PARTICULARITAI DE NGRIJIRE A BOLNAVILOR CU HEPATIT ACUT VIRAL DE TIP A

CUPRINS

Capitolul I - Prefat1.Introducere....................pag. 2 2.Scop si motivatie.................pag. 5

Capitolul II - Prezentare general 1.Notiuni de anatomie a ficatului...........................................pag. 7 2.Definitie...............................................................................pag. 3.Etiologie si epidemiologie...................................................pag. 4.Conditii faorizante...............................................................pag. 5.Diagnostic........................................................................... pag. 6.Evolutie si prognostic..........................................................pag. 7.Tratament............................................................................ pag. 8.Masuri de profilaxie si combatere...................................... pag.

Capitolul III -

1.Rolul asistentului n ngrijirea bolnavului ce sufere de HVA................. 2.Metode si mijloace de lucru............................................... 3.Prezentare de caz 1............................................................ 4.Prezentare de caz 2............................................................

Concluzii......................................................................................... Bibliografie..................................................................................... Anexe..............................................................................................

CAPITOLUL I PREFATA 1.INTRODUCERE Hepatita virala A este o boal infectioasa provocata de virusul acut ficatul. hepatic A care afecteaz

Termenul Hepatiata A a fost propus in anul 1947,dar a fost adoptat in 1973,pan atunci folosinduse termenele de :hepatit infectioas,icter infectios,epatita epidemic (deoarece apare n focare epidemice sau epidemii mai ales la copii),icter epidemic.

Inca din secolul al-XVIII-lea si al-XIX-lea au fost observate icterele folosite cu caracter epidemic,in timpul razboaielor,denumite boala militar sau ,,icter soldatesc''.In cursul celui de al-II-lea rzboi mondial,hepatita epidemic a provocat o adevrat pandemie. Hepatita A este o boal provocat de virusul hepatic A,ARN virus,clasificat prin enterovirusi,familia PICONAVIRIDAE. Virusul hepatic A este un virus de foarte mici dimensiuni (27-35 nanometri),mai rezistent in natura det alti virusi. Virusul rezist la solutii dezinfectante(alcool,eter,clorofarm) inclusiv clorinarea obisnuit a apei.Acesta este inactivat prin fierbere in 5 minute,prin autoclavare intr-un minut iar prin clorinare intens in 30 de minunte. Hepatita A este cea mai cunoscut forma de hepatit afectnd n special copii si adulti tineri,cu incident sczut toamna si iarna sau sub form de epidemii la 10-15 ani. Hepatita A este prezent pe toate continentele si n toate trile fiind inegal rspndit chiar si n aceasi tar.Fregventa imbolnavirii poate fi de 1/100.000 de locuitori/an n trile cu o igien social ridicat si de 1000/100.000 de locuitori/an in trile lumii a-III-a.n Europa media este de 250/100.000 de locuitori/an. Raspandirea real a hepatitei A este totusi greu de apreciat datorit lipsei programelor globale de nregistrare a mbolnavirilor. Din studii epidemiologice rezult c indivizii peste 60 de ani prezint anticorpi specifici,ntr-un procent de 90%,semne c au trecut prin boala aparent sau inaparent. Cauzele rspandirii hepatitei sunt conditiile sanitar-igienice din cadrul locuintelor sau ntreprinderilor,organizatiilor dar nu n ultimul rnd lipsa igienei personale.Tot printre cauze putem aminti :migrarea necontrolat a populatiei si nerespectarea pstrrii si pregtirii alimentelor. Alte ci de transmitere a infectiei hepatitei A pot fi cea parental,sexual sau vertical(mam-copil),acestea sunt totusi att de rare ca in epidemiologia practic sunt ignorate. Cresterea frecventei mbolnvirilor ncepe n iulie-august,devine maxim n octombrienoiembrire si scade primavera. Copii au o sensibilitate ridicat pentru hepatita A aceeasta fiind deseori numit si boala ''mainilor murdare''. Hepatita A duce la deces in 0,05-1%,cauza principal fiind hepatita A-................................................................................................ acuta a ficatului.

2.SCOP sI MOTIVAIE

Lucrarea de fat isi propune s trateze particularittile de ngrijire a bolnavilor cu HVA si a fost conceput avand n vedere c aceast boal a fost una dintre cauzele nsemnate ale morbidittii n secolul XX. Cea mai important metod de aprare pe care o avem la ndemn este prevenirea mbolnvirii iar in acest proces rolul educatiei igienico-sanitare este extrem de important. Important este deci n primul rnd cunoasterea cilor si modalittilor de transmitere a bolii,stiind c si n HVA ca si n celelalte boli prevenirea este mult mai usoar si mai putin costisitoare dect tratarea ei Astzi nu se mai vorbeste de o singur hepatit,ci de un grup de mbolnaviri similare de etiologii deferite,dar cu un tablou clinic mult asemnator,neputnd fi diferentiate prin mijloace clinice. Bolile infectioase merit un interes permanent deoarece,orice relaxare n acest domeniu se rzbun cu sigurant,asa cum s-a putut observa att n nia ct si n restul lumii.

CAPITOLUL II

1.NOIUNI DE ANATOMIE ALE FICATULUI Ficatul este cea mai mare glanda anex a tubului digestiv.Este situat n etajul supramezocolic,n partea dreapt,sub diafragm,deasupra colonului transversal la dreapta stomacului.Are o consistent ferm si o culoare brum.Are forma unui ovoid tiat oblic,avnd 28 cm. n sens transversal si 16 cm. In sens antero posterior. Ficatul are o fata superioar,una inferioar,o marine inferioar si una posterioar mai lat.

La exterior ficatul este scoperit de peritoneul visceral.Sub peritoneul visceral se afl capsula fibroas a ficatului,de unde pleac septuri conjunctivo-vasculare,care ptrund parenchimul hepatic delimitnd lobulii hepatici(unitatile anatomice si functionale ale ficatului-acestia fiind vizibili cu ochiul liber) Lobul hepatic este format din cellule hepatice(hepatocite),din capilare sinusoidale,din vena centrolobular spre care converg sinusoidelesi din caniculele biliare intralobulare. Celulele hepatice sunt dispuse in spatiu sub forma unor plci sau lame,formate dintrun singur rand de celule.n ame se formeaz caviculele biliare intralobulare.Celulele hepatice,hepatocitele,sunt relativ mari,de form poliedric si apar pe sectiune sub aspect poligonal. Celula hepatica poate s isi verse secretia fie n caniculele biliare fie(secretie exocrin) fie in sinusoide(secretie endocrin). Cile biliare sunt conducte prin care bila,secretat continuu de celulele hepatice,ajunge in duoden,ns numai atunci cnd ajung aici produsii digestiei gastrice.Cile biliare prezint dou parti:una intrahepatic,alta extrahepatic. Cile biliare extrahepatice cuprind un canal principal(canalul hepatocoledoc) si un aparat divericular(format din vezica biliar si canalul cistic). Canalul hepatic comun se formeaz din unirea,la nivelul hilului,a celor dou canale hepatice,stng si drept. Vezica biliar(colecistul) este un rezervor n care se depoziteaz bila n perioadele interdigestive.Vezica biliar este situat pe fata visceral a ficatului,are form de par,cu lungimea de 8-10 cm si latimea de 4 cm.Capacotatea ei este de 50-60 cm cubi. Ficatul are functie biliar(biligeneza),functie metabolic,functie hematopoietica,functie antitoxic si functie de termoreglare. 2.DEFINIE Hepatita epidemic este o boal infectioas transmisibil,aprnd spontan sub forma epidemic sau chiar pandemic. Aceasta este provocat de un virus filtrabil specific,care este introdus in organism pe cale digestiv sau accidental,pe cale parenteral provocnd o mbolnvire general a organismului si n mod deosebit parenchinului hepatic.Boala se manifest prin smne de infectie general si prin simptome digestive si hepatice nsotite sau nu de icter.

3.ETIOLOGIE sI EPIDEMIOLOGIE Hepatita viral A este provocat de un eterovirus(HVA) cu transmitere fecal-oral sau pe cale digestiv. De regul contagiunea se face si indirect,n conditiile unor deficiente de igien personal,comunal si alimentar. Rezistenta virusului fiind mare n mediul extern,se aplic intensa circulatie a virusului hepatitei A,care duce la o morbiditate mult mai mare dect arat cazurile icterice,mai ales n colectivitatile scolare.Se realizeaz imunizare natural,de cele mai multe ori acut,care creste cu vrsta. Eliminarea fecal a virusului dureaz de obicei o sptamn nainte de debutul icterului si o sptmn dup.Infectia cu virus A confer imunitate neexistnd purttori cronici de virus A. 4.CONDIII FAVORIZANTE Factorii care favorizeaz mbolnvirea si predispun la o evolutie mai grea a bolii sunt urmtorii: a) varsta-Hepatita apare cel mai fregvent la copii la care din fericire,evolutia este mai usoar.Exist o singur exceptie :sugarii fac de regul o hepatit mai grav si de aceea copilul mic dace o form mai sever de hepatit,la fel ca si persoanele mai nvrst. b) Factorii predispozanti si agravanti : -> persoanele mai expuse s fac hepatita sunt cei care fac abateri frecvente de la regulile elementare de igien(personala si alimentar). -> cei care se hrnesc unilateral sau insuficient. -> persoanele obeze,care se alimenteaz n exces,si care au de regul un ficat sufocat de grsimi cu slab rezistent la mbolnvire.Acestia sunt predispusi la o evolutie mai grea a bolii. -> cei care suferra de boli de stomac si intestin ;care se nutresc insuficient cu diete sarace in factori nutritivi. -> persoanele care abuzeaza de conserve,de mncruri complicat preparate(sosuri,condimente,grsimi prjite),ca si cei care nu consum alimente

proaspete(fructe si zarzavaturi bogate in vitamine) sunt predispusi s fac hepatita cu form mai dificil. 5.DIAGNOSTIC

A.DIAGNOSTIC CLINIC Incubatia dureaz ntre 14 si 24 de zile,fiind n medie 21-35 de zile ;se caracterizeaz prin prezenta virusului n scaun si prin contagiezitate crescut n a doua jumtate a perioadei. Peroada prodromal (preicteric) dureaz 1-10 zile si este dominat de manifestri generale de tip infectios si tulburri digestive care se amendeaz odat cu instalarea icterului.Desi,simptomatologia perioadei prodromale este polimorf se descriu urmtoarele forme de debut in hepatita viral A : 1. dubut pseudogripal :febr,mialgii,catar al cilor respiratorii superioare,ce fac dificil diagnosticul diferential cu o viroz respiratorie sau o angin acut. 2. debut digestiv diseptic:inapetenta,greturi.vrsturi,epigastralgi,jen sau tensiune dureroas n hipocondrul drept,meteorism postprandiae,modificri ale sensibilittii gustative si olfactive. 3. debut nervos-astenic :cefalee,ameteli,somnolent sau insomnii,apatie,stare de ru general,uneori depresie psihic. 4. debuturi atipice:

-> debut colicativ,simuland colica biliar sau apendicita acut. -> debut direct cu icter Infectia cu VHA se poate opri la perioada prodromal n formele abortive ale hepatitei virale A. In perioada prodromal,examenul obiectiv poate duce la hepatomegaliile, adenosplenomegalie(mai ales la copii).Examenele de laborator efectuate n acest studiu pot confirma hepatita viral acut prin valori crescute ale testelor de inflamatie mezenchimal (testul cu Tymol,Kunkel,etc) si ale testelor de hepatocitoliz(TGP,TGO). Perioada de stare (icteric) ncepe odat cu instalarea icterului sclero tegumentar.n marea majoritate a cazurilor simptomatologia se remite,bolnavii redevin apetenti,fr acze

subiective.Persistenta sindromului digestiv dispeptic sau si a celui neuropsihic poate anunta o evolutie sever. Principalele sindroame care caracterizeaz aceast perioad sunt :sindromul icteric si sindromul hepato-splenomegalic,la care se adaug,inconstant,simtoame legate de afectarea unor organe nvecinate ficatului :vezica biliar,pancreasul,stomacul si duodenul. Aparatul cardio-vascular poate prezenta unele modificri :bradicarsdie,hipotensiune arterial ;lezarea rinichiului este minim si se evidentiaz prin discreta albuminurie. Sindromul icteric ncepe prin corela icteric ncepe prin corelaia galben a sclerelor,urmat colorarea galben-rubinie a tegumentelor.Intensitatea si durata icterului este variabil si poate constitui un indicator al gradului de severitate a bolii(formele severe se insotesc de un icter accentuat,formele majore pot evolua far icter sau cu icter discret si de scurt durat ;formele colestatice sunt caracterizate prin persistenta indelungat a unui icter intens). Concomitent cu icterul,bolnavii prezint urini hipercrome si scaune decolorate,hipocolice. n hepatita iral A durata icterului este de 2-4 sptmni,n formele colestatice icterul persist mai mult de 4 sptmni. Sindromul hepatomegalic :ficatul este mrit n volum,depsind rebordul costal cu 24-6 cm sau mai mult.Consistenta ficatului este elastic,marginea inferioar rotunjit,suprafata neted. Este sensibil la palpare,iar n erostatism prelungit sau la efort,bolnavul acuz o durere sau jen n hipocondrul drept si epigastru. Hepatomegalia persist pe toat perioada de stare a hepatitei virale acute si se resimte lent in covalescent,ficatul ajungnd la dimensiuni normale la 4-6 luni de la debutul bolii.Se lnesc si cazuri de hepatit viral acut in care hepatomegalia este fiecare discret. Splenomegalia poate nsotii hepatomegalia,mai ales la copii. Copii cu hepatita viral acut prezint un facies caracteristic,cu pometi cingestionati s buze caramminate,ce contrasteaz cu paloarea sau icterul tegumentar.

Perioada de declin a hepatitei virale acute,ncepe dup 10-14 zile de evolutie a bolii,prin remisiunea treptat a icterului,nominalizare culorii urinelor si a scaunelor,reducerea moderat a hepatomegaliei,declinul valorilorbilirulinei serice si a enzimelor de hepatocitoliz.

Perioada de covalescenta dureaz 2-3 luni dupa boala acut,timp n care simptomatologia clinic dispare complet,nainte de vindecarea biochimic si histologic a ficatului.Din acest motiv,supravegherea bolnavului se face prin control clinico-biologic lunar in primile 3 luni de la externare si se contunu apoi trimestrial timp de 1 an. B.DIAGNOSTIC DE LABORATOR 1.Sindrom de inflamatie mezenchimal :pune n evident modificarea raportului albumine (globuline) si se pozitiveaz prin cresterea imunoglobulinelor,precoce,chiar la debutul bolii.Valorile testelor de disproteinemie se mentin crescute n perioada de stare si scad n covalescent dup 1-2 luni de la externarea bolbnavului.

2.Sindromul de hepatocitoliz(teste enzimatice):Transominazele serice :TGP sau ALAT si TGO sau ASAT care,de la valori normale cuprinse ntre 0-12 u.i (sau 0-40) ajung la valori de peste 200-300 u.i,nc din faza preicteric,precednd cresterea bilirubinei serice.

n mod obisnuit valorile TGP,TGO scad n 2-3-4 sptmni,nd la limitele normale.Determinarea sideremiei arat valori crescute la 200-599 mg%(valori normale 80120 mg%) n cursul perioadei de stare,n paralel cu cresterea transaminazelor. 3.Sindromul de retentie biliar:Determinarea bilirubinemiei directe si totale arat valori de 1.6-2.5 mg % la bolnavii cu subicter,valori de 5-15 mg % n formele icterice si peste 20-25 mg % n formele colestatice.Crestera concentratiei serice a bilirubinemiei determin aparitia ijn urin a pigmentilor biliari(bilirubina direct trecnd prin filtru renal,n timp ce bilirubina neconjugat nu se regaseste n urin deoarece nu este solubil). Formele colestatice de hepatit viral acut se nstesc si de o crestere marcant a fosfatazei alcaline prin alterarea functiei excretoare a ficatului(volori normale 1,5-4,5 unitti Bandasky). 4.Sindromul hepatopriv:dac leziunile hepatice sunt severe,sinteza factorilot de coagulare(protrombina,proaccelerina,proconvertina) este scazut,ceea ce duce la prelungirea timpilor respectivi fat de martor. Se mai deceleaz o scdere a sintezei de albumin si o scdere a esterificrii colesterolului.

5.Diagnosticul de certitudine al infectiei virale acute se stabileste prin detectarea anticorpilo specifici anti-VHA din clasa lgM.Acestia sunt prezenti in seru l bolnavilor n titru crescut nc de la nceputul perioadei de stare si rmn n concentramn n concentratii ridicate nc aproximativ 2-6 luni de la debut. Determinarea anticorpilor totalo anti-VHA reprezentati n principal prin Ig G,este util doar pentru autentificarea unei infectii cu VHA n antecedente Examenul direc n scaun,este rar pozitiv,atunci cnd se efectuaz la bolnavi n perioada de stare,si cnd eliminarea virusului este redus.

6.EVOLUTIE SI PROGNOSTIC Hepatita viral A evoluaz,n marea majoritate a cazurilor,ca o infectie viral autolomitat,cu vindecare complet,clinic si biologic si cu cstigarea unei imunitti specifice toat viata.Pentru ameliorarea technicilor de diagnostic,n ultimii ani s-au putut ns decela si forme prelungite,cu recderi ;sau forme colestatice cu evolutie mai lung de 8-12 sptmni. Prin analiza formelor clinice pe grupe de vrst, s-a constatat c la copii infectia mbrac mai ales forme inaparente sau usoare de boal,n timp ce un procent ngrijortor de bolnavi,peste 40 de ani,pot prezenta forme grave. Prognosticul este,de asemenea,rezervat la persoanele cu agamaglobulinemie hipogamaglobulinemie sever,care nu pot sintetiza titruti suficiente de lg H specific antiVHA,si deci nu pot limita infectia,care evoluaz spre insuficient hepatic si deces.

7.TRATAMENT Tratamentul hepatitei virale acute se bazeaz pe un ansamblu de msuri nespecifice,cu rol patogenic,de sustinere si semptomologice. Obiectivele tratamentului n hepatita viral acut sunt : scurtarea evolutiei vietii

 prevenirea evolutiei spre isuficient hepatic fulminant prin necrez hepatic supraacut. Prevenirea complicatiilor imediate Prevenirea trecerii bolii acute n stare cronic

Reintegrarea n activitatea anterioar sau ntr-o munc carespunztoare cu capacitatea ficatului n tratamentul HVA,consumul de alcool este interzis,la fel si medicamentele hepatotoxice,scopul este de a contribui la diminuarea intoxicatiei,scderea solicitrii functionale a ficatului si prevenirea necrozei generale a hepatocitelor. n formele grave ale hepatitei cu insuficient hepatic acut,tratamentul este mai complicat.n formele usoare si semigrave toti bolnavii n forma acut a bolii trebuie s respecte un regim la pat dar nu obligatoriu,n forma grav se respect indicatia de regim la pat obligatoriu.se respect regulile igienico-sanitare de ctre bolnav(dezinfectarea minilor,utilizarea toaletelor),igiena oral,a tegumentelor si a mucoasei. Terapia este specific,simptomatic.Urmrirea bolnavilor n privinta refularittii defecatiei,deoarece constipatia duce la autointoxicare intestinal. Se impune corectarea dietei cu continut caloric de 2800-3000 kka (proteine=90100g,lipide=80-100g,hidrocarburi=350-400g, vitC=100mg, vitB=4mg,vitA=3mg,vit PP=15mg).Dieta trebuie s fie factor mecanic si clinic de curtare.n scopuri de detoxifiere lichidele cosumate trebuie sa fie de 1,5-2l/zi. Cazuri cu cronizare a hepatitei virale acute nu s-au semnalat. Bolnavii vor fi izolat n spital 3 sptmnji de la nceputul bolii. 8. MASURI DE PROFILAXIE sI COMBATERE A. Msuri fat de izvorul de infectie : Depistare-ancheta epidemiologic,clinic,examene de laborator Izolarea cazurilor,obligatoriu nspital Declarare nominal,lunar,anuntarea cazului se face la 24 h de la depistare.

B. Msuri fata de cile de transmitere Se va lua msuri de dezinfectie continu a obiectelor bolnavului,lenjeriei,prin cldur sau cu cleramin 2%,a fecalelor cu var cloros si terminal prin formalizare Se vor lua msuri de dezinfectie deratizare

n caz de epidemii,msuri speciale de educatie sanitar a populatiei,controlul apei potabile,evacuarea corespunztoare a rezidurilor,controlul personalului care lucreaz n colectivitti de copii,n sectoarele de alimenta sectoarele de alimentatie public sau aprovizionare cu ap. C. Msuri fat de receptivi Imunizarea activ cu vaccin produs pe celule diploidee umane,inactivat cu formol,administrat intramuscular n 2 faze la interval de o lun si cu repetarea la un an,care asigur protectie de 99%,cu durat de minim 10 ani. Este indicat n special la copii din colectivitti,la militari,detinuti,homosexuali,cei care lucreaz n sectoarele de alimentatie,la cltorii n zone cu epidemie mare. Imunizare pasiv cu imunoglobuline standard 16% administrate n primele 7 zile de la contact,inramuscular,n doze de 0,02-0,05 ml/kg corp si care ofer protectie ntre 3-6 luni. Este ineficient la contacti familiali,din spital,sau din colectivitate a cazurilor.

CAPITOLUL III

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N NGRIJIREA BOLNAVULUI DE HEPATIT VIRAL TIP A Pentru supavegherea atent a bolnavilor cu hepatitei viral de tip A asistenta medical va avea n vedere urmtoarele obiective :

1.Asigurarea repausului fizic si psihic : Pacientii vor fi convinsi cu mult tact si amabilitate s respecte repaosul fizic si psihic,pentru c o activitate intens att psihic ct si fgizic poate provoca recderi sau agravarea bolii.Pozitia cea mai bun care asigur buna irigare a ficatului este decubitul dorsal,obligatoriu 2-3 sptmni pna la reaparitia apetitului si disparitia asteniei. 2.Asigurarea dietei : Dieta trbuie s fie echilibrat continnd toti factorii nutritivi(hidrocarbonate,proteine,lipide,vitamine) fiind oferit n functie de toleranta digestiv sau apetitul pacientului. La nceput dieta este lichid(hidro-lacto-zaharat) si apoi sub form de diferite alimente si preparate usor digerabile.In forme severe,cu intolerant gastric(vrsturi) se recurge la perfuzii intravenoasse cu solutii de glucoz.Nu trebuie s se exagereze cu consumul de glucide(excesul poate fi duntor).Dintre lipide untul,smntna si untdelemnul pot fi date imediat ce bolnavul are apetit. 3.Supravegherea bolnavului : Asistenta medical va urmri cu atentie :temperatura,culoarea slerelor si tegumentelor,pruritul,culoarea scaunelor,culoarea si cantitatea de urin,modificarea de comportament,aportul de lichide,greutatea corporal. Asistenta medical msoar si noteaz valoarea functiilor vitale :puls,tensiune arterial,respiratie,temperatur si la orice modificare patologic va avertiza medicul. Asistenta medical pregteste toate materialele necesare si recolteaz probele biopatologice pentru examenele de laborator prescrise. 4.Administrarea medicatiei: Se face conform recomandrii medicului,dup nevoie,medicamentele simptomatice.La indicatia medicului asistenta medical va administra vitamine(vitamina B,vitaminaC) persoanelor subnutrite,iar celor cu etilism cronic(steatoz hepatic) li se va administra un regim mai bogat n hidrocarbonate si proteine,o medicatie lipotrop si hepatrotop 5.Asigurarea igienei :

Bolnavii cu hepatit viral tip vor fi amplasati n saloane mici,linistite iar n saloanele respective nu vor fi internati bolnavi cu alte afectiuni.Unghiile vor fi tiate scurt pentru a evita leziunile tegumentare-n prurit prin grataj. Gustul neplcut(amar) va fi n deprtat prin toaleta cavittii bucale cu solutii aromate.Se vor respecta normele de igien alimentar(splarea si dezinfectia vaselor dup fiecare utilzare). Asistenta medical trebuie sa acorde o atentie deosebit respectrii msurilor privind prevenirea infectiilor intra-spitalicesti,auto protectia fiind permanent.Trebuie s se respecte normele de asepsie n toate manevrele efectuate,s se respecte sterilizarea corect a intrumentului medical. 6.Educatia sanitar: Asistenta medical va sftui si va da explicatii bolnavilor pe toat perioada spitalizrii si la externare,cum trebuie s respecte toate recomandrile: s respecte cu strictete odihna respectarea regimului alimentar interzicerea consumului de alcool,tutun,cafea

s observe cu atentie si la orice modificare spontan s ia legtura cu medicul de familie sau medicul specialist. Respectarea controlului periodic clinic si bologic.

Pentru a-si ndeplini cu succes toate aceste roluri,asistenta medical trebuie s cunoasc si s stpneasc sarcinile de ngrijire,s dispun de dragoste pentru profesia aleas.

CAPITOLUL IV

CONCLUZII Hepatiata viral A este numita boala a minilor murdare,de aceea se impun masuri de prevenire prin : 1 Respectarea igienii personale 2 Respectarea igienii locuintei si locului de munca 3 Fructele si legumele trenuie splate numaidect deoarece nu se poate sti dac acestea sunt sau nu contaminate. 4 Respectarea depozitrii si pregtirii alimentelor.

5 Supravegherea si educarea copiilor de a nu pune minile sau obiectele murdare n gura 6 Splarea si dezinfectarea tegumentelor. Cel mai afectat n aceast boal este n primul rnd ficatul,organ important cu functii si rol decisiv n buna functionare a organismului. Cunoscnd corelatia bun ntre alimentatie si ficat,se ntelege de ce regimului alimentar i revine un rol important n cadrul tratamentului acestei boli. Bolnavii cu hepatit viral tip vor fi nvtati s respecte un regim igieno-dietetic,s elimine factorii nocivi care ar duna snttii si s urmeze ntocmai indicatiile medicale primite.

BIBLIOGRAFIE : 1.Voiculescu Marin Gheorghe, ,,Boli infectioase II '' ,Ed. Medical,Bucuresti 1990 2.Bocarnea Constantin, ,,Boli infectioase si epidemiologie'', Ed.Medical,Bucuresti,1999 3.Borundel Corneliu, ,,Manual de medicin intern pentru cadre medii",Ed. All,Bucuresti 1998 4.Angelescu Mircea, ,,Boli infectioase" ,EDP Bucuresti 1980 5.Gorgan Ioan ,,Cursuri de boli infectioase" 6.Titiric Lucretia, ,,Tehnici de evaluare si ngrijiri acordate de adinstentii medicali'' , Ed. Viata medical romneasc,Bucuresti,1997 7. Titirca Lucretia, ,,Tehnica ingrijirii bolnavului'' , Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1990 8. Titirca Lucretia, ,,Manual de ingrijiri speciale acordate de asistentii

medicali'' , Ed. Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti,2006