UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA ENERGETICA DISCIPLINA: Conducerea si Automatizarea Instalatiilor Energetice

EVOLUTII SI TENDINTE IN EXCITATIA STATICA A GENERATOARELOR SINCRONE DE MARE (FOARTE MARE) PUTERE; SISTEME DE EXCITATIE BRUSHLESS

NASTASE VLAD NITA RAZVAN

Grupa 2406,Anul 4

CUPRINS A-MASINA SINCRONA; ELEMENTE GENERALE B-GENERATORUL SINCRON C-SISTEME DE EXCITATIE PENTRU MASINI SINCRONE D-GENERATOARE SINCRONE AUTOEXCITATE FARA PERII

E. PROTECTIA GENERATOARELOR SINCRONE
F.GENERATOARE SINCRONE FARA PERII-FURNIZORI PRINCIPALI G.TERMENUL BRUSHLESS H. FUNCTIONAREA MOTOARELOR BRUSHLESS I.TOATE AVANTAJELE UNUI MOTOR BRUSHLESS SI SIMPLITATEA UNUI MOTOT DE CURENT CONTINUU J.MOTORUL ELECTRIC DE CURENT CONTINUU

A .MASINA SINCRONA-ELEMENTE GNERALE
Masina sincrona este o masina electrica de curent alternativ cu camp magnetic invartitor, la care turatia rotorului este egala cu turatia campului magnetic invartitor, indiferent de valoarea sarcinii. Masina sincrona este formata din stator si rotor, separate de intrefier. -Statorul este partea fixa a masinii, fiind constituit din: miezul ferromagnetic statoric, infasurarea statorica si carcasa masinii impreuna cu elemntele ei caracteristice(talpi de fixare, scuturi laterale, borne etc). Infasurarea statorica Este trifazata si este uniform repartizata in crestaturile statorice -Rotorul masinii sincrone este constituit din miezul rotoric si din infasurarea rotorica. Dupa constructia miezului rotoric se deosebesc doua tipuri de masini sincrone: masini sincrone cu poli inecati si masini sincrone cu poli aparenti. Masina sincrona poate functiona in regim de generator, motor sau compensator cand produce numai putere reactiva. Regimul de functionare cel mai des intalnit la masina sincrona este ca generator.

B. GENERATORUL SINCRON
1.Principiul de functionare al generatorului sincron Genaratorul sincron transforma puterea mecanica absorbita pe la arbore de la turbine de antrenare in putere elctrica, debitata de stator in reteaua trifazata. Conversia electromecanica a energiei se face prin intermediul campului magnetic de excitatie. 2.Carcteristicile generatorului sincron Functionarea masinii sincrone ca generator in regim stationar se poate studia cu ajutorul caracteristicilor de functionare. Caracteristicile masinii sincrone se pot determina fie direct pe cale experimentala, fie prin calcul, cunoscand caracteristica magnetica a masinii si valorile parametrilor ei determinati experimental sau prin calcul. Un generator sincron poate functiona in mai multe situatii din punct de vedere al legaturii sale cu sarcina. Cazul cel mai simplu este acela cand o retea receptoare, de impedanta echivalenta data, este alimentata direct de la un singur generator sincron. In aceasta situatie tensiunea la bornele

generatorului, frecventa acestuia si curentul debitat depind numai de parametrii generatorului (rezistente,reactante), de curentul de excitatie si de puterea mecanica transmisa de la motorul primar propriu. O asemenea functionare se intalneste mai rar, si se refera la generatoarele de putere relative redusa. Cea mai raspandiat situatie este insa aceea cand generatorul sincron, de regula de putere mijlocie sau mare, reprezinta doar un element dintr-un sistem electroenergetic care reuneste un numar mare de centrale si o retea corespunzatoare de receptoare, fiecare centrala avand mai multe generatoare sincrone, functionanad in paralel pe aceleasi bare, iar centralele fiind interconectate intre ele prin linii de transmisie a energiei electrice. In acest caz, un generator are o tensiune la borne si o frecventa dependenta de sistemul electroenergetic. • Carcteristica la functionarea in gol: E0=f(Ie) pentru n=const.=nn); I=0; • Caracteristica de scurtciurcuit : I=f(Ie), pentru U=0; n =const;(=nn); • Caracteristica in sarcina: U=f(Ie) pentru I=const.(=I); n=const,(=nn); cosφ =const. • Caracteristica externa: U=f(I) pentru n=const.(=nn); Ie=const.; cosφ =const; • Caracteristica reglarii: Ie=f(I) pentru U=const.(=Un); n=const.(=nn); cosφ =const.; 3. Autoexcitarea generatorului sincron In numeroase inatalatii continand linii lungi de tensiune inalte, s-a constatat ca un generator sincron cu circuitul de excitatie deschis (Ie=0), conectata la retea in gol, se autoexcita si produce o tensiune stabila, care care poate fi mult mai mare decat tensiune de serviciu. Fenomenul de autoexcitatie este analog generatorului de curent continuu cu excitatie derivatie. T.e.m a generatorului sincron produsa de fluxul magnetismului remanent al polilor inductive debiteaza pe capacitatea retelei un curent electric defazat inainte. Campul magnetic invartitor produs de acest curent reprezinta un camp magnetic invartitor de reactie longitudinal magnetizant si intareste fluxul magnetic inductor; ca urmare, creste t.e.m indusa si de asemenea fluxul magnetic, pana se ajunge la un punct stabil de functionare.Masina functioneaza ca generator sincron cu Ie=o, debitand pe o sarcina capacitiva, iar frecventa este strict determinata de turatia rotorului, ca la orice masina sincrona. Fenomenul se numeste autoexcitare sincrona. La generatorul sincron este posibil sa se produca si fenomenul de autoexcitare asincrona.

ridicarea tensiunii unui intreg sistem energetic prin cresterea simultana a excitatiei tuturor generatoarelor. precum si conducerea procesului de excitatie dupa legile dictate de cerintele sistemului energetic. O conditie impusa sistemului de excitatie este realizarea unei viteze de raspuns mare. ea s-a impus pe masura ce s-au dezvoltat si au sporit in complexitate echipamentele specializate in asigurarea excitarii generatoarelor sincrone de mare si foarte mare putere care debiteaza in sistemele energetice.etc. Excitatoarea sau instalatia de excitatie. concomitent cu o productie rationala de energie electrica. uzual. fie o instalatie de excitatie. fac parte dintr-un sistem de excitatie care asigura functiuni multiple de reglaj si protectie. Reglarea curentului de excitatie este necesara in regimurile normale ale masinii sincrone in diferite scopuri: incarcarea sau descarcarea de putere reactiva a unui generator sincron cand functioneaza intr-un sistem de mare putere. este absolut necesar. si aceasta in conditiile in care in sistem au avut loc variatii permanente ale sarcinilor active si reactive. pentru a putea restabili rapid tensiunea la bornele generatorului sincron in caz de avarii in sistemul electroenergetic. sistemul de excitatie al generatorului sincron devine un element de prim ordin in exploatarea masinii sincrone. modificarea factorului de putere sub care functioneaza un motor sincron. considerand generatoarele sincrone de mare putere care debiteaza in sistemul energetic. sistemele de excitatie trebuie sa asigure si un plafon ridicat al tensiunii de excitatie in vederea fortarii excitatiei in regimuri tranzitorii de avarie. ca tensiunea la consumatori sa fie cat mai constanta posibil. care aluneca pe inele. Pentru a se asigura o repartitie de energie convenabila consumatorilor. . In conditiile cresterii continue a puterii grupurilor unitare din sistemele electroenergetice. Astfel.. Pentru alimentarea infasurarii de excitatie in curent continuu. care produc dupa cum este cunoscut variatii de tensiune la sistemele de bare. adica asigurarea cresterii in timp scurt a tensiunii la bornele infasurarii de excitatie a generatorului. fapt care conduce la o mare varietate de sisteme de excitatie ale masinii. Sursa de curent continuu este fie o masina excitatoare sau simplu excitatoare. fixate pe stator. Notiunea de sistem de excitatie este relativ noua.C. SISTEME SINCRONE DE EXCITATIE PENTRU MASINI Masinile sincrone se construiesc intr-o gama foarte larga de puteri. sunt sunt necesare inele colectoare pe axul masinii si perii de contact.

Tensiunea la borne fiind mica. Ca o consecinta a acestui fapt. in asigurarea functionarii. tensiunea de excitatie se ridica din nou caracteristica puterii. Rezulta de aici importanta majora pe care o are.De asemenea. sistemul de excitatie al generatorului sincron. De regula la aparitia unei perturbatii in sistem. si deci timpii de lansare nu au crescut. Procesul de crestere rapida si in limite mari a curentului de excitatie se numeste fortarea excitatiei. deranjamentele din sistemul electroenergetic(scurtcircuite) sunt insotite de puternice variatii ale tensiunii.5 secunde de la producerea.Daca insa. in conditii de tensiune constanta.2…0. este continua inrautatire a caracteristicilor mecanice si electrice. care are o viteza de raspuns mai mare si este comandat de tensiunea de la bornele generatorului. primul care actioneaza este regulatorul automat de tensiune(RAT). care comanda in functie de viteza de rotatie.putere. .apa etc) si unul pentru reglarea automata a tensiunii. se produce o scadere rapida a tensiunii la borne. ulei). fiecare agregat este inzestrat cu doua sisteme de reglaj: unul pentru reglare automata a vitezei de rotatie.unghi. creand pericolul pierderii sincronismului generatoarelor sincrone si deci a stabilitatii. cu atat mai mare cu cat scurtcircuitul este mai apropiat de centrala. astfel . ci dimpotriva in unele cazuri s-au redus cu cresterea puterii. dupa cateva oscilatii amortizate situatia se stabilizeaza. in timp ce momentele de inertie. converg catre cresterea continua a puterilor unitare. negative din punct de vedere al stabilitatii naturale a generatoarelor. prin inchiderea(sau deschiderea) vanei de admisie agentului primar. fiind amenintata stabilitatea dinamica a generatorului respective. Regulatorul automat al vitezei(RAV) intervine la 0. vana de admisie a agentului motor primar(abur. caracteristica puterii generatorului coboara mult sub cea corespunzatoare situatiei dinaintea scurtcircuitului. in aceasta situatie se mareste rapid. in perioada cresterii unghiului intern. Exista in prezent generatoare de 1500MVA si se tinde la realizarea de unitati de 2000-3000MVA. (semnalarea) primei oscilatii. Trebuie mentionat ca tendintele actuale de proiectare a masinilor sincrone. current. care comanda in functie de marimile de iesire ale generatorului sincron(tensiune. etc) tensiunea de excitatie aplicata indusului. Acest lucru se poate realiza prin utilizarea sistemelor de racire directa cu agenti de racire lichizi(apa. Reactantele sincrone sunt mult mai mari decat cele naturale. Pentru asigurarea puterii pe care o masina sincrona o debiteaza in sistem. In cazul in care perturbatia sistemului provine dintr-un scurtcircuit pe linia de transmisie a energiei electrice. si functionare stabila.

8si 1.In cadrul sistemelor de excitatie independente. dimpotriva prin dezexcitare rapida. Cazul acestor sisteme. Trebuie mentionat ca pentru masini sincrone de puteri mai mari de 100 MW.5 -viteza medie de raspuns a excitatiei care trebuie sa fie intre 0. fara luarea unor masuri speciale. de la mersul in gol pana la incarcarea maxima. cat si revenirea ei intr-un timp cat mai scurt dupa inlaturarea defectului. -asigurarea stabilitatii dinamice a generatoarelor la incarcari bruste sau descarcari bruste prin fortarea excitatiei sau. fara nici o legatura cu regimul de functionare al generatorului. -mentinerea tensiunii la un nivel satisfacator in timpul avariei. In aceste cazuri alternatorul de excitatie are o constructie . Perfectionarea continua a sistemelor de excitatie pentru generatoarele sincrone care debiteaza in sisteme energetice este determinata de cumularea unor functii complexe de catre sistemul de excitatie. excitatia nu poate fi comandata in asa fel incat sa usureze conditiile de revenire a masinii la starea normala.5…2.5 sec). trebuie considerat ca defavorabil din punct de vedere al sigurantei in functionare. In ceea ce priveste comportarea sistemelor de reglare a tensiunii de excitatie se constata ca ridicarea numai a plafonului de excitatie fara o crestere a vitezei de atingere a acestui plafon este ineficienta. -plafonul excitatiei: cel putin 1. Sistemele de excitatie dependente preiau direct energia electrica de la bornele generatorului principal(autoexcitatie). suplimentar si sarcina de a compensa caracteristicile defavorabile ale generatoarelor sincrone. Parametrii care caracterizeaza un sistem de excitatie cu RAT. masina excitatoare functioneaza autonom. pentru a mentine stabilitatea in functionare a ansamblului sistem de excitatie-masina sincrona-sistem energetic. De cele mai multe ori masina excitatoarepreia puterea mecanica direct de la axul principal. deoarece in caz de avarie(scurtcircuit).In aceasta situatie sistemele de excitatie trebuie sa preia. Se realizeaza in prezent si sisteme de excitatie cu excitatoare de current alternative fara nici un fel de contacte alunecatoare(fara inele si perii la inductor).05 secunde. legate de: -asigurarea excitatiei masinii sincrone in regimuri stationare diferite. sistemele de excitatie pot fi independente sau dependente.2. sunt urmatorii: -timpul de raspuns al RAT: cel mult 0. durata de timp pe care se defineste viteza medie de raspuns a excitatiei trebuie sa fie mai mica (pana la 0. Din punct de vedere al autonomiei sursei de energie necesare excitatiei masinii sincrone.

precum si datorita vitezei de raspuns reduse in cazul reglajului automat al tensiunii. datorita dificultatilor legate de comutatia la perii care limiteaza viteza de rotatie a axului. fata de 1…1. în asociere cu motorul de antrenare (uzual motor diesel). Simbolizare . D. avand inductorul stator si indusul rotor. Sistemele de excitatie cu masini de curent continuu reprezinta azi un stadiu depasit pentru unitati de puteri de peste 100MVA.2%pentru excitatoarele de current continuu). reprezinta un procent sensibil mai mic din puterea nominala a generatorului sincron(0. Avantajul unor asemenea scheme consta in cost redus si simplitate constructiva. GENERATOARE SINCRONE AUTOEXCITATE FARA PERII 1.maritime (tip GSAF-M) G S A F M generatoare sincrone autoventilate fără perii aplicaţii naval-maritime 2.6% din puterea nominala.inversata. Tendintele actuale in alegerea sistemelor de excitatie pentru generatoarele de mare putere converg inspre utilizarea excitatoarelor de curent alternativ si a schemelor cu redresare comandata. prin intermediul unui transformator dupa care se redreseaza. • utilizări terestre (tip 3SAF) • utilizări naval . Mai trebuie remarcat si faptul ca puterea noilor sisteme de excitatie cu redresoare comandate. este situat pe rotorul generatorului principal si se afla deci in miscare de rotatie. Comanda pentru reglajul curentului de excitatie se aplica excitatiei alternatorului de excitatie. Sistemele de excitatie fara masini excitatoare se bazeaza pe autoexcitarea masinii sincrone. Destinatie Generatoarele prezentate în acest prospect sunt utilizate ca surse de energie electrică. cu care formează grupul electrogen. Energia necesara excitarii se ia direct de la bornele masinii.5…0. Blocul de redresoare. dar marele dezavantaj consta in siguranta redusa in functionare.

Caracteristici Constructive • • • • • • • Părţi componente principale: o generator principal o excitatoare (generator sincron în construcţie inversă) o punte redresoare rotativă o sistem de autoexcitaţie compound şi regulator automat de tensiune încorporate în/pe construcţia generatoarelor (tip SAC) Forma constructivă: conform IEC 34-7 o uzual » IMB 3 o la comandă » IMB 15.3. sau IM 4401 Grad de protecţie constructivă: conform IEC 35-5 o uzual » IP 21S. IMB 20. Condiţii de Funcţionare • • • Zona climatică: o uzual » temperată o la comandă » tropicală.IC 01 conform IEC 34-6 o la comandă » ventilaţie forţată Izolaţie: o uzual » izolaţie clasă F o la comandă » impregnare: în vid şi sub presiune (procedeul VPI) Accesorii (la cerere): . maritimă (zonă nelimitată) Categoria de exploatare: 3 (încăperi închise) Altitudine: max. sau IP 23S o la comandă » suplimentar cu filtre de aer la absorbţie Lagăre: o uzual » rulmenţi o la comandă » cuzineţi Răcire: o uzual » autoventilaţie . 1000 m de navigaţie 4.

a. .pentru supravegherea încălzirii înfăşurării statorului şi lagărelor la comandă » rezistenţe încălzire: 500 W la 220 Vc.o o uzual » termorezistenţe pentru 100 W la 0ºC caracteristica lineară .

Principiul de funcţionare al Sistemului Autoexcitaţie Compound (tip SAC) Schema electrică de principiu este: 1. conform IEC 34-14 Frecvenţă: o uzual: 50 Hz o la comandă: 60 Hz Factor de putere: o uzual: 0. redresor rotativ 4. rotor 3. transductor de compound 7.8 inductiv o la comandă: 0. • • • • • • Serviciu: continuu ( S1 ). inductanţă de reglaj . indus rotativ al excitatoarei 5. stator inductiv al excitatoarei 6. transformator de adaptare 8.7 inductiv Supratemperaturi: conform IEC 34-1 o uzual: corespunzător clasei de izolaţie F o la comandă: corespunzător clasei de izolaţie B Nivel de zgomot: conform IEC 43-9 Nivel de vibraţii: conform IEC 34-14 5.Puterea exactă şi turaţia sincronă vor fi în acord cu motorul diesel. • Suprasarcină: o 10 % timp de o oră o 50 % timp de 120 secunde Suprasarcinile se pot repeta la un interval de 6 ore. stator 2.

corector electronic de tensiune Curentul necesar excitaţiei excitatoarei este format din două componente: curentul Ieo de mers în gol şi curentul Iec de compensare a reacţiei indusului la mersul în sarcină. la borne.91 . reperul 10.09 40°C 1 45°C 0. k=1.96 50°C 0. iar pentru tensiunile mai mari de 700 V printr-o înfăşurare auxiliară amplasată în crestăturile statorului.8 Coeficientul de funcţionare în funcţie de temperatura mediului ambiant şi altitudine Altitudine ≤1000 m Temperatura ambiantă 25° C 1. pentru condiţii speciale de funcţionare.9. Curenţii Ieo si Iec se compun vectorial şi rezultanta este redresată de puntea redresoare 9 la o valoare superioară necesarului de excitaţie (hipercompundaj). redresor 10. iar componenta Iec de către ansamblul 6.93 55°C 0. Coeficientul de Reducere sau Majorare a Puterii • • • Valorile coeficientului . se face printr-o priză din bobinajul statoric. reglează automat curentul de excitaţie în funcţie de tensiunea la borne şi proporţional cu curentul de sarcină în aşa fel încât se asigure permanent curentul de excitaţie necesar excitatoarei pentru menţinerea u = ct. 6. Observaţie:Pentru generatoarele cu tensiunea nominală de 700 V alimentarea transformatorului de linie. Corectorul electronic. k=0. k " prin care se pot multiplica puterile nominale ale generatoarelor. Frecvenţă: 60 Hz.2 Limita supratemperaturilor înfăşurărilor: conform clasei "B" de izolaţie. sunt prezentate în tabelele de mai jos. Componenta Ieo este extrasă de la bornele generatoarelor prin ansamblele 7 si 8.

85 0.4 0.84 0... .92 0.92 0. Performanţe Funcţionale • • • Amorsare de la tensiunea proprie de remanenţă Prescrierea tensiunii (manual) ...76 Coeficientul de funcţionare în funcţie de factorul de putere cosφ k 0. 15% din sarcina nominală a celui mai mic generator.9 to 1 1.. cosφ = 0..4).96 0.85 0.8 1 0. curentul de scurtcircuit este menţinut în limitele (3÷6) IN timp de max.78 0..  Funcţionarea în paralel: cu reţeaua sau cu alte generatoare.1000 to 1500 m 1500 to 2000 m 2000 to 6000 m 1..6 0.7 0...87 0..5 secunde (vezi diagrama de mai jos)..81 0. turaţie nominală ±5%. cosφ ≤ 0.89 0.5%UN la puteri între gol şi nominal o la cosφ între 0.96 0.91 0.4 şi 1 o la turaţia nominală ±5% o la rece şi la cald În regim tranzitoriu: Aplicarea bruscă a sarcinii nominale. provoacă o cădere de tensiune tranzitorie de (15÷20 )% UN cu revenire la tensiunea nominală ±2.05 7. 120 secunde. cu menţinerea sarcinilor reactive între acestea de max.9 0. 1.87 0..83 0. ±10% UN În regim stabilizat: Tensiunea este menţinută constantă cu o precizie de ±2. Curentul de scurtcircuit o • •  La un scurtcircuit brusc trifazat la borne.8 0.. funcţionare iniţială în gol..01 0.5% în max.8 (sau 60% din sarcina nominală.

• transformatoare ridicatoare conectate în schema bloc generatortransformator si cuplate la bare colectoare locale la tensiunea superioara a transformatoarelor. • anclansarea automata a rezervei (AAR). . separarea automata de sistem a centralei (a unor grupuri din centrala) pe un consum local/pe serviciile proprii. • reteaua de servicii proprii cuprinzând transformatorul coborâtor conectat în derivatia blocului la tensiunea generatorului. • linii electrice cuplate bloc cu unul sau mai multe blocuri generatortransformator si prin care acestea se cupleaza la bare colectoare aflate la distanta fata de termocentrala.Consideratii generale : Normativele care reglementeaza proiectarea sistemelor de protectie si de automatizare aferente instalatiilor electrice din termocentrale sunt PE501/85 si PE503/87.4 kV. conectarea automata la bare (sincronizare. transformatoarele coborâtoare cu tensiunea inferioara 0. PROTECTIA GENERATOARELOR SINCRONE 1. Reglementarile se aplica pentru: • generatoare conectate direct la bare colectoare la tensiunea bornelor. control sincronism). liniile electrice de legatura între diferitele statii ale acestei retele.E. • generatoare conectate în schema bloc generator-transformator ridicator. motoarele electrice.

. în scopul realimentarii serviciilor proprii. dupa revenirea conditiilor normale în sistem. Instalatia electrica a centralei termoelectrice este divizata în zone de protectie. • transformatorul coborâtor de tensiune conectat în derivatia blocului. unei defectiuni sau unui regim de functionare anormal. • alte echipamente (bateria de condensatoare). linie electrica de distributie. la defectarea sursei de alimentare de lucru (AAR). din surse de rezerva. b) Sesizarea aparitiei unui scurtcircuit (între faze.• reglajul automat al tensiunii si al puterii reactive. reglajul automat al frecventei si al puterii active. fiecare fiind deservita de un sistem de protectie. e) Asigurarea functionarii grupului generator la parametrii functionali prescrisi prin actiunea functiilor de reglaj automat. Aceste zone sunt: • generatorul sincron. între una sau mai multe faze la pamânt. destinat alimentarii serviciilor proprii. c) Comanda. dupa caz. d) Comanda de comutari în schema primara. sau pentru separarea unui (unor) grup (grupuri) fata de sistem în cazul instalarii în sistem a unor defectiuni grave. • echipamentele serviciilor proprii – motor. cu scopul asigurarii restabilirii rapide a functionarii interconectate. transformator coborâtor la joasa tensiune. • transformatorul ridicator de tensiune al blocului. În centralele termoelectrice sistemele de protectie si de automatizare ale echipamentelor electrice trebuie sa îndeplineasca conditiile urmatoare: a) Controlul permanent al marimilor electrice (si în unele cazuri al unor marimi neelectrice) care caracterizeaza functionarea echipamentelor supravegheate. între spirele înfasurarilor). a deconectarii echipamentului avariat prin aparatele de comutatie sau de alta natura prevazute în schema primara sau a semnalizarii/avertizarii personalului de exploatare.

• întreruptorul (întreruptoarele) de la tensiunea inferioara (a serviciilor proprii) a transformatorului (transformatoarelor) coborâtoare conectat (conectate) în derivatia blocului. rapiditate si siguranta . Sistemul de protectie compus din protectii de baza. • la refuzul de declansare al întreruptorului de la bornele de tensiune superioara al transformatorului blocului. care deservesc sistemele de excitatie. În zonele de protectie care contin elementele principale ale centralei termoelectrice trebuie sa se prevada si protectie de rezerva la refuzul de declansare a întreruptorului (DRRI). este deconectat din schema centralei: .întreruptorul de la bornele generatorului. cu întreruptor între generator si transformator ridicator. Sistemele de protectie ale echipamentelor electrice ale centralei termoelectrice trebuie sa corespunda cerintelor generale de sensibilitate. selectivitate. protectii de rezerva locala si DRRI. în caz de avarie. sau o comutare în circuitele electronice. în cazul generatoarelor cuplate direct la bare colectoare si a generatoarelor cuplate în schema bloc. . DRRI comanda declansarea întreruptorilor liniilor conectate pe barele colectoare de la aceasta tensiune. care poate fi întreruptorul de dezexcitare rapida (ADR). împreuna cu transformatorul coborâtor al serviciilor proprii. amplasat fie local pe platforma centralei sau la distanta pe platforma unei statii a sistemului (în cazul blocului transformator-linie). constituie un ansamblu cu siguranta de functionare marita Protectia DRRI realizeaza: • la refuzul de declansare al întreruptorului de la bornele generatorului.întreruptorul de la tensiunea superioara a transformatorului ridicator al blocului. .Fiecare zona de protectie este delimitata de întreruptoare prin care respectivul echipament. • întreruptoarele elementelor de servicii proprii prin care acestea se cupleaza la barele colectoare la tensiunea serviciilor proprii. DRRI comanda declansarea întreruptoarelor de la tensiunea superioara a transformatorului de bloc si de la tensiunea inferioara a transformatorului coborâtor de servicii proprii de bloc. • echipamentul destinat întreruperii câmpului/dezexcitarii.

sa asigure un grad satisfacator de protectie a elementelor principale ale blocului si asigurarea posibilitatii retragerii din servicii a fiecarei grupe în mod individual.• la refuzul de declansare al întreruptorului de la tensiunea inferioara a transformatorului coborâtor conectat în derivatia blocului. blocul ramânând în functiune. La grupurile termoenergetice moderne pentru reglarea turatiei si puterii active produse sunt utilizate regulatoare electrohidraulice rapide (REH) ce actioneaza asupra ventilelor de reglaj ale corpurilor de inalta si . frecventa se micsoreaza. Daca puterea activa produsa este mai slaba viteza coboara. • alimentarea cu curent continuu operativ a fiecarui sistem de protectie sa se faca de la surse diferite sau macar de la plecari diferite de la bornele unei surse unice. astfel încât fiecare. DRRI comanda declansarea întreruptorului de la tensiunea superioara a transformatorului ridicator al blocului si dezexcitarea generatorului. eventual aceste operatii pot fi automatizate si repetate la intervale de timp scurte (de exemplu zilnic). bobinele de declansare ale dispozitivului de actionare a întreruptorului. singura. puterile activa si reactiva debitate de generator trebuie sa fie corelate cu puterile consumatorilor. cablajele între aceste echipamente). în vederea testarii acestuia. daca puterea activa generata este prea mare. Pentru a mentine frecventa la valoarea nominala trebuie sa se mareasca debitul de abur admis in turbina (puterea mecanica).Reglarea automata a tensiunii si a frecventei : Considerand cazul unui generator ce alimenteaza singur o retea. Invers. • circuitele de declansare (relee intermediare de iesire care grupeaza comenzile de declansare de la grupe de dispozitive de protectie. viteza va creste si este necesara reducerea debitului de abur. În schemele de protectie este necesar sa se respecte urmatoarele reguli: • alimentarea fiecarui sistem de protectie sa fie asigurata de la transformatoare de masura diferite sau macar de la înfasurarile secundare diferite ale acelorasi transformatoare de masura. sa fie distincte pentru fiecare sistem de protectie • gruparea dispozitivelor de protectie în doua grupe. Este recomandata utilizarea dispozitivelor de protectie de tip numeric dotate cu functii de2 2.

3. Pentru a egaliza cele doua puteri vom fi obligati sa actionam asupra unui numar oarecare de grupuri pentru a restabili frecventa la valoarea nominala. • optimizarea circulatiei puterilor active pe liniile electrice ale sistemului electroenergetic. Ele trebuie sa fie capabile sa mentina turatia grupului chiar si la aruncari de sarcina. Daca puterea totala a centralelor este egala cu puterea ansamblului consumatorilor. Destinatiile reglarii automate a frecventei si a puterii active sunt: • mentinerea valorii frecventei în limitele admise. Dispozitivul de fortare a excitatiei trebuie sa intre în actiune dupa criteriul scaderii tensiunii la bornele generatorului la scaderea sub un prag reglabil (de regula 0.8…0. Dispozitivul de reglare automata a excitatiei trebuie sa permita un reglaj stabil în limitele de variatie a curentului de excitatie de la valoarea minima la valoare maxima admisa. Daca puterea reactiva furnizata de generator este prea scazuta.85 U nom ). acestea determina cresterea sau scaderea frecventei in sistem. Este necesar sa se mareasca curentul de excitatie pentru readucerea tensiunii la valoarea sa normala. frecventa nu variaza. mentinand generatorul in functiune pentru alimentarea serviciilor proprii. Daca intre puterea consumatorilor si cea a centralelor apar diferente. in stator) . Instalatiile de reglare a excitatiei si de fortare a excitatiei se alimenteaza cu tensiune de la transformatoarele de tensiune de la bornele generatorului. In SEN unele centrale sunt alese pentru a participa la reglarea frecventei. Dispozitivul de fortare a excitatiei trebuie sa intre în actiune fara temporizare reglata si sa permita ridicarea curentului de excitatie pâna la valoarea maxima posibila (fortarea excitatiei la valoarea de plafon).medie presiune ale turbinei. Pierderile generatorului sincron : -pierderi Joule (in rotor. Reglajul tensiunii si puterii reactive se face cu regulatoare automate (RAT). tensiunea la bornele generatorului scade. iar altele mentin puterea stabilita prin programul orar ce le-a fost stabilit de Dispeceratul Energetic National (DEN). Toate centralele electrice din SEN functioneaza in paralel si alimenteaza ansamblul tuturor consumatorilor. • repartitia producerii puterii active între centralele electrice si între grupurile generatoare din cadrul fiecarei centrale. Se recomanda limitarea timpului de actiune a fortarii excitatiei.

H 2 este de 14 ori mai mica decat a aerului) -schimbul de caldura se face mult mai bine cu H 2 – schimbul de caldura se face cu atat mai bine cu cat presiunea H 2 este mai ridicata Pentru generatoarele cu hidrogen trebuiesc luate masuri suplimentare de siguranta in ceea ce priveste etansarea circuitului de racire. cu hidrogen (trebuie sa se ia masuri suplimentare de siguranta deoarece amestecul hidrogen/aer este explozibil in domeniul de concentratie de5.-pierderi prin curenti Focault (t. si printr-un circuit de ulei de etansare a carui presiune este superioara presiunii hidrogenului. in special la iesirile arborelui prin mantaua generatorului. De asemenea. induse in tole genereaza curenti ce produc incalzirea tolelor) -pierderi prin hysterezis (variatia magnetizarii tolelor) -pierderi prin ventilatia generatorului (sunt proportionale cu densitatea fluidului de racire) -pierderi prin frecare in lagare -pierderi suplimentare Randamentul generatorului: h= Pu/Pe=Pu/(Pu+p). respectiv golirea generatorului de hidrogen se face prin intermediul unui gaz inert (bioxid de carbon).70% hidrogen) sau cu hidrogen si cu apa (apa de racire circula prin infasurarile statorice).m. Aceasta se realizeaza prin intermediul unor inele de etansare al caror alezaj este usor superior diametrului arborelui. ceea ce complica si mai mult instalatia de racire. trebuie specificat faptul ca umplerea. unde p= pierderi ( h ia valori in jur de 99%) 4.. Avantajele racirii cu hidrogen : -pierderi prin ventilatie mici (sunt proportionale cu densitatea fluidului de racire.e. iar dens. racirea cu hidrogen ramane solutia ideala de racire a generatoarelor sincrone (un generator racit cu hidrogen la presiune putin peste cea atmosferica are o putere cu 25% mai mare decat in cazul in care . Racirea gen. sincron : se poate face cu aer. Cu toate aceste costuri suplimentare. Carcasa generatorului este conceputa in asa fel incat sa reziste la explozii in interiorul generatorului..

Izolarea generatorului se face prin deschiderea intrerupatorului de bloc (ce realizeaza cuplarea gen. datorita remanentei campului magnetic inductor. Modalitati de declansare a grupurilor energetice: Declansarea generatorului sincron al unui grup energetic consta in deschiderea intreruptorului generatorului si actionare automatului de dezexcitare rapida (ADR). astfel incat inchiderea contactelor sa se realizeze chiar in momentul coincidentei fazelor. Sincronizarea generatorului sincron : Pentru o cuplare corecta a generatorului la retea (SEN-Sistemul Energetic National) sunt necesare mai multe conditii : -valoarea eficace a tensiunii generatorului si a retelei sa fie aceeasi -frecventele sa fie aceleasi -sa aiba aceeasi succesiune a fazelor -tensiunile sa fie in faza Cuplarea intreruptorului de bloc se face prin intermediul sincronizatoarelor automate (sau ar trebui sa se faca.suntem in 2005) care actioneaza asupra regulatorului de viteza al turbinei si asupra RAT. 5. 6. Rolul ADR este de a intrerupe alimentarea circuitul rotoric si de a conecta infasurarea rotorica pe o rezistenta de stingere a campului (a carei valoare este de 4…5 ori mai mare decat rezistenta infasurarii rotorice).. comanda de inchidere a intreruptorului fiind data cu un timp bine stabilit inaintea coincidentei fazelor (acest timp se calculeaza in functie de timpul de inchidere al intreruptorului). tensiunea electromotoare indusa ar fi suficient de mare cat sa alimenteze in continuare arcul electric al defectului. la Sistemul Energetic National) si deschiderea intreruptorilor de alimentare a statiilor de 6kV din trafo de servicii proprii... . La majoritatea grupurilor energetice se regaseste schema cu intreruptor pe partea de inalta tensiune (dupa transformatorul de bloc). Daca protectia nu ar comanda si declansarea ADR.ar fi fost racit cu aer. in cazul defectelor interne generator sau in trafo de bloc sau trafo de servicii interne. iar daca se creste pres. la 2 bari puterea va fi cu 50% mai mare). Comanda se da numai in cazul in care avem o valoare suficient de scazuta a acceleratiei.

Defecte tehnologice (in circuitele de racire si etansare generator) . --. • Scurtcircuite polifazate între fazele înfasurarilor statorului • Scurtcircuite între spirele aceleasi faze din înfasurarile statorului • Punere la pamânt în înfasurarile statorului generatorului • Punere la pamânt în înfasurarile rotorului sau a circuitului de excitatie • Pierderea excitatiei ----Defecte exterioare însotite de circulatie a curentului de defect prin generator • Scurtcircuite polifazate exterioare ----Regimuri de functionare anormale • Suprasarcina/supraîncalzirea statorului • Suprasarcina/supratensiunea rotorului • Cresterea tensiunii la bornele generatorului • Frecventa anormala • Iesire din sincronism/cresterea unghiului intern • Functionare în regim de motor --.Generatoarele.nivel maxim2 lichid alternator .lipsa debit apa racire stator .lipsa presiune apa racire stator . în functie de caracteristici. mod de racire si schema de conectare. trebuie sa fie dotate cu sisteme de protectie.presiune diferentiala minima H 2 -ulei . având functii specializate pentru interventie la defecte sau regimuri anormale de functionare.Defecte interne.

!!!!Declansarea generatorului poate fi folosita daca tipul turbinei.conductivitate maxima apa racire stator --.nivel maxim2 colector ulei alternator . . când sistemele de control indica închiderea ventilelor de admisie a aburului în turbina se comanda declansarea întreruptorului generatorului.temperatura max. dezexcitarea generatorului. dupa care.. !!! “Separarea generatorului” este posibila cu conditia ca turbina sa poata raspunde la o aruncare de sarcina. “Declansarea simultana” reprezinta modalitatea de izolare cea mai rapida a generatorului de sistemul energetic si se utilizeaza la defecte interne si la regimuri anormale severe. . daca se doreste pastrarea alimentarii serviciilor proprii. oprirea turbinei prin închiderea ventilelor de admisie a aburului. Aceasta modalitate se utilizeaza pentru separarea generatorului la defecte în sistem. Nu se comanda oprirea turbinei). declansarea întreruptorilor de la tensiunea inferioara a transformatorilor de servicii proprii de bloc . în vederea unei reconectari rapide. În caz contrar trebuie utilizata “Declansarea simultana” • “Declansarea secventiala” (se produce initial declansarea turbinei. se procedeaza la “declansarea simultana”. a cazanului si a sistemelor de reglaj ale acestora permit reducerea rapida a sarcinii turbinei pâna la consumul serviciilor proprii sau la mersul în gol. • “Declansarea generatorului” (se produce declansarea întreruptorului generatorului si dezexcitarea generatorului. Daca aceasta nu este posibila.uzura lagar axial (deplasare axiala) -lipsa presiune ulei ungere Modalitati de actionare a protectiilor generatorului: • “Declansare simultana” (declansarea întreruptorului generatorului. apa racire iesire bare stator .Defecte mecanice: . • “Separarea grupului” (se produce numai declansarea întreruptorului generatorului). alimentate de generatorul protejat si permite o reconectare mai usoara a generatorului dupa lichidarea defectiunii. Aceasta modalitate de actionare se utilizeaza la defecte în sistem.în vederea realizarii mai rapide a conditiilor de AAR pentru alimentarea serviciilor proprii).

Protectia comanda declansarea întreruptorului generatorului. . Declansarea secventiala este utilizata în cazul interventiei protectiilor tehnologice la defecte care îsi au sediul în partea termomecanica a grupului. Toate generatoarele.Protectia diferentiala transversala este protectia de baza la scurtcircuite între spirele aceleasi faze ale înfasurarii statorice. Comanda de declansare generator se va transmite si direct de la releele de puter inversa. Protectiile electrice ale generatorului sincron: . Schema protectiei diferentiale longitudinale a turbogeneratorului trebuie realizata. dezexcitarea generatorului. Aceasta actionare este indicata când declansarea temporizata a întreruptorului fata de oprirea turbinei nu are efecte negative asupra generatorului. In cazul declansarii turbinei generatorul trebuie deconectat prin protectia de putere inversa. indiferent de putere. cât si la duble puneri la pamânt dintre care un punct de defect se afla în zona de protectie.Protectia diferentiala longitudinala functioneaza pe principiul comparatiei curentilor secundari debitati de transformatoarele de curent montate pe partile bornelor de iesire si a bornelor spre nul ale înfasurarilor statorului.urmata de comanda dezexcitarii generatorului). iar al doilea punct de defect se afla în afara acestei zone. În cazul existentei întreruptorului între generator si transformator trebuie prevazute o protectie diferetiala longitudinala separata pentru generator si o protectie diferentiala longitudinala speciala pentru transformator. avand in vedere importanta sesizarii regimului de motor al generatorului sincron. Protectia este alimentata . fie cu trei relee. fara confirmarea inchiderii VIR. cu o temporizare de 10…. initierea protectiei DRRI pentru întreruptorul generatorului si pornirea instalatiei de stingere a incendiului în generator (daca este prevazuta). oprirea turbinei. Protectia diferentiala longitudinala reactioneaza la scurtcircuite trifazate. vor fi echipate cu doua relee de putere inversa cu circuite independente (inclusiv temporizarile) care vor lucra pe principiul 1 din 2. câte unul pentru fiecare faza.Protectia maximala de curent se alimenteaza cu curent de la transformatoarele de curent montate pe legaturile generatorului spre bare si nu se temporizeaza. 7.20 sec. . pe fiecare faza în parte. bifazate si duble puneri la pamânt pe faze diferite în zona cuprinsa între amplasamentele celor doua grupe de transformatoare de curent. Generatorul va fi decuplat de la retea cu confirmarea inchiderii VIR si a existentei regimului de motor (prin releele de putere inversa). fie cu un releu-complex care contine elemente separate de masurare pentru fiecare dintre cele trei faze.

dezexcitarea generatorului. temporizata.. fie de la înfasurarea secundara a unui transformator monofazat a carui înfasurare primara este conectata între neutrul generatorului si pamânt... în scopul separarii tensiunii injectate de tensiunea de excitatie. (0. Exista si variante ale protectiei de punere la pamânt cu injectare de curent alternativ de o frecventa diferita de frecventa generatorului. curentul de actionare reglat al protectiei este de cca.Protectia la punerea la pamânt a circuitului statoric se realizeaza ca o protectie maximala de tensiune omopolara. . Conectarea protectiei la circuitul de excitatie.. declansarea întreruptoarelor de pe partea de tensiune inferioara a transformatoarelor de servicii proprii de bloc. fie de la transformatoarele de tensiune de la bornele generatorului ( înfasurarile secundare conectate în triunghi deschis). .0. Releul de tensiune se alimenteaza. dar trebuie sa fie completate cu protectii maximale de tensiune omopolara.8)*Inom. Protectia trebuie sa fie temporizata pentru a preveni actionari pe durata unor manevre sau a unor procese tranzitorii în retea.6. -Protectia la punere la pamânt în rotor sau în circuitele de excitatie: Variantele uzuale realizeaza injectia unui curent alternativ (de frecventa industriala sau la o frecventa mai mica) sau a unui curent continuu între un pol al înfasurarii rotorului si pamânt (axul generatorului). Protectia la prima punere la pamant poate emite doar semnalizare. ceea ce înseamna ca rezistenta de izolatie fata de pamânt a scazut sub o valoare prescrisa.Temporizarea protectiilor maximale de curent si directionale omopolare este necesara pentru a preveni functionarea gresita a protectiei la scurtcircuite exterioare ca urmare a unor procese tranzitorii. De obicei. iar un releu reactioneaza la cresterea curentului peste valoarea reglata. dar nu este indicat a se functiona in acest regim deoarece la aparitia celei de-a doua puneri la pamant poate conduce la distrugerea rotorului sau a sistemului de excitatie.Protectia maximala de curent omopolar directionala temporizata: Aceasta protectie este adecvata pentru generatoare conectate în retele cu neutrul izolat. La generatoarele mai mari se utilizeaza trafo de curent pe fiecare semiinfasurare statorica si se compara curentii in trei relee de curent reglate la (0. oprirea turbinei.3)*I nom generator. fara întreruptor.gen/2. initierea DRRI a întreruptorului blocului. se face la turbogeneratorul cu excitatrice rotative de curent continuu printr-un condensator.2.o. Protectia turbogeneratoarelor conectate în schema bloc. între generator si transformator actioneaza la: declansarea întreruptorului de pe partea de tensiune înalta a blocului.cu curent de la un transformator de curent montat pe legatura între punctele neutre ale celor doua semiînfasurari trifazate legate fiecare în parte în câte o stea (neutru). .

Protectia de rezerva a turbogeneratoarelor la scurtcircuite polifazate ••• Protectie maximala de curent. realizat de trei relee de tensiune. Aceasta varianta este adecvata în special pentru turbogeneratoare cu puteri nominale mai mici de S nom = 50MVA. pe partea tensiunii superioare a transformatorului blocului. montate pe barele colectoare de la tensiunea superioara a blocului. . Tensiunea de actionare reglata trebuie sa fie mai mica decât valoarea minima a tensiunii în regim normal de functionare a generatorului. . Protectia la a II-a punere la pamant se cupleaza in general dupa aparitia semnalizarii I puneri la pamant si comanda automat declansarea generatorului. Completul de relee maximale de curent actioneaza în schema “SI” cu completele de relee minimale de tensiune. jX). asigurându-se si revenirea la starea de repaus a releelor dupa lichidarea scurtcircuitului.Protectia la pierderea excitatiei: Se recomanda folosirea unei protectii cu releu monofazat de impedanta minima. ••• Protectia maximala de curent cu blocaj de tensiune minima.Turbogeneratorul la care s-a produs semnalizarea trebuie descarcat manual si deconectat de la retea.Curentul de actionare reglat trebuie sa fie mai mare decât valoarea curentului nominal al turbogeneratorului. temporizata. alimentate de la transformatoare de tensiune. Protectia se temporizeaza la valori 2…5 sec. schema protectiei se complecteaza cu un blocaj de tensiune minima. netemporizat. . releele minimale de tensiune trebuie sa fie alimentate de la transformatoarele de tensiune montate la tensiunea bornelor generatorului (tensiunile între faze). temporizata. Daca este nevoie pentru asigurarea sensibilitatii la scurtcircuite. Releele maximale de curent trebuie sa fie alimentate de la transformatoarele de curent montate pe legaturile generatorului la nul. asigurându-se si revenirea la starea de repaus a releelor dupa lichidarea scurtcircuitului. Releele maximale de curent trebuie sa fie alimentate de la transformatoare de curent montate pe legaturile generatorului spre nul. Releul de impedanta se alimenteaza cu curent de la transformatoarele de curent aflate pe legatura la neutru a generatorului si cu tensiune de la transformatoarele de tensiune (înfasurarile secundare conectate în stea) de la bornele generatorului. realizata pe trei faze. care livreaza putere activa în retea si absoarbe putere reactiva din retea (punctul de functionare se plaseaza în cadranul IV al planului R. realizata pe trei faze. astfel încât releul masoara impedanta “vazuta” de la bornele generatorului. protectia poate sesiza regimul de functionare al turbogeneratorului fara excitatie (generator asincron). iar cele doua complete de relee minimale de tensiune actioneaza în schema “SAU”.

Elementul maximal de curent se compune din trei relee de curent alimentate de la transformatoarele de curent montate pe legaturile generatorului spre nul. -Protectia la suprasarcina a înfasurarilor statorului cu curenti trifazati simetrici trebuie realizata cu un singur releu de curent. valoarea impedantei de actionare reglate trebuie sa fie mai mica (desensibilizata) fata de impedanta masurata de protectie în regim de sarcina maxima. cu conditia ca raportul de revenire al releului sa fie minim 95%. suprasarcina nesimetrica. temporizata. în functie de puterea lor nominala si de modul de racire al înfasurarilor statorului.••• Protectia maximala de curent cu blocaj de tensiune combinat. . Temporizarea protectiei se alege mai mare decât temporizarea cea mai mare a restului protectiilor generatorului. De asemenea. Elementul de blocaj de tensiune se compune dintrun releu de tensiune minima. alimentat de la una din tensiunile între faze. ••• Protectia la supratemperatura si suprasarcina a înfasurarilor statorului turbogeneratorului. masurat la transformatoarele de tensiune montate la bornele generatorului. Daca nu se iau masuri speciale. în transformatorul blocului. suprasarcina simetrica. alimentate cu curentii pe faza debitati de TC. Turbogeneratoarele. masurarea impedantei blocului dincolo de transformarea stea-triunghi a transformatorului blocului contine erori. Caracteristica de actionare impedanta-temporizare are de regula o singura treapta a carei impedanta de actionare se regleaza. Releele de impedanta minima masoara impedanta înfasurarilor generatorului de la borne spre nul si impedanta înfasurarilor transformatorului blocului de la bornele de tensiune inferioara spre bornele de tensiune superioara. Valoarea reglata a curentului de actionare se alege de regula egala cu 115%I nom . ••• Protectia de impedanta minima temporizata se realizeaza cu relee de impedante minima trifazate. -Protectia la supratemperatura se realizeaza cu ajutorul senzorilor rezistivi de temperatura si a termocuplelor implantate în generator. dar fara depasirea zonei barelor colectoare la tensiunea superioara. montate pe legaturile generatorului la nul si cu tensiunile între faze prelevate de la transformatoare de tensiune de la bornele generatorului. alimentat de la unul din transformatoarele de curent montate pe legaturile generatorului la neutru. trebuie prevazute cu protectii la supratemperatura. fie pentru acoperirea în întregime a transformatorului ridicator al blocului si a barelor de la tensiunea superioara a blocului. fie pentru acoperirea scurtcircuitelor între faze.

Protectia la suprasarcina înfasurarilor statorului cu curenti nesimetrici.Protectia turbogeneratorului la functionare la frecvente anormale: Protectia este realizata cu un releu de frecventa alimentat cu tensiune de la transformatorul de tensiune de la bornele generatorului. trebuie prevazuta o instalatie de limitare a duratei fortarii excitatiei.Protectia turbogeneratorului la cresterea tensiunii la bornele sale: este realizata cu ajutorul unui releu de tensiune maxima. = 1. pentru ca. Protectia la suprasarcina a curentului rotorului trebuie prevazuta la turbogeneratoare cu puteri egale sau mai mari de S nom = 50 MVA având racire directa a conductoarelor. fie un filtru-releu special pentru protectii la suprasarcina. furnizata de transformatorul de tensiune de la bornele generatorului (altul decât transformatorul de tensiune care alimenteaza regulatorul de tensiune. cu temporizare. montate pe legaturile spre neutru ale generatorului. alimentat cu curenti pe faze (trei sau doua).. ••• Protectia la suprasarcina/supratensiune a înfasurarii rotorului turbogeneratorului. fie unul sau mai multe parti componente ale releului-filtru de curenti de succesiune inversa utilizat la protectia de rezerva la scurtcircuitele polifazate . Protectia este de tip maximal. . Curentul din rotor se aduce la protectie prin intermediul unui sunt sau a unui traductor de curent special care sunt montate în circuitul principal de excitatie. Releul de tensiune este alimentat cu tensiune între faze. În vederea protectiei la suprasarcina a înfasurarii rotorului. Protectia nu este temporizata. cu functionare independenta de frecventa tensiunii de alimentare. respectiv la atingerea valorii U act. monofazat. Protectia la suprasarcina a rotorului trebuie sa actioneze la: scaderea curentului de excitatie la valori prestabilite corespunzând valorii admisibile nominale sau mai mici. Protectia trebuie sa demareze la depasirea cu 5% a valorii nominale a curentului rotorului. declansarea întreruptorului generatorului. Temporizarea protectiei este independenta de valoarea frecventei masurata. Protectia se realizeaza cu un filtru-releu de curent de succesiune simetrica inversa. initierea functiei DRRI pentru întreruptorul respectiv. în cazul unui defect. De regula se . R rotor este rezistenta rotorului la temperatura maxima admisa de constructorul generatorului). Poate fi folosit. . dezexcitarea generatorului. având un raport de revenire apropiat de 1. debitati de transformatoarele de curent. R rotor (unde I rotor este curentul nominal al rotorului. sa nu fie indisponibile simultan si regulatorul de tensiune si protectia la tensiune maxima).5I rotor . Criteriul de sesizare a suprasarcinii poate fi valoarea curentului din înfasurarea rotorului – varianta se practica la turbogeneratoare cu puteri egale si mai mari de S nom = 150 MVA.

ambele având actionari identice si independente (dupa principiul “unul din doi”). Se pot utiliza mai multe variante ale acestei protectii: a) Protectia cu releu de impedanta. Protectia trebuie sa intervina la întreruperea admisiei aburului în turbina. si la turbogeneratoarele conectate în schema bloc. se prevede ca protectie a blocurilor generatortransformator. aflate la tensiunea bornelor. Releul masoara impedanta rezultata din raportul dintre tensiune si curent. trebuie prevazute doua protectii la functionare în regim de motor. furnizata de transformatorul de tensiune de la bornele generatorului. cu excitatie) se recomanda sa fie prevazuta la turbogeneratoare cu puteri mai mari de 100 MVA. La turbogeneratoarele conectate în schema bloc. protectia comanda declansarea întreruptorului de la partea de tensiune superioara a blocului. dupa numarul de inversari ale sensului de circulatie a puterii active (dinspre sau înspre bloc). b) Protectie cu relee de putere. Aceasta protectie trebuie prevazuta la turbogeneratoare cu puteri nominale egale sau mai mari de S nom = 30 MVA. care este alimentat cu curentul unei faze. . de pe partea de tensiune superioara a blocului. având misiunea sa controleze închiderea completa a ventilelor de admisie si a clapetelor de pe prizele de abur (la turbinele de termoficare) în . . alimentate de la transformatoare de curent si de tensiune diferite. La turbogeneratoarele conectate direct la barele colectoare. În ambele cazuri trebuie initiata functia DRRI pentru întreruptoarele respective.Protectia la functionarea grupului în regim de motor sincron. alimentate cu curent si tensiune. cu întreruptor între generator si transformatorul blocului. Protectia sesizeaza aparitia unor oscilatii asincrone ale generatorului. De regula. furnizat de un transformator de curent. protectia comanda declansarea întreruptorului generatorului.Protectia la iesirea din sincronism a turbogeneratorului/cresterea unghiului intern (functionarea în regim asincron. din motive de redundanta. fara întreruptor între generator si transformator.foloseste o singura treapta minima frecventa-temporizare. amplasat pe legaturile bornelor de iesire ale generatorului spre transformatorul ridicator si tensiunea aceleasi faze.

directionat la sensul de circulatie al puterii active din sistem spre generator (releu de întoarcere de putere).timp ce grupul este conectat la sistem. 3) închiderea ventilelor semnalizata de contactele de sfârsit de cursa aale acestora. 6) comanda de dezexcitare a grupului. În situatia creata astfel. reglabila în domeniul 0. Protectia de întoarecere de putere actioneaza în cadrul declansarii secventiale cu temporizarea treptei I. de aceea se recomanda alimentarea releului (releelor) de putere de la înfasurarile secundare destinate aparatelor de masura. data fiind valoarea mica a pragului de actionare necesar si sa aibe o precizie ridicata a domeniului unghiului de faza al caracteristicii de actionare.5…5s (interval de timp în care se accepta deliberat .turbina-generator se compune din urmatoarele etape succesive: 1) initierea declansarii secventiale. drept consecinta trecerea grupului în regim de motor sincron verificata prin actionarea releului de întoarecere a puterii active. absorbind din sistemul electroenergetic putere activa necesara antrenarii agregatului turbina-generator (circa 1…3% P nom ) si livrând în sistem putere reactiva (la valoarea la care era încarcat în regimul anterior aparitiei acestui defect). Releul de putere folosit trebuie sa fie foarte sensibil. 5) comanda de deconectare de la retea a generatorului. initiata dupa declansarea întreruptorului. tinând seama ca puterea aparenta masurata contine o componenta scazuta de putere activa si o componenta mare de putere reactiva. 2) comanda de închidere a ventilelor de admisie a aburului în turbina. iar excitatia este la nivelul normal. turbogeneratorul trece în regim de functionare de motor sincron. Protectia are doua temporizari si eventual o functie de temporizare integratoare care corespund celor trei situatii distincte în care trebuie sa intervina: a) La oprirea intentionata a turbinei sau la declansarea turbinei comandata de o protectie a echipamentelor termomecanice (care reactioneaza la un defect la lichidarea caruia nu este necesara declansarea imediata a generatorului) se procedeaza la o declansare secventiala. Puterea de actionare reglata a protectiei trebuie sa aibe o valoare de circa jumatate din valoarea puterii active absorbite de grup în regimul de functionare considerat. Aceleasi conditii de precizie trebuie îndeplinite si de transformatorul de curent si de tensiune. efectuata cu temporizarea reglata a protectiei la întoarecerea puterii active. Declansarea secventiala a agregatului (cazan). Protectia este formata dintr-un releu de putere activa (monofazat sau trifazat). 4) închiderea completa a admisiei aburului si.

pentru întreruptorul de la tensiunea superioara a blocului si pentru întreruptoarele de la tensiunea inferioara a transformatoarelor de servicii proprii de bloc. -Protectia la refuzul de declansare a întreruptorului (DRRI). însotite de nefunctionarea contactelor de sfârsit de cursa ale ventilelor. În acest scop releul de putere actioneaza un dispozitiv de temporizare integrator care permite totalizarea duratelor de timp succesive. Actionarea protectiei in cazurile b) si c) trebuie sa comande oprirea turbinei (!!!). Protectia actioneaza dupa un timp total care se regleaza aproximativ la aceeasi valoare cu aceea a treptei II. Declansarea este conditionata de pozitia “închis” a contactelor auxiliare ale ventilului de închidere rapida (VIR). Schema protectiei DRRI contine: a) un releu de timp care masoara durata persistentei comenzii de declansare de la protectia care initializeaza aceasta protectie. reglabila în domeniul 5…30s. Protectia este initiata de fiecare protectie a generatorului. c) Se admite utilizarea acestei protectii si pentru actionarea la oscilatii de putere între generator si sistem. declansarea întreruptorilor de la tensiunea inferioara a transformatoarelor de servicii interne de bloc.functionarea în regim de motor). initierea functiei DRRI a întreruptoarelor respective. Valoarea reglata a acestei temporizari trebuie sa fie mai mare decât timpul de declansare al întreruptorului respectiv adunat cu timpul de revenire al protectiei initializatoare la pozitia de repaus. . a transformatorului ridicator al blocului si a transformatoarelor coborâtoare de servicii proprii de bloc. dezexcitarea generatorului. b)În cazul opririi admisiei aburului în turbina din alte motive decât actionarea unor protectii tehnologice sau în cazul unei declansari secventiale comandate corect. corespunzatoare actionarilor releului de putere în procesul de oscilatii. Valoarea reglata a temporizarii treptei II se alege mai mare decât perioada Asteptata a oscilatiilor de putere între generator si sistemul electroenergetic cu schimbari succesive ale sensului de circulatie al puterii active si care sunt sesizate de releul de întoarcere de putere. indiferent de puterea nominala a generatorului/blocului. cu temporizarea treptei II. declansarea întreruptorului generatorului (blocului). se impune actionarea protectiei la întoarcerea puterii active ca protectie de rezerva. Protectiile la refuz de declansare trebuie prevazuta pentru întreruptorul de la tensiunile bornelor generatorului.

• în cazul generatorului conectat în schema bloc cu întreruptor între generator si transformator – declansarea întreruptorului de la tensiunea superioara a blocului. al transformatorului ridicator al blocului.b) starea închisa a contactelor n. d. • în cazul generatorului conectat în schema bloc fara întreruptor între generator si transformator – declansarea întreruptorilor conectati pe bara la tensiune superioara a blocului. Schema DRRI actioneaza în prezent cumulata a cel putin unuia din criteriile b) sau c) (în schema SAU) si a contactului final al releului de timp a) (în schema SI) si comanda: • în cazul generatorului conectat direct la bara colectoare – declansarea tuturor întreruptoarelor surselor de putere conectate la bara respectiva. al întreruptorului supravegheat care atesta starea nedeclansata a acestuia. ale unor relee de curent alimentate pe cele trei faze ale transformatoarelor de curent dupa caz din circuitul generatorului. Se recomanda ca schema DRRI sa comande netemporizat o noua declansare (autoactionare) a întreruptorului supravegheat. . respectiv al transformatoarelor coborâtoare de servicii proprii de bloc care atesta circulatia de curent prin circuitul neîntrerupt ca urmare a refuzului de declansare al întreruptorului supravegheat (aceste relee trebuie sa fie reglate la valoarea minima a curentului circuitului si sa aibe timp de revenire scurt. c) starea închisa a unui contact auxiliar n. d.

.

o. 755 01 VSETIN [Republica Cehă] UMEB 061328 BUCURESTI [România] Schorch Norge AS 6083 GJERDSVIKA [Norvegia] G. TERMENUL « BRUSHLESS » . Srl TES VSETÍN. 58-241 PILAWA DOLNA Firma Wielobranżowa [Polonia] AS EL-TRADE 0484 OSLO [Norvegia] Weg Scandinavia AB 43442 KUNGSBACKA [Suedia] DUBAI UAE [Emiratele Arabe Global Parts Enterprises L. s.r.GENERATOARE FARA PERII Furnizori principali (disponibili cu Adresa profil de companie complet) GMC Elektro AS 4007 STAVANGER [Norvegia] IPSWICH IP6 8NH [Marea Aries Power Solutions Ltd Britanie] Metro Exporters Pvt Ltd CHANDIGARH 160017 [India] Leroy-Somer 16000 ANGOULEME [Franţa] BSA International Exports AGRA 282006 [India] 19360 MALEMORT SUR LMB SAS CORREZE [Franţa] Kaushal Industries AGRA 282006 [India] Hero Exports NEW DELHI 110020 [India] Precilec 89000 AUXERRE [Franţa] LARNE BT40 1EJ [Marea FG Wilson (Engineering) Ltd Britanie] MOSCOW 111395 [Federaţia "ECONIKA-Techno" Rusă] Badek Ekonomiczne Spawanie.C.F. Unite] Soar Technology (Pvt) Ltd WELISARA [Sri Lanka] INTERNATIONAL POWER 20090 ASSAGO MI [Italia] SUPPLIER.L.

se face magnetul permanent partea rotativa a motorului si se pun infasurarile pe polii statorului. dar capacitatea de comutare a dispozitivelor fara contact este foarte limitata. Un motor pas cu pas este un dispozitiv fara perii. intr-o aplicatie cu servou. se foloseste un amplificator electronic sau driver. H. motorul pas cu pas poate forma baza servo motorului brushless. Prin comutator si perii inversarea curentului se face automat si rotorul continua sa se invarta in aceeasi directie. Totusi. precum un motor de inductie de curent alternativ (de fapt. Mai este necesar un mijloc de inversare a curentului automat. care poate fi folosit si pentru comutatia ca raspuns . precum cel din figura de mai jos. In alte cuvinte. In catagoria motoarelor brushless exista doua tipuri de baza de motoare : trapezoidal si sinusoidal. iar motorul sinusoidal seamana putin cu motorul asincron de curent alternativ. Motorul trapezoidal este de fapt un servou brushless de curent continuu. Pentru a explica diferenta intre acestea trebuie urmarita evolutia motorului brushless. asa numitul motor brushless a fost proiectat sa aiba o performanta similara cu cea a motorului de curent continuu cu perii. In figura este reprezentat un motor cu perii de curent continuu. fara limitarile impuse de un comutator mecanic. Totusi. Aceasta se poate realiza intorcand motorul pe dos. In mod evident aceasta solutie cu un comutator mecanic nu este satisfacatoare. deseori numit un servo hibrid). FUNCTIONAREA MOTOARELOR BRUSHLESS Pentru a transforma motorul de mai sus intr-unul brushless trebuie eliminate infasurarile de pe rotor.Termenul “brushless” a devenit acceptat ca referitor la un anumit tip de servo motor.

cu un numar de poli ai statorului in crestere corespondenta. (figura urmatoare) Curentul din circuitul extern trebuie inversat la pozitii definite ale rotorului. caracteristica va fi sinusoidala. Se doreste reproducerea acestei situatii la motorul brushless . si este zero atunci cand se trece prin punctul de comutatie. deci trebuie facut un compromis. totusi. astfel incat variatia de cuplu rezultata este foarte mica. aceasta ar necesita un numar mare de bobine distribuite in jurul statorului. dar fiecare bobina ar necesita propriul sau circuit de comanda . deci motorul este de fapt condus de un curent alternativ. Aceasta poate fi fezabil. ceea ce nu se poate. In acest mod contributia principala la cuplu este facuta de o bobina care opereaza aproape de pozitia de cuplu maxim. De fapt. un rotor constand doar intr-o singura bobina va exercita o variatie mare de cuplu in timp ce se roteste. Exista de asemenea un efect de mediere produs de curentul ce percurge si celelalte bobine. Motorul din figura este unul cu doi poli si trei faze. Intorcandu-ne la motorul conventional cu perii.la semnale de semnal slab furnizate de un senzor optic sau cu efect hall. Un motor practic de curent continuu are un numar mare de bobine pe rotor. cu cuplul maxim produs atunci cand campul rotorului este la unghiul potrivit fata de campul statorului. Acesta nu mareste numarul de faze . fiecare conectata nu doar la perechea sa de segmente de comutare.fiecare faza avand cotiturile sale distribuiteintre cativa poli ai statorului. Rotorul are de obicei patru sau sase poli. cat si la celelalte bobine. . Un motor tipic brushless are doua sau trei seturi de bobine sau faze.

. CMG este singurul motor brushless din clasa sa de performante care poate fi operat in paralel. pentru a suporta rotatia continua. comutatorul converteste curentul continuu intr-un camp magnetic rotitor.devin disponibile pe scara larga. inclusiv un controler de curent continuu. Aplicatii precum unitati de putere hidraulice. in timp ce motoarele CMG Silicon Series folosesc unul electronic. Aceasta inseamna ca mai multe motoare pot fi alimentate de la aceeasi sursa de current si tensiune. strartere/alternatoare integrate. TOATE AVANTAJELE UNUI MOTOR BRUSHLESS SI SIMPLITATEA UNUI MOTOR DE CURENT CONTINUU 1. Functionare Motoarele conventionale de curent continuu folosesc un comutator mecanic.Cuplul maxim este produs atunci cand campurile rotorului si al statorului se afla la 90° unul fata de altul. In plus. Odata cu aparitia acestui progres tehnologic. eficienta si densitate de putere devin disponibile la costuri reduse de operare si intretinere. vehicule hibride mici. In contrast cu motoarele de curent continuu tipice. datorita sursei si controlului directional incorporate. Limitand numarul de faze la trei inseamna ca se poate creste campul statorului in multipli de 60° . contactorii si releele sunt de asemenea eliminate. I. ce erau inainte prea complexe si prea scumpe -acesibile doar in industria aerospatiala si pe platforme militare. cu tensiune scazuta si altele. si in plus mareste avantajele unui motor brushless fara a se folosi un amplificator. Totusi solutia cu comutator electronic are avantajele unei constructii si operari solide. Astfel pentru a genera un cuplu constant trebuie mentinut campul statorului la 90° inaintea rotorului. noi niveluri de performanta. In ambele cazuri.

Rotorul este facut din bare de otel taiate cu precizie si are 12 magneti neodimium-fier-bor (NdFeB) de mare temperatura (180°) montati pe circumferinta.Materiale si constructie Statorul este facut din bare laminate din otel de 0.5 9 10 9 10 95% 95% 95% 95% 95% . fluidizate si legate cu sarma de cupru izolata. care sunt adunate. Exceptie fac motoarele care folosesc constructia SolidSlot™(vezi imaginea).355mm.2. Cateva caracteristici ale unui astfel de motor : CMG 03-12 Vcc 06-24 Vcc 06-48 Vcc 13-24 Vcc 13-48 Vcc Curent (A) 400 400 220 400 220 Viteza(rpm) Cuplu(Nm) Putere(kW) Eficienta 3500 3500 6800 1800 3400 12 24 13 49 27 4. Magnetii sunt prinsi cu o banda de otel inoxidabil iar rotorul este echilibrat inainte de asamblare. care are bare trapezoidale de cupru inserate in centrul statorului.

periile stationare vin in contact cu diferite sectiuni ale comutatorului rotitor. Controlerul contine o serie de dispozitive . periile iau contact mecanic cu un set de contacte electrice de pe rotor (numite comutator). Intr-un motor conventional (cu perii) de curent continuu. are toti polii pe stator si un miez magnetic pe rotor. Controlerul face aceeasi distributie de putere ca la un motor de curent continuu cu perii. formand un circuit electric intre sursa de curent continuu si armaturile infasurarii bobinelor. fiecare comutand in ordine.J. care poate avea mai multi poli pe stator  Motorul cu reluctanta. asa incat puterea electrica curge intotdeauna catre infasurarea armaturii cea mai aproape de statorul fix (magnet permanent). MOTORUL ELECTRIC DE CURENT CONINUU BRUSHLESS(BLDC) BLDC este un motor electric sincron de curent alternativ care din perspectiva modelarii seamana mult cu un motor de curent continuu. deoarece cele doua motoare sunt complet diferite. Uneori diferenta este explicata prin sistemul de comutatie controlat electronic. ce are trei conexiuni electrice  Motor pas cu pas. desi aceasta exprimare este inselatoare. Comutatorul si sistemul de perii formeaza un set de comutatoare electrice. Exista trei subtipuri :  Motorul sincron de curent alternativ trifazat. dar fara a folosi un sistem comutator/perii. sistemul de perii/comutator este inlocuit cu un controler electronic intelegent. Pe masura ce armatura se roteste in jurul axului. Intr-un motor BLDC. fata de un sistem mecanic de comutatie.

magnetii permanenti sunt montati pe rotor. bobinele statorului formeaza centrul motorului. Unele modele folosesc senzori cu efect Hall pentru a masura direct pozitia rotorului. in timp ce magnetii permanenti se invart pe un rotor ce inconjoara centrul.electronice MOSFET care conduc puterea de current continuu mare. Motoarele BLDC pot fi construite in doua configuratii fizice diferite: cea conventionala. bobinele statorului inconjurand rotorul iar cea de-a doua in care relatia radiala intre infasurari si magneti este inversata. are nevoie de mijloace de determinare a pozitiei/orientarii rotorului. . si un microcontroler care orchestreaza temporizarea curentilor rapid schimbatori. Deoarece controlerul trebuie sa urmareasca rotorul. relativ la infasurarile statorului.

BIBLIOGRAFIE 1.I.kompass.Dr.allegromicro.Masini electrice Autori: -Conf.com -www.ecycle.www.Dr.electroputere. Nicolae Golan -S.. wikipedia.ro -www.com -www. Constantin Ghita -Ing.com -www. Mihai Cristelecan 2.com .Ing.Ing.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful