UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA ENERGETICA DISCIPLINA: Conducerea si Automatizarea Instalatiilor Energetice

EVOLUTII SI TENDINTE IN EXCITATIA STATICA A GENERATOARELOR SINCRONE DE MARE (FOARTE MARE) PUTERE; SISTEME DE EXCITATIE BRUSHLESS

NASTASE VLAD NITA RAZVAN

Grupa 2406,Anul 4

CUPRINS A-MASINA SINCRONA; ELEMENTE GENERALE B-GENERATORUL SINCRON C-SISTEME DE EXCITATIE PENTRU MASINI SINCRONE D-GENERATOARE SINCRONE AUTOEXCITATE FARA PERII

E. PROTECTIA GENERATOARELOR SINCRONE
F.GENERATOARE SINCRONE FARA PERII-FURNIZORI PRINCIPALI G.TERMENUL BRUSHLESS H. FUNCTIONAREA MOTOARELOR BRUSHLESS I.TOATE AVANTAJELE UNUI MOTOR BRUSHLESS SI SIMPLITATEA UNUI MOTOT DE CURENT CONTINUU J.MOTORUL ELECTRIC DE CURENT CONTINUU

A .MASINA SINCRONA-ELEMENTE GNERALE
Masina sincrona este o masina electrica de curent alternativ cu camp magnetic invartitor, la care turatia rotorului este egala cu turatia campului magnetic invartitor, indiferent de valoarea sarcinii. Masina sincrona este formata din stator si rotor, separate de intrefier. -Statorul este partea fixa a masinii, fiind constituit din: miezul ferromagnetic statoric, infasurarea statorica si carcasa masinii impreuna cu elemntele ei caracteristice(talpi de fixare, scuturi laterale, borne etc). Infasurarea statorica Este trifazata si este uniform repartizata in crestaturile statorice -Rotorul masinii sincrone este constituit din miezul rotoric si din infasurarea rotorica. Dupa constructia miezului rotoric se deosebesc doua tipuri de masini sincrone: masini sincrone cu poli inecati si masini sincrone cu poli aparenti. Masina sincrona poate functiona in regim de generator, motor sau compensator cand produce numai putere reactiva. Regimul de functionare cel mai des intalnit la masina sincrona este ca generator.

B. GENERATORUL SINCRON
1.Principiul de functionare al generatorului sincron Genaratorul sincron transforma puterea mecanica absorbita pe la arbore de la turbine de antrenare in putere elctrica, debitata de stator in reteaua trifazata. Conversia electromecanica a energiei se face prin intermediul campului magnetic de excitatie. 2.Carcteristicile generatorului sincron Functionarea masinii sincrone ca generator in regim stationar se poate studia cu ajutorul caracteristicilor de functionare. Caracteristicile masinii sincrone se pot determina fie direct pe cale experimentala, fie prin calcul, cunoscand caracteristica magnetica a masinii si valorile parametrilor ei determinati experimental sau prin calcul. Un generator sincron poate functiona in mai multe situatii din punct de vedere al legaturii sale cu sarcina. Cazul cel mai simplu este acela cand o retea receptoare, de impedanta echivalenta data, este alimentata direct de la un singur generator sincron. In aceasta situatie tensiunea la bornele

generatorului, frecventa acestuia si curentul debitat depind numai de parametrii generatorului (rezistente,reactante), de curentul de excitatie si de puterea mecanica transmisa de la motorul primar propriu. O asemenea functionare se intalneste mai rar, si se refera la generatoarele de putere relative redusa. Cea mai raspandiat situatie este insa aceea cand generatorul sincron, de regula de putere mijlocie sau mare, reprezinta doar un element dintr-un sistem electroenergetic care reuneste un numar mare de centrale si o retea corespunzatoare de receptoare, fiecare centrala avand mai multe generatoare sincrone, functionanad in paralel pe aceleasi bare, iar centralele fiind interconectate intre ele prin linii de transmisie a energiei electrice. In acest caz, un generator are o tensiune la borne si o frecventa dependenta de sistemul electroenergetic. • Carcteristica la functionarea in gol: E0=f(Ie) pentru n=const.=nn); I=0; • Caracteristica de scurtciurcuit : I=f(Ie), pentru U=0; n =const;(=nn); • Caracteristica in sarcina: U=f(Ie) pentru I=const.(=I); n=const,(=nn); cosφ =const. • Caracteristica externa: U=f(I) pentru n=const.(=nn); Ie=const.; cosφ =const; • Caracteristica reglarii: Ie=f(I) pentru U=const.(=Un); n=const.(=nn); cosφ =const.; 3. Autoexcitarea generatorului sincron In numeroase inatalatii continand linii lungi de tensiune inalte, s-a constatat ca un generator sincron cu circuitul de excitatie deschis (Ie=0), conectata la retea in gol, se autoexcita si produce o tensiune stabila, care care poate fi mult mai mare decat tensiune de serviciu. Fenomenul de autoexcitatie este analog generatorului de curent continuu cu excitatie derivatie. T.e.m a generatorului sincron produsa de fluxul magnetismului remanent al polilor inductive debiteaza pe capacitatea retelei un curent electric defazat inainte. Campul magnetic invartitor produs de acest curent reprezinta un camp magnetic invartitor de reactie longitudinal magnetizant si intareste fluxul magnetic inductor; ca urmare, creste t.e.m indusa si de asemenea fluxul magnetic, pana se ajunge la un punct stabil de functionare.Masina functioneaza ca generator sincron cu Ie=o, debitand pe o sarcina capacitiva, iar frecventa este strict determinata de turatia rotorului, ca la orice masina sincrona. Fenomenul se numeste autoexcitare sincrona. La generatorul sincron este posibil sa se produca si fenomenul de autoexcitare asincrona.

care produc dupa cum este cunoscut variatii de tensiune la sistemele de bare. pentru a putea restabili rapid tensiunea la bornele generatorului sincron in caz de avarii in sistemul electroenergetic. si aceasta in conditiile in care in sistem au avut loc variatii permanente ale sarcinilor active si reactive. O conditie impusa sistemului de excitatie este realizarea unei viteze de raspuns mare. . fac parte dintr-un sistem de excitatie care asigura functiuni multiple de reglaj si protectie. concomitent cu o productie rationala de energie electrica.etc. sistemele de excitatie trebuie sa asigure si un plafon ridicat al tensiunii de excitatie in vederea fortarii excitatiei in regimuri tranzitorii de avarie. SISTEME SINCRONE DE EXCITATIE PENTRU MASINI Masinile sincrone se construiesc intr-o gama foarte larga de puteri. ridicarea tensiunii unui intreg sistem energetic prin cresterea simultana a excitatiei tuturor generatoarelor. precum si conducerea procesului de excitatie dupa legile dictate de cerintele sistemului energetic. Notiunea de sistem de excitatie este relativ noua. considerand generatoarele sincrone de mare putere care debiteaza in sistemul energetic. fixate pe stator.C. sistemul de excitatie al generatorului sincron devine un element de prim ordin in exploatarea masinii sincrone. Excitatoarea sau instalatia de excitatie. Pentru a se asigura o repartitie de energie convenabila consumatorilor. care aluneca pe inele.. sunt sunt necesare inele colectoare pe axul masinii si perii de contact. In conditiile cresterii continue a puterii grupurilor unitare din sistemele electroenergetice. Pentru alimentarea infasurarii de excitatie in curent continuu. fapt care conduce la o mare varietate de sisteme de excitatie ale masinii. ea s-a impus pe masura ce s-au dezvoltat si au sporit in complexitate echipamentele specializate in asigurarea excitarii generatoarelor sincrone de mare si foarte mare putere care debiteaza in sistemele energetice. adica asigurarea cresterii in timp scurt a tensiunii la bornele infasurarii de excitatie a generatorului. Sursa de curent continuu este fie o masina excitatoare sau simplu excitatoare. fie o instalatie de excitatie. Reglarea curentului de excitatie este necesara in regimurile normale ale masinii sincrone in diferite scopuri: incarcarea sau descarcarea de putere reactiva a unui generator sincron cand functioneaza intr-un sistem de mare putere. este absolut necesar. uzual. modificarea factorului de putere sub care functioneaza un motor sincron. Astfel. ca tensiunea la consumatori sa fie cat mai constanta posibil.

si deci timpii de lansare nu au crescut. ci dimpotriva in unele cazuri s-au redus cu cresterea puterii. prin inchiderea(sau deschiderea) vanei de admisie agentului primar. Reactantele sincrone sunt mult mai mari decat cele naturale. Exista in prezent generatoare de 1500MVA si se tinde la realizarea de unitati de 2000-3000MVA.putere. in conditii de tensiune constanta. Ca o consecinta a acestui fapt. Acest lucru se poate realiza prin utilizarea sistemelor de racire directa cu agenti de racire lichizi(apa.apa etc) si unul pentru reglarea automata a tensiunii. in aceasta situatie se mareste rapid. care are o viteza de raspuns mai mare si este comandat de tensiunea de la bornele generatorului. Tensiunea la borne fiind mica. negative din punct de vedere al stabilitatii naturale a generatoarelor. fiind amenintata stabilitatea dinamica a generatorului respective.5 secunde de la producerea. in asigurarea functionarii. tensiunea de excitatie se ridica din nou caracteristica puterii.unghi. primul care actioneaza este regulatorul automat de tensiune(RAT). se produce o scadere rapida a tensiunii la borne. fiecare agregat este inzestrat cu doua sisteme de reglaj: unul pentru reglare automata a vitezei de rotatie. In cazul in care perturbatia sistemului provine dintr-un scurtcircuit pe linia de transmisie a energiei electrice. . Regulatorul automat al vitezei(RAV) intervine la 0. etc) tensiunea de excitatie aplicata indusului. converg catre cresterea continua a puterilor unitare. vana de admisie a agentului motor primar(abur. care comanda in functie de viteza de rotatie. caracteristica puterii generatorului coboara mult sub cea corespunzatoare situatiei dinaintea scurtcircuitului. in timp ce momentele de inertie.2…0. creand pericolul pierderii sincronismului generatoarelor sincrone si deci a stabilitatii. care comanda in functie de marimile de iesire ale generatorului sincron(tensiune. Procesul de crestere rapida si in limite mari a curentului de excitatie se numeste fortarea excitatiei. deranjamentele din sistemul electroenergetic(scurtcircuite) sunt insotite de puternice variatii ale tensiunii. Pentru asigurarea puterii pe care o masina sincrona o debiteaza in sistem. De regula la aparitia unei perturbatii in sistem. current.De asemenea.Daca insa. in perioada cresterii unghiului intern. si functionare stabila. Trebuie mentionat ca tendintele actuale de proiectare a masinilor sincrone. (semnalarea) primei oscilatii. este continua inrautatire a caracteristicilor mecanice si electrice. sistemul de excitatie al generatorului sincron. astfel . ulei). cu atat mai mare cu cat scurtcircuitul este mai apropiat de centrala. Rezulta de aici importanta majora pe care o are. dupa cateva oscilatii amortizate situatia se stabilizeaza.

masina excitatoare functioneaza autonom. durata de timp pe care se defineste viteza medie de raspuns a excitatiei trebuie sa fie mai mica (pana la 0. Perfectionarea continua a sistemelor de excitatie pentru generatoarele sincrone care debiteaza in sisteme energetice este determinata de cumularea unor functii complexe de catre sistemul de excitatie. trebuie considerat ca defavorabil din punct de vedere al sigurantei in functionare. de la mersul in gol pana la incarcarea maxima. Sistemele de excitatie dependente preiau direct energia electrica de la bornele generatorului principal(autoexcitatie). De cele mai multe ori masina excitatoarepreia puterea mecanica direct de la axul principal. Trebuie mentionat ca pentru masini sincrone de puteri mai mari de 100 MW. deoarece in caz de avarie(scurtcircuit). Parametrii care caracterizeaza un sistem de excitatie cu RAT. fara luarea unor masuri speciale. Se realizeaza in prezent si sisteme de excitatie cu excitatoare de current alternative fara nici un fel de contacte alunecatoare(fara inele si perii la inductor). -plafonul excitatiei: cel putin 1.5 sec). pentru a mentine stabilitatea in functionare a ansamblului sistem de excitatie-masina sincrona-sistem energetic.8si 1.In aceasta situatie sistemele de excitatie trebuie sa preia.5 -viteza medie de raspuns a excitatiei care trebuie sa fie intre 0. suplimentar si sarcina de a compensa caracteristicile defavorabile ale generatoarelor sincrone. Din punct de vedere al autonomiei sursei de energie necesare excitatiei masinii sincrone. In aceste cazuri alternatorul de excitatie are o constructie . sunt urmatorii: -timpul de raspuns al RAT: cel mult 0. dimpotriva prin dezexcitare rapida. cat si revenirea ei intr-un timp cat mai scurt dupa inlaturarea defectului. -asigurarea stabilitatii dinamice a generatoarelor la incarcari bruste sau descarcari bruste prin fortarea excitatiei sau. -mentinerea tensiunii la un nivel satisfacator in timpul avariei.In cadrul sistemelor de excitatie independente. legate de: -asigurarea excitatiei masinii sincrone in regimuri stationare diferite. Cazul acestor sisteme. sistemele de excitatie pot fi independente sau dependente. In ceea ce priveste comportarea sistemelor de reglare a tensiunii de excitatie se constata ca ridicarea numai a plafonului de excitatie fara o crestere a vitezei de atingere a acestui plafon este ineficienta. excitatia nu poate fi comandata in asa fel incat sa usureze conditiile de revenire a masinii la starea normala. fara nici o legatura cu regimul de functionare al generatorului.2.5…2.05 secunde.

reprezinta un procent sensibil mai mic din puterea nominala a generatorului sincron(0.2%pentru excitatoarele de current continuu). Comanda pentru reglajul curentului de excitatie se aplica excitatiei alternatorului de excitatie.5…0. Sistemele de excitatie cu masini de curent continuu reprezinta azi un stadiu depasit pentru unitati de puteri de peste 100MVA. Blocul de redresoare. D. Avantajul unor asemenea scheme consta in cost redus si simplitate constructiva. cu care formează grupul electrogen. Tendintele actuale in alegerea sistemelor de excitatie pentru generatoarele de mare putere converg inspre utilizarea excitatoarelor de curent alternativ si a schemelor cu redresare comandata.6% din puterea nominala. Energia necesara excitarii se ia direct de la bornele masinii. avand inductorul stator si indusul rotor. în asociere cu motorul de antrenare (uzual motor diesel). dar marele dezavantaj consta in siguranta redusa in functionare. Simbolizare . prin intermediul unui transformator dupa care se redreseaza. precum si datorita vitezei de raspuns reduse in cazul reglajului automat al tensiunii.inversata. • utilizări terestre (tip 3SAF) • utilizări naval . fata de 1…1. este situat pe rotorul generatorului principal si se afla deci in miscare de rotatie.maritime (tip GSAF-M) G S A F M generatoare sincrone autoventilate fără perii aplicaţii naval-maritime 2. datorita dificultatilor legate de comutatia la perii care limiteaza viteza de rotatie a axului. GENERATOARE SINCRONE AUTOEXCITATE FARA PERII 1. Destinatie Generatoarele prezentate în acest prospect sunt utilizate ca surse de energie electrică. Sistemele de excitatie fara masini excitatoare se bazeaza pe autoexcitarea masinii sincrone. Mai trebuie remarcat si faptul ca puterea noilor sisteme de excitatie cu redresoare comandate.

maritimă (zonă nelimitată) Categoria de exploatare: 3 (încăperi închise) Altitudine: max. IMB 20.IC 01 conform IEC 34-6 o la comandă » ventilaţie forţată Izolaţie: o uzual » izolaţie clasă F o la comandă » impregnare: în vid şi sub presiune (procedeul VPI) Accesorii (la cerere): . 1000 m de navigaţie 4. sau IM 4401 Grad de protecţie constructivă: conform IEC 35-5 o uzual » IP 21S. Caracteristici Constructive • • • • • • • Părţi componente principale: o generator principal o excitatoare (generator sincron în construcţie inversă) o punte redresoare rotativă o sistem de autoexcitaţie compound şi regulator automat de tensiune încorporate în/pe construcţia generatoarelor (tip SAC) Forma constructivă: conform IEC 34-7 o uzual » IMB 3 o la comandă » IMB 15.3. Condiţii de Funcţionare • • • Zona climatică: o uzual » temperată o la comandă » tropicală. sau IP 23S o la comandă » suplimentar cu filtre de aer la absorbţie Lagăre: o uzual » rulmenţi o la comandă » cuzineţi Răcire: o uzual » autoventilaţie .

a. .pentru supravegherea încălzirii înfăşurării statorului şi lagărelor la comandă » rezistenţe încălzire: 500 W la 220 Vc.o o uzual » termorezistenţe pentru 100 W la 0ºC caracteristica lineară .

• Suprasarcină: o 10 % timp de o oră o 50 % timp de 120 secunde Suprasarcinile se pot repeta la un interval de 6 ore. stator 2. • • • • • • Serviciu: continuu ( S1 ). stator inductiv al excitatoarei 6.7 inductiv Supratemperaturi: conform IEC 34-1 o uzual: corespunzător clasei de izolaţie F o la comandă: corespunzător clasei de izolaţie B Nivel de zgomot: conform IEC 43-9 Nivel de vibraţii: conform IEC 34-14 5. transductor de compound 7. inductanţă de reglaj . transformator de adaptare 8.8 inductiv o la comandă: 0. indus rotativ al excitatoarei 5.Principiul de funcţionare al Sistemului Autoexcitaţie Compound (tip SAC) Schema electrică de principiu este: 1. rotor 3.Puterea exactă şi turaţia sincronă vor fi în acord cu motorul diesel. conform IEC 34-14 Frecvenţă: o uzual: 50 Hz o la comandă: 60 Hz Factor de putere: o uzual: 0. redresor rotativ 4.

2 Limita supratemperaturilor înfăşurărilor: conform clasei "B" de izolaţie.09 40°C 1 45°C 0.96 50°C 0. sunt prezentate în tabelele de mai jos. iar componenta Iec de către ansamblul 6. reglează automat curentul de excitaţie în funcţie de tensiunea la borne şi proporţional cu curentul de sarcină în aşa fel încât se asigure permanent curentul de excitaţie necesar excitatoarei pentru menţinerea u = ct. Corectorul electronic. Frecvenţă: 60 Hz. 6. k=1.91 .9. la borne. Curenţii Ieo si Iec se compun vectorial şi rezultanta este redresată de puntea redresoare 9 la o valoare superioară necesarului de excitaţie (hipercompundaj).93 55°C 0. iar pentru tensiunile mai mari de 700 V printr-o înfăşurare auxiliară amplasată în crestăturile statorului.8 Coeficientul de funcţionare în funcţie de temperatura mediului ambiant şi altitudine Altitudine ≤1000 m Temperatura ambiantă 25° C 1. k=0.corector electronic de tensiune Curentul necesar excitaţiei excitatoarei este format din două componente: curentul Ieo de mers în gol şi curentul Iec de compensare a reacţiei indusului la mersul în sarcină. reperul 10. Componenta Ieo este extrasă de la bornele generatoarelor prin ansamblele 7 si 8. se face printr-o priză din bobinajul statoric. redresor 10. k " prin care se pot multiplica puterile nominale ale generatoarelor. Coeficientul de Reducere sau Majorare a Puterii • • • Valorile coeficientului . Observaţie:Pentru generatoarele cu tensiunea nominală de 700 V alimentarea transformatorului de linie. pentru condiţii speciale de funcţionare.

cosφ = 0.84 0. 15% din sarcina nominală a celui mai mic generator.4 0.8 (sau 60% din sarcina nominală.6 0.7 0.85 0.. ±10% UN În regim stabilizat: Tensiunea este menţinută constantă cu o precizie de ±2.8 1 0.4 şi 1 o la turaţia nominală ±5% o la rece şi la cald În regim tranzitoriu: Aplicarea bruscă a sarcinii nominale..5%UN la puteri între gol şi nominal o la cosφ între 0.92 0..83 0... cosφ ≤ 0..89 0. curentul de scurtcircuit este menţinut în limitele (3÷6) IN timp de max.1000 to 1500 m 1500 to 2000 m 2000 to 6000 m 1..5 secunde (vezi diagrama de mai jos).96 0.01 0. cu menţinerea sarcinilor reactive între acestea de max...9 to 1 1... funcţionare iniţială în gol..91 0.85 0.76 Coeficientul de funcţionare în funcţie de factorul de putere cosφ k 0...  Funcţionarea în paralel: cu reţeaua sau cu alte generatoare.87 0.4).. 120 secunde.5% în max.81 0. .8 0. provoacă o cădere de tensiune tranzitorie de (15÷20 )% UN cu revenire la tensiunea nominală ±2.96 0. turaţie nominală ±5%. 1.05 7.87 0.92 0.9 0. Curentul de scurtcircuit o • •  La un scurtcircuit brusc trifazat la borne. Performanţe Funcţionale • • • Amorsare de la tensiunea proprie de remanenţă Prescrierea tensiunii (manual) .78 0.

motoarele electrice.E. liniile electrice de legatura între diferitele statii ale acestei retele. • anclansarea automata a rezervei (AAR). transformatoarele coborâtoare cu tensiunea inferioara 0.4 kV. • reteaua de servicii proprii cuprinzând transformatorul coborâtor conectat în derivatia blocului la tensiunea generatorului. • generatoare conectate în schema bloc generator-transformator ridicator. . • linii electrice cuplate bloc cu unul sau mai multe blocuri generatortransformator si prin care acestea se cupleaza la bare colectoare aflate la distanta fata de termocentrala. conectarea automata la bare (sincronizare. control sincronism). PROTECTIA GENERATOARELOR SINCRONE 1. separarea automata de sistem a centralei (a unor grupuri din centrala) pe un consum local/pe serviciile proprii. Reglementarile se aplica pentru: • generatoare conectate direct la bare colectoare la tensiunea bornelor.Consideratii generale : Normativele care reglementeaza proiectarea sistemelor de protectie si de automatizare aferente instalatiilor electrice din termocentrale sunt PE501/85 si PE503/87. • transformatoare ridicatoare conectate în schema bloc generatortransformator si cuplate la bare colectoare locale la tensiunea superioara a transformatoarelor.

• transformatorul ridicator de tensiune al blocului. d) Comanda de comutari în schema primara. transformator coborâtor la joasa tensiune. sau pentru separarea unui (unor) grup (grupuri) fata de sistem în cazul instalarii în sistem a unor defectiuni grave. Instalatia electrica a centralei termoelectrice este divizata în zone de protectie. • echipamentele serviciilor proprii – motor. reglajul automat al frecventei si al puterii active. în scopul realimentarii serviciilor proprii. cu scopul asigurarii restabilirii rapide a functionarii interconectate. Aceste zone sunt: • generatorul sincron. b) Sesizarea aparitiei unui scurtcircuit (între faze. • alte echipamente (bateria de condensatoare). c) Comanda. fiecare fiind deservita de un sistem de protectie. linie electrica de distributie. e) Asigurarea functionarii grupului generator la parametrii functionali prescrisi prin actiunea functiilor de reglaj automat. unei defectiuni sau unui regim de functionare anormal. destinat alimentarii serviciilor proprii. din surse de rezerva. dupa revenirea conditiilor normale în sistem. între una sau mai multe faze la pamânt. între spirele înfasurarilor). . În centralele termoelectrice sistemele de protectie si de automatizare ale echipamentelor electrice trebuie sa îndeplineasca conditiile urmatoare: a) Controlul permanent al marimilor electrice (si în unele cazuri al unor marimi neelectrice) care caracterizeaza functionarea echipamentelor supravegheate. • transformatorul coborâtor de tensiune conectat în derivatia blocului. dupa caz. a deconectarii echipamentului avariat prin aparatele de comutatie sau de alta natura prevazute în schema primara sau a semnalizarii/avertizarii personalului de exploatare. la defectarea sursei de alimentare de lucru (AAR).• reglajul automat al tensiunii si al puterii reactive.

• la refuzul de declansare al întreruptorului de la bornele de tensiune superioara al transformatorului blocului. este deconectat din schema centralei: .întreruptorul de la bornele generatorului. . • întreruptoarele elementelor de servicii proprii prin care acestea se cupleaza la barele colectoare la tensiunea serviciilor proprii. • întreruptorul (întreruptoarele) de la tensiunea inferioara (a serviciilor proprii) a transformatorului (transformatoarelor) coborâtoare conectat (conectate) în derivatia blocului. • echipamentul destinat întreruperii câmpului/dezexcitarii. . Sistemele de protectie ale echipamentelor electrice ale centralei termoelectrice trebuie sa corespunda cerintelor generale de sensibilitate. selectivitate. DRRI comanda declansarea întreruptoarelor de la tensiunea superioara a transformatorului de bloc si de la tensiunea inferioara a transformatorului coborâtor de servicii proprii de bloc. în cazul generatoarelor cuplate direct la bare colectoare si a generatoarelor cuplate în schema bloc. în caz de avarie. rapiditate si siguranta .întreruptorul de la tensiunea superioara a transformatorului ridicator al blocului. care deservesc sistemele de excitatie. amplasat fie local pe platforma centralei sau la distanta pe platforma unei statii a sistemului (în cazul blocului transformator-linie). care poate fi întreruptorul de dezexcitare rapida (ADR). În zonele de protectie care contin elementele principale ale centralei termoelectrice trebuie sa se prevada si protectie de rezerva la refuzul de declansare a întreruptorului (DRRI). DRRI comanda declansarea întreruptorilor liniilor conectate pe barele colectoare de la aceasta tensiune.Fiecare zona de protectie este delimitata de întreruptoare prin care respectivul echipament. sau o comutare în circuitele electronice. cu întreruptor între generator si transformator ridicator. Sistemul de protectie compus din protectii de baza. împreuna cu transformatorul coborâtor al serviciilor proprii. constituie un ansamblu cu siguranta de functionare marita Protectia DRRI realizeaza: • la refuzul de declansare al întreruptorului de la bornele generatorului. protectii de rezerva locala si DRRI.

puterile activa si reactiva debitate de generator trebuie sa fie corelate cu puterile consumatorilor.Reglarea automata a tensiunii si a frecventei : Considerand cazul unui generator ce alimenteaza singur o retea. Este recomandata utilizarea dispozitivelor de protectie de tip numeric dotate cu functii de2 2. Daca puterea activa produsa este mai slaba viteza coboara. bobinele de declansare ale dispozitivului de actionare a întreruptorului. DRRI comanda declansarea întreruptorului de la tensiunea superioara a transformatorului ridicator al blocului si dezexcitarea generatorului. cablajele între aceste echipamente). singura. • circuitele de declansare (relee intermediare de iesire care grupeaza comenzile de declansare de la grupe de dispozitive de protectie. eventual aceste operatii pot fi automatizate si repetate la intervale de timp scurte (de exemplu zilnic). în vederea testarii acestuia. La grupurile termoenergetice moderne pentru reglarea turatiei si puterii active produse sunt utilizate regulatoare electrohidraulice rapide (REH) ce actioneaza asupra ventilelor de reglaj ale corpurilor de inalta si . blocul ramânând în functiune. daca puterea activa generata este prea mare. • alimentarea cu curent continuu operativ a fiecarui sistem de protectie sa se faca de la surse diferite sau macar de la plecari diferite de la bornele unei surse unice. sa asigure un grad satisfacator de protectie a elementelor principale ale blocului si asigurarea posibilitatii retragerii din servicii a fiecarei grupe în mod individual. Pentru a mentine frecventa la valoarea nominala trebuie sa se mareasca debitul de abur admis in turbina (puterea mecanica). viteza va creste si este necesara reducerea debitului de abur. astfel încât fiecare.• la refuzul de declansare al întreruptorului de la tensiunea inferioara a transformatorului coborâtor conectat în derivatia blocului. În schemele de protectie este necesar sa se respecte urmatoarele reguli: • alimentarea fiecarui sistem de protectie sa fie asigurata de la transformatoare de masura diferite sau macar de la înfasurarile secundare diferite ale acelorasi transformatoare de masura. sa fie distincte pentru fiecare sistem de protectie • gruparea dispozitivelor de protectie în doua grupe. frecventa se micsoreaza. Invers.

• repartitia producerii puterii active între centralele electrice si între grupurile generatoare din cadrul fiecarei centrale. Dispozitivul de fortare a excitatiei trebuie sa intre în actiune fara temporizare reglata si sa permita ridicarea curentului de excitatie pâna la valoarea maxima posibila (fortarea excitatiei la valoarea de plafon). Toate centralele electrice din SEN functioneaza in paralel si alimenteaza ansamblul tuturor consumatorilor. 3. Dispozitivul de reglare automata a excitatiei trebuie sa permita un reglaj stabil în limitele de variatie a curentului de excitatie de la valoarea minima la valoare maxima admisa. acestea determina cresterea sau scaderea frecventei in sistem. Ele trebuie sa fie capabile sa mentina turatia grupului chiar si la aruncari de sarcina. Daca puterea reactiva furnizata de generator este prea scazuta. Daca puterea totala a centralelor este egala cu puterea ansamblului consumatorilor. mentinand generatorul in functiune pentru alimentarea serviciilor proprii.85 U nom ). Daca intre puterea consumatorilor si cea a centralelor apar diferente. In SEN unele centrale sunt alese pentru a participa la reglarea frecventei. Pentru a egaliza cele doua puteri vom fi obligati sa actionam asupra unui numar oarecare de grupuri pentru a restabili frecventa la valoarea nominala. in stator) . • optimizarea circulatiei puterilor active pe liniile electrice ale sistemului electroenergetic. Instalatiile de reglare a excitatiei si de fortare a excitatiei se alimenteaza cu tensiune de la transformatoarele de tensiune de la bornele generatorului. tensiunea la bornele generatorului scade. Este necesar sa se mareasca curentul de excitatie pentru readucerea tensiunii la valoarea sa normala. frecventa nu variaza. Pierderile generatorului sincron : -pierderi Joule (in rotor. Dispozitivul de fortare a excitatiei trebuie sa intre în actiune dupa criteriul scaderii tensiunii la bornele generatorului la scaderea sub un prag reglabil (de regula 0. Destinatiile reglarii automate a frecventei si a puterii active sunt: • mentinerea valorii frecventei în limitele admise. Se recomanda limitarea timpului de actiune a fortarii excitatiei.8…0.medie presiune ale turbinei. Reglajul tensiunii si puterii reactive se face cu regulatoare automate (RAT). iar altele mentin puterea stabilita prin programul orar ce le-a fost stabilit de Dispeceratul Energetic National (DEN).

respectiv golirea generatorului de hidrogen se face prin intermediul unui gaz inert (bioxid de carbon). Avantajele racirii cu hidrogen : -pierderi prin ventilatie mici (sunt proportionale cu densitatea fluidului de racire. Racirea gen. ceea ce complica si mai mult instalatia de racire.-pierderi prin curenti Focault (t.e. iar dens. Aceasta se realizeaza prin intermediul unor inele de etansare al caror alezaj este usor superior diametrului arborelui.70% hidrogen) sau cu hidrogen si cu apa (apa de racire circula prin infasurarile statorice). Carcasa generatorului este conceputa in asa fel incat sa reziste la explozii in interiorul generatorului.m. unde p= pierderi ( h ia valori in jur de 99%) 4.. racirea cu hidrogen ramane solutia ideala de racire a generatoarelor sincrone (un generator racit cu hidrogen la presiune putin peste cea atmosferica are o putere cu 25% mai mare decat in cazul in care . Cu toate aceste costuri suplimentare. De asemenea. cu hidrogen (trebuie sa se ia masuri suplimentare de siguranta deoarece amestecul hidrogen/aer este explozibil in domeniul de concentratie de5. si printr-un circuit de ulei de etansare a carui presiune este superioara presiunii hidrogenului. sincron : se poate face cu aer.. in special la iesirile arborelui prin mantaua generatorului. H 2 este de 14 ori mai mica decat a aerului) -schimbul de caldura se face mult mai bine cu H 2 – schimbul de caldura se face cu atat mai bine cu cat presiunea H 2 este mai ridicata Pentru generatoarele cu hidrogen trebuiesc luate masuri suplimentare de siguranta in ceea ce priveste etansarea circuitului de racire. trebuie specificat faptul ca umplerea. induse in tole genereaza curenti ce produc incalzirea tolelor) -pierderi prin hysterezis (variatia magnetizarii tolelor) -pierderi prin ventilatia generatorului (sunt proportionale cu densitatea fluidului de racire) -pierderi prin frecare in lagare -pierderi suplimentare Randamentul generatorului: h= Pu/Pe=Pu/(Pu+p).

Daca protectia nu ar comanda si declansarea ADR.. Modalitati de declansare a grupurilor energetice: Declansarea generatorului sincron al unui grup energetic consta in deschiderea intreruptorului generatorului si actionare automatului de dezexcitare rapida (ADR). datorita remanentei campului magnetic inductor.. astfel incat inchiderea contactelor sa se realizeze chiar in momentul coincidentei fazelor. 6. Comanda se da numai in cazul in care avem o valoare suficient de scazuta a acceleratiei. Rolul ADR este de a intrerupe alimentarea circuitul rotoric si de a conecta infasurarea rotorica pe o rezistenta de stingere a campului (a carei valoare este de 4…5 ori mai mare decat rezistenta infasurarii rotorice). iar daca se creste pres. Sincronizarea generatorului sincron : Pentru o cuplare corecta a generatorului la retea (SEN-Sistemul Energetic National) sunt necesare mai multe conditii : -valoarea eficace a tensiunii generatorului si a retelei sa fie aceeasi -frecventele sa fie aceleasi -sa aiba aceeasi succesiune a fazelor -tensiunile sa fie in faza Cuplarea intreruptorului de bloc se face prin intermediul sincronizatoarelor automate (sau ar trebui sa se faca. in cazul defectelor interne generator sau in trafo de bloc sau trafo de servicii interne.. tensiunea electromotoare indusa ar fi suficient de mare cat sa alimenteze in continuare arcul electric al defectului. Izolarea generatorului se face prin deschiderea intrerupatorului de bloc (ce realizeaza cuplarea gen. La majoritatea grupurilor energetice se regaseste schema cu intreruptor pe partea de inalta tensiune (dupa transformatorul de bloc). la Sistemul Energetic National) si deschiderea intreruptorilor de alimentare a statiilor de 6kV din trafo de servicii proprii. .suntem in 2005) care actioneaza asupra regulatorului de viteza al turbinei si asupra RAT. comanda de inchidere a intreruptorului fiind data cu un timp bine stabilit inaintea coincidentei fazelor (acest timp se calculeaza in functie de timpul de inchidere al intreruptorului). 5.ar fi fost racit cu aer. la 2 bari puterea va fi cu 50% mai mare).

• Scurtcircuite polifazate între fazele înfasurarilor statorului • Scurtcircuite între spirele aceleasi faze din înfasurarile statorului • Punere la pamânt în înfasurarile statorului generatorului • Punere la pamânt în înfasurarile rotorului sau a circuitului de excitatie • Pierderea excitatiei ----Defecte exterioare însotite de circulatie a curentului de defect prin generator • Scurtcircuite polifazate exterioare ----Regimuri de functionare anormale • Suprasarcina/supraîncalzirea statorului • Suprasarcina/supratensiunea rotorului • Cresterea tensiunii la bornele generatorului • Frecventa anormala • Iesire din sincronism/cresterea unghiului intern • Functionare în regim de motor --. în functie de caracteristici.Generatoarele. trebuie sa fie dotate cu sisteme de protectie.Defecte interne.lipsa presiune apa racire stator . --. având functii specializate pentru interventie la defecte sau regimuri anormale de functionare.presiune diferentiala minima H 2 -ulei .nivel maxim2 lichid alternator .lipsa debit apa racire stator .Defecte tehnologice (in circuitele de racire si etansare generator) . mod de racire si schema de conectare.

Nu se comanda oprirea turbinei). alimentate de generatorul protejat si permite o reconectare mai usoara a generatorului dupa lichidarea defectiunii. Daca aceasta nu este posibila. !!! “Separarea generatorului” este posibila cu conditia ca turbina sa poata raspunde la o aruncare de sarcina. când sistemele de control indica închiderea ventilelor de admisie a aburului în turbina se comanda declansarea întreruptorului generatorului.Defecte mecanice: .uzura lagar axial (deplasare axiala) -lipsa presiune ulei ungere Modalitati de actionare a protectiilor generatorului: • “Declansare simultana” (declansarea întreruptorului generatorului. Aceasta modalitate de actionare se utilizeaza la defecte în sistem. În caz contrar trebuie utilizata “Declansarea simultana” • “Declansarea secventiala” (se produce initial declansarea turbinei.conductivitate maxima apa racire stator --. în vederea unei reconectari rapide. . . apa racire iesire bare stator . dupa care.temperatura max. Aceasta modalitate se utilizeaza pentru separarea generatorului la defecte în sistem. “Declansarea simultana” reprezinta modalitatea de izolare cea mai rapida a generatorului de sistemul energetic si se utilizeaza la defecte interne si la regimuri anormale severe. se procedeaza la “declansarea simultana”. a cazanului si a sistemelor de reglaj ale acestora permit reducerea rapida a sarcinii turbinei pâna la consumul serviciilor proprii sau la mersul în gol. dezexcitarea generatorului. !!!!Declansarea generatorului poate fi folosita daca tipul turbinei.în vederea realizarii mai rapide a conditiilor de AAR pentru alimentarea serviciilor proprii). daca se doreste pastrarea alimentarii serviciilor proprii. oprirea turbinei prin închiderea ventilelor de admisie a aburului. • “Declansarea generatorului” (se produce declansarea întreruptorului generatorului si dezexcitarea generatorului.nivel maxim2 colector ulei alternator .. declansarea întreruptorilor de la tensiunea inferioara a transformatorilor de servicii proprii de bloc . • “Separarea grupului” (se produce numai declansarea întreruptorului generatorului).

Declansarea secventiala este utilizata în cazul interventiei protectiilor tehnologice la defecte care îsi au sediul în partea termomecanica a grupului. cât si la duble puneri la pamânt dintre care un punct de defect se afla în zona de protectie.20 sec. cu o temporizare de 10…. vor fi echipate cu doua relee de putere inversa cu circuite independente (inclusiv temporizarile) care vor lucra pe principiul 1 din 2.Protectia diferentiala longitudinala functioneaza pe principiul comparatiei curentilor secundari debitati de transformatoarele de curent montate pe partile bornelor de iesire si a bornelor spre nul ale înfasurarilor statorului. oprirea turbinei. În cazul existentei întreruptorului între generator si transformator trebuie prevazute o protectie diferetiala longitudinala separata pentru generator si o protectie diferentiala longitudinala speciala pentru transformator. Aceasta actionare este indicata când declansarea temporizata a întreruptorului fata de oprirea turbinei nu are efecte negative asupra generatorului. fie cu un releu-complex care contine elemente separate de masurare pentru fiecare dintre cele trei faze. fie cu trei relee.Protectia diferentiala transversala este protectia de baza la scurtcircuite între spirele aceleasi faze ale înfasurarii statorice. Toate generatoarele. câte unul pentru fiecare faza. fara confirmarea inchiderii VIR. Generatorul va fi decuplat de la retea cu confirmarea inchiderii VIR si a existentei regimului de motor (prin releele de putere inversa). bifazate si duble puneri la pamânt pe faze diferite în zona cuprinsa între amplasamentele celor doua grupe de transformatoare de curent. . Protectia comanda declansarea întreruptorului generatorului.urmata de comanda dezexcitarii generatorului). Protectia diferentiala longitudinala reactioneaza la scurtcircuite trifazate. . initierea protectiei DRRI pentru întreruptorul generatorului si pornirea instalatiei de stingere a incendiului în generator (daca este prevazuta). Protectiile electrice ale generatorului sincron: . Comanda de declansare generator se va transmite si direct de la releele de puter inversa. In cazul declansarii turbinei generatorul trebuie deconectat prin protectia de putere inversa. dezexcitarea generatorului. indiferent de putere. 7. pe fiecare faza în parte.Protectia maximala de curent se alimenteaza cu curent de la transformatoarele de curent montate pe legaturile generatorului spre bare si nu se temporizeaza. Protectia este alimentata . avand in vedere importanta sesizarii regimului de motor al generatorului sincron. iar al doilea punct de defect se afla în afara acestei zone. Schema protectiei diferentiale longitudinale a turbogeneratorului trebuie realizata.

Conectarea protectiei la circuitul de excitatie. dar nu este indicat a se functiona in acest regim deoarece la aparitia celei de-a doua puneri la pamant poate conduce la distrugerea rotorului sau a sistemului de excitatie. Protectia trebuie sa fie temporizata pentru a preveni actionari pe durata unor manevre sau a unor procese tranzitorii în retea.. De obicei.. .3)*I nom generator.gen/2. Exista si variante ale protectiei de punere la pamânt cu injectare de curent alternativ de o frecventa diferita de frecventa generatorului.6. fie de la înfasurarea secundara a unui transformator monofazat a carui înfasurare primara este conectata între neutrul generatorului si pamânt.Protectia la punerea la pamânt a circuitului statoric se realizeaza ca o protectie maximala de tensiune omopolara. Releul de tensiune se alimenteaza.0.8)*Inom. Protectia la prima punere la pamant poate emite doar semnalizare. Protectia turbogeneratoarelor conectate în schema bloc. dar trebuie sa fie completate cu protectii maximale de tensiune omopolara. ceea ce înseamna ca rezistenta de izolatie fata de pamânt a scazut sub o valoare prescrisa. oprirea turbinei. se face la turbogeneratorul cu excitatrice rotative de curent continuu printr-un condensator. (0. dezexcitarea generatorului. declansarea întreruptoarelor de pe partea de tensiune inferioara a transformatoarelor de servicii proprii de bloc..2. iar un releu reactioneaza la cresterea curentului peste valoarea reglata. în scopul separarii tensiunii injectate de tensiunea de excitatie. La generatoarele mai mari se utilizeaza trafo de curent pe fiecare semiinfasurare statorica si se compara curentii in trei relee de curent reglate la (0.cu curent de la un transformator de curent montat pe legatura între punctele neutre ale celor doua semiînfasurari trifazate legate fiecare în parte în câte o stea (neutru)..Temporizarea protectiilor maximale de curent si directionale omopolare este necesara pentru a preveni functionarea gresita a protectiei la scurtcircuite exterioare ca urmare a unor procese tranzitorii.Protectia maximala de curent omopolar directionala temporizata: Aceasta protectie este adecvata pentru generatoare conectate în retele cu neutrul izolat. . initierea DRRI a întreruptorului blocului. . fie de la transformatoarele de tensiune de la bornele generatorului ( înfasurarile secundare conectate în triunghi deschis).o. fara întreruptor. curentul de actionare reglat al protectiei este de cca. -Protectia la punere la pamânt în rotor sau în circuitele de excitatie: Variantele uzuale realizeaza injectia unui curent alternativ (de frecventa industriala sau la o frecventa mai mica) sau a unui curent continuu între un pol al înfasurarii rotorului si pamânt (axul generatorului). între generator si transformator actioneaza la: declansarea întreruptorului de pe partea de tensiune înalta a blocului. temporizata.

Protectia se temporizeaza la valori 2…5 sec. realizata pe trei faze. protectia poate sesiza regimul de functionare al turbogeneratorului fara excitatie (generator asincron). temporizata. releele minimale de tensiune trebuie sa fie alimentate de la transformatoarele de tensiune montate la tensiunea bornelor generatorului (tensiunile între faze).Curentul de actionare reglat trebuie sa fie mai mare decât valoarea curentului nominal al turbogeneratorului. temporizata. iar cele doua complete de relee minimale de tensiune actioneaza în schema “SAU”.Protectia de rezerva a turbogeneratoarelor la scurtcircuite polifazate ••• Protectie maximala de curent. astfel încât releul masoara impedanta “vazuta” de la bornele generatorului. Releele maximale de curent trebuie sa fie alimentate de la transformatoarele de curent montate pe legaturile generatorului la nul. Daca este nevoie pentru asigurarea sensibilitatii la scurtcircuite. Completul de relee maximale de curent actioneaza în schema “SI” cu completele de relee minimale de tensiune. Releele maximale de curent trebuie sa fie alimentate de la transformatoare de curent montate pe legaturile generatorului spre nul. realizata pe trei faze. montate pe barele colectoare de la tensiunea superioara a blocului.Turbogeneratorul la care s-a produs semnalizarea trebuie descarcat manual si deconectat de la retea. ••• Protectia maximala de curent cu blocaj de tensiune minima. jX). asigurându-se si revenirea la starea de repaus a releelor dupa lichidarea scurtcircuitului. Protectia la a II-a punere la pamant se cupleaza in general dupa aparitia semnalizarii I puneri la pamant si comanda automat declansarea generatorului. pe partea tensiunii superioare a transformatorului blocului. schema protectiei se complecteaza cu un blocaj de tensiune minima. realizat de trei relee de tensiune. . Aceasta varianta este adecvata în special pentru turbogeneratoare cu puteri nominale mai mici de S nom = 50MVA. care livreaza putere activa în retea si absoarbe putere reactiva din retea (punctul de functionare se plaseaza în cadranul IV al planului R. Releul de impedanta se alimenteaza cu curent de la transformatoarele de curent aflate pe legatura la neutru a generatorului si cu tensiune de la transformatoarele de tensiune (înfasurarile secundare conectate în stea) de la bornele generatorului. asigurându-se si revenirea la starea de repaus a releelor dupa lichidarea scurtcircuitului. . alimentate de la transformatoare de tensiune. netemporizat. . Tensiunea de actionare reglata trebuie sa fie mai mica decât valoarea minima a tensiunii în regim normal de functionare a generatorului.Protectia la pierderea excitatiei: Se recomanda folosirea unei protectii cu releu monofazat de impedanta minima.

-Protectia la supratemperatura se realizeaza cu ajutorul senzorilor rezistivi de temperatura si a termocuplelor implantate în generator. ••• Protectia la supratemperatura si suprasarcina a înfasurarilor statorului turbogeneratorului. Elementul de blocaj de tensiune se compune dintrun releu de tensiune minima. fie pentru acoperirea scurtcircuitelor între faze. montate pe legaturile generatorului la nul si cu tensiunile între faze prelevate de la transformatoare de tensiune de la bornele generatorului. masurarea impedantei blocului dincolo de transformarea stea-triunghi a transformatorului blocului contine erori. ••• Protectia de impedanta minima temporizata se realizeaza cu relee de impedante minima trifazate. masurat la transformatoarele de tensiune montate la bornele generatorului. Releele de impedanta minima masoara impedanta înfasurarilor generatorului de la borne spre nul si impedanta înfasurarilor transformatorului blocului de la bornele de tensiune inferioara spre bornele de tensiune superioara. alimentate cu curentii pe faza debitati de TC. Turbogeneratoarele. suprasarcina simetrica.••• Protectia maximala de curent cu blocaj de tensiune combinat. -Protectia la suprasarcina a înfasurarilor statorului cu curenti trifazati simetrici trebuie realizata cu un singur releu de curent. temporizata. în transformatorul blocului. trebuie prevazute cu protectii la supratemperatura. Temporizarea protectiei se alege mai mare decât temporizarea cea mai mare a restului protectiilor generatorului. De asemenea. Elementul maximal de curent se compune din trei relee de curent alimentate de la transformatoarele de curent montate pe legaturile generatorului spre nul. valoarea impedantei de actionare reglate trebuie sa fie mai mica (desensibilizata) fata de impedanta masurata de protectie în regim de sarcina maxima. fie pentru acoperirea în întregime a transformatorului ridicator al blocului si a barelor de la tensiunea superioara a blocului. . cu conditia ca raportul de revenire al releului sa fie minim 95%. în functie de puterea lor nominala si de modul de racire al înfasurarilor statorului. Caracteristica de actionare impedanta-temporizare are de regula o singura treapta a carei impedanta de actionare se regleaza. alimentat de la unul din transformatoarele de curent montate pe legaturile generatorului la neutru. dar fara depasirea zonei barelor colectoare la tensiunea superioara. alimentat de la una din tensiunile între faze. Valoarea reglata a curentului de actionare se alege de regula egala cu 115%I nom . suprasarcina nesimetrica. Daca nu se iau masuri speciale.

furnizata de transformatorul de tensiune de la bornele generatorului (altul decât transformatorul de tensiune care alimenteaza regulatorul de tensiune.Protectia la suprasarcina înfasurarilor statorului cu curenti nesimetrici. . initierea functiei DRRI pentru întreruptorul respectiv.Protectia turbogeneratorului la cresterea tensiunii la bornele sale: este realizata cu ajutorul unui releu de tensiune maxima. Protectia la suprasarcina a curentului rotorului trebuie prevazuta la turbogeneratoare cu puteri egale sau mai mari de S nom = 50 MVA având racire directa a conductoarelor. ••• Protectia la suprasarcina/supratensiune a înfasurarii rotorului turbogeneratorului. Releul de tensiune este alimentat cu tensiune între faze. având un raport de revenire apropiat de 1. R rotor (unde I rotor este curentul nominal al rotorului. Temporizarea protectiei este independenta de valoarea frecventei masurata. R rotor este rezistenta rotorului la temperatura maxima admisa de constructorul generatorului). alimentat cu curenti pe faze (trei sau doua). . În vederea protectiei la suprasarcina a înfasurarii rotorului. De regula se . Poate fi folosit. Protectia trebuie sa demareze la depasirea cu 5% a valorii nominale a curentului rotorului.Protectia turbogeneratorului la functionare la frecvente anormale: Protectia este realizata cu un releu de frecventa alimentat cu tensiune de la transformatorul de tensiune de la bornele generatorului. trebuie prevazuta o instalatie de limitare a duratei fortarii excitatiei.5I rotor . Curentul din rotor se aduce la protectie prin intermediul unui sunt sau a unui traductor de curent special care sunt montate în circuitul principal de excitatie. Protectia nu este temporizata. dezexcitarea generatorului. debitati de transformatoarele de curent. = 1.. monofazat. fie unul sau mai multe parti componente ale releului-filtru de curenti de succesiune inversa utilizat la protectia de rezerva la scurtcircuitele polifazate . sa nu fie indisponibile simultan si regulatorul de tensiune si protectia la tensiune maxima). în cazul unui defect. respectiv la atingerea valorii U act. cu functionare independenta de frecventa tensiunii de alimentare. cu temporizare. declansarea întreruptorului generatorului. montate pe legaturile spre neutru ale generatorului. fie un filtru-releu special pentru protectii la suprasarcina. Protectia este de tip maximal. Protectia se realizeaza cu un filtru-releu de curent de succesiune simetrica inversa. pentru ca. Criteriul de sesizare a suprasarcinii poate fi valoarea curentului din înfasurarea rotorului – varianta se practica la turbogeneratoare cu puteri egale si mai mari de S nom = 150 MVA. Protectia la suprasarcina a rotorului trebuie sa actioneze la: scaderea curentului de excitatie la valori prestabilite corespunzând valorii admisibile nominale sau mai mici.

În ambele cazuri trebuie initiata functia DRRI pentru întreruptoarele respective. cu excitatie) se recomanda sa fie prevazuta la turbogeneratoare cu puteri mai mari de 100 MVA. alimentate de la transformatoare de curent si de tensiune diferite. ambele având actionari identice si independente (dupa principiul “unul din doi”). b) Protectie cu relee de putere. trebuie prevazute doua protectii la functionare în regim de motor. aflate la tensiunea bornelor. din motive de redundanta. De regula. furnizata de transformatorul de tensiune de la bornele generatorului.Protectia la functionarea grupului în regim de motor sincron. Protectia trebuie sa intervina la întreruperea admisiei aburului în turbina. fara întreruptor între generator si transformator. Se pot utiliza mai multe variante ale acestei protectii: a) Protectia cu releu de impedanta. având misiunea sa controleze închiderea completa a ventilelor de admisie si a clapetelor de pe prizele de abur (la turbinele de termoficare) în . Aceasta protectie trebuie prevazuta la turbogeneratoare cu puteri nominale egale sau mai mari de S nom = 30 MVA. protectia comanda declansarea întreruptorului generatorului. amplasat pe legaturile bornelor de iesire ale generatorului spre transformatorul ridicator si tensiunea aceleasi faze. si la turbogeneratoarele conectate în schema bloc. dupa numarul de inversari ale sensului de circulatie a puterii active (dinspre sau înspre bloc).Protectia la iesirea din sincronism a turbogeneratorului/cresterea unghiului intern (functionarea în regim asincron. furnizat de un transformator de curent. La turbogeneratoarele conectate în schema bloc. Releul masoara impedanta rezultata din raportul dintre tensiune si curent. de pe partea de tensiune superioara a blocului. alimentate cu curent si tensiune. .foloseste o singura treapta minima frecventa-temporizare. care este alimentat cu curentul unei faze. protectia comanda declansarea întreruptorului de la partea de tensiune superioara a blocului. cu întreruptor între generator si transformatorul blocului. . se prevede ca protectie a blocurilor generatortransformator. Protectia sesizeaza aparitia unor oscilatii asincrone ale generatorului. La turbogeneratoarele conectate direct la barele colectoare.

Protectia are doua temporizari si eventual o functie de temporizare integratoare care corespund celor trei situatii distincte în care trebuie sa intervina: a) La oprirea intentionata a turbinei sau la declansarea turbinei comandata de o protectie a echipamentelor termomecanice (care reactioneaza la un defect la lichidarea caruia nu este necesara declansarea imediata a generatorului) se procedeaza la o declansare secventiala. directionat la sensul de circulatie al puterii active din sistem spre generator (releu de întoarcere de putere). 5) comanda de deconectare de la retea a generatorului. În situatia creata astfel. absorbind din sistemul electroenergetic putere activa necesara antrenarii agregatului turbina-generator (circa 1…3% P nom ) si livrând în sistem putere reactiva (la valoarea la care era încarcat în regimul anterior aparitiei acestui defect). reglabila în domeniul 0. data fiind valoarea mica a pragului de actionare necesar si sa aibe o precizie ridicata a domeniului unghiului de faza al caracteristicii de actionare. 4) închiderea completa a admisiei aburului si. efectuata cu temporizarea reglata a protectiei la întoarecerea puterii active. initiata dupa declansarea întreruptorului. de aceea se recomanda alimentarea releului (releelor) de putere de la înfasurarile secundare destinate aparatelor de masura. Aceleasi conditii de precizie trebuie îndeplinite si de transformatorul de curent si de tensiune. 6) comanda de dezexcitare a grupului. Puterea de actionare reglata a protectiei trebuie sa aibe o valoare de circa jumatate din valoarea puterii active absorbite de grup în regimul de functionare considerat.timp ce grupul este conectat la sistem. 3) închiderea ventilelor semnalizata de contactele de sfârsit de cursa aale acestora. Protectia este formata dintr-un releu de putere activa (monofazat sau trifazat). 2) comanda de închidere a ventilelor de admisie a aburului în turbina. Declansarea secventiala a agregatului (cazan). turbogeneratorul trece în regim de functionare de motor sincron.turbina-generator se compune din urmatoarele etape succesive: 1) initierea declansarii secventiale. Releul de putere folosit trebuie sa fie foarte sensibil. Protectia de întoarecere de putere actioneaza în cadrul declansarii secventiale cu temporizarea treptei I. iar excitatia este la nivelul normal. tinând seama ca puterea aparenta masurata contine o componenta scazuta de putere activa si o componenta mare de putere reactiva.5…5s (interval de timp în care se accepta deliberat . drept consecinta trecerea grupului în regim de motor sincron verificata prin actionarea releului de întoarecere a puterii active.

reglabila în domeniul 5…30s. Protectia este initiata de fiecare protectie a generatorului. se impune actionarea protectiei la întoarcerea puterii active ca protectie de rezerva. dezexcitarea generatorului. însotite de nefunctionarea contactelor de sfârsit de cursa ale ventilelor. cu temporizarea treptei II. Protectiile la refuz de declansare trebuie prevazuta pentru întreruptorul de la tensiunile bornelor generatorului. b)În cazul opririi admisiei aburului în turbina din alte motive decât actionarea unor protectii tehnologice sau în cazul unei declansari secventiale comandate corect. Protectia actioneaza dupa un timp total care se regleaza aproximativ la aceeasi valoare cu aceea a treptei II. indiferent de puterea nominala a generatorului/blocului. Declansarea este conditionata de pozitia “închis” a contactelor auxiliare ale ventilului de închidere rapida (VIR). . c) Se admite utilizarea acestei protectii si pentru actionarea la oscilatii de putere între generator si sistem. -Protectia la refuzul de declansare a întreruptorului (DRRI). initierea functiei DRRI a întreruptoarelor respective. Valoarea reglata a acestei temporizari trebuie sa fie mai mare decât timpul de declansare al întreruptorului respectiv adunat cu timpul de revenire al protectiei initializatoare la pozitia de repaus. pentru întreruptorul de la tensiunea superioara a blocului si pentru întreruptoarele de la tensiunea inferioara a transformatoarelor de servicii proprii de bloc.functionarea în regim de motor). Actionarea protectiei in cazurile b) si c) trebuie sa comande oprirea turbinei (!!!). corespunzatoare actionarilor releului de putere în procesul de oscilatii. declansarea întreruptorului generatorului (blocului). a transformatorului ridicator al blocului si a transformatoarelor coborâtoare de servicii proprii de bloc. declansarea întreruptorilor de la tensiunea inferioara a transformatoarelor de servicii interne de bloc. Schema protectiei DRRI contine: a) un releu de timp care masoara durata persistentei comenzii de declansare de la protectia care initializeaza aceasta protectie. În acest scop releul de putere actioneaza un dispozitiv de temporizare integrator care permite totalizarea duratelor de timp succesive. Valoarea reglata a temporizarii treptei II se alege mai mare decât perioada Asteptata a oscilatiilor de putere între generator si sistemul electroenergetic cu schimbari succesive ale sensului de circulatie al puterii active si care sunt sesizate de releul de întoarcere de putere.

• în cazul generatorului conectat în schema bloc fara întreruptor între generator si transformator – declansarea întreruptorilor conectati pe bara la tensiune superioara a blocului. al întreruptorului supravegheat care atesta starea nedeclansata a acestuia. ale unor relee de curent alimentate pe cele trei faze ale transformatoarelor de curent dupa caz din circuitul generatorului. respectiv al transformatoarelor coborâtoare de servicii proprii de bloc care atesta circulatia de curent prin circuitul neîntrerupt ca urmare a refuzului de declansare al întreruptorului supravegheat (aceste relee trebuie sa fie reglate la valoarea minima a curentului circuitului si sa aibe timp de revenire scurt.b) starea închisa a contactelor n. Se recomanda ca schema DRRI sa comande netemporizat o noua declansare (autoactionare) a întreruptorului supravegheat. Schema DRRI actioneaza în prezent cumulata a cel putin unuia din criteriile b) sau c) (în schema SAU) si a contactului final al releului de timp a) (în schema SI) si comanda: • în cazul generatorului conectat direct la bara colectoare – declansarea tuturor întreruptoarelor surselor de putere conectate la bara respectiva. d. • în cazul generatorului conectat în schema bloc cu întreruptor între generator si transformator – declansarea întreruptorului de la tensiunea superioara a blocului. al transformatorului ridicator al blocului. c) starea închisa a unui contact auxiliar n. d. .

.

C.F. 58-241 PILAWA DOLNA Firma Wielobranżowa [Polonia] AS EL-TRADE 0484 OSLO [Norvegia] Weg Scandinavia AB 43442 KUNGSBACKA [Suedia] DUBAI UAE [Emiratele Arabe Global Parts Enterprises L.GENERATOARE FARA PERII Furnizori principali (disponibili cu Adresa profil de companie complet) GMC Elektro AS 4007 STAVANGER [Norvegia] IPSWICH IP6 8NH [Marea Aries Power Solutions Ltd Britanie] Metro Exporters Pvt Ltd CHANDIGARH 160017 [India] Leroy-Somer 16000 ANGOULEME [Franţa] BSA International Exports AGRA 282006 [India] 19360 MALEMORT SUR LMB SAS CORREZE [Franţa] Kaushal Industries AGRA 282006 [India] Hero Exports NEW DELHI 110020 [India] Precilec 89000 AUXERRE [Franţa] LARNE BT40 1EJ [Marea FG Wilson (Engineering) Ltd Britanie] MOSCOW 111395 [Federaţia "ECONIKA-Techno" Rusă] Badek Ekonomiczne Spawanie.o.L. s. TERMENUL « BRUSHLESS » . Unite] Soar Technology (Pvt) Ltd WELISARA [Sri Lanka] INTERNATIONAL POWER 20090 ASSAGO MI [Italia] SUPPLIER. 755 01 VSETIN [Republica Cehă] UMEB 061328 BUCURESTI [România] Schorch Norge AS 6083 GJERDSVIKA [Norvegia] G.r. Srl TES VSETÍN.

precum un motor de inductie de curent alternativ (de fapt. se foloseste un amplificator electronic sau driver. Aceasta se poate realiza intorcand motorul pe dos. Totusi. In alte cuvinte. FUNCTIONAREA MOTOARELOR BRUSHLESS Pentru a transforma motorul de mai sus intr-unul brushless trebuie eliminate infasurarile de pe rotor.Termenul “brushless” a devenit acceptat ca referitor la un anumit tip de servo motor. In figura este reprezentat un motor cu perii de curent continuu. Motorul trapezoidal este de fapt un servou brushless de curent continuu. Pentru a explica diferenta intre acestea trebuie urmarita evolutia motorului brushless. Un motor pas cu pas este un dispozitiv fara perii. motorul pas cu pas poate forma baza servo motorului brushless. Totusi. H. iar motorul sinusoidal seamana putin cu motorul asincron de curent alternativ. care poate fi folosit si pentru comutatia ca raspuns . precum cel din figura de mai jos. Mai este necesar un mijloc de inversare a curentului automat. In catagoria motoarelor brushless exista doua tipuri de baza de motoare : trapezoidal si sinusoidal. deseori numit un servo hibrid). asa numitul motor brushless a fost proiectat sa aiba o performanta similara cu cea a motorului de curent continuu cu perii. se face magnetul permanent partea rotativa a motorului si se pun infasurarile pe polii statorului. In mod evident aceasta solutie cu un comutator mecanic nu este satisfacatoare. intr-o aplicatie cu servou. fara limitarile impuse de un comutator mecanic. dar capacitatea de comutare a dispozitivelor fara contact este foarte limitata. Prin comutator si perii inversarea curentului se face automat si rotorul continua sa se invarta in aceeasi directie.

deci motorul este de fapt condus de un curent alternativ. deci trebuie facut un compromis. . un rotor constand doar intr-o singura bobina va exercita o variatie mare de cuplu in timp ce se roteste. Un motor tipic brushless are doua sau trei seturi de bobine sau faze. Intorcandu-ne la motorul conventional cu perii. Se doreste reproducerea acestei situatii la motorul brushless . Exista de asemenea un efect de mediere produs de curentul ce percurge si celelalte bobine. (figura urmatoare) Curentul din circuitul extern trebuie inversat la pozitii definite ale rotorului. In acest mod contributia principala la cuplu este facuta de o bobina care opereaza aproape de pozitia de cuplu maxim. Aceasta poate fi fezabil.fiecare faza avand cotiturile sale distribuiteintre cativa poli ai statorului. dar fiecare bobina ar necesita propriul sau circuit de comanda . cu un numar de poli ai statorului in crestere corespondenta. Rotorul are de obicei patru sau sase poli.la semnale de semnal slab furnizate de un senzor optic sau cu efect hall. Motorul din figura este unul cu doi poli si trei faze. caracteristica va fi sinusoidala. ceea ce nu se poate. aceasta ar necesita un numar mare de bobine distribuite in jurul statorului. De fapt. Un motor practic de curent continuu are un numar mare de bobine pe rotor. fiecare conectata nu doar la perechea sa de segmente de comutare. cat si la celelalte bobine. Acesta nu mareste numarul de faze . cu cuplul maxim produs atunci cand campul rotorului este la unghiul potrivit fata de campul statorului. si este zero atunci cand se trece prin punctul de comutatie. totusi. astfel incat variatia de cuplu rezultata este foarte mica.

comutatorul converteste curentul continuu intr-un camp magnetic rotitor. In plus. Totusi solutia cu comutator electronic are avantajele unei constructii si operari solide. In ambele cazuri. strartere/alternatoare integrate. . CMG este singurul motor brushless din clasa sa de performante care poate fi operat in paralel. datorita sursei si controlului directional incorporate. I.devin disponibile pe scara larga. contactorii si releele sunt de asemenea eliminate. si in plus mareste avantajele unui motor brushless fara a se folosi un amplificator. cu tensiune scazuta si altele. eficienta si densitate de putere devin disponibile la costuri reduse de operare si intretinere. Odata cu aparitia acestui progres tehnologic. in timp ce motoarele CMG Silicon Series folosesc unul electronic. inclusiv un controler de curent continuu. pentru a suporta rotatia continua.Cuplul maxim este produs atunci cand campurile rotorului si al statorului se afla la 90° unul fata de altul. Functionare Motoarele conventionale de curent continuu folosesc un comutator mecanic. ce erau inainte prea complexe si prea scumpe -acesibile doar in industria aerospatiala si pe platforme militare. Aplicatii precum unitati de putere hidraulice. Astfel pentru a genera un cuplu constant trebuie mentinut campul statorului la 90° inaintea rotorului. noi niveluri de performanta. TOATE AVANTAJELE UNUI MOTOR BRUSHLESS SI SIMPLITATEA UNUI MOTOR DE CURENT CONTINUU 1. Aceasta inseamna ca mai multe motoare pot fi alimentate de la aceeasi sursa de current si tensiune. vehicule hibride mici. In contrast cu motoarele de curent continuu tipice. Limitand numarul de faze la trei inseamna ca se poate creste campul statorului in multipli de 60° .

5 9 10 9 10 95% 95% 95% 95% 95% .2.355mm. fluidizate si legate cu sarma de cupru izolata. care are bare trapezoidale de cupru inserate in centrul statorului.Materiale si constructie Statorul este facut din bare laminate din otel de 0. Magnetii sunt prinsi cu o banda de otel inoxidabil iar rotorul este echilibrat inainte de asamblare. Cateva caracteristici ale unui astfel de motor : CMG 03-12 Vcc 06-24 Vcc 06-48 Vcc 13-24 Vcc 13-48 Vcc Curent (A) 400 400 220 400 220 Viteza(rpm) Cuplu(Nm) Putere(kW) Eficienta 3500 3500 6800 1800 3400 12 24 13 49 27 4. care sunt adunate. Exceptie fac motoarele care folosesc constructia SolidSlot™(vezi imaginea). Rotorul este facut din bare de otel taiate cu precizie si are 12 magneti neodimium-fier-bor (NdFeB) de mare temperatura (180°) montati pe circumferinta.

fiecare comutand in ordine.J. Pe masura ce armatura se roteste in jurul axului. deoarece cele doua motoare sunt complet diferite. Intr-un motor conventional (cu perii) de curent continuu. dar fara a folosi un sistem comutator/perii. sistemul de perii/comutator este inlocuit cu un controler electronic intelegent. ce are trei conexiuni electrice  Motor pas cu pas. care poate avea mai multi poli pe stator  Motorul cu reluctanta. Controlerul face aceeasi distributie de putere ca la un motor de curent continuu cu perii. Uneori diferenta este explicata prin sistemul de comutatie controlat electronic. periile stationare vin in contact cu diferite sectiuni ale comutatorului rotitor. desi aceasta exprimare este inselatoare. Intr-un motor BLDC. Exista trei subtipuri :  Motorul sincron de curent alternativ trifazat. Controlerul contine o serie de dispozitive . formand un circuit electric intre sursa de curent continuu si armaturile infasurarii bobinelor. fata de un sistem mecanic de comutatie. MOTORUL ELECTRIC DE CURENT CONINUU BRUSHLESS(BLDC) BLDC este un motor electric sincron de curent alternativ care din perspectiva modelarii seamana mult cu un motor de curent continuu. are toti polii pe stator si un miez magnetic pe rotor. asa incat puterea electrica curge intotdeauna catre infasurarea armaturii cea mai aproape de statorul fix (magnet permanent). periile iau contact mecanic cu un set de contacte electrice de pe rotor (numite comutator). Comutatorul si sistemul de perii formeaza un set de comutatoare electrice.

bobinele statorului inconjurand rotorul iar cea de-a doua in care relatia radiala intre infasurari si magneti este inversata. si un microcontroler care orchestreaza temporizarea curentilor rapid schimbatori. magnetii permanenti sunt montati pe rotor. are nevoie de mijloace de determinare a pozitiei/orientarii rotorului. relativ la infasurarile statorului. bobinele statorului formeaza centrul motorului. . Unele modele folosesc senzori cu efect Hall pentru a masura direct pozitia rotorului. Deoarece controlerul trebuie sa urmareasca rotorul. in timp ce magnetii permanenti se invart pe un rotor ce inconjoara centrul.electronice MOSFET care conduc puterea de current continuu mare. Motoarele BLDC pot fi construite in doua configuratii fizice diferite: cea conventionala.

ro -www.Ing. Mihai Cristelecan 2..I.Dr.com -www.www.allegromicro. Constantin Ghita -Ing.Masini electrice Autori: -Conf. wikipedia.kompass.electroputere. Nicolae Golan -S.com -www.BIBLIOGRAFIE 1.Dr.Ing.com -www.ecycle.com .

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.