UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE DREPT



3527(&,$-85,',&$'5(3785,/25
OMULUI
Titular de curts:
Conf. univ. dr. AUGUSTIN FUEREA


PARTEA I
FUNDAMENTELE TEORETIC(,,6725,&($/('5EPTULUI
,17(51$,21$/$/'5(PTURILOR OMULUI

CAPITOLUL I NO,81, ,1752'8&7,9(. 5(3(5( ,6725,&( ,
CONCEPTUALE
SECIUNEA I OBIECTUL DREPTURILOR
1. Caracterul obiectiv al drepturilor omului
a) Analiza noiunii
- drepturile omului trimit la identitatea universal a persoanei umane si sunt
Iundamentate pe principiul egalitii tuturor Iiinelor.
b) Nereciprocitatea
- dreptul internaional al drepturilor omului, invers regimului de principiu al
dreptului internaional general, este strin oricrui contract si ignor
principiul reciprocitii.
c) Aplicarea conveniilor europene si americane privind drepturile omului
2
2. Neadaptarea conceptului jus cogens n materia drepturilor omului
- depsind Iundamentul strict voluntarist al dreptului, se poate aIirma c
normele cutumiare relative la drepturile omului au calibru de norme
imperative jus cogens, pentru c, n interesul comun superior, particip la
ancorarea principiului de respectare a drepturilor omului ca element
constitutiv al ordinii publice internaionale.
SECIUNEA A II-A TITULARII DREPTURILOR
1. Omul, subiect al dreptului obligaiilor ?
a) Capacitatea de a aciona pe plan internaional
- capacitatea de aciune este criteriul determinant al personalitii juridice
b) Comunicrile
- autorul unei asemenea 'adrese umanitare poate spera la un rspuns de la
destinatarul su.
c) Petiiile simple
d) Recursurile contencioase
- ele nu exist dect n cadrul celor dou mecanisme regioonale de protecie a
drepturilor omului: cel european Convenia de aprare a drepturilor
omului si a libertilor Iundamantale, din 4 noiembrie 1959 si cel
american Conveia american cu privire la drepturile omului, din 22
noiembrie 1969.
SECIUNEA A III-A DESTINATARII OBLIGAIILOR
1. Inlturarea principiului competenei naionale exclusive
a) Originalitatea obligaiilor
- drepturile omului dau nastere la ndatoriri ale statelor, obligaii a cror
originalitate rezid n Iaptul c executarea lor nu este supus, ca n dreptul
internaional general, principiului reciprocitii.
b) Modalitile dreptului de aciune statal
2. Obstacolul principiului neamestecului n afacerile interne ale statului
a) Formularea principiului
3
- principiul neinterveniei n aIacerile interne ale statului Iace parte integrant
din ordinea juridic internaional.
b) Practica internaional
c) 'Amestecul umanitar n dreptul de asisten umanitar
- obstacolul neamestecului nu este n mod real ndeprtat dect prin
mecanisme regionale de control al aplicrii normelor cu privire la drepturile
omului, care rezerv posibiliti de aciunea judiciar.


CAPITOLUL II BAZELE FORMALE ALE DREPTULUI
,17(51$,21$/,(85OPEAN AL DREPTURILOR OMULUI
SECIUNEA I MONDIALIZAREA DISCURSURILOR DE PROCLAMARE
1. Instrumente cu vocaie universal
A. Cu Ior general
a) Carta internaional a drepturilor omului
- Declaraia universal a drepturilor omului;
- Pactele internaionale privind drepturile omului;
- Pactul privind drepturile civile si politice (P.D.C.P.);
- Protocolul facultativ la Pactul privind drepturile civile si politice;
- Al doilea Protocol facultativ la Pactul internaional privind drepturile civile
si politice;
- Pactul privind drepturile economice, sociale si culturale (P.D.E.S.C.).
b) Instituii bazate pe Carta O.N.U.
- Comisia pentru drepturile omului;
- Subcomisia perivind prevenirea discriminrii si protecia minoritilor;
- Comisia privind statutul femeii;
- Procedurile de abordare a nclcrilor Ilagrante privind drepturile omului;
- naltul Comisar pentru drepturile omului.
B. Cu Ior speciIic
- Protecia categorial
4
chiar dac textele cu Ior general procedeaz la un demers global si
sistematic, textele prezente relev un demers analitic care traduce o
tendin de divizare a omului: drepturi particulare sau categorii
particulare de indivizi care sunt, astIel, protejai.
2. Instrumente cu vocaie regional
- Caracteristici comune
A. Pe plan european
a) Consiliul Europei si Convenia european de aprare a drepturilor omului si
a libertilor Iundamentale, din 4 noiembrie 1950
- drepturile garantate;
- Declaraia universal;
- Instituiile Conveniei
b) Tratatul asupra Uniunii Europene, din 7 februarie 1992
c) 'Dimensiunea Uman a ConIerinei privind securitatea si cooperarea n
Europa (C.S.C.E.)
- Actul final de la Helsinki;
- procesul O.S.C.E.;
- lipsa de obligativitate a angajamentelor O.S.C.E.;
- catalogul O.S.C.E. al obligaiilor;
- mecanismul dimensiunii umane;
- naltul Comisar pentru minoriti naionale.
B. Pe plan american
a) Carta organizrii statelor americane
- Comisia ca organism al Cartei: evoluia istituional;
- Comisia ca organism al Cartei: practica.
b) Convenia american cu privire la drepturile omului, din 22 noiembrie 1969
c) Comisia interamerican pentru drepturile omului
d) Curtea interamerican a drepturilor omului
C. Pe plan african
a) Carta Unitii aIricane de la Addis-Abeba, din 25 mai 1963
5
b) Carta aIrican a drepturilor omului si popoarelor, din 28 iunie 1981
c) Carta drepturilor si datoriilor Iundamentale ale omului
- drepturile si ndatoririle:
drepturile individuale;
drepturile popoarelor;
ndatoriri.
- obligaiile statului si msurile de punere n aplicare:
obligaiile statului;
d) Mecanismul proteciei
- Comisia aIrican a drepturilor omului si popoarelor;
- plngerile inter-state;
- plngeri individuale.
D. n lumea arabo islamic
a) Carta arab a drepturilor omului, din 15 septembrie 1994
b) Declaraia islamic universal a drepturilor omului
c) Incompatibilitatea cu instrumentele internaionale de proclamare
- Declaraia islamic are meritul de a evidenia contradiciile discursului
universal al drepturilor omului si 'gndurile ascunse care disimuleaz
adeziunile instrumentelor universale de proclamare.
SECIUNEA A II-A NECONCORDANA JURIDIC A PROCEDEELOR DE
PROCLAMARE
1. Natura furidic a instrumentelor de proclamare
a) Texte declarative
- declaraiile internaionale nu sunt instrumente juridice de constrngere.
b) Natura si Iora Declaraiei universale a drepturilor omului
- Declaraia universal a drepturilor omului are aceeasi valoare juridic ca si
alte rezoluii ale Adunrii generale a Naiunilor Unite: n calitate de
recomandare, ea nu creeaz drepturi pentru state si nici nu este surs direct
a dreptului.
c) Textele convenionale
6
- au vocaia de a avea caracter obligatoriu si de a traduce dorina statelor de a
se angaja ntr-o Iorm explicit n domeniul drepturilor omului.
d) Aplicarea n spaiu si timp
- decalajul temporar;
- decalajul spaial.
2. Modularea angajamentelor statale
a) Rezerve si declaraii interpretative
- au drept obiect pe acela de a usura acceptarea instrumentelor conveiilor
multilaterale si de a Iavoriza extinderea cmpului lor de aplicare Ir a li se
aduce atingere integritii lor.
b) Clauzele rezervelor n conveniile internaionale ale drepturilor omului
- interdicia;
- tcerea;
- autorizarea.
c) EIectele si aprecierea rezervelor
d) Pratica rezervelor
- utilizarea Irecvent de ctre state a rezervelor si declaraiilor la Convenia
internaional a drepturilor omului d nastere unei evidente mpriri a
regimului convenional.
e) Exemplul Franei


PARTEA A II-A
REGIMUL JURIDIC AL DREPTURILOR OMULUI

CAPITOLUL I ORGANIZAREA DREPTURILOR
SECIUNEA I RESTRICIILE DREPTURILOR RECUNOSCUTE
- Caracterul direct aplicabil al regulii
7
impactul unui drept recunoscut printr-o dispoziie internaional este
cu att mai mare, cu ct regula internaional este direct aplicabil;
individul poate s se prevaleze direct n Iaa jurisdiciei interne, att
mpotriva unei dispoziii normative a dreptului intern, ct si a actelor
indiviuale.
1. Protejarea ordinii publice
a) Clauza de ordine public
- Iora unui drept poate deveni Ioarte redus, chiar nul, dac modalitile
exercitrii lui sunt abandonate de legislaia intern a statelor nainte de a
recunoaste acest drept.
b) Condiiile pentru admiterea interveniei:
- trebuie s Iie prevzut prin lege;
- trebuie s vizeze un scop legitim;
- trebuie s Iie necesar ntr-o societate democratic.
2. Prevenirea abu:urilor de drept i a libertilor recunoscute
- Pierderea dreptului garantat
SECIUNEA A II-A DEROGRILE
- Teoria circumstanelor excepionale
Pactul internaional privind drepturile civile si politice, Convenia
european si Convenia american a drepturilor omului conin o
dispoziie similar autoriznd statul-parte s suspende Iolosirea si
exercitarea drepturilor proclamate n caz de rzboi sau pericol public
excepional ameninnd viaa naiunii.
1. Existena unui pericol public ameninand viaa naiunii
a) Scopul msurii derogatorii
b) Motivul msurii derogatorii
2. Caracterul de necesitate al msurilor derogatorii
- Principiul proporionalitii
8
msurile derogatorii trebuie s mbrace un caracter de necesitate
absolut si s Iie strict indispensabile pentru a Iace Ia pericolului
public: ele trebuie s Iie luate 'n msura n care situaia o impune.
3. Obiectul msurilor derogatorii
- Limita dubl:
msurile derogatorii trebuie s Iie compatibile cu celelalte obligaii
care decurg din dreptul internaional;
msurile derogatorii nu trebuie s aduc atingere anumitor drepturi
enunate limitativ de Iiecare text convenional.
SECIUNEA A III-A DIFERENIEREA DREPTURILOR
1. Categoria drepturilor individuale
A. Nucleul dur al drepturilor omului
a) Tablou comparativ: P.I.D.C.P., C.E.D.O., C.A.D.O.
b) Coninut
B. Ierarhia drepturilor omului
a) Indivizibilitatea drepturilor omului
- 'Drepturile omului si libertile Iundamentale indivizibile, Iolosirea
complet a drepturilor civile si politice este imposibil Ir drepturile
economice, sociale si culturale. Progresele durabile pe calea aplicrii
drepturilor omului presupun o politic naional si internaional raional si
eIicace de dezvoltare economic si social.
b) Drepturile intangibile si alte drepturi individuale
- toate drepturile intangibile sunt drepturi individuale ale persoanei umane si
singurele drepturi intangibile care dau nastere la obligaii absolute pentru
state: normele care le enun sunt obligatorii n toate elementele lor si
interzic statelor o aplicare incomplet.
2. Distincia. drepturi individuale i drepturi colective
a) ClasiIicarea gresit a drepturilor omului n trei generaii:
- drepturile primei generaii (drepturi politice si civile);
9
- drepturile celei de a doua generaii ( drepturile economice, sociale si
culturale);
- drepturile celei de a treia generaii (drepturile de solidaritate)
A. Drepturile individuale la dimensiune colectiv
a) Drepturile colective si drepturile colectivitilor
b) Drepturile minoritilor
B. Pseudo-drepturile de solidaritate
a) Colectivizarea drepturilor omului
b) Dreptul popoarelor: dreptul omului sau dreptul statului
c) Identificarea drepturilor de solidaritate:
- dreptul la dezvoltare;
- dreptul la mediu.
d) Denaturarea drepturilor omului


CAPITOLUL II DREPTURILE INDIVIDUALE
SECIUNEA I DREPTURILE INTANGIBILE
- Drepturi virtuale
toate drepturile al cror titular este individul nu au primit o autoritate
eIectiv de a sanciona si, astIel, rmn drepturi virtuale.
- Drepturi garantate si obligaii pozitive
1. Dreptul la via
A. DeIiniie
B. Condiiile de exercitare
2. Inter:icerea torturii i a pedepselor ori a tratamentelor crude, inumane i
degradante
- este vorba de o 'prohibiie absolut care, potrivit Curii europene,
'consacr una din valorile Iundamentale ale societilor democratice..
A. Definirea conceptelor
B. Controlul respectrii interdiciei
10
- n cadrul Consiliului Europei, controlul judiciar al C.E.D.O. a fost
completat printr-un mecanism nejudiciar de inspecie preventiv, instaurat
prin Convenia european pentru prevenirea torturii si a pedepselor ori
tratamentelor inumane sau degradante, din 26 noiembrie 1987.
3. Inter:icerea sclaviei, a servituii i a muncii forate i obligatorii
A. Cmpul de aplicare
- apare n toate conveniile cu Ior general si este, n paticular, ntrit prin
numeroase convenii speciIice.
B. Specificitatea Cartei africane a drepturilor omului
- Carta condamn sclavia, dar nu menioneaz interzicerea muncii Iorate si
obligatorii, spre deosebire de alte Convenii generale care-l enun ca un
drept intangibil.
4. Principiul legalitii delictelor i a pedepselor
- Dreptul la neretroactivitatea legii penale
SECIUNEA A II-A DREPTURILE CONDIIONALE
1. Libertile persoanelor fi:ice
A. Dreptul la libertate si siguran
a) Privrile de libertate autorizate
b) Garaniile acordate persoanelor private de libertate
B. Dreptul la libertatea de circulaie
2. Dreptul la un proces echitabil
A. Cmpul de aplicare
a) Materie 'civil si materie 'penal:
- potrivit Curii, noiunea de 'drepturi si obligaii cu caracter civil, acoper
'orice procedur a crei rezolvare este determinant pentru drepturile si
obligaiile cu caracter privat;
- decizia Enyel si alii, din 8 iunie 1976 deIinineste noiunea de 'acuzaie n
materie penal pe baza a trei criterii:
caliIicarea dat n dreptul intern al statului n cauz;
natura identic a inIraciunii;
11
gravitatea pedepsei.
B. Regulile procesului echitabil
a) Garaniile generale:
- dreptul de a avea un acces concret si eIectiv la un tribunal;
- egalitatea armelor;
- asigurarea garaniilor cu privire la organizarea si la compunerea
tribunalului.
b) Garaniile acordate acuzatului:
- dreptul la prezumia de nevinovie;
- dreptul la aprare:
acuzatul trebuie s Iie inIormat de natura si cauza acuzaiei ce i se
aduce, ntr-o manier detaliat si ntr-o limb pe care s o neleag;
acuzatul trebuie s poat s se apere ntr-o manier adecvat;
acuzatul are dreptul de a asculta mrturiile martorilor acuzrii si
aprrii n 'aceleasi condiii;
acuzatul, dac nu nelege limba naional, trebuie s beneIicieze de
asistena gratuit a unui interpret.
3. Dreptul la respectarea vieii private i familiale
A. Principii de interpretare
a) Dreptul la respectarea vieii private si Iamiliale tinde, n principal, la a Ieri
individul de interveniile arbitrare ale puterilor publice
b) Dreptul la respectarea vieii private poate, de asemenea, angaja obligaii
pozitive inerente respectrii sale eIective
B. Protejarea vieii private
a) Noiunea de via privat
b) Coninutul dreptului la respectarea vieii private:
- dreptul la intimitatea vieii private;
- dreptul la libertatea vieii sexuale.
C. Protejarea vieii Iamiliale
a) Dreptul la cstorie
12
b) Dreptul la respectarea vieii Iamiliale
4. Libertatea de gndire
A. Libertatea de gndire, de constiin si religie
a) Dreptul de a avea o convingere
b) Dreptul de a-si maniIesta convingerile
c) Obiecia de convingere
B. Dreptul la instruire si dreptul prinilor la respectarea convingerilor n
materie de educaie
a) Particularitile C.E.D.O.
b) Dreptul la instruire
c) Principiul pluralismului educativ:
- cmpul de aplicare al principiului;
- semniIicaia principiului
C. Libertatea de expresie
a) Coninutul dreptului la libertatea de expresie
b) Libertatea de opinie
c) Libertatea de informare
- cmpul de aplicare a libertii de inIormare;
- clauza de autorizare;
- restriciile autorizate la libertatea de expresie.
5. Libertile de aciune social i politic
A. Dreptul la libertatea de reuniune si de asociere
a) Enunarea dreptului
b) Dimensiunea libertii sindicale
B. Dreptul la alegeri libere
a) Fora dreptului
b) Un drept 'instituional al organizrii de alegeri libere
6. Dreptul de proprietate
a) Drepturi protejate prin C.E.D.O.
b) Limitele la dreptul de proprietate
13
c) Privarea de proprietate
d) Reglementarea uzajului bunurilor
e) Atingerea substanei dreptului de proprietate
SECIUNEA A III-A DREPTURI INDIRECTE
1. Drepturile complementare
A. Dreptul la un recurs efectiv
a) SemniIicaie
- 'orice persoan ale crei drepturi si liberti recunoscute n prezenta
Convenie au Iost violate, are dreptul la concesiunea unui recurs eIectiv n
Iaa unei instane naionale.
b) Fora autonom
B. Dreptul de a nu suIeri discriminri
a) Principiul nediscriminrii
- presupune c un tratament egal trebuie rezervat indivizilor egali si implic
existena unei norme prescriind egalitatea de tratament.
b) Motivele de discriminare
c) Fora interzicerii discriminrii
- autonomia clauzei de nediscriminare se nscrie n art. 14 C.E.D.O.;
- autonomia dreptului la nediscriminare rezult din interpretarea constructiv
Icut prin Comitetul drepturilor omului n art. 26 P.I.D.C.P.
2. Drepturi derivate
A. Drepturile derivate ale strinilor
a) Vidul normativ
b) Dreptul la garanii procedurale n materia expulzrii si extrdrii
c) Dreptul de a nu fi supus tratamentelor inumane
d) Dreptul la respectarea vieii private si Iamiliale
B. Drepturile derivate ale deinuilor
- Dreptul la condiii de detenie conIorme demnitii umane


14
PARTEA A III-A
G$5$1,,/('5(3785,/2R OMULUI

CAPITOLUL I C21752/8/ -85,6',&,2NAL AL DREPTURILOR
OMULUI. MODELUL EUROPEAN
- Originalitatea controlului jurisdicional
- Economia mecanismului de control al C.E.D.O.
- Reformarea mecanismului de control prin Protocolul 11
SECIUNEA I EXAMENUL PRELIMINAR AL CERERII
- Comisia european a drepturilor omului
1. Sesizarea Comisiei
- Competena 'ratione personae
A. Recursul interstatal
- Un recurs obiectiv
B. Recursul individual
a) Utilizarea recursului individual
b) Clauza Iacultativ
c) Titularii dreptului de recurs individual
- orice persoan Iizic;
- orice organizaie neguvernamental;
- orice grup de particulari:
noiunea de victim;
noiunea de victim potenial;
noiunea de victim indirect.
2. Acceptarea cererii
a) Comisia
b) Camera cererilor
c) Competena 'ratione loci
d) Competena 'ratione materiae
15
A. Condiii de amnare
a) Competena 'ratione materiae
b) Punctul de plecare al termenului de sase luni
B. Epuizarea prealabil a cilor de recurs
a) Subsidiaritatea mecanismului de garanie
b) Condiiile de aplicare a regulii
C. Condiiile speciIice ale cererilor individuale
a) Coexistena P.I.D.C.P. si C.E.D.O.
b) Restricii la exercitarea succesiv a cilor de recurs
c) Cererea abuziv sau gresit Iormulat
d) Decizia privind acceptarea cererii
3. Examenul fondului cererii
A. Concilierea
a) Stabilirea faptelor
b) Natura reglementrii amiabile
B. Avizul Comisiei
a) Raportul Comisiei
b) Termenul procedurii n Iaa Comisiei
SECIUNEA A II-A REGLEMENTAREA JUDICIAR
- Curtea european a drepturilor omului
- Competena consultativ a Curii
1. Sesi:area Curii
- Alternativa art. 32
potrivit art. 32, paragraful 1 din Convenie, transmiterea raportului
Comisiei la Consiliul de ministri deschide un termen de trei luni n
care se va introduce sesizarea organului de decizie, fie judiciar, fie
politic;
litigiile cu privire la interpretarea si la aplicarea Conveniei sunt
susceptibile de a Ii transate nu de organele judiciare C.E.D.O., ci de
organul politic al Consiliului Europei.
16
A. Competena Iacultativ a Curii
a) Clauza Iacultativ de jurisdicie obligatorie din art. 46, paragraIul 1
- statele pot 'n orice moment, s declare c recunosc ca obligaie de plin
drept si Ir convenii speciale, jurisdicia Curii.
B. Titularii dreptului de sesizare
a) Statul contractant
b) Comisia
c) Extinderea dreptului de sesizare la recurentul individual
2. Procedura in faa Curii
A. Caracteristici generale
a) Echipa de judecat
b) DesIsurarea instanei
B. Locul individului
a) Procedura contradictorie
b) Asocierea indirect a individului la procedur
c) Participarea individului la procedur
3. Soluia instanei
A. Puterile instanei
a) Plenitudinea jurisdiciei Curii
b) Judectorul
c) Contestarea violrii
d) Repararea
e) Puterile speicale ale Curii
f) Reglementarea amiabil
B. Fora hotrrilor Curii
a) Efectele juridice
- caracterul definitiv;
- Iora obligatorie si non-executorie;
- supravegherea executrii hotrrii.
b) Autoritatea hotrrilor
17
SECIUNEA A III-A DECIZIA PRIN ORGANUL POLITIC
- Competena subsidiar a Comitetului de ministri
- Anomalia instituional
1. Procedura in faa Comitetului de minitri
A. Organul
a) Compoziia
b) Dreptul de vot
B. Excluderea individului din procedur
- Caracterul necontradictoriu
2. Puterile Comitetului de minitri
- Decizia obligatorie
A. Decizia fondului
a) Caracterul declarator
b) SatisIacia echitabil
3. Activitatea Comitetului de minitri
A. Clasarea afacerilor
a) Absena violrii
b) Violarea necontestat
B. Non-decizia
a) ReIuzul justiiei
b) Absena majoritii cerute
c) Organul inoperant
C. Pronunarea asupra plnegerilor n aplicarea art. 32
D. Executarea hotrrilor n aplicarea art. 32


CAPITOLUL II C21752/8/ 1(-85,6',&IONAL AL
DREPTURILOR OMULUI: SISTEMUL UNIVERSAL
SECIUNEA I CONTROLUL LA ACELASI NIVEL
- Comitetul drepturilor omului
18
1. Comunicrile individuale
- Competena Iacultativ
A. Sesizarea Comitetului
a) Titularii dreptului de a comunica
b) Noiunea de victim
c) Apartenena individului la statul prt
d) ConIidenialitatea
e) Caracterul contradictoriu
B. Acceptarea comunicrilor
a) Competena Comitetului
b) Epuizarea cilor de atac interne
c) Excepia recursului paralel
- procedurile concurente;
- identitatea afacerii.
d) Cererea incompatibil
e) Decizia privind acceptarea comunicrii
C. Constatarea fondului
a) Fora constatrilor
b) Executarea constatrilor
2. Comunicrile statale
A. Sesizarea Comitetului
a) Competena Iacultativ
b) Mecanismul subsidiar
B. Concilierea
a) Natura diplomatic
b) Bunele oficii ale Comitetului
c) Comisia ad-hoc
SECIUNEA A II-A CONTROLUL PE RAPOARTE
- Raportul
1. Controlul administrativ
19
A) Pactul internaional privind drepturile civile si politice
B) Prezentarea rapoartelor
C) Examinarea rapoartelor
D) Pactul internaional privind drepturile economice, sociale si culturale
2. Controlul politic
A) Controlul politic general
B) Procedurile tematice
C) Noul mod de control
- Grupul de detenie arbitrar





















20
BIBLIOGRAFIE

1. Buergenthal, Thomas; Weber, Renate, 'Dreptul internaional al drepturilor
omului, Editura All, Bucuresti, 1996;
2. Closc, Ionel; Suceav, Ion, 'Tratat de drepturile omului, Editura Europa
Nova, Bucuresti, 1995;
3. Duculescu, Victor, 'Protecia juridic a drepturilor omului mijloace
interne si internaionale, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998;
4. Fuerea, Augustin, 'Introducere n problematica dreptului internaional al
drepturilor omului, Editura Era, Bucuresti, 2000;
5. Luncan, Victor; Duculescu, Victor, Drepturile omului Studiu introductiv
de documente internaionale si acte normative de drept intern, Editura
Lumina Lex, Bucuresti, 1993;
6. Muraru, Ioan, 'Protecia constituional a libertilor de opinie, Editura
Lumina Lex, Bucuresti, 1999;
7. Soudre, Frdric, Droit international et europen des droits de lhomme,
3
e
dition, Presses Universitaires de Frances, Paris, 1997;
8. Vida, Ioan, 'Drepturile omului n reglementrile internaionale; Editura
Lumina Lex, Bucuresti, 1999.







Conf. univ. dr.
AUGUSTIN FUEREA