. S? texle sau mesa-je' concrcle..)..* solulionarea unor problenre imporranre are lingvisricii. IMPRUMUT. Numtrrul lirnbilor vorbire csre specificc unei comunirtrli lingvisticc.a sisiem d. p/ura.""i" $tiinlific.i.anla curentd a rermenului: l) o aDstractre.colectivd" qi vorbirea . 2) Sr.. conlinutul no[ional. vezi t-tlr. valoare care nu poate fi influenlartr ie elemcntc externe (cum at fi istoria jocului de Eah). dedustr din vorbirc... in felui accsta. Saussure (Ch. attcori in oDozitie: amindorri dcsurnnrazii arrsarnlrlrtri a.'iirii. Dclimirarea limbii de vorbire prezinltr in.. *"p"i'r. dc5i o taxirronric conrpletl este greu de flcrrt: r Se opune linrbajul ruuan (care se caracterizeazh nrin rjubla roticulatie si clasticitatea <liscursrrlui) jinrlraictor ite(ilc prin utilizarea in anumite contexte: limbajele de sqr. de origine. stiluri functionale'). r Se dclimireaid limbajele care acordd prioritatc semnificanlu. sc cercelcazi Iilrrba scrisd. : tdlii I. 2) o concretjz_are care eyitd ambisu- onrului. Linrba interpretat[ ca sislem dc scmne este o abstraclie a lingviqtilor. Vorbirea este un act de voinld care presupune din partea vorbitorului o activitate de seleclie $i punere in practic[ a unei tehnici idiomatice efectiv realizale (la nivelul unei limbi anume qi la nivelul unui vorbilor care o singularizeazi). apa-r diferenle in interpretarea accstui c(.ci:rlizirt in lirrevistici.limha: limba este o parte a linrbajnlui care existi pr!nlr-o practicl sociali a numeroasc acle de lorbire concrete. . pdn'a acccplie corespunde interpretirii saussuriene. conceputd ca mecanism al fecerii limbii in vorbire. care isi propun redarca unui conlinut de idci specific fn raport cu o acti." utilizald ntai ales in scopuri conrunicative. Inlcr. Hjeimslev. Cogeriu face distinclia dinrre vorbire ca acdYitate qi vorbire ca faculta. Nu se postc stabili idenritatea tiintre linrba naturaltr si cca a unui slrt. engleza.on. s1r(. l)c asemenea. in cadrul realiritii unitare si indiviz-ibile care e iimbajul._ naliz. desemneazd tn ansamblu de sisleme legate unele de altelel unitXlile fiectrruia dintre aceste sisteme (sune(e'.. limbajul dcyinc cvasisinouint cu vorbirea'. care au un caracler regicxral.'n.irf". expresia sonor6 qi.linrbi fac obiectul altceva dbcAt in uz.ii oarecare. DupI autori. Limbile nalurale au ca spccific dubla articulalie'. c6t si tjc. o convcnlic adoptatd intr-o comunilatc uman{ in carc funclioncaz{ ca sistem de sentne si ca instltulie sociald (vezi l"lNcvtsrtcii Ll[4BAJ). Elevii lui F. De accea.orbirea este un act concret care nu in vorbirc int'reseazd lingvistica'. numeroase linrbi nu au insd dec6t un lingvisriciil.individualI". in flrnctie de o anunrittr viatA social-culruraltr. cur'6nt') sunt i(lentificate in funclie de relaliile de. Lintba naturald poatc fi matcrntr. dohtnditd tlc vorbitor din copildrie.1lli proprie numai limhi. de ex.ud. al XIX-lea). Vasiliu la categoriile <le general qi ce l-a tlus la concluz-ia ctr unite(ile unui rang' (niyel') dai.ilate pmfesionaltr oarccari. Limba VORBIRE I.. Coseriu).I}"fRAJ Ansantblul concepli:r sarrssttriarri si lxrstsaussuriani.. in sens riguros (lifcrentiatc nunrite dialccte'pi graiuri. l-inrtra. inleleasi in gerreral tlrepl compelent{. lexeme'. pcntru ctr cxisttr linrbi ca franccza..f Cfxl a. de Saussure). esre nrai precis lil l.iio.. un sistcnr de comunicarc carc se bazeazl pc scmne vocalicc I-irubilc vorbilc se pot manilrsta prin foirnc cti carc este uneori cvasicchiyalcnl.rm.ngr/anrt . liruba are un caraclcr nalional. discours) . fotoerafie.1inrdl. vorbirea (dcsemnat[ prin ti.lui': scrierca morse. . Linha constiruie nivelul isroric al limbajului ' arnorfc: pc de o partc. facultate (E. I-ljelmslc' p'n opozitia dintre schemtr (fomra purd) si uzaj (ansamblul de rleprinderi..raportul scheme/udlizarea schemei. Inrr-o lirnbd..i vintc.Dac[scstabileEreopoziliaintreconcrctqiabsiract. linrbajtrlui" (cel de_al tloiic. facul_ f:. se pot distinge.inibjle naturale sunt supusc schimbtrrilor (vezi slNCRoNjE: DtAcRoNrE.rr"rn" 1r.A). lntr-o interprctarc mai prucistr..i. linrbajbl in.. sau tehnicd a vortririi (yezi Ltr. coscriu porneste cle la premisa cd. ln acest caz. linrbii'. I-inibile naturalepot fi r."n'.I1artr in diverse imprejurtrri. rcflcctate in dglrla articrrlatic'(vezi si voHnlnn. o Pentru L. pol fi sirnultan clenrcnle de vorbirc gi rte limbtr..ceca r Linrba si vorbirea au fost raPortate de E.r. divcnitalc. r Singularul tnbii (opustr vorbirii sau uzajnlui) esre un termen lingvistic specializat carc destimneaztr sistemul general al unci limbi date. accairl inicrprcrare.. p.i are caracter individual Ei variabil (spre deosebire de limbl').a.ifi.).$. ca limbalul rle pnrgranrare. NE()LoctsM ctc. valoare care se mai poate preciza in funclie de alte sirua1ii.parole". F. iru sunr'linjbi.nceplo tn conceplia saussuriantr. limba romintr.l... Ca ansanrtrlu al.. opus di.r. (linthi).rsptrnd.t rr. Delimitarea limbajului de linibtr eslc utilA in lingvistica francofoni (fr.. /angage s-a rlcqaiat riefinitiv rle cvasisinonimul /angue in sec. ca realizare individualtr (F.nent" psiho. limba csle comunicare de faculrarca'ije distinge realizarea lirribajului c"j. limbii qi al discursulrri'... CoEeriu).. foneme'.l prctarca lor ca par(ial echivalcrrlc irrrplici insX o dife renti (lc cxtcnsic: o limbl csle in mrxl nccesar un limbaj.rlcc_ tclor qi graiurilor. de Saussure are in vedere raporful social-individual sau vorbirea . lirnbaielor artificiale (care sunl sisrcme sinrbolicc construite.inca&cazi in .. (limbt. in I. in tinrp ce un linrhaj nu cstc oblisa(oriu o limbd: Iirnhajul aninralelor.3) Singularul e moan ste specifrc descmneaztr o lintbi nalii. nu existtr rlecat activjtiti lingYistice gi admite ctr. standardizal6.r.fizice conlune (aspcctele spcctfice sunt studiale de psiholingvistici' si de sociolingr.r. ca rcaliz_are individuald a voit.nunrai'orbirea concretb 9i norma individuali se. l.1.. Bally) au introdus categoria acrualizdrii'. r. iar clistinclia rlintre limbl gi vorbire este rrcuttr rtc L. o actilitale creatoare concrettr (vezi ntlcrtoNALI ll-[. Se opun limbajele naturale (care au structuri inranente rrentru ctr subicctul unran nu participtr la ele decit ca utilizator).{$g acesl punct de vederc.. Linrba intervinc ca mediator intre doutr zone Franla.r Idenrificarea concepteror de compete'15' qi perfomranl{' gcnerarr'c cu dicotomia-linlbd/vorbire pare posibiltr numai in unele inrerprcttrri "r" irurn^iiri.logica s.". Anglia. dc Saussure a ilustrat aceasld idee prin comparalia jocului de qah: unit[1ile limbii sunt asemtrndroare picselor din jocul de qah. pe dc alt{ parle. Tot ca o inlcrlrctarc a uDei cxprinr[ri intr-un domeniu specializat se inscrie si cvasisinonimia dinrre limba_i si mctalimbai". E' cogeriu considcrl cd dicoromia saussuriantr limhtr/yorbire cste influenlati din cauza graderor (re absrraclizare diferite: inrrc .care oamenii conrunictr intre ei: celelaltc sislemc de scrnne se cxplicitcaztr printr-o Iimbd naturald oarecare (r.. iar norma socialtr qi sisremul funclioncaz_tr in Iimbi.. cind sunt folosite in conrunicarea oraltr sau scris[ tlin difcritc llri. delimittrri din diferite perspective. tle Saussure. considcratil o form6'qi nu o substanl[. socialtr clc.orbcsc.-. Irr rrrod olrisrnrit.n.f cuprintlc toare limbile a" p" gf"U.SJlgu/rlul lcrnrcn lingvistic coic co.iu il prercrtr ^si. vorbirca preknlandu-sc ca o tehnicd iclionratictr cfecriv realizatd reoria lui E.. Deci.. in lingvisricd.ezi on..iele ""itn..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful