P. 1
Competitivitate Si Mediul de Afaceri Concurential

Competitivitate Si Mediul de Afaceri Concurential

|Views: 165|Likes:
Published by Marius Clau

More info:

Published by: Marius Clau on Feb 22, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/27/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR” BUCURESTI FACULTATEA DE FINANTE, BANCI SI CONTABILITATE

COMPETITIVITATE SI MEDIUL DE AFACERI CONCURENTIAL

Student: Barbulescu Marius Claudiu

iar performantele 2 .  competitivitatea (interna si internationala) si avantajul competitiv sunt. a fortei de munca etc.). O firma este competitiva atunci cand. In plus. corelata cu productivitatea.Bucuresti 2011 Competitivitatea firmei si a economiei nationale Definirea riguroasa a competitivitatii este dificila sau. financiar-monetara. iar susrsele competitivitatii nu sunt totdeauna aceleasi.m. Competitivitatea tine. avand numeroase surse si fatete. la origine. insesi firmele competitive. mediu. ea nu poate fi formulata in mod concis datorita multiplelor componente – pe termen scurt. de conditiile interne. competitivitatea reprezinta capacitatea de a face fata concurentei. in ultima instanta si in sinteza.  in esenta. calitate si diversitate). chiar imposibila. datorita conditiilor de care dispune (factori de productie. proprii ale firmei. sunt competitive firmele la care avantajele competitive potentiale au devenit si efective. In vorbirea curenta a fi competitiv inseamna a reusi cel putin la fel de bine ca altii. obtine un avantaj durabil fata de competitori (in rpivinta costului. calitatii si reinnoirii ofertei). competitivitatea macroeconomica si avantajul competitiv national. desfacee. pe care se inalta. Marea diversitate a punctelor de vedere si a unghiurilor sub care competitivitatea este abordata se reflecta intr-o ampla literatura. detasandu-se lucrarile lui Michael Porter si Paul Krugman. asigurand dividende normale pentru actionari. tehnice si de creativitate s. conditii care exprima toate componentele si functiunile care o definesc. Intr-un sens larg. Acestea din urma sunt determinate de starea sistemului de firme (companii) si a mediului de afaceri macroeconomic. diversitatii. si a numerosilor indicatori prin care poate fi relevata. resurse financiare. fiind legata de un mediu concurential dat si de posibilitatea de a obtine performante in urma participarii pe piata (de aprovizionare. se considera ca si respectiva tara este competitiva international. din care sunt de retinut:  competitivitatea economica exprima o stare complexa si dinamica. in esenta. care reusesc. probabil. in sinteza. cand intr-un domeniu (industrie sau piata relevanta) sunt numeroase firme nationale competitive.d. au grade de competitivitate diferite. concepte si realitati microeconomice. lung – pe care le incumba.a. Astfel. resusre pentru autofinantarea satisfacatoare si remuneratiei fortei de munca. capacitati manageriale si de marketing. competitivitatea consta in capacitatea firmei de a infrunta concurenta prin marfuri care reaspund clientilor (prin pret.).

sintetizata in productivitatea tuturor factorilor de productie implicati. pret. 3 . consideram ca o economie este competitiva daca isi mareste cota de piata (in special. se propune ca pentru aprecierea competitivitatii la nivel micro (ca suport pentru cea macro) sa se calculeze indicele competitivitatii curente (ICC). c) calitatea mediului de afaceri (inclusiv a celui concurential). mai reduse) si prin calitatea. in care: Ex – exporturile tarii X. calculat dupa relatia: . ponderea exporturilor proprii in cele mondiale). Porter porneste de la premisa ca eficienta intr-o companie. gratie preturilor sale care au o evolutie relativ mai favorabila comparativ cu cele ale concurentilor (deci. b) capacitatea de inovare si performantele economice. pe aprecieri cuprinse in chestionare si sondaje de opinie la care participa persoane reprezentative care isi desfasoara activitatea in companii nationale. Dincolo de numeroasele dezbateri si de diversitatea criteriilor folosite. Em – exporturile mondiale totale. si implicit o inflatie. care exprima raportul dintre ponderea exporturilor tarii „X” (%E) in exporturile modiale totale si ponderea pe care respectiva tara o detine in productia mondiala (% in PMB). Pentru acestea se pot utiliza numerosi indicatori (apropape toti discutabili): 1. M. eficienta companiei este sintetizata in masa si rata profitului care sunt dependente de aceste imprejurari. PIBx – produsul intern brut al tarii X. ea are o competitivitate. Ea este posibila in masura in care firma detine un avantaj concurential si a carei afirmare (pe piata nationala sau internationala) isi are izvorul in conditiile interne ale firmei si pe care mediul concurential le poate favoriza sau inhiba.economice ii remunereaza pe participanti in functie de productivitatea marginala as factorului de productie ce il detin. In construire ICC. in principal. Dintr-o asemenea perspectiva. mari exportatori si reprezentanti ai companiilor multinationale care opereaza in respectivele tari. Sub aspect financiar. oficiali guvernamentali. avantajul comparativ relevant (RCA). bazat. diversitatea si promptitudinea marfurilor oferite. Problematica competitivitatii unei economii nationale este extrem de disputata in teoria si practica economica. depinde de: a) complexitatea operatiunilor si trategiile companiei.

Cu cat acest indicator are valoare mai ridicata. Indicatorul RCA are relevanta doar intr-o economie cu concurenta loiala corect reglementata si supravegheata. Firmele dintr-o tara nu pot fi competitive pe toate pietele relevante. Qxj – productia industriei j din tara X. prezenta in orice tratat sau lucrare consacrata domeniului.PMB – produsul mondial brut. in care masurile adminstrative de impulsionare/franare a exporturilor/importurilor – atat directe. Chiar si in aceste conditii indicatorul trebuie privit cu oarecare rezerve: sunt economii in care indicatorul are o marime relevanta in ramuri bazate pe avantaje competitive de gradul I sau II cu produse ale industriei extractive sau de prelucrare primara. in care: Exj – exporturile industriei j provenite din tara X. Emj – exporturile mondiale ale industriei j. cat si indirecte – sunt circumscrise conventiilor internationale din cadrul OMC si al organizatiilor economice si comerciale regionale. Aprecierea. 3. accentuarii schimburilor internationale cu bunuri intermediare si cresterii rolului CTN in economia mondiala. Totusi si indicatorul acesta are limite. dar greu de operationalizat pentru ca: 4 . respectiv: . Qmj – productia mondiala a industriei j. Pe termen lung. 2. necompetitive si dependente de importuri performante. indicatorul competitivitatii sectoriale a tarii X (CSx). Nivelul supraunitar al RCA releva o situatie favorabila si invers. mai ales in conditiile cand lantul (sistemul) valoric se fragmenteaza pe plan international datorita sistemelor productiei internationale integrate (SPII) caracteristice fenomenelor de globalizare economica. dar. este corecta. competitivitatea se manifesta in cateva industrii sau produse (cu semnificatie majora in structura consumului). iar pentru o tara. in ansamblu. nivelul si dinamica productivitatii medii globale a factorilor de productie. cu atat poate indica performante mai bune ale firmelor din tara X pe piata mondiala relevanta a bunui j. o economie nationala este competitiva daca asigura sporirea durabila a bunastarii locuitorilor sai gratienivelului si dinamicii ridicate a productivitatii globale a factorilor de productie. determinat ca raport intre ponderea pe care exporturile din tara data o detin in cele mondiale aferente ramurii „j” si ponderea pe care industri „j” din respectiva tara o detine in totalul mondial.

  4. din ciocolata. Ele au competitivitate internationala pentru ca ajung sa-si creeze si sa-si mentina un avantaj competitiv. Firmele italiene sunt imbatabile in domeniul echipamentelor de schi. microcalculatoarelor. nu dispunem de un indicator sintetic dar convingator prin care sa fie apreciata bunastarea. de a atrage investitii straine directe. de a valorifica resursele si a spori PIB real pe locuitor. dar insuficiente. cartilor de credit. progresele obtinute prin folosirea IDU (indicatorul dezvoltarii umane) sunt foarte importante. sa se impuna pe pietele nationale si internationale. echipamentelor sanitare si de automatizare industriala. marindu-si cota pe pietele mondiale. se va judeca prin de a exporta. in camp „maro” si „verde”. 5 . diversitate si promptitudine. Diamantul (rombul) porterian Studiind structurile ofertei si ale consumului. iar oferta se caracterizeaza prin calitate. intr-o abordare analitica. al serviciilor financiar-bancare si al anumitor categorii de servicii turistice. In SUA se afla cei mai renumiti concurnti internationali in domeniul cinematografiei. Respectivele firme detin surse de avantaje competitive care prin agregare confera economiilor nationale capacitatea de a detine timp indelungat pozitii bune pe pietele modiale relevante. capabile ca. Firmele elvetiene detin asemenea pozitii in domeniul produselor farmaceutice. timp indelungat. cercetarii stiintifice si al unor produse agroalimentare etc. Avantajul competitiv al firmei si determinantele avantajului competitiv national. faiantei. incaltamintei de piele si confectiilor de lux. competitivitatea unei tari. se constata ca exista un numar de firme din una sau cateva industrii (ramuri) provenite din anumite tari. de orologie. metodele prin care se determina nivelul si dinamica productivitatii globale aparente (calculate) a factorilor de productie sunt discutabile. capacitatea sa:     preturile au i evolutie relativ mai favorabila decat ale concurentilor. gresiei.

b) lantul valoric propriu al firmei structurat pe contributia fiecareia dintre cele noua categorii generice. porteriana. In viziunea moderna. de gradul de specializare sau diversificare. este adoptata o viziune sistematica asupra activitatilor pe care le executa firma si a interactiunilor dintre ele. Lantul si sistemul valoric Pentru identificarea si studierea avantajelor competitive (tipuri. in amonte (cu furnizorii) si in aval (transportatorii. forme). Japonia. dar se si concureaza. administratiile publice si private. din tara si/sau strainatate). Michael Porter a inovat experientele anterioare prin introducerea a doua concepte-cheie: lantul valoric si sistemul valoric al firmei (produsului) pe baza carora circumscrie si politicile strategice si orientarile tactice ale firmelor. de abordare a avantajului concurential al firmei si sursele sale. compus din: a) valoare de input. Un cluster reprezinta o concentrare gografica de firme competitive cu activitati de afaceri internationale care coopereaza.Studiile de economie teritoriala si mediu concurential releva ca majoritatea sectoarelor prospere si competitive dintr-o tara cuprind grupuri de firme si nu participanti izolati. 6 . ele formeaza un cluster sau GER (grupari economice regionale de firme) in limbajul folosit pentru prima oara de M. Cele noua categorii generice de activitati care fomeaza lantul valoric se conditioneaza in modalitatile cele mai diferite in functie de domeniu si dimensiunea firmei. Ca rezultat al celor doua mecanisme. cumparatorii. Clusterul include o parte importanta sin zonele care formeaza sistemul valoric al unui produs complex sau al cateorva inrudite. din amonte (de la furnizori). Valencia (Spania). de aliantele pe care firma in cauza le realizeaza cu altele. Germania. In felul acesta. de nivelul tehnic si complexitatea tehnologiei. Porter. ci si pe verticala. surse. industria aeronautica si constructoare de masini in zone specifice din Franta. distribuitorii. ca un tot. in cadrul fimei. Elementele lantului valoric realizeaza legaturi nu doar interne. SUA. in tr-o anumita regiune devine dominant si performant un tip de activitate economica: software in Bavaria (Germania). Intelegerea si relevarea avantajului competitiv sunt dificle daca firma este privita global. lantul valoric este inclus intr-un flux mai larg care poate fi numit sistem valoric. concretizate in lantul valoric. Firmele bine plasate in concurenta internationala sunt de regula grupate in aceeasi regiune sau in cateva regiuni. Silicon Valley (SUA).

bunul marfar se impune pe piata relevanta – interna. isi propune ca obiectiv prioritar obtinerea unor avantaje absolute de cost prin luare in considerare a firmei ca un tot. presupun prestatii care preced. b) avantajul competitiv de diferentiere sau diversificare (ACD) apartine firmei care asigura o oferta specifica fata de ceilalti competitori. a tuturor activitatilor si a interactiunilor dintre ele prin care se creeaza valoare pentru client. comercializarea si service-ul unui produs dat.). Operatiunea este cu atat mai necesara cu cat analizele internationale au relevat ca in pretul final al majoritatii bunurilor marfare importante costurile de fabricatie. fara atribute de lux (materiale de constructii. Pot fi identificate mai multe tipuri de avantaje competitive: a) avantajul competitiv bazat pe costuri unitare minime (CTM) semnifica faptul ca respectiva firma este mai eficace decat concurentii sai in conceperea. Activitatiile primare pot fi bine individualizate. comunitare. cae ocazionata de numeroasele activitati care insotesc drumul bunurilor marfare de la producatorul primar spre intermediar. se ignora amploarea si costul lor. Strategia de cost compara proportia in care resursele firmei sunt alocate pe cele noua categorii generice si contributia fiecarei categorii generice la obtinerea bunului finit. distribuitor respectiv consumator. sigurandu-ri un CTM mai redus in marime absoluta. desi distincte in organigrama. avand valoare pentru 7 . spre care in mod traditional ne concentram in cea mai mare masura analiza. isi concretizeaza riguros costurile si contributia (la costurile globale si la formarea CTM). energie electrica etc.c) valoarea din aval. de regula. Ca rezultat. Tipurile avantajului concurential Succesul concurential al firmei depinde de starea sistemului valoric pe baza caruia se realizeaza bunul marfar. constituite in lantul valoric. mondiala – gratie avantajului concurential pe care-l detine. mai detin in conditiile actuale cel mult 20-25% din CTM-full. de regula. punandu-se accentul pe urmarirea si nivelu costurilor contabile pe care le comporta activitatile primare. uneori chiar spatial si. Promovarea strategiilor costurilor – adica minimizarea CTM – intalnita preponderent in fabricatiile standard. tradandu-se superficial impactul activitatilor de sprijin si de costurile acestora. productia. succed sau insotesc fiecare dintre activitatiile primare. Activitatile de sprijin.

au intaietate in onorarea oportunitatilor ivite. raspectiva firma studiaza si adopta decizii si actiuni adecvate. fiabilitate. pregatire. suspensia. Ele se adapteaza rapid la noile realitati.consumatori. obtin renta datorita faptului ca o perioada sunt in situatia de unic sau principal ofertant al unui bun marfar care raspunde unor preferinte specifice. diminuare riscurilor in caz de accident s. ACD poate proveni din orice element al lantului valoric.d. dintre care nu pot fi omise: a. • mentabilitate. sursa avantajului competitiv: pot fi avantaje competitive minore (costul redus al fortei de munca. durabilitatea. De preferintele diferitelor categorii de consumatori (in functie de varsta. i confera avantaje fata de concurenti. un anumit element prioritar pe care il urmareste. preturilor. detinerea unor resurse naturale bogate si ieftine). Daca detinerea unui avantaj competitiv este importanta. c) avantajul competitiv prin concentrarea pe un element prioritar. Pentru aceasta.m. aprecierea de grupuri de consumator. comercializare. localizare geografica). Aceasta depinde de numeroase imprejurari. d) avantajul competitiv de flexibilitate apartine acelor firme care realizeaza cea mai buna reactie la schimbarile cererii. Pentru a reusi in competitie. identificand „nise” de piata care au fost ignorate de alti exemplu. realizand diferentiere intrinseca (structura. intretinere) sau extrinseca (mod de prezentare.conditii de plata). sau avantaje competitive majore si durabile concretizate in: 8 .d. Traditionalele economii de scara si de diferentiere trebuie completate cu economiile rezultate din flexibilitatea firmelor intr-o lume in care schimbarile se produc la intervale tot mai scurte. care se ataseaza de respectiva oferta. iar rolul decisiv il au inovatia si cresterea componentei cultural – artistice in valoarea si structura bunurilor.a. pentru un producator de automobile elementul prioritar pe care se concentreaza poate fi: designul exterior. luand in calcul: • competitori.a. confortul interior sau al soferului. cautand sa-l realizeze cu cel mai mic cost si cu „accesorii” care sa-l diferentieze de alti prducatori. devenind chiar captivi. producatorul alege in functie de cumparatorii tinta. conditiilor de comercializare si structura ofertei dominate s. care se pot pierde relativ rapid. decisiva pe termen lung este pastrarea avantajului competitiv. verigile lantului (sistemului) valoric pentru a identifica elementele caredurabilitate.m.

fapt posibil de realizat usor. d. c. materiale si capital uman specifice. metode de management. respectiv conservarea lor.- tehnologii si bunuri deosebite gratie competitiei interne si unor aptitudini de nivel superior (ale fortei de munca. minimizarea importantei si a dependetei fata de imprejurarile care pot conferi avantaje competitive artificiale. capital uman. Ohlin. Din perspectiva aportului 9 efortul persevernt pentru regenerarea si aprofundarea avantajului . Determinatele avantajului competitiv national Elementele determinate are avantajului competitiv national se afla intr-o relatie de interdependenta. – care ofera membrilor acces la informatii si inovatii. formand un sistem interactiv si dinamic. Toate firmele care au dominat sau domina de timp indelungat o anumita industrie au cautat sa detina mai multe surse de avantaj competitiv. Factorii de productie (FP) trebuie priviti atat ca surse primare de avantaj competitiv. dar si imprejurarile economico-sociale. la metode moderne de management. sistetizat in conceptul de competitivitate structurala generata de modul de functionare a institutiilor pietei. Priviti in sens larg. o politica de investitii selective in CD. b. inovatie care vor genera noi tehnologii. calitatea legislatiei. daca detine o singura surse de avantaj competitiv concurentii vor urmarii anihilarea ei. utilizarea. e. Samuelson (HOS) privind dotarea tarilor cu factori de productie au reprezentat teoriile predilecte pentru fundamentarea specializarii tarilor si a ratiunii economice a schimburilor interne si internationale. sistemul de institutii si organizatii de care depinde formarea si atragerea lor in circuitul economic. cat si cauza a calitatii mediului de afaceri. numarul surselor de avantaj competitiv pe care le detine firma. competitiv. greu accesibile concurentilor. tehnologii avansate. etc. calitatea mediului de afaceri – local. ei includ: factorii de productie clasici si neofactori. De altfel. la servicii colective performnte si pe pietele externe. teoria avantajului comparatic relativ si teoria Heckschner. de comercializare. Pentru aceasta este necesara o viziune cuprinzatoare asupra factorilor de productie. generand schimbari esentiale in sistemul valoric. Volumul. national – in care firmele isi desfasoara activitatea. structura si calitatea factorilor de productie se constituie in factori determinanti ai formarii avantajelor competitive. relatii speciale cu clientii). dar si ca elemente definitorii ale mediului de afaceri: ei sunt atat efect.

forta de munca si utilaje. sau mai putin disponibili. 10 . climatul. capacitatea de inovare si obtinerea de avantaje competitive durabile. inginerie. asemenea factori se obtin preponderent prin investitii private. sau chiar in unul singur. invatamant superior. infrastructura de munca necalificata. de regula oferiti de natura sau creati de generatiile pot fi utilizati intr-o gama larga de industrii. Baza competitivitatii internationale a unei natiuni raman detinerea si asigurarea unei inalte calitati a mecanismelor generatoare de factori de productie specializati si complecsi. componentele structurale ale factorilor de productie prezinta roluri si importante diferite. factori de productie nespecializati (reteaua rutiere. sunt utile gruparea si structurarea factorilor de productie dupa mai multe criterii: • dupa natura lor se disting: factori de prductie elementari: resurse naturale. distingem: factori de productie mosteniti.). servicii postvanzare din randul carora se detaseaza furnizorii de informatii. participa la obtinerea avantajului competitiv in orice etapa a lantului valoric prin perfectionarea tehnologiei de fabricatie.factorilor de productie la formarea si perpetuare avantajului competitiv. factori de productie creati prin investitii. care au caracteristici specifice. care-i fac apti si dupa provenienta lor. din amonte si aval. in masura decisiva. forta de factori de productie complecsi: personalul de inalta calificare. amploarea si natura cunostintelor. comunicatii. Pentru analiza-diacnostic a avantajului competitiv si a perspectivelor sale. dar conditionandu-le pe cele viitoare. Industriile inrudite sunt acelea care figureaza in linia de creare a valorii dintrun sector si a caror contributie poate fi individualizata: pun la dispozitie produse complementare. • anterioare. marketing. informatia. care factori de productie specializati. reteaua de cercetare stiintifica. ale caror orientare si structura depind de • dupa capacitatea de a fi utilizati alternativ se disting: avntaje competitive existente. care au ca sursa inovarea si la randu-le determina. infracstructura feroviara etc. metode de managament. eficienti pentru a fi folositi doar in aunele domenii. care sunt o premisa a nivelului productivitatii muncii si capitalului. Performantele si mediul concurential din industriile inrudite si de sprijin. situarea geografica.

ceea ce conditioneaza avantajul competitiv si reusita pe plan international. In evaluarea acestui factor se au in vedere contextul general in care firmele sunt create. In confruntarea cu cererea interna se afirma calitatea bunurilor si sunt forjate forme de avantaj competitiv. organizate si conduse. Ca regula: • complecsi. structura si concurenta firmelor din fiecare industrie. Porter nu e relevant. veniturilor si preferintelor clientilor. Firmele si industriile dintr-o tara care isi afirma avantajul competitiv pe piata relevanta fac dovada ca inteleg. Strategiile. la nivel mondial. Gratie protectiei si o piata relevanta cuprinzatoare. cu perspective de crestere este suport de avantaj competitiv stimuland investitiile pentru crearea de factori de productie specializati si 11 . Abilitatea de a se adapta la schimbarile impuse de complementaritate este o componenta esentiala pentru mentinerea si dezvoltarea avantajului competitiv.Cele mai bune performante se obtin cand se constituie clustere in care sunt concentrate firme reprezentative care desfasoara activitati. • detin avantaj competitiv pe pietele straine doar firmele si industriilecare s-au dovedit compeitive in satisfacerea cererii interne. de aceea pentru asigurarea accesului pe pietele straine este utila construirea de parteneriate cu firme rezidente. nici un caz in care o firma cu pozitie de monopol pe plan national sa detina avantaj competitiv pe piata internationala. segmentarea cererii si anticiparea nevoilor. Concentrate in aceeasi zona. Industriile din amonte si din aval sunt impuse la doua procese contradictorii: de inertie si de inovare. In cluster se pot realiza in conditii mai performante programe comune de formare profesionala si de cercetare. interpreteaza si satisfac cererea pe segmente de cumparatori mai bine decat concurentii lor. Studiul efectual de M. funcii si subfunctii componente ale sistemului valoric. apelarea la firme locale de consultanta si consiliere. Pentru aceasta prezinta importanta cunoasterea calitatii si exgentilor clientelei. numarul si raportul de putere dintre ele. Existenta cererii este primul criteriu luat in considerare la alocarea resurselor si initierea unei afaceri. • pe piata interna. ele beneficiaza de utilitati si bunuri publice comune si la costuri mai reduse fata de situatia cand sunt disperdate. competitia si conlucrarea. firmele locale au anumite avantaje in raport cu cele straine. iar deversarea rezultatelor in practica economica este operrativa si multilaterala. Cererea exercita una dintre cele mai puternice influente in aparitia si mentinerea avantajului competitiv. Inertia determina mutarea relatiilor de cooperare in alte locatii si implicit deplasarea spatiala a avantajului competitiv.

este dificila delimitarea elementelor cauza de cele efect in crearea si evolutia avantajului competitiv. c. datorita interdependentei dintre componentele „rombulu porterian”. de amploarea si calitatea si rivalitatii dintre firmele din fiecare industrie. reglementarilor si actiunilor autoritatilor statului. fiscale. Punctul de pornire este starea factorilor de productie si luarea in calcul a influentelor pe care celelalte componente le exercita asupra lor. Un factor favorizant pentru obtinerea avantajului competitiv il reprezinta rducerea si eliminarea restrictiilor artificiale din calea intrarii in industrie a noi concurenti autohtoni sau straini. oricare dintre componetele care formeaza mediul concurential si de afaceri este influentata. Numerosi autori inclina sa considere statul ca fiind cel de-al cincilea determinant al avantajului competitiv in competitia internationala pentru ca: a. autonome si de cele mai multe ori divergente. Doar acest fapt il legitimeaza ca administrator general al unor interese si conditii particulare. deinvatamant si de cercetare stiintifica. hazardul si diversi factori aleatori prezenti in fiecare dintre elementele de mai sus.subventiilor generoase de care beneficiaza. de madiu. statul. Statul. are un obiectiv fundamental: sa asigure cadrul pentru cresterea economica ce aduce bunastare. intr-o masaura mai mica sau mai mare. el influenteaza dinamica si structura cererii. Productivitatea factorilor de productie este in ultima instanta cauza si expresia competitivitatii si avantajului competitiv. de modul in care structura si intensitatea cererii interne si externe sunt implicate in deciziile privind orientarea investitiilor destinate crearii si modernizarii factorilor de productie. de natura relatiilor pe care le angajeaza cu industriile din amonte si aval si cu statul. natura si calitatea factorilor de productie depind de performantele structurilor implicate in formarea factorilor de productie specializati si complecsi. politicile economice si reglementarile juridice. idenpedent de ideologia dominanta. politicile comercale si de protectie sociala b. Istoria demonstreaza rolul pe care riscul si hazardul l-au avut in existenta unor firme si deciziile unor manageri care au stat la baza evolutiilor fulminante ale unor firme pe plan national si mondial. 12 . statul influenteaza formarea si utilizarea factorilor de productie prin politici bugetare. asemenea firme pot detine avantaj competitiv pe plan international doar temporar. monetare. dupa care cedeaza in fata celor dinamice si fortificate de un mediu competitional. dar si in derularea raporturilor de interdependenta. atat prin politica fiscala si bugetara. Dar. Riscul. dar si prin comenzile de stat. de calitatea politicilor. In concluzie.

„Competitivitate si mediu concurential: Promovarea si protejarea concurentei in UE”. Editura Economica. Tatiana Gavrila.BIBLIOGRAFIE Ilie Gavrila. Bucuresti. 2008 13 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->