Plan de Afaceri Orezarie

PLAN DE AFACERI
PLAN DE AFACERI INFIINTARE OREZARIE, Com. Giurgeni, Jud. Ialomita
CUPRINS I. Rezumat ..pg. 3 II. Descrierea afacerii....pg. 4 1. Prezentarea Societatii 2. Descrierea produsului 3. Descrierea tehnologica 4. Analiza Economico-Financiara III. Descrierea pietei...pg. 11 1. Scurta evolutie a pietei 2. Marimea actuala a pietei 3. Directii de evolutie in viitor 4. Profilul consumatorului 5. Preturile practicate IV. Descrierea proiectului..pg. 19 1. Oportunitatea investitiei 2. Descriere tehnologica 3. Descriere economico-financiara 4. Politica de personal 5. Pozitia pe piata 6. Politica de pret 7. Management si know-how 8. Analiza SWOT V. Prognoza activitatii viitoarepg. 29 1. Ipoteze de fundamentare a veniturilor 2. Ipoteze privind elementele de cost 3. Proiectia Contului de Profit si Pierdere 4. Proiectia Bilantului 5. Proiectia Cash-Flow-ului 6. Indicatori Economico-Financiari 7. Evaluarea Investitiei Concluzii pg. 45
S.C. PUNTAPLATA INVESTMENT S.R.L
PLAN DE AFACERI INFIINTARE OREZARIE, Com. Giurgeni, Jud. Ialomita I. REZUMAT Proiectul de investitii urmareste crearea unei orezarii, in judetul Ialomita, comuna Giurgeni, langa principalul client din zona, respectiv fabrica de procesare a orezului a grupului italian Riso Scotti; Productia interna de orez este in crestere, desi inca cea mai mare parte a consumului intern se satisface din importuri. Astfel, sunt stimulate investitiile in producerea de orez pe plan intern; Exploatatia orizicola se va infiinta pe o suprafata de circa 495 hectare; Dat fiind specificul activitatiilor agricole, respectiv necesarul mare de surse financiare creditele sunt cea mai profitabila solutie. Astfel, printr-un credit se va finanta infiintarea culturii, iar printr-un credit pe termen lung se vor achizitiona utilajele necesare desfasurarii activitatii; Valoarea totala a investitiei insumeaza 4.114.866 lei; S-a estimat o productie de circa 3.708,15 tone/an in primii doi ani de productie, cantitate ce se va comercializa la un pret de 235 de euro, respectiv 824,85 lei la un curs euro de 3,51 lei. Cantitatea produsa va creste de la un an la altul pe fondul imbunatatirii randamentului culturii de la 7,5 tone/ha pana la 10 tone/ha in 2012, urmand ca dupa aceea productia sa se mentina constanta; Potrivit scenariilor realizate, pentru perioada 2006-2016, investitia aduce: O rata interna de rentabilitate de 17%; Valoarea Actualizata Neta atinge nivelul de 4.966.485 lei; Indicele de profitabilitate are valoarea de 17,02% in ultimul an de prognoza an de productie; Recuperarea investitiei se realizeaza in circa 4 ani; Profitabilitatea afacerii este vizibila chiar si intr-un scenariu pesimist in care capitalul comporta o remunerare de 12%, astfel incat rambursarea creditelor nu prezinta un inconvenient, atata timp cat in primul an de productie firma se poate baza si pe surse proprii, respectiv circa 15% din valoarea investitiei. Necesarul de forta de munca direct productiva este de 9 persoane, costurile cu remunerarea acesteia situandu-se in intervalul 52.000 192.000 lei in perioada septembrie 2006-decembrie 2016; In efectuarea previziunilor s-a tinut cont de modificarea generala a preturilor, in functie de tinta de inflatie stabilita de BNR si conditiile de convergenta nominala impuse de Uniunea Europeana, astfel: 104% in 2007, 103,8% in 2008, 103% in 2009, 102,5 in 2010 si 102% pentru urmatorii ani S.C. PUNTAPLATA INVESTMENT S.R.L 3
PLAN DE AFACERI INFIINTARE OREZARIE, Com. Giurgeni, Jud. Ialomita II. DESCRIEREA AFACERII 1. Prezentarea Societatii Denumire: PUNTAPLATA INVESTMENT S.R.L Sediul social: Bucuresti, Sector 3, Str. Jean Steriadi, nr. 30, Bloc M10, Scara D, Etaj 4, Ap. 59 Cod unic de inregistrare: 18173390 Numarul si data inregistrari J40/20081/29.11.2005 la Oficiul Registrului Comertului:
Obiectul principal de activitate: Cultivarea cerealelor, porumbului si a altor plante n.c.a., Cod CAEN 0111. Domeniul principal de activitate consta in Cultivarea plantelor, gradinaritul destinat pietei; horticultura, sectiunea A, cod CAEN 011. Forma juridica de constituire: societate cu raspundere limitata Natura capitalului social si valoarea acestuia: Capitalul social este integral privat, format din 1.000 de parti sociale, fiecare in valoare de 10 lei. Suma totala de 10.000 lei a fost varsata integral de catre asociatul unic, Dragu Elena, care se ocupa si cu administrarea si conducerea societatii.
2. Descrierea generala a produsului Societatea se ocupa cu cultivarea si producerea orezului brut, produs care va fi livrat catre firmele specializate in decorticarea si prelucrarea acestuia in vederea comercializarii pe piata catre consumatorul final, respectiv populatia. Fiind infiintata la sfarsitul anului trecut, firma nu are in prezent o activitate de productie propriu-zisa, lucrarile cu infiintarea culturii orezului putand incepe din toamna lui 2006. Orezul este o graminee, autogama, de talie inalta, care creste cu cea mai mare usurinta in climate tropicale. La origini, orezul era o planta cultivata in uscat dar, odata cu mutatiile a devenit semi-acvaica. Desi poate creste in medii destul de diferite, va creste mai repede si mai viguroasa intr-un mediu cald si umed.
Aceasta planta are tulpini foarte ramificate si poate masura intre 0,6 si 1,8 metri inaltime. Tulpinile se termina cu o inflorescenta, un panicul de 20-30 cm lungime. Fiecare panicula este compusa din 50 pana la 300 flori, din care se formeaza boabele: fructul obtinut este o cariopsa . Orezul prezinta o mare capacitate de ramificatie. Are spicele mici si este cultivata din timpuri stravechi in Orientul indepartat (Japonia, China, India), precum si in insulele din Oceanul Pacific. In Romania se cultiva din anul 1802 (prin aclimatizare), precum si in alte tari ca S.U.A., Italia, Spania si unele tari din Federatia Rusa. Practicile de selectie prin incrucisarea de soiuri eficace au dus la introducerea pe piata de soiuri de orez cu un nivel ridicat al randamentului. Timpul de vegetatie este mai scurt : intre 90 si 120 zile, in loc de 120 pana la 150 zile, ceea ce permite obtinerea de randamente ridicate pe parcele experimentale (intre 10 si 12 tone/ha fata de 1 si 5 tone/ha fara selectie de varietati). Actualmente cercetatorii incearca sa introduca soiuri care ar avea nevoie de mai putine inputuri, mai putina apa si care ar avea un randament mai bun. Varietatile cel mai bine cotate si mai populare sunt orezul japonica, cu bob scurt si rotund, precum si diferite orezuri aromate (Basmati din Pakistan si din India, Jasmin din Thailanda). Generalizarea tehnicilor transgenice duce la omogenizarea productiilor vegetale si la disparitia soiurilor locale sub-exploatate.
PLAN DE AFACERI INFIINTARE OREZARIE, Com. Giurgeni, Jud. Ialomita 3. Descrierea tehnologica Depinzand de clima si de ciclul soiurilor, se pot obtine intre 1 si 4 recolte de orez pe an. In climat tropical se obtin in general doua recolte pe an, cateodata trei, cum se obtin in Vietnam in Delta Mekongului. In China s-a ajuns sa realizeze pana la patru cicluri pe an. Recolta principala se realizeaza in general intre lunile decembrie si februarie. In climat temperat si climat tropical rece (la inaltime), se obtine o singura recolta pe an, in timpul lunilor septembrie si octombrie in emisfera nordica, si pe timpul lunilor martie si aprilie in emisfera sudica. Pentru a obtine recolte optime, orezul are nevoie de o combinatie de diferiti factori: Temperaturi usoare; nivelul zero fiziologic pentru subspecia japonica este de 12 C si de 13 C pentru indica) ; suficienta disponibilitate de apa ; munca minutioasa ; Importanta caldurii nu este, totusi, un obstacol major. Temperaturile ridicate sunt realmente necesare numai in perioada de coacere (cel putin 20 C timp de 25 pana la 40 zile). In regiunile mediteraneene, unde iarna poate fi racoroasa, orezul suporta variatiile de temperatura de la un anotimp la altul in conditiile in care aportul de apa este regulat si abundent pe timpul cresterii. In altitudine, soiurile adaptate suporta temperaturi nocturne joase (media de 12 C). Se deosebesc doua tipuri de orez: orezul de balta sau inundabil si orezul de uscat sau irigabil. Orezul de balta se seamana pe ogoare cu posibilitati de inundare artificiala, deoarece majoritatea soiurilor necesita o mentinere continua a apei pe camp (de la semanare si pana la recoltare). Orezul de uscat se cultiva intr-un sol bine lucrat, a carui umezeala trebuie mentinuta prin irigare. De obicei, orezul de balta da recolte mult mai bogate in comparatie cu orezul irigat si ele pot ajunge pana la 6000 kg la hectar, chiar mai mult. Aceste recolte bogate se explica prin marea capacitate de infratire a orezului (20-40 tulpini la un bob) si de ramificarea in teren a acestei plante, inainte de insamantare, ogoarele se inunda, apoi apa se scurge si campul se ara si se inunda din nou pentru scurt timp. Semanatul orezului se face in teren malos, prin seminte sau prin plantarea rasadului. Dupa ce orezul a rasarit sau rasadul a prins radacini, ogoarele se inunda din nou si pe masura dezvoltarii plantelor, se continua procesul de inundare, in asa fel incat tot timpul sa se mentina nivelul apei pana la jumatatea paiului.
Cu aproximativ doua saptamani inainte de recoltare, apa este eliminata definitiv din culturi. Inflorescenta orezului este un panicul ale carui spiculete sunt uniforme si asemanatoare cu cele ale meiului, in care se afla numai cate o floare ce da in final fructul bine-cunoscut. Bobul de orez este acoperit de mai multe invelisuri denumite popular pleava", care reprezinta circa 18-22% din greutatea bobului. Pleava se desface usor de pe bob, iar sub aceasta exista un alt invelis mai subtire al fructului propriu-zis. de culoare violeta sau uneori argintie. Boabele de orez se deosebesc intre ele in functie de: forma si dimensiune, putand fi: alungite, ovale sau rotunde(acestea se determina pe baza raportului dintre lungimea si latimea boabelor); consistenta boabelor, putand fi: fainoase, sticloase si semisticloase. Din punct de vedere botanic, se cunosc circa 32 de varietati de orez, care se deosebesc prin urmatoarele caracteristici: prezenta sau absenta aristelor" (mustatilor) pe spiculetele paniculului; culoarea invelisurilor florale ale aristelor, a invelisului seminal si a fructului; forma si consistenta boabelor. Soiurile selectionate de orez provin din Transcaucazia, Asia Centrala si Extremul Orient. Prezentam in cele ce urmeaza cateva dintre soiurile mai raspandite in regiunile amintite mai sus. Orezul din Transcaucazia este reprezentat de soiul Acula, varietatea Amaura, foarte cunoscut, care se caracterizeaza prin boabe mari, late si groase, albe, fainoase, care se umfla mult la fierbere. Calitatea sa este foarte pretuita la
PLAN DE AFACERI INFIINTARE OREZARIE, Com. Giurgeni, Jud. Ialomita prepararea fierturilor si a umpluturilor pentru placinte si are un continut in pleava" de 20-21%. Dupa calitatea bobului, acest soi se mai aseamana si cu soiurile Vilchidjiri, Usa si Celeai. in stare nedecorticata, aceste soiuri apartin tipului I. Un alt soi, considerat foarte valoros, este soiul Sadri sau Sedii (de diferite varietati) de provenienta iraninana, care se caracterizeaza printr-un bob alungit si ingust, aproape complet sticlos, cu un continut mai ridicat in grasimi, care la fierbere isi pastreaza forma. Acest soi apartine tipului II. Orezul din Asia Centrala: soiul Arpa-saltcu bobul alungit, mare si sticlos. Cu acest soi se aseamana soiul Dugan-sali, ambele fiind incluse in tipul I de orez. Orezul din Extremul Orient: soiurile cele mai raspandite din aceasta regiune sunt soiurile japoneze. Din tipul I fac parte soiurile Hoccaido sau Puchedo, precum si soiurile Dihroa si Chendzo, caracterizate prin boabe scurte, ovale, de marime mijlocie, albe si sticloase. Din tipul II de orez amintim soiurile: Oobe si Cantori, ambele cu bobul rotunjit si sticlos. Orezul face parte dintre cerealele valoroase folosite in alimentatia omului, constituind in tarile asiatice hrana zilnica a locuitorilor acestor regiuni. Trebuie sa mentionam, de asemenea, multiplele utilizari ale orezului, in marea majoritate a tarilor din toate celelalte continente ale lumii, datorate valorii sale gastronomice si nutritive. Pentru a sublinia aceste afirmatii, prezentam compozitia chimica a orezului decorticat si nedecorticat (in procente, raportat la subtanta uscata).
Denumirea substantelor componente Apa Substante azotoase Grasimi Celuloza Cenusa Substante neazotoase Orez nedecorticat [%] 12,42-14,66 7,95-10,82 1,90-2,20 8,74-12,22 4,68-7,01 72,00-80,44 Orez decorticat [%] 12,50-13,60 7,13-11,69 1,00-1,20 0,10-0,40 1,24-1,80 85,00-98,00 Orez decorticat din Extremul Orient [%] 7,80-9,16 9,62-11,06 0,62-1,74 0,39-0,58 0,78-0,92 76,20-88,36
Orezul decorticat, adica fara invelisurile florii, ale fructului si ale semintei, contine in cantitati reduse celuloza, grasimi si substante minerale. Acesta este bogat in amidon si substante minerale si contine proteine in cantitati mai reduse,
PLAN DE AFACERI INFIINTARE OREZARIE, Com. Giurgeni, Jud. Ialomita fatalde alte cereale. Orezul fierbe mai usor, fata de alte cereale, iar in ceea ce priveste gradul de asimilare si calitatile sale gustative, este net superior. La stabilirea calitatii orezului trebuie sa se tina neaparat seama de continutul sau in boabe stricate si nedezvoltate. Sunt incluse in aceasta categorie boabele galbene, care capata aceasta culoare ca urmare a unei depozitari in conditii nefavorabile. Boabele de orez nedezvoltate pot fi de doua feluri: verzi: sunt boabe recoltate in stare de maturitate incompleta, colorate in verde deschis; cretoase: sunt albe, ca si creta, deformate de obicei datorita pozitiei nefavorabile in panicul. Prin strivire, aceste boabe se transforma usor in pudra. rosii se formeaza la cateva varietati de orez. Acestea sunt de obicei admise in proportie de maximum 2%. In general cerealele, printre care si orezul, se depoziteaza fara ambalaj (varsate), in vrac, iar cand sunt pregatite pentru export se ambaleaza in saci de iuta. Cel mai modern mijloc de pastrare a orezului in vrac este depozitarea in silozuri. Acestea sunt constructii speciale, realizate din beton armat si utilate cu instalatii moderne de incarcare/descarcare si depozitare a orezului. Ele sunt amplasate in apropierea principalelor zone de productie si de morarit, denumite silozuri de linie. Exista de asemenea silozuri de mare capacitate, inzestrate cu instalatii speciale pentru curatirea, uscarea, depozitarea si incarcarea in vapoare a orezului destinat exportului. Acestea sunt denumite silozitri terminale. Orezul se prelucreaza in diverse sortimente: orez decorticat, polizat, poleit si glosat. Pierderile naturale in depozitele en gros pentru orez decorticat si ambalat in saci se estimeaza la 0,40%. 4. Analiza Economico-Financiara Fiind o societatea abia infiintata nu se poate efectua o analiza a activitatii trecute, dar, studiile din industrie indica urmatoarele: costurile sunt formate astfel: pregatirea culturii poate atrage cheltuieli de circa 600 de euro pe hectar din care inundarea terenului costa aproximativ 350 de euro pe hectar la cele de mai sus nu sunt incluse si costurile cu forta de munca neproductiva, dobanzi, redevente, amortizarea si depozitarea utilajelor, cheltuieli cu asigurarea culturilor si utilajelor. Productia de orez obtinuta este livrata direct catre fabricile de decorticare astfel incat producatorii care nu detin sisteme integrate de productie nu suporta cheltuieli cu stocarea orezului. S.C. PUNTAPLATA INVESTMENT S.R.L
PLAN DE AFACERI INFIINTARE OREZARIE, Com. Giurgeni, Jud. Ialomita veniturile sunt formate astfel: din vanzarea orezului brut obtinut, pretul unei tone variind intre 200 si 250 de euro venituri din subventii. Statul roman acorda subventii de 1500 de Ron pe hectar. Rentabilitatea orezariilor depinde foarte mult de soiul de orez cultivat, tehnologiile utilizate si posibilitatea realizarii de irigatii intensive. In functie de acesti parametrii la nivel mondial randamentul la hectar este : randament mondial mediu: aproximativ 3,90 tone/ha ; randamentul in Spania si Italia (principalii producatori de orez din Europa): aproximativ 10,50 tone/ha in sistem de irigat intensiv ; Randament national minim in RD Congo aproximativ 0,75 tone/ha in sistem uscat traditional, fara tehnici de mecanizare foarte intense ; Irigarea permite obtinerea de randamente foarte inalte cum sunt cele din Australia (9,5 tone/ha) si Egipt (8,7 tone/ha). -
10
PLAN DE AFACERI INFIINTARE OREZARIE, Com. Giurgeni, Jud. Ialomita III. DESCRIEREA PIETEI 1. Scurta evolutie a pietei Inainte de 1989, in Romania, se cultivau cu orez peste 50.000 de hectare de orez. Din 1990, odata ce statul a sistat sustinerea sectorului, productia si suprafata cultivata s-au redus de la un la altul. Incepand cu anul 1998 se observa o usoara renastere a sectorului, dar suprafata cultivata nu depaseste 2000 de hectare. Astfel, consumul intern de orez s-a satisfacut pana acum cativa ani integral din oferta externa, provenita din orient, in principal Egipt. Din 2002, potentialul pietei romanesti de orez a fost observat de catre producatorii din Italia si Spania, astfel incat in ultimii trei ani s-au realizat investitii straine de peste 20 de milioane de euro. Suprafata cultivata cu orez a ajuns la 6.500 de hecatre in 2006, ceea ce echivaleaza cu satisfacerea a 10% din consumul intern de orez. Judetele in care s-au realizat investitii sunt aflate pe cursul Dunarii sau a unor rauri importante, respectiv Braila, Olt, Ialomita si Dolj. In Romania se cultiva urmatoarele soiuri : Oltenita, Polizesti, Elida, Chirnogi, Cristal si Braila. Oltenita si Braila sunt plantate pe 70% din suprafata cultivata cu orez din Romania, iar Chirnogi si Polizesti insumeaza 25% din suprafata cultivata. Toate cele 4 soiuri fac parte din categoria celor scurte. Elida si Cristal sunt plantate pe restul de 5% din suprafata totala a orezariilor, fiind si soiuri de calitate superioara. Nici piata europeana nu abunda de orez produs in UE, ci se aprovizioneaza tot din Orient, insa comunitatea ofera subventii producatorilor de orez. 2. Marimea actuala a pietei Pe piata romaneasca a orezului activeaza un singur actor important, respectiv Riso Scotti, unul din principalii producatori europeni de orez. Marea majoritate a investitiilor mentionate au fost realizate de catre grupul italian. Alaturi de acesta se mai gasesc cativa mici producatori, marea majoritate activi din 2004-2005. De asemenea mai exista circa 16 orezarii cu capital public, reprezentand ceea ce a mai ramas din orezarii din perioada premergatoare revolutiei. Compania Riso Scotti, prezenta la nivel local prin intermediul a patru societati (Riso, Riso Milling, Enal si Riso Scotti Romania), se distinge prin faptul ca acopera intregul ciclu productiv, de la cultivarea orezului pana la comercializare. Astfel, celelalte firme active pe piata isi livreaza productia obtinuta catre grupul italian care o proceseaza astfel incat sa poate fi destinata consumului final.
11
PLAN DE AFACERI INFIINTARE OREZARIE, Com. Giurgeni, Jud. Ialomita In afara de grupul iatalian, principalul actor intern este grupul PIC. In tabelele de mai jos este prezentata oferta de orez in functie de principalele tipuri evidentiandu-se sursele si destinatiile acesteia. Astfel, Orezul nedecorticat este produs atat in tara, dar este achizitionat si prin importuri, cifrele anuale variind in functie de necesitatiile interne. Nu se exporta pana in prezent acest tip de orez din Romania, dar se utilizeaza pe plan intern pentru in industria de procesare a orezului, proces in urma caruia sunt fabricate produse finite pe baza de orez, si ca materie prima pentru culturile viitoare.
Orez nedecorticat (mii tone) 2001 2002 2003 2000 3,8 3,6 1,0 0,6 1,5 10,0 2,0 0,0 0 0 0 0 5,3 13,6 3 0,6 0,2 0,2 0,2 0,2 0 0 0 0 0,2 1 1 0 0 0 0 0 4,9 12,4 1,8 0,4
Productie interna Importuri Exporturi Utilizare interna seminte furaje pierderi prelucrare industriala transformare
2004 0,3 2,2 0 2,5 0,1 0 0 0 2,4
2005 5,0 0,2 0 5,2 0,2 0 0 0 5
Orezul decorticat este achizitionat in special prin importuri, dar se observa o tendinta descendenta a acestora in ultimii trei ani, ca urmare a investitiilor straine ce au avut loc in Romania pe partea de decorticare si procesare. Astfel, principala utilizare a orezului decorticat este ca materie prima in industria de procesare, iar o mica parte merge direct catre consumul uman.
Orez decorticat (mii tone) 2000 2001 2002 2003 2,5 2 1,2 0,2 95,5 0,4 97,5 0 0 0 0 95,5 2 80,4 0,2 82,2 0 0 0 0 80,2 2 87 0 88,2 0 0 0 0 87 1,2 91,3 0 91,5 0 0 0 0 91,3 0,2
Productie interna Importuri Exporturi Utilizarea interna seminte furaje pierderi prelucrare industriala transformare consum uman
2004 0,2 72,2 0 72,4 0 0 0 0 72,2 0,2
2005 2,5 64,8 0 67,3 0 0 0 0 64,8 2,5
12
PLAN DE AFACERI INFIINTARE OREZARIE, Com. Giurgeni, Jud. Ialomita Orezul prelucrat este produs in special pe plan intern, dar se poate observa o crestere sustinuta a importurilor in ultimii trei ani, pe acest segment. Toata productia obtinuta, atat intern, cat si din importuri merge catre consumatorul final. Daca la celelalte categorii se poate observa o usoara scadere a ofertei, nu acelasi lucru se poate spune si despre orezul prelucrat, oferta pe piata fiind in crestere ca urmare a expansiunii importurilor acestui tip de produs.
Orez prelucrat (mii tone) 2000 2001 2002 2003 62,1 55 56,6 59,2 6,9 6 1 3,1 2,2 0 0 0 66,8 61 57,6 62,3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 65,8 0 61 0 57,6 0 62,3
Productia interna Importuri Exporturi Utilazarea interna seminte furaje pierderi prelucrare industriala transformare consum uman
2004 49,1 10,6 0 59,7 0 0 0 0 0 59,7
2005 42,2 20,2 0 62,4 0 0 0 0 0 62,4
Orezul este comercializat prin intermediul a trei categorii de operatori: importatorii, vanzatorii en-gros si retailerii. Cum consumul se satisface preponderent prin importuri, peste 90% din vanzarile de orez sunt efectuate de importatori. Acest tip de orez este comercializat prin intermediul unor canale de distributie largi, structurate la nivel national si care implica un numar mare de intermediari. In schimb, orezul produs intern, este vandut in special local si doar uneori este distribuit la scara regionala. 3. Directii de evolutie in viitor Orezul reprezinta cea mai mare cultura de pe planeta, ocupand 11% din terenurile agrare si cea mai diversificata, cu 102.000 de specii cunoscute, si 25.000 de specii cultivate. Natiunile Unite au proclamat anul 2004 "anul international al orezului", pentru a atrage atentia asupra problemelor cu care se confrunta aceasta cultura. Cresterea productiei, care se realiza intr-un ritm anual de 2,5-3% in anii 70-80, nu depaseste acum 1,5%, in vreme ce suprafetele agrare sunt afectate de eroziunea solurilor, de deteriorarea calitatii apei sau pur si simplu de lipsa spatiului. Comertul international cu orez ramane si el limitat la 6,3% din productie, fata de 18,1% la grau si 11,6% pentru cerealele secundare. Desi rafturile S.C. PUNTAPLATA INVESTMENT S.R.L
13
PLAN DE AFACERI INFIINTARE OREZARIE, Com. Giurgeni, Jud. Ialomita magazinelor nu par sa duca lipsa de orez, acesta trebuie produs in cantitati cu 40% mai mari, pana in 2025 pentru a face fata cresterii demografice. Orezul se preteaza bine la interventii genetice, dupa cum s-a dovedit in ultimii treizeci de ani, iar flexibilitatea sa este sporita de multitudinea de forme sub care poate fi cultivat: nu numai pe terenuri cu irigatii, dar si in zone uscate. In plus, liberalizarea economica incurajeaza dezvoltarea culturilor de orez. Comertul international cu orez este remarcabil de concentrat, in lume existand putin peste zece tari care exporta orez. Primele cinci tari alimenteaza trei sferturi din comertul international, iar Thailanda singura furnizeaza 30% din exporturi. Preturile au scazut in ultimii douazeci de ani, iar specialistii prognozeaza o crestere a cererii cu 30-50% pana in 2030, in special in Asia occidentala, in Africa sub-sahariana si in America Latina, consumul pe cap de locuitor crescand rapid in zonele urbane cu emigratii rurale, unde locuitorii sunt tentati sa renunte la consumul de porumb si cartofi in favoarea orezului. Piata orezului este insa fragmentata la nivel global, din cauza importantei enorme a acestei cereale in alimentatia mondiala, iar marii consumatori de orez isi protejeaza productia prin mijloacele necesare. Presiunea cresterii pretului determina tarile ce dispun de supra-capacitate, precum Thailanda, India Orientala sau Cambodgia, sa mareasca productia. Desi este perfect posibil ca pretul orezului sa atinga din nou nivelele anilor '90, inversarea tendintei de evolutie este putin probabila. In ceea ce priveste pretul international, el este determinat de valoarea relativa a valutelor principalilor exportatori si, pe termen lung, de impactul progresului tehnologic asupra costului unitar de productie. In Romania, dat fiind faptul ca peste 90% din consumul intern de orez este satisfacut prin importuri, iar investitorii straini si locali au inceput sa fie interesati de producerea de orez in Romania odata cu reluarea subventionarii industriei se preconizeaza o crestere a productiei interne de orez. In plus, sustinerea sectorului de catre stat echivaleaza cu cresterea calitatii productiei, absenta surselor de finantare fiind una dintre principalele probleme ale producatorilor. Accesul facil la tehnologiile moderne si materiile prime de cea mai buna calitate vor imbunatatii profitabilitatea activitatii de cultivare si producere a aorezului. De asemenea, odata cu modificarea modelului de consum in Romania, paralel cu rafinarea gustului consumatorului si cresterea nivelului de trai se estimeaza o crestere anuala a cererii de 5-10%. In plus, investitiile noi sunt stimulate prin faptul ca dotarile actuale ale producatorilor interni sunt in marea lor majoritate depasite si ineficiente, orezul obtinut in vechiile orezarii continand impuritati in proportie de pana la 40 - 50%.
14
PLAN DE AFACERI INFIINTARE OREZARIE, Com. Giurgeni, Jud. Ialomita 4. Profilul consumatorului In ceea ce priveste orezul, la nivel mondial se pot distinge 3 modele de consum de orez principale: modelul asiatic cu un consum mediu ce depaseste 80 kg/loc pe an (China: 90 kg; Indonezia: 150 kg; recordul il detine Myanmar cu peste 200 kg/loc) modelul PVD subtropical, consum mediu intre 30 si 60 kg/ loc pe an (Columbia: 40 kg; Brasilia 45 kg; Coasta de Fildes: 60 kg) modelul occidental, consum mediu de 10 kg/loc pe an (Franta: 9 kg; SUA: 10 kg). In Romania, consumul de orez pe cap de locuitor atinge in prezent nivelul de 4,5kg, fiind similar celui din Italia. Cea mai mare parte a orezului mondial se consuma chiar in tarile producatoare. Aceasta este una dintre caracteristicile cele mai importante din cadrul lantului productiv al orezului, care face ca pietele interne sa fie foarte segmentate (si de asemenea una dintre cele mai protejate). Orezul sufera din cauza unei imagini mai putin agreabile, intrucat se considera ca ingrasa. Dar, aliment hranitor si energetic, orezul este o cereala indispensabila mentinerii echilibrului alimentar. Aproape toate dietele de slabit includ chiar cu generozitate acest aliment. Orezul este prezent la masa in tot timpul anului si este la fel de bine "gustat" la orice varsta. Este recomandat atat de nutritionistii, cat si de cardiologii. Orezul este o buna sursa de magneziu, contine niacina, vitamina B6, tiamina, fosfor, zinc si cupru, precum si urme de acid pantotenic si potasiu. De asemenea, este unul dintre principalii furnizori de glucide, gratie continutului sau in amidon. 100 de grame de orez crud contin 81 de grame de glucide. Trebuie stiut ca aceste glucide sunt absorbite lent in sange. Apoi sunt transformate in glucoza in timpul digestiei. Numai creierul foloseste 60% din totalul glucozei disponibile. Orezul este o sursa de proteine vegetale. Stim ca proteinele reprezinta principalul material de constructie a corpului. Dar trebuie sa mai stim ca proteinele vegetale, ca si cele furnizate de orez, sunt incomplete. In sensul ca le lipsesc anumite componente, respectiv lizina sau metionina. Unele soiuri imbunatatite pot insa sa contina intre 14 g si 100 g de proteine. Trei grame din necesarul de fibre alimentare le putem obtine daca se consuma 100 de grame de orez complet sau brun. In schimb, orezul alb este sarac in fibre. El nu favorizeaza, ci, dimpotriva, incetineste tranzitul. Asa se explica prezenta orezului in toate retetele menite sa ajute normalizarea tranzitului intestinal. Vitaminele B1 si PP joaca un rol extrem de important in activitatea creierului. Ele asigura transmiterea influxului nervos. Vitamina PP ajuta de asemenea la sinteza anumitor hormoni: estrogen, testosteron, cortizon... Pentru S.C. PUNTAPLATA INVESTMENT S.R.L
15
PLAN DE AFACERI INFIINTARE OREZARIE, Com. Giurgeni, Jud. Ialomita ca organismul sa beneficieze la maximum de influenta benefica a acestor vitamine, nutritionistii ne recomanda orezul complet. Pe de alta parte, orezul este o cereala saraca in minerale, in special in sodiu, motiv pentru care acest aliment este inclus in special in dietele sarace in sare, recomandate persoanelor cu afectiuni cardiovasculare sau renale. 5. Preturile practicate Politicile de pret stau sub semnul cotatiilor zilnice ale Burselor Internationale de Marfuri. Datorita caracterului ingust al pietei internationale a orezului (mai putin de 6% din productia mondiala) si rezidual al schimburilor (tarile producatoare isi satisfac cu prioritate propriile piete interne), nu se utilizeaza nicio cotatie drept referinta internationala. Exista publicatii regulate care indica nivelurile de pret practicate. Exista o slaba corelatie intre piata orezului de calitate superioara si cea a orezului de calitate inferioara. Daca variaza des in aceeasi directie (ambele au scazut in 2000), caderea preturilor la orezul de slaba calitate a fost mai puternica. Amplitudinea miscarilor variaza de la o categorie la alta in functie de cererea specifica fiecareia dintre ele. In prezent tendinta este de crestere continua. In multe tari, preturile disponibile sunt numai acelea ale pietelor interne. Acestea indica nivelele incepand de la care negociatorii accepta sa cumpere orezul de la agricultori. La nivelul preturilor de export corelatia intre diferitele origini este relativ ridicata pentru tarile care nu reglementeaza sau care nu intervin asupra acestor preturi. Totusi, preturile orezului alb FAO Thailanda cu 5 % de orez bucati pot da o idee asupra evolutiei preturilor orezului pe termen lung. Aceasta categorie a fost aleasa drept referinta pentru piata futures care a fost creata la sfarsitul lui 2003 in Bangkok. Pe piata din Romania preturile orezului nedecorticat variaza intre 200 si 350 de euro tona, in functie de soiul, calitatea acestuia si momentul vanzarii, indiferent ca este importat sau produs pe plan intern. Astfel, pentru consumatorul final un kilogram de orez se poate incadra intre 75 de eurocenti si 2,5 euro. Nediferentierea preturilor orezului romanesc fata de cel importat evidentiaza ineficienta alocare a resuselor in activitatea orezariilor locale.
16

Pretul lunar la export (USD/t free on board) la orezul thailandez cu 5% impuritati An 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Ian. 315 324 290 280 435 284 369 356 288 300 241 184 192 201 213 287 Feb. 315 343 290 279 448 284 368 347 297 280 241 185 195 199 213 290 Mar. 302 337 290 266 423 286 360 323 296 256 226 175 189 197 238 293 Apr 301 312 291 251 413 282 327 304 312 236 215 164 190 195 241 297 Mai 290 305 292 229 391 288 332 324 318 244 199 164 198 198 232 Iun 278 309 294 227 345 326 342 323 326 254 196 168 203 203 229 Iul 270 315 295 230 315 346 358 320 324 259 189 169 200 199 231 Aug 275 315 293 230 315 340 336 285 321 245 187 168 190 195 239 Sep 271 315 287 234 305 360 328 271 321 229 179 173 187 198 235 Oct 278 305 276 284 300 383 313 267 299 217 188 171 186 196 244 Nov 276 304 275 353 300 341 315 252 270 228 185 174 187 193 259 Dec 275 294 276 370 300 342 319 270 278 234 184 179 186 197 278
paritatea euro dolar la 23 1,2812 august Pretul lunar la export (Euro/t free on board) la orezul thailandez cu 5% impuritati An Ian. Feb. Mar. Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec 1990 217 211 215 212 217 215 215 246 246 236 235 226 1991 241 246 246 246 238 237 229 253 268 263 244 238 1992 229 230 229 224 215 215 215 226 226 226 227 228 1993 177 180 180 183 222 276 289 219 218 208 196 179 1994 340 350 330 322 305 269 246 246 238 234 234 234 1995 254 270 265 281 299 266 267 222 222 223 220 225 1996 267 279 262 256 244 246 249 288 287 281 255 259 1997 252 250 222 212 208 197 211 278 271 252 237 253 1998 254 253 251 251 233 211 217 225 232 231 244 248 1999 198 202 191 179 169 178 183 234 219 200 184 190 2000 153 148 146 140 147 144 144 188 188 176 168 155 2001 131 132 131 135 133 136 140 144 144 137 128 128 2002 158 156 148 146 145 146 145 150 152 148 148 155 2003 158 155 152 155 153 151 154 157 155 154 152 155 2004 179 180 187 183 190 202 217 166 166 186 188 181 N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A 2005 224 226 229 232 N/A
17
PLAN DE AFACERI INFIINTARE OREZARIE, Com. Giurgeni, Jud. Ialomita Se observa ca incepand cu 1997 pretul orezului a inceput sa se reduca dupa o crestere fluctuanta de la inceputul decadei. Acum doi ani tendinta s-a inversat pe fondul cresterii cererii si sporirii ingrijorarilor cu privire la insuficienta productiei de orez la nivel international, astfel incat se estimeaza ca pe termen mediu si lung preturile vor creste. Un argument in plus pentru aceasta evolutie este data de investitiile necesare a fi facute in tehnologii moderne care sa sporeasca randamentul culturii. Din aceasta cauza, respectiv perfectionarea procesului productiv si imbunatatirea soiurilor cultivate, preturile nu vor creste excesiv, dar vor avea un trend ascendent. Pe termen scurt fluctuatiile se vor mentine, relevand caracterul volativ al pietei agricole atat la nivel mondial, cat si pentru fiecare stat in parte.
18
PLAN DE AFACERI INFIINTARE OREZARIE, Com. Giurgeni, Jud. Ialomita IV. DESCRIEREA PROIECTULUI 1.Oportunitatea investitiei Prin prezentul proiect se doreste infiintarea unei orezarii pe o suprafata de 494,42 hectare in judetul Ialomita, comuna Giurgeni. Oportunitatea afacerii rezida in consumul final de orez, ridicat si in crestre. De asemenea, dat fiind faptul ca atat in Romania, cat si in statele Uniunii Europene oferta de orez se asigura prin importuri din statele asiatice si din Africa, Uniunea Europeana si Romnia stimuleaza prin fonduri nerambursabile si subventii cresterea productiei de orez. De asemenea, statul roman stimuleaza dezvoltarea si modernizarea agriculturii romanesti, Romania fiind inca o tara agricola si are un potential foarte ridicat de a devenii un actor important pe piata europeana. Romania ofera o mare rezerva de soluri (14,8 milioane de hectare cultivabile), fiind al doilea producator agricol dintre tarile din Est, dupa Polonia. Atat clima, cat si fertilitatea pamantului sunt propice pentru a face din Romania o tara importanta pe plan agricol. Pe deasupra, dispune de mana de lucru la pret rezonabil (salariu mediu brut 165,74 / luna) si de sprijin institutional nu numai din tara, ci si din partea Comunitatii Economice Europene. In plus, inainte de 1990, in Romania se cultiva aproximativ 50.000 de hectare cu orez astfel incat pe plan intern exista un potential neexploatat ceea ce atesta necesitatea investitiei. De altfel, promotorii proiectului vizeaza cresterea suprafetei cultivate cu orez pe termen lung pana la 15.500 de hectare ducand astfel la o dezvoltare semnificativa a activitatii de cultivare si prelucrare a orezului in Romania. Pe de alta parte, in fata situatiei grave a Romaniei in ceea ce priveste lipsa de investitii, cercetare, dezvoltare si tehnologie agricola, astfel incat implementarea prezentului proiect ar duce la diminuarea acestei deficiente, deoarece se vor folosii tehnologii performate si va fi sporita oferta catre sectorul de procesare a orezului. Exploatatia orizicola se ve infiinta in comuna Giurgeni, in apropiere de fabrica de prelucrare a orezului detinuta de Riso Scotti astfel incat productia se va livra imediat catre aceasta ceea ce echivaleaza cu faptul ca piata de desfacere este asigurata pe deplin. 2.Descriere tehnologica Exploatatia orizicola de la Giurgeni se va infiinta pe o suprafata de 494,42 hectare. Hectarele mai sus mentionate au fost luate in concesiune de catre Puntaplata Investment de la Consiliul Judetean Ialomita astfel: Terenul 1 are o suprafata de 133,24 ha, conform contractului de concesiune nr.71 din data de 30.06.06. Terenul 2 are o suprafata de 98,11 ha, conform contractului de concesiune nr. 72 din data de 30.06.06.
19
PLAN DE AFACERI INFIINTARE OREZARIE, Com. Giurgeni, Jud. Ialomita Terenul 3 are o suprafata de 74,93 ha, conform contractului de concesiune nr. 73 din data de 30.06.06. Terenul 4 are o suprafata de 96,13 ha, conform contractului de concesiune nr. 74 din data de 30.06.06. Terenul 5 are o suprafata de 92,01 ha, conform contractului de concesiune nr. 75 din data de 30.06.06. Tehnologie cultivare orez Amenajarile orizicole, atat in timpul cand se cultiva, cat si in perioadele de odihna, sunt supuse actiunii destructive a unor factori naturali si de exploatare, care duc la denivelarea parcelelor, la deformarea sectiunii canalelor din reteaua de alimentare-desecare, la erodarea si surparea taluzurilor si deteriorarea lucrarilor hidrotehnice. In timpul iernii, parcelele vor fi mentinute fara apa, cu ajutorul rigolelor. Primavara, imediat ce timpul si starea terenului permit, se vor degaja caile de acces si de circulatie a apei, se vor aduce sectiunile canalelor la cotele initiale, se vor revizui si repara toate categoriile de lucrari. In toamna, incepe procesul preparator al terenurilor destinate orezariilor cu ararea cu pluguri remorcate de tractoare, dotate cu putere medie de circa 150 CV, care intoarce brazde de circa 25-30 cm in profunzime, scotand la iveala pamant proaspat. Se continua cu procesele de pregatire a orezariilor, impartite in camere cu zagazuri solide, inalte de circa 20-30 cm pentru limitarea apelor, dotate cu mici deschideri, numite pasuri (coli), care au functia de a permite fluxul si refluxul apelor din camera. Terenul se netezeste si se niveleaza cu ajutorul lamei nivelatoare, dotata cu echipament laser pentru nivelarea terenului, in masura sa netezeasca si sa calculeze inclinatia exacta necesara terenului pentru a garanta buna functionare a sistemului de irigare. La sfarsitul iernii - inceputul primaverii se controleaza si se reactiveaza sistemul de canalizare a apelor prevazand astfel la sistemarea si curatirea santurilor prin intermediul utilajelor numite masina de sapat santuri si masina de taiat nutretul, remorcate de tractoare. Cu masina de sapat santuri se realizeaza saparea si reconstructia santului, iar cu masina de taiat nutretul se efectueaza o precuratire a vegetatiei arbustierbaceu de tip daunator, deci se extirpeaza materialul rezultat ca sa nu se incarce santurile. In martie, incepe pregatirea pentru insamantare, se prevede ingrasarea chimica a loturilor, cu masini de imprastiat ingrasaminte, distribuind ingrasaminte complexe, intr-o cantitate in medie de 3 chintale pe hectar, pentru a da pamantului elemente nutriente necesare cresterii plantelor de orez. Urmeaza apoi graparea cu grape cu disc pentru a sfarama pamantul si a integra ingrasamintele. S.C. PUNTAPLATA INVESTMENT S.R.L
20
PLAN DE AFACERI INFIINTARE OREZARIE, Com. Giurgeni, Jud. Ialomita Din aprilie, cu masini de impartit seminte remorcate se trece la insamantarea orezului decorticat prin imprastiere, impartind pe teren 2 chintale de orez decorticat de samanta la hectar. Dupa insamantare, se introduce apa, indispensabil fiind termoregulatorul, pentru a apara semintele care trebuie sa incolteasca, de temperaturile nocturne, si deci plantele care se vor naste. Camerele de orezarie se inunda cu circa 10 cm de apa, la nivel constant, care datorita nivelarilor executate si a canalelor de scurgere va avea un regular si un continuu reflux, fara stagnari de apa lancezita. De-a lungul intregului ciclu vegetativ al plantei de orez, care dureaza circa 180 de zile, nivelul si reciclarea apei trebuie urmarite cu multa atentie pentru a nu se forma infiltrari sau stagnari de apa. Cand plantele de orez au ajuns la o anumita inaltime, daca exista plante infestate, se va trece la erbicidarea cu produse selectionate cu ajutorul Butoaielor Atomizatoare Volumetrice, care distribuie uniform produsul in mod constant, calculat si monitorizat. In luna iunie se prevede o ulterioara ingrasare a terenurilor distribuind prin imprastiere si ingrasaminte simpla, azotat intr-o masura de circa 0,75 chintali pe hectar. Plantele de orez continua sa creasca pana infloresc si formeaza un spic care se maturizeaza incet in perioada august-septembrie. Astfel, cu 2-3 saptamani inainte de secerare, cand orezul a ajuns la maturitate, se usuca in orezarii, intrerupandu-se necesarul de apa si cea prezenta se lasa sa se scurga. Din septembrie incepe secerarea cu treieratoarele, se taie tulpinile orezului, se culeg si se scot boabele, iar produsul obtinut, numit orez decorticat, orez brut sau Paddy, se varsa in rezervorul treieratoarei. Cand rezervorul treieratoarei e plin, se goleste intr-o remorca lada, trasa de un tractor, care transfera orezul decorticat intr-un uscator. 3.Descriere economico-financiara Ferma orizicola se va infiinta pe doua terenuri, insumand 310,3314 ha, luate in concesiune pe o perioada de 10 ani contra unei redevente anuale de 250 de lei pe hectar. Lucrarile necesare cultivarii si obtinerii orezului nedecorticat se vor realiza in perioada octombrie an 0 septembrie an 1 cu utilajele prezentate in tabelul de mai jos.
21

Lista Utilaje (Euro) Nr. Crt 1 2 3 4 5 6 7 8 Denumire Tractor Tractor Nivelatoare GPS Nivelatoare Laser Cultivator Chissell Chissell Masina pentru ingrasamant suspendata Grapa cu discuri Remorci Masina pentru aplicat tratament Roti pentru semanat Italiana Polidotzer Tava si clesti Tavalug Semanatoare Plug Sucitor Cisterne mecanic hidraulic 8,5 m3 8m 4/5 dinti 10,3 m 3000 litri 19 brate 15 brate 2000 litri Caracteristici Cant. 115/125 CV 220/228 CV P.U. Valoare 104.000 183.000 46.137 29.080 11.300 8.500 6.281 4.607
2 52.000 2 91.500 1 46.137 1 29.080 2 1 1 1 5.650 8.500 6.281 4.607
9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
44 discuri 20 tone 24 metri
1 24.045 4 12.739 2 20.494 2 1 1 5.857 2.300 6.800
24.045 50.956 40.988 11.714 2.300 6.800 35.180 46.374 11.362 19.215 14.000
1 35.180 1 46.374 1 11.362 1 19.215 2 7.000
De asemenea, pentru cultivarea si intretinerea unui hectar de orez se vor folosii urmatoarele materii prime si materiale: erbicid - Giuliver 45-50 g/ha, costul pentru un hectar fiind de 175,5 de lei, echivalent euro 50 insecticid Olecarbetox, costul pentru un hectar fiind de 200 de lei echivalent euro 56,98 ingrasaminte complex (15-15-15) 200-300 kg/ha, costul pentru un hectar fiind de 450 de lei, echivalent euro 136,75 azotat de amoniu 200 kg/ha, costul pentru un hectar fiind de 220 de lei ; apa - 15.000 m3/ha, costul pentru un hectar fiind de 975 de lei, echivalent euro 277,77 ; S.C. PUNTAPLATA INVESTMENT S.R.L
22
PLAN DE AFACERI INFIINTARE OREZARIE, Com. Giurgeni, Jud. Ialomita samanta orez 180-200 Kg/ha, costul pentru un hectar fiind de 260 de lei, echivalent euro 74,07 ; Mai jos sunt prezentate graficul de implementare si cel de finantare a investitiei. Graficul de implementare descrie repartizarea lucrarilor si valoarea consumului de motorina si materiale folosite in procesul de cultivare a orezului. Pentru a forma valoarea investitiei privind infiintarea plantatiei de orez la cele de mai sus se adauga costul cu forta de munca, asigurarea culturii si utilajelor folosite si alte cheltuieli materiale si cu tertii ce vor fi detaliate in sectiunea urmatoare.
23
Grafic Implementare Investitie (RON) Activitatea/Luna Achizitie Utilaje 2.301.995 Infiintarea culturii Arat Nivelat Curatire santuri 1.941 Fertilizarea pamantului Grapare Executat rigole 1.941 Insamantare 156.856 Inundat parcele 573.651 Erbicidare Fertilizare Erbicidare Seceris Asanare Transport TOTAL 2.301.995 46.104 12.133 0 0 1.941 191.455 732.448 4.006 131.380 0 105.198 4.006 131.380 105.198 58.237 0 7.765 66.002 573.651 4.006 131.380 105.198 58.237 0 7.765 3.592.664 156.856 1.941 178.449 13.006 1.941 178.449 13.006 9.706 36.398 12.133 2.301.995 0 9.706 48.531 sep.06 Oct.06 nov.06 dec.06 ian.07 feb.07 mar.07 apr.07 mai.07 iun.07 iul.07 aug.07 sep.07 TOTAL
24

Finantarea Investitiei Total investitie Achizitie utilaje Capital de lucru surse finantare credit investitii linie credit surse proprii garantii credit investitii necesar de garantie 120% valoare credit surse de garantare utilaje 65% valoare achizitie utilaje 3.541.215 2.301.995 1.239.220 1.956.696 1.053.337 531.182
2.348.035
1.496.297 851.738 1.540.940 770.470
FNGCIMM necesar garantie linie de credit necesar de garantie 100% valoare credit surse de garantare FGICNMM 50% valoarea necesarului de garantie FGCR 50% valoarea necesarului de garantie
770.470
Necesarul de forta de munca se prezinta astfel: 1 sef ferma, remunerat cu un salariu de 750 lei 1 gestionar economist, remunerat cu un salariu de 500 lei 1 mecanic lacatus, remunerat cu un salariu de 500 lei 2 tractoristi, remunerati cu un salariu de 650 lei 5 vadagini, remunerati cu un salariu de 500 lei 2 paznici, remunerati cu un salariu de 350 lei 4.Politica de personal Efectivul de forta de munca estimat se afla la nivelul de 17 persoane, din care 9 persoane constituie forta de munca direct productiva. Pentru asigurarea unei productivitati inalte, societatea urmareste formarea tehnica continua a personalului, prin asigurarea de cursuri de formare si reinnoire timp de 7 zile anual.
25
PLAN DE AFACERI INFIINTARE OREZARIE, Com. Giurgeni, Jud. Ialomita Pentru stimularea angajatiilor si fidelizarea acestora compania intentioneaza sa imparta o cota de pana la 10% din profitul annual obtinut cu acestia. 5.Pozitia pe piata Productia de orez in Romania a inceput sa se relanseze in ultimii doi ani astfel incat nu exista foarte multi actori pe piata, principalul producator fiind grupul italian Riso Scotti. Acesta din urma are in prezent peste 6.000 de hectare cultivate cu orez, dar achizitioneaza orez si de la producatorii mici din zona, respectiv judetele Olt, Ialomita, Dolj si Braila. De fapt activitatea de cultivare a orezului in judetele mentionate s-a relansat odata cu intrarea Riso Scotti pe piata romaneasca. Astfel, societatea Puntaplata Investment se va constitui in furnizor de materie prima pentru fabrica de prelucrare a orezului a Riso Scotti din Giurgeni. 6.Politica de pret Dat find faptul ca preturile de vanzare ale orezului brut variaza intre 200 si 350 de euro pe tona, orezul rezultat in urma implementarii proiectului se va desface la un pret de 230 de euro, echivalent lei circa 824 la un curs euro de 3,51 lei. Nivelul pretului se explica prin caliatea orezului obtinut si prin faptul ca se va livra imediat ce este colectat, astfel incat valoarea acestuia se afla la limita inferioara a preturilor de vanzare ale celorlalti producatori, dar pe fondul calitatii ridicate nu atnge minimul de pe piata. 7.Management si know-how Pentru asigurarea eficientei procesului de productie si a unei calitati ridicate a orezului obtinut Puntaplata Investment va apela la serviciile unei societati de consultanta din Spania, consultanta agricola si tehnologica. In special se urmareste un control strict din punct de vedere nutritional si al umiditatii orezului rezultat. Procedura controlului nutritional al culturilor prin irigare localizata consta in evaluarea continua a raspunsului plantei la solutia fertilizanta aplicata, precum si urmarirea si controlul fiziologic al acesteia. Aceasta monitarizare se refera la controlul exhaustiv al absorbtiei si asimilarii elementelor de catre planta, bazandu-se pentru aceasta pe studierea dinamicii ionilor de-a lungul profilului radicular, precum si relatia cu compozitia chimica a diferitelor organe vegetale (frunza, seva, fruct, etc.) de-a lungul ciclului fenologic. Prin aceasta actiune se urmareste asigurarea unei utilizari nutritionale si hidrologice optime de catre planta, minimizand posibilele impacturi ambientale
26
PLAN DE AFACERI INFIINTARE OREZARIE, Com. Giurgeni, Jud. Ialomita datorate excesului de fertilizant, abuz de pesticide, etc. In plus, prin luarea in considerare a dinamicii ionilor in relatie cu compozitia chimica a extractului vegetal in seva si cu evolutia nutrientilor in frunze si fructe, se pot cunoaste urmatoarele : Necesitatile reale ale plantei in fiecare moment si de-a lungul ciclului (nutrienti, apa etc.) ; Solutia fertilizanta cea mai adecvata in fiecare stadiu al ciclului pentru fiecare sistem Sol-Planta-Apa ; Suplimentele si formele chimice ale elementelor de utilizat in fiecare profil edafic pentru a asigura cea mai buna disponibilitate ionica a nutrientilor ; Modul de a evita si a depasi antagonisme si dezechilibre nutritionale tipice conditiilor adverse (conditii saline, ETP ridicat) ; Ceea ce nu-i prieste plantei (solutie de drenaj sau lixiviere), minimizand astfel impactul mediului ; Analizele se efectueaza lunar si se efectueaza astfel : in apropierea plantei de orez se infiltreaza doua plante sintetice cu radacini de portelan, cu ajutorul carora se extrag probe. Planta este prevazuta cu pompe de absorbtie in capat, iar substantele recoltate cu transportate la laborator. Astfel in fiecare luna se determina compozitia pamantului, cultivatorii putand in acest mod corecta orice deficit sau excedent de umiditate sau substante nutritionale, care ar putea primejdui cantitatea de orez recoltata si calitatea acesteia. 8. Analiza SWOT Puncte tari : Hnow-how performant, demonstrat prin rezultatele obtinute in Spania ; Randament ridicat al productiei de orez la hectar datorita terenului pe care se va infiinta cultura si datorita soiului propus spre cultivare ; Investitie moderna, corect dimensionata si adaptata conditiilor de exploatare a terenului ; Distributie eficienta. Orezaria este localizata in aceeasi comuna cu fabrica de procesare de orez a grupului Riso Scotti. Astfel, productia obtinuta va fi vanduta imediat. De asemenea, PuntaPlata Investment se aprovizioneaza cu samanta de la Riso Scotti, existand astfel o stransa colaborare intre furnizori si clienti de ambele parti ; Posibilitatea de crestere a dimensiunii firmei ca urmare a marimii pietei de orez, atat pe plan intern, cat si prin exporturi catre Uniunea Europeana ;
27
PLAN DE AFACERI INFIINTARE OREZARIE, Com. Giurgeni, Jud. Ialomita Puncte slabe : Firma fara istoric al activitatii ; Dimensiunea firmei este destul de redusa astfel incat in prezent nu se poate impune ca un actor important pe piata ; Infrastructura rudimentara din zona, fapt ce poate ingreuna procesul de productie si desfacere ; Oportunitati : Existenta unui pamant fertil si pregatit pentru derularea ativitatii unei orezarii ; Posibilitatea extinderii activitatii prin arendarea/concesionarea unor noi parcele de teren. Sustinerea oferita de Romania si Uniunea Europeana agriculturii in general, prin programme de investitii nerambursabile, SAPARD si in viitor FEADR. Sprijinul prin platile directe (subventii) catre producatorii agricoli. Cererea de orez pe piata din Romania este constanta, dar este satisfacuta in prezent din importuri ; Existenta in zona de realizare a investitiei a unei capacitati de procesare moderna relizata de un jucator important european in domeniu, Risso Scotti ; Amenintari : Influenta nefavorabila a conditiilor meteorologice ; Lipsa, in Romania, a unei culturi moderne cu privire la modul in care se poate face agricultura de aici putand aparea dificultati in procurarea unei forte de munca performante ; Instabilitatea legislativa, in special in ceea ce priveste impozitarea si subventionarea agricultorilor din Romania ;
28
PLAN DE AFACERI INFIINTARE OREZARIE, Com. Giurgeni, Jud. Ialomita V. PROGNOZA ACTIVITATII VIITOARE Prognoza activitatii viitoare s-a realizat pornindu-se de la situatia existenta la sfarsitul lui iunie 2006. Astfel, pe baza balantei existente la jumatatea anului 2006 s-au simulat contul de profit si perdere bilantul si fluxul de numerar pentru perioada 2007-2013 in functie de costurile si veniturile implicate de implementarea si fructifiarea prezentului proiect investitional. 1.Ipoteze de fundamentare a veniturilor Promotorii proiectului vizeaza infiintarea unei orezarii pe o suprafata de 494 hectare, astfel veniturile principale vor fi date de vanzarea orezului neprelucrat catre producatorii de orez decorticat si procesat. La acestea se adauga subventiile anuale primite de la statul roman, respectiv 1.500 RON/hectar. Pentru inteaga periada de prognoza subventia a fost considerata constanta la acest nivl. Nu s-au luat in considerare subventile pe care producatorii agricoli din Romania ar trebui sa le primeasca de la Uniunea Europeana odata cu integrarea din 2007-2008. Pe baza analizelor efecuate la terenul pe care urmeaza sa se faca investitia si in functie de randamentul soiului cultivat promotorii proiectului estimeaza o productie medie de orez de 7,5 tone/ha, respectiv 3.708,15 tone/an, in 2007 si 2008. Dupa acest interval randamentul la hectar creste anual pana la maximul estimat a se putea obtine, respectiv 10 tone/ha.. De-a lungul perioadei de prognoza, desi nu s-a prevazut modificarea productiei fizice s-a estimat ca un procent de pana la 5% din cantitatea recoltata se va pierde. Partea pierderilor scade pana la 3 puncte procentuale in 2008, urman ca pentru intervalul 2009-2013 nivelul acestora sa fie mentinut la valoarea de 2%. Pretul de vanzare cu ajutorul caruia s-au stabilit veniturile totale viitoare este de 824lei pe intreaga perioada de prognoza, respectiv 235 de euro. Pe baza celor de mai sus, veniturile estimate arata astfel :
29
VENITURI RON Cifra de afaceri Productia vanduta Tone orez obtinut RON/tona Grad de Valorificare Subventii
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
3.647.364 2.905.734 3.708 825 0,95 741.630
3.708.538 2.966.908 3.708 825 0,97 741.630
3.938.957 3.197.327 3.955 825 0,98

741.630
4.058.857 3.317.227 4.104 825 0,98

741.630
4.298.656 3.557.026 4.400 825 0,98

741.630
4.458.523 3.716.893 4.598 825 0,98

741.630
4.738.289 3.996.659 4.944 825 0,98

741.630
4.738.289 3.996.659 4.944 825 0,98

741.630
4.738.289 3.996.659 4.944 825 0,98

741.630
4.738.289 3.996.659 4.944 825 0,98

741.630
2.Ipoteze privind elementele de cost Cheltuieli materiale Costurile materiale sunt formate din cheltuiala cu insamatarea, intretinerea culturii si recoltarea productiei de orez, inclusiv cheltuiala cu energia si apa. Aceste costuri au fost estimate la o valoare de 1.290.251 lei anual, coform graficului de implementare prezentat intr-o sectiune anterioara. Aceste costuri se modifica de la un an la altul in functie de rata estimata a inflatiei, astfel :
Indicele General al Preturilor 2006 2007 104% 2008 103,8% 2009 103% 2010 102,5% 2011 102,5% 2012 2013
102,0% 102,0%
Din anul 2013, modificarea preturilor este prevazuta ca fiind nula.
30
Cheltuieli salariale Necesarul de forta de una a fost detaliat in partea de descriere a proiectului. In tabelul de mai jos se regaseste repartizarea cheltuielilor cu personalul in functie de modul in care acestia sunt implcati in procesul de productie. Desi in mod normal, angajatii direct productivi lucreaza intre 6 si 10 luni pe an, in previziuni s-a prevazut ca acestia sunt angajati permanenti incorporandu-se astfel de la bun inceput orice alte costuri neprevazute ce pot sa apara in aceasta categorie de costuri. De asemenea, costurile salariale s-au ajustat anual cu inflatia anticipata.
Cheltuieli cu personalul (RON) Categorie personal Salariu Nr. lunar Sal 1.000 500 650 500 700 850 350 Total mecanic tractorist sef de ferma vadagin Total 500 650 750 500 1 2 1 1 1 1 1 1 1 2 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
indirect productivi director general economist-gestionar sofer asist manag traducator contab paznic 4.000 2.000 2.600 2.000 2.800 3.400 2.800 19.600 2.000 5.200 3.000 20.200 12.480 6.240 8.112 6.240 8.736 10.608 8.736 61.152 6.240 16.224 9.360 31.200 63.024 12.954 6.477 8.420 6.477 9.068 11.011 9.068 63.476 6.477 16.841 9.716 32.386 65.419 13.343 6.671 8.673 6.671 9.340 11.341 9.340 65.380 6.671 17.346 10.007 33.357 67.381 13.676 6.838 8.890 6.838 9.574 11.625 9.574 67.015 6.838 17.779 10.257 34.191 69.066 14.018 7.009 9.112 7.009 9.813 11.916 9.813 68.690 7.009 18.224 10.514 35.046 70.793 14.299 7.149 9.294 7.149 10.009 12.154 10.009 70.064 7.149 18.588 10.724 35.747 72.209 14.585 7.292 9.480 7.292 10.209 12.397 10.209 71.465 7.149 18.588 10.724 35.747 72.209 14.585 7.292 9.480 7.292 10.209 12.397 10.209 71.465 7.149 18.588 10.724 35.747 72.209 14.585 7.292 9.480 7.292 10.209 12.397 10.209 71.465 7.149 18.588 10.724 35.747 72.209 14.585 7.292 9.480 7.292 10.209 12.397 10.209 71.465 7.149 18.588 10.724 35.747 72.209
direct productivi
5 10.000
31
Total General Ch asig sociale Total ch. Cu personalul
39.800 124.176 128.895 132.762 136.081 139.483 142.272 143.674 143.674 143.674 143.674 12.736 39.736 41.246 42.484 43.546 44.634 45.527 45.976 45.976 45.976 45.976 52.536 163.912 170.141 175.245 179.626 184.117 187.799 189.649 189.649 189.649 189.649
Cheltuieli privind tertii Costurile privind prestatiile externe se impart astfel : cheltuiala cu redeventa la cele doua terenuri luate in arenda insumand 494,42 hectare, in valoare de 300 de lei pe hectar pe an, valoare la care se adauga modificarea anuala a preturilor.
Cheltuieli cu redevente (RON) Teren Teren 1,2 Supraf. 231,35 RON/ha 300 31.iul 31.oct Teren 3,4,5 263,07 300 31.iul 31.oct Indicele General al Preturilor Total An 148.326 2006 69.405 20.822 48.584 78.921 23.676 55.245 2007 71.348 20.822 50.527 81.131 23.676 57.454 104% 152.479 2008 71.251 20.822 50.430 81.020 23.676 57.344 103,8% 152.271 2009 70.863 20.822 50.041 80.578 23.676 56.902 103% 151.441 2010 70.620 20.822 49.798 80.302 23.676 56.626 102,5% 150.922 2011 70.620 20.822 49.798 80.302 23.676 56.626 102,5% 150.922 2012 70.377 20.822 49.555 80.026 23.676 56.350 102,0% 150.403 2013 70.377 20.822 49.555 80.026 23.676 56.350 102,0% 150.403 2014 70.377 20.822 49.555 80.026 23.676 56.350 102% 2015 70.377 20.822 49.555 80.026 23.676 56.350 102% 2016 70.377 20.822 49.555 80.026 23.676 56.350 102%
150.403 150.403 150.403
data fiind fluctuatia productiei agricole si riscurile implicate de aceasta piata este necesara asigurarea activitatii. Astfel, s-a estimat ca prima de asigurare anuala pentru cantitatea de orez obtinua va fi de 3% din valoarea de piata a acesteia. In ceea ce priveste utilajele, pentru acestea se va plati o cota anuala de 2,5% din valoarea de achizitie. Valorile anuale rezultate sunt rezentate in tabelul urmator.
32
Cheltuieli cu asigurari (RON) mod calcul cultura (% din val prod.) utilaje (% val utilaje) TOTAL 3,0% 2,5% RON/an 2006 89.808 62.815 0 0 2007 89.808 62.815 2008 89.808 62.815 2009 89.808 62.815 2010 89.808 62.815 2011 89.808 62.815 2012 89.808 62.815 2013 89.808 62.815 2014 89.808 62.815 2015 89.808 62.815 2016 89.808 62.815
0 152.623 152.623 152.623 152.623 152.623 152.623 152.623 152.623 152.623 152.623
pentru desfasurarea eficienta a activitatii, societatea va apela la serviciile unei firme de consultanta agricola ale carei servicii vor fi remunerate cu 1 euro pe hectar/luna, respectiv 3,51 lei, incepand cu octombrie 2006, la aceasta valoare adaugandu-se miscarea estimata a preturilor.
Asistenta Tehnica 1 euro/ha/luna 3,51 2006 5.206 2007 21.658 2008 22.481 2009 23.155 2010 23.734 2011 24.328 2012 24.814 2013 25.310 2014 25.310 2015 25.310 2016 25.310
Costurile cu garantarea creditelor : sunt formate din comisioanele percepute de catre fondurile de garantare la care va apela societatea pentru a putea garanta creditele necesare finantarii investitiei. Astfel : Se percepe un comision de 2% anual, din valoarea garantiei, pentru creditele de investitii. Se percepe un comisions de 1,5% anual din valoarea garantiei, pentru liniile de credit
Comisioane si garantii sep.06 comisioane garantii achizitie utilaje (2%) 43.595 12.776 sep.07 12.776 12.776 sep.08 12.776 12.776 sep.09 12.776 12.776 sep.10 12.776 12.776 sep.11 12.776 12.776 sep.12 12.776 12.776 sep.13 12.776 12.776 sep.14 12.776 12.776 sep.15 12.776 12.776 sep.16 12.776 12.776
33
linie credit (1,5%) FGICNMM FGCR
30.819 15.409 15.409
Cheltuieli financiare Cheltuielile financiare se refera la rambursarea celor doua credite pe care societatea doreste sa le contracteze pentru a-si finanta proiectul de investitii, respectiv un credit pentru infiintarea culturii pe o durata de un an si un credit pe 10 ani pentru achizitionarea utilajelor necesare productiei de orez. Pentru ambele credite s-a mers pe un scenariu pesimist prevazandu-se o rata a dobanzii de 12%. De asemenea, banii obtinuti prin credit bancar vor finanta 85% din valoarea proiectului, restul de 15% urmand a se constitui din surse proprii. Graficele de rambursare si consitiile de credit sunt prezentate mai jos. Relatiile cu statul In ceea ce priveste relatiile cu statul roman s-a prevazut plata impozitului pe profit, respectiv 16% din plusul realizat in fiecare an din activitatea de producere si vanzare a orezului. De asemenea, cheltuielile cu asigurarile sociale au fost si ele integrate in calcul la o cota de 32% din valoarea remuneratiilor platite personalului. Legislatia romana (legea 332/2001) prevede faptul ca investitorii straini sunt exceptati de la plata impozitelor locale astfel incat nu au fost incluse astfel de remuneratii ale statului. In schimb, s-au mentinut constante actualele cheltuieli cu alte impozite inregistrate la sediul social, valori care se vor regasi in balanta atasata. Amortizarea In ceea ce priveste recuperarea cheltuielilor efectuate cu achizitia utilajelor s-a luat in calcul o perioada medie de amortizare de 14 ani, rezultand astfel o cheltuiala anuala de 153.466 lei.
34
Graficul estimativ de cofinantare a investitiei - PUNTAPLATA INVESTMENT S.R.L. Credit Finantare Investitie (achizitie utilaje)] Valoare Dobanda Nr. Ani Perioada de Gratie ani 1 Dobanda lunara Principal Rata lunara Sold Credit 0 1.956.696 1 Dobanda lunara Principal Rata lunara Sold Credit 19.567 0 1.956.696 2 19.567 0 1.956.696 3 19.567 0 1.956.696 4 19.567 0 1.956.696 2007 5 19.567 6 19.567 7 19.567 8 19.567 9 19.567 18.118 19.567 1.956.696 1 Dobanda lunara Principal Rata lunara Sold Credit 18.842 18.118 36.960 1.866.108 19.567 1.956.696 2 18.661 18.118 36.779 1.847.990 19.567 1.956.696 3 18.480 18.118 36.597 1.829.873 19.567 1.956.696 4 18.299 18.118 36.416 1.811.755 19.567 1.956.696 2008 5 18.118 18.118 36.235 1.793.638 2009 6 17.936 18.118 36.054 1.775.520 7 17.755 18.118 35.873 1.757.403 8 17.574 18.118 35.692 1.739.285 9 17.393 18.118 35.510 1.721.167 10 17.212 18.118 35.329 1.703.050 11 17.030 18.118 35.148 1.684.932 12 16.849 18.118 34.967 1.666.815 19.567 1.956.696 19.567 1.956.696 19.567 1.956.696 37.685 1.938.578 10 19.386 18.118 37.503 1.920.461 11 19.205 18.118 37.322 1.902.343 12 19.023 18.118 37.141 1.884.225 0 1.956.696 1.956.696 1.956.696 2 1.956.696 12,00% 10 1 2006 3 4 5 6 7 8 9 19.567 10 19.567 11 19.567 12 19.567
19.567 1.956.696
19.567 1.956.696
19.567 1.956.696
19.567 1.956.696
35
1 Dobanda lunara Principal Rata lunara Sold Credit 16.668 18.118 34.786 1.648.697 1 Dobanda lunara Principal Rata lunara Sold Credit 14.494 18.118 32.612 1.431.287 1 Dobanda lunara Principal Rata lunara Sold Credit 12.320 18.118 30.437 1.213.876 1 Dobanda lunara Principal Rata lunara Sold Credit 10.146 18.118 28.263 996.465 1 Dobanda lunara 7.972
2 16.487 18.118 34.605 1.630.580 2 14.313 18.118 32.430 1.413.169 2 12.139 18.118 30.256 1.195.758 2 9.965 18.118 28.082 978.348 2 7.791
3 16.306 18.118 34.423 1.612.462 3 14.132 18.118 32.249 1.395.052 3 11.958 18.118 30.075 1.177.641 3 9.783 18.118 27.901 960.230 3 7.609
4 16.125 18.118 34.242 1.594.345 4 13.951 18.118 32.068 1.376.934 4 11.776 18.118 29.894 1.159.523 4 9.602 18.118 27.720 942.113 4 7.428
5 15.943 18.118 34.061 1.576.227 2010 5 13.769 18.118 31.887 1.358.816 2011 5 11.595 18.118 29.713 1.141.406 2012 5 9.421 18.118 27.539 923.995 2013 5 7.247
6 15.762 18.118 33.880 1.558.110 6 13.588 18.118 31.706 1.340.699 6 11.414 18.118 29.532 1.123.288 6 9.240 18.118 27.358 905.878 6 7.066
7 15.581 18.118 33.699 1.539.992 7 13.407 18.118 31.525 1.322.581 7 11.233 18.118 29.350 1.105.171 7 9.059 18.118 27.176 887.760 7 6.885
8 15.400 18.118 33.517 1.521.874 8 13.226 18.118 31.343 1.304.464 8 11.052 18.118 29.169 1.087.053 8 8.878 18.118 26.995 869.643 8 6.703
9 15.219 18.118 33.336 1.503.757 9 13.045 18.118 31.162 1.286.346 9 10.871 18.118 28.988 1.068.936 9 8.696 18.118 26.814 851.525 9 6.522
10 15.038 18.118 33.155 1.485.639 10 12.863 18.118 30.981 1.268.229 10 10.689 18.118 28.807 1.050.818 10 8.515 18.118 26.633 833.407 10 6.341
11 14.856 18.118 32.974 1.467.522 11 12.682 18.118 30.800 1.250.111 11 10.508 18.118 28.626 1.032.700 11 8.334 18.118 26.452 815.290 11 6.160
12 14.675 18.118 32.793 1.449.404 12 12.501 18.118 30.619 1.231.994 12 10.327 18.118 28.445 1.014.583 12 8.153 18.118 26.270 797.172 12 5.979
36
Principal Rata lunara Sold Credit
18.118 26.089 779.055 1
18.118 25.908 760.937 2 5.616 18.118 23.734 543.527 2 3.442 18.118 21.560 326.116 2 1.268 18.118 19.386 108.705
18.118 25.727 742.820 3 5.435 18.118 23.553 525.409 3 3.261 18.118 21.379 307.998 3 1.087 18.118 19.205 90.588
18.118 25.546 724.702 4 5.254 18.118 23.372 507.291 4 3.080 18.118 21.198 289.881 4 906 18.118 19.023 72.470
18.118 25.365 706.585 2014 5 5.073 18.118 23.190 489.174 2015 5 2.899 18.118 21.016 271.763 2016 5 725 18.118 18.842 54.353
18.118 25.183 688.467 6 4.892 18.118 23.009 471.056 6 2.718 18.118 20.835 253.646 6 544 18.118 18.661 36.235
18.118 25.002 670.349 7 4.711 18.118 22.828 452.939 7 2.536 18.118 20.654 235.528 7 362 18.118 18.480 18.118
18.118 24.821 652.232 8 4.529 18.118 22.647 434.821 8 2.355 18.118 20.473 217.411 8 181 18.118 18.299 0
18.118 24.640 634.114 9 4.348 18.118 22.466 416.704 9 2.174 18.118 20.292 199.293 9
18.118 24.459 615.997 10 4.167 18.118 22.285 398.586 10 1.993 18.118 20.110 181.176
18.118 24.278 597.879 11 3.986 18.118 22.103 380.469 11 1.812 18.118 19.929 163.058
18.118 24.096 579.762 12 3.805 18.118 21.922 362.351 12 1.631 18.118 19.748 144.940
Dobanda lunara Principal Rata lunara Sold Credit
5.798 18.118 23.915 561.644 1
3.624 18.118 21.741 344.233 1
1.449 18.118 19.567 126.823
Graficul estimativ de cofinantare a investitiei - PUNTAPLATAI INVESTMENT S.R.L. Credit Finantare Investitie (infiintare cultura) Valoare Dobanda 1.540.940 12,00%
37
Nr. Ani Perioada de Gratie ani 1 Dobanda lunara Principal Rata lunara Sold Credit 0 1.540.940 1 Dobanda lunara Principal Rata lunara Sold Credit 15.409 15.409 1.540.940 0 1.540.940 2 15.409 15.409 1.540.940 2
1,0 0 2006 3 4 5 6 7 8 9 15.409 0 1.540.940 3 15.409 15.409 1.540.940 0 1.540.940 4 15.409 15.409 1.540.940 0 0 0 1.540.940 7 15.409 15.409 1.540.940 0 1.540.940 8 15.409 1.540.940 15.409 1.540.940 15.409 1.540.940 15.409 1.540.940 15.409 1.540.940 9 10 15.409 15.409 1.540.940 10 11 15.409 15.409 1.540.940 11 12 15.409 15.409 1.540.940 12
1.540.940 1.540.940 2007 5 15.409 6 15.409
Pe baza ipotezelor descrise in sectiunile anterioare s-a simulat situatia patrimoniala si contul de rezultate. 3.Proiectia Contului de Profit si Pierdere In Anexele prezentului proiect se va regasii Contul de Profit si Pierdere estimat pentru perioada 2006- 2016. elementele de cost si de venituri au fost detaliate anterior. 4.Proiectia Bilantului In urma prognozelor realizate situatia patrimoniala se prezinta astfel: Activul societatii se compune din: o Cheltuielile de constituire in valoare de 1.165 lei
38
o Valoarea neta a imobilizarilor corporale, respectiv valoarea utilajelor achizitionate prin proiect. o Nu au fost prevazute creante. o Nu au fost prevazute stocuri deoarece productia va fi livrata imediat procesatorului Riso Scotti, iar materiile prime principale vor fi achizitionate tot de la acesta. Ambele societati sunt localizate in aceeasi comuna astfel incat nu exista ratiuni de socare a productiei sau a materiei prime (samanta, erbicide, fertilizatori). Celelalte ingrasaminte sau substante de intretinere a culturiii se gasesc foarte uros pe piata astfel incat acestea se vor achizitiona exact in momentul in care va fi necesara utilizarea acestora. o Disponibilul de numerar este cel rezultat din proiectia cash-flow-ului, prezentat in sectiunea urmatoare, dupa ce s-au incasat si s-au platit creantele , respectiv datoriile curente ale societatii. Elementele de pasiv s-au constituit astfel: o Datoriile pe termen scurt includ soldul creditului de infiintare a culturii, credit care va fi rambursat integral in luna septembrie a anului viitor. o Datoriile pe termen lung sunt formate din soldul creditului de investitii ce se doreste a se contracta si din imprumutul de la asociati, necesar pentru finantarea completa a investitiei. 5.Proiectia Cash-Flow-ului Momentul efectuarii recoltei este intervalul septembrie- noiembrie a fiecarui an. Astfel pentru primul an de prognoza, respectiv 2007 s-a prevazut ca societatea isi va intarzia platile catre terti (chirie) pentru a nu intampina blocaje cauzate de lipsa lichiditatiilor, afectand astfel productia. Dar, odata ce se va incasa contravaloarea cantitatii de orez obtinut, societatea isi va plati integral datoriile aferente primului ciclu de productie. Pentru restul perioadei, respectiv 2008-2016, s-a prevazut ca firma isi va onora la timp toate obligatiile. Impozitul pe profit aferent unui exercitiu financiar se plateste la inceputul anului viitor. Cu toate acestea disponibilul de numerar este poztiv si in crestere de la un an la altul. 6.Indicatori Economico-Financiari Analiza lichiditatii si solvabilitatii firmei indica capacitatea firmei de a-si onora angajamentele extene, atat pe termen lung, cat si in perioada imediata.
39
Lichiditatea curenta este ridicata deoarece cuantumul datoriilor pe termen scurt este scazut, iar activele curente inregistreaza nivele ridicate datorita disponibilului generat de activitatea de producere si comercializare a orezului brut. Lichiditatea imediata oincide cu cea curenta deoarece nu exista stocuri. In ceea ce priveste solvabilitatea, valoarea ridicata a acesteia este determinata de calitatea si valoarea de piata ridicata a activelor imobilizate la care se adauga un flux de numerar pozitiv si crescator de la un an la altul. Gradul de indatorare se reduce pe masura ce creditele contractate sunt rambursate, iar randamentul la hectar creste, deci veniturile anuale ale societatii se majoreaza. Datoriile ramase constituie impumuturile realizat de la asociati. In prognozarea activitatii firmei, nu s-a prevazut returnarea imprumuturilor de la asociati si de aceea nivelul de indatorare poate fi privit ca fiind ridicat in primii trei ani. Deoarece legislatia romana prevede ca in momentul in care datoriile unei societati sunt mai mici decat capitalul social al acesteia, cheltuielile financiare inceteaza a mai fi deductibile, atunci s-a ales varianta imprumuturilor catre asociati.
I. Indicatori de lichiditate si solvabilitate Nr. crt. 1 Indicatorul Lichiditate curenta Formula de calcul Active circulante / Datorii pe termen scurt (Active circulante Stocuri) / Datorii pe termen scurt (Total activ/Datorii totale) x 100 Total datorii / Total Active Total datorii / Capitaluri propii 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
2,67
4,67
6,71
8,89
10,95
13,20
15,22
17,93
20,65
23,47
Lichiditate imediata Rata solvabilitatii curente Rata datoriilor Gradul de indatorare
2,67
4,67
6,71
8,89
10,95
13,20
15,22
17,93
20,65
23,47
1,14 88,03% 728,04%
1,54 64,98% 185,07%
2,06 48,56% 94,27%
2,70 37,03% 58,75%
3,51 28,48% 39,78%
4,54 22,05% 28,26%
5,83 17,15% 20,69%
7,53 13,29% 15,32%
9,70 10,31% 11,49%
11,99 8,34% 9,09%
4 5
40
7 8
Rata de acoperire a activelor imobilizate Rata de acoperire a dobanzilor Rata de acoperire a serviciului datoriei
Active fixe nete / Capital permanent EBIT / Dobanzi EBIT/(Dobanzi+rata de rambursare a creditului)
72,39% 4,41 0,80
51,53% 7,39 3,66
37,29% 9,37 4,35
27,74% 11,37 4,85
20,73% 14,98 5,76
15,64% 19,67 6,60
11,75% 28,68 7,97
8,90% 41,66 8,73
6,74% 76,14 9,64
5,02% 368,02 15,85
Rata de acoperire a dobanzilor arata faptul ca indiferent de fluctuatiile care pot afecta activitatea firmei, este putin probabil ca aceasta sa nu isi poata onora plata dobanzilor.
II. Rate de rentabilitate 2007 2008 2009 239,12% 28,00% 43,12% 6,68% 72,90% 30,97% 42,64% 6,57% 45,62% 33,56% 44,73% 6,18%
Nr. crt. 1 2 3 4
Indicatorul Rata rentabilitatii financiare Rata rentabilitatii vanzarilor Marja profitului din exploatare Marja costului bunurilor vandute Rentabilitatea capitalului permanent Rentabilitatea activelor totale
Formula de calcul (Profit net / Capital propriu) x 100 (Profit net / Cifra de afaceri) x 100 Profit din exploatare / C Afaceri Costul Bunurilor vandute / Cifra de afaceri EBIT / Capital permanent EBIT / Total active
2010 32,75% 34,76% 45,38% 6,00%
2011 27,03% 37,13% 47,36% 5,67%
2012 22,58% 38,63% 48,45% 5,46%
2013 20,33% 41,07% 50,66% 5,14%
2014 17,05% 41,53% 50,66% 5,14%
2015 14,71% 41,99% 50,66% 5,14%
2016 12,94% 42,44% 50,66% 5,14%
51,78% 44,53%
39,85% 35,24%
34,73% 31,32%
29,39% 26,94%
26,63% 24,68%
23,61% 22,09%
22,06% 20,78%
19,01% 18,04%
16,67% 15,92%
14,76% 14,16%
41
Analiza ratelor de rentabilitate evidentiaza profitabilitatea investitiei. Rentabilitatea vanzarilor si marja profitului din exploatare au o evolutie ascendenta de la un a la altul, in timp ce marja costului bunurilor vandute se mentine relativ constanta pe intreaga perioada de previziune. Rata rentabilitatii financiare si cea economica au o evolutie descendenta. In primul caz, evolutia se explica prin faptul ca activitatea este finantata preponderent prin credite, deci capitalul propriu este la un nivel foarte scazut in primii ani. Pe masura ce se ramburseaza creditele catre baci, valoarea capitalului creste mai repede decat rezultatul activitatii. Rentabilitatea economica se reduce datorita ratei de crestere a disponibilului de numerar, rata ce devanseaza evolutia rezultatului din exploatare. De altfel, cum incepand cu 2009 veniturile si cheltuielile de exploatare au fost mentinute constante, indicatorii activitatii societatii releva influenta creditelor bancare, ale amortizarii si cash-flow-lui.
III. Rate de echilibru financiar 2007 2008 2009 2010 12,08% 12,10% 35,08% 35,12% 51,47% 51,52% 62,99% 63,04%
Nr. crt. 1 2
Indicatorul Rata autonomiei financiare Rata de autofinantare a activelor
Formula de calcul (Capital propriu / Total pasiv) x 100 Capital propriu/(Active fixe + Active circulante) x 100
2011 71,54% 71,59%
2012 77,96% 78,01%
2013 82,86% 82,89%
2014 86,72% 86,75%
2015 89,70% 89,73%
2016 91,66% 91,69%
Analiza echilibrului financiar pe termen lung releva o dependenta ridicata fata de creditorii externi la inceputul activitatii, urmand ca autonomia financiara sa creasca pana aproape de 100% pe masura ce societatea se dezvolta, iar creditele sunt rambursate. Independenta financiara nu este deplina deoarece nu s-a prevazut returnarea imprumuturilor catre asociati, echivalentul un capital social mai mare decat cel inscris in actul de constituire.
IV. Indicatori de gestiune 2008 2009 2010 131,70 zile 189,55 zile 251,17 zile
Nr. crt. 1
Indicatorul Durata unei rotatii a activelor circulante
Formula de calcul (Active circulante / Cifra de afaceri ) x T
2007 73,11 zile
2011 310,08 zile
2012 374,42 zile
2013 433,56 zile
2014 514,10 zile
2015 595,56 zile
2016 680,97 zile
42
Durata de plata a datoriilor
(Total datorii / Cifra de afaceri ) x T
170,49 zile
157,26 zile
138,70 zile
124,72 zile
109,29 zile
96,70 zile
83,61 zile
74,61 zile
65,61 zile
59,66 zile
In ceea ce priveste gestiunea activitatii se observa durata relativ ridicata in care activele circulante se transforma in cifra de afaceri, explicatia fiind data de sezonalitatea vanzarilor, respectiv perioada de recoltare septembrie noiembrie a fiecarui an. Raportat la durata de plata a datoriilor nivelul acesteia este determinat de creditul pe termen lung pe care societatea doreste sa-l contracteze. Numarul de zile de plata a datoriilor scade pe masura ce incasarile cresc, iar rambursarea creditelor presupune plati din ce in ce mai reduse.
V. Indicatori privind managementul activelor 2007 2008 2009 Formula de calcul Cifra vanzari/Active fixe la valoarea 1,5 1,7 1,3 neta Cifra vanzari/Total activ 0,8 0,7 0,6
Nr. crt. 1 2
Indicatorul Rotatia activelor fixe Rotatia activului total
2010 1,9 0,5
2011 2,2 0,4
2012 2,6 0,4
2013 3,1 0,3
2014 3,6 0,3
2015 4,1 0,3
2016 4,9 0,2
Indicatorii privind managementul activelor releva influenta amortizarii si a cash-flow-ului asupra vitezei de rotatie a activelor. Veniturile si cheltuielile fiind date, durata in care activul se transforma in cifra de afaceri depinde de modul in care evolueaza obligatiile catre partenerii externi, in principal dobanzile si ratele creditelor contractate. De asemenea se evidentiaza si influenta impozitului pe profit. 7.Evaluarea Investitiei
Evaluarea proiectului de investitii
2007 1
2008 2 12%
2009 3 12%
2010 4 12%
2011 5 12%
2012 6 12%
2013 7 12%
2014 8 12%
2015 9 12%
2016 10 12%
Costul mediu al capitalului
12%
43
Factorul de compunere ( 1+Kc) n Factorul de actualizare 1/ ( 1+ Kc)n Valoarea investitiei 4.114.866 Cash-flow din activitatea curenta
1,12
1,25
1,40
1,57
1,76
1,97
2,21
2,48
2,77
3,11
0,89
0,80
0,71
0,64
0,57
0,51
0,45
0,40
0,36
0,32
61.940 1.540.456 1.696.490 1.743.463 1.920.710 2.009.423 2.225.797 2.183.161 2.178.987 2.174.813 Fluxul de numerar net actualizat Flux pt calculul RIR 1. Valoarea prezenta neta 2. Rata interna de rentabilitate 4. Indicele de profitabilitate 5. Perioada de recuperare a investitiei (nr ani)
55.304 1.228.042 1.207.528 1.108.002 1.089.862 1.018.036 1.006.837 - 4.114.866 4.966.485 17% 1,34% 4,29 29,84% 29,35% 26,93% 26,49% 24,74% 24,47% 55.304 1.228.042 1.207.528 1.108.002 1.089.862 1.018.036 1.006.837
881.742 881.742
785.765 785.765
700.232 700.232
21,43%
19,10%
17,02%
44
Infiintarea unei orezarii cu o capacitate anuala minima de 3.708,5 tone de orez nedecorticat insumeaza implica un cost de 4.114.866 lei. Investitia are o valoarea prezenta neta este pozitiva, respectiv 4.966.485 lei, ce exprima surplusul obtinut din realizarea investitiei in perioada septembrie 2006-decembrie 2016. Rata interna de rentabilitate este de 17% si s-a obtinut pe baza cash-flow-ului actualizat generat de activitatea curenta. Indicele de profitabilitate anual atinge valori cuprinse intre 1% si 30%, prin raportarea fluxului de numerar din activitatea curenta la valoarea investitiei. Termenul de recuperare al investitiei este de aproximativ 4 ani.
45
PLAN DE AFACERI INFIINTARE OREZARIE, Com. Giurgeni, Jud. Ialomita Concluzii Proiectul ajuta la dezvoltarea productiei de orez din Romania, cu atat mai mult cu cat exista posibilitatea extinderii activitatii firmei in viitor; Investitia stimuleaza mediul de afaceri din zona in directia modernizarii ca urmare a tehnologiilor performante ce vor fi utilizate de catre societate; Productia de orez este subventionata de catre statul roman cu 1.500 de lei pe hectar, adica peste 50% din costul infiintarii si intretinerii unui hectar plantat cu orez; Exploatatia orizicola este situata in apropierea fabricii de prelucrare a orezului detinuta de grupul Riso Scotii, principalul client al firmei, dar si furnizor de materii prime de calitate; Procesul de productie este in marea sa majoritate mecanizat, diminuandu-se in acest fel pierderile de productie; Consumul de orez din romania este stabil, cu perspective de crestere pe fondul diversificarii posibilitatiilor de utilizare a orezului in hrana populatiei;
46

Plan de Afaceri Orezarie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Plan de Afaceri Orezarie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PLAN DE AFACERI

PLAN DE AFACERI INFIINTARE OREZARIE, Com. Giurgeni, Jud. Ialomita

S.C. PUNTAPLATA INVESTMENT S.R.L

S.C. PUNTAPLATA INVESTMENT S.R.L

PLAN DE AFACERI INFIINTARE OREZARIE, Com. Giurgeni, Jud. Ialomita

S.C. PUNTAPLATA INVESTMENT S.R.L

S.C. PUNTAPLATA INVESTMENT S.R.L

PLAN DE AFACERI INFIINTARE OREZARIE, Com. Giurgeni, Jud. Ialomita

S.C. PUNTAPLATA INVESTMENT S.R.L

S.C. PUNTAPLATA INVESTMENT S.R.L

S.C. PUNTAPLATA INVESTMENT S.R.L

S.C. PUNTAPLATA INVESTMENT S.R.L

2004 0,3 2,2 0 2,5 0,1 0 0 0 2,4

2005 5,0 0,2 0 5,2 0,2 0 0 0 5

2004 0,2 72,2 0 72,4 0 0 0 0 72,2 0,2

2005 2,5 64,8 0 67,3 0 0 0 0 64,8 2,5

S.C. PUNTAPLATA INVESTMENT S.R.L

2004 49,1 10,6 0 59,7 0 0 0 0 0 59,7

2005 42,2 20,2 0 62,4 0 0 0 0 0 62,4

S.C. PUNTAPLATA INVESTMENT S.R.L

S.C. PUNTAPLATA INVESTMENT S.R.L

PLAN DE AFACERI INFIINTARE OREZARIE, Com. Giurgeni, Jud. Ialomita

S.C. PUNTAPLATA INVESTMENT S.R.L

S.C. PUNTAPLATA INVESTMENT S.R.L

S.C. PUNTAPLATA INVESTMENT S.R.L

S.C. PUNTAPLATA INVESTMENT S.R.L

PLAN DE AFACERI INFIINTARE OREZARIE, Com. Giurgeni, Jud. Ialomita

2 52.000 2 91.500 1 46.137 1 29.080 2 1 1 1 5.650 8.500 6.281 4.607

44 discuri 20 tone 24 metri

1 24.045 4 12.739 2 20.494 2 1 1 5.857 2.300 6.800

1 35.180 1 46.374 1 11.362 1 19.215 2 7.000

S.C. PUNTAPLATA INVESTMENT S.R.L

PLAN DE AFACERI INFIINTARE OREZARIE, Com. Giurgeni, Jud. Ialomita

S.C. PUNTAPLATA INVESTMENT S.R.L

PLAN DE AFACERI INFIINTARE OREZARIE, Com. Giurgeni, Jud. Ialomita

1.496.297 851.738 1.540.940 770.470

S.C. PUNTAPLATA INVESTMENT S.R.L

S.C. PUNTAPLATA INVESTMENT S.R.L

S.C. PUNTAPLATA INVESTMENT S.R.L

S.C. PUNTAPLATA INVESTMENT S.R.L

S.C. PUNTAPLATA INVESTMENT S.R.L

PLAN DE AFACERI INFIINTARE OREZARIE, Com. Giurgeni, Jud. Ialomita

3.647.364 2.905.734 3.708 825 0,95 741.630

3.708.538 2.966.908 3.708 825 0,97 741.630

3.938.957 3.197.327 3.955 825 0,98

4.058.857 3.317.227 4.104 825 0,98

4.298.656 3.557.026 4.400 825 0,98

4.458.523 3.716.893 4.598 825 0,98

4.738.289 3.996.659 4.944 825 0,98

4.738.289 3.996.659 4.944 825 0,98

4.738.289 3.996.659 4.944 825 0,98

4.738.289 3.996.659 4.944 825 0,98

Din anul 2013, modificarea preturilor este prevazuta ca fiind nula.

S.C. PUNTAPLATA INVESTMENT S.R.L

PLAN DE AFACERI INFIINTARE OREZARIE, Com. Giurgeni, Jud. Ialomita

S.C. PUNTAPLATA INVESTMENT S.R.L

PLAN DE AFACERI INFIINTARE OREZARIE, Com. Giurgeni, Jud. Ialomita

Total General Ch asig sociale Total ch. Cu personalul

150.403 150.403 150.403

S.C. PUNTAPLATA INVESTMENT S.R.L

PLAN DE AFACERI INFIINTARE OREZARIE, Com. Giurgeni, Jud. Ialomita

S.C. PUNTAPLATA INVESTMENT S.R.L

PLAN DE AFACERI INFIINTARE OREZARIE, Com. Giurgeni, Jud. Ialomita

linie credit (1,5%) FGICNMM FGCR