BIDU-VRANCEANU, A., CArAne$U, C., IONESCU.RUXAXNOII, L., MANCA$, M., PANAUNDELEGAN, G. (ree7) DICTIONAR DE STIINTE ALE LIMBII.

ttt

tir ed. StiintificI.

r Funcliile limbajului r Limbd, vorbire, limbaj

srericd sau /irrraro cslc c:o(ratli usupra mcsajului..rd uneori ctr altc functii.c rc:rli:caztr pr [raza rrrror grr irrciprr dc r:chivnlcrtlii (rtscrniitt.: Nu . .. Iungirca cnrfa(iclt a sunclclor etc.a rloirrri'': ttxtlilic. {lccare cu funclie spccifici).. f unc li a rrrc/.f selcclia' (tlirrlr-o yr.r.. IJxprcsia grarnaticaltr a func[ici conati\e esle nrarcati dc 1xrs. ci .rii. Funclia nctalingvisticl cstc prcdornirraDtll in fraz-elc carc lparlin rncralirubajului.. in tlivcrsclc gcnuri poetice: p(xjzia epic?I. q<rrespurrr. a ll-a l..r. tlc ex. ci sc corubinX cu celelaltc funclii. allit iu conrunicurct rJircctll. itr ftrtrtlit: tlc 1'.l (carc spune ci:\'a tlcspre obiecl... lirnba yrscrlil insii 1i altc caraclcristici fornralc nrcnitc srl ll)arcllczc I)articiparca afcctivil t vorbitonrlrri Ia cllunl (l>crsoann I la pr<:rrrurrtc qi verh. dincolo tlc clntl!ia pur:1.cscntialtr cstc funclia sa de conrunicarc.. Iorrrrulali la pcrs.c.r /irr. una dintrc clc predonrirrtr gi cca rncdiatl: Acurn urntfujli-rD2\ at atenlic!. care prrsupun rnai nrrrltc lunctii alc limbajului. linrbajul copiilor.al uuitlltilor lingvistice in enunt.i...rr'.?tonrl. explicalile pot privi argourile.t tturtrclrrr cu scnsul . ln procesul conrunic?Irii. tlccotlificarc:i unui alt iod g.fizic (<lircct sau me(liat).): ce tare ploud!.ratlul tlc exprcsivitatc' 1lr: carc crrrilitorul intcrtli()ncald sA-l oblinl sau (le varictalca Iunctiottaltr'clrcie sccvenla ii aparlirrc: copilul doannc.. Iia nu aparc izolirti irr tcx(. dar si urr crx.?l caractcrizcaT.t sinla3m1'). oricolal[ sprc rcferentrrl rrrcsajului. 2.lloarc rc[crcrtlului).ptoicctraz. sinonirrric/:rrrlr lrir'::c).I 5i ca cnunlurilc a cilror funclis printrrdiall cslc cenlrattr a-supra rcceptorului: t\scultd-trtd! I)c ce nu ntd ctezi\ 4. nrai ctti pc tir?.rrrunr.rc[crenlialll.rltr a nicsajului delrinde in prirnul rirrd rle furrc{ia sa prcdonrinantil. tnge lt tpltiotsc t:tc.$ivi sau intcticction. constituind functir J... iutona[ia exclanrativV intcrogativ. forrne lingvistice s|ccilicc' chiar dacil un nrcsaj nrr arc o sinEurtr funclie. irt r rrr:tl'irr:trcr prirr corrtiguitate. ei fac".u. Structura verb.rrnctia rc{crcntial!l (nunrittr 1i dcnolaliuJ sart in{onnativiil. Funclia enrotivll (rrrrmit?1 $i c.. ctc. l'uirclia cr>nativ'i (.rjrrlrri poctic: :::lcc.q vlslir:. liittitr.se .r. distinctia carc stil ltr baz_a jdentificlrii aceslei funclii sc lacc inrrc linrbajul rlescricrc obiectua.h prirrcipitrl cchiva' lerrlci dc pc axa sclcclici Jrc nxa colltbilrlirii". &stinatxJxl (r^.s .fconrrrrr cel<lr doi intcrlocutori.. 4.!iaz-c caro airsg atcnlia dcstinatarului sau confirmtr faptul ctr el rtrntiine in contirrriarc atcni.i. tlonrinatJ . :. Jakobson.rf (r" rle cnunluri cxpozitivc fornrrrlalc la a pcrsoana cu. cpistoll). irrrplicl irr subsidiar {urrctia conativri.c6n5 uni6". doiutnc. 3. rtirr rr:rdi1t. nrcil[ine conlactul inlrc irrterlocu(orii 6. ilrr tlirr cct a vcrlrelor cu sensul .tusti. cxlcrior.\lo. umdtoarca IornrA: R. un corrlact psiho... !. .n o Mesai <_--+ funclia poetic:I t a i r tr ) (cs tcticd) I)cs(i tr atar []rnit{tor [unc{ia cluotivi (c xprcsir. cnrc trinrite la contcxt (rcforcnt). qi rcfeirntLt/ (sflu coiltcxtul) 5i trci functii nlc Tiubajului can: lt: cr. Scopul limbajului liiud acela tic a trrnsnritc infdfmatii.r.. corrstl in faptrrl ctr acclsta. deii care transulil' infornrarii tlcsprc urr . iu conccplia lui Jakubsorr. st sttccctl irr constitttirca rrrcs.Iitrrltrl nur cnroliv al lirlrbajtllrri cslc conslilrrit rlitt iltlcrjcclii.1.. Schcrna in enuul.l (in rclalic cu crnitltorul rucsajului).5. itrlonalia' intcrogativ)l / t:xy. tcfctvntul cornunictrrii (contcxlul).' 1i.. slorile.copil" l)()alc fi i::l{alxi trtrul rlintrc lt:lrncrrii co1>il.i Irce'.i t:orrrlrrr.. coexisti..ei sunt. fornte grantxticalc.J'. nctalingvisticJ: clariflctr codul. Ijicciirci funclii ii corespund.tr) funclia crrrativtr (pcrsunsivi) (lor r l:rc t ".rrirrtlc Ill-a.3.ckllrrirrant)i a arlfi verbalc.-/rt.:r I1-a (oda. ^. ccea ce ducc la cxistenla unor rlifcrilc tipuri rle nresaj'.il .it cc. iar lxrczia liric-adresrtir'.cntolivf: la crrtillltor. ntirx'l-tc. Pufliul il. rttur:<s.llj:'il'lll"::llli.{l)rc.oltric.{). Funclia taticA asigurA nlcr)lincrca conlirclultri diutre vorbitor Ijrrunlul poatc cuplindc. pcntru ca rne. ii aparlin cnrrrrtttri r)cutru-informalivs ca: /)i-sica cslc utt arti' rual tlontcstic.rrrrli grrri' ) :. . arc ca scop cxpritnarr:a alitudinii vorbitontlui fa(?i dc contitltrtrtl cntrrrlrrlrri. Funclia puctcJ (uurnitd $i e. conatiril: lr rlestirratar.. cornbirrarca lor in sccvcnli ia forurc rlircrsc..rrsunsir. 1i nctalinhaj (care spune ceva desprc linrbaj). ln forrtrularea uuui cnunl surtt neccsari tnrililtontl.. (in)corcctiturlinea uuci.rrc/rlr:oscbirc. 2.xprcsiv. 5. /xX:tir:{: cste centratI asupra rnesajului insu5i. inrplicd o pardciparc a furrctici rc(crcntiirlt:. Comunicarca orgauizea-zi enuntul in fomrc cliferite.ra.r prcrrrulnc si vcrlr. esctrla lunclici ptrtict'.I sau "i:. furrctia /atic:I pocZia liticii.I cnunllui in clrc itrtcrviuc prrlcrnic lirrrr'1i:r cnrotir'?1.i. ciit qr 5i irrtcrlocuLor(i.. prcrpunirrd o dcscrierc mai corrrplicali atijt icntru factorii carc procesul conrunic5. cste functia prinrordialI intr-o tnarc paltc a cnunturilor.'.l trHnsnris sll fic rcccptat. cet Ii pentru func[iile aceslora (gase factori particjpanti. Funcfiile corespunztrtoarc acestor factori vor fi: l. (. funclia intcrugativX sau de aprcl (in raport cu destinatanrl) 9i ftrnclia (le rcprczentarc (rclrlic intre cnunl 9i univt:rsul l. ccltltati[ asnpra clni(lilontlui. . domjnattr dc pcrsrlrrra l. -frricd: intervin in returicE) oricnlcazd cnunlul citre destinatar (rcccplor).laNcTr.. I)r: r:x.1'Jgrrati' inirinli: lnseamnd .r l{rrilrarr Jakobson rafi neazi scli::rua prcccdcnttr.t.$u1'' in"seanrDd Context (Rcfcrcnt) f u nclia refereu tr' a} I (d_c. (ill val()ri tcloricc.spunc . rclcrent) iurrcliei lirubajului arc. nrucosul lragt la aghioase. rleverril cJ irrsu5i olricct rlc in inrpurrc un anurnit uz. l<'slinatatul. tinilrul t'iscad ctc' Irr tcoria lui R.ci i'rrc.1.e I)silrolirgul gcnlan Karl lliihlcr distinsesc lrci factori care inlcri'iu in oroccsul corrrunictrrii: entitltorul.a.rcsfrrrrtl: furrctia e.ll de srrucrurarc u. rlc vocativ la sub-stantiv qi tlc irnlrcratir'la vcrb. clarnativf.

vorbirca preknlandu-sc ca o tehnicd iclionratictr cfecriv realizatd reoria lui E.A).'iirii. Deci. tlupd F.ci:rlizirt in lirrevistici. in tinrp ce un linrhaj nu cstc oblisa(oriu o limbd: Iirnhajul aninralelor. F. I-inibile naturalepot fi r.. iinrba.1inrdl. limbaiul popular (t. (linthi)... cum ar fi evolugia in iim. altfel spus . opus di. francezd elc.'fcrrrren gcrrerrl.I}"fRAJ Ansantblul concepli:r sarrssttriarri si lxrstsaussuriani.d/ pcntru a desenrna cel nrai lntnortant sistem de senrne prin.czi Lnlna_r.. conceputd ca mecanism al fecerii limbii in vorbire. Inrr-o lirnbd.). limbajul sc tlefinesle in opoz-itie cu. desemneazd tn ansamblu de sisleme legate unele de altelel unitXlile fiectrruia dintre aceste sisteme (sune(e'. iar norma socialtr qi sisremul funclioncaz_tr in Iimbi. Lintba naturald poatc fi matcrntr._ naliz. linrbajul piitural. vorbirea (dcsemnat[ prin ti.{$g acesl punct de vederc. ca realizare individualtr (F. Anglia. limbii qi al discursulrri'. care au un caracler regicxral. lintbajul documentar.care oamenii conrunictr intre ei: celelaltc sislemc de scrnne se cxplicitcaztr printr-o Iimbd naturald oarecare (r.jul sc delinrircaz." utilizald ntai ales in scopuri conrunicative. in lingvisricd. ln acest caz. dohtnditd tlc vorbitor din copildrie.nbi pentru a oesemna car:ctcrul gencral sau univcrjal.. alc distinJtiei propuse rle Saussurc. ca rcaliz_are individuald a voit. manifeslat in actele comunicirii. : tdlii I. limba romintr.n. Ca ansanrtrlu al... Jimbajclc se realizcazi in acord cu o sliinttr sau actjyitale oarecare si se manifesttr ca un fant nrodus. iru sunr'linjbi. ca insritulic socilltr cornlrnl Iuturor subicclilor care .rr"rn" 1r.ifi. dedustr din vorbirc. esre o delimita...r. sc cercelcazi Iilrrba scrisd. discours) . sau slrCin. Sc poate propune o tipologie a limbajului. facultate (E.parole) este echivalentX cu discursul" limba nalurald carenu se mai foloseste ca mijloc oral de comunicare . Coseriu). ldu rnuzical crc. o convcnlic adoptatd intr-o comunilatc uman{ in carc funclioncaz{ ca sistem de sentne si ca instltulie sociald (vezi l"lNcvtsrtcii Ll[4BAJ). .ezi on. Irr rrrod olrisrnrit. Cogeriu face distinclia dinrre vorbire ca acdYitate qi vorbire ca faculta. prin invdlarea limbajului din lara lui (E.l prctarca lor ca par(ial echivalcrrlc irrrplici insX o dife renti (lc cxtcnsic: o limbl csle in mrxl nccesar un limbaj.. romanticl $. iur. linrbii'..ii..r.ngr/anrt .. Saussure (Ch. r Se dclimireaid limbajele care acordd prioritatc semnificanlu. l.tBAJ / sTtLl)... Delimitarea limbajului de linibtr eslc utilA in lingvistica francofoni (fr..individualI".. Tot ca o inlcrlrctarc a uDei cxprinr[ri intr-un domeniu specializat se inscrie si cvasisinonimia dinrre limba_i si mctalimbai".lc1toruar-.sland.a sisiem d. morfeme".nunrai'orbirea concretb 9i norma individuali se.lui': scrierca morse.lrr:). in sens riguros (lifcrentiatc nunrite dialccte'pi graiuri.orbcsc.. (limbt.ii oarecare. I-ljelmslc' p'n opozitia dintre schemtr (fomra purd) si uzaj (ansamblul de rleprinderi. l)c asemenea. rcflcctate in dglrla articrrlatic'(vezi si voHnlnn.'. hraillc. p/ura. poezia.1. o Pentru L..tr. standardizal6.iu il prercrtr ^si.i vintc. un semn* nu se dcfinegte ca atare decdt in raport cu alte semnc 5i iqi obline valoarca din opoziliile sau asocialiile pe care le contraclcazi.rj..ir. in Cu.iele ""itn.ceca r Linrba si vorbirea au fost raPortate de E. Inlcr.. Hjeimslev. .linrbi fac obiectul altceva dbcAt in uz.. dar caie e consemnattr in documeote. Numai limbaj^cle-c'are sunt Ei. inleleasi in gerreral tlrepl compelent{.ud.on. Dclimirarea limbii de vorbire prezinltr in. al XIX-lea). /rnrbrr)qi t'orbire'sesitueaz-trnorma'.r.a.f Cfxl a.inca&cazi in .iror" in {. infomratica.colectivd" qi vorbirea .1lli proprie numai limhi. pcntru ctr cxisttr linrbi ca franccza. bazatd pe compc. De accea. NE()LoctsM ctc. in flrnctie de o anunrittr viatA social-culruraltr. Linha constiruie nivelul isroric al limbajului ' arnorfc: pc de o partc.le de a vorbi.\rr\: IIMI]A carc :tntnttc nrilr rrrr:ltc irrleryrrutiri: l) . 2) Sr. linrbajtrlui" (cel de_al tloiic."n'. care rezumd loate fclurilc dc difercnl{: rcgionaltr. accairl inicrprcrare. Bally) au introdus categoria acrualizdrii'.. stiluri functionale'). vezi t-tlr.). de origine. Nu se postc stabili idenritatea tiintre linrba naturaltr si cca a unui slrt. nruzicl. Vasiliu la categoriile <le general qi ce l-a tlus la concluz-ia ctr unite(ile unui rang' (niyel') dai... r. Linrba intervinc ca mediator intre doutr zone Franla.i tle linrhl. linrbajbl in.$. l-inrtra. CoEeriu). DupI autori. numeroase linrbi nu au insd dec6t un lingvisriciil.ilate pmfesionaltr oarccari..logica s.-.. Concept polisernic utiliz-at mai ales cu sensul dc aspecl psiho-fiziologic al Iimbajului" cu caractcr individual. in I. pol fi sirnultan clenrcnle de vorbirc gi rte limbtr. IMPRUMUT.n . Limba VORBIRE I. fiind elemenr" generale si indiViduale in acelasi linlp.r Idenrificarea concepteror de compete'15' qi perfomranl{' gcnerarr'c cu dicotomia-linlbd/vorbire pare posibiltr numai in unele inrerprcttrri "r" irurn^iiri.SJlgu/rlul lcrnrcn lingvistic coic co. 2) o concretjz_are care eyitd ambisu- onrului.". foneme'.r. esre nrai precis lil l. dc5i o taxirronric conrpletl este greu de flcrrt: r Se opune linrbajul ruuan (care se caracterizeazh nrin rjubla roticulatie si clasticitatea <liscursrrlui) jinrlraictor ite(ilc prin utilizarea in anumite contexte: limbajele de sqr.. care sc vorbesc $i in alte state decel foarlc mare (aproximatiy a tff) gi cee I ce se studiaztr estc tipologia lor (vezi FAMtuE).. pdn'a acccplie corespunde interpretirii saussuriene. o .. Se opun limbajele naturale (care au structuri inranente rrentru ctr subicctul unran nu participtr la ele decit ca utilizator). socialtr clc. r E.orbirea este un act concret care nu in vorbirc int'reseazd lingvistica'.. valoare care nu poate fi influenlartr ie elemcntc externe (cum at fi istoria jocului de Eah). de Saussure). delimittrri din diferite perspective.I1artr in diverse imprejurtrri.. se pot distinge.i are caracter individual Ei variabil (spre deosebire de limbl'). lntr-o interprctarc mai prucistr. a ciror valoare depindc de pozilia p tabla de gah.. in felui accsta.ic limbalcle care se preocupi de semnificat': ideografia.iiii. *"p"i'r. sau tehnicd a vortririi (yezi Ltr.Dac[scstabileEreopoziliaintreconcrctqiabsiract. un sistcnr de comunicarc carc se bazeazl pc scmne vocalicc I-irubilc vorbilc se pot manilrsta prin foirnc cti carc este uneori cvasicchiyalcnl. textc literare elc.fizice conlune (aspcctele spcctfice sunt studiale de psiholingvistici' si de sociolingr. engleza.. lexeme'. nu existtr rlecat activjtiti lingYistice gi admite ctr.* solulionarea unor problenre imporranre are lingvisricii. S? texle sau mesa-je' concrcle. limba csle comunicare de faculrarca'ije distinge realizarea lirribajului c"j.3) Singularul e moan ste specifrc descmneaztr o lintbi nalii. echivalenltr sau de opozilie dintrc aceste unitdli (vezi covmaRE). limbajul dcyinc cvasisinouint cu vorbirea'.rm.on.rrc) (vezi si voRBlRe).. p. dc Saussure a ilustrat aceasld idee prin comparalia jocului de qah: unit[1ile limbii sunt asemtrndroare picselor din jocul de qah. Numtrrul lirnbilor vorbire csre specificc unei comunirtrli lingvisticc..inibjle naturale sunt supusc schimbtrrilor (vezi slNCRoNjE: DtAcRoNrE.nent" psiho..irf". Limbile nalurale au ca spccific dubla articulalie'. c6t si tjc. liruba are un caraclcr nalional.rlcc_ tclor qi graiurilor. . coscriu porneste cle la premisa cd. divcnitalc. /angage s-a rlcqaiat riefinitiv rle cvasisinonimul /angue in sec.r.nceplo tn conceplia saussuriantr. I-inrba aniliciald se deline5te in opozilie cu cele naturale (vczi lntnat).'n. tle Saussure.limha: limba este o parte a linrbajnlui care existi pr!nlr-o practicl sociali a numeroasc acle de lorbire concrete. Iinrba.parole".i. considcratil o form6'qi nu o substanl[.anla curentd a rermenului: l) o aDstractre. F.isrictr. ln aceastl interpretare.l. o actilitale creatoare concrettr (vezi ntlcrtoNALI ll-[. sau atet de scmnificant. cind sunt folosite in conrunicarea oraltr sau scris[ tlin difcritc llri. pe dc alt{ parle..raportul scheme/udlizarea schemei.re introdustr in lingvisriiii rie F" de Saussure (fr. iar clistinclia rlintre limbl gi vorbire este rrcuttr rtc L. expresia sonor6 qi. 'purti"ri*. ca limbalul rle pnrgranrare.rBAl). . facul_ f:.t rr. cur'6nt') sunt i(lentificate in funclie de relaliile de.constnriti plecind (le Ia Ii. r Singularul tnbii (opustr vorbirii sau uzajnlui) esre un termen lingvistic specializat carc destimneaztr sistemul general al unci limbi date.rsptrnd.iio. valoare care se mai poate preciza in funclie de alte sirua1ii. qi al discursului'. Elevii lui F..au ccl putin .)..""i" $tiinlific. conlinutul no[ional.cAnJ prrrraful se rlesenrncazd loale i(li({nurilc r)aturalc car.i. linrba inrnlic?{ o mare animale (vezi zooseurorrcA . fotoerafie.. Vorbirea este un act de voinld care presupune din partea vorbitorului o activitate de seleclie $i punere in practic[ a unei tehnici idiomatice efectiv realizale (la nivelul unei limbi anume qi la nivelul unui vorbilor care o singularizeazi). E' cogeriu considcrl cd dicoromia saussuriantr limhtr/yorbire cste influenlati din cauza graderor (re absrraclizare diferite: inrrc .cia!itate salu profesionale (tlar si singur le rmen penlm a desemna realitZlile difcrire discutate aici. de a exprima. in mo<l concret. combinaliile prin care subiectul Vorbitor utilizrazi codul' linrbii pentru a exprima gindirea sa pcrsonaltr qi mecanismul psiho-fiziologic care ii permile sd exleriorizeze aceste conbinalii. in cadrul realiritii unitare si indiviz-ibile care e iimbajul. lirnbaielor artificiale (care sunl sisrcme sinrbolicc construite. ..a. Linrba interpretat[ ca sislem dc scmne este o abstraclie a lingviqtilor. de ex. semnifi cai. sl:rqrorrc.care crtprinde o nornrd inplicitd rcflectatd in alegerea corpusulrri (. de Saussure are in vedere raporful social-individual sau vorbirea . apa-r diferenle in interpretarea accstui c(. attcori in oDozitie: amindorri dcsurnnrazii arrsarnlrlrtri a.f cuprintlc toare limbile a" p" gf"U. s1r(. nu in nrod particular.n... care isi propun redarca unui conlinut de idci specific fn raport cu o acti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful