Asediul Vienei (1683) i urmrile sale.

Pacea de la Karlowitz (1699) (1683 - 1699)

Asediul Vienei (1683) este rezultatul relansrii rzboiului antihabsburgic de ctre Imperiul Otoman sub impulsul unui mare-vizir din dinastia albanez Koprulu - Kara Mustafa.

Asediul Vienei, 1683. Trupele romne se afl n partea de sus a gravurii, lng castelul Schonbrunn. Armatei turceti au trebuit s se alture n sil i domnii rii Romneti i Moldovei, erban Cantacuzino i Gheorghe Duca. Ajutai de poloni n frunte cu regele Jan Sobieski, austriecii nfrng turcii la Kahlenberg, care sunt nevoii s se retrag la Viena. n urma unei largi aliane antiotomane dintre austrieci, poloni, veneieni i mai trziu rui pornete o ampl contraofensiv care va dura 16 ani i care se va solda cu nfrngerea Otomanilor i semnarea pcii de la Karlowitz (Sremski Karlovici) la 1699.

Gheorghe Duca, domn al Moldovei

erban Cantacuzino, domn al Munteniei

Steagul de lupt a lui erban Cantacuzino

Victoria coaliiei antiotomane a generat modificri politice majore n Europa Central i Rsritean i a afectat inclusiv Serbia i Principatele romneti. Negociatorul principal al pcii de la Karlowitz a fost marele-dragoman al Porii - Alexandru Mavrocordat. Acesta reuete s-i conving pe imperiali c turcii vor pace iar pe turci c imperialii vor pace. Semnarea Pcii de la Karlowitz a avut consecine dezastruoase pentru Turci: 1. Veneia pstreaz Moreea (Peloponez) i o parte din coasta dalmat; 2. Polonia ia Pocuia i o parte din Ucraina; 3. Imperiul Rus ia Azovul; 4. Imperiul Austriac capt toat Ungaria, Slovenia i o parte din Croaia i din Serbia, n ntregime Transilvania.

Negocierea tratatului de pace de la Karlowitz (Sremski Karlovici), 1699 n aceste condiii se produce instaurarea dominaiei Habsburgice (austrieci) n Transilvania, fost stat autonom sub sureranitate turceasc. De acum noul "stpn" e la Viena. Prin alternarea dialogului diplomatic cu presiunea armaei imperiale, austriecii impun recunoaterea proteciei imperiale n Transilvania i domnia ereditar a principelui Apafi. Ulterior a avut loc aducerea romnilor ortodoci sub obediena papei, orchestrat de mpratul Leopold al Austriei. Dup 3 ani de negocieri cu mitropolitul Atanasie a Transilvaniei s-a ajuns la 1701 acceptarea de ctre Biserica romn din Transilvania a punctelor Sinodului de la Florena (1439) n schimbul unor privilegii egale cu preoii catolici.