Prof.

VASILE L+P+DU{I secretar general al Asocia]iei Criminali[tilor din Romnia

Joi, 23 februarie 2006, a avut loc Adunarea general= a Asocia]iei Criminali[tilor din Romnia, cu urm=toarea ordine de zi: Raport privind activitatea Asocia]iei Criminali[tilor din Romnia \n anul 2005; Raportul Comisiei de Cenzori; Programul de activit=]i pe anul 2006; Planul de venituri [i cheltuieli pe anul 2006; Probleme organizatorice. Din con]inutul raportului [i discu]iile purtate a rezultat c= Asocia]ia Criminali[tilor [i-a \ndeplinit \n bune condi]ii prevederile Programului de activit=]i pe anul 2005, dovedindu-[i pe deplin utilitatea public= \n perfec]ionarea actului de justi]ie \n prevenirea [i combaterea eficient= a criminalit=]ii. Prezent=m sinteza Raportului de activitate, publicat= \n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a, Anul 174 (XVI) Nr. 761, 8 martie 2006, raport aprobat \n adumarea general=. |n perioada de referin]=, Consiliul Director al Asocia]iei Criminali[tilor din Romnia a urm=rit [i realizat transpunerea \n via]= a prevederilor Ordonan]ei nr. 26/2000, cu privire la asocia]ii [i funda]ii, modificat= prin Legea nr. 246/2005, a celorlalte acte normative care reglementeaz= acest domeniu, precum [i a Statutului [i Programului de activit=]i, aprobat de Adunarea general= din 24 februarie 2005. Ca urmare a m=surilor \ntreprinse, \n anul 2005, num=rul membrilor Asocia]iei a crescut cu 385, astfel c=, \n prezent, sunt \nscrise peste 1650 persoane, majoritatea provenind din rndul poli]i[tilor, procurorilor, avoca]ilor, medicilor legi[ti, cadrelor didactice din \nv=]=mntul universitar [i studen]ilor de la facult=]ile de drept. Cu sprijinul Institutului de Criminalistic= s-a reu[it constituirea la nivelul serviciilor teritoriale a filialelor Asocia]iei, f=r= ca acestea s= aib= personalitate juridic=. Urmeaz= ca, \n acest an, s= se ac]ioneze pentru definitivarea tuturor documentelor necesare \n vederea \nscrierii filialelor \n Registrul asocia]iilor [i funda]iilor, aflat la grefa judec=toriei \n a c=rei circumscrip]ie teritorial= \[i au sediul. Pentru atingerea scopului, men]ionat \n Statutul Asocia]iei, respectiv de a promova opinii, metode [i procedee specifice, precum [i mijloace tehnico-[tiin]ifice, care s= contribuie la perfec]ionarea actului de justi]ie, s= r=spund= la prevenirea [i combaterea eficient= a criminalit=]ii, \n anul 2005, conform Programului adoptat, Asocia]ia Criminali[tilor a desf=[urat multiple activit=]i, devenind tot mai cunoscut= \n rndul institu]iilor statului de drept [i de \nv=]=mnt din ]ara noastr=, precum [i \n departamentele de criminalistic= din str=in=tate. Pentru anul 2005 s-a prev=zut intensificarea activit=]ii de elaborare a unor studii [i lucr=ri de cercetare tehnico[tiin]ific= privind investigarea infrac]iunilor, precum [i identificarea infractorilor. Ca urmare, speciali[ti din structurile centrale [i teritoriale ale Institutului de Criminalistic= din Inspectoratul General al Poli]iei Romne, cadre didactice din institu]iile de \nv=]=mnt, procurori, medici legi[ti [i avoca]i, au realizat 54 lucr=ri, o bun= parte dintre acestea fiind publicate \n Revista Romn= de Criminalistic= [i \n volumul Metode [i tehnici de identificare criminalistic=. Din sondajele efectuate s-a desprins concluzia c= lucr=rile respective au fost apreciate pentru problematica tratat=, \ndeosebi pentru aspectele de noutate prezentate de autori. O contribu]ie important= la dezvoltarea [tiin]ei criminalistice romne[ti au avut-o tratatele, cursurile universitare [i alte lucr=ri elaborate \n domeniul criminalisticii, medicinii legale [i psihologiei judiciare de: prof. univ. dr. Emilian Stancu, prof. univ. dr. Vasile Berche[an, prof. univ. dr.Tudorel Butoi, conf. univ. dr. Laz=r Crjan, conf. univ. dr. Gheorghe Popa, col. (r.) prof. Vasile L=p=du[i, conf. univ. dr. Valentin IftenIe, conf. univ. dr. Dan Voinea, conf. univ. dr. Petre Buneci, conf. univ. dr. Alexandru Pintea, lector univ. dr. Bujor Florescu, lector univ. dr. Gheorghe Alecu, lector univ. dr. Anca Elena Mihu], lector univ. dr. Constantin Dr=ghici, dr. Nicolae Lupulescu, dr. Gheorghe Asanache, subcomisar Cri[an Mucenic L=zureanu, comisar-[ef Gheorghe Buzatu, comisar-[ef Ionel Necula [i subcomisar drd. Romic= Potorac. |n prima parte a semestrului I/2005 a fost editat=, \n 1000 de exemplare, lucrarea Rolul probelor criminalistice [i medico-legale \n stabilirea adev=rului, lucrare ce a fost difuzat=, gratuit, la toate structurile de criminalistic=, institu]iile statului de drept, bibliotecile din cadrul facult=]ilor de drept, autorilor [i unor membri ai Asocia]iei Criminali[tilor din Romnia. |n cursul anului 2005, a continuat editarea Revistei Romne de Criminalistic=, cu apari]ie la fiecare dou= luni, respectiv \n [ase numere anuale. |n luna octombrie, cu prilejul Anivers=rii a 35 ani de la \nfiin]area Institutului de Criminalistic= din Poli]ia Romn=, a fost editat un num=r festiv al revistei, dedicat acestui eveniment, \n condi]ii grafice deosebite. Apreciem c= toate articolele publicate \n revist= au avut un con]inut [tiin]ific ridicat [i au prezentat o serie de nout=]i \n domeniu, contribuind la cunoa[terea unor metode

CRIMIN ALIS TIC A

[i tehnici criminalistice folosite \n ]ar= [i \n str=in=tate, precum [i la generalizarea experien]ei pozitive din domeniul criminalisticii [i al medicinii legale. Din fiecare num=r al revistei, aproape 1000 de exemplare au fost difuzate gratuit unor membri ai Asocia]iei Criminali[tilor, autorilor articolelor, bibliotecilor facult=]ilor de drept, departamentelor de criminalistic= din str=in=tate cu care Asocia]ia colaboreaz=, precum [i unor studen]i ai facult=]ilor de drept. |n luna martie a.c., se \mplinesc [apte ani de cnd s-a fondat aceast= revist=, din care au fost editate 37 de numere, \ntr-un tiraj de 220.000 exemplare. Pe lng= cele men]ionate, Asocia]ia Criminali[tilor din Romnia, \mpreun= cu Inspectoratul General al Poli]iei Romne, au organizat, \n zilele de 26 [i 27 octombrie 2005, Simpozionul Interna]ional cu tema Metode [i tehnici de identificare criminalistic=, prin care s-a confirmat \nc= o dat= aprecierea de care se bucur= criminalistica romneasc=. Aceast= manifestare a fost consacrat= Anivers=rii a 35 de ani de la \nfiin]area Institutului de Criminalistic=. Scopul reuniunii, stabilit de organizatori, a fost atins pe deplin, att prin num=rul impresionant al participan]ilor din ]ar=, dar [i din str=in=tate (Belgia, Germania, Republica Moldova, Serbia, Spania, Turcia, Ucraina etc.), ct [i prin calitatea celor peste 70 de comunic=ri cuprinse \n program. Circumscrise unei tematici care constituie \ns=[i esen]a profesiunii de criminalist identificarea , comunic=rile prezentate au abordat modalit=]i dintre cele mai diverse care converg, \n complementaritatea lor, la descoperirea, punerea \n eviden]= [i probarea adev=rului judiciar, \n condi]iile att de complexe oferite de societate. Dezbaterile care au avut loc pe timpul simpozionului au emanat un tonic sentiment de for]=, coeziune profesional=, determinat de prezen]a unor speciali[ti, cu un nivel important de reprezentativitate [i autoritate pentru institu]iile lor, din practic toate domeniile \n care criminalistica \[i g=se[te aplicarea: poli]ia, parchetele, justi]ia, medicina legal=, \nv=]=mntul superior etc. De un deosebit interes pentru participan]ii la simpozion a fost dialogul cu oaspe]ii din str=in=tate, ale c=ror interven]ii au permis o informare competent= cu privire la preocup=rile actuale ale criminali[tilor din unele ]=ri europene. Tot anul trecut, \n ziua de 18 februarie, Catedra de criminalistic= din cadrul Academiei de Poli]ie Alexandru Ioan Cuza, cu sprijinul Asocia]iei Criminali[tilor din Romnia, a organizat simpozionul interna]ional cu tema |nv=]=mntul romnesc de criminalistic= [i medicin= legal=. Aflat la a doua edi]ie, aceast= manifestare [tiin]ific= a reunit cadre didactice din structurile de \nv=]=mnt ale Ministerului Administra]iei [i Internelor, exper]i [i speciali[ti criminali[ti, procurori, judec=tori, medici legi[ti, cadre didactice din cadrul facult=]ilor de drept din Romnia [i Republica Moldova [i alte persoane interesate. Din toate comunic=rile a rezultat, ca un laitmotiv, ideea reorganiz=rii \nv=]=mntului romnesc de criminalistic= [i medicin= legal= la nivelul cerin]elor actuale [i a[ezarea probei [tiin]ifice \n locul care i se cuvine \n contextul celorlalte probe [i mijloace de prob= destinate \nf=ptuirii justi]iei. |ntre activit=]ile organizate, \n perioada de referin]=, se \nscriu [i cele dou= expozi]ii organizate sub genericul Nout=]i \n domeniul mijloacelor tehnice criminalistice, exponatele fiind prezentate de firme din Romnia, Germania, Marea Britanie [i Turcia. Cu acest prilej, speciali[tii firmelor respective au f=cut [i unele demonstra]ii practice.

La propunerea Facult=]ii de Biocriminalistic= a Universit=]ii din Huddennsfield Marea Britanie, conform \n]elegerilor anterioare, Asocia]ia Criminali[tilor din Romnia, Institutul de Medicin= Legal= Dr. Mina Minovici, Institutul de Criminalistic= al Poli]iei Romne [i Catedra de Criminalistic= din cadrul Academiei de Poli]ie Alexandru Ioan Cuza au organizat [i \n anul 2005 o vizit= de documentare pentru un num=r de 30 studen]i [i 4 cadre didactice de la aceast= facultate. O alt= direc]ie important= de ac]iune a Asocia]iei Criminali[tilor din Romnia a fost \ndreptat= c=tre realizarea activit=]ilor stabilite \n Protocolul \ncheiat cu Universitatea Romn= de {tiin]e [i Arte Gheorghe Cristea din Bucure[ti [i Inspectoratul General al Poli]iei Romne, privind Masteratul European de Criminalistic=. Directorul acestui masterat este domnul chestor conf. univ. dr. Gheorghe Popa, vicepre[edinte al Asocia]iei Criminali[tilor. Consider=m c= activit=]ile desf=[urate pn= \n prezent au contribuit la adncirea laturilor semnificative ale specializ=rii [i l=rgirii orizontului teoretico-[tiin]ific, tehnic [i practic, cu noi cuno[tin]e din spa]iul [tiin]ei criminalistice contemporane. Consider=m c= aceast= form= superioar= de \nv=]=mnt \[i va atinge scopul propus [i va deveni un model pentru \nv=]=mntul romnesc. |n conformitate cu Programul de activit=]i pe anul 2005, conducerea Asocia]iei a ac]ionat pentru ob]inerea acordului Guvernului Romniei privind recunoa[terea Asocia]iei Criminali[tilor din Romnia ca fiind de utilitate public=. Demersurile au fost finalizate \n [edin]a Guvernului din 13 octombrie 2005, cnd s-a adoptat Hot=rrea nr. 1240, prin care Asocia]ia Criminali[tilor din Romnia a fost recunoscut= ca fiind de utilitate public=. |n anul 2005, Asocia]ia Criminali[tilor din Romnia a realizat venituri \n sum= de 41.395 RON, din care 11.175 RON din cotiza]iile membrilor, 30.123 RON din sponsoriz=ri efectuate de diverse persoane juridice [i 97 RON din dobnzi bancare. La data de 31 decembrie 2005, fondul de rezerve legale existent \n contul bancar a fost \n sum= de 7.587 RON. Exerci]iul financiar al anului 2005 s-a \ncheiat cu un excedent \n sum= de 16.101 RON. Sper=m c=, prin m=surile \ntreprinse, \n anul 2006, aportul fiec=rui membru va fi mult mai mare pentru \ndeplinirea sarcinilor ce ne revin, iar membrii Comitetului Director vor ac]iona cu toat= r=spunderea \n vederea realiz=rii managementului Asocia]iei. Printre activit=]ile prev=zute \n program pentru anul 2006, se \nscriu [i Simpozioanele interna]ionale cu temele : Aspecte de noutate \n \nv=]=mntul romnesc de criminalistic= [i medicin= legal= (28 aprilie 2006) [i Contribu]ia criminalisticii la investigarea actelor teroriste [i a altor evenimente cu consecin]e grave (25-26 octombrie 2006).

CRIMIN ALIS TIC A

P r o f . VA S I L E L +P +D U {I C o m i s a r - [e f d e p o l i ] i e d r d . L I V I U T +U T
Apari]ia, cu peste 100 de ani \n urm= a criminalisticii, ca [tiin]= de sine st=t=toare - definit= fie ca o [tiin]= a st=rilor de fapt din procesul penal, fie ca o poli]ie [tiin]ific= sau poli]ie tehnic= -, s-a datorat cre[terii fenomenului infrac]ional [i imposibilit=]ii contracar=rii faptelor de natur= penal= doar prin simpla aplicare a normelor de drept. Treptat, proba [tiin]ific= a devenit indispensabil= \n procesul solu]ion=rii oric=rei cauze aflate \n instrumentarea organelor judiciare, criminalistica fiind considerat=, \n toate ]=rile lumii, o adev=rat= art= \n adev=ratul sens al cuvntului. |n Romnia, de-a lungul timpului, a existat preocupare pentru crearea [i dezvoltarea mijloacelor [i metodelor criminalistice \mpotriva criminalit=]ii. Zguduirea economic= [i moral= produs= de primul r=zboi mondial a f=cut ca Romnia s= treac= prin grave crize. Criminalitatea a sporit continuu, infractorii s-au perfec]ionat \n \nf=ptuirea crimelor [i delictelor. Ace[tia au adoptat metode noi, tinznd pe toate c=ile s= pun= \n inferioritate autorit=]ile \ns=rcinate cu urm=rirea [i prinderea lor. Situa]ia men]ionat= i-a determinat pe guvernan]ii acelor vremuri s= \ntreprind= o serie de m=suri, inclusiv cu privire la crearea unor mijloace [i metode criminalistice. Astfel c=, \n anul 1920, din ini]iativa distinsului director general al Poli]iilor [i Siguran]ei Generale a Statului, Romulus Voinescu, membru al Societ=]ii Scriitorilor Romni, s-a \nfiin]at o [coal= de ofi]eri de poli]ie. Printre disciplinele de drept care s-au predat \n aceast= [coal=, s-a \nscris [i cursul de poli]ie practic= [i [tiin]ific=. La deschiderea primelor cursuri, docentul universitar profesor I.N. Fin]escu spunea: Statul nu trebuie s= fac= economii acolo unde imperios se cere o cheltuial= ne\nsemnat= fa]= de rezultatele a[a de binef=c=toare pentru \ntreaga societate. Dar [coala trebuie \nzestrat= cu tot ceea ce [tiin]a cere spre a reda Statului cei mai buni [i civiliza]i poli]i[ti. Un alt coleg al s=u, inspector de poli]ie [ ulterior i coordonatorul Revistei Poli]ia Modern= (ap=rut= la l martie 1926), Constantin Georgescu, ar=ta: Importan]a pe care o dobndesc zilnic a[ a-zisele metode de poli]ie [ tiin]ific= nu mai scap= nim=nui. Prin preciziunea [ i fecunditatea lor, att \n ce prive[ identificarea autorilor, te ct [ demonstrarea materialit=]ii faptelor penale au i devenit auxiliarul sine-quan-non al justi]iei represive. Pentru poli]ist ele sunt lumini care \i c=l=uzesc singur pa[ condi]ionndu-i de cele mai multe ori izbnda, ii, \nlesnindu-i descoperiri uimitoare, aproape miraculoase. Orict de destoinic ar fi un poli]ist, de oricte resurse ale min]ii [ putere de munc= ar dispune el, nu va putea s= i dea \ntreaga m=sur= a geniului s=u dac= nu va avea sprijin, pe deoparte \ntr-o organizare temeinic= a mijloacelor de investiga]ie, iar pe de alta \n preg=tirea lui special=, \n ini]ierea \n tainele disciplinei celei noi poli]ia tehnico-[ tiin]ific=. La locul crimei [ al delictului, se i g=sesc, de cele mai multe ori, urme care \l tr=deaz= pe autor, ele vor fi trecute neobservate [ neutilizate de i poli]ist din cauza lipsei de aparate care s= le \nvedereze [ de speciali[ care s= le t=lm=ceasc=. Vor trece i ti neobservate din cauza imperfec]iunii sim]urilor sale; el nu va putea s= vad= cu ochii liberi o amprent= digital=, o minuscul= pat= de snge, o frntur= dintr-un obiect, un strop de substan]= chimic= [ alte urme din cte r=mn la i locul crimei f=r= voia autorului [ \n dispre]ul i precau]iunilor lui. |n finalul alocu]iunii acestui fost mare poli]ist se arat= c= numai cu devotamentul [ h=rnicia poli]i[ i tilor nu se poate salva onoarea institu]iei. Trebuie s= fim cu luare aminte pentru viitor; nu se va putea merge mult= vreme cu sistemele de azi. Va veni o zi cnd cople[ de num=rul i]i celor r=i care r=sar tot mai numero[ \n putregaiul moral i al societ=]ii de acum, ct [ de arta [ [ i i tiin]a la care tot mai mult se face apel pentru executarea crimei [ z=d=rnicirea i identific=rii, agen]ii [ ofi]erii no[ de poli]ie nu vor mai i tri putea face fa]= grelei lor chem=ri. Este vremea s= se p=[ easc= [ la noi la \nfiin]area unei [ i coli de poli]ie [ tiin]ific= [ a unui serviciu de identificare organizat pe i baze moderne, \n care tot individul \nregistrat s= aib= pe lng= antecedentele judec=tore[ [ fi[ sa dactiloscopic= ti i a [ antropometric=. i Pe parcurs, cu toate greut=]ile, poli]ia tehnico-[ tiin]ific= s-a dezvoltat, o parte dintre speciali[ s-au preg=tit \n ti str=in=tate, \ndeosebi \n S.U.A. [ Fran]a, ]=ri dotate cu i mijloace tehnice moderne. De exemplu, \n anul 1935, la Academia Na]ional= de Politie a Biroului Federal de Investiga]ii al S.U.A. au fost instrui]i un grup de poli]i[ ti romni, \n frunte cu dr. Eugen Bianu, fost consilier regal, prefect al Poli]iei Capitalei. Ace[ tia au fost preg=ti]i pe urm=toarele domenii: dactiloscopie; circula]ia rutier=; chimie; analiza [i fotografierea urmelor; fotografierea cu raze ultraviolete a scrisurilor secrete; examinarea cu ajutorul razelor Rnghen; balistic= judiciar= etc. |n leg=tur= cu dr. Eugen Bianu documentele vremii, remarc= faptul c= a fost un jurist de valoare interna]ional= [ i a contribuit la constituirea Asocia]iei de Poli]ie Interna]ional= Mondial= (International World Police I.W.P.). |n anul 1933 a participat, la Chicago, la invita]ia domnului Barron Collier, la primul congres al I.W.P., unde a militat pentru unirea eforturilor tuturor poli]i[ tilor \mpotriva criminalit=]ii. Cu acest prilej, participan]ii la congres au fost primi]i de Rooseveld, pre[ edintele Statelor Unite ale Americii (foto 1).

CRIMIN ALIS TIC A

Foto 1 La Congresul I.W.P., din 25-27 octombrie 1937, care a avut loc la Montreal, \n Canada, dr. Eugen Bianu a ]inut o expunere, apreciat= [ ascultat= cu mult interes spre i mndria Poli]iei Romne de c=tre to]i participan]ii. |n expunerea sa, domnul E. Bianu s-a referit la caracterul social al func]iei poli]iene[ precum [ la ti, i dezvoltarea poli]iei tehnico-[ tiin]ifice, expunere care formeaz= un capitol al manualului s=u Ordinea Ob[ teasc=. Dup= \ncheierea lucr=rilor congresului, participan]ii sau deplasat la Washington, unde au vizitat Biroul Federal de Investiga]ii (director domnul Edgar Hoover), care a surprins prin dezvoltarea formidabil= privind metodele [ tehnicile de i lucru. Cu acest prilej, domnul Barran Collier, \n numele Asocia]iei I.W.P., i-a \nmnat domnului dr. Eugen Bianu insigna onorific= de aur cu inscrip]ia numelui s=u (foto 2 [ 3). i

Foto 3

Foto 2

O contribu]ie important= la dezvoltarea criminalisticii a avut-o [ Asocia]ia Interna]ional= pentru Identificare, \nfiin]at= i la ini]iativa lui John Edgar Hoover. Prin aceast= Asocia]ie s-a f=cut prima colectare de amprente digitale cu un plan pentru folosirea general= a acestora, ca o metod= de identificare. |n anul 1938, la Divizia de Identificare a Biroului Federal de Urm=riri se aflau peste 7.700.000 amprente digitale \nregistrate. |n 81 de ]=ri s-au constituit, 11.000 de oficii pentru colec]ionarea datelor de identificare criminal=. Munca f=r= r=gaz depus= de Asocia]ia Interna]ional= de Identificare s-a difuzat [ pe alte t=rmuri, unde [ i tiin]a poate s=-[ exercite for]a sa dinamic=, descoperindu-i pe i infractori. Este foarte adev=rat c= introducerea la multe poli]ii a folosirii mijloacelor [ tiin]ifice ca: spectroscopul, compara]ia microscopic=, diferitele metode noi pentru dezvoltarea amprentelor digitale latente, \ntrebuin]area razelor ultraviolete [ razelor Rntgen [ alte arme [ i i tiin]ifice, a \ntmpinat la \nceput opozi]ie.

CRIMIN ALIS TIC A

Pe parcurs, Criminalistica [i-a dovedit caracterul ei de [tiin]=, folosind mujloace tehnice, metode [i procedee proprii de lucru pe baza celor mai noi cuceriri ale [tiin]ei sau, dup= caz, adapteaz=, dezvolt= [i perfec]ioneaz= altele, din diverse domenii ale [tiin]ei. Este de men]ionat faptul c=, \n elaborarea metodelor sale, Criminalistica porne[te, \n principal, de la urm=toarele principii: activitatea cercet=rii infrac]iunilor este o cunoa[tere a realit=]ii obiective; fapta infractorilor las= urme; consumarea unui fenomen legat de infrac]iune produce, \n acelea[i condi]ii, acelea[i efecte; examinarea \n Criminalistic= se realizeaz=, \n principal, prin compara]ie; f=ptuitorul care a s=vr[it o infrac]iune sau orice obiect, ce a fost utilizat la s=vr[irea ei, poate fi asem=n=tor cu altele, dar nu poate fi identic dect cu el \nsu[i; exist= [i un raport invers propor]ional \ntre timpul scurs de la data comiterii faptei [i [ansele de descoperire a autorului. Sunt numeroase situa]ii cnd, prin trecerea unui timp \ndelungat de la comiterea faptei, s-a ajuns foarte greu la identificarea f=ptuitorului, deoarece unele elemente necesare proba]iunii s-au distrus, uzat sau modificat. Metodele specifice criminalisticii sunt folosite pentru: descoperirea, fixarea, ridicarea, examinarea [i interpretarea urmelor [i mijloacelor materiale de prob=; stabilirea apartenen]ei la gen [i identificare; efectuarea examin=rilor comparative; realizarea experimentelor; organizarea cartotecilor, eviden]elor informatizate, albumelor [i colec]iilor, \n scopul realiz=rii identific=rilor; studierea [i generalizarea experien]ei activit=]ilor de urm=rire penal= [i de judecat=; elaborarea [i verificarea ipotezelor referitoare la persoane, obiecte, activit=]i \ntreprinse, timp, loc, mod, scop, mobil etc. Criminalistica folose[te [i metode ale altor [tiin]e, cum ar fi: spectroscopia, electroforeza, cromatografia, serologia, biologia, anatomia comparat=, histopatologia, matematica (calculul probabilit=]ilor, teoria mul]imilor vagi, programarea liniar=) etc. |n cadrul acestor metode se folosesc procedee [i tehnici de lucru sau de laborator pentru scopul urm=rit de criminalistic=. Dezvoltarea continu= [i rapid= a [tiin]ei [i tehnicii la nivel mondial contribuie [i la perfec]ionarea metodelor [i tehnicilor criminalistice. Criminalistica are leg=tur= cu toate [tiin]ele juridice, \ndeosebi cu dreptul penal, dreptul procesual penal, dreptul civil, dar [i din rndul celorlalte [tiin]e ca: medicina legal=, psihologia, psihiatria, criminologia, logica, matematica, chimia, fizica, biologia, informatica etc. Sfr[itul mileniului doi a adus progrese spectaculoase \n domeniul criminalisticii. Amprentele digitale [i palmare ale persoanei au fost \nregistrate [i computerizate [i au fost construite fi[iere cu date care sunt accesibile poli]iei din lumea \ntreag=. |n ultimul timp, datorit= cre[terii num=rului infrac]iunilor pe str=zi, \n multe ]=ri ale lumii, au fost instalate camere video de supraveghere care sunt de mare folos anchetatorilor. Oricum, cea mai important= descoperire \n

CRIMIN ALIS TIC A

investigarea [i identificarea autorilor unor crime sunt testele ADN. |nainte ca testele ADN s= fie posibile, medicina legal= [i laboratoarele de criminalistic= analizau sngele [i sperma l=sate la locul crimei pentru a afla grupa de snge a criminalului sau a violatorului. Citirea codului ADN, a[anumita amprent= genetic=, a fost folosit= prima dat=, \n anchetarea crimelor, \n anii 80, chiar dac= structura ADN a fost descoperit= \n anul 1952. Celulele umane con]in cromozomi \n care se g=se[te ADN, acidul dezoxiribonucleic. ADN-ul con]ine lan]uri de patru substan]e diferite: adenin=, timin=, citosin= [i guanin=. Aceste substan]e sunt aranjate \ntr-o \n[iruire de ADN, \ntr-un fel care este unic pentru fiecare persoan=, excep]ie f=cnd gemenii identici care au acela[i ADN. Acela[i tip de ADN este g=sit \n celulele fiec=rei p=r]i a corpului unei persoane. Probele de ADN de la locul crimei pot fi luate de la mici urme de saliv=, snge, sperm= sau alt fluid al corpului. Dac= sunt g=site la locul crimei [i mici particule de piele sau p=r, ele pot fi folosite pentru a determina amprenta genetic= a suspectului. Testul ADN este folosit att pentru a elimina poten]ialii suspec]i ct [i pentru a dovedi vinov=]ia. |n ultimii ani, s-au f=cut mari progrese \n ceea ce prive[te utilizarea probelor ADN pentru a rezolva o cauz= penal=. Folosind noi tehnici medicale [i de calculator, speciali[tii sunt capabili s= citeasc= ADN-ul din transpira]ie (de exemplu, prin simpla atingere a unei suprafe]e, chiar dac= nu a fost l=sat= nici un fel de amprent=). |n Marea Britanie [i Statele Unite exist= baze de date computerizate \n care sunt \nmagazinate detalii despre ADN-ul persoanelor condamnate pentru anumite infrac]iuni. Baza de date a ADN-ului din Marea Britanie con]ine 300.000 de profile, plus 27.000 analize ale ADN-ului g=sit la locul crimelor r=mase cu autori neidentifica]i. In Statele Unite ale Americii exist= o baz= de date cu profile ADN, cunoscut= sub numele de CODIS (sistemul index combinat al ADN-ului), \n care se p=streaz= datele genetice ale acuza]ilor condamna]i pentru comiterea unor infrac]iuni grave cum ar fi crim=, viol, molestarea minorilor etc. Aparatura ultramodern=, cum ar fi: gazcromatograful, spectrometrul de mas= [i cromatograful, l=rge[te gama de expertize fizico-chimice care pot fi realizate \n bune condi]iuni \n laboratoarele departamentelor de criminalistic= din ]=rile europene, inclusiv \n cadrul Institutului de Criminalistic= din I.G.P.R. Datorit= performan]elor de excep]ie ale acestor tehnici, pot fi abordate genuri de analiz= fizico-chimic= inaccesibile anterior, cum ar fi: analiza urmelor analitice de vopsea, a microparticulelor de cauciuc din urmele primare etc. Acest lucru este posibil, \n prezent, [i datorit= faptului c=, \n banca de date a calculatorului electronic, sunt \nmagazinate, spectrele de mas= a peste 120.000 de substan]e organice diverse, permi]nd analize fizico-chimice. Un alt mijloc modern de examinare a urmelor ridicate din cmpul infrac]ional, \n special a celor create de instrumentele de spargere, armele de foc, obiectele t=ietoare etc., \l reprezint= macroscopul comparator. Acestea sunt numai cteva dintre metodele [ mijloacele i tehnico-criminalistice care au evoluat de-a lungul timpului, dovedindu-[ utilitatea \n combaterea infrac]ionalit=]ii. i

Dr. GHEORGHE ASANACHE

n timp, am \ntlnit suficient de numeroase cazuri \n care au fost demonstrate, prin expertize medico-biocriminalistice complexe, \ncerc=ri de disimulare a omorului. Prezent=m \n cele de mai jos unul dintre acestea: Numitul G.V., fire retras=, nesociabil=, \ns= f=r= a i se cunoa[te vreun viciu sau putea s= i se pun= \n sarcin= vreun fapt reprobabil, spre surpriza multora, a fost g=sit decedat \ntr-o postur= ce sugera suficient de conving=tor la prima vedere sinucidere prin electrocutare. Atitudinea tran[ant ambivalent= a apar]in=torilor fa]= de versiunea de anchet= avansat= de c=tre organul de cercetare penal= sinucidere prin electrocutare ce consta din: acceptarea necondi]ionat= a ipotezei comiterii suicidului, din cauza st=rii de boal= ce, \n mod obsedant, revenea \n actualitate prin simptomatologie subiectiv= [i obiectiv=, pe plan psihic, orientat= c=tre autodistrugere; respingerea de plano a modalit=]ii practice de realizare a actului suicidar, acel complicat montaj multireprezentat, \n fapt cte unul pentru fiecare dintre membre, pe motiv c= era dispropor]ionat de complicat [i de spectaculos fa]= de: obi[nuit= manipulare, preocup=ri [i fel cotidian de a-[i consuma, \n ultimul timp, destul de rarele momente de aparent= deplin=tate a facult=]ilor mentale. Din p=cate avea s= se dovedeasc=, ulterior, c= rezervele formulate au fost justificate , organul de resort nu a vrut s= ]in= cont de cele opiniate. Examinarea medico-biocriminalistic= complex= a materialului cadaveric avea s= aduc= concludente dovezi c= totul a fost \nscenat; victima prezenta letal traumatism craniocerebral direct acut \nchis \n zona vertexului, cu dilatarea cerebral= avnd caracter vital. Drept urmare, nu se putea sus]ine ipoteza sinuciderii, cel pu]in din urm=torul motiv: subiectul anume vizat, \n cronoetapa de realizare a acelui excesiv de complicat montaj respectiv, de imediat= urmare, \n perioada de timp necesar= bran[=rii la surs= de energie electric= domestic=, era \n stare de com= profund=, fiind \n imposibilitate total= de a ac]iona \n stare de con[tien]=, chiar [i numai diminuat= par]ial , \n vreun fel. |n context, la reevaluarea bazat= eminamente pe fapte de observa]ie, examinate \n materialitate obiectiv= [i obiectivabil=, au mai fost eviden]iate [i alte elemente asupra c=rora acum [i aici nu insist=m.
Foto 1

Foto 2

Foto 3

Foto 1-4. Aspecte de la fa]a locului

Foto 5-6. Detalii

Foto 4

Foto 5

Foto 6

CRIMIN ALIS TIC A

Le c t. univ. d r. ELENA ANA MIHU}

I. |n categoria actelor de identitate [ de c=l=torie i sunt incluse buletinele de identitate, c=r]ile de identitate [ pa[ i apoartele. Pe plan interna]ional se discut= tot mai frecvent despre buletinul de identitate [ pa[ i apoartele care trebuie s= con]in= date biometrice. Biometria1 este o metod= tradi]ional= de identificare a individului cu ajutorul mijloacelor tehnico-[tiin]ifice moderne, pe baza caracteristicilor anatomice [i comportamentale ale acestuia. Aceste caracteristici trebuie s= fie universale, unice, permanente, colectabile [i m=surabile. Finalitatea sistemului biometric const= \n verificarea [i autentificarea, identificarea ori codarea datelor care ajut= la ob]inerea unei chei biometrice. Astfel, se poate vorbi despre biometria pentru autentificare [i biometria pentru identificare. a) Biometria pentru autentificare const= \n c=utarea unui individ unu contra unu pentru demonstrarea faptului c= un purt=tor de document este titularul legitim. Dac= amprenta unei persoane figureaz= pe o cartel= biometric=, cu siguran]= persoana care prezint= cartela este adev=ratul posesor al acesteia. Aceast= utilizare a datelor biometrice nu asigur= unicitatea identit=]ii, acela[i individ putnd avea mai multe identit=]i. Pornind de la identitatea unei persoane este posibil s= se reg=seasc= datele biometrice. Eliberarea sau schimbarea unui act constituie o activitate simplificat= [ securizat=, i selec]ionnd identitatea persoanei se poate ob]ine o caracteristic= biometric= pe care o compar= cu cea a purt=torului. De asemenea, unicitatea eliber=rii actului este asigurat= \n momentul eliber=rii acestuia. Dac= individul are un alt act eliberat sub o alt= identitate, datele biometrice ale acestuia sunt deja \nregistrate \n baza de date [ sistemul \l i detecteaz=. b) Biometria pentru identificare const= \n compararea datelor biometrice anonime cu cele con]inute \n baza de date, cu scopul de a reg=si identitatea persoanei \ntr-o a[ a-zis= c=utare unu contra unu. Sistemele de identificare asigur= unicitatea identit=]ii, dar pot avea [ alte i utiliz=ri: identificarea unei persoane amnezice, a unei persoane dezorientate, pe fug= ori disp=rut= sau a cadavrelor, \n cazul catastrofelor naturale majore; identificarea unei persoane care refuz= s= prezinte documentele de identitate, \n cazul unui control; identificarea unei persoane pornind de la urmele g=site la fa]a locului, \n cazul unei infrac]iuni. Tehnicile biometrice se clasific= \n trei categorii, [i anume: Tehnici biometrice bazate pe analiza urmelor biologice (miros, saliv=, urin=, ADN, snge etc); Tehnici biometrice bazate pe analiza comportamental= (semn=tur=, mod de ap=sare a tastaturii); Tehnici biometrice bazate pe analiza morfologic= (amprenta papilar=, forma minii, tr=s=turile fe]ei, iris, retin=)2. Al]i autori clasific= sistemele biometrice \n dou= categorii: Sisteme statice (amprenta papilar=, geometria mini, tr=s=turile fe]ei, iris); Sisteme dinamice (voce [i semn=tur=)3. Tehnica biometric=, fiind bazat= pe ceea ce suntem noi (adic= fa]= unic=, amprent= unic= etc,) \n cursul vie]ii, putnd fi m=surate, relevate prin diferite procedee, ne convinge c= utilizarea ei este necesar=, att pentru a putea \ntocmi o eviden]= a persoanelor, a face o identificare, ct [i pentru a limita accesul unor persoane \n diferite zone de risc ori cu regim special sau pentru a putea accesa diferite servicii. Tehnicile biometrice permit identificarea, prin compara]ia \nf=]i[=rii persoanei prezente la punctul de identificare cu cele \nregistrate \n baza de date; verificarea prin comparare a identit=]ii declarate cu identit=]ile asociate pe baza tr=s=turilor fe]ei memorate; instantanee care permit urm=rirea imaginii unei persoane \n secven]e video; supravegherea care permite g=sirea, \n timp real, a unei persoane \ntr-o secven]= video, plecnd de la o list= de \nf=]i[=ri. Datele biometrice4 trebuie s= fie verificate [i apoi identificate. Verificarea const= \n compararea e[antionului biometric prezent la punctul de control cu datele biometrice \nregistrate apar]innd unei singure persoane. Rezultatul poate fi acceptarea sau neacceptarea \n sistem, adic= compara]ia s= fie pozitiv=, cnd persoana este recunoscut= [i negativ=, cnd persoana nu este recunoscut= de sistem. Aceste tehnici au fost perfec]ionate dar principiul a r=mas acela[i: adic= s= studieze un element biologic ori comportamental al unei persoane, s= reduc= num=rul semnificativ de puncte coincidente, rezultatele s= fie stocate pentru referin]=, codificate, iar apoi, dac= se stabilesc coinciden]e, compara]ia este \ncheiat= [i identitatea stabilit=. Amenin]area tot mai mare a terorismului face necesar= implementarea unor tehnici biometrice mai complexe care ar putea ajuta \n procesul de identificare a persoanelor, de securizare a institu]iilor de stat sau a celor de risc, a frontierelor ori \n activitatea criminalistic=. Tranzitul persoanelor \n punctele de trecere a frontierelor tot mai mare, pericolul terorismului, precum [ i specializarea unor infractori \n diferite tipuri de fals impun luarea unor m=suri de siguran]= att la punctele de trecere a frontierei ct [ respectarea [ perfec]ionarea elementelor de i i siguran]=, \n ceea ce prive[ eliberarea documentelor de te c=l=torie. |n Romnia este necesar s= se introduc= datele biometrice \n actele de identitate [i de c=l=torie, dar acest lucru presupune anumite costuri pentru amenajarea punctelor de identificare. Sistemele actuale de citire a pa[apoartelor pot detecta un num=r mare de documente false, dar nu pot detecta dac= un individ utilizeaz= un pa[aport fals, \n timp ce sistemele biometrice pot recunoa[te dac= individul este acela[i cu cel din pa[aport dar nu vor putea verifica dac= un document este falsificat. Pe plan interna]ional, biometria este parte integrant= din numeroase proiecte de refacere sau de creare a documentelor de identitate na]ional=, cum sunt, Belgia, Noua-Zeeland=, Canada, Australia, Olanda, unde obiectivul este de a securiza tranzac]iile bancare, dar [ \n i Fran]a, unde proiectul cre=rii c=r]ii de identitate electronice numit INES cunoa[ o faz= de testare \n Aquitaine. te

CRIMIN ALIS TIC A

La scar= european=, pe lng= proiectul unei baze de date ADN avnd utilizarea de fi[ ier al poli]iei, problema recurgerii la datele biometrice pentru pa[ aport [ pentru titlurile i de identitate a diferi]ilor membrii ai Uniunii este de actualitate. |nc= de la \nceputul anului 2004, Comisia a \ncurajat cercetarea asupra tehnologiilor de securitate, printre care [i biometria. Pe baza unui text preg=tit de Comisie s-a discutat despre introducerea fotografiei de identitate numerizate, iar Consiliul a sus]inut recurgerea la amprentele digitale (Germania, Italia, Grecia, Fran]a). Nu toate statele sunt \ncntate de posibilitatea introducerii c=r]ilor de identitate con]innd date biometrice. Crearea unei baze echivalente pentru stocarea datelor biometrice ale cet=]enilor europeni are anumite neajunsuri. Informa]iile biometrice culese [i stocate \ntr-o baz= de date centralizat=, accesibil= printr-un sistem de informare Schengen, nu g=sesc o sus]inere majoritar=, implic= costuri ridicate, o uniformizare a sistemelor biometrice, o participare activ= din partea institu]iilor statelor [i a cet=]enilor, elemente de securitate pentru aceste baze de date. |n acest sens, Comisia a pus deja bazele reglement=rilor ce trebuie luate pentru introducerea biometriei \n vizele [i permisele de [edere a reziden]ilor din afara Uniunii. Presiunea crescnd= asupra ]=rilor partenere ale S.U.A., \n cadrul programului US VISA WAIVER (program de eliberare a vizelor) aduce acestora \n discu]ie, \n mod obligatoriu, problema referitoare la faptul c= cet=]enii vor trebui s= aib= pa[ apoarte biometrice care includ date de recunoa[ tere facial=5. Din 11 septembrie 2001 Departamentul pentru securitatea ]=rii din S.U.A. a \ntreprins o politic= bazat= pe dezvoltarea [i implementarea biometriei \n toate sectoarele economice, avnd ca finalitate un salt spectaculos \n ceea ce prive[te securizarea frontierelor. |ncepnd cu luna ianuarie 2004, c=l=torii care au nevoie de viz= pentru a intra \n SUA trebuie s= se supun= unui control pentru captarea datelor biometrice: tr=s=turile fe]ei [i amprentele digitale. |ncepnd cu luna septembrie a aceluia[i an, aceast= m=sur= a fost extins= \n \nc= 27 de ]=ri, cum sunt: Italia, Luxemburg, Anglia, Japonia, Australia etc. Dispozitivele biometrice (\ntr-o continu= perfec]ionare) sunt opera]ionale \n principalele puncte de intrare de pe teritoriul acestor ]=ri, avndu-se \n vedere generalizarea la toate frontierele, aeroporturile, porturile, punctele de trecere terestre etc. Obiectivul comun urm=rit este de a impiedica s= intre pe teritoriul acestor state a terori[tilor, trafican]ilor de droguri, falsificatorilor de carduri, de documente de identitate [i c=l=torie6. Din decembrie 2002, Air France testeaz= o tehnic= biometric= care utilizeaz= amprentele digitale \n aeroportul Roissy Charles de Gaulle. Aceast= experien]= se bazeaz= pe voluntariat, obiectivul fiind de a se asigura c= au fost \nregistrate corect bagajele persoanei care s-a \mbarcat \n avion. Amprenta digital= este relevat= prin intermediul unui mic dispozitiv electronic, instalat pe contorul de \nregistrare, compararea f=cndu-se \n momentul accesului la bordul navei. De asemenea, \n anul 2004, au fost amplasate sisteme de recunoa[tere a irisului \n 10 aeroporturi britanice, c=l=torii str=ini trebuind s= fac= o fotografie a irisului pentru a alimenta o baz= de date. |n materie de cooperare interna]ional= func]ioneaz= sistemul EURODAC,7 primul sistem de eviden]= a amprentelor digitale8, comun \n trei ]=ri europene: Elve]ia, Norvegia, Islanda. Acest sistem func]ioneaz= pentru a \nregistra doritorii

10

de azil [i imigran]ii sosi]i din alte state pe baza amprentelor digitale9. Se compune dintr-o unitate central= de comparare a amprentelor digitale administrate de Comisia european=, o baz= de date central= informatic=, ce cuprinde aproximativ dou= milioane de candida]i imigran]i [i mijloace de transmisie securizate \ntre state [i baza de date. Amprentele model nu sunt stocate vizibil ci printr-o reprezentare matematic=, ceea ce face ca riscul de falsificare, de piraterie a acestora s= fie minim. |n anul 2003, \n cadrul EURODAC, au fost instalate [i zone speciale de \nregistrare direct=, de scanare a amprentelor (de la degete [i palme) cu delimitarea zonei memorizate direct de pe suprafa]a palmelor ori de pe fi[ele de lucru. |n mai 2003, s-a creat un grup de exper]i de \nalt nivel, coprezidat de Fran]a [ Statele Unite, avnd drept obiectiv i plasarea rapid= a tehnicilor biometrice, scopul comun fiind lupta contra terorismului. |n iunie 2003, grupul statelor membre G8 (cele mai industrializate ]=rii: SUA, Germania, Japonia, Marea Britanie, Fran]a, Italia, Canada, Rusia) a decis integrarea datelor biometrice \n pa[aportul [i vizele resortisan]ilor. Tehnologia re]ine amprentele digitale ori recunoa[terea dup= iris. II. Cteva probleme legate de folosirea tehniciilor biometrice 1. Procentul recunoa[terii ori nerecunoa[terii depinde de propriet=]ile sistemului, de calitatea [i fiabilitatea sa, de procesul de \nregistrare. Conven]ia 108 pentru protec]ia persoanelor fa]= de prelucrarea automatizat= a datelor cu caracter persoanal10 a Consiliului Europei stabile[te principiile generale aplicabile \n protejarea datelor, pentru a evita interferen]a \n via]a privat= a persoanelor11. Conven]ia reprezint= rezultatul lucr=rilor \ntreprinse \n 2003 de c=tre Grupul Proiect asupra Protec]iei Datelor sub egida Comitetului European de Cooperare Juridic= [i o urmare a restructur=rii comitetelor de protec]ie a datelor efectuate \n 2004-2005 de c=tre Comitetul Consultativ al Conven]iei pentru protec]ia persoanelor privitoare la prelucrarea automatizat= a datelor cu caracter personal. Recomandarea nr. R (87)15 a Comitetului de Mini[tri ai Statelor membre vizeaz= reglementarea utiliz=rii datelor cu caracter personal (17 septembrie 1987) [i Recomandarea nr R(89) 2 asupra protec]iei datelor cu caracter personal utilizate cu scopuri de angajare (18 ianuarie 1989) con]in unele elemente pertinente \n ceea ce prive[te biometria. 2. Tehnicile biometrice prezint= particularit=]i care pot fi lucrate plecnd de la toate sursele de tipuri de imagine (foto, video) cu att mai mult cu ct, \n lume, se abuzeaz= de camere de luat vederi, unele discrete altele situate la vedere. Unele persoane sunt indiferente, altele opun o rezisten]= psihologic= la ideea c=, corpul uman va fi utilizat ca o surs= de informare. De asemenea, sunt persoane care nu accept= ideea c= o parte din corpul lor este supus [i utilizat pentru analiza unei ma[ini. Rezisten]a poate s= fie de factur= sociocultural=, religioas= ori proprie fiec=rui individ. Integritatea corpului uman [i maniera \n care el trebuie folosit pentru biometrie pot constitui un aspect \n care se atinge demnitatea uman=. Articolul 8 din Conven]ia european= pentru ap=rarea drepturilor omului [i libert=]ilor fundamentale12 face referire la biometrie. Dreptul de a respecta via]a privat= implic= dreptul de a respecta corpul uman. 3. Datele cu caracter persoanal trebuie s= fie ob]inute [i prelucrate corect [i legal. Folosirea datelor biometrice \n actele de c=l=torie implic=, \n particular, s= se fac= o informare a persoanelor interesate (fiind numeroase persoane care nu au intrat \n posesia unor asemenea date), s= cunoasc= cu precizie finalitatea acestor colect=ri de date, cine le colecteaz=, \n ce condi]ii [i cine are r=spunderea

CRIMIN ALIS TIC A

prelucr=rii lor. Trebuie s= fie un responsabil de fi[ier13, care decide care va fi finalitatea datelor, ce categorii de date vor fi colectate [i c=ror opera]ii vor fi supuse. De asemenea, responsabilul trebuie s= prevad= m=surile tehnice [i organizatorice adecvate cu scopul de a proteja datele biometrice [i celelate date cu caracter personal care sunt asociate cu acestea, \n cazul distrugerii-accidentale sau ilegale- contra pierderii accidentale sau contra accesului, modific=rii, comunic=rii neautorizate sau oric=rei alte forme de prelucrare ilegal=. 4. Datele cu caracter personal colectate trebuie s= fie prelucrate pentru finalitatea determinat= [i, \n mod legal, utilizarea unor date biometrice pentru controlul accesului \ntro ]ar=, \ntr-o anumit= zon= ori locuri protejate poate fi considerat= ca o folosire legitim= a datelor biometrice. De asemenea, este legitim= [i folosirea datelor biometrice \n pa[aport ori \n vize, \n vederea \mpiedic=rii utiliz=rii unor identit=]i false, a ob]inerii \n mod ilegal a unui al doilea pa[aport ori a emiterii pa[aportului de c=tre persoane neautorizate sau la persoane ne\ndrept=]ite. 5. Indivizii care se \mboln=vesc pot s= sufere modific=ri ale caracteristicilor biometrice iar accidentele, interven]iile chirurgicale pot afecta caracteristicile biometrice. |n acest sens, pe plan interna]ional, sunt preocup=ri pentru a g=si un punct de vedere comun cu privire la procentele de acceptare sau respingere a datelor biometrice, la un moment dat, ale unei persoane care se prezint= la un punct de identificare. Articolul 6 din Conven]ia 108 prevede c= orice persoan=, la cerere, ob]ine confirmarea existen]ei sau neexisten]ei \n fi[ierul automatizat14 a unor date cu caracter personal care o privesc ori dispune de o cale de recurs, dac= nu s-a dat urmare unei cereri de confirmare sau, dac= este cazul, de comunicare, rectificare sau [tergere. 6. Colectarea datelor cu caracter personal [i tratarea lor automat= pun probleme de protec]ie a datelor. Informa]iile sensibile, ce au leg=tur= cu o anumit= persoan= (de exemplu aceasta sufer= de o anumit= boal=, handicap fizic), trebuie s= fie \n siguran]=. Astfel, persoana trebuie s= fie informat= cu privire la identitatea responsabilului cu prelucrarea datelor ct [i asupra datelor tratate [i categoriilor de persoane c=rora li se comunic= aceste date, \n m=sura \n care informa]iile sunt necesare pentru garantarea loialit=]ii prelucr=rii. De asemenea, are drept de acces, de rectifciare, de blocare [i de [tergere a datelor. Acest drept se extinde la datele biometrice, ce fac obiectul prelucr=rii automatizate, [i la persoanele c=rora li s-au comunicat aceste date. 7. Transferul unor date \ntre institu]ii, corecta lor \nregistrare [ prelucrare, cum se vor putea asigura. De i asemenea, cum se va asigura corecta transferare [ siguran]a i datelor spre ]=rile \n care sistemele biometrice existente nu ofer= nivelul minim de protec]ie. Poate exista situa]ia \n care datele sunt \nregistrate inexact iar cei interesa]i pot s= cear= rectificarea acestora. 8. Prin securizarea identit=]ii se protejeaz= [i drepturile legale ale unei persoane, dreptul de proprietate, dreptul de liber= circula]ie. Dar trebuie s= se aib= \n vedere [i rentabilitatea unor asemenea documente. De exemplu, Marea Britanie a investit deja 150-200 mil. de euro pentru a finan]a infrastructurile necesare realiz=rii unor asemenea proiecte. Pl=tirea unor taxe pentru elaborarea unor astfel de documente ar responsabiliza posesorul [i s-ar reduce astfel num=rul de pierderi, distrugeri ale documentelor de identitate. Desigur, pentru cei cu venit mic, deja ar constitui o problem= eliberarea unor astfel de documente. Pentru a se evita erorile \n implementarea sistemelor biometrice s-au propus cteva solu]ii: s= nu se abandoneze sistemele de securitate

tradi]ional= ce permit o autentificare a documentului \n absen]a echipamentului necesar exploat=rii biometrice; s= se utilizeze cel pu]in dou= date biometrice pentru a lua \n considerare [i anumite grupuri particulare, cum sunt: persoane cu degete t=iate ori care au relieful papilar distrus; s= se men]in= un lucr=tor att \n faza esen]ial= a \nregistr=rii datelor ct [i \n func]ionarea sistemului pentru a facilita acceptarea biometriei15. Biometria este o tehnologie sensibil= \n termenii unei poten]iale primejdii \n ceea ce prive[ via]a privat= te [ libert=]ile individuale, folosirea sa trebuind s= r=mn= i limitat= la cazurile unde aceasta se justific= pe deplin [ i s= fie \ncadrat= \n mod sever printr-o legisla]ie adecvat=. Mai trebuie s= ]inem seama [i de limitele pe care le au aceste sisteme. |n acest sens, dau exemplul urm=tor: la ideea unui cercet=tor a fost pus= la punct o tehnic= pentru fabricarea amprentelor digitale false cu ajutorul latex-ului. Acestea au fost scanate [i comparate cu amprentele ridicate de la persoanele vii, ce erau \n baza de date. Acest neajuns poate fi \nl=turat prin folosirea unor tehnici mai performante. Astfel, a fost elaborat un nou sistem care se compune dintr-o camer= video [i un calculator ata[at. Camera beneficiaz= de raze infraro[ii [i permite controlul pulsului cardiac, putnduse verifica dac= degetele sunt ale unui individ viu sau mort16.
BIBLIOGRAFIE: 1. Termenul de biometrie a fost introdus \n vocabularul [tiin]ific la sfr[itul secolului XIX (biometry ori biometrics pentru autorii americani reprezint= un sistem statistic) iar \n Fran]a majoritatea autorilor de specialitate definesc biometria ca fiind o [tiin]= care, folosind formule matematice, face o statistic= \n ceea ce prive[te varia]iile biologice \n interiorul unui grup determinat. 2. Me rye m Ma rzoki, Enje ux de s te chnique s de biom e trie .Un pre mie r approche, P a ris , 2001, pa g.1. 3. E.S ta ncu, G.Ma te i, Evolu]ii \n s is te m e le de ide ntificare biome trice nord -am e ricane \n Rolul [i contribu]ia probe lor crimina lis tice [i me dicole ga le \n s ta bilire a a de v= rului, Ed. Luce a f= rul, Bucure [ti, 2005, pa g.53. 4. Da te le biome trice tre buie s = fie cons ide ra te ca o ca te gorie spe cia l= de da te , \n m= s ura \n ca re e ma n nd de la corpul uma n r= m n a ce le a [i dife rite lor s is te me [i s unt ina lte ra bile . 5. |n S UA proie cte le biome trice inte rne s e re fe r= la ide ntifica re a a ge n]ilor fe de ra li, re a liza re a pa [a poa rte lor ce con]in da te biome trice pe ntru ce t= ]e nii a me rica ni ia r \n China viitoa re a ca rte de ide ntita te va purta [i a mpre nta ge ne tic= a pos e s orului. 6. S is te me ma i func]ione a z= pe ntru a \nre gis tra de ]inu]ii fra nce zi, pe ntru a controla a cce s ul virtua l, pe ntru a ]ine o e vide n]= judicia r= ori a utiliza torilor din dife rite dome nii de a ctivita te . Dos s ie r de ve ille n 12, http:://w.a e com.org/ve ille /012_biome trie _07022005.htm, pa g.4-7. 7. Re pre zint= s is te mul ce ntra l e urope a n de s toca re a a mpre nte lor s olicita n]ilor, \n ve de re a a plic= rii Re gula me ntului Dublin I, re gula me nt ca re s ta bile [te ]a ra re s pons a bil= cu proce s a re a une i ce re ri de a zil. 8. Es te ope ra ]iona l din 15 ia nua rie 2003. 9. P oa te compa ra a proxima tiv 500.000 a mpre nte pe s e cund= cu o pre cizie de 99,9%. 10. P rin da te cu ca ra cte r pe rs ona l s e \n]e le ge orice informa ]ie privind pe rs oa na fizic= ide ntifica t= s a u ide ntifica bil= (a rt. 2 din Conve n]ia nr. 108) 11. Rom nia a ra tifica t Conve n]ia la 27 fe brua rie 2002. 12. Orice pe s oa na a re dre ptul la re s pe cta re a vie ]ii s a le priva te [i de fa milie , a domiciliului [i core s ponde n]e i s a le . Nu e s te a dmis a me ste cul une i a utorit= ]i publice \n e xe rcita re a a ce s tui dre pt de c t \n m= sura \n ca re a ce s t dre pt e s te pre v= zut de le ge [i da c= cons tituie o m= sur= ca re , \ntr-o s ocie ta te de mocra tic= , e s te ne ce s a r= pe ntru se curita te a na ]iona l= , s igura n]a public= , bun= s ta re a a ce s te i ]= ri, a p= ra re a ordinii [i pre ve nire a fa pte lor pe na le , prote ja re a s = n= ta ]ii [i a mora le i, ori prote ja re a dre pturilor [i libe rt= ]ilor pe rs oa ne lor. 13. Re s pons a bil de fi[ie r \ns e a mn= pe rs oa na fizic= s a u juridic= , a utorita te a public= , s e rviciul s a u orice a lt orga nis m ca re e s te compe te nt, conform le gii na ]iona le , pe ntru a de cide cu privire la fina lita te a fi[ie rului a utoma tiza t, ca te goriile de da te cu ca ra cte r pe rsona l ca re tre buie \nre gis tra te [i ope ra ]iile ca re li s e vor a plica (a rt. 2 din Conve n]ia 108). 14. Fi[ie r a utoma tiza t \ns e a mn= orice a ns a mblu de informa ]ii ca re fa ce obie ctul une i pre lucr= ri a utoma tiza te (a rt. 2 din Conve n]ia 108). 15. Jean-Ren Lecerf, Mission dinformation de la comission des Lois sur la nouvelle gnration des documents didentit et fraude documentaire. 16. Le s e m pre inte s la m ain qui ide ntifie , pa g.1-3. fia bilita te a

CRIMIN ALIS TIC A

11

Procuror NELU CIOBANU

IMPORTAN} PROBLEMATICII DEZB+TUTE { A I RELEVAN} ACESTEIA |N DREPTUL INTERN ROMN A Dreptul la libertatea de exprimare nu este numai un fundament al democra]iei, ci [ o condi]ie prealabil= i pentru exerci]iul altor drepturi [ libert=]i consacrate prin i Conven]ia European= a Drepturilor Omului. Acest drept este, \ns=, supus anumitor limit=ri, \n condi]iile prev=zute \n art. 10, paragraful 2 din Conven]ie. Problematica dreptului la liber= exprimare este cu att mai complex= \ntr-o ]ar= ca Romnia, unde exerci]iul drepturilor [ libert=]ilor democratice este relativ recent1. i Astfel, nu rareori procesele (mai ales cele penale) au fost dezb=tute \n pres= sau \n cadrul unor emisiuni de televiziune, iar existen]a unor procese \n pres= sau a unor tribunale de hrtie a ridicat numeroase \ntreb=ri cu privire la autoritatea justi]iei [ la impar]ialitatea i instan]elor de judecat=. |n principiu, faptul c= presa a relatat, \ntr-o manier= p=rtinitoare, despre un anumit proces nu este relevant, atunci cnd se evalueaz= impar]ialitatea unei instan]e de judecat=2. Au existat situa]ii cnd ziari[ realizatori TV sau ti, avoca]i au lansat acuza]ii cu privire la magistra]i sau la modul \n care ace[ tia \[ exercit= atribu]iile, cnd i persoane anchetate sau judecate au fost prezentate ca avnd vinov=]ia deja stabilit= sau cnd mijloacele de prob= (actele dosarului) au f=cut obiectul unor dezbateri publice. |ntruct \n Romnia nu a existat o practic= judiciar= \n acest sens [ pe fondul lacunelor legislative, i, jurispruden]a Cur]ii Europene a Drepturilor Omului s-a dovedit a fi relevant= sub aspectul protej=rii dreptului la libertatea de exprimare. Conform acestei jurispruden]e, pe de o parte, presa are sarcina de a comunica informa]ii [ idei legate i de cauzele aflate pe rolul instan]elor3 iar, pe de alt= parte, \ntr-un stat de drept, instan]ele au nevoie, pentru a-[ i \ndeplini atribu]iile, de \ncrederea opiniei publice, fiind deci necesar s= fie protejate \mpotriva unor atacuri distructive lipsite de fundament.4 Conven]ia are preeminen]= asupra dreptului na]ional, \n virtutea principiului primatului dreptului interna]ional, dar [ pentru c= aceasta este consacrat= i printr-o norm= constitu]ional=5. Astfel, instrumentul juridic, pentru aplicarea prevederilor Conven]iei, este unul constitu]ional, care poate fi reg=sit \n con]inutul art. 11 [ art. 20 din i Constitu]ia Romniei6. Textele constitu]ionale au consacrat principiul efectului direct [ principiul priorit=]ii reglement=rilor i interna]ionale privind drepturile omului fa]= de legile interne, \n caz de neconcordan]= \ntre acestea. Conform principiului monist, Conven]ia reprezint= o parte substan]ial= a legisla]iei na]ionale romne, \n sensul c= judec=torii pot aplica prevederile acesteia de \ndat= ce au intrat \n vigoare. Principiul aplicabilit=]ii directe nu are un caracter automat, ci are nevoie de sprijinul jurispruden]ei, fiind imposibil= disocierea textului Conven]iei de jurispruden]a creat= de Curtea European= a Drepturilor Omului de-a lungul timpului. Toate aceste aspecte au consecin]e inclusiv asupra procesului legislativ, \n sensul modific=rii legisla]iei romne[ pentru ca aceasta s= reflecte ti, con]inutul unor hot=rri ale Cur]ii Europene a Drepturilor Omului, a[ cum s-a \ntmplat \n domeniul propriet=]ii. a Aderarea Romniei la Conven]ie, \n anul 1994, a \nsemnat [ aderarea la Protocoalele Conven]iei, dar [ la i i jurispruden]a vast= a Cur]ii. Rezultatul imediat a constat \n reflectarea jurispruden]ei Cur]ii \n con]inutul hot=rrilor pronun]ate de c=tre instan]ele romne. |n acest domeniu, prima cauz= penal=, \n care instan]ele romne au f=cut aplicarea prevederilor art. 10, paragraful 1 din Conven]ie [ a jurispruden]ei Cur]ii, a fost cea i privind pe ziari[ Sorin Ro[ St=nescu [ Cristina Ardeleanu. tii ca i Cei doi ziari[ au fost trimi[ \n judecat= pentru ti i s=vr[ irea infrac]iunii de ofens= adus= autorit=]ii, constnd \n faptul c= au publicat \n ziarul Ziuao serie de articole prin con]inutul c=rora ar fi adus ofens= institu]iei preziden]iale, respectiv pre[ edintelui de atunci al Romniei, domnul Ion Iliescu. Cei doi ziari[ au fost achita]i, \ntruct nu au s=vr[ ti it faptele imputate, motivarea instan]ei fiind aceea c= o asemenea fapt= nu poate exista \n sfera publicisticii politice protejat= de dispozi]iile paragrafului 1 al art. 10 din Conven]ia pentru drepturile omului [i a libert=]ilor fundamentale, care exclude interven]ia autorit=]ii \n libertatea de exprimare, cu att mai mult cu ct a vizat sfera politicului. REGLEMENT+RILE EXISTENTE PE PLAN EUROPEAN Libertatea de exprimare este reglementat= de art. 10 al Conven]iei: Orice persoan= are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie [ libertatea de a i primi sau de a comunica informa]ii ori idei f=r= amestecul autorit=]ilor publice [ f=r= a ]ine seama de frontiere (). i Exercitarea acestor libert=]i ce comport= \ndatoriri [ i responsabilit=]i poate fi supus= unor formalit=]i, condi]ii, restrngeri sau sanc]iuni prev=zute de lege, care constituie m=suri necesare, \ntr-o societate democratic=, pentru securitatea na]ional=, integritatea teritorial= sau siguran]a public=, ap=rarea ordinii [ prevenirea infrac]iunilor, protec]ia i s=n=t=]ii sau a moralei, protec]ia reputa]iei sau a drepturilor

12

CRIMIN ALIS TIC A

altora, pentru a \mpiedica divulgarea de informa]ii confiden]iale sau pentru a garanta autoritatea [ i impar]ialitatea puterii judec=tore[ ti. Din punct de vedere al tehnicii legislative, articolul 10 al Conven]iei are o structur= asem=n=toare cu cea a altor articole, \n sensul c=, \ntr-un prim alineat, se indic= dreptul protejat, iar \n al doilea alineat motivele de restrngere a exerci]iului acestuia. Ca [ \n cazul altor drepturi [ libert=]i garantate de i i Conven]ie, statele pot restrnge exercitarea dreptului la libertatea de exprimare [ informare, prin invocarea altor i articole ale Conven]iei. Un exemplu \l constituie art. 6 din Conven]ie: orice persoan= are dreptul la judecarea \n mod echitabil, \n mod public [ \ntr-un termen rezonabil a cauzei sale, de c=tre o i instan]= independent= [ impar]ial=, instituit= de lege, care va i hotr\ fie asupra \nc=lc=rii drepturilor [ obliga]iilor sale cu i caracter civil, fie asupra temeiniciei oric=rei acuza]ii \n materie penal= \ndreptat= \mpotriva sa. Comisia a \nf=]i[ \mpreun= art. 10 [ art. 6 \n at i examinarea unor cereri, \n care persoanele implicate \n preg=tirea [ \nregistrarea unei emisiuni de televiziune asupra i unui proces care prezenta un interes considerabil pentru public se plngeau de faptul c= interzicerea emisiunii era contrar= articolului 107. Comisia a declarat cererile ca inadmisibile, motivnd urm=toarele: Libertatea de exprimare constituie unul dintre fundamentele esen]iale ale unei societ=]i democratice (). |n acest context, libertatea presei de a comunica informa]ii [ idei i [ dreptul publicului de a le primi \mbrac= o importan]= i deosebit= (). |n afar= de aceasta, Comisia aminte[ locul te important pe care dreptul la un proces echitabil, astfel cum este garantat de art. 6, par. 1 din Conven]ie, \l de]ine \ntr-o societate democratic=, precum [ importan]a legat= de i publicitatea proceselor, ca unul din mijloacele ce permit men]inerea \ncrederii \n justi]ie. Comisia nu a f=cut vreo deosebire \ntre dispozi]iile restrictive ale celor dou= articole, ar=tnd c= ocrotirea bunei administr=ri a justi]iei [ a dreptului la un proces echitabil i constituie obiective care contribuie la garantarea autorit=]ii [ i a impar]ialit=]ii puterii judec=tore[ la care se refer= art. 10, ti, paragraful 2 din Conven]ie. Pe de alt= parte, drepturile fundamentale aflate \n discu]ie se reg=sesc [ \n cadrul Tratatului instituind o i Constitu]ie pentru Europa, \n partea a II-a: Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Astfel, alineatul 1 al art. II 71, intitulat Libertatea de exprimare [ informare, reia prevederile art. 10 din Conven]ie, i afirmnd dreptul oric=rei persoane la libertatea de exprimare. Alineatul 2 al articolului consacr= obliga]ia de a respecta libertatea [ pluralismul mijloacelor de informare \n i mas=, ca un aspect important al libert=]ii de exprimare. Corespunz=tor art. 6, paragraful 1 din Conven]ie, art. II 107 (situat \n capitolul II, titlul VI Justi]ia) prevede c= orice persoan= are dreptul de a i se analiza cauza \n mod echitabil, public [ \ntr-un termen rezonabil de c=tre o instan]= i independent= [ impar]ial=, stabilit= \n prealabil prin lege. i De altfel, problema raportului dintre libertatea de exprimare [ autoritatea [ impar]ialitatea justi]iei se reg=sesc [ i i i \n documentele adoptate sub egida Consiliului Europei. |n cuprinsul Rezolu]iei 1003/1883 a Adun=rii Parlamentare a Consiliului Europei, referitoare la etica tiri i jurnalistic=8, se face distinc]ia \ntre [ [ opinii, astfel \nct s= fie imposibil ca acestea s= fie confundate (art. 2). { tirile sunt

informa]ii referitoare la fapte [ date, \n timp ce opiniile reflect= i gnduri, idei, credin]e sau judec=]i de valoare din partea societ=]ilor de pres=, a editorilor sau ziari[ tilor. Totodat=, \n jurnalism, informa]iile [ opiniile trebuie s= i respecte prezum]ia de nevinov=]ie, \n special \n cazuri care sunt \nc= sub judice [ trebuie s= nu emit= judec=]i. i Cum vom vedea, jurispruden]a Cur]ii Europene a Drepturilor Omului a conturat [ ulterior, a aprofundat toate i, aceste no]iuni. DOMENIUL DE APLICARE, COMPONENTELE { I LIMITELE DREPTULUI LA LIBERTATEA DE EXPRIMARE { INFORMARE I Domeniul de aplicare a dreptului la libera exprimare Tendin]a organelor de aplicare a Conven]iei este aceea de a include \n sfera art. 10, paragraful 1 o arie extrem de larg= de forme de manifestare a libert=]ii de exprimare, inclusiv mijloacele materiale [i tehnice folosite pentru exercitarea acesteia9. Libertatea de exprimare are \n vedere toate categoriile de informa]ii, crea]iile [ ideile, oricare ar fi con]inutul, forma, i suportul sau finalitatea acestora [ prive[ domenii diverse: i te politic10, artistic11, comercial12 sau alte domenii de interes public. Sunt incluse \n sfera protec]iei art. 10 imaginile13, sunetele [ informa]iile transmise prin intermediul suportului i tip=rit14, al radioului15, televiziunii16, cinematografiei17 etc. Sunt protejate toate mijloacele de producere, transmitere [ i distribuire a informa]iei18. Libertatea de exprimare presupune din partea statelor nu numai o obliga]ie general=, negativ=, de a se ab]ine de la orice \ngr=diri ale dreptului, dar [ obliga]ia pozitiv= de a i asigura caracterul pluralist al informa]iei, transmiterea liber= a acesteia prin mijloace tehnice sau orice alte forme de expresie. |n cauza Handyside c. Marii Britanii, Curtea a ar=tat c=, sub rezerva paragrafului 2 al articolului 10, libertatea de exprimare acoper= nu numai informa]iile [ ideile care sunt i privite favorabil sau considerate inofensive sau indiferente, dar [ pe acelea care ofenseaz=, [ i ocheaz= sau \ngrijoreaz= statul sau un anumit segment al popula]iei. Titularii dreptului la libertatea de exprimare sunt att persoanele fizice, ct [ cele juridice19. i |n jurispruden]a specific= a Cur]ii este indiferent= calitatea special= pe care o au anumite categorii de persoane; totu[ statutul special al anumitor persoane (de i, exemplu oamenii politici, ziari[ de]inu]ii, militarii, func]ionarii tii, publici [ al]ii) poate restrnge sau m=ri protec]ia acordat= i dreptului lor. Componentele dreptului la libertatea de exprimare Componentele dreptului rezult= din interpretarea gramatical= a textului Conven]iei: libertatea de a sus]ine propriile idei sau opinii; libertatea de a comunica informa]ii [ idei; i libertatea de a primi informa]ii [ idei. i Din perspectiva dreptului intern, acestora li se adaug= libertatea de a c=uta informa]ii, component= cuprins= \n Declara]ia Universal= a Drepturilor Omului. Libertatea de exprimare cuprinde diverse domenii, cum ar fi: libertatea de expresie artistic=, libertatea cuvntului \n comer] sau libertatea presei. Totodat=, cuprinde att datele verificabile, ct [ opiniile personale, criticile [ judec=]ile de i i valoare.

CRIMIN ALIS TIC A

13

Limitele dreptului la libertatea de exprimare Art. 10, paragraful 2 din Conven]ie permite statelor s= aduc= limit=ri (numite \n literatura de specialitate restric]ii speciale, spre deosebire de restric]iile generale, prev=zute de art. 15, 16 [ 17 ale Conven]iei), formelor de manifestare a i libert=]ii de exprimare, cu condi]ia respect=rii cerin]elor impuse de Conven]ie. Astfel, dup= stabilirea aplicabilit=]ii art. 10 (constatarea c= a avut loc o ingerin]= \n dreptul reclamantului), Curtea constat= c= limitarea adus= de stat acestui drept este contrar= Conven]iei, dac= nu \ndepline[ te cele trei condi]ii cumulative prev=zute \n paragraful 2: s= fie prev=zut= de lege; s= urm=reasc= cel pu]in unul dintre scopurile legitime prev=zute de textul Conven]iei; s= fie necesar= \ntr-o societate democratic=, pentru atingerea acelui scop. Curtea a interpretat \ntr-o manier= foarte larg= no]iunea de ingerin]= considernd c= aceasta include o mare varietate de m=suri \ndreptate \mpotriva persoanelor care [ i-au exercitat acest drept, indiferent dac= m=surile au fost anterioare sau ulterioare exercit=rii acestuia20. Astfel, spre exemplificare, au fost apreciate ca ingerin]e, m=suri, de natur= penal= sau civil=, cum ar fi: sanc]ionarea unor ziari[ pentru diferite afirma]ii publicate \n ti pres= sau f=cute \n timpul unor emisiuni de radio sau televiziune, condamnarea unor persoane pentru calomnie, interzicerea public=rii fotografiei unui suspect21, \nc=lcarea secretului judiciar22, \nc=lcarea obliga]iei de confiden]ialitate, contempt of court23, efectuarea unor perchezi]ii avnd ca scop descoperirea surselor de informare ale ziaristului24 sau confiscarea arhivelor, documenta]iei [ a bibliotecii unui ziar25. i Prima condi]ie pe care trebuie s= o \ndeplineasc= ingerin]a, pentru a nu ne afla \n prezen]a unei \nc=lc=ri a art. 10, este aceea a prevederii \n lege. Curtea a dat acestei no]iuni un sens material, [ nu i unul pur formal, incluznd toate normele care au for]= juridic=: att actele legislative cu valoare normativ= general= care eman= de la puterea legiuitoare, ct [ normele cu o for]= i juridic= inferioar= legii \n sens formal26. No]iunea de lege cuprinde att dreptul scris, ct [ i jurispruden]a, incluznd chiar [ norme apar]innd dreptului i interna]ional public. Norma de drept intern care prevede posibilitatea unei ingerin]e adus= libert=]ii de exprimare trebuie s= \ndeplineasc= dou= condi]ii cumulative: accesibilitatea (care include [ enun]area cu suficient= precizie a normei) [ i i previzibilitatea27. Dup= constatarea existen]ei unei ingerin]e adus= libert=]ii de exprimare, Curtea verific= dac= ea urm=rea unul dintre scopurile legitime enumerate limitativ \n art. 10, paragraful 2, scopuri printre care se afl= [ garantarea i autorit=]ii [ impar]ialit=]ii puterii judec=tore[ i ti. Identificarea de c=tre Curte a scopului legitim vizat de m=sura de restrngere a libert=]ii de exprimare are un rol foarte important \n analiza celei de-a treia condi]ii prev=zute de paragraful 2 al art. 10, respectiv cerin]a ca m=sura \n litigiu s= fii fost necesar= \ntr-o societate democratic=. Curtea exercit= un control mai strict al necesit=]ii unor m=suri luate de c=tre autorit=]i, atunci cnd acestea urm=resc ap=rarea autorit=]ii [ impar]ialit=]ii puterii i judec=tore[ pe cnd \n ceea ce prive[ alte categorii de ti, te scopuri legitime (cum ar fi, spre exemplu, protec]ia moralei sau ap=rarea securit=]ii na]ionale), marja de apreciere de

care dispun autorit=]ile na]ionale pentru a hot=r\ \n privin]a oportunit=]ii limit=rii libert=]ii de exprimare este mai mare28. Sintagma necesar= \ntr-o societate democratic= a fost pentru prima dat= explicat= de Curte \n cauza Handyside c. Marii Britanii, ar=tndu-se c= adjectivul necesar implic= faptul c= ingerin]a \n cauz= trebuie s= corespund= unei nevoi sociale imperioase. Pe de alt= parte, a[ cum rezult= din jurispruden]a Cur]ii, motivele invocate de a autorit=]ile na]ionale pentru a justifica ingerin]a respectiv= trebuie s= fie pertinente [ suficiente,29 iar m=sura \n litigiu i trebuie s= fie propor]ional= cu scopul urm=rit30. Curtea a recunoscut statelor o marj= de apreciere, care nu este nelimitat=, ct prive[ oportunitatea lu=rii unei te anumite m=suri restrictive care aduce atingere libert=]ii de exprimare. |n concret, pentru stabilirea \ntinderii marjei de apreciere, Curtea ia \n considerare elemente legate de natura [ tipul discursului, valoarea protejat= prin reprimarea i acestuia, calitatea specific= a autorului discursului, persoana lezat=, mijlocul prin care a fost difuzat mesajul [ impactul i acestuia, locul unde a fost ]inut discursul, publicul ]int= sau alte circumstan]e specifice. JURISPRUDEN} CUR} EUROPENE A A II DREPTURILOR OMULUI Hot=rrea Cur]ii, cu valoare de principiu, privind libertatea presei pe temeiul art. 10, este cea pronun]at= \n cauza Sunday Times (nr.1) c. Marii Britanii31. |n cauz=, reclaman]ii au preg=tit pentru publicare un reportaj indicnd metodele de cercetare [ tiin]ific= [i experimentele utilizate de o societate farmaceutic= \nainte s= comercializeze sedativul numit thalidomid=. |n perioada prev=zut= pentru publicare se aflase \n mod necontestat (prin mijloace independente de pres=) faptul c= mul]i copii s-au n=scut cu tare grave pentru c= mamele au luat acest medicament \n timpul sarcinii. Anumite familii aflate \n cauz= au ajuns la un compromis extrajudiciar cu societatea farmaceutic=, altele se g=seau \n primele etape ale unui proces, iar altele purtau \nc= negocieri. Primind un exemplar al articolului respectiv, societatea a cerut judec=torului [ a ob]inut interzicerea public=rii sale. i Interdic]ia a fost confirmat= de c=tre cea mai \nalt= jurisdic]ie intern=, cu motivarea c= publicarea articolului ar constitui un act de contempt of court, aducnd atingere sau prejudiciind mersul justi]iei \n cadrul unei proceduri judiciare aflate \n curs. Curtea a declarat c= nefiind necesar= \ntr-o societate democratic= interdic]ia constituia un amestec \n exercitarea de c=tre ziarul respectiv a dreptului s=u la liber= exprimare, \n sensul articolului 10, paragraful 1. Curtea a examinat argumentul guvernului, conform c=ruia au fost puse \n balan]= dou= interese de ordin public, libertatea de exprimare [ buna func]ionare a justi]iei: dac= i mijloacele mass-media nu trebuie s= dep=[ easc= limitele fixate, \n scopul unei bune administr=ri a justi]iei, le revine, totu[ obliga]ia de a comunica informa]ii [ idei att cu privire i, i la problemele cunoscute de tribunale ct [ la acelea i referitoare la alte sectoare de interes public. Func]ia constnd \n a le comunica se adaug= doar dreptului publicului de a le primi. A[ adar, prin solu]ionarea acestei cauze, Curtea a fixat un nivel ridicat al protec]iei presei, \ntemeindu-l pe prezum]ia c= interesul general este mai bine servit cnd i se ofer= publicului cele mai cuprinz=toare informa]ii cu putin]=. |n cursul analizei avnd ca obiect dac= interferen]a reclaman]ilor cu libertatea de exprimare a urm=rit realizarea

14

CRIMIN ALIS TIC A

unui scop legitim, Curtea a clarificat unele no]iuni utilizate \n acest domeniu: Termenul puterea judec=toreasc= (pouvoir judiciare) se refer= la aparatul de justi]ie sau ramura judec=toreasc= a guvernului, precum [ la judec=tori \n i capacitatea lor oficial=. Fraza autoritatea magistra]ilor se refer=, \n special, la no]iunea c= instan]ele sunt, [ sunt acceptate de public \n i general, ca fiind forumul potrivit pentru evaluarea drepturilor [ a obliga]iilor legale [ pentru solu]ionarea litigiilor referitoare i i la acestea; mai mult, publicul \n general are respect pentru [ i \ncredere \n capacitatea instan]elor de a-[ \ndeplini aceast= i func]ie. O alt= cauz= relevant= este cauza Lingens c. Austriei32, din analiza c=reia rezult= c= nu este important ca autorul afirma]iilor s= fie ziarist profesionist, aceea[ protec]ie i fiind acordat= [ altor persoane care \[ exprim= opinia prin i i intermediul mass-media. Cauza se referea la condamnarea penal= pentru calomnie a reclamantului (un ziarist) pentru afirma]iile referitoare la cancelarul federal austriac B. Kreisky. Curtea a stabilit o foarte important= distinc]ie \ntre afirmarea unor fapte [ cea a unor judec=]i de valoare: i existen]a faptelor poate fi demonstrat=, \n timp ce adev=rul judec=]ilor de valoare nu este susceptibil de a fi dovedit. |n cauza Worm c. Austriei33, ziaristul austriac Worm f=cuse cercet=ri, pe durata mai multor ani, referitoare la comportamentul fraudulos al fostului ministru de finan]e Androsch, mai precis asupra delictelor fiscale comise pe durata mandatului. Pe durata procesului, publica]ia lui Worm a f=cut o analiz= detaliat= a judec=torului, procurorului, \nvinuitului [ ap=r=torului acestuia. Din analiza articolului i p=rea s= se desprind= presupunerea c= Androsch era vinovat, iar Worm a fost ulterior condamnat pentru influen]area interzis= a procedurilor penale. Oarecum surprinz=tor, Curtea a stabilit c= nu exist= o \nc=lcare a articolului 10, f=r= s= sublinieze faptul c= nu se poate evita relatarea \n pres= a unui proces la nivel \nalt \n care este implicat un politician. |n schimb, a insistat asupra rolului acestuia \n subsidiar [ asupra doctrinei latitudinii de i apreciere. Pozi]iile diferite adoptate de Curte \n spe]ele Sunday Times [i Worm se explic=, \n primul rnd, prin faptul c= \n cauza Sunday Times existase o cenzur= anterioar=, \n timp ce \n spe]a Worm ziaristul fusese pedepsit dup= publicare. |n al doilea rnd, \n prima spe]=, Curtea a avut \n vedere m=surile luate pentru a garanta autoritatea magistra]ilor, \n timp ce \n a doua cauz=, m=surile restrictive fuseser= luate pentru a garanta \nvinuitului un proces echitabil. |ntr-o alt= cauz= (Barfod c. Danemarcei)34, un ziarist a fost condamnat pentru c= a acuzat doi judec=tori de lips= de impar]ialitate \n modul \n care au rezolvat un litigiu fiscal. Curtea a re]inut ca fiind scopuri legitime urm=rite de c=tre stat protec]ia reputa]iei judec=torilor (care nu erau judec=tori profesioni[ti) [i indirect salvgardarea autorit=]ii puterii judec=tore[ ti. |n cauza De Haes [ Gijsels c. Belgiei (nr. 1)35 i Curtea a constatat o \nc=lcare a art. 10. Cauza privea condamnarea unor ziari[ti pentru calomnie, deoarece publicaser= cteva articole \n care au acuzat o serie de judec=tori de lips= de impar]ialitate \n modul de tratare a unei cauze referitoare la pretinsele abuzuri comise asupra unor copii de tat=l lor, un celebru notar din localitate. |n argumentarea hot=rrii, s-a subliniat faptul c= ziari[tii

CRIMIN ALIS TIC A

efectuaser= o investiga]ie serioas= [ detaliat= [ prin urmare, i i, demonstraser=, \n mod conving=tor, elementele de fapt pe care [ i-au bazat judecata de valoare referitoare la lipsa de impar]ialitate a magistra]ilor viza]i de articolul lor. Curtea a reafirmat principiul c= articolul 10 nu protejeaz= doar substan]a ideilor [ a informa]iilor exprimate, i ci [ forma \n care acestea sunt exteriorizate, re]innd faptul i c= de[ comentariile reclaman]ilor con]ineau f=r= \ndoial= i critici foarte severe, acestea sunt considerate de Curte ca fiind pe m=sura emo]iei [ a indign=rii cauzate de faptele i invocate \n respectivele articole. Acela[ principiu a fost aplicat de c=tre Curte \n cauza i Prager [ Oberschlick c. Austriei36, \n care s-a afirmat faptul i c= libertatea presei acoper=, de asemenea, recurgerea la o anumit= doz= de exagerare sau chiar de provocare. |n aceast= spe]=, Curtea a aprobat decizia instan]elor na]ionale de a-i condamna pe ziari[ care criticaser= tii presta]ia judec=torilor austrieci, acuzndu-i de lips= de impar]ialitate [ de faptul c= ignor= prezum]ia de nevinov=]ie i a inculpa]ilor. Decizia Cur]ii s-a bazat, \n mare m=sur=, pe caracterul generalizator [ nenuan]at al afirma]iilor i incriminate, pe faptul c= acestea au fost calificate drept fapte [ nu judec=]i de valoare, precum [ pe faptul c= cercet=rile i i \ntreprinse de ziari[ nu p=reau s= fi fost suficiente pentru a ti justifica afirma]ii att de grave. |n cauza Weber c. Elve]iei, un ziarist [ un ecologist i au fost declara]i vinova]i [ condamna]i pentru c=, \n timpul i unei conferin]e de pres=, au divulgat informa]ii confiden]iale cu privire la o anchet= judiciar=. Curtea a admis c= pedeapsa era prev=zut= de lege [ c= protec]ia autorit=]ii [i i impar]ialit=]ii puterii judiciare constituia un scop legitim, \n conformitate cu articolul 10, paragraful 2, dar a considerat c= era totu[ vorba de o \nc=lcare a acestui articol, deoarece i reclamantul dezv=luise fapte care erau deja cunoscute de opinia public= la momentul desf=[ ur=rii conferin]ei de pres=. |n cauza Perna c. Italiei37, Curtea avut ocazia s= demonstreze c= acuza]iilor de lips= de impar]ialitate aduse unui magistrat de c=tre pres=, li se aplic=, \n esen]=, acelea[ i principii ca [ \n celelalte situa]ii \n care este vorba despre i discutarea de c=tre ziari[ a subiectelor de interes general. ti Curtea a costatat \nc=lcarea Conven]iei [ \n cauza i Nikula c. Finlandei38 \n care reclamanta, avocata unei persoane, acuzat= de s=vr[ irea unei infrac]iuni, fusese condamnat= deoarece criticase modul \n care procurorul instrumentase cauza \n care era implicat clientul s=u. Astfel, ea l-a acuzat pe procuror \ntr-un memoriu prezentat \n fa]a instan]ei, de manipulare [ de \nc=lcare a atribu]iilor sale de i serviciu prin administrarea ilegal= a probelor, \ntruct a transformat un co-acuzat \n martor, pentru a sus]ine acuzarea \mpotriva celorlal]i inculpa]i, \n timp ce \mpotriva unui poten]ial martor \n favoarea acuzatului a formulat acuza]ii pentru a-l \mpiedica s= depun= m=rturie. Ulterior, procurorul a acuzat-o pe reclamant= de calomnie, ob]innd condamnarea acesteia. Curtea a ar=tat statutul specific al avoca]ilor [ rolul i cheie al acestora \n administrarea justi]iei; de[ a constatat c= i afirma]iile reclamantei nu se \nscriau \n cadrul unei dezbateri privind chestiuni de ordin general, Curtea a subliniat c= acuza]iile \n cauz= nu dep=[ iser= cadrul [ edin]ei publice [ se i refereau la actele procurorului ac]ionnd \n cadrul procedurii \n care fusese implicat clientul s=u, nefiind, deci, \ndreptate \mpotriva calit=]ii profesionale a procurorului, \n general. De asemenea, Curtea a f=cut distinc]ia \ntre aceast= cauz= [ altele anterioare, \n care acuza]iile \ndreptate i

15

\mpotriva actelor procurorilor aveau caracterul unor insulte personale (spre exemplu, cauza Mahler c. Germaniei39, \n care procurorul fusese acuzat de c=tre avocatul inculpatului c= redactase rechizitoriul aflndu-se \ntr-o stare de be]ie complet=). Tot referitor la magistra]i, Curtea a apreciat (cauza Wille c. Liechtenstein) c= atunci cnd este pus= \n joc libertatea de exprimare a persoanelor ocupnd o asemenea pozi]ie (magistrat), drepturile [ obliga]iile prev=zute de art. 10 i au o importan]= special=. Se a[ teapt= de la magistra]i s= uzeze de libertatea de exprimare cu re]inere, ori de cte ori sunt susceptibile s= fie puse \n discu]ie autoritatea [ i impar]ialitatea puterii judiciare. O atingere adus= libert=]ii de exprimare a unui magistrat prin schimbarea sa din func]ie ca urmare a ideilor sale privind competen]a Cur]ii Constitu]ionale de a interveni \n cazul unui dezacord \ntre [ eful statului (prin]) [ cet=]eni a \nc=lcat articolul 10. i Ilustrativ= pentru domeniul supus dezbaterii este [ i spe]a Craxi c. Italiei40. Dup= ce au fost descoperite nereguli grave, s-a declan[ procedura penal= \mpotriva lui Craxi, at care era primul ministru al Italiei, iar presa a relatat pe larg despre ac]iunile penale. Craxi a \naintat Cur]ii o plngere \n care sus]inea c= nu a avut parte de un proces echitabil datorit= acestei campanii de pres=. Curtea a constatat c= interesul mass-media se datora pozi]iei \nalte a celui \n cauz=, contextului politic [ gravelor acuza]ii aduse. i |n opinia Cur]ii, era inevitabil ca presa s= nu fac= anumite comentarii dure \ntr-un dosar sensibil, care punea sub semnul \ntreb=rii moralitatea unor func]ionari publici de rang \nalt [ leg=turile dintre lumea politic= [ cea de afaceri. i i Curtea a luat not= c= dosarul lui Craxi fusese instrumentat de un complet compus exclusiv din judec=tori de profesie [ c= i nimic nu sugera c= ace[ judec=tori fuseser= influen]a]i de ti declara]iile de pres=. |n consecin]=, Curtea a decis c= nu existase nici o \nc=lcare a art. 6 din Conven]ie, privind dreptul la o audiere echitabil=. Un factor important \l reprezint= intervalul de timp dintre momentul \n care cazul se bucur= de aten]ia massmedia [ momentul \n care judec=torul (sau jura]ii) trebuie s= i ajung= la un verdict. |n cauza X. c. Norvegia, jura]ii au trebuit s= dea un verdict la un an dup= ce \n mass-media existase consternare cu privire la acest dosar. Din acest motiv, Comisia a considerat c= era foarte pu]in probabil ca jura]ii s= fie influen]a]i de relat=rile din pres=. Responsabilitatea statului \n privin]a public=rii a f=cut obiectul cauzei Hauschildt c. Danemarcei41: o campanie virulent= de pres= poate, \n anumite circumstan]e, s= afecteze \n mod advers procesul echitabil [ s= implice i responsabilitatea statului, \n special dac= este ini]iat= de unul dintre organismele statului. Dac= sursa relat=rii din pres= ar putea fi una dintre institu]iile statului, Comisia va fi mult mai pu]in tolerant= fa]= de autorit=]ile respectivului stat, iar leg=tura cauzal= dintre relatarea faptelor \n pres= [ influen]a presei asupra i procesului va fi mai u[ de acceptat. or Articolul 6, paragraful 2 nu interzice distribuirea anumitor informa]ii cu privire la procese aflate pe rol, \ns= aceasta trebuie s= fie astfel f=cut= \nct s= nu \ncalce prezum]ia de nevinov=]ie. Au fost considerate acceptabile \n diferite cauze afirma]iile care nu fac dect s= descrie un stadiu al suspiciunii, \n timp ce declara]iile care reflect= o opinie conform c=reia persoana respectiv= este vinovat=, vor i, fi de nepermis42. Totu[ Comisia a acceptat faptul c= procuratura unui stat membru a emis un comunicat de pres=

16

cu scopul de a \mpiedica diseminarea de informa]ii incorecte43. |n acest context, amintim Recomandarea 13 a Comitetului de Mini[ al Consiliului Europei privind furnizarea tri de informa]ii \n leg=tur= cu procedurile penale prin intermediul mass-media (adoptat= la data de 10 iulie 2003). Recomandarea se adreseaz=, \n special, mass-media [ autorit=]ilor (judiciare) [ reitereaz= necesitatea ca i i autorit=]ile judiciare s= furnizeze mass-media doar informa]ii verificate (principiul 3), necesitatea respect=rii prezum]iei de nevinov=]ie (principiul 2) [ cea a respect=rii dreptului la i intimitate al (familiilor) suspec]ilor, victimelor [ martorilor i (principiul 8). Al]i factori relevan]i pentru evaluarea rolului massmedia, a[ cum rezult= ace[ din analiza spe]ei Baragiola, a tia deja amintit=, sunt urm=torii: verificarea dac= relatarea complet= a presei a exprimat \n mod unanim o anumit= evaluare a procedurilor judiciare; stabilirea \mprejur=rii dac= mass-media este prevenit= de pericolul unui proces prematur instrumentat prin pres=; analiza influen]=rii poten]iale, de c=tre mass media, a procesului [ a judec=torilor na]ionali \n luarea deciziilor. i Au existat [ hot=rri ale Cur]ii privind comentariile sau i discursurile unor oameni politici pe marginea proceselor aflate pe rol. edintele Ucrainei \i |n cauza Santransanta44, pre[ trimisese pre[ edintelui Tribunalului Suprem de Arbitraj o scrisoare prin care \l \ndemna s= apere interesele cet=]enilor ucraineni \ntr-un litigiu dintre o companie de stat din Rusia [ o companie de stat din Ucraina. Curtea a decis c= o astfel i de interven]ie este incompatibil= cu no]iunea de tribunal independent: Oricare ar fi motivele avansate de guvern pentru a-[ justifica astfel de interven]ii, Curtea consider= c=, i avnd \n vedere con]inutul acestora [ modalitatea \n care au i fost f=cute () acestea erau ipso facto incompatibile cu no]iunea unui tribunal independent [ impar]ial, \n sensul art. i 6, paragraful 1 din Conven]ie. |n cauza F=lcoianu c. Romniei45, peten]ii s-au plns cu privire la independen]a Cur]ii Supreme de Justi]ie, care se deta[ ase de propria jurispruden]= \n urma unui discurs ]inut, \n anul 1994, de c=tre pre[ edintele Romniei, domnul Ion Iliescu, \n cursul c=ruia acesta afirmase c= hot=rrile judec=tore[ de ti restituire a propriet=]ilor na]ionalizate ilegal nu ar trebui puse \n executare. Curtea a constatat c= nimic nu sugera c= judec=torii care deliberaser= \n cauza peten]ilor fuseser= influen]a]i de semnalele pre[ edintelui [ a decis \n unanimitate c= nu existase i nici o \nc=lcare a articolului 6, paragraful 1. |n aceast= spe]=, Curtea a adoptat o atitudine destul de blnd=, \n sensul c= se va constata o \nc=lcare a articolului 6 doar dac= petentul poate s= demonstreze c= judec=torul a fost influen]at \n fapt atunci cnd a deliberat \ntr-un dosar anume, aceast= prob= fiind foarte dificil=. A existat [ o situa]ie cnd s-a pus problema influen]=rii i justi]iei de c=tre dezbaterea parlamentar=. |n anul 1962, Comisia a trebuit s= comenteze o dezbatere parlamentar= din Bundestag-ul german cu privire la organizarea justi]iei46. Astfel, un membru al parlamentului s-a plns \n cadrul dezbaterii cu privire la politica sentin]elor judec=tore[ care, ti, \n opinia sa, erau mult prea blnde, f=cnd chiar trimitere la anumite dosare, din care unul se afla pe rolul instan]ei. Comisia a decis c= judec=torul respectiv nu a fost influen]at ilegal, subliniind c= \n cadrul dezbaterii se f=cuse trimitere

CRIMIN ALIS TIC A

explicit= la necesitatea unei independen]e a justi]iei [ c= i dezbaterea nu avusese drept rezultat un vot sau o declara]ie adresat= judec=torului respectiv. Din practica recent= a Cur]ii privind libertatea de exprimare, re]inem cauza Karhuvaara [ Iltalehti c. i Finlandei47. Reclaman]ii sunt o editur=, care public= un cotidian na]ional, [ redactorul-[ al acesteia. |n respectivul i ef cotidian este publicat= o informa]ie privind procesul penal al unei persoane, cu precizarea c= so]ia sa este deputat, de[ ea i nu avea nici o leg=tur= cu procesul. |n urma plngerii deputatei, reclaman]ii sunt condamna]i penal pentru ofens=, fiind obliga]i la plata unei amenzi [ la desp=gubiri. Curtea a i amintit c= protec]ia vie]ii private trebuie echilibrat= cu libertatea de exprimare. Publicul are dreptul s= fie informat, inclusiv, \n anumite \mprejur=ri, cu privire la anumite aspecte ale vie]ii private a figurilor publice, \n special a politicienilor. Avnd \n vedere faptul c= articolele de pres= nu con]in vreo afirmare a unei implic=ri penale a deputatei [ nici nu dau i detalii cu privire la via]a ei privat=, cu excep]ia faptului c= este c=s=torit= cu persoana condamnat=, \mprejurare care este deja public=, Curtea a stabilit c= articolul 10 din Conven]ie a fost violat. Problematica legat= de dreptul la libertatea de exprimare a fost abordat= de Curtea de la Strasbourg [ \n i cuprinsul unor cauze avnd ca obiect plngeri formulate de c=tre cet=]eni romni. |n cauza Dalban c. Romniei48, reclamantul (ziarist) a fost condamnat penal pentru publicarea unor acuza]ii privind fraude comise de c=tre o persoan= care ocupa o func]ie public= (pre[ edinte de I.A.S.), acuza]ii bazate pe informa]ii con]inute \n rapoarte \ntocmite de poli]ie. Curtea a reamintit c= era de datoria presei, \n timp ce respecta reputa]ia celorlal]i, s= comunice informa]ii [ idei referitoare la i toate chestiunile de interes public. Ca [ \n alte cauze, Curtea i a luat \n considerare atitudinea subiectiv= a reclamantului [ i efectul obiectiv al discursului acestuia. |n plus, din concluzia Comisiei, \n sensul c= nu s-a dovedit c= cele afirmate \n articolele incriminate erau total false [ nu urm=reau dect s= i alimenteze o companie de def=imare \mpotriva p=r]ilor lezate, rezult= c= o inexactitate par]ial= a faptelor prezentate este, de asemenea, protejat= de articolul 10 al Conven]iei. |n cauza Constantinescu c. Romniei,49 reclamantul, pre[ edinte de sindicat, a formulat \n numele sindicatului o plngere penal= pentru delapidare, furt [ \n[ i el=ciune \mpotriva fostului pre[ edinte al sindicatului [ altor func]ionari. i Ulterior, a avut loc o discu]ie cu un ziarist, \n cursul c=reia [ ia exprimat nemul]umirea cu privire la desf=[ urarea greoaie a cercet=rilor penale. Discursul s=u, \n care a numit persoanele reclamate delapidatori, a fost reprodus \n con]inutul unui articol ap=rut \n ziarul Tineretul liber. Ulterior, persoanele pe care le reclamase l-au acuzat de s=vr[ irea infrac]iunii de calomnie, pentru care a [ fost condamnat. i Curtea a apreciat c= \n ciuda rolului special pe care l-a avut reclamantul \n calitate de reprezentant al unui sindicat, trebuia s= ac]ioneze \n limitele stabilite, mai ales cu scopul protej=rii reputa]iei sau drepturilor altor persoane, inclusiv a dreptului la prezum]ia de nevinov=]ie. Prin urmare, Curtea a constatat c= instan]ele na]ionale nu au dep=[ marja de apreciere permis= acestora it [ c= art. 10 nu a fost \nc=lcat50. i |n cauza Notar c. Romniei51, acesta a sesizat Curtea, printre altele, pentru \nc=lcarea dreptului s=u la respectarea prezum]iei de nevinov=]ie, motivnd c= identitatea sa a fost

dezv=luit= \n cadrul unei emisiuni de televiziune, \n cursul c=reia a fost identificat ca autor al unei infrac]iuni, de[ vinov=]ia i sa nu fusese \nc= stabilit= \n mod legal. Curtea a luat act de conven]ia de rezolvare pe cale amiabil= asupra c=reia au convenit p=r]ile [ a hot=rt s= i radieze cererea de pe rol. Ilustrativ= este [ practica \n domeniu a Comisiei i Europene a Drepturilor Omului, care a respins ca inadmisibile unele plngeri avnd ca obiect: restric]ii impuse reportajelor privind un proces penal52; publicarea \n pres= a unei note a unui judec=tor de instruc]ie \n care se men]iona implicarea reclaman]ilor \n anumite infrac]iuni53; sanc]ionarea disciplinar= a unui avocat pentru emiterea unui comunicat prin care aducea critici condi]iilor de deten]ie a clientului [ desf=[ i ur=rii procedurii54; refuzul de a acorda unui ziarist acreditarea pe lng= instan]=55; sanc]ionarea disciplinar= a unui judec=tor pentru comentariile exprimate fa]= de un ziarist \n particular56; anularea condamn=rii la plata de daune interese de c=tre ziari[ c=tre doi magistra]i pentru comentariile publicate ti de c=tre primii despre ace[ \n pres=57; tia Cerin]a impar]ialit=]ii judec=torului poate interfera cu libertatea de exprimare a acestuia. Astfel, judec=torul este primul ]inut s= respecte obliga]ia de a se ab]ine de la orice declara]ie care s= reflecte \n vreun fel o prejudecat= cu privire la vinov=]ia acuzatului. |n situa]ia \n care astfel de declara]ii sunt f=cute de martori, exper]i, procurori sau avoca]i ai p=r]ii v=t=mate, judec=torul are obliga]ia de a interveni, \n caz contrar putnd fi acuzat, la rndul s=u, de p=rtinire58. CONCLUZII Jurispruden]a Cur]ii Europene a Drepturilor Omului a interpretat \n mod larg prevederile Conven]iei privind dreptul la liber= exprimare, ct prive[ garantarea autorit=]ii [ te i impar]ialit=]ii puterii judec=tore[ concluzia fiind aceea c= ti, primeaz= interesul public, fiecare caz trebuind analizat individual, dar mass-media nu trebuie s= treac= grani]ele impuse de interesele corectei administr=ri a justi]iei. Curtea European= a dezaprobat orice regul= absolut= care \mpiedic= divulgarea de informa]ii privitoare la cazuri aflate \nc= pe rolul unei instan]e [ a sesizat importan]a i evalu=rii necesit=]ii unei restrngeri \n func]ie de detaliile fiec=rui caz \n parte. Este, totu[ necesar ca presa s= i, difuzeze informa]ii [ idei care privesc chestiuni ce apar \n fa]a i instan]elor judec=tore[ la fel ca [ \n oricare alt domeniu de ti, i interes public. Pe de alt= parte, legisla]ia romneasc= nu incrimineaz= ca atare obstruc]ionarea justi]iei, dar arat= limitele pe care mass-media trebuie s= [ le autoimpun= \n i leg=tur= cu problematica dezb=tut=. Cu alte cuvinte, dac= o persoan= (eventual parte \n procesul penal) exprim= prin mijloacele media opinii care aduc atingere autorit=]ii [ impar]ialit=]ii puterii judec=tore[ i ti (face considera]ii neadev=rate sau neadecvate privind un proces penal pe rol), persoana respectiv= nu poate fi tras= la r=spundere penal= dect dac= s=vr[ te infrac]iuni comune, e[ altele dect ceea ce legisla]ia din alte ]=ri consider= obstruc]ionarea justi]iei. Cu toate acestea, un asemenea comportament nu poate r=mne nesanc]ionat, deoarece ar aduce atingere altor

CRIMIN ALIS TIC A

17

prevederi ale Conven]iei, cum ar fi dreptul la o judecat= echitabil=, care presupune existen]a unei instan]e independent= [ impar]ial=. i |n actualul cadru legislativ din Romnia, singura posibilitate pentru sanc]ionarea pe cale administrativ= a unor asemenea comportamente care dep=[ esc limitele dreptului la informare, f=r= a exista un interes public justificat, o constituie sanc]ionarea contraven]ional= a radiodifuzorului sau altor distribuitori de servicii (inclusiv a posturilor de televiziune). Sugestiv pentru lacunele legisla]iei este faptul c= un domeniu att de important ca cel al presei este reglementat printr-o lege din 1974 (Legea nr. 3/1974), c=zut= \n desuetudine [ i inaplicabil=. |n sectorul audiovizual, Comitetul Na]ional al Audiovizualului a emis cteva acte administrative ca caracter normativ care con]in reglement=ri relevante (Decizia nr. 248/2004 privind protec]ia demnit=]ii umane [ a dreptului la i propria imagine sau Decizia nr. 519/2005 privind asigurarea inform=rii corecte [ a pluralismului59). i Avnd \n vedere aceast= stare de lucruri, jurispruden]a Cur]ii Europene a Drepturilor Omului este cu att mai important=, iar cunoa[ terea acesteia de c=tre judec=torii romni constituie un mijloc complementar \n aplicarea legisla]iei interne.
1 Importan]a acestei probleme \n ]= rile est europene a fost exprimat= chiar de c= tre Curte \n cauza Stankov [i Organiza]ia Unit= Macedonean= Ilinden c. Bulgariei, unde libertatea de exprimare a fost calificat= ca o chestiune arz= toare, \n special \n cadrul dificilei tranzac]ii de la totalitarism la democra]ie. 2 M. Kuijer, The Blindfold of Lady Justice Judicial Independence and Impartiality in Light of Article 6 ECHR, Wolf Legal Publishers, 2004. 3 Curtea EDO, cauza Sunday Times (nr. 1) c. Marii Britanii, Hot= rrea din 26 aprilie 1979. 4 Curtea EDO, cauza Sabou [i Prc= lab c. Romniei, Hot= rrea din 28 septembrie 2004. 5 M. Voicu, Ultima speran]= pentru o justi]ie deplin= CEDO, Editura Juridica, pagina 22. 6 Conform art. 11 alin. 2 din Constitu]ia Romniei tratatele ratificate de Parlament, conform legii, fac parte din dreptul intern, iar conform art. 20 dispozi]iile constitu]ionale privind dre pturile [i libert= ]ile cet= ]enilor vor fi interpretate [i aplicate \n concordan]= cu Declara]ia Universal= a Drepturilor Omului, cu pactele [i cu celelalte tra ta te la ca re Rom nia e s te pa rte \n ca zul \n ca re e xis t= ne concorda n]= \ntre pa cte le [i tra ta te le privitoa re la dre pturile fundamentale ale omului, la care Romnia este parte [i legile interne, au prioritate reglement= rile interna]ionale. 7 Cererile nr. 11553/85 [i nr. 11658/85. 8 Rezolu]ia a fost adoptat= la 1 iulie 1993, \n cadrul sesiunii a 42-a a Adun= rii. 9 A. Tudoric= [i D. Bogdan Articolul 10. Dreptul la libertatea de e xprima re , \n volumul Dre pturi [i libe rt= ]i funda me nta le \n jurispruden]a Cur]ii Europene a Drepturilor Omului, coordonatori D. Bogdan [i M. Selegean, Editura All Beck, Bucure[ti 2005, pag 467. 10 Curtea EDO, cauza Lingens c. Austriei, Hot= rrea din 8 iulie 1986. 11 Curtea EDO, cauza Muller [i al]ii, c. Elve]iei, Hot= rrea din 24 mai 1988. 12 Curtea EDO, cauza Markt Intern Verlag GMBH [i Klaus Beerman, c. Germaniei, Hot= rrea din 20 noiembrie 1990. 13 Curtea EDO, cauza Muller [i al]ii c. Elve]iei, amintit= mai sus. 14 Curtea EDO, cauza Handyside c. Marii Britanii, Hot= rrea din 7 decembrie 1976. 15 Curtea EDO, cauza Groppera Radio AG [i al]ii c. Elve]iei, Hot= rrea din 28 martie 1990. 16 Curtea EDO, cauza Autronic c. Elve]iei, Hot= rrea din 22 mai 1990. 17 Curtea EDO, cauza Otto Premiger Institut c. Austriei, Hot= rrea din 20 septembrie 1990. 18 Curtea EDO, cauza Gaweda c. Poloniei, Hot= rrea din 14 martie 2002.

18

19 Curtea EDO, cauza Autronic c. Elve]iei, Hot= rrea din 22 mai 1990. 20 Curtea EDO, cauza Dalban c. Romniei, Hot= rrea din 28 septembrie 1999. 21 Curtea EDO, cauza News Verlag GMBH [i Co KG c. Austriei, Hot= rrea din 11 ianuarie 2000. 22 Curtea EDO, cauza Weber c. Elve]iei, Hot= rrea din 22 mai 1990. 23 Curtea EDO, cauza Sunday Times c. Marii Britanii, Hot= rrea din 26 aprilie 1979. 24 Curtea EDO, cauza Ernst [i al]ii c. Belgiei, Hot= rrea din 15 iulie 2003. 25 Curtea EDO, cauza Ozgur Gundem c. Turciei, Hot= rrea din 16 martie 2000. 26 Curtea EDO, cauza Association Ekin c. Fran]ei, Hot= rrea din 17 iulie 2001. 27 Pentru explicitarea acestor no]iuni a se vedea cauzele Sunday Times c. Marii Britanii; Groppera Radio AG [i al]ii c. Elve]iei, Tolstoy Miloslovski c. Marii Britanii, Hot= rrea din 13 iulie 1995; Radio France [i al]ii c. Fran]ei, Hot= rrea din 30 martie 2004. 28 A. Tudoric= , D. Bogdan, op. cit., pagina 488. 29 Curtea EDO, cauza Barthold c. Germaniei, Hot= rrea din 25 martie 1985. 30 Curtea EDO, cauza Chauvy [i al]ii c Fran]ei, Hot= rrea din 29 iunie 2004. 31 Curtea EDO, cauza Sunday Times c. Marii Britanii, Hot= rrea din 26 aprilie 1979. 32 Curtea EDO, cauza Lingens C. Austriei, Hot= rrea din 8 iulie 1986. 33 Curtea EDO, cauza Worm c. Austriei, Hot= rrea din 29 august 1997. 34 Curtea EDO, cauza Barfod c. Danemarcei, Hot= rrea din 22 februarie 1989. 35 Curtea EDO, cauza De Haes [i Gijsels c. Belgiei , Hot= rrea din 24 februarie 1997. 36 Curtea EDO, cauza Prager [i Oberschlick c. Austriei, Hot= rrea din 26 aprilie 1995. 37 Curtea EDO, cauza Perna c. Italiei , Hot= rrea din 6 mai 2003. 38 Curtea EDO, cauza Nikula c. Finlandei , Hot= rrea din 21 martie 2002. 39 Comisia EDO, cauza Mahler c. Germaniei , Decizia de inadmisibilitate din 14 ianuarie 1998, a se vedea [i Decizia Comisiei EDO WR c. Austriei din 30 iunie 1997, \n care ap= rarea a descris opinia unui judec= tor ca fiind ridicol= . 40 Curtea EDO, cauza Craxi c. Italiei , Hot= rrea din 5 decembrie 2002. 41 Curtea EDO, cauza Hauschildt c. Danemarcei, Decizia din 9 octombrie 1986. 42 Curtea EDO, cauza Minelli c. Elve]ia, Hot= rrea din 25 martie 1983. 43 Comisia EDO, cauza Baragiola c. Elve]ia, Decizia din 21 octombrie 1993. 44 Curte a EDO, ca uza S a ntra ns a nta Holding c. Ucra ine i, Hot= rrea din 25 iulie 2002. 45 Curtea EDO, cauza F= lcoianu c. Romniei, Hot= rrea din 9 iulie 2002; alte plngeri idententice: Ciobanu c. Romniei, Hot= rrea din 16 iulie 2002 sau Mo[teanu c. Romniei, Hot= rrea din 26 noiembrie 2002. 46 Comisia EDO, cauza K.C. c. Germaniei, Decizia din 16 iulie 1962. 47 Curtea EDO, cauza Karhuvaara [i Iltalehti c. Finlandei, Hot= rrea din 16 noiembrie 2004. 48 Curtea EDO, cauza Dalban c. Romniei, Hot= rrea din 28 septembrie 1999. 49 Curtea EDO, cauza Constantinescu c. Romniei, Hot= rrea din 27 iunie 2000. 50 Pentru o apreciere nuan]at= a \mprejur= rilor cauzei, a se vedea [i opinia par]ial separat= a judec= torului Casadevall. 51 Curtea EDO, cauza Notar c. Romniei, Hot= rrea din 20 aprilie 2004. 52 Comisia EDO, cererile nr. 11553/85 [i 11658/85, cauza G.M.T. Hodgson [i al]ii c. Marii Britanii, Decizia din 9 martie 1987. 53 Comisia EDO, cererea nr. 13251/87, cauza Berns [i Ewert c. Luxemburgului, Decizia din 6 martie 1991. 54 Comisia EDO, cererea nr. 21861/93, , P. Zihlmann c. Elve]iei, ,

CRIMIN ALIS TIC A

Comisar-[ef de poli]ie VIOREL VASILE Prof. VASILE L+P+DU{I

Anul 2005 s-a caracterizat printr-o cre[tere de 9% a num=rului de infrac]iuni contra vie]ii, integrit=]ii corporale [i s=n=t=]ii, din care 460 au fost omoruri, fapte antisociale cu consecin]e deosebit de grave. Prin m=surile \ntreprinse de cei \ndritui]i cu solu]ionarea omuciderilor s-a reu[it identificarea majorit=]ii f=ptuitorilor [i probarea vinov=]iei acestora. |n toate cazurile, activit=]ile desf=[urate de organele de urm=rire penal= au demonstrat c= de modul \n care s-a realizat investigarea locului faptei a depins, \ntr-o m=sur= aproape determinant=, lansarea anchetei pe o pist= corect=, gr=bind g=sirea drumului spre aflarea adev=rului. Un caz deosebit de grav a fost [i cel petrecut \n luna decembrie 2005, pe raza municipiului Ia[i, unde membrii echipei complexe de investigare a locului faptei, printr-o activitate laborioas=, realizat= cu mult profesionalism, au stabilit c= {tefan Ion [i Filip Mihaela Viorica au fost victimele unui omor, comis de persoane necunoscute. Ulterior, prin administrarea tuturor probelor, inculpa]ii au fost identifica]i [i deferi]i justi]iei. Dublul asasinat din strada Dimine]ii Vineri, 23 decembrie 2005, cu dou= zile \nainte de s=rb=torile de Cr=ciun, Poli]ia Municipiului Ia[i a intrat \n alert=. Ofi]erul de serviciu din cadrul Sec]iei V Poli]ie a consemnat, \n jurul orei 18.00, o sesizare \n care se arata c=, \n apartamentul 24 din strada Dimine]ii nr. 13, blocul 774, scara A, etajul 6, au fost descoperite cadavrele numi]ilor {tefan Ion [i Filip Mihaela Viorica, de 49 [i respectiv 38 ani. }innd seama de pozi]ia cadavrelor, persoanele care au semnalat evenimentul au presupus c= era vorba de o omucidere [i o sinucidere. Echipa operativ= deplasat= la fa]a locului, \n prezen]a persoanelor care au f=cut sesizarea [i a unor vecini, a p=truns \n apartamentul 24 [i a constatat c= {tefan Ion prezenta multiple pl=gi t=iate la nivelul corpului, iar cadavrul numitei Filip Mihaela Viorica era atrnat \ntr-un la] fixat pe conducta de alimentare cu gaz, care trece prin holul apartamentului. Fiind vorba de un eveniment cu implica]ii deosebite, poli]i[tii au luat m=suri de asigurare a pazei apartamentului \n care se aflau cadavrele [i au pus \n mi[care echipa complex= de investigare a locului faptei. |ntre timp, ace[tia au cules [i unele date despre cele dou= persoane trecute \n lumea de veci. |n raport de particularit=]ile pe care \l prezenta cazul, procurorul criminalist Vasile Pretula a stabilit, \mpreun= cu poli]i[tii Georgel Grumezea, Adrian Stoian, Dumitru Opinc= [i Mihai Radu, un plan dup= care urmau s= se realizeze activit=]ile de investigare. La \nceput, s-au efectuat fotografii de orientare asupra locului unde se afl= blocul nr. 774, situat la intersec]ia str=zilor Dimine]ii [i Radu Vod=, precum [i a intr=rii \n incinta acestuia [i a pozi]iei ap. 24 (foto 1 [i 2). |n continuare s-a examinat sistemul de \nchidere de la u[a de acces, prilej cu care s-au constatat urme de for]are la sistemul de \nchidere (foto 3). La intrarea \n apartament, s-au realizat, de c=tre procuror [i criminali[ti, delimitarea [i marcarea por]iunilor care urmau s= fie examinate.

Foto 1 Tronsonul nr. 1 (scara A) a blocului 774

Foto 2 U[a de acces \n apartamentul 24

CRIMIN ALIS TIC A

19

Foto 3 Detaliu privind sistemul de \nchidere de la u[a de acces \n apartamentul 24. Se observ= urmele de for]are a u[ii.

|n holul apartamentului s-au g=sit cheile de la u[a de acces (foto 4), iar pe un dulap erau urme de culoare brun ro[cat= (foto 5). De asemenea, tot \n spa]iul holului se aflau mai multe obiecte personale ale victimelor, printre care o po[et=, un telefon mobil, o geac=, papuci de cas= etc.

Foto 5 Holul apartamentului 24. S=geata indic= pata de culoare brun ro[cat=

cadavrului numitei Filip Mihaela Viorica, care era atrnat \ntr-un la] pe o ]eav= metalic=, (foto 6 [i 7). Pe obiectele de vestimenta]ie ale victimei nu s-au eviden]iat urme biologice,

Foto 4 Cheile g=site lng= u[a de acces

|ntruct buc=t=ria [i una dintre camerele apartamentului aveau defect= re]eaua electric= [i nu se putea face o investigare criminalistic= de calitate, procurorul criminalist Vasile Pretula a decis \ntreruperea cercet=rii locului faptei, stabilind reluarea acesteia \n diminea]a zilei de 24 decembrie 2005. Pe timpul nop]ii, paza apartamentului a fost asigurat= de o echip= de poli]i[ti. A doua zi diminea]a, medicul legist [i ceilal]i membrii ai echipei de cercetare au trecut la examinarea atent= a

20

Foto 6 Pozi]ia \n care a fost g=sit cadavrul victimei Filip Mihaela - Viorica

CRIMIN ALIS TIC A

Foto 9 Detaliu metric al iinfiltratului sanguin, \n raport cu cablul de spnzurare.

Foto 7 Distan]a dintre ]eava metalic= [i nodul din partea dreapt= a capului victimei

iar la nivelul gtului, pe lng= la]ul specific de spnzur=toare, Foto 10 mai exista un [an] continuu ce se putea produce prin [trangulare (foto 8 [i 9). |n apropierea cadavrului victimei se |n sufrageria apartamentului [i \n cele dou= dormitoare afla un scaun pliant, de pe suprafa]a c=ruia criminali[tii au toate obiectele erau r=v=[ite, iar \n primul dormitor, pe un pat, relevat urme papilare (foto 10). se afla cadavrul numitului {tefan Ioan (foto 11 [i 12). Pe o pern=, din acela[i dormitor, s-a descoperit un cu]it (foto 13),

CRIMIN ALIS TIC A

Foto 8 Detaliu metric al infiltratului sanguin prezent \n zona frontal= a gtului.

Foto 11 Cifra 9 indic= locul unde a fost g=sit un fier de c=lcat

21

Foto 12 Patul unde a fost g=sit cadavrul lui {tefan Ioan

Foto 15 Detaliu unei urme de \nc=l]=minte

Trecndu-se la examinarea cadavrului \n cauz=, s-a constatat c= acesta prezenta la nivelul capului [i corpului, mai multe pl=gi t=iate (foto 16, 17 [i 18).

Foto 13 Detaliu metric al cu]itului indicat cu cifra 2

iar pe tastatura calculatorului s-a g=sit un \nscris tip=rit la imprimant=, din con]inutul c=ruia rezulta c= Filip Mihaela Viorica este autoarea omorului, dup= care a recurs la actul de suicid, fiindu-i team= de consecin]e. Criminali[tii au relevat de pe ecranul aceluia[i calculator o urm= papilar= (foto 14).

Foto 16 Pozi]ia cadavrului apar]innd lui {tefan Ioan

Foto 14 Cifra 3 indic= \nscrisul descoperit pe tastatura calculatorului , urma papilar= relevat=.

|n apropierea patului, \n care se afla cadavrul lui {tefan Ioan, s-au descoperit urme de \nc=l]=minte create prin destratificare cu o substan]= de culoare brun-ro[cat= (foto 15).

Foto 17 Cifrele reprezint= pl=gi \n]epate t=iate descoperite pe cadavru

22

CRIMIN ALIS TIC A

De asemenea, \n mai multe locuri din apartament, s-au descoperit urme de snge, papilare [i palmare, care au fost ridicate \n vederea examin=rii lor \n laborator. Din cercet=rile efectuate la locul faptei, pe parcursul a 12 ore, s-a desprins concluzia preliminar=, inclusiv a medicului legist, c=, \n acest caz, era vorba de un dublu asasinat. Astfel, urmele [i mijloacele materiale de prob=, prin natura, locul [i modul de dispunere, ar=tau c= cele dou= victime au fost omorte de persoane necunoscute. Probe indubitabile Oglinda locului faptelor comise \n apartamentul 24 lea dat posibilitatea procurorului criminalist [i conducerii I.P.J. Ia[i s=-[i stabileasc= un plan am=nun]it cu activit=]ile care urmau s= fie \ntreprinse pentru identificarea autorilor [i probarea vinov=]iei acestora. Investiga]iile complexe, \ntreprinse de poli]i[ti \n leg=tur= cu cele dou= victime, au scos \n eviden]= urm=toarele: |ncepnd cu anul 2003, victimele tr=iau \n concubinaj, iar {tefan Ioan avea dintr-o c=s=torie anterioar= doi copii, respectiv {tefan Alexandru (22 ani) [i {tefan Claudia (19 ani); Din parcarea de la domiciliul lui {tefan Ioan lipsea autoturismul acestuia, care \l parcase pe timpul cnd se afla \n Spania; Fiul victimei, {tefan Alexandru, se afla \n eviden]ele poli]iei pentru activit=]i de proxenetism, fiind semnalat \n anturajul unor pesoane suspecte de s=vr[irea unor infrac]iuni cu violen]=. Trecndu-se la audierea lui {tefan Alexandru, acesta a sus]inut ipoteza c= tat=l s=u a fost ucis din motive de r=zbunare de c=tre personae cu care a intrat \n leg=tur=. |n sus]inerea declara]iei, {tefan Alexandru a relatat c=, \n cursul anului 2004, a fost \n Spania cu {tefan Ioan, fiind g=zdui]I de o familie de romni. Din locuin]a acesteia au sustras aproape dou= kg bijuterii din aur, \n compensarea unei sume de bani, ce li s-ar fi cuvenit \n urma unor tranzac]ii cu acte false privind \nmatricularea de autoturisme pe teritoriul Spaniei. De asemenea, {tefan Alexandru a sus]inut c= victimele puteau fi ucise la comanda unui cet=]ean turc cu care au fost asocial]I la o firm= care a intrat \n faliment, \n cursul anului 2003, ca urmare a unei administr=ri defectuoase. Informa]iile furnizate pe timpul audierii de c=tre {tefan Alexandru au fost verificate, dar nu s-au confirmat. Aprofundndu-se investiga]iile asupra activit=]ii fiului victimei, s-a concluzionat c= dublul asasinat a fost pl=nuit de acesta, \n scopul \nsu[irii bunurilor mobile [i imobile ale tat=lui s=u. Pentru verificarea ipotezei men]ionate s-a procedat la recoltarea unor probe biologice de la cel \n cauz=, care au fost \naintate la Institutul de Criminalistic= al I.G.P.R. \n vederea compar=rii profilului genetic cu cel identificat de pe urmele ridicate cu prilejul investing=rii locului faptei. O alt= activitate desf=[urat= a constat \n ob]inerea de la companiile de telefonie a listingurilor convorbirilor purtate de {tefan Alexandru, \n lunile noiembrie [i decembrie 2005, precum [i localizarea acestuia \n timpul critic, dup= seria IMEI a aparatului telefonic de]inut. |n cea de-a doua parte a lunii ianuarie 2006,

Foto 18 Detaliu metric al pl=gii t=iate din zona gtului osul hioid

Cu prilejul examin=rii obiectelor cu care era \mbr=cat S.I. s-au identificat orificii provenite de la un corp t=ietor\n]ep=tor, corespondente cu pl=gile de pe torace (foto 19).

Foto 19 Fotografia metric= a orificiilor de pe c=ma[=

|n cel de-al doilea dormitor, pe podea, s-a g=sit un cu]it care prezenta, urme brun-ro[cate (foto 20). Un alt cu]it asem=n=tor se afla [i \n grupul sanitar.

CRIMIN ALIS TIC A

Foto 20 Detaliu metric al uni cu]it de buc=t=rie g=sit pe podea \n dormitorul nr. 2

23

Laboratorul de Genetic= din cadrul Institutului de Criminalistic= a dat o concluzie pozitiv= \n leg=tur= cu compar=rile profilului genetic. Coroborarea tuturor probelor existente a condus la faptul c= {tefan Alexandru este unul din autorii dublului asasinat. |n ziua de 19 ianuarie 2006, sus-numitul a fost re]inut sub \nvinuirea comiterii infrac]iunii de omor deosebit de grav. Cu ocazia audierilor efectuate de procuror [i magistra]ii de la Tribunalul [i Curtea de Apel Ia[i, {tefan Alexandru a negat participa]ia [i a ascuns leg=turile infrac]ionale. Pentru identificarea coautorilor, s-a derulat o serie de activit=]I investigative [i informativ operative, aducndu-[i o contribu]ie important= [i unele structuri din cadrul Serviciului Romn de Informa]ii. Dup= aproximativ zece zile, s-a reu[it identificarea numitului Lupa[cu Wilhem Constantin, care a declarat c= a participat la comiterea faptelor \mpreun= cu {tefan Alexandru [i cu \nc= o persoan= pe care o cuno[tea pe numele de Paul. Ulterior, s-a stabilit c= cel de-al treilea coautor se numea Holban Paul Marian. Dup= re]inerea acestuia, \n completarea probatoriului, criminali[tii au demonstrat, prin expertiza dactiloscopic=, faptul c= un fragment de urm= palmar=, ridicat= din cmpul infrac]iunii, a fost creat de c=tre \nvinuitul Holban Paul Marian. Pe timpul reconstituirii, Lupa[cu Wilhem a prezentat, \n detaliu, modul \n care cei trei au comis faptele. O parte din secven]ele reconstituirii sunt redate, \n fotografiile 21, 22, 23, 24. |n final, organele de urm=rire penal= au reu[it s= delimiteze rolul avut de fiecare participant la comiterea faptelor, astfel c= cei trei inculpa]i sunt judeca]i pentru s=vr[irea infrac]iunii de omor deosebit de grav. Materialul a fost realizat cu sprijinul I.P.J. Ia[i, iar fotografiile au fost executate de criminali[tii Mihai Radu, Gheorghe Sobache, Gheorghe {coban [i Dan Pan]\ru.

Foto 23 Lupa[cu indic= modul \n care a imobilizat-o pe Filip Mihaela

Foto 23 Lupa[cu indic= modul \n care {tefan Alexandru a [trangulat-o pe Filip Mihaela

24

Foto 22 Lupa[cu Wilhem indic= u[a prin care a p=truns \n apartament

Foto 24 Lupa[cu indic= modul \n care, att el, ct [i {tefan Alexandru [i Holban Paul, au suspendat cadavrul victimei Filip Mihaela

CRIMIN ALIS TIC A

Subcomisar de poli]ie DUCA R. CONSTANTIN, expert criminalist

Profitnd de istoricul sistemelor de identificare balistic= prezentat \n numerele anterioare, dorim s= aducem la cuno[ tin]a cititorilor revistei c=, \nc= din luna decembrie 2005, \n cadrul Institutului de Criminalistic= al I.G.P.R. func]ioneaz= sistemul IBIS din ultima genera]ie The TRAX Family. Dotarea cu acest sistem a fost analizat= \nc= din anul 1996, cnd speciali[ din cadrul institutului au ti vizitat laboratoare de balistic= judiciar= din str=in=tate, unde se utiliza deja acest sistem. Dup= intrarea \n vigoare a Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor [ al muni]iilor, \n care sunt cuprinse i prevederi referitoare la \nregistrarea proiectilelor [ i tuburilor-martor trase experimental cu armele de foc letale, achizi]ionarea sistemului IBIS a devenit imperios necesar=. Pentru a se analiza oportunitatea achizi]ion=rii [ i beneficiile utiliz=rii unui sistem automatizat de identificare balistic=, o delega]ie din I.G.P.R. a efectuat o vizit= de documentare la BKA Wiesbaden din Germania, \n luna septembrie 2005, unde sunt utilizate \n paralel dou= astfel de sisteme: IBIS [ CONDOR (un sistem de i produc]ie ruseasc=). |n urma vizitei, nu numai c= s-au cimentat rela]ii de prietenie [ colaborare profesional=, dar s-a ajuns la i concluzia, determinat= [ de opiniile speciali[ i tilor germani, c= IBIS-ul este solu]ia optim= pentru punerea \n aplicare a prevederilor Legii 295/2004 [ crearea bazelor i de date din domeniul balisticii judiciare. |n continuare, prezent=m foarte succint cteva date pertinente referitoare la sistemul integrat de identificare balistic= numit IBIS, iar despre bazele de date care se construiesc \n cadrul Laboratorului de balistic= judiciar= vom reveni cu detalii \n urm=torul articol. IBIS este produsul firmei Forensic Technology WAI Inc. din Canada [ este conceput pentru achizi]ionarea, stocarea [ i i corelarea automat= a imaginilor digitale ale gloan]elor [ i tuburilor trase, \n scopul identific=rii criminalistice a armelor de foc, dup= urmele l=sate de acestea pe tuburi [ gloan]e. i Sistemul poate fi configurat \n mai multe variante, \n func]ie de necesit=]ile utilizatorilor, dar \ntotdeauna va avea \n componen]= o sta]ie de achizi]ie a imaginilor, un server de corelare [ o sta]ie de analiz= a rezultatelor. i Din punct de vedere tehnic, IBIS poate prezenta urm=toarele configura]ii [ componente: i 1. IBIS HUB configura]ie minim= necesar= introducerii de date [ efectu=rii de compara]ii. Con]ine o i sta]ie de achizi]ie de date (DAS) conectat= la un server de corelare [ o sta]ie de analiz= a semn=turii digitale (SAS); i 2. LDAS sta]ie local= de achizi]ie de date, dotat= cu un microscop automat [ aparatur= pentru ob]inerea i imaginilor digitale. Imaginilor achizi]ionate cu LDAS li se atribuie o semn=tur= digital= unic=, ce este trimis= serverului de corelare prin intermediul re]elei, pentru stocare [ compara]ii; i 3. RDAS sta]ie de achizi]ie a datelor de la distan]=; prezint= aceea[ configura]ie ca LDAS, dar este dispus= \n alt i loc dect laboratorul principal [ permite comunicarea prin i re]ea cu serverul de corelare, pentru introducerea de date; 4. Serverul de corelare [ concentratorul de date i constituie motorul IBIS-ului, prime[ te, stocheaz=, gestioneaz= [ compar= semn=turile digitale ale imaginilor i gloan]elor [ tuburilor achizi]ionate prin sta]iile de achizi]ie; i

5. BULLETTRAX 3D este o sta]ie complet automatizat= de captur= a imaginilor tridimensionale ale suprafe]elor gloan]elor (imaginile urmelor ghinturilor [i plinurilor), ce se trimit apoi la serverul central de corelare;

CRIMIN ALIS TIC A

25

6. BR ASSTRAX sta]ie automat= de captur= a imaginilor (2D) tuburilor-cartu[ trase, mai precis a imaginilor urmelor de percu]ie, ale peretelui frontal al \nchiz=torului [ i ejectorului. Imaginile se trimit apoi la serverul central de corelare IBIS;

sistemele IBIS. La finalizarea cursului, participan]ii au sus]inut examenul de absolvire, \n urma c=ruia au primit diplome de calificare \n domeniul utiliz=rii sistemului.

7. MatchPoint= sta]ie de analiz= [ interogare de la i distan]= (prin re]ea) a bazelor de date IBIS. Const= \ntr-un calculator cu software specializat, conectat la re]eaua IBIS, ce permite consultarea bazelor de date din serverul central [ i efectuarea compara]iilor (identific=rilor).

Capabilitatea componentelor IBIS-ului de a fi conectate \n re]ea permite efectuarea de identific=ri balistice \n cadrul unor re]ele locale, na]ionale sau interna]ionale, fapt realizat deja prin conexiunile efectuate \ntre cazuri instrumentate de agen]ii (for]e de poli]ie) diferite [ chiar \ntre state. i Men]ion=m pe aceast= cale faptul c= nu este de neglijat aspectul privind utilizarea pe plan mondial a IBIS-ului, FTI avnd instalate sisteme \n peste o sut= de loca]ii. Cea mai elocvent= ilustrare a r=spndirii sistemului IBIS este Mapamondul de mai jos, pe care sunt indicate statele utilizatoare.

Momentan, \n cadrul Laboratorului de balistic= judiciar= func]ioneaz= sistemul \n configura]ia IBIS Hub, avnd \n compunere un server de corelare [ concentrator de date, o i sta]ie BrassTRAX [ o sta]ie MatchPoint=, urmnd ca, \n i cursul acestui an, s= fie achizi]ionat= [ sta]ia BulletTrax-3D. i Pentru buna utilizare a sistemului, speciali[ tii Laboratorului de balistic= judiciar= au participat la un training course, la sediul firmei Forensic Technology Inc., din Montreal Canada, ocazie cu care au fost vizitate toate laboratoarele [i atelierele firmei unde se construiesc

|n prezent, \n cadrul Europol, cu sprijinul Marii Britanii, Italiei, Irlandei, Poloniei, Belgiei etc., se lucreaz= la constituirea EUROBIS-ului, ca re]ea european= de sisteme IBIS, ce va permite schimbul de informa]ii \ntre state, pentru rezolvarea rapid= a infrac]iunilor transfrontaliere comise cu arme de foc. Prin prisma ader=rii Romniei la Uniunea European=, Poli]ia Romn= este de pe acum preg=tit= pe linia balisticii judiciare, fiind gata s= adere [ la re]eaua EUROBIS. i

26

CRIMIN ALIS TIC A

Comisar de poli]ie PAUL ZORI expert criminalist la Poli]ia Municipiului Topli]a

Inspectoratul de Poli]ie al Jude]ului Harghita Serviciul de Investigare a Fraudelor, a sesizat Garda Financiar= cu privire la faptul c= administratorii S.C. NEO ROM LEMN S.R.L. S=rma[ [i a S.C. T&R Company S.R.L. G=l=u]a[, jude]ul Harghita, au utilizat facturi fiscale, pentru a justifica masa lemnoas= achizi]ionat= din surse ilegale. |n fapt, facturile fiscale avnd ca emitente S.C. SANSTIL S.R.L. Trgu Mure[ [i S.C. IMPLEX MATEI S.R.L. Trgu Mure[ (la rubrica Cump=r=tor fiind \nscrise societ=]ile men]ionate S.C. NEO ROM LEMN S.R.L. S=rma[ [i S.C. T&R Company S.R.L. G=l=u]a[), au fost completate \n fals, f=r= a fi livrate cantit=]ile de mas= lemnoas= \nscrise \n acestea. Procedndu-se la efectuarea de compara]ii grafoscopice \ntre scrisul depus pe facturi (scris considerat \n litigiu) [i scrisul model de compara]ie prelevat experimental de la administratorul societ=]ii emitente, s-a constatat existen]a elementelor grafice generale [i individuale de deosebire, iar din declara]ia acestuia a rezultat c= societatea nu a avut rela]ii comerciale cu societ=]ile cump=r=toare. |n urma examenelor grafoscopice efectuate \ntre scrisul de pe facturi [i scrisul model de compara]ie prelevat de la persoane din anturajul administratorilor societ=]ilor cump=r=toare, s-a concluzionat rezultate pozitive \n ce prive[te existen]a elementelor grafice (generale [i individuale) de identificare. Deoarece administratorul societ=]ii emitente a declarat pierderea formularelor financiar-fiscale ridicate de la organele de specialitate, s-a impus verificarea celor declarate, sens \n care s-a procedat la examinarea impresiunilor de [tampil=, constatnd prezen]a elementelor de asem=nare (dimensionale [i a compozi]iei grafice), att pe \nscrisurile fiscale ridicate de la societate, ct [i pe \nscrisuri ce apar]ineau altor societ=]i. Astfel, a rezultat c= administratorul S.C. SANSTIL S.R.L. Trgu Mure[ ({ANDOR EUGEN-VASILE S.E.V.) a pus \n circula]ie, f=r= drept, facturi [i chitan]e fiscale care, anterior comercializ=rii, au fost [tampilate cu [tampila societ=]ii iar, ulterior, au fost completate de alte persoane din anturajul cump=r=torilor. De asemenea, s-a stabilit c= semn=turile depuse la rubrica Emitent, nu apar]in vnz=torului (S.E.V.), acestea prezentnd elemente grafice (generale [i individuale) de asem=nare cu scirsul numitei ROMAN LUMINI}A (R.L.), persoan= din anturajul cump=r=torilor, f=r= ca, \n realitate, s= existe livr=ri de mas= lemnoas=. |n concluzie, s-a stabilit c= S.E.V. a comis infrac]iunile de: evaziune fiscal=, fapt= prev=zut= [i pedepsit= de art. 10 alin. 2 din Legea nr. 87/1994, republicat= (punerea \n circula]ie, f=r= drept, de formulare fiscale tipizate); fals intelectual, fapt= prev=zut= [i pedepsit= de art. 289 alin. 1 Cod penal, constnd \n aplicarea f=r= drept a [tampilei pe documente fiscale care urmau s= fie \ntocmite \n fals; fals \n declara]ii, fapt= prev=zut= [i pedepsit= de art. 292 Cod penal, constnd \n declararea necorespunz=toare a adev=rului, \n sensul pierderii documentelor financiar fiscale. R.L. a comis infrac]iunea de fals material \n \nscrisuri oficiale (art. 288 alin. 1 Cod penal), iar administratorii societ=]ilor cump=r=toare au comis infrac]iunile de evaziune fiscal=, fals intelectual, uz de fals [i fals \n declara]ii. Din raportul de expertiz=, vom prezenta cteva aspecte de interes: I. |NTREB+RI FORMULATE: 1. Dac= semn=turile depuse la rubrica Furnizor (emitent) pe urm=toarele \nscrisuri: - avizele de expedi]ie (materiale lemnoase), seria Blba, numerele: 7556619, 7556623; facturi fiscale, seria MS ACB, numerele: 9085367, 9085371, 8040389; chitan]ele fiscale, seria MS ALD, numerele: 3907260 3907263, 0107635, 3907281, 3907282, 3907284, 3907285, corespondente impresiunii de [tampil= a S.C. SANSTIL S.R.L. Trgu Mure[, sunt executate de numitul {ANDOR EUGEN-VASILE, fiul lui Vasile [i Floarea, n=scut la data de 01.11.1963, \n municipiul Trgu Mure[, jude]ul Mure[, cu acela[i domiciliu, str. Gheorghe Pop de B=se[ti, nr. 15/11, cu re[edin]a pe str. Hunedoarei, nr. 17/A, apartament 28, jude]ul Mure[, posesor al C.I. seria MS, nr. 112771, CNP 1631101264408? 2. Dac= impresiunile de form= circular=, purtnd \nscrip]ia SOCIETATEA COMERCIAL+ SANSTIL S.R.L. TG. MURE{, Romnia; 26-254-1997, depuse pe \nscrisurile men]ionate, sunt create de aceea[i impresiune de [tampil=? II. MATERIALE PUSE LA DISPOZI}IE Pentru efectuarea raportului de expertiz= grafic=, se pun la dispozi]ie urm=toarele: \n litigiu: semn=turile depuse la rubrica Furnizori

CRIMIN ALIS TIC A

27

(emitent) pe urm=toarele \nscrisuri: - avizele de expedi]ie (materiale lemnoase), seria Blba, numerele: 7556619, 7556623; - facturile fiscale, seria MS ACB, numerele: 9085367, 9085371, 8040389; - chitan]ele fiscale, seria MS ALD, numerele: 3907260, 3907263, 0107635, 3907281, 3907282, 3907284, 3907285, corespondente impresiunii de [tampil= a S.C. SANSTIL S.R.L. Trgu Mure[; compara]ie: probe de semn=tur= administrate experimental de la numitul {ANDOR EUGEN-VASILE; - declara]ia sus-numitului, dat= \n fa]a organului de cercetare penal=, la data de 09.09.2005. Avnd \n vedere cele solicitate [i cunoscnd prevederile art. 116, 119, 203 Cod procedur= penal=, art. 25 punctul 15, din Legea 218/2002 [i ale art. 259 [i 260 Cod penal, se trece la stabilirea adev=rului material, dup= cum urmeaz=: III. DESCRIEREA DOCUMENTELOR PUSE LA DISPOZI}IE |n litigiu sunt considerate, din punct de vedere al prezentei lucr=ri, semn=turile depuse la rubrica Furnizor (emitent) a documentelor indicate la capitolul anterior, Avizele de Expedi]ie (materiale lemnoase), Facturi Fiscale [i Chitan]ele Fiscale, puse la dispozi]ie (\n original), sunt modele tipizate, de culoare albastr= [i neagr=, cu dimensiunile de (20,8 x 14,7) cm, (19,8 x 14,85) cm, respectiv (14,7 x 10,2) cm, pe care sunt depuse cu caractere grafice majuscule, minuscule, litere [i cifre, scrisuri de completare, semn=turi [i facsimile circulare ale S.C. IMPEX MATEI S.R.L. Trgu Mure[ [i S.C. SANSTIL S.R.L. Trgu Mure[, folosind instrumente scripturale prev=zute cu bil= [i past= de culoare albastr=.
Foto. 2

Foto. 3 Foto. 1 Foto. 4 Foto. 1 - 4 ilustreaz= patru dintre \nscrisuri, cu semn=turile [i

28

CRIMIN ALIS TIC A

facsimilele circulare (indicate prin s=ge]i), considerate \n litigiu).

Compara]ie: Pentru efectuarea examin=rilor grafice comparative au fost puse la dispozi]ie: probe de semn=tur= administrate experimental de la numitul {ANDOR EUGEN-VASILE pe reversul unei coli de hrtie alb=, semivelin= format A4. declara]ia sus-numitului, dat= \n fa]a organului de cercetare penal=, la data de 09.09.2005, pe aversul [i reversul a dou= coli de hrtie alb=, semivelin=, format A4, cu scrisul [i semn=turile executate de numitul {ANDOR EUGEN-VASILE. Scrisul olograf [i semn=turile sunt depuse

culoare neagr=.
Foto. 5 Reversul filei cu probele de semn=tur= administrate experimental de numitul SANDOR EUGEN-VASILE (compara]ie).

Foto. 8
Foto. 6-8 Ilustreaz= aversul [i reversul declara]iei (din 09.09.2005), cu scrisul [i semn=turile executate de {ANDOR EUGEN-VASILE (compara]ie).

cu instrumente scripturale prev=zute cu bil= [i past= de

IV. EXAMIN+RI CONSTAT+RI 1.. Examinnd comparativ semn=turile (considerate \n litigiu) [i cele model de compara]ie, executate de numitul {ANDOR EUGEN-VASILE, se constat= c= semn=turile depuse pe avizele de expedi]ie (materiale lemnoase), facturile fiscale [i chitan]ele fiscale (puse la dispozi]ie considerate \n litigiu), prezint= caracteristici grafice comune unui singur autor, precum [i existen]a unor caracteristici grafice generale [i individuale (speciale) de asem=nare, dar [i deosebiri esen]iale, dup= cum urmeaz=: a) caracteristici grafice generale de asem=nare: structur= simpl=, compozi]ie

Foto. 6

Foto. 7

semiliteral=, evolu]ie medie; b) caracteristici grafice

individuale

de

CRIMIN ALIS TIC A

29

 viteza de execu]ie a tr=s=turilor mic=; dimensiune mare; \nclina]ie spre stnga; continuitate medie; Compara]ie: vitez= medie spre mare; dimensiune medie; \nclina]ie spre dreapta; continuitate mare.

asem=nare:

Litigiu

Compara]ie

d. caracteristici grafice individuale de deosebire:

Foto. Foto. Foto. Foto.

9 11 13 15

Foto. 10 Foto. 12 Foto. 14 Foto. 16

Foto. 15 Semn=turi \n litigiu (Foto 9, 11, 13, 15) Foto. 16 Semn=turi executate de SANDOR EUGEN-VASILE (Foto 10, 12, 14, 16 compara]ie).

1. traseu grafic descendent; 2. oval cu punct de atac dextrogir; 3. grame legate inferior, semiunghiular; 4. depasant= cu bucl= real= sau virtual=, \ntret=iat= inferior sau median. c. caracteristici grafice generale de deosebire:

30

Litigiu:

CRIMIN ALIS TIC A

Litigiu: Compara]ie: Foto.17 Foto. 18 Foto.19 Foto. 20 Foto. 21 Foto. 22 Foto. 23 Foto. 24 Litigiu: 1. atac cu semioval alungit, buclat; 2. traseu orizontal, u[or ascendent, legat unghiular, semiunghiular; 3. baston liniar ascendent absent; 4. gram= repasat= cu final amputat; 5. oval rotund; 6. trasee grafice semilaterale, paraf= liniar descendent=. Compara]ie: 1. atac ascendent, reluat virtual, buclat; 2. traseu ascendent, legat unghiular, virtual; 3. baston liniar ascendent; 4. gram= legat= superior unghiular sau repasat= par]ial, cu final rotunjit concav; 5. oval cu atac dextrogir, buclat real sau virtual; 6. partea final= absent=. 2. Examenul grafic comparativ efectuat \ntre impresiunile de [tampil=, de form= circular=, purtnd

\nscrip]ia SOCIETATEA COMERCIAL+ SANSTIL S.R.L. TG. MURE{, Romnia; 26-254-1997, depuse pe \nscrisurile men]ionate la Capitolul OBIECTUL EXPERTIZEI, a pus \n eviden]= elemente de asem=nare, att din punct de vedere dimensional, ct [i al compozi]iei grafice, astfel: diametrul exterior este de 28,5 mm; diametrul interior este de 26,5 mm; \n=l]imea majusculelor cuvntului SANSTIL este de 2,0 mm; \n=l]imea majusculelor S.R.L. [i a cifrelor 26-2541997 este de 1,5 mm; \n=l]imea majusculelor textului SOCIETATEA COMERCIAL+ TG. MURE{ este de 2,0 mm; \n=l]imea minusculelor cuvntului Romnia este de 1,0 mm; cuvintele SOCIETATEA COMERCIAL+ TG. MURE{ Romnia sunt scrise cu litere majuscule [i minuscule; lips= material de pe conturul exterior al facsimilului, superior majusculei O din cuvntul COMERCIAL+ (indicat= prin s=geata a). Fa]= de cele constatate [i demonstrate prin descrieri [i imagini, se formuleaz= urm=toarele. CONCLUZII: 1. Semn=turile depuse la rubrica Furnizor (emitent) pe urm=toarele \nscrisuri: avizele de expedi]ie (materiale lemnoase), seria Blba, numerele: 7556619, 7556623; facturile fiscale, seria MS ACB, numerele: 9085367, 9085371, 8040389; chitan]ele fiscale, seria MS ALD, numerele: 3907260-3907263, 0107635, executate 3907281, de numitul la 3907282, {ANDOR data de 3907284, 3907285, nu au fost EUGEN-VASILE, fiul lui Vasile [i

Foto. 25 Facsimilul circular depus pe Avizul de Expedi]ie, Seria Blba, Nr. 7556619. Foto. 26 Facsimilul circular depus pe Factura Fiscal=, Seria MS ACB, Nr. 9085367.

Floarea,

n=scut

01.11.1963, \n municipiul Trgu Mure[, jude]ul Mure[, cu acela[i domiciliu, str. Gheorghe Pop de B=se[ti, nr. 15/11, cu re[edin]a pe str. Hunedoarei, nr. 17/A, apartament 28, jude]ul Mure[, posesor al C.I. seria MS, nr. 11271, CNP 1631101264408, a c=rui semn=tur= (model de compara]ie) mi-a fost pus= la dispozi]ie. 2. circular=, SANSTIL Impresiunile purtnd S.R.L. TG. de form= inscrip]ia MURE{,

SOCIETATEA

COMERCIAL+

Foto. 27 Facsimilul circular depus pe Chitan]a Fiscal=, Seria MS ALD, Nr. 3907282. Foto. 28 Facsimilul circular depus pe Chitan]a Fiscal=, Seria MS ALD, Nr. 3907261.

Romnia; 26-254-1997, depuse pe \nscrisurile sus-men]ionate, sunt create de aceea[i impresiune de

CRIMIN ALIS TIC A

31

Conf. univ. dr. VALERIC+ DABU, Prim-procuror PETRE VOINESCU, Drd. SORIN C+TINEAN
|n art. 9 lit. c) din noua lege se dispune: constituie infrac]iune eviden]ierea, \n actele contabile sau \n alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baz= opera]iuni reale ori eviden]ierea altor opera]iuni fictive, \n scopul sustragerii de la \ndeplinirea obliga]iilor fiscale;22 Comparnd aceast= \ncriminare cu \ncriminarea din art. 11lit. c), teza a II-a din Legea nr. 87/1994, se constat=: actuala incriminare s-a f=cut tot ca infrac]iune de pericol23 ca [i cea din Legea nr. 87/1994; noua incriminare a redus valorile protejate prin art. 11 lit. c), teza a II-a din Legea nr. 87/1994, contra sustragerii de la \ndeplinirea obliga]iilor legale, respectiv de la impozit, taxe [i contribu]ie numai la obliga]iile fiscale care, potrivit defini]iei date \n art. 2 lit. e) din Legea nr. 241/2005, nu includ att contribu]iile prev=zute de alte legi ct [i taxele vamale; o astfel de reglementare ni se pare, de asemenea, c= nu este \n concordan]= cu preocup=rile declarate pentru reducerea economiei subterane; socotim c= mai eficient= [i actual= era vechea reglementare din Legea nr. 87/1994, \n care se dispunea: \nregistrarea de opera]iuni sau cheltuieli nereale, \n scopul de a nu pl=ti ori a diminua impozitul, taxa sau contribu]ia. Se observ= c= aceast= reglementare protejeaz= att contribu]iile stabilite de lege, ct [i taxele vamale, nef=cnd distinc]ie \ntre taxele prev=zute de Codul vamal [i cele prev=zute de cele dou= coduri, fiscal [i de procedur= fiscal=; referindu-ne la formularea din noua lege nu putem s= nu constat=m c= expresia cheltuieli care nu au la baz= opera]iuni reale este inclus= \n expresia opera]iuni fictive folosite \n acela[i text24; credem c=, potrivit principiului economiei textului, infrac]iunea prev=zut= \n art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005 putea fi formulat= astfel: \nregistrarea, \n actele contabile sau alte documente legale a opera]iunilor fictive. Aceast= formulare va trebui s= fie coroborat= evident cu extinderea sferei obliga]iilor fiscale [i la contribu]iile [i alte taxe la bugetul general consolidat, prev=zute de Codul vamal la alte legi. |n art. 9 lit. d) din noua lege se dispune: constituie infrac]iune de evaziune fiscal= alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, dac= sunt s=vr[ite \n scopul sustragerii de la \ndeplinirea obliga]iilor fiscale.25 Comparnd cu vechea reglementare din art. 11 lit. d din Legea nr. 87/1994 republicat=26 se constat=: ambele reglement=ri nu vizeaz= alterarea, distrugerea de alte documente prev=zute de lege, cum ar fi documentele de eviden]= primar=, documentele justificative [i documentele fiscale care nu sunt acte contabile; noua incriminare a redus valorile protejate prin art. 11lit. d), teza a II-a din Legea nr. 87/1994, contra sustragerii de la \ndeplinirea obliga]iilor legale, respectiv de la impozite, taxe [i contribu]ii numai la obliga]iile fiscale care, potrivit defini]iei dat= \n art. 2 lit. e) din Legea nr. 241/2005, nu includ att contribu]iile prev=zute de alte legi ct [i taxele vamale; ori alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor referitoare la contribu]iile prev=zute de alte legi ct [i taxele vamale nu sunt cuprinse \n latura obiectiv= a acestei infrac]iuni, ceea ce ni se pare regretabil; o astfel de reglementare ni se pare, de asemenea, c= nu este \n concordan]= cu preocup=rile declarate pentru reducerea economiei subterane; |n noua lege, elementul material al laturii obiective a fost extins, incluznd [i ascunderea; Referitor la modalitatea de s=vr[ire a acestei infrac]iuni, respectiv: ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, dac= sunt s=vr[ite \n scopul sustragerii de la \ndeplinirea obliga]iilor fiscale, constat=m c= se impun unele discu]ii: a) A[a cum am ar=tat, ascunderea se poate realiza \n dou= felurii: ascunderea \n sens fizic [i ascunderea \n sens juridic. Socotim c= ascunderea \n sens fizic a actelor contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor nu comport= discu]ii; b) O problem= s-ar ivi atunci cnd ascunderea se efectueaz= prin mijloace juridice. |n primul rnd se constat= c= fapta incriminat= \n art. 12 lit. a) din Legea nr. 87/1994 republicat= nu se mai reg=se[te identic \n vreun articol din noua lege, respectiv: sustragerea de la plata obliga]iilor fiscale prin cesionarea p=r]ilor sociale de]inute \ntr-o societate cu r=spundere limitat=, efectuat= \n acest scop; periculozitatea unei astfel de fapte ap=rea ca urmare a faptului c= persoana care primea p=r]ile sociale, arhiva, contabilitatea nu era de g=sit iar urm=rirea acesteia era ineficient= sub aspectul \ndeplinirii obliga]iilor fiscale. Credem c= modul de redactare a art. 12 lit. a) din Legea nr. 87/1994 republicat= era susceptibil de neconstitu]ionalitate deoarece instituia o protec]ie, mai favorabil= propriet=]ii statului dect propriet=]ii private, a creditorilor nedesp=gubi]i ai cedentului, contrar art. 44 din Constitu]ie. Iar [i sub aspectul art. 136 pct. 3 din Constitu]ie s-ar putea sus]ine c= textul de lege prin care se abrog= o dispozi]ie legal= ce contribuia la garantarea propriet=]ii [i prin mijloace penale este neconstitu]ional. Credem c= ascunderea actelor contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor prin cesionarea aportului de capital social, p=r]i sociale, ac]iuni, predarea contabilit=]ii, a arhivei27 la persoane fictive sau de neg=sit, prin procedura legal= a cit=rii, care face imposibil= \ndeplinirea obliga]iei fiscale chiar [i prin urm=rirea silit=28 \ntrune[te elementele constitutive ale infrac]iunii prev=zute de art. 9 lit. d) din noua lege. De asemenea, socotim c=, atunci cnd cesiunea s-a f=cut cu respectarea tuturor dispozi]iilor legale la persoane reale, precum [i predarea societ=]ii noilor administratori, nu se mai poate vorbi de ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor; c) |n literatura de specialitate s-a sus]inut c= ascunderea banilor \n conturi bancare de c=tre contribuabil constituie o modalitate de ascundere a unei surse impozabile, deoarece sumele depuse \n conturi bancare sunt

32

CRIMIN ALIS TIC A

produc=toare de dobnzi, adic= de venituri;29 Avem rezerve asupra acestei opinii deoarece: conturile bancare, pe numele contribuabilului, nedeclarate de acesta, nu \nseamn= c= sunt ascunse, deoarece deschiderea [i func]ionarea contului bancar pe numele contribuabilului nu constituie activitate de ascundere \n raport cu drepturile organelor de urm=rire penal=, ale instan]elor, executorilor bancari, judiciari, organelor de control fiscal etc., de a afla [i a dispune anumite m=suri fa]= de acestea potrivit legii; folosirea banilor societ=]ii comerciale prin transferul acestora \n conturi produc=toare de dobnzi \n favoarea altor persoane, urmate de retransferare nu poate fi considerat= un act de evaziune \n sensul art. 9 lit. a) din noua lege. Actul de \nsu[ire a dobnzilor bancare, ob]inute \n acest mod, poate ap=rea sub aspectul infrac]iunii de delapidare. |ns= numai atunci cnd sumele respective au fost sustrase de la na[terea obliga]iei fiscale, prin ascundere \n conturi nedeclarate [i pe numele altor persoane, se poate pune problema evaziunii fiscale prev=zute de art. 9 lit. a din noua lege; nedeclararea conturilor bancare de c=tre contribuabil, atunci cnd este obligat s= le declare, nu este dect o simpl= nedeclarare [i nu o ascundere care presupune o activitate mai complex= iar fapta credem c= poate fi analizat= sub aspectul art. 9 lit. b) din noua lege; importan]a contului bancar al contribuabilului pentru obliga]iile fiscale este dat= nu numai de dobnd=, ca venit, ci [i de suma din cont care poate constitui \n totalitate un venit impozabil; dobnzile bancare se impoziteaz= la surs=. Prin art. 9 lit. e) din noua lege se dispune: executarea de eviden]e contabile duble, folosindu-se \nscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, \n scopul sustragerii de la \ndeplinirea obliga]iilor fiscale. Comparnd cu dispozi]iile art. 11 lit. d) din Legea nr. 87/1994, putem face urm=toarele considerente: \n con]inutul laturii obiective a infrac]iunii nu se mai reg=sesc cuvintele organizarea [i conducerea, fiind introdus un alt cuvnt, respectiv executarea; prin art. 1 din Legea nr. 82/1991 republicat= \n 2005 legiuitorul a instituit obliga]ia de organizare [i conducere a contabilit=]ii proprii, respectiv contabilitatea financiar= [i contabilitatea de gestiune pentru persoanele juridice [i fizice; executarea contabilit=]ii se poate face de cel care organizeaz= [i conduce sau de o alt= persoan= fizic= sau juridic=, \n virtutea rela]iilor de serviciu sau pe baz= de contract de prest=ri servicii; organizarea, conducerea [i executarea contabilit=]ii trebuie f=cute potrivit legii, \ncepnd cu Legea nr. 82/1991 republicat= \n 200530 ; \n art. 10 din Legea nr. 82/1991 republicat= \n 2005 sunt stabilite reguli privind r=spunderea pentru organizarea [i conducerea contabilit=]ii: (1) R=spunderea pentru organizarea [i conducerea contabilit=]ii la persoanele prev=zute la art. 1 (din Legea nr. 82/1991 republicat= \n 2005) revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obliga]ia gestion=rii unit=]ii respective. (2) Persoanele prev=zute la art. 1 organizeaz= [i conduc contabilitatea, de regul=, \n compartimente distincte, conduse de c=tre directorul economic, contabilul [ef sau alt= persoan= \mputernicit= s= \ndeplineasc= aceast= func]ie. Aceste persoane trebuie s= aib= studii economice superioare [i r=spund, \mpreun= cu personalul din subordine, de organizarea [i conducerea contabilit=]ii \n condi]iile legii. (3) Contabilitatea poate fi organizat= [i condus= pe baz= de contracte de prest=ri de servicii \n domeniul contabilit=]ii, \ncheiate cu persoane fizice sau juridice, autorizate \n condi]iile Ordonan]ei Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activit=]ii de expertiz= contabil= [i a contabililor

CRIMIN ALIS TIC A

autoriza]i, cu modific=rile [i complet=rile ulterioare, care r=spund, potrivit legii. (4) La persoanele juridice la care contabilitatea nu este organizat= \n compartimente distincte, care nu au personal calificat \ncadrat, potrivit legii, sau contracte de prest=ri de servicii \n domeniul contabilit=]ii, \ncheiate cu persoane fizice sau juridice autorizate \n condi]iile Ordonan]ei Guvernului nr. 65/1994 [i care au \nregistrat o cifr= de afaceri anual= de pn= la echivalentul \n lei a 50.000 euro, r=spunderea pentru ]inerea contabilit=]ii, potrivit legii, revine administratorului sau altei persoane care are obliga]ia gestion=rii unit=]ii respective. (5) Institu]iile publice la care contabilitatea nu este organizat= \n compartimente distincte sau care nu au personal \ncadrat cu contract individual de munc=, potrivit legii, pot \ncheia contracte de prest=ri servicii, pentru conducerea contabilit=]ii [i \ntocmirea situa]iilor financiare trimestriale [i anuale, cu societ=]i comerciale de expertiz= contabil= sau cu persoane fizice autorizate conform legii. |ncheierea contractelor se face cu respectarea reglement=rilor privind achizi]iile publice de bunuri [i servicii. Plata serviciilor respective se face din fonduri publice cu aceast= destina]ie. Socotim c=, potrivit acestor dispozi]ii ale legii, conceptele de organizare [i conducere includ [i activit=]ile de executare a eviden]ei contabile, dar cu care nu se confund=; organizarea [i conducerea eviden]ei contabile presupun o activitate complex= definit= de legiuitor, \n timp ce executarea de eviden]e contabile credem c= presupune numai \ntocmirea de eviden]e contabile dup= ceva prestabilit; expresia executarea de eviden]e contabile duble, \n spiritul legii \n cauz=, credem c= presupune \ntocmirea \n paralel cu eviden]a contabil= real= a unei eviden]e contabile pentru o perioad= mai mic= sau mai mare de timp folosindu-se \nscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, \n a[a fel \nct s= se permit= realizarea scopului de sustragere de la \ndeplinirea obliga]iilor fiscale, prin prezentarea ca real= a eviden]ei contabile mistificate;31 \n literatura de specialitate,32 s-a ar=tat c= prin sintagma eviden]e contabile dublese \n]elege existen]a a dou= seturi de eviden]= contabil= de acela[i tip [i referitoare la acelea[i bunuri [i valori, din care unul reflect= realitatea economico-financiar= a contribuabilului (p=strat ascuns), iar cel de-al doilea este m=sluit, \nregistrndu-se date [i opera]ii din care rezult= venituri inferioare celor reale, \n scopul diminu=rii impozitelor, taxelor [i contribu]iilor datorate de contribuabil. |ntr-o alt= opinie se sus]ine c= organizarea sau conducerea de eviden]e contabile duble nu presupun neap=rat o \ntreag= contabilitate paralel= cu cea oficial=, fiind suficient= organizarea sau conducerea doar a unora dintre documentele care alc=tuiesc o contabilitate.33 Pe de alt= parte, \n doctrin= ct [i \n practica judiciar=, s-a sus]inut [i respectiv decis c= un caiet cu eviden]a \ncas=rilor zilnice, provenite din vnz=rile de m=rfuri - \ntocmit de o vnz=toare, f=r= cuno[tin]a administratorului trimis \n judecat= pentru s=vr[irea altei infrac]iuni de evaziune fiscal=, respectiv cea prev=zut= de art. 13 din Legea nr. 87/1994, nu constituie document de eviden]= contabil= dubl= [i, \n consecin]=, nu este realizat= infrac]iunea de evaziune fiscal= prev=zut= de art. 14 alin. 1 din Legea nr. 87/1994, pentru a putea fi re]inut= \n sarcina aceluia[i administrator.34 Aceste opinii sau exprimat \n perioada cnd Legea nr. 87/1994 era \n vigoare. Potrivit art. 9 lit. e din Legea nr. 241/2005 executarea de eviden]e contabile duble trebuie s= fie f=cut= prin \nscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor; observ=m c= legiuitorul nu precizeaz= ce fel de \nscrisuri, respectiv dac= pe formulare prev=zute de lege sau pe orice \nscris. Credem c= eviden]e contabile duble putem avea \n urm=toarele ipoteze: a) eviden]a real= [i eviden]a contabil= dubl= sunt

33

]inute pe formulare prev=zute de lege; b) eviden]a real= este ]inut= pe alte formulare dect cele prev=zute de lege iar eviden]a contabil= mistificat=, \n scopul sustragerii de la \ndeplinirea obliga]iilor fiscale, este ]inut= atipic pe orice \nscris; c) eviden]a contabil= ]inut= pe formularele prev=zute de lege este mistificat= prin omisiunea eviden]ierii opera]iunilor comerciale, majorarea fictiv= a cheltuielilor etc., iar a doua eviden]= extracontabil= este ]inut= atipic urm=rind cunoa[terea permanent= a sumelor ce nu se vor mai pl=ti ca impozite sau taxe [i urmeaz= a fi \nsu[ite; d) att eviden]a real= ct [i eviden]a mistificat=, \n scopul sustragerii de la \ndeplinirea obliga]iilor fiscale, sunt ]inute atipic pe orice \nscris; Socotim c=, \n ipoteza de la litera (a), pentru a se putea re]ine c= suntem \n prezen]a execut=rii de eviden]e contabile duble, folosindu-se \nscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, \n scopul sustragerii de la \ndeplinirea obliga]iilor fiscale, ar trebui \ndeplinite urm=toarele condi]ii: cele dou= eviden]e contabile, respectiv cea real= [i cea mistificat=, \n scopul evazion=rii, s= fie apte \nlocuirii uneia cu a alteia, dup= caz; periculozitatea eviden]elor contabile duble este dat= de existen]a eviden]ei contabile reale care oricnd poate fi prezentat= organelor de control ct timp exist= un risc mare de descoperire a ilegalit=]ilor, \n cazul prezent=rii eviden]ei contabile mistificate, cum ar fi \n flagrant; cnd riscul descoperirii [i prob=rii faptelor ilicite se diminueaz= f=ptuitorul \nlocuie[te eviden]a contabil= real= cu eviden]a contabil= mistificat= realiznd apoi sustragerea de la \ndeplinirea obliga]iilor fiscale; s= fie prezentat= ca eviden]= real= eviden]a mistificat=, \n scopul sustragerii de la \ndeplinirea unei obliga]ii fiscale; \n acest sens socotim c= este suficient ca eviden]a contabil= mistificat= s= fie p=strat= \n sediul agentului economic ca [i cnd ar fi cea real=; concomitent sau ulterior s= se g=seasc= ascuns= [i eviden]a contabil= real=; eviden]a contabil= prezentat= ca real= sau l=sat s= se \n]eleag= c= este real= s= fie mistificat= cu inten]ie, \n scopul sustragerii de la \ndeplinirea obliga]iilor fiscale, [i apt= \n acest sens; de pild=, o astfel de eviden]= contabil= nu reflect= toate documentele justificative sau toate opera]iunile economico financiare fie cantitativ fie valoric, \n scopul diminu=rii obliga]iilor fiscale reale; eviden]a contabil= dubl= s= fie executat= \n scopul sustragerii de la \ndeplinirea obliga]iilor fiscale [i nu reprezint=, de pild=, o refacere a eviden]ei contabile cu scopul de a corecta erorile f=cute de unii salaria]i insuficient preg=ti]i; |n ipoteza de la litera (b) se poate sus]ine c=: eviden]a contabil= mistificat= ]inut= atipic, cum ar fi de pild= pe altfel de formulare dect cele prev=zute de lege, nu este apt= de a \nlocui eviden]a real= pentru a permite sustragerea de la plata obliga]iilor fiscale [i ca atare socotim c= nu sunt \ndeplinite condi]iile prev=zute de lege pentru existen]a infrac]iunii de evaziune fiscal= prin executarea de eviden]e contabile duble; \ntr-o astfel de situa]ie s-ar putea pune problema \ncadr=rii faptei \n dispozi]iile art. 9 lit. b) din noua lege; potrivit art. 72 pct. 6 din Codul de procedur= fiscal=: organul fiscal poate lua \n considerare orice eviden]e relevante pentru impunere ]inute de contribuabil. Aceasta nu \nseamn= c= eviden]a contabil= pe acte atipice, incomplet=, poate fi considerat= eviden]= contabil= dubl=. |n ipoteza de la litera (c) se poate sus]ine c= nu sunt \ndeplinite condi]iile pentru a se re]ine infrac]iunea de executare a eviden]elor contabile duble, deoarece a doua eviden]= nu este apt= de a fi o eviden]= contabil= dubl= ne\ndeplinind minimum de caracteristici ale unei eviden]e

34

contabile [i cu att mai mult ale unei eviden]e contabile duble (respectarea planului de conturi, a formularelor prev=zute de lege, dublarea pentru substituire cnd este cazul etc.). |ntr-un astfel de caz credem c= fapta poate fi analizat= sub aspectul infrac]iunii prev=zute de art. 9 lit. b) sau art. 9 lit. c din noua lege. |n ipoteza de la litera (d) socotim c= nu sunt \ndeplinite condi]iile pentru a se re]ine infrac]iunea de executare a eviden]elor contabile duble, deoarece nici una din cele dou= eviden]e nu este apt= de a fi o eviden]= contabil= dubl=, ne\ndeplinind minimum de caracteristici ale unei eviden]e contabile [i cu att mai mult ale unei eviden]e contabile duble (respectarea planului de conturi, a formularelor prev=zute de lege, dublarea pentru substituire cnd este cazul etc.). |ntr-un astfel de caz credem c= fapta poate fi analizat= sub aspectul infrac]iunii prev=zute de art. 9 lit. b) sau art. 9 lit. c) din noua lege. |n art. 9 lit. (f) din noua lege a fost incriminat= urm=toarea fapt=: sustragerea de la efectuarea verific=rilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictiv=, ori declararea inexact= cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate; Cu privire la aceast= dispozi]ie penal= vom face numai unele observa]ii: se constat= c=, spre deosebire de celelalte articole, \n acesta se asigur= o protec]ie [i verific=rilor vamale; observ=m c= aceast= infrac]iune se refer= numai la sedii principale sau secundare, or acestea sunt specifice persoanelor juridice nu [i persoanelor fizice contribuabile. Codul de procedur= fiscal= folose[te sintagma Domiciliul fiscal pe care o define[te \n art. 29, incluznd \n aceast= sintagm= sediile principale [i secundare ale persoanelor juridice, pentru persoane fizice domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde locuiesc efectiv .; ca urmare subiect al acestei infrac]iuni nu poate fi persoana fizic= contribuabil. \n art. 8 lit. l) din Legea nr. 31/1991 republicat= \n 2005 se dispune: sediile secundare sucursale, agen]ii, reprezentan]e sau alte asemenea unit=]i f=r= personalitate juridic= -, atunci cnd se \nfiin]eaz= o dat= cu societatea, sau condi]iile pentru \nfiin]area lor ulterioar=, dac= se are \n vedere o atare \nfiin]are, dar acestea sunt numai pentru persoane juridice; Referitor la sediul principal, legiuitorul mai folose[te [i al]i termeni: sediul social, sediul declarat (art. 36 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 31/1990 republicat=) dar acestea sunt numai pentru persoane juridice; Comparnd aceast= infrac]iune cu infrac]iunea prev=zut= de art. 48 din Legea nr. 26/199035 republicat=, se poate afirma c=: 1. infrac]iunea prev=zut= de art. 9 lit. f) din noua lege, spre deosebire de infrac]iunea prev=zut= de art. 48 din Legea nr. 26/1990,36 republicat= presupune \n plus: a) s= fi o sustragere de la efectuarea verific=rilor financiare, fiscale sau vamale, ca urmare a nedeclar=rii, declar=rii fictive ori declararea inexact= cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate; b) sustragerea de la efectuarea verific=rilor financiare, fiscale sau vamale, prin modalit=]ile prev=zute, s= fie \n scopul sustragerii de \ndeplinirea obliga]iilor fiscale; 2. singurul rezultat cerut de infrac]iunea prev=zut= de art. 48 din Legea nr. 26/1990 este ca, \n baza declara]iilor inexacte, s= se fi operat o \nmatriculare ori s= se fi f=cut o men]iune \n Registrul comer]ului; 3. infrac]iunea prev=zut= de art. 48 din Legea nr. 26/199037 republicat= are caracter subsidiar [i nu poate fi \n concurs cu infrac]iunea prev=zut= de art. 9 lit. f) din noua lege; aceasta rezult= chiar din textul art. 48 din Legea nr. 26/199038 republicat=, respectiv din dispozi]ia: dac=, potrivit legii, fapta nu constituie o infrac]iune mai grav=;

CRIMIN ALIS TIC A

|n ceea ce prive[te raportul dintre infrac]iunea de bancrut= frauduloas=, prev=zut= de art. 282 din Legea nr. 31/1991 republicat= [i infrac]iunile prev=zute de art. 9 din Legea nr. 241/2005, s-ar putea sus]ine c=, atunci cnd cele dou= reglement=ri se intersecteaz=, ar putea ap=rea ca leza]i concomitent att creditorii priva]i ct [i creditorul public, statul. Aici ar ap=rea o problem= de constitu]ionalitate dac= ne referim la faptul c= infrac]iunea prev=zut= de art. 282 din Legea nr. 31/1991 republicat= ap=r= proprietatea creditorilor agentului economic-societate comercial= - care, de regul=, sunt priva]i, cu un regim sanc]ionator diferit de cel prev=zut de art. 9 din Legea nr. 241/2005 prin care se ap=r= bugetul general consolidat, respectiv proprietatea public=, situa]ie ce contravine, \n opinia noastr=, art. 44 alin. 1 [i 2, [i art. 136 din Constitu]ie. Credem c=, \n astfel de ipotez=, potrivit Constitu]iei, tratamentul juridic trebuie s= fie acela[i. Din cele prezentate se constat= c=, prin art. 16 din noua lege, a fost abrogat= Legea nr. 87/1997 republicat= [i prin aceasta au fost dezincriminate unele fapte penale, a[a cum am ar=tat, astfel: faptele incriminate \n infrac]iunea prev=zut= de art. 9 din Legea nr. 87/1994 republicat= refuzul de a prezenta organelor de control, \mputernicite conform legii, documentele justificative [i actele de eviden]= contabil=, precum [i bunurile materiale supuse impozitelor, taxelor [i contribu]iilor la fondurile publice, \n vederea stabilirii obliga]iilor bugetare, dac= aceast= fapt= este s=vr[it= la prima [i la a doua soma]ie; faptele incriminate \n infrac]iunea prev=zut= de art. 10 alin. 1 din Legea nr. 87/1994 republicat= ne\ntocmirea, \ntocmirea incomplet= sau necorespunz=toare a documentelor primare ori acceptarea de astfel de documente, \n scopul \mpiedic=rii verific=rilor financiarcontabile, dac= fapta a avut drept consecin]= diminuarea veniturilor sau surselor impozabile; faptele incriminate \n infrac]iunea prev=zut= de art. 10 alin. 2 din Legea nr. 87/1994 republicat= Cu pedeapsa prev=zut= la aliniatul 1 se sanc]ioneaz= [i de]inerea, \n vederea punerii \n circula]ie, f=r= drept, a documentelor financiare [i fiscale, [i punerea \n circula]ie, \n orice mod, f=r= drept, a documentelor financiare altele dect cele fiscale; faptele incriminate \n infrac]iunea prev=zut= de art. 11 lit. a) din Legea nr. 87/1994 republicat=: sustragerea de la plata obliga]iilor fiscale prin ne\nregistrarea unor activit=]i necomerciale pentru care legea prevedea obliga]ia \nregistr=rii sau prin exercitarea de activit=]i neautorizate, \n scopul ob]inerii de venituri; faptele prev=zute de art. 12 lit. (a) din Legea nr. 87/1994 republicat= de sustragere de la plata obliga]iilor fiscale prin cesionarea p=r]ilor sociale de]inute \ntr-o societate comercial= cu r=spundere limitat=, efectuat= \n acest scop cu excep]ia celor care se \ncadreaz= \n dispozi]iile art. 9 lit. d) din noua lege, au fost dezincriminate. BIBLIOGRAFIE:
22. |n vechea redactare (art. 11 lit. c) teza a-II-a din Legea nr. 87/1994) aceast= infrac]iune era mai succint formulat=: \nregistrarea de opera]iuni sau cheltuieli nereale, \n scopul de a nu pl=ti ori a diminua impozitul, taxa sau contribu]ia. 23. |n situa]ia cnd se cauzeaz= un prejudiciu mai mare de 100. 000 de euro sau 500. 000 de euro \n cauz= sunt aplicabile dispozi]iile art. 9 pct. 2 [i 3 din noua lege. Socotim c= aceste prevederi exclud concursul cu \n[el=ciunea, prev=zut= de art. 215 din C. p. 24. Cheltuiala care nu are la baz= o opera]iune real= poate fi: a) o sum= dat= sau virat= \n realitate cu alt titlu (\n scop de ascundere, sp=lare, \nsu[ire pentru sine sau pentru altul) [i prezentat= \n scripte ca o cheltuial= legal= a contribuabilului, scripte care astfel nu reflect= o opera]iune real= de cheltuial=; b) suma este \nsu[it= pur [i simplu iar pentru acoperirea sustragerii sau furtului s-a \ntocmit un act fals de cheltuire;c) o lips= \n gestiune de orice natur= acoperit= prin \ntocmirea unui act fals de cheltuire. De aici rezult= c= chiar

CRIMIN ALIS TIC A

cheltuirea \n sine poate reprezenta o opera]ie fictiv= neavnd la baz= opera]iunea real= de cheltuire care presupune :contract, serviciu sau bun de pl=tit , plat= efectiv=, furnizor sau vnz=tor al serviciului sau bunului primitor al pl=]ii direct sau indirect. 25. |n cazul \n care scopul activit=]ilor ilicite nu este sustragerea de la \ndeplinirea obliga]iilor fiscale, ci de la plata datoriilor c=tre creditori acestea trebuie analizate sub aspectul infrac]iunii de bancrut= frauduloas=, prev=zut= de art. 282 din Legea nr. 31/1991 republicat= \n 2005: Se pedepsesc cu \nchisoare de la 3 la 12 ani persoanele vinovate de bancrut= frauduloas=, constnd \n una dintre urm=toarele fapte: a) falsificarea, sustragerea sau distrugerea eviden]elor societ=]ii ori ascunderea unei p=r]i din activul societ=]ii, \nf=]i[area de datorii inexistente sau prezentarea \n registrul societ=]ii, \n alt act ori \n situa]iile financiare a unor sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind s=vr[it= \n vederea diminu=rii aparente a valorii activelor; b) \nstr=inarea, \n frauda creditorilor, \n caz de faliment al unei societ=]i, a unei p=r]i \nsemnate din active. A se vedea [i art. 141 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganiz=rii judiciare [i a falimentului, republicat= \n 2004. 26. |n art. 11 lit. d) din Legea nr. 87/1994, republicat= se dispunea: Constituie infrac]iuni. urm=toarele drepturi:a)d) organizarea [i conducerea de eviden]e contabile duble, alterarea sau distrugerea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau alte mijloace de stocare a datelor, \n scopul diminu=rii veniturilor sau surselor impozabile. 27. Socotim c= a[a-zisele procese-verbale \n care se consemneaz= simplist c= s-a predat contabilitatea [i arhiva precum [i c= toate drepturile [i obliga]iile contribuabilului, chiar dac= sunt \ntocmite \n fa]a notarului nu sunt acte legale de desc=rcare de gestiune. De multe ori, \n astfel de proceseverbale, se omite s= se eviden]ieze activul [i pasivul inventariat la data a[azisei cesiuni, care, de regul=, nu mai exist=. Cesiunea care nu este f=cut= cu acordul creditorului este susceptibil= de nulitate [i cu att mai mult cesiunea de datorie. 28. Potrivit art. 87 pct. 3 din Legea nr. 31/1990 republicat= Fa]= de ter]i, cedentul r=mne r=spunz=tor, potrivit art. 225. Iar \n art. 225 se dispune: Asociatul exclus r=mne obligat fa]= de ter]i pentru opera]iunile f=cute de societate, pn= \n ziua r=mnerii definitive a hot=rrii de excludere. Dac=, \n momentul excluderii, sunt opera]iuni \n curs de executare, asociatul este obligat s= suporte consecin]ele [i nu-[i va putea retrage partea ce i se cuvine dect dup= terminarea acestor opera]iuni. 29. Cosmin Balaban, Evaziunea fiscal=, Editura Rosetti, Bucure[ti,2003, p. 67. 30. A se vedea [i Ordinul ministrului finan]elor publice pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea [i conducerea eviden]ei contabile \n partid= simpl= de c=tre persoanele fizice care au calitatea de contribuabil, \n conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. , publicat \n M. Of. nr. 642 din 16 iulie 2004. 31. Sunt cazuri cnd la unele case de schimb valutar pe acela[i calculator sunt organizate [i ]inute dou= eviden]e contabile una real= [i alta ce va fi prezentat= ulterior ca real= \n cadrul c=reia volumul opera]iunilor de schimb este mic[orat, cum de altfel [i cursul practicat, sustr=gnd o parte din veniturile ob]inute de la plata obliga]iilor fiscale. 32. Gh. Diaconescu, Infrac]iuni \n legi speciale [i legi extrapenale, Editura All, Bucure[ti, 1995, p. 310, citat de Gh. Vizitiu, Evaziunea fiscal=, Editura Lumina Lex, Bucure[ti, 2001, p. 95. 33. Cosmin Balaban, Evaziunea fiscal=, Editura Rosetti, Bucure[ti, 2003, p. 105. 34. Tribunalul Bucure[ti, Sec]ia a II-a Penal=, Dec. Pen. , nr. 308 A. din 24. 02. 1999, definitiv= prin nerecurare, citat= de Theodor Mrejeru, Dan Safta [i colectiv, \n Evaziunea fiscal=, Editura Tribuna Economic=, Bucure[ti, 2000, p. 79-82. 35. |n art. 48 din Legea nr. 26/1990 republicat= se dispune; Persoana care, cu rea-credin]=, a f=cut declara]ii inexacte, \n baza c=rora s-a operat o \nmatriculare ori s-a f=cut o men]iune \n Registrul comer]ului, se pedepse[te cu \nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend= de la 1.000.000. lei la 5.000.000. lei, dac=, potrivit legii, fapta nu constituie o infrac]iune mai grav=. 36. |n art. 48 din Legea nr. 26/1990 republicat= se dispune; Persoana care, cu rea-credin]=, a f=cut declara]ii inexacte, \n baza c=rora s-a operat o \nmatriculare ori s-a f=cut o men]iune \n registrul comer]ului, se pedepse[te cu \nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend= de la 1.000.000. lei la 5.000.000. lei, dac=, potrivit legii, fapta nu constituie o infrac]iune mai grav=. 37. |n art. 48 din Legea nr. 26/1990 republicat= se dispune; Persoana care, cu rea-credin]=, a f=cut declara]ii inexacte, \n baza c=rora s-a operat o \nmatriculare ori s-a f=cut o men]iune \n registrul comer]ului, se pedepse[te cu \nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend= de la 1.000.000. lei la 5.000.000. lei, dac=, potrivit legii, fapta nu constituie o infrac]iune mai grav=. 38. |n art. 48 din Legea nr. 26/1990 republicat= se dispune; Persoana care, cu rea-credin]=, a f=cut declara]ii inexacte, \n baza c=rora s-a operat o \nmatriculare ori s-a f=cut o men]iune \n registrul comer]ului, se pedepse[te cu \nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend= de la 1.000.000. lei la 5.000.000. lei, dac=, potrivit legii, fapta nu constituie o infrac]iune mai grav=.

35

Conf. univ. dr. GHEORGHE P+{ESCU, expert criminalist, I.N.E.C.- Ministerul Justi]iei
Aparent, dactiloscopia constituie un capitol \nchis al identific=rii criminalistice \n care, de-a lungul timpului, au fost clarificate toate problemele controversate. Practica expertizei criminalistice se confrunt= totu[i cu o serie de aspecte contradictorii referitoare la criteriile ce definesc identificarea unei persoane pe baza urmelor papilare. Cu titlu de exemplu, voi enumera cteva \ntreb=ri legate de aceast= problem=: cnd \ntre o urm= [i o amprent= nu se constat= nici o diferen]= \ns= crestele papilare ale urmei nu con]in num=rul de 12 detalii, cerut de regula de aur a identific=rii, se poate pronun]a o concluzie de identificare cert=? este mai credibil= o identificare \n care \ntre o urm= [i o amprent= digital= au fost marcate 12 detalii, coincidente dect una \n care au fost descoperite doar 11? De ce ultima este validat= de practica judiciar= [i a doua nu? care este num=rul minim de caracteristici coincidente pe baza c=rora se poate constata identitatea dintre o urm= [i o amprent= palmar=, avnd \n vedere suprafa]a urmei [i num=rul de detalii mult mai mari \n compara]ie cu urmele digitale? se poate formula o concluzie de probabilitate, \n cazul identific=rii dactiloscopice? |n literatura de specialitate [i \n laboratoarele de criminalistic= de pe \ntreg Mapamondul se contureaz=, \n momentul de fa]=, dou= criterii distincte cu privire la identificarea persoanei dup= urmele digitale: criteriul empiric, bazat \n exclusivitate pe analiza cantitativ= a num=rului de detalii caracteristice coincidente \ntre o urm= digital= [i o amprent= cunoscut=; criteriul holistic, care \mbin= aspectele calitative cu cele cantitative \n analiza comparativ= a coresponden]ei dintre o urm= [i o amprent= digital=. 1. Abordarea empiric= a identific=rii dup= urmele digitale Primul care a propus stabilirea unui num=r minim de minu]ii (detalii caracteristice) necesare identific=rii dup= urmele digitale a fost celebrul criminalist francez Edmond Locard, \n anii 1911-1914, care a stabilit trei posibile situa]ii astfel: a. dac= exist= mai mult de 12 puncte coincidente \ntre urm= [i amprent= iar urma este clar=, atunci identificarea este cert= (cu condi]ia imperativ= a absen]ei oric=rei diferen]e semnificative \ntre urm= [i impresiune; b.dac= se constat= \ntre 8-12 puncte coincidente, atunci certitudinea identific=rii depinde de: claritatea urmei digitale; raritatea minu]iilor (detaliilor); prezen]a detaliilor \n zona central= sau \n zona deltei; prezen]a porilor; concordan]a perfect= \ntre forma crestelor papilare, direc]ia acestora [i valoarea unghiular= a bifurca]iilor. |n acest caz, identitatea dintre urm= [i amprent= poate fi stabilit= \n urma discut=rii cazului concret de cel pu]in doi speciali[ti competen]i. c. \n situa]ia unui num=r limitat de detalii coincidente se poate exprima o concluzie de probabilitate propor]ional= cu num=rul de puncte coincidente observabile clar. Majoritatea exper]ilor europeni \n amprente digitale este favorabil= abord=rii cantitative pure, ignornd, \n formularea concluziilor, poten]ialele contribu]ii ale concordan]ei calitative dintre urm= [i amprenta unei persoane cunoscute. |n acest sens, \n anul 1998, au fost elaborate de Grupul European de Exper]i \n Identificarea Amprentelor Digitale (IEEGFI) un standard numeric predeterminat de puncte caracteristice coincidente, pe baza c=ruia se poate admite identitatea dintre o urm= [i o amprent=. Acest standard numeric reprezint= limita inferioar= de care trebuie s= se ]in= seama \n identificare, \ns= interpretarea lui este diferit= de la ]ar= la ]ar= [i de la expert la expert. Tabelul din anexa 1 prezint= num=rul minim de puncte coincidente acceptate de diferite ]=ri. Interesant= este precizarea c= acest standard nu se aplic= \n cazul amprentelor palmare sau al urmelor l=sate de alte p=r]i ale corpului uman. Comitetul de standardizare al Asocia]iei Interna]ionale pentru Identificare (IAI), dup= trei ani de studii, a stabilit \ns=, c= nu exist= nici o baz= valabil= pentru a recunoa[te un num=r minim predeterminat de detalii caracteristice coincidente \ntre o urm= [i o amprent= \n vederea identific=rii. |n 1995, la Conferin]a asupra tehnicilor de identificare a amprentelor digitale, g=zduit= de Poli]ia Na]ional= din Israel, 28 de exper]i, reprezentnd 11 ]=ri, au ajuns, \n unanimitate, la concluzia c= Nu exist= nici o baz= [tiin]ific= pentru a statua c= un num=r minim predeterminat de minu]ii trebuie s= fie prezent \n dou= impresiuni, pentru a stabili o identificare pozitiv=. |n concluzie se poate afirma c= nu este justificabil [i nici m=car [tiin]ific s= reducem problema identific=rii dup= amprente numai la num=rul de detalii coincidente. 2. Abordarea holistic= a identific=rii dactiloscopice Acest criteriu pune \n balan]=, att valoarea cantitativ= (num=rul de detalii coincidente), ct [i aspectele calitative (aspectul general al urmei, tipul de minu]ii, porii, marginile crestelor) vizibile \n urm=. Abordarea cantitativ=/calitativ= a fost descris= de Ashbaugh (1999) [i de Vanderkolk (2001). |n abordarea holistic= se ]ine seama de o serie de observa]ii incontestabile, din care exemplific=m: faptul c= acela[i tip de minu]ie poate fi mai selectiv fa]= de altul (de exemplu o bifurca]ie dubl= la periferia urmei

36

CRIMIN ALIS TIC A

este de [ase ori mai frecvent= dect dou= bifurca]ii distincte); absen]a oric=rei minu]ii \ntr-o zon= a urmei poate fi la fel de decisiv= ca [i prezen]a acesteia; \n mod excep]ional s-ar putea \ntmpla ca, \n zona nucleului sau a deltei, crestele papilare s= nu con]in= nici un detaliu caracteristic. Observarea acestor aspecte particulare ale urmei ar oferi un suport puternic pentru identificarea sursei acesteia. Cnd ne sunt puse la dispozi]ie grupaje de urme l=sate de degete, \n succesiunea anatomic=, se poate utiliza toat= informa]ia con]inut= de acestea, cu condi]ia ca etapa de analiz= [i interpretare s= stabileasc= faptul c= urmele au fost create simultan de degetele aceleia[i mini. Un alt argument \mpotriva standardului numeric reiese din cunoa[terea morfogenezei liniilor papilare. Diversele schimb=ri implicate \n acest proces (regresia, sub]ierea, \ngro[area sau adunarea crestelor \n multiple loca]ii pe suprafa]a desenului papilar), conduc la formarea stohastic= a minu]iilor, \n privin]a formei [i pozi]iei acestora. Procesul de individualizare nu poate fi redus la num=rul minu]iilor; fiecare identificare reprezint= un set unic de circumstan]e [i evaluarea valorii tr=s=turilor concrete \ntre o urm= [i o amprent= depinde de o varietate de condi]ii care automat exclude orice standard minim. |n practica interna]ional=, majoritatea exper]ilor dactiloscopi recunosc c= identificarea nu ]ine cont de num=rul minim de puncte coincidente prestabilit, admis de institu]iile judiciare. Dimpotriv=, expertul ajunge la o concluzie de identificare bazat= pe un spectru larg de tr=s=turi comune, \nainte de finalizarea num=rului prestabilit de puncte coincidente. |n momentul de fa]= o serie de ]=ri au abandonat regula num=rului minim prestabilit de puncte coincidente. Astfel, S.U.A., Canada [i ]=rile Scandinave (Finlanda, Suedia, Danemarca, Islanda, Norvegia), respect= rezolu]ia IAI (Interna]ional Association of Identification) din 1973, conform c=reia nu exist= nici o baz= valabil= pentru a recunoa[te un num=r minim predeterminat de detalii coincidente. Marea Britanie [i Australia au abandonat standardul numeric \n 2001. Evett [i Wiliams, \n urma unui studiu, \n care au fost implica]i 130 exper]i dactiloscopi din Anglia, au ajuns la urm=toarele concluzii: doctrina adoptat= de numero[i examinatori conform c=reia identificarea dactiloscopic= este o [tiin]= exact=, este o prejudecat=. Esen]a [tiin]ei este inferen]a inductiv=. Inferen]a este un proces mintal, care nu poate fi exact sau deductiv. Identificarea dup= amprentele digitale este [tiin]ific= \n acest sens; precizia pe care o presupune orice num=r prestabilit de puncte coincidente (12, 16 etc.) este, de asemenea, o iluzie. Determinarea minu]iilor sau detaliilor caracteristice este foarte subiectiv=. Folosirea oric=rui standard numeric rigid favorizeaz= tendin]a de a ajunge cu orice pre] la num=rul magic de puncte coincidente prestabilite (Tiller 1983); ca modalitate de atingere a calit=]ii, numai standardul numeric nu este suficient. Calea de urmat este concentrarea asupra standardelor profesionale mai degrab= dect asupra regulei privind num=rul de minu]ii comune. Este necesar= o schem= de management al calit=]ii, care include preg=tirea exper]ilor dactiloscopi, testarea performan]ei acestora, examenele periodice ale acestora [i procesele simulate.

3. Cu privire la concluziile ce se pot formula Pe plan mondial s-au exprimat dou= doctrine cu privire la formularea concluziilor \n domeniul expertizei dactiloscopice: doctrina pozitivit=]ii [i cea a probabilit=]ii. Prima doctrin=, acceptat= de exper]ii dactiloscopi din majoritatea ]=rilor, sus]ine c= examinarea unei urme digitale re]inut= pentru comparare poate conduce fie la o opinie categoric= de identificare, fie la excludere sau urma este considerat= ca fiind insuficient= (inapt=) pentru a se ajunge la o concluzie. Exprimarea opiniilor \n termeni de probabilitate nu este acceptat=. Toate compara]iile dactiloscopice, care nu se finalizeaz= cu o identificare sau cu o excludere, sunt considerate neconcluzive. Aceast= doctrin= a fost acceptat= [i generalizat= la Conferin]ele IAI din 1979 [i 1980, care au statuat c= identificarea dactiloscopic= poate fi pozitiv=, negativ= sau imposibil=. |mpotriva doctrinei probabilistice practicienii folosesc trei argumente: probabilit=]ile nu pot fi folosite \n acest domeniu datorit= unicit=]ii desenului papilar al pielii (unicitatea biologic= previne [i existen]a oric=rui duplicat, de unde rezult= axioma c= nu exist= dou= amprente identice); opiniile probabilistice ar trebui evitate pn= se va pune la dispozi]ia examinatorului un instrument destinat evalu=rii probabilistice a gradului de asem=nare; admiterea afirma]iilor probabilistice ar diminua valoarea probant= a urmelor papilare. Studiile statistice referitoare la minu]ii sunt deosebit de valoroase, \ns= nu se pot desf=[ura la scar= larg= [i nici pe cazuri concrete. Nici unul dintre modelele propuse nu a fost dus mai departe pentru a deveni un studiu extins de validare empiric=. Pn= acum nici un model statistic nu a inclus diver[ii factori al individualit=]ii (modelul general, devia]iile majore ale crestelor papilare, marginile acestora sau porii). Modelele simplific= complexitatea adoptnd o perspectiv= atomist= asupra factorilor globali, punnd accent pe studiul comportamentului statistic al minu]iilor. Oricum, imperfec]iunea oric=rui model (neincluderea tuturor elementelor unei abord=ri holistice) nu exclude utilitatea sa \n criminalistic= dac= acesta a demonstrat c= este solid [i s-a supus rigorilor [tiin]ifice. Datele statistice adunate prin modele neextensive nu pot dect s= sprijine criminalistica c=tre descoperirea unor metode mai transparente [i mai de \ncredere \n evaluarea valorii probante. Studiile \nterprinse pn= acum nu ofer= un instrument solid pentru evaluarea m=sur=rii probabilit=]ii de potrivire asociat= cu toate categoriile de tr=s=turi de la toate degetele, din urm=toarele motive: modelele adoptate \n prezent nu cuprind rela]ia spa]ial= \ntre minu]ii; soliditatea afirma]iilor de baz= ale fiec=rui model nu a fost pe deplin analizat=; studiile se concentreaz= pe estimarea probabilit=]ii de potrivire cu o \nregistrare s=rac= a toleran]elor, datorat= distorsiunii sau clarit=]ii urmelor, inclusiv a ambiguit=]ilor legate de leg=turile care se pot face \ntre elemente diverse; efectul celorlalte variabile cum ar fi: modelul

CRIMIN ALIS TIC A

37

general, num=rul degetului, sexul sau originea etnic= a sursei a fost foarte pu]in adus \n discu]ie; nici unul dintre modelele propuse nu a fost supus unei valid=ri empirice extinse. Foloasele pe care le putem trage de pe urma statisticii aplicate \n domeniul identific=rii dup= amprente sunt: nou= parte a cercet=rii [tiin]ifice care va sprijinii la modul empiric variabilitatea extrem= a tr=s=turilor folosite de examinatorii urmelor latente; modalitate de m=surare a valorii statistice a urmelor declarate inapte pentru identificare; un model ar trebui s= permit= atribuirea probabilit=]ilor \n cazul urmelor fragmentate; un astfel de studiu ofer= date valoroase pentru verificarea p=rerilor subiective ale exper]ilor \n ceea ce prive[te raritatea detaliilor caracteristice [i pentru armonizarea acestora pe plan interna]ional. Dup= trecerea \n revist= a principalelor doctrine [i practici, admise \n diferite ]=rii ale lumii, \ncheiem prin exprimarea, cu modestia necesar=, a p=rerilor personale cu privire la acest subiect: instituirea unui standard numeric prestabilit cu privire la num=rul de detalii coincidente necesar, identific=rii, pe baza urmelor papilare, este contraproductiv= pentru procesul judiciar [i poate genera erori; abordarea holistic= a identific=rii dactiloscopice este \n concordan]= cu celelalte genuri de expertiz= criminalistic=, traseologic=, balistic=, grafologic= etc, [i poate asigura concluzii mai credibile [i mai bine documentate; concluziile exprimate \n termeni de probabilitate, nu sunt adecvate \n domeniul expertizei dactilosocopice unde este mai corect s= se explice c= o urm= digital= nu este apt= pentru identificare dect s= se exprime un grad de probabilitate a potrivirii acesteia cu amprenta unui deget al persoanei suspecte; \n domeniul urmelor palmare [i plantare standardele numerice folosite pentru identificarea urmelor digitale sunt nesatisf=c=toare, dac= avem \n vedere suprafa]a mult mai mare a acestora corelat= cu diversitatea morfologic= a desenului papilar din diferite zone ale palmei sau plantei. Aici se impun studii statistice serioase pentru fundamentarea [tiin]ific= a concluziilor. ANEXA 1 STANDARDELE NUMERICE PREDETERMINATE, UTILIZATE |N DIFERITE }+RI

Not=: Standardul numeric este diferit pentru identificarea urmelor l=sate de alte p=r]i anatomice \n afara degetelor.

REFERIN}E BIBLIOGRAFICE: 1. Anon. (1972), An analysis of standards in fingerprint identification, FBI Law Enforcement Bull., 39, 7-11 2. Anon. (1973), International Association for Identification: standardization committee report, FBI Law Enforcement Bull., 42, 7-8 3. Ashbaugh, D.R. (1999b), Qualitative-Quantitative Friction Ridge Analysis An Introduction to Basic and Advanced Ridgeology, V.J. Geberth, ed., Boca Raton, FL: CRC Press. 4. Champod, C. (1995), Locard, numerical standards and probable identification, J. Forensic Identification, 45, 132-159. 5. Champod, C. And Evett, I.W. (2001), A probabilistic approach to fingerprint evidence, J. Forensic Identification, 51, 101-122. 6. Champod, C.,Lennard C.Margot P.,Stoilovic M., Fingerprints andOther Ridge Skin Impressions,CRC Press2004, ISBN 041527175 7. Evett, I.W. and Williams, R.L. (1995), A review of the sixteen points fingerprint standard in England and Wales, Fingerprint Whorld, 21, 125-143 8. Grieve, D.L. (1999b), Reflections on quality standards an American viewpoint, Fingerprint Whorld, 15, 108-111 9. Groenendal, H. (1996), Forged Latent Prints, in Proceedings of the International Symposium on Fingerprint Detection and Identification, Israel National Police, Neurim, Israel, June 26-30, 1995, pp. 373-379 10. Interpol (1995), European Fingerprint Standards, 24th European Regional Conference, Ljubljana, Slovenia, May 10-12 11. Interpol (2000), Interpol European Expert Group on Fingerprint Identification (IEEGFI), 29th European Regional Conference, Reykjavik, Iceland, May 17-19 12. Kingston, C.R. and Kirk, P.L. (1965), Historical development and evaluation of the twelve point rule in fingerprint identification, Int. Criminal Police Rev., 20 (186), 62-69 13. Locard, E. (1914), La preuve judiciaire par les empreintes digitales, Archives dAnthropologie Criminelle, de Mdecine Lgale et de Psychologie Normale et Pathologique, 29, 321-348 14. Margot, P. and German, E. (1996), Fingerprint Identification Breakout Meeting, in Proceedings of the International Symposium on Fingerprint Detection and Identification, Israel National Police, Neurim, Israel, June 26-30, 1995, p.21 15. Olsen, R.D. (1981), Friction ridge characteristics and points of identity: an unresolved dichotomy of terms, Identification News, 31 (11), 12-13 16. Ostrowski, S.H. (2001), Simultaneous impressions: revisiting the controversy,TheDetail,13; http://www.clpex.com./ Articles/TheDetail/TheDetail13.htm. 17. Robertson, B. And Vignaux, G.A. (1994), The interpretation of fingerprints, Expert Evidence, 3, 3-8 18. Roux, C., Gill, K., Sutton, J., and Lennard, C. (1999), A further study to investigate the effect of fingerprint enhancement techniques on the DNA analysis of bloodstains, J Forensic Identification, 49, 357-376 19. Saviers, K.D. (1987), Friction Skin Characteristics: A Study and Comparison of Proposed Standards, in Proceedings of the International Forensic Symposium on Latent Prints, FBI Academy, Quantico, VA, pp. 157-163 20. Saviers, K.D. (1989), Friction skin characteristics: a study and comparison of proposed standards, J. Forensic Identification, 39, 157-163

38

CRIMIN ALIS TIC A

Subcomisar de poli]ie OANA-ROXANA GRIGORESCU Subcomisar de poli]ie GABRIEL-M+LIN POPA

La ultimul simpozion interna]ional organizat de Asocia]ia Criminali[tilor din Romnia a fost subliniat= importan]a deosebit= pe care o are, pentru stabilirea adev=rului \n cauzele penale, investigarea criminalistic= realizat= cu ajutorul unor mijloace [tiin]ifice performante, capabile s= duc= la ob]inerea unei proba]iuni f=r= cusur. Unul dintre aceste mijloace de descoperire a adev=rului \l reprezint= poligraful cunoscut, la \nceputurile sale, dar chiar [i \n zilele noastre, ca detectorul de minciuni. Ni s-a p=rut interesant, deci, s= prezent=m, \n continuare, pentru genera]iile mai tinere de criminali[ti, o pagin= din istoria de debut a acestui mijloc de investigare, descris= \n lucrarea scriitorului american Alfred Parker, intitulat= |n numele legii, a c=rei versiune \n limba francez= a ap=rut \n 1970, \n colec]ia Que sais-je? a editurii pariziene Presse Universitaire de France. Cartea este consacrat= carierei unui mare poli]ist american, August Vollmer, [eriful din or=[elul californian Berkeley, \ntemeietorul celebrului Birou Federal de Investiga]ii, cu sediul la Washington. |n afara activit=]ii sale de rutin=, August Vollmer consacra mult timp studiului personalit=]ii umane. Astfel, el concluzionase c= atunci cnd erau interoga]i de c=tre poli]ie, b=rba]ii [i femeile aveau, \n mod frecvent, tendin]a de a min]i. A determina dac= o persoan= spune adev=rul sau nu, gndea el, iat= o problem= cu care poli]ia se confrunt= \nc= de la \nceputurile sale. El revenea mereu la ceea ce afirma Hans Gross cu privire la minciun= \n cartea sa asupra psihologiei criminale: Exist= dou= feluri de oameni care mint. Mincino[ii pozitivi, oameni cu spirit inventiv, care roman]eaz= faptele [i le exagereaz=, [i mincino[ii negativi, ce fac \n a[a fel \nct s= scurteze povestirea lor, din care ei omit o mare parte, \n a[a fel \nct aceasta nu mai este \n mod exact aceea[i. De asemenea, Hans Gross mai spunea c= anumite manifest=ri psihice puteau s= stabileasc= dac= o persoan= minte. Spre exemplu, unui copil care minte \i tremur= minile, sau i se dilat= n=rile, ori \[i ridic= brusc capul [i r=spunde repede. La adul]i, din contr=, o arter= bate puternic pe una din p=r]ile gtului sau afi[eaz= un snge rece excesiv, ori \[i fr=mnt= degetele sau \[i balanseaz= picioarele. Toate aceste semne, \[i zicea Vollmer, pot atrage aten]ia asupra minciunii, dar ele nu constituie o prob=, sunt doar o pur= prezum]ie. A studiat [i mai profund domeniul [i afl= c= chinezii posedau un mijloc foarte vechi de a dovedi minciuna. Ei umpleau gura acuzatului cu orez [i, dac= acesta putea s=-l scuipe afar=, \nsemna c= a spus adev=rul; dac= nu, era condamnat. Cu secole mai \nainte, se utiliza tortura. Dac= o persoan= putea, spre exemplu, s= mearg= cu picioarele descul]e pe jeratic \nsemna c= spunea adev=rul. Vollmer [tia c= aceste metode sunt primitive [i false. Totu[i, f=r= s= se descurajeze, continu= s= studieze aceast= problem= [i descoperi c= Lombroso, \n Italia, Marston [i Gesell, \n Statele Unite, f=cuser= studii foarte aprofundate asupra detect=rii minciunii. Vollmer decise c= [i el are nevoie de cineva care s=-l ajute s= fac= experien]e \n leg=tur= cu acest subiect. Se gndi c= John Larson, unul dintre poli]i[tiistuden]i s-ar putea interesa de latura respectiv=, el fiind unul dintre cei mai str=luci]i recru]i ai s=i. Larson pusese deja la punct o metod= \mbun=t=]it= de prelevare a amprentelor digitale. |l chem= la el [i-i zise: John, ai studiat chestiunea detect=rii minciunii? Nu, r=spunse John, p=rnd uimit de \ntrebare. Este una din problemele noastre cele mai serioase. |n]eleg. Mi-ar pl=cea s= g=se[ti un mijloc de detectare a minciunii. Mi se pare dificil. Nu sunt chiar att de sigur de asta, urm= Vollmer, c=ci Lombroso, \n Italia, a \ncercat un sistem de determinare a faptului dac= un subiect minte sau nu. Marston, la noi, a utilizat un aparat pentru \nregistrarea tensiunii sistolice a sngelui \n timpul interog=rii subiectului, iar Robert Gesell, de la serviciul psihologie al Universit=]ii noastre, a inventat un fel de aparat pentru a \ncerca s= detecteze minciuna. Este foarte interesant, zise Larson, a[ vrea s= stau de vorb= cu profesorul Gesell. Mergi la el, r=spunse Vollmer, poate vei ajunge s= inventezi o ma[in= pe care noi s-o punem la \ncercare. Te voi ajuta cu toate mijloacele necesare. Voi vedea ce pot face, zise Larson. |n cursul s=pt=mnilor care urmar=, Larson petrecu tot timpul s=u liber cu studiul [i punerea la punct a unei ma[ini rudimentre [i sumare, r=spunznd sugestiilor lui Vollmer. Cnd ma[ina fu terminat=, Vollmer ceru ca primul subiect pus la prob= s= fie el. A[ezat aproape de ma[ina lui Larson, Vollmer gndea: Are o alur= bizar= ! La prima vedere nu este dect o arm=tur= de furtunuri de cauciuc, fire electrice, de sfere [i tuburi de sticl=. Larson \ncepu s= rd= v=zndu-[i [eful examinnd aparatul cu un aer dubios. El fix= tubul de cauciuc pe bra]ul lui Vollmer [i, cu ajutorul unei pere de cauciuc, \ncepu s=-l umple cu aer. |n acest timp, Larson explica: Acul aflat la cel=lalt cap=t al tubului va face, la fiecare b=taie a inimii dumneavoastr=, un semn alb pe hrtia

CRIMIN ALIS TIC A

39

neagr=. Cnd spune]i adev=rul, aceste semne vor marca o linie continu=, iar cnd ve]i min]i, linia va deveni sinusoidal=. S= sper=m c= va merge, zise Vollmer. Nu m-am gndit niciodat= c= va veni o zi \n care v= voi prinde \n flagrant delict de minciun=, zise Larson surznd. Bine, d=-i drumul, descoper=-m= dac= po]i. Bine [efule, va trebui s= r=spunde]i la \ntreb=ri prin da sau nu, [i vom vedea. Vollmer privi cu aten]ie acul [i Larson \[i \ncepu interogatoriul. A]i dejunat ast=zi? Da. V= place s= \nota]i? Da. V-a]i culcat dup= miezul nop]ii ieri sear=? Nu. V= place \nghe]ata? Da. V-a]i culcat dup= miezul nop]ii ieri sear=? Nu. Larson surse privind acul. Bine, [efule, m-a]i min]it deja de dou= ori. V-a]i culcat dup= miezul nop]ii ieri sear=, nu-i a[a? Este exact, r=spunse Vollmer. Am r=spuns de dou= ori la aceast= \ntrebare printr-o minciun=. Vollmer era \ncntat, bizara ma[in= func]ionnd bine. El examin= cu aten]ie traseele ascendente indicate de ac. Ei bine, John, cred c= e[ti pe calea cea bun=, dar s= nu ne precipit=m. Va trebui s= prob=m valoarea ma[inii tale \ncercnd-o pe un caz veritabil. Gndesc c= vom putea reu[i. {i eu la fel, dar continu=-]i \ncerc=rile. Pune bine la punct tehnica \ntreb=rilor. |ncearc= ma[ina pe mai mul]i dintre oamenii no[tri. Larson urm= sfatul lui Vollmer, supunnd aparatului un anumit num=r dintre colegii s=i [i, de fiecare dat=, reu[i s= determine momentul \n care ace[tia min]eau. Apoi, \ntr-o zi, Vollmer \l chem=: John, cred c= am o afacere pentru tine. Dintr-o pensiune a Universit=]ii dispar \n mod continuu \mbr=c=minte [i c=r]i. Directoarea pensiunii o b=nuie[te pe una dintre locatarele sale. Fisher a f=cut o anchet= [i toate fetele accept= s= treac= proba. Sunt treizeci [i opt. Treizieci [i opt de fete, exclam= Larson, trebuie s= aplic testul la treizeci [i opt de fete [i s-o g=sesc pe hoa]= ! Ei bine, dac= reu[esc vom putea spune \n mod sigur dac= ma[ina merge sau nu. Testele \ncepur= a doua zi. Larson fix= tubul pe bra]ul unei fete brunete, prima care trecea testul. Tn=ra fat= era calm=, surz=toare [i p=rea c= se amuz=. V= voi pune cteva \ntreb=ri, \i spuse Larson. Ab]ine]i-v= de la orice comentarii [i r=spunde]i numai prin da sau nu. Vollmer [i Larson preg=tiser= cteva \ntreb=ri preliminare, f=r= importan]=, pentru a elimina toate fluctua]iile anormale ale acului, datorate posibilei enerv=ri cauzate de acest test att de nou. Larson \ncepu:

40

V= place Universitatea din California? Da. V= plac sporturile? Da. V= plac limbile str=ine? Nu. Sunte]i logodit=? Da. Acest test v= inspir= team=? Nu. A]i furat \mbr=c=minte [i c=r]i apar]innd altor fete din pensiunea \n care locui]i? Nu. Larson se opri [i Vollmer, privind atent acul, constat= c= trasase o linie perfect regulat= pe hrtia neagr= a aparatului. Larson puse \nc= o \ntrebare: A]i spus adev=rul? Da. Dar [i acum acul se men]inu pe linia perfect dreapt=. Aceast= tn=r=, gndi Vollmer, nu minte, poate doar dac= ma[ina noastr= nu func]ioneaz=. Tn=ra plec= [i Larson \i zise lui Vollmer: Dup= ma[in=, tn=ra a spus adev=rul. F=r= \ndoial=, John. Dou= ore fur= necesare pentru a chestiona primul lot de fete [i Vollmer st=tu tot timpul lng= Larson. Iat=, gndea el, una dintre experien]ele cele mai importante, niciodat= realizat= de un birou de poli]ie. |n dup=-amiaza urm=toare, Vollmer era din nou lng= Larson, \n timp ce acesta, calm [i deliberat, chestina dou= fete care, potrivit aparatului, spuseser=, de asemenea, adev=rul. A treia, o blond= cu ochii alba[tri, p=rea deosebit de nervoas=. Larson \i puse \ntreb=rile preliminare uzuale [i Vollmer privea acul trasnd o linie dreapt= pe hrtie. Apoi, Larson continu= : A]i furat \mbr=c=minte [i c=r]i apar]innd altor fete din pensiunea \n care locui]i ? Nu, r=spunse tn=ra cu o voce puternic=. A]i spus adev=rul? Da ! strig= aceasta pur [i simplu [i, \ntorcndu-se c=tre Larson, ad=ug= : G=sesc \ntreb=rile dumneavoastr= insult=toare! Vollmer privea mereu hrtia; tn=ra \l urm=rea cu privirea. |n timpul r=spunsurilor la ultimele dou= \ntreb=ri acul f=cuse un salt, traseul parcurs fiind net ascendent. Numai pentru c= sunt nervoas= [i furioas= din cauza \ntreb=rilor dumneavoastr= s-a mi[cat acul, izbucni din nou blonda. Nu utiliz=m acest test pentru a v= acuza, zise Vollmer. Dar acul se mi[c= [i eu sunt tratat= ca o mincinoas=. Nimeni nu v-a tratat ca mincinoas=, r=spunse calm Larson. |ncerca]i s= m= scoate]i o hoa]=, dar nu voi tolera asta, v= asigur. Tn=ra se d=du \napoi [i Larson \i deta[= tubul de pe bra].

CRIMIN ALIS TIC A

 A]i terminat cu aceste reclame sfor=itoare? \ntreb= ea. Da, noi am terminat, r=spunse Larson. Fata ie[i repede din camer=. Larson [i Vollmer se privir=. Nu pe ea o b=nuie directoarea, dar pariez c= aceasta este hoa]a, zise Larson. Cred acela[i lucru, dar nu avem o m=rturisire. Voi pune s= fie supravegheat= [i poate c= vom descoperi ceva. Vollmer \i chem= pe William Wiltberger [i pe Jack Fisher [i le ceru s= o supravegheze pe tn=ra fat=. Dou= zile mai trziu, ei o surprindeau la pr=v=lia unui \mprumut=tor pe gaj din Oakland, unde \ncerca s= vnd= dou= obiecte de \mbr=c=minte. Cnd d=du cu ochii de poli]i[ti fata \[i pierdu seme]ia [i m=rturisi toate furturile. M=rturisi chiar c=, \n ziua precedent= testului, nu dormise toat= noaptea [i b=use mult= cafea, \n speran]a c= a doua zi va fi att de nervoas= \nct testul ma[inii s= devin= fals. Vollmer era entuziasmat. Dispunea de o ma[in= care avea s= detecteze minciuna chiar de la prima \ncercare. Problema minicunii putea fi tratat= pe fond. Strict tehnic, ma[ina sa era un cardio-pneumo-psihograf, dar ziari[tii o botezar= detector de minciuni. |n scurt timp, aparatul fu cunoscut [i adoptat peste tot, marcnd o nou= reu[it= a lui Vollmer, cu o contribu]ie excep]ional= \n lupta \mpotriva crimei. Totu[i, Vollmer era ner=bd=tor s= vad= cum se va comporta ma[ina \n prezen]a unor criminali \nvedera]i. |l \ns=rcin= pe Larson s= munceasc= tot timpul la detector [i aplic= testul la to]i r=uf=c=torii ce i se aduceau. Numero[i infractori, b=rba]i [i femei, fur= surprin[i \n flagrant delict de minciun= [i, \n mod frecvent, atunci cnd li se ar=t= proba furnizat= de ma[in=, ei se recunoscur= vinova]i. Ma[ina era folosit= de mai multe luni cnd, la Richmond, un ora[ situat la nord de Berkeley, fu arestat, pentru vagabondaj, un b=rbat numit Hahn. Hahn, care nu avea resurse de trai, era b=nuit de a fi comis o crim= \ngrozitoare la Salt Lake City, \n Utah. Fu adus la Berkeley pentru a fi supus testului cu detectorul de minciuni. Vollmer \l privi pe Hahn, a[ezat de cealalt= parte a biroului s=u. V=zu un om de talie mijlocie, cu ochi cenu[ii [i fa]a tras=. Ai fost de curnd la Salt Lake City, Hahn? \ntreb= Vollmer exminndu-l [i constatnd privirea n=uc= din ochii s=i. A[ fi putut s= fiu acolo, zise Hahn. Ai fi putut ? Nu e[ti sigur? Nu sunt sigur de asta. Ai ucis un om la Salt Lake City, \i zise Vollmer, \ntinzndu-i o circular= a poli]iei. Prive[te aceast= hrtie, iat= semnalmentele tale [i circumstan]ele crimei. Hahn lu= circulara, o duse aproape de ochi, citind-o [i Vollmer a[tepta, ca efect al lecturii, o schimbare de expresie a fe]ei sale, dar asta nu se \ntmpl=, ochii acestuia p=strnd aceea[i privire r=t=cit=. Ascult=-m= Hahn, zise ferm Vollmer, toate probele par s= fie \mpotriva ta. Trei martori veni]i de la Salt Lake City te-au recunoscut ca asasin. Autorit=]ile din Utah cer extr=darea ta. |]i r=mne o singur= [ans=. Accep]i s= te supui testului cu detectorul de minciuni?

Nu [tiu ce e =la un detector de minciuni, dar accept, zise Hahn, cu o voce ce v=dea un dezinteres total fa]= de ceea ce ar putea s= i se \ntmple. |n aceea[i zi, Larson \i aplic= testul lui Hahn, care r=spundea cu o voce monoton= [i obosit=. El \i puse \ntrebare dup= \ntrebare, pe unele le repet= de mai multe ori, dar, spre marea sa surpriz=, linia trasat= de ac continua s= fie dreapt=. Nu mai \n]eleg nimic, zise Larson [efului s=u, Hahn pare un om paralizat. Arat=-mi \nregistrarea. Larson trecu documentul lui Vollmer. Dup= ce-l studie cu aten]ie, acesta zise: John, aici este cu siguran]= \nregistrarea unui om care spune adev=rul. Poate este bolnav mintal, nu pot spune nimic, dar ma[ina ne asigur= c= spune adev=rul. Este adev=rat, dar pn= \n prezent aceast= ma[in= nu s-a \n[elat. Dac= admitem c= ea se \n[eal= o singur= dat=, \[i pierde toat= valoarea. Or, eu am o \ncredere imens= \n ea, John. Trimite-mi-l pe Hahn, a[ vrea s=-i vorbesc din nou. Hahn se a[ez= \n fa]a lui Vollmer care, descoperindu-i aceea[i privire vag=, gndea: M= \ntreb, ce om este \n realitate. Este un bolnav mintal ? Este acel tip de om, unul la un milion, ale c=rui reac]ii emo]ionale sunt anormale [i nu pot fi descoperite de un detector de minciuni ? Nu [tia ce s= cread=. Hahn, \l \ntreb= el cu blnde]e, doresc sincer s= te ajut. Dar \mi faci sarcina dificil=. Recuno[ti c= te aflai la Salt Lake City, c= ai fost \n magazinul \n care victima a fost asasinat=, ai spus chiar [i c= poate ai ucis-o. ]ii neap=rat s= fii spnzurat, omule? Nu dore[ti s= continui s= tr=ie[ti? {efule, zise Hahn, nu sunt sigur de nimic. Asta \ncerc s= spun. Am fost la Salt Lake City. Poate c= l-am ucis pe acel om, dar habar n-am ce-am f=cut. Ascult=-m= bine, zise Vollmer, \ncearc= s=-]i aduni ideile, vreau s= [tiu unde ai fost pe 2 decembrie ? Spune-mi unde ai fost pe 2 decembrie? Hahn ezit= : Nu-mi amintesc de 2 decembrie. Dar cred c= acum ctva timp am fost la Stockton, unde m-au arestat pentru vagabondaj. E[ti sigur de asta? Da, [efule, sunt sigur. Era fraza cea mai categoric= pe care Hahn o pronun]ase de la \ncarcerarea sa. Vollmer trimise fotografia [i amprentele digitale ale lui Hahn la Stockton [i a[tept= ner=bd=tor r=spunsul. A treia zi r=spunsul sosea: \n perioada respectiv=, inclusiv pe 2 decembrie, Hahn a fost \nchis \n penitenciarul din Stockton. La citirea acestei note, inima lui Vollmer b=tu mai s=-i sparg= pieptul. Deci Hahn nu min]ise. Detectorul de minciuni func]iona corect. Era o nou= [i important= cucerire: ma[ina permitea nu numai descoperirea vinovatului, ci [i eviden]ierea nevinov=]iei unui \nvinuit.

CRIMIN ALIS TIC A

41

Conf. univ. dr. TIBERIU MEDEANU, prim-procuror Parchetul de pe lng= Tribunalul Hunedoara
|n conformitate cu prevederile Codului de procedur= penal=, declara]iile \nvinuitului sau ale inculpatului, f=cute \n cursul procesului penal, pot servi la aflarea adev=rului, numai \n m=sura \n care sunt coroborate cu fapte sau \mprejur=ri ce rezult= din ansamblul probelor existente \n cauz=.1 Aceast= prevedere procedural=, aplicat= \n mod rigid [i excesiv, a determinat, uneori, adoptarea unor solu]ii contrare principiilor legale, prin care nu se urm=re[te aflarea adev=rului [i nici nu se \ncearc= administrarea tuturor probelor. |n cazul infrac]iunilor grave se amplific= [i responsabilitatea aprecierii corecte a valorii probante a recunoa[terii sau autodenun]ului. Astfel, unii infractori au recunoscut comiterea faptelor, dar au revenit ulterior asupra acestui aspect, \n faza de judecat= sau de urm=rire penal=. |n unele situa]ii au existat suficiente probe pentru a se considera c= cei ce au recunoscut fapta erau autorii acesteia. Prin retractarea recunoa[terii sau prin nuan]area declara]iei s-a \ncercat diminuarea r=spunderii penale prin acordarea de circumstan]e sau prin schimbarea \ncadr=rii juridice \ntr-o infrac]iune mai pu]in grav=. Este semnificativ, \n acest sens, cazul inculpatului G.I., care a urm=rit-o pe partea v=t=mat= C.G., cu inten]ia de a-i sustrage o geant=, iar cnd a ajuns \ntr-o zon= \ntunecat= a lovit-o \n cap cu o creang= rupt= dintr-un copac, determinndu-i c=derea. I-a sustras apoi geanta [i suma de 250.000 lei din buzunarele hainelor. |n declara]ia scris= personal, a precizat acest mod de comitere a faptei [i \mprejurarea c= a ascuns geanta \n subsolul unui bloc. Aceea[i declara]ie a dat-o, \n calitate de \nvinuit, \n prezen]a avocatului. |n partea final= a ultimei declara]ii a men]ionat personal c= a citit-o, este de acord cu cele scrise, regret= faptele [i nu mai are de propus probe. Dup= numai o zi, cnd a fost ascultat de procuror, a declarat c= a luat \ntr-adev=r geanta care s-a g=sit asupra lui, dar nu a lovit-o pe partea v=t=mat=, \ntruct era deja c=zut= [i p=rea c= se g=se[te \n stare de ebrietate. Acela[i aspect l-a sus]inut cu prilejul prezent=rii materialului de urm=rire penal=. Declara]iile p=r]ii v=t=mate erau \ns= \n sens contrar, preciznd c= fusese dep=[it= pe trotuar de \nvinuit, l-a v=zut cnd a rupt o creang= dintr-un copac, cu care a lovit-o de cteva ori \n cap, \n timp ce \i spunea nu o s= te lovesc tare. A mai precizat c=, dup= voce, i s-a p=rut c= era numitul G.I., respectiv \nvinuitul. S-a dispus trimiterea \n judecat= pentru infrac]iunea de tlh=rie2, iar instan]a l-a condamnat la 6 ani \nchisoare, \ntruct era recidivist.3 Pedeapsa a fost majorat= la 7 ani [i 6 luni \nchisoare, \n urma apelului parchetului.4 Pe parcursul judec=]ii [i \n perioada ulterioar=, inculpatul G.I. a formulat numeroase memorii la toate forurile, solicitnd schimbarea \ncadr=rii juridice \n furt. |n unele plngeri erau relatate aspecte referitoare la \ncercarea poli]i[tilor de a-l determina s= dea declara]ii contrare adev=rului, att \n leg=tur= cu tlh=ria ct [i \n privin]a recunoa[terii unor infrac]iuni de furt, r=mase cu autori nedescoperi]i. A invocat existen]a unor amenin]=ri, promisiuni, oferirea de cantit=]i mari de ]ig=ri, cafea [i a altor produse. O parte din plngeri au fost respinse, iar altele sunt \n curs de solu]ionare.5 |n alte situa]ii, prin retractarea recunoa[terii, s-a \ncercat ob]inerea unei solu]ii de achitare a celui \n cauz= sau a altor persoane. Astfel, inculpatul U.G.S. a fost condamnat la o pedeaps= de 10 ani \nchisoare pentru infrac]iunea de tlh=rie, prev=zut= de art. 211alin. 2 lit. a, b, c, d, f din Codul penal cu aplic. art. 37 lit. a [i b Cod penal.; \n baza art. 39 alin. 2 s-a contopit restul neexecutat de 2.105 zile din pedeapsa de 9 ani \nchisoare aplicat= printr-o alt= sentin]a penal= \n pedeapsa de 10 ani \nchisoare, urmnd s= execute o pedeaps= de 12 ani \nchisoare, urmare a faptului c= pedeapsa de 10 ani \nchisoare a fost sporit= cu 2 ani.6 Condamnatul U.G.S. a solicitat revizuirea hot=rrii, motivnd c= declara]iile date \n faza de urm=rire penal= i-au fost smulse cu for]a de c=tre organele de poli]ie, iar un colonel de la Poli]ia ora[ului C=lan l-a [antajat c= \i va \ntocmi dosar penal pentru tentativ= la infrac]iunea de omor, \n situa]ia \n care nu va da declara]ii \n sensul celor cerute de c=tre organele de poli]ie. A mai invocat faptul c= cei 3 coinculpa]i din cauz= nu au premeditat infrac]iunea de tlh=rie, ci doar infrac]iunea de furt [i \mprejurarea c=, prin m=rturia sa mincinoas=, a fost condamnat pentru infrac]iunea de tlh=rie inculpatul P.P., de[i acesta din urm= nu a agresat p=r]ile v=t=mate. S-a constatat c=, al=turi de inculpatul U.G.S., au fost condamna]i [i inculpa]ii B.N. [i P.P. la o pedeaps= de 10 ani \nchisoare pentru infrac]iunea de tlh=rie. Referitor la sus]inerea condamnatului U.G.S. c= declara]iile date \n faza de urm=rire penal= i-au fost smulse cu for]a de c=tre organele de poli]ie [i c= a fost [antajat cu \ntocmirea unui dosar pentru tentativ= la infrac]iunea de omor, \n situa]ia \n care nu va da declara]ii \n sensul celor cerute de c=tre organele de poli]ie, actele de la dosar nu au dovedit acest lucru. De altfel, nici \n faza de urm=rire penal= [i nici \n faza de cercetare judec=toreasc= inculpa]ii U.G.S., B.N. [i P. P. nu au invocat acest lucru. Afirma]ia condamnatului U.G.S. c= el nu a premeditat \mpreun= cu ceilal]i doi inculpa]i infrac]iunea de tlh=rie, ci doar infrac]iunea de furt, este irelevant= \n ceea ce prive[te \ncadrarea juridic= a faptei re]inute \n sarcina sa, \ntruct din actele dosarului a rezultat, f=r= echivoc c=, \n noaptea de 15/16.04.1998, cei trei inculpa]i au p=truns \n locuin]a so]ilor I.E. [i I.C., i-au b=tut [i amenin]at, obligndu-i s= deschid= un seif \n care aveau obiecte de valoare [i au sustras de acolo bunuri evaluate la 22.230.000 lei. Cererea de revizuire a fost respins= [i \n ceea ce prive[te afirma]ia condamnatului U.G.S. c=, urmare a comiterii de c=tre el a infrac]iunii de m=rturie mincinoas=, inculpatul P. P. a fost condamnat pe nedrept pentru infrac]iunea de tlh=rie. Nu poate fi vorba de comiterea infrac]iunii de m=rturie mincinoas= \ntruct, \n cauza

42

CRIMIN ALIS TIC A

respectiv=, U.G.S. a avut calitate de coinculpat [i nu de martor, iar condamnarea inculpatului P. P. a avut loc urmare a corobor=rii tuturor probelor administrate \n cauz=.7 |ntr-un alt caz, prin sentin]a penal= nr. 206/20038, a fost condamnat inculpatul V.A. (minor la data s=vr[irii faptei), la o pedeaps= de 4 ani \nchisoare pentru infrac]iunea de tlh=rie. Condamnatul V.A. a solicitat revizuirea hot=rrii, motivnd c= declara]iile date \n faza de urm=rire penal=, prin care l-a incriminat [i pe fratele s=u V.I. pentru s=vr[irea infrac]iunii de tlh=rie, i-au fost dictate de c=tre organele de poli]ie [i ele nu corespundeau adev=rului \ntruct acesta nu a participat la comiterea faptei respective. Mai sus]inea c= partea v=t=mat= C.C. a fost amenin]at= de c=tre organele de poli]ie s= dea declara]ii \n sensul celor dorite de c=tre acestea. |n sus]inerea nevinov=]iei condamnatului V.I., condamnatul V.A. a solicitat reaudierea p=r]ii v=t=mate C.C. [i a tuturor celor implica]i \n dosarul respectiv. Pozi]ia procesual= a condamnatului V.A., \n faza de urm=rire penal=, a fost de a recunoa[te comiterea infrac]iunii pentru care a fost trimis \n judecat= [i condamnat, iar \n faza de cercetare judec=toreasc= nu a mai recunoscut s=vr[irea faptei. |n ceea ce-l prive[te pe condamnatul V.I., acesta, \n mod constant, nu a recunoscut s=vr[irea infrac]iunii pentru care a fost trimis \n judecat= [i condamnat. Din actele dosarului a rezultat \ns= f=r= echivoc c=, \n noaptea de 23/24 mai 2003, pe o strad= din municipiul Hunedoara, \n apropierea barului existent \n incinta Sta]iei Peco Shell, inculpa]ii V.I. [i V.A. au sustras suma de 2.500.000 lei, prin aplicarea de lovituri cu pumnii [i picioarele, de la partea v=t=mat= C.C. Referitor la sus]inerea condamnatului V.A. c= declara]iile date \n faza de urm=rire penal=, prin care l-a incriminat [i pe fratele s=u V.I., i-au fost dictate de c=tre organele de poli]ie, actele de la dosar nu au dovedit acest lucru. Afirma]ia condamnatului V.A. c= partea v=t=mat= C.C. a fost amenin]at= de c=tre organele de poli]ie s= dea declara]ii \n sensul celor dorite de c=tre acestea, de asemenea, nu este sus]inut= de nici o prob= de la dosar.9 |ntr-o alt= situa]ie, inculpatul L.D., cercetat pentru sustragerea unui autoturism, s-a autodenun]at \n leg=tur= cu dou= infrac]iuni de perversiune sexual= [i respectiv de tlh=rie, comise \n anul 1998. Au fost efectuate reconstituiri [i a recunoscut constant comiterea faptelor, inclusiv \n declara]ia luat= de procuror, dispunndu-se astfel trimiterea \n judecat= [i pentru infrac]iunile respective.10 La instan]= nu a mai recunoscut dect sustragerea autoturismului [i conducerea acestuia f=r= permis. A precizat c= a recunoscut celelalte dou= fapte \ntruct organele de cercetare penal= i-au f=cut unele favoruri, f=r= s= fie \ntrebat de unde [tia unele am=nunte \n privin]a lor. Instan]a a audiat martorii asisten]i [i persoana v=t=mat= \n cazul perversiunilor sexuale, dar declara]iile acestora nu au fost concludente. Partea v=t=mat= nu reu[ise s=-l recunoasc= pe agresor dintr-un grup de persoane nici \n faza de urm=rire penal=, declarnd c= nu dore[te s= fie citat= \n instan]=, \ntruct este traumatizat=. Una dintre martorele asistente a declarat c= un poli]ist a intrat \n biroul societ=]ii ei pentru a scrie procesul-verbal, rugnd-o apoi s= \l semneze, de[i nu a fost prezent= la reconstituire. A doua martor= asistent= a relatat c= a fost prezent= \n zona reconstituirii dar nu a observat am=nunte, nu a auzit relat=rile inculpatului [i nici nu putea preciza cum ar=ta, pentru a-l compara cu persoana judecat=. Ca urmare, instan]a a dispus achitarea inculpatului pentru cele dou= infrac]iuni, condamnndu-l numai pentru sustragerea autoturismului [i conducerea f=r= permis, la 7 ani, respectiv 2 ani \nchisoare. Aceste pedepse s-au contopit

cu cele rezultate din condamn=rile anterioare, urmnd s= execute 20 de ani.11 Cazurile prezentate demonstreaz= dificultatea instrument=rii unor cauze penale \n care exist= recunoa[terea faptei de c=tre inculpat sau chiar autodenun]ul acestuia. |n astfel de cazuri se minimalizeaz= uneori administrarea tuturor probelor, mizndu-se pe faptul c= nu sunt necesare expertize, confrunt=ri, reconstituiri sau chiar ascultarea tuturor martorilor. Alteori se administreaz= probele cu prea mare dezinvoltur=, omi]ndu-se unele faze, cum ar fi nominalizarea martorilor asisten]i \n faza ini]ial= [i participarea lor efectiv= la toate activit=]ile pentru care au fost men]iona]i \n actele procedurale. Unii inculpa]i iau cuno[tin]= pe parcursul judec=]ii de aspectele vulnerabile ale cauzei, invocndu-le ulterior chiar dac= au recunoscut ini]ial fapta. Al]i inculpa]i \[i preconstituie probe pentru dovedirea vinov=]iei, chiar dac= s-au autodenun]at pentru unele fapte. Autodenun]ul poate fi real ori fictiv, realizndu-se de cele mai multe ori \n vederea ob]inerii unor avantaje materiale sau procesuale. Organele de urm=rire penal= trebuie s= manifeste pruden]= \n aprecierea aspectului real al denun]ului [i s= \l trateze \n conformitate cu prevederile procedurale, pentru c= orice divaga]ie poate deveni ulterior periculoas=. |ntrebuin]area de promisiuni sau amenin]=ri \mpotriva unei persoane aflate \n curs de cercetare, pentru ob]inerea de declara]ii, constituie latura obiectiv= a infrac]iunii de cercetare abuziv= prev=zut= de art. 266 alin. 2 Cod penal. Inculpa]ii sau chiar persoanele condamnate la mul]i ani ori pentru mai multe infrac]iuni nu ezit= s= fac= referire la orice comportament nelegal sau neprocedural [i chiar s= le inventeze ori s= le accentueze importan]a. Activitatea organelor de urm=rire [i de cercetare penal= trebuie s= fie deci axat= pe prevederile procedurale [i pe administrarea tuturor probelor, indiferent de recunoa[terea \nvinuitului sau de aparen]ele cu privire la complexitatea cauzei. Desf=[urarea unor activit=]i procedurale complete [i laborioase ar necesita \ns= mai mult personal operativ, cel pu]in pn= la nivelul schemelor prev=zute \n organigrame. Ar mai fi necesar= simplificarea unor prevederi procedurale [i pruden]= \n adoptarea altor acte normative care ar putea perturba [i mai mult operativitatea sau eficien]a actului de justi]ie. Eficientizarea activit=]ii ar mai presupune dotarea tehnic= adecvat=, pentru a se putea respecta \ntocmai prevederile procedurale \n acest sens, inclusiv prin \nregistrarea video sau audio a unor declara]ii importante, confrunt=ri sau reconstituiri.

CRIMIN ALIS TIC A

1. Codul de procedur= penal=, art.69. 2. Parchetul de pe lng= Tribunalul Hunedoara, rechizitoriul nr.452 din 19.08.2002. 3. Tribunalul Huendoara, sentin]a penal= nr.315/2002, nepublicat=. 4. Curtea de Apel Alba Iulia, sec]ia penal=, decizia nr.62A/2003, nepublicat=. 5. Parchetul de pe l\ng= Tribunalul Hunedoara, cererea de revizuire nr. 1245/III/6/2004. 6. Tribunalul Hunedoara, sentin]a penal= nr. 257 din 16 septembrie 1998, nepublicat=. 7. Parchetul de pe lng= Tribunalul Huendoara, revizuirea nr. 791/III/6/2004 8. Tribunalul Hunedoara, dosar nr. 4778/2003. 9. Parchetul de pe lng= Tribunalul Hunedoara, cererea de revizuire nr. 45/III/6/2005 10. Parchetul de pe lng= Tribunalul Hunedoara, rechizitoriul nr.434/P/2003, privind pe inculpatul Lingurar Dorel. 11. Tribunalul Hunedoara, dos. nr.8131/2003, sentin]a penal= nr. 64/2004.

43

Ing. MIRCEA FIERBIN} EANU, expert tehnic auto judiciar

Activitatea exper]ilor criminali[ti este reglementat= prin H.G. nr. 368/1998 privind \nfiin]area Institutului Na]ional de Expertize Criminalistice - I.N.E.C. [i Ordonan]a Guvernului nr. 75/2000 privind autorizarea exper]ilor criminali[ti, care a ap=rut ca urmare a Deciziei nr. 143/05.10.1999 privind excep]ia de neconstitu]ionalitate a dispozi]iilor art. 120 alin. 5 din Codul de procedur= penal=, ce a fost aprobat= prin Legea nr. 488/2002, iar prin Ordinul Ministrului Justi]iei nr. 2985/C din 15.11.2000 a fost reglementat= [i autorizarea exper]ilor criminali[ti care pot fi recomanda]i de p=r]i s= participe la efectuarea expertizei criminalistice. Exper]ii care activeaz= \n cadrul I.N.E.C. au statut de func]ionari publici, conform art. 13 din H.G. nr. 368/1998, activnd \ntr-o structur= direct subordonat= Ministerului Justi]iei, spre deosebire de alte categorii de exper]i criminali[ti, ce activeaz= \n diverse structuri care se bucur= de un statut neutru, fiind complet independen]i. |n privin]a delimit=rii domeniului expertizei tehnice, fa]= de domeniul expertizei criminalistice, este necesar= o abordare mai profund= sub aspectul competen]ei [i regulilor procedurale de efectuare a expertizelor, astfel \nct s= nu existe excep]ii sau incertitudini, fa]= de principiile de drept ce ac]ioneaz= [i asupra c=rora nu se mai pot face comentarii, deoarece exist= riscul denatur=rii con]inutului expertizei \n sine ca for]= probant=, \n procesul civil sau penal. Sunt domenii \n care obiectivele expertizei criminalistice, stabilite de c=tre organele judiciare, fie ele de cercetare penal= sau instan]ele judec=tore[ti, se confund=, \n totalitate, cu obiectivele expertizei tehnice judiciare, cu prec=dere \n domeniul autovehicule [i circula]ie rutier=. Pentru a nu propaga confuzia, vom exemplifica tipul [i natura obiectivelor, pentru fiecare tip de expertiz= dispus= de c=tre organele judiciare. Obiectivele expertizei tehnice auto sunt: stabilirea direc]iilor de deplasare a autovehiculelor \n cauz=; identificare locului producerii impactului; apari]ia momentului st=rii de pericol [i cine l-a creat; vitezele de deplasare a autovehiculelor sau pietonilor, implica]i \n accident, \n momentele premerg=toare producerii accidentului; stabilirea vitezei \n momentul producerii impactului; viteza de evitare a producerii impactului; posibilit=]i de evitare a producerii accidentului; dinamica producerii accidentului \n cauz=; distan]a de proiectare a victimei, dup= producerea impactului cu autovehiculul \n cauz=; scurtarea ampatamentului bicicletei sau motocicletei [i, \n func]ie de aceasta, stabilirea vitezei; adncimea remanent= de p=trundere a unei motociclete \n caroseria unui autoturism. Obiectivele expertizei criminalistice auto sunt: s= stabileasc= dac= cioburile de la faruri [i l=mpi provin de la autovehiculul cu care s-a comis accidentul; s= stabileasc= dac= urmele de frnare, g=site la fa]a locului, provin de la anvelopele autovehiculului b=nuit a fi cel cu care s-a comis accidentul \n cauz=; dac= peliculele de vopsea g=site la fa]a locului provin de la acela[i autovehicul cu care s-a produs accidentul; referiri la resturile de tegumente, buc=]i de materie organic=, smocuri de p=r etc., g=site la autovehiculul \n cauz=; ruperi de haine, resturi textile, nasturi, catarame provenite de la \mbr=c=mintea victimei; comentarea leziunilor victimei; corelarea leziunilor victimelor cu deforma]iile autovehiculelor. De cele mai multe ori, organele judiciare dispun efectuarea expertizei criminalistice, stabilind obiective cu caracter strict ale expertizei tehnice auto judiciare. |n aceast= situa]ie se pune \ntrebarea: ce este de f=cut, \n acest sens, pentru a nu se provoca confuzii? |n primul rnd, pentru ca expertiza dispus= s= se bucure de for]= probant= absolut=, trebuie s= fie elaborat= de un expert neutru. A[a cum a fost \nfiin]at I.N.E.C., rezult= c= expertul criminalist, avnd statut de func]ionar public, institutul fiind subordonat Ministerului Justi]iei nu poate fi considerat totodat= expert neutru. Se consider= c=, \n situa]ia \n care expertiza a fost elaborat= de c=tre o institu]ie, ce are un control ierarhic superior, nu se poate bucura de for]= probant= absolut=, dect numai \n situa]ia \n care este reprezentat statul romn, ce se judec= \ntr-o cauz= cu un alt stat, sau o persoan= ce nu are cet=]enie romn=, \n cazul \n care expertiza ca atare este considerat= criminalistic= [i are de r=spuns la probleme care fac obiectul, de regul=, al unei expertize tehnice, cu att mai mult obiectivitatea acelei lucr=ri este \ndoielnic=. |n plus, \n situa]ia \n care obiectivele unei expertize criminalistice din domeniul auto se confund= cu cele ale unei expertize tehnice auto judiciare, iar expertiza criminalistic= dispus= se elaboreaz= de c=tre un expert criminalist, care nu are [i calitatea de expert tehnic auto judiciar, cu att mai mult expertiza este mai vulnerabil=, putnd fi atins= de nulitate absolut=. Atta timp ct, o dat= cu \nfiin]area I.N.E.C. [i pn= la aprobarea Ordonan]ei nr. 75/2000 prin lege, au fost abilita]i s= efectueze expertize criminalistice acele persoane (cu sau f=r= studii superioare), care au desf=[urat o activitate de cel pu]in 4 ani sau au studii de specialitate, dovedite cu diplom= (aici nu se precizeaz= ce fel de diplom=), organele judiciare au dreptul s= se \ndoiasc= de calitatea acestor expertize. Se na[te o serie de \ntreb=ri: De ce, la nivelul organelor judiciare, s-a n=scut o cutum= procedural=, ca drept de ultim= opinie \n materie de expertize, fie ele tehnice auto judiciare sau criminalistice? Poate fi credibil= o expertiz= criminalistic= din domeniul auto, ce a fost elaborat= de un expert cu 4 ani vechime, despre care nu se cunoa[te dac= are studii superioare [i care nu figureaz= pe listele exper]ilor judiciari din domeniu, ce sunt publicate anual \n Monitorul Oficial, partea a IV-a, iar un expert criminalist auto parte \ndepline[te toate condi]iile de mai sus,

44

CRIMIN ALIS TIC A

inclusiv titluri [tiin]ifice [i are alt= opinie? A[a cum se define[te \n art. 2, alin. (2) din Legea nr. 488/11.07.2002, specialitatea \n care se poate ob]ine calitatea de expert criminalist autorizat, aferent= cazului \n spe]= expertiza criminalistic= \n accidentele de trafic terestru.... se produce o \nc=lcare a normelor de specializare profesional=, \n sensul c= traficul terestru cuprinde toate felurile de transporturi de la sol. |ntrebarea care se na[te este: este competent expertul I.N.E.C. s= presteze \n domeniul accidentelor de circula]ie rutiere, \n domeniul accidentelor de circula]ie a materialului rulant (cale ferat=, metrou, tramvaie, trenule]e etc) [i invers? Prin H.G. nr. 368/03.07.1098 privind \nfiin]area I.N.E.C. art. 10 se stabilesc atribu]iile principale, printre care la lit. a): efectueaz=, \n toate cazurile, noua expertiz= criminalistic=; \n cazurile de o complexitate mai mare sau pentru care laboratoarele interjude]ene nu au condi]ii tehnice, efectueaz= prima expertiz= ce se refer= strict numai la faza judec=toreasc= a cauzelor, explicitat= [i prin cei care contrasemneaz=: ministrul justi]iei, ministrul finan]elor [i ministrul muncii [i protec]iei sociale. Dac= aceast= atribu]ie s-ar fi referit [i la faza de cercetare judiciar=, \n acest caz, ar fi fost imperios necesar= [i contrasemn=tura ministrului de interne. De altfel, aici, se creeaz= un paralelism \ntre I.N.E.C., ce are atribu]ii numai \n faza judec=toreasc= [i Institutul de Criminalistic= din cadrul I.G.P. (care este dotat [i specializat corespunz=tor), ce are atribu]ii exprese pentru faza de cercetare judiciar=, anterioar= celei judec=tore[ti, \ntrebarea ce se na[te este urm=toarea: Extinderea de la faza

judec=toreasc= a competen]elor I.N.E.C., la faza de cercetare penal=, datorit= paralelismului existent \n legisla]ie, este sau nu o dep=[ire de mandat? Prin gndirea la \ntreb=rile astfel n=scute [i formularea r=spunsurilor respective, se desprinde faptul c=, la nivelul Ministerului Justi]iei, s-a format o structur= strict subordonat= din punct de vedere administrativ [i profesional. Spunem din punct de vedere profesional, deoarece pn= [i statutul profesional al eventualelor asocia]ii profesionale de exper]i criminali[ti autoriza]i trebuie aprobat de c=tre ministrul justi]iei, \n conformitate cu art. 11, alin, 2 din Legea nr. 488/11.07.2002 de aprobare a Ordonan]ei Guvernului nr. 75/2000 privind autorizarea exper]ilor criminali[ti. |n concluzie, att timp ct exper]ii criminali[ti autoriza]i de c=tre Ministerul Justi]iei la I.N.E.C. nu se bucur= de un statut neutru, o parte dintre ei nu sunt \n specialitatea lor [i exper]i judiciari, de asemenea unii au fost admi[i (prin efectul legii) cu o vechime de cel pu]in 4 ani cu diplom= de specialitate dar nu cu studii superioare, iar ca exper]i criminali[ti parte sunt persoane care \ndeplinesc toate celelalte condi]ii, inclusiv titluri [tiin]ifice, cele dou= categori de exper]i nu sunt compatibile. |n consecin]= se poate preciza cu t=rie c=, \n domeniul expertizei criminalistice, de orice specialitate ar fi ea, nu exist= drept de ultim= opinie, iar organele judiciare de orice fel ar fi ele, de cercetare penal= sau instan]ele de judecat=, trebuie s= ]in= seama de acest aspect.

Dr. CONSTANTIN RIZESCU Student ALEXANDRA ANDREEA IONESCU

ultitutinea de incidende soldate cu leziuni sau care au drept consecin]= chiar decesul unei persoane ne invadeaz= prin intermediul mijloacelor media, \nct consider=m a fi necesar= o explicare detaliat= a circumstan]elor de producere a leziunilor, \n spe]=, prin intermediul armelor de foc, pentru a se delimita elementele medico-legale specifice ale sinuciderii fa]= de cele ale omorului sau accidentului, \n scopul evit=rii situa]iilor \n care se pune mult prea u[or eticheta de sinucidere sau accident unui incident mortal. Astfel expertizele medico-legale \[i aduc o contribu]ie substan]ial= la activitatea de \ncadrare juridic= a unei fapte penale, analiza am=nun]it= a leziunilor de la nivelul organismului uman furniznd pilonul fundamental al calific=rilor juridice, pilon denumit prob=. Analiza pl=gilor prin arme de foc furnizeaz= informa]ii precum: calibrul armei, distan]a de la care s-a tras, direc]ia tragerii, num=rul de \mpu[c=turi, unghiul de tragere, succesiunea \n timp a \mpu[c=turilor, precum [i cauza medical= a mor]ii. |n cazul infrac]iunilor care au drept rezultat decesul persoanei aflate \n via]=, pentru a se putea preciza dac= victima a fost omort=, s-a sinucis sau moartea a intervenit \n urma unui accident sunt emise criteriile care privesc forma medico-legal= de moarte.

CRIMIN ALIS TIC A

S-a observat \ns= c= cea mai mare parte dintre cei care se sinucid, apar]ine unor familii \n care se g=sesc urme de aliena]ie mintal= sau suicidul este consecin]a apari]iei unor agen]i traumatici psihici, cum ar fi: emo]iile puternice sau stresul dar, \n majoritatea cazurilor, au \n trecutul lor [i alte \ncerc=ri nereu[ite de suicid. Dup= ordinea \n care se comit sinuciderile, prin arme de foc, men]ion=m: desc=rcnd \n gur=, tmple, inim=, sub b=rbie [ sub ureche, \n unele cazuri orificiul de intrare este i mai greu de g=sit ca, de exemplu, atunci cnd este mascat de pliurile naturale ale pielii, ca \n cazul \mpu[ c=rii sub sn la femei sau cnd tragerea s-a t=cut \n orificiile naturale ale corpului. Cnd arma de foc, care a servit la o sinucidere, a fost prea \nc=rcat=, ea poate exploda [i atunci, \n afar= de rana mortal=, se mai v=d [i diferite mutil=ri, cum ar fi: degetele rupte. Se mai \ntmpl= ca pulberea ce con]ine proiectilul s= aprind= cravata sau gulerul victimei, cnd arma a fost desc=rcat= \n gur=, sau s= ard= c=ma[a, cnd a fost desc=rcat= \n piept. Astfel se impune o examinare minu]ioas= a hainelor decedatului. B=nuim c= este o sinucidere, atunci cnd mna victimei ]ine arma strns= cu putere. Dar [ cnd arma este slab i ]inut=, tot nu trebuie s= credem c= i-a fost pus= \n mn= de

45

c=tre asasin, c=ci mna sinuciga[ ului poate uneori s= se sl=beasc= att \nct abia s= ]in= arma dup= ce a tras sau, alteori, s= fie chiar aruncat= cu putere la o distant= mare. Un prim criteriu este acela al localiz=rii leziunii, sinuciga[ul alegndu-[i regiunea care duce rapid la moarte: regiunea pericardic=, regiunea temporal= dreapta pentru dreptaci sau stng= pentru stngaci. Leziunea va fi reg=sit= \ntr-o zon= accesibil= minii. Un al doilea criteriu \l reprezint= distan]a: astfel arma este foarte apropiat= de corp (3-5 cm) sau chiar lipit= de corp, fiind prezente urmele l=sate de unul sau mai mul]i factori secundari, se depune pulberea nears= sau par]ial ars=, se reg=sesc \ncrust=ri ale pulberei \n piele (tatuaj), depunerea de fum, [i chiar prlirea perilor [i a fibrelor textile, formarea orificiilor de intrare stelate, neregulate, datorate ac]iunii gazelor. Mai pot exista contuzii puternice ale pielii din jurul orificiului de intrare propriu-zis. Criterii ob]inute din examinarea armei: Se va analiza prezen]a ei lng= corpul victimei sau \n apropiere, fiind un criteriu mai pu]in sigur, intervenind aici o serie de \mprejur=ri care se \ntlnesc [i \n omucideresubiectul activ al unei infrac]iuni, care are drept rezultat decesul persoanei aflat= \n via]=, poate s= \ncerce simularea unei sinucideri, punnd \n mna subiectului pasiv arma-mijloc de producere a infrac]iunii. |n regula general=, arma nu se g=se[te \n mna victimei deoarece, \n urma flaccidit=]ii musculaturii, ea cade din mn=. Excep]ional de rar o reg=sim \n rigiditatea cataleptic= a minii. |mbr=c=mintea este adesea \nl=turat= din regiunea \mpu[cat=, astfel c= este necesar a fi examinat= [ i \mbr=c=mintea celui presupus a se fi sinucis. De asemenea se pot g=si \mpu[ c=turi multiple, dac= \ns= prima a fost rapid mortal= cel=lalte, \n mod cert, nu se mai datoreaz= sinuciderii. Criterii importante de pe mn=: Pe mna cadavrului se pot g=si anumite urme care ne trimit cu gndul la ideea de sinucidere, se poate examina din acest punct de vedere [i presupusul agresor, la care se vor caut= acelea[i indicii ca [i \n cazul subiectului decedat. Din r=nile capului ][nesc, din orificiu, pic=turi de snge pe mna celui care trage, fiind necesar= examinarea sngelui, pentru a se determina regiunea corpului din care provine [i, \n special, dac= este al victimei. Uneori sar [i eschile fine de os care pot r=ni mna sau r=mn lipite de mn=. La revolverele cu butoi se depune pe deget depozit de fum, mai ales pe degetul indicator sau pe palm=. La pistoalele automate cu repeti]ie nu se depune fum. Dac= \ns= sinuciga[ul prinde arma cu ambele mini [i acoper= regiunea de aruncare a tuburilor, se depune fum pe mna stng=. Se vor \ncerca [i probele chimice, pentru dovedirea fumului, la care se vor ad=uga probe, pentru a se constata dac= pulberea sau fumul sunt de la arma cu care se presupune c= s-a sinucis. Tot pe mn=, \n cazurile de auto\mpu[care, se vor reg=si, \n spa]iul dintre police [i index, ciupituri datorate reculului camerei armei, important de subliniat este faptul c= aceste ciupituri pot lipsi dac= s-a tras cu o arm= modern= cu recul minim.

46

Sunt cazuri \n care sinuciga[ul vrea s= simuleze sau s= disimuleze \mpu[carea, reg=sindu-se astfel \mpu[c=turi atipice \n ceaf=, spate, membre, anus [.a.m.d., de aceea se impun examin=ri minu]ioase pentru a se putea stabili dac= leziunile [i le-a provocat decedatul. |n disimularea auto\mpu[c=rii, cu condi]ia ca moartea s= nu se fi produs imediat, se poate \nscena un atac, pentru a pune \n sarcina altei persoane s=vr[irea unei fapte infame. Astfel, pentru determinarea circumstan]ei de producere a decesului, trebuie analizate \ndeaproape aspectele men]ionate. |n cazul \n care se b=nuie[te a nu fi vorba despre o sinucidere, criteriile precizate vor folosi la determinarea subiectului activ al infrac]iunii. Spre exemplu, ciupituri ale epidermului se vor reg=si \n spa]iul dintre police [i index de la mna presupusului suspect, de asemenea, se vor putea g=si urme de snge ale victimei, eschile de os ale victimei lipite de mna agresorului. Din analiza orificiului poate rezulta c= s-a tras de la o distant= mai mare dect cea care ar fi putut fi acoperit= de decedat. Poate, totodat=, rezulta c= direc]ia de tragere ar fi fost imposibil a fi impus= de c=tre decedat [i, nu \n ultimul rnd, \n func]ie de succesiunea \mpu[c=turilor, \n cazul \n care moartea ar fi intervenit dup= prima \mpu[c=tur=, conform reac]iilor vitale, urm=toarele \mpu[c=turi ar fi fost imposibil de realizat de c=tre cel decedat. Se mai pot g=si amprente pe arm=, \n cazul \n care nu se g=sesc amprente-situa]ie \n care arma ar fi fost [tears= [i l=sat= \n apropierea victimei, sau dac=, dup= ce a fost [tears=, a fost pus= \n mna victimei, pentru a se simula o auto\mpu[care, se va analiza modul de dispunere a amprentelor victimei. Dac= \ntr-adev=r este vorba de o sinucidere, se vor g=si amprentele decedatului pe toat= arma [i foarte bine conturate datorit= puterii cu care a fost ]inut= arma, [i nu doar firav relevate, ca \n cazul unei simple atingeri a armei. Accidentele prin diferite arme de foc sunt variate. Realizndu-se o expertiz= minu]ioas=, se vor putea g=si criterii pro sau contra accidentului, \n coroborare cu datele anchetei. Astfel un exemplu de accident ar fi de]inerea \n buzunar a unei arme de foc [i desc=rcarea ei, independent de voin]a celui \n al c=rui buzunar se afla. Arma mai poate c=dea de la o anumit= \n=l]ime [i se poate desc=rca \n direc]ia persoanei aflat= \n apropiere. Accident se mai consider= situa]ia \n care, datorit= unei erori de utilizare, arma se descarc= [i provoac= leziuni persoanei care o de]ine sau unei alte persoane din apropiere. De asemenea, se mai poate impune o anumit= direc]ie de tragere iar, datorit= calit=]ii sc=zute a armei sau defectuozit=]ii ei, s= se modifice direc]ia de tragere, r=nind o persoana din apropiere. Este imperios a fi subliniat faptul c= nu trebuie pierdute din vedere elementele de balistic=, deoarece [i ele pot oferi informa]ii concludente. Important este ca, \n momentul descoperirii unui incident, s= se ini]ieze examinarea riguroas= a locului producerii, armei-mijloc de producere (dac= se afl= la locul faptei), a trupului persoanei ne\nsufle]ite, a vestimenta]iei acesteia, precum [i a \mprejur=rilor producerii faptei, pentru corectitudinea realiz=rilor calific=rilor juridice.

CRIMIN ALIS TIC A

Comisar-[ef de poli]ie drd. SORIN GFEI

|nc= din cele mai vechi timpuri s-a c=utat un mijloc infailibil, o dovad= irecuzabil=, care s=-l stigmatizeze pe delicvent [i s= poat= permite identificarea recidivistului. Marc Bishoff, \n lucrarea sa Poli]ia {tiin]ific=, arat= c=, pn= \n a doua jum=tate a secolului XIX, poli]ia nu poseda nici o arm=, care s= poat= servi acestui scop. |ntr-adev=r, a fost \n Fran]a, Anglia, Germania [i alte ]=ri, uzul marc=rii, prin care criminalii, ho]ii, falsificatorii [i al]i delicven]i erau [tampila]i cu fierul ro[u, imprimndu-le pentru toat= vai]a stigmatul infamiei. Dar uzul acesta, suprimat \n Fran]a \n 1791, a fost introdus din nou dup= marea revolu]ie, ca, \n 1832, Legea Marcatului s= fie definitiv abrogat=. Alphonse Bertillon, urm=rind ideea unei caracteriz=ri individuale imuabile, a prezentat, \n 1882, Prefecturii Poli]iei Parisului metoda sa de antropometrie, instituit= apoi oficial, \n 1888, metod= care s-a r=spndit foarte repede \n toat= lumea [i era \ntrebuin]at= pn= ce s-a \nlocuit prin dactiloscopie. Invariabilitatea desenelor papilare pare s= fi atras aten]ia multora dintr-un timp imemorial [i se poveste[te c= anumi]i fabrican]i chinezi de por]elanuri de art= \[i marcau operele cu desenul personal al latelor policelui minii stngi, amprent= inimitabil= [i imprimat= \n a[a chip, ca s= dureze ct dura [i vasul. |n anul 1823, Purkenje, profesor de fisiologie [i patologie a ]inut la Universitatea din Breslau o comunicare asupra amprentelor digitale [i asupra unei clasific=ri a acestor amprente. Comunicarea sa a trecut f=r= ca cineva s=-i dea aten]ia pe care o merita. Sir E. R. Henry ne citeaz= cazul gravorului Benvick care \[i semna operele de gravur= cu amprentele sale digitale. Cu ocazia imigr=rii chinezilor \n America, ceea ce a produs o mare agita]ie, s-a propus s= se \nregistreze amprentele digitale ale acestora, ca un mijloc de identificare, dar m=sura aceasta nu a fost aplicat=. Primele studii sistematice asupra amprentelor digitale au fost f=cute de sir Wiliam Herschel din Serviciul Civil al Indiei, care a [i introdus \nregistrarea dactiloscopic= \n

districtul Hooghli din Bengal dar, dup= ce acesta a p=r=sit serviciul, sistemul a fost p=r=sit. Sir Francis Galton, studiind memoriile lui sir W. Herschel, reia studiul dactiloscopiei [i stabile[te caracterele de individualitate [i perenitate al desenelor amprentelor digitale, dnd [i un sistem de clasificare al lor. Sistemul acesta de identificare, cunoscut sub numele de sistemul Galton-Henry, a fost \ntrebuin]at \n Anglia [i America de Nord. Acest sistem, modificat de Windt [i Kodiceck, s-a aplicat \n Germania [i Elve]ia. |n anul 1896, Juan Vucetich a produs, \n La Plata, un sistem de clasare dactiloscopic=, care, sub numele s=u, a fost \ntrebuin]at \n America de Sud [i \n cteva state latine din Europa. Este interesant de amintit, c= Alphonse Bertillon nu \ntrebuin]a amprentele digitale, dect ca un mijloc accesoriu pentru identificare [i nu avea nici o \ncredere \n invariabilitatea lor, ceea ce este demonstrat prin felul cum a comb=tut sistemele dactiloscopice. Steciali[tii au constatat c= pe suprafa]a palmar= a minilor, inclusiv a degetelor, se observ=, \n primul rnd, un sistem de linii care merg \n diferite direc]ii [i care sunt produse de \ndoitura pielii, prin faptul \nchiderii minei [i flexiunii degetelor. Liniile acestea nu au nici o importan]= \n dactiloscopie [i-i intereseaz= \n special pe chiroman]i. F=cnd abstrac]ie de aceste \ndoituri ale pielii pe toat= suptafa]a palmar=, adic= a regiunii carpului, metacarpului [i falangelor, pielea prezint= un sistem de linii paralele produse de [an]uri [i brazde \n relief, care se numesc creste papilare. Nu este cunoscut rolul fiziologic al acestor creste, dar cum glandele sudoripare ale suprafe]ei palmare se g=sesc \n profunzimea pielii, tocmai sub aceste creste, [i cum canalele de ie[ire traverseaz= crestele, pentru a ajunge la suprafa]= \n form= de mici creste, s-a crezut c= respectivele creste sunt create ca un ajutor, care s= \nlesneasc= fluxul sudoral. Cum glandele sudoripare secret= \n permanen]= produsul lor, eminen]a crestelor se g=se[te \n permanen]=

CRIMIN ALIS TIC A

47

uns= de substan]a secretat= de glande. Aplicnd palma minii pe un obiect cu suprafa]a neted=, pe o foaie de hrtie de exemplu, crestele papilare vor imprima pe hrtie desenul lor. Pres=rnd deasupra hrtiei c=rbune de animal redus \n pulbere fin=, particulele de c=rbune vor adera pe traseele de sudoare [i vor desena \n negru \ntregul sistem al liniilor papilare. {an]urile [i crestele papilare se g=sesc formate \nc= din luna a [asea a vie]ii intra-uterine a fetusului, se p=streaz= pe tot cursul vie]ii individului pn= la moarte [i se pot conserva [i dup= moarte, dac= pielea este ferit= de putrefac]ie. Dac= s-ar compara diferitele amprente digitale ale unui individ, luate la diferite intervale \n cursul vie]ii, de la na[tere pn= la b=trne]e, ar da impresia unei aceleia[i amprente privit= succesiv prin diferite lentile amplificatoare progresiv. Studiul amprentelor digitale a demonstrat perenitatea [i absoluta lor individualitate pentru c=, cu toate eforturile perseverente ale detractorilor acestui sistem de identificare, nu s-au g=sit doi indivizi, ale c=ror amprente papilare s= prezinte acela[i desen.

Desenul amprentelor digitale, cu toat= diversitatea desenelor, nu este mutabil nici patologic [i nici prin voin]a individului. Dac= sunt unele maladii care le pot face s= dispar=, nici o afec]iune morbid= nu le poate modifica desenul. Dac= epiderma este distrus= de vreun accident, arsur= etc., acesta, ref=cndu-se, prezint= exact acelea[i desene. O t=ietur= \n profunzimea pielii las= o dung=, care se traduce printr-o linie alb= transversal= cnd amprenta este relevat=. Amprenta nu poate dispare accidental, dect numai cnd pielea distrus= las= o cicatrice inform=. Cu toat= diversitatea formidabil= a amprentelor digitale, acestea se pot reduce la cinci tipuri generale, adic= la tipurile arc, bucl= \ndreptat= spre stnga, bucl= \ndreptat= spre dreapta, verticilul sau vrtejul [i combina]ia a dou= tipuri ca dublul verticil sau bucla \n la]ele. Desenul papilelor \n tot cursul vie]ii fetusului pn= la moartea individului de b=trne]e evolueaz= \n dimensiune, tipul desenului r=mnnd neschimbat.

Colonel magistrat dr. VIOREL SISERMAN

odernizarea legislativ= a sistemului probatoriu \n procesul penal, \n materia pe care o supunem analizei, [i-a g=sit o prim= consacrare \n Legea nr.141/1996 prin care, \ntre multe alte noi reglement=ri, \n titlul III al p=r]ii generale a Codului de procedur= penal= a fost introdus= Sec]iunea V/I intitulat= Intercept=rile [i \nregistr=rile audio sau video. |n literatura de specialitate, publicat= ulterior, s-a apreciat c= este vorba de un progres real \n ceea ce prive[te materia probelor, ]inndu-se seama de faptul c= posibilit=]ile de trucare a \nregistr=rilor pot fi contracarate prin m=surile de prevenire [i de verificare a acestora.1 Reglement=rile anterioare concepeau interceptarea convorbirilor telefonice ca o modalitate de coerci]iune procesual= real=, aceast= activitate fiind calificat= ca mijloc de investigare, iar rezultatul era considerat mijloc de prob=.2 Dup= intrarea \n vigoare a Legii nr. 141/1996 au fost formulate opinii potrivit c=rora \nregistr=rile audio sau video constituie doar mijloace de investigare folosite de organele judiciare.3 Potrivit acestei opinii (Gh.Mateu], n.n.), dac= \nregistr=rile erau efectuate \nainte de \nceperea urm=ririi penale, acestea nu puteau avea dect valoare de acte premerg=toare [i care nu puteau fi utilizate dect prin intermediul procesului-verbal de consemnare a acestor acte. Dup= \nceperea urm=ririi penale, ele ar dobndi caracterul unui procedeu probatoriu ce ar deveni mijloc de prob= prin intermediul procesului-verbal de consemnare.4 Preciz=m c=, prin aceea[i lege (141/1996), \nregistr=rile audio sau video au fost trecute, \n art. 64 din C. pr. pen., \n rndul mijloacelor de prob=. Se impune a sublinia faptul c=, ulterior, prin mai multe legi speciale, ap=rute dup= 1996, a fost extins= posibilitatea intercept=rilor [i la sistemele informatice: art. 23 din Legea nr. 143/2000 (modificat= prin Legea

48

nr. 522/24.11.2004) privind combaterea traficului [i consumului ilicit de droguri; art. 23 din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea [i combaterea traficului de persoane; art. 27 alin. l lit.b [i c din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea [i sanc]ionarea faptelor de corup]ie; art. 57, titlul III, capitolul IV din Legea nr. 161/2003 [i art. 16 alin. l lit. c din O. U. G. nr. 43/2002 privind Parchetul Na]ional Anticorup]ie (prin Legea nr. 503/2002 de aprobare a acestei ordonan]e s-a extins sfera intercept=rilor de la cele privind telecomunica]iile, la toate genurile de comunica]ii, men]inndu-se prevederile referitoare la sistemele informa]ionale); art. 20 din Legea nr. 535/24.11.2004 privind prevenirea [i combaterea terorismului, care se refer= la interceptarea [i \nregistrarea comunica]iilor la fel ca [i art. 13 alin. l din Legea nr. 51/1991 privind siguran]a na]ional= a Romniei. Dispozi]iile legale din Sec]iunea V/1 a Codului de procedur= penal= referitoare la intercept=rile [i \nregistr=rile audio sau video au fost substan]ial modificate prin Legea nr. 281/2003, aceste modific=ri viznd, \n mod firesc [i \n deplin acord cu legile speciale mai sus ar=tate, extinderea intercept=rilor [i \nregistr=rilor [i la alte categorii de comunica]ii dect cele avute \n vedere de Legea nr. 141/1996. Sediul actual al materiei \n discu]ie \l g=sim \n dispozi]iile art. 91/1 - 91/6 din C.pr.pen. Una dintre cele mai importante modific=ri, cu efecte \n practica judiciar=, se refer= la autorizarea intercept=rilor [i \nregistr=rilor de c=tre judec=tor, apreciindu-se c=, \n acest fel, s-ar da o mai mare garan]ie acestor mijloace de prob=. |n literatura de specialitate, \n perioada relativ scurt= care a trecut de la adoptarea [i intrarea \n vigoare a Legii 281/2003, prin care a fost modificat Codul de procedur= penal= (circa 1 an) au ap=rut cteva articole referitoare la

CRIMIN ALIS TIC A

subiectul \n discu]ie, acestea propunndu-[i s= ofere solu]ii la problemele ap=rute \n practic=. Astfel, a fost definit= no]iunea de intercept=ri, s-a stabilit importan]a acestora, condi]iile \n care se efectueaz= [i s-au oferit unele solu]ii menite s= acopere lacunele legii.5 Art. 91/3 Certificarea \nregistr=rilor Avnd \n vedere opiniile exprimate pentru clarificarea problemelor, ap=rute \n ceea ce prive[te intercept=rile sau \nregistr=rile audio sau video, opinii pe care le \mp=rt=[im, \n cele ce urmeaz= consider=m oportun a ne opri aten]ia asupra dispozi]iilor art. 913 din C. pr. pen. (denumit marginal Certificarea \nregistr=rilor) [i a implica]iilor acestora \n practic=, cu deosebire a celor din alineatul 3 din acest articol, al c=rui con]inut a suscitat discu]ii \ntre magistra]ii chema]i s= le aplice. Potrivit art. 913 alin. 3 banda magnetic= sau orice alt tip de suport cu \nregistrarea convorbirii, redarea scris= a acesteia [i procesul-verbal se \nainteaz= instan]ei care, dup= ce ascult= procurorul [i p=r]ile, hot=r=[te care din informa]iile culese prezint= interes \n cercetarea [i solu]ionarea cauzei, \ncheind un proces-verbal \n acest sens. |n lipsa altei preciz=ri, rezult= c=, la \ncetarea intercept=rilor, procurorul \nainteaz= suportul cu \nregistrarea convorbirii, redarea scris= [i procesul-verbal (cu certificarea pentru autenticitate) la instan]=. Aceasta stabile[te un termen la care ascult= p=r]ile [i hot=r=[te care dintre informa]iile rezultate din redarea scris= a \nregistr=rilor prezint= interes \n cercetarea cauzei. Cu toate c= denumirea marginal= a art. 913 din C. pr. pen. este Certificarea \nregistr=rilor, din analiza \ntregului articol rezult= c= aceast= activitate este distribuit= att organului de urm=rire penal= [i procurorului, ct [i instan]ei (alin.2 [i 3). Observ=m c=, \n alineatul 3 din art. 913 din C. pr. pen., se folose[te cuvntul instan]=, pe cnd \n art. 911 se precizeaz= c= autoriza]ia se d= de c=tre pre[edintele instan]ei c=reia i-ar reveni competen]a s= judece cauza \n prim= instan]=, \n camera de consiliu. Aceast= formulare ar putea duce la concluzia c= certificarea (?) \nregistr=rilor ar putea fi f=cut= nu numai de cel ce a dat autoriza]ia, adic= de pre[edinte, ci [i de orice alt judec=tor desemnat de pre[edinte, acesta hot=rnd, dup= ce ascult= p=r]ile, care dintre informa]iile culese prezint= interes \n cercetarea cauzei. Problema care se pune, \n concret, este de a r=spunde la \ntrebarea: ce face de fapt instan]a? Triaz= [ apoi d= un i nou atestat de certificare pentru autenticitate, peste cel dat ini]ial de procuror (alin. 2), sau pur [ simplu exercit= o i verificare? Dac= \n]elegem prin aceast= opera]ie o simpl= triere a informa]iilor, \n sensul separ=rii celor ce prezint= interes \n cercetarea [ solu]ionarea cauzei de cele ce nu au nici o i leg=tur= cu aceasta, lucrurile ar putea fi considerate clarificate. Neclar este \ns= faptul c= textul de lege nu precizeaz= momentul \n care procurorul trebuie s= solicite instan]ei certificarea \nregistr=rilor [ nici ce se \ntmpl= cu aceste i \nregistr=ri, \n situa]ia \n care procurorul dispune o solu]ie de netrimitere \n judecat= sau dac= instan]a dispune distrugerea \nregistr=rilor iar, ulterior, procurorul redeschide urm=rirea penal=. Aceste neclarit=]i ale legii genereaz= altele. Ne putem \ntreba, pe bun= dreptate, dac= \n situa]ia \n care informa]iile culese nu prezint= nici un interes \n solu]ionarea cauzei mai

CRIMIN ALIS TIC A

este necesar= sesizarea instan]ei sau nu, dac= \ncheierea instan]ei, prin care se dispune distrugerea, se pune imediat \n aplicare sau nu, iar \n situa]ia \n care nu se dispune distrugerea, care este termenul de p=strare [i cine le arhiveaz=, avnd \n vedere c= p=r]ile pot face plngere \mpotriva m=surilor [i actelor de urm=rire penal=. Pornind de la lacunele textului de lege, \n practic= s-au purtat discu]ii [i au existat p=reri diferite \n leg=tur= cu momentul sesiz=rii instan]ei. |ntr-o opinie, cererea prin care se solicit= certificarea (?) \nregistr=rilor trebuie f=cut= dup= terminarea \nregistr=rilor, respectiv dup= expirarea termenului prev=zut \n autoriza]ie sau, atunci cnd intercept=rile nu se mai justific=, la \ncetarea lor. Aplicarea acestor dispozi]ii, \n modalitatea ar=tat=, poate produce consecin]e nedorite \n practic=. Faptul c=, pn= \n momentul respectiv, nu au fost administrate toate probele ar putea compromite ancheta \n cauz=. De exemplu, o persoan=, b=nuit= de vinderea unor droguri, ale c=rei convorbiri au fost interceptate - iar aceste convorbiri nu sunt elocvente \ntruct ea a discutat cifrat cu presupu[ii cump=r=tori -, o dat= ce va lua cuno[ tin]= de con]inutul \nregistr=rilor ar putea \nceta, pentru o perioad= de timp, orice activitate, ar putea influen]a martorii sau, pur [ simplu, i s= se sustrag= de la urm=rirea penal=. Potrivit altei opinii, momentul sesiz=rii instan]ei pentru certificarea \nregistr=rilor se situeaz= dup= investirea instan]ei cu rechizitoriu, mai precis, \nainte de primul termen de judecat=. Principalul argument adus \n sprijinul acestei teze ar consta \n faptul c= instan]a investit= cu solu]ionarea dosarului ar decide, \n cuno[ tin]= de cauz=, care dintre \nregistr=ri prezint= interes \n solu]ionarea cauzei [ nu ar fi i pus= \n situa]ia de a accepta solu]ia unei instan]e care a fost investit= numai cu certificarea \nregistr=rilor, aceasta \ntr-o faz= \n care nu erau adunate toate probele. Argumentele aduse \n sprijinul acestui punct de vedere nu pot fi ignorate \ns= nu trebuie pierdut din vedere aspectul c= aceste \nregistr=ri reprezint= elemente de fapt care servesc la constatarea existen]ei sau inexisten]ei unei infrac]iuni, reprezentnd probe ori, potrivit art. 63 din C.pr.pen., probele nu au o valoare mai dinainte stabilit= iar aprecierea fiec=rei probe se face de organul de urm=rire penal= sau instan]a de judecat=, \n urma aprecierii tuturor probelor administrate, \n scopul afl=rii adev=rului. Mai mult, sar putea ajunge la situa]ia \n care inculpatul trimis \n judecat= ar afla despre con]inutul \nregistr=rilor, dup= investirea instan]ei, neavnd posibilitatea de a formula cereri \n ap=rarea sa dect \n aceast= faz=. Consecin]ele ar putea fi urm=toarele: prelungirea duratei procesului, restituirea cauzei la procuror (atunci cnd completarea urm=ririi penale \n fa]a instan]ei nu s-ar putea face dect cu mare \ntrziere) sau achitarea - solu]ie ce ar putea fi evitat= dac= \n faza de urm=rire ar fi administrate toate probele. Credem c= voin]a legiuitorului a fost aceea de a u[ura urm=rirea penal= [i c= solu]ia cea mai bun= este aceea ca procedura prev=zut= de art. 13 alin.3 s= aib= loc \nainte ca procurorul s= pronun]e vreo solu]ie \n cauz=. |ntr-o atare situa]ie, s-ar da posibilitatea organului de urm=rire penal= ca, \n momentul prezent=rii materialului de urm=rire penal=, s= pun= la dispozi]ia inculpatului toate actele de urm=rire penal=, iar acestuia din urm= posibilitatea de a formula cereri noi ori de a da declara]ii suplimentare. Textul \n discu]ie prezint= [i alte neclarit=]i. Una dintre acestea const= \n faptul c= nu se precizeaz= ce se \n]elege prin no]iunea de p=r]i, limitndu-se a ar=ta c=

49

instan]a ascult= procurorul [i p=r]ile. Dac= \n]elegem prin p=r]i persoanele definite de articolele 23 [i 24 din Codul de procedur= penal=, adic= inculpatul, partea civil=, partea civilmente responsabil=, \nseamn= c= prezen]a acestora este obligatorie, att timp ct nu se precizeaz= faptul c= instan]a poate \ncheia procesulverbal \n lipsa lor. |n alt= ordine de idei, ascultarea p=r]ilor \n camera de consiliu, \ntr-un proces cu multe p=r]i [i inculpa]i aresta]i, ar putea cauza greut=]i \n administrarea actului de justi]ie. Ace[tia pot solicita termen pentru a se prezenta cu un avocat, termen pentru lecturarea transcrierilor sau, pur [i simplu, s= se sustrag=, \n situa]ia \n care au fost cerceta]i \n stare de libertate. Mai mult, avnd \n vedere infrac]iunile pentru care pot fi autorizate intercept=rile, ascultarea tuturor p=r]ilor nu se justific= \n aceast= faz= a procesului penal care, dup= cum se [tie, are un caracter preponderent secret [i necontradictoriu. Ne punem \ntrebarea: cum poate fi realizat= aceast= procedur= de c=tre instan]a de judecat= altfel dect cu citarea p=r]ilor din proces, punerea la dispozi]ie a transcrierilor pentru a fi lecturate [i ascultarea p=r]ilor \n ordinea stabilit= de art. 340 C. pr. pen., precum [i dac= aceast= procedur= de triere a informa]iilor \[i are alt= justificare \n afar= de faptul c= instan]a separ= informa]iile ce prezint= interes pentru solu]ionarea cauzei de cele ce nu prezint= interes pentru ca, ulterior, ap=rarea s= poat= specula lipsa acestora sau s= apar= situa]ii \n care informa]ii, aparent f=r= leg=tur= cu cauza, s= fie absolut necesare? Consider=m c= aceste dispozi]ii ar trebui modificate cu prima ocazie, \n sensul de a fi ascultate doar persoanele fa]= de care s-a emis autoriza]ie, persoanele care sunt cercetate \n cauz=, dar fa]= de care nu s-a emis autoriza]ie [i partea v=t=mat= atunci cnd autoriza]ia s-a dat la cererea ei. Textul pus \n discu]ie suscit= controverse [i \n ceea ce prive[te momentul distrugerii informa]iilor care nu prezint= interes \n solu]ionarea cauzei, datorit= modului \n care sunt redactate [i a[ezate reglement=rile acestor aspecte. Si \n acest sens s-au conturat mai multe opinii. Potrivit unui punct de vedere, distrugerea informa]iilor care nu prezint= interes pentru solu]ionarea cauzei se dispune de c=tre instan]=, prin \ncheiere, \n momentul \n care hot=r=[te care dintre informa]iile culese prezint= interes pentru solu]ionarea cauzei [i se face de \ndat=. |n ceea ce ne prive[te, consider=m c= instan]a investit= s= hot=rasc= ce informa]ii prezint= interes pentru solu]ionarea cauzei va trebui s= precizeze \n \ncheiere c= informa]iile care nu au fost folosite ca probe vor fi distruse, la r=mnerea definitiv= a hot=rrii prin care s-a solu]ionat fondul, dnd astfel posibilitate p=r]ilor s= consulte p=r]ile din \nregistrare [i transcrierea integral= depuse la grefa, care nu sunt consemnate \n procesul-verbal. Dac= s-ar proceda altfel, credem c= dispozi]iile art. 913 alin. 6 nu ar mai avea nici o ra]iune. Apreciem c=, \ntr-o astfel de situa]ie, ar trebui procedat \n felul urm=tor: \ntr-o prim= etap=, instan]a investit= cu certificarea \nregistr=rilor hot=r=[te care dintre acestea prezint= interes pentru solu]ionarea cauzei [i \ntocme[te un proces-verbal \n acest sens. Originalul acestui proces-verbal cu informa]iile considerate ca prezentnd interes pentru solu]ionarea cauzei, este ata[at la dosar, \n timp ce banda magnetic=, transcrierea integral= [i copia dup= procesulverbal, sunt arhivate \n locuri special amenajate, putnd fi consultate pe parcursul solu]ion=rii cauzei, cu aprobarea instan]ei.

|nregistr=rile ce nu au fost folosite ca mijloc de prob= sunt distruse la r=mnerea definitiv= a hot=rrii, urmare \ncheierii dispuse de instan]=, \n timp ce informa]iile folosite ca mijloc de prob= sunt arhivate, \mpreun= cu dosarul, avnd acela[i termen de p=strare. Credem c= aceasta este interpretarea corect=, ce poate fi dat= celui de-al 7-lea alineat al art. 913 din C. pr. pen., confuz redactat, datorit= preciz=rii celelalte \nregistr=ri vor fi p=strate pn= la arhivarea dosarului, dispozi]ii ce conduc la concluzia c=, la r=mnerea definitiv= a hot=rrii, dosarul va fi depus \n arhiva instan]ei de fond, iar aceste \nregistr=ri vor fi distruse, \n timp ce cele care nu au fost folosite ca mijloace de prob= sunt distruse la data pronun]=rii \ncheierii, prin care se hot=r=[te care din informa]iile culese prezint= interes \n solu]ionarea cauzei. F=r= a intra \n detalii referitoare la probe, consider=m c= nici nu intr= \n discu]ie posibilitatea distrugerii \nregistr=rilor folosite drept probe, [tiut fiind c= acestea, la fel ca celelalte probe aflate la dosar, se distrug la expirarea termenului de p=strare a dosarului. Legea nu face nici un fel de preciz=ri cu privire la \nregistr=rile care r=mn la parchet, \n situa]ia \n care se adopt= o solu]ie de netrimitere \n judecat=. Apreciem c=, \n aceast= situa]ie, de[i s-a ob]inut autorizarea de la pre[edintele instan]ei competente s= judece cauza \n fond, nu se justific= deloc ca aceste documente s= fie arhivate la instan]=, cu att mai mult cu ct ele ar putea fi valorificate ulterior. Credem c=, mai degrab=, s-ar impune ca distrugerea ori arhivarea lor s= se fac= la arhiva parchetului, chiar dac= aceasta se dispune de c=tre instan]=. Consider=m c=, la urm=toarea modificare a C.pr.pen., ar trebui s= se ]in= seama de aceste aspecte, adoptndu-se reglement=ri adecvate, inclusiv modificarea denumirii marginale a art. 913 din C.pr.pen. care, potrivit celor mai sus ar=tate, nu corespunde \ntru totul cu ceea ce este reglementat prin textul de lege.

BIBLIOGRAFIE
1. A se vedea, I. Neagu, Drept procesual penal, Tratat, Editura Global Lex, Bucure[ 2002, pag.364 ti, 2. A se vedea, Traian Pop, Dreptul procesual penal, partea general=, vol. III, Tipografia Na]ional=, Cluj, pag. 474-475; Angela H=r=st=[ an, Interceptarea si \nregistrarea convorbirilor sau comunic=rilor, Revista de drept penal nr. 2/2004, pag. 69. 3. Gheorghi]= Mateu], In leg=tur= cu noua reglementare privind \nregistr=rile audio sau video \n proba]iunea penal=, Revista Dreptul nr. 8/1997, pag.70. 4 Angela H=r=st=[ Op. cit., pag. 69 an, |n acest sens, a se vedea: Augustin Laz=r, Intercept=rile [ i \nregistr=rile audio [ video, Revista de Drept penal nr.4/2003, pag.36 i [ i urm.; Alexandru } uculeanu, Alexandru Cteva considera]ii asupra [ i intercept=rilor [ \nregistr=rilor audio sau video, Revista Dreptul i nr.5/2004, pag.21-27; } uculeanu, Modific=rile complet=rile aduse Codului de procedur= penal= \n privin]a perchezi]iei. Noile reglement=ri privind intercept=rile audio [ video, i Revista Pro Lege nr. 1/2004, pag.205-215; Angela H=r=st=[ an, op. cit. pag. 69-76.

50

CRIMIN ALIS TIC A

Comisar de poli]ie GINEL POSTOLACHE, expert criminalist \n cadrul Parchetului de pe lng= |nalta curte de Casa]ie [ Justi]ie Direc]ia Na]ional= Anticorup]ie i
a[ aportul electronic devine, \ntr-un mod rapid, o realitate. La scurt timp dup= adoptarea de c=tre Organiza]ia Interna]ional= a Avia]iei Civile (ICAO) a pa[ apoartelor electronice, foarte multe ]=ri au f=cut progrese deosebite \n scopul implement=rii acestui program. Odat= cu intrarea \n anul 2006 se apreciaz= o dublare a ]=rilor care vor introduce acest sistem pa[ aportul electronic, cunoscut [ sub numnele de e-passport. i Absen]a unui termen oficial de realizare a acestui deziderat \nseamn= c= introducerea noului sistem r=mne o chestiune la care \nc= se lucreaz=. Cu toate acestea ICAO a indicat, \ns=, c= absolut toate pa[ apoartele trebuie s= fie prezentate \n format electronic (citire electronic= a informa]iilor stocate) pn= \n aprilie 2010. Pentru a fi mult mai preci[ acest lucru presupune ca pa[ i, apoartele s= con]in= un cod alfa numeric \n partea inferioar= a paginii cu datele de identificare a titularului, conform structurii descrise de ICAO \n Documentul 9303, partea 1. De[ termenul impus de ICAO nu este unul exhaustiv, i totu[ asemenea termene exist=. S= ne gndim, spre i exemplu, la cerin]ele impuse de Programul Visa al Statelor Unite sau la cele ale unor entit=]i multi na]ionale, cum ar fi Uniunea European=. Astfel UE a optat pentru octombrie 2006, dat= la care toate statele membre trebuie s= emit= un e-passport, care s= con]in= o imagine facial=. Un termen pentru introducerea amprentelor nu a fost \nc= hot=rt=. Toate cele men]ionate mai sus sugereaz= urm=toarea \ntrebare ce se \ntmpl= cu vizele?. Din p=cate viitorul, din acest punct de vedere, este mai pu]in clar dect \n privin]a pa[ apoartelor electronice. De aceea, pentru a face lumin= [ i \n aceast= privin]=, ar fi foarte util s= privim pu]in \n trecut [ i s= ne \ntreb=m ce reprezint= o viz=, ce presupune o viz= [ i care sunt standardele la care s-a ajuns. Astfel o viz= reprezint= un document ce \i permite unei persoane s= aplice pentru admiterea intr=rii pe teritoriul unei anumite ]=ri. Trebuie \ns= men]ionat c= o viz= nu d=, \n mod automat, dreptul de admitere. Acest lucru datorit= faptului c= o persoan= poate deveni inapt pentru folosirea vizei care i-a fost emis=. Dac=, spre exemplu, persoana \n cauz= se \mboln=ve[ dreptul de a aplica pentru admitere poate fi te, revocat. |n mod similar, de]inerea de produse ilegale poate duce la anularea vizei. |n ciuda a ceea ce pot crede unii, vizele nu sunt concepute \n mod exclusiv pentru a impune taxe. |nainte ca \ntreaga lume s= cad= victim= terorismului interna]ional, lucru ce necesit= un r=spuns concertat a marilor guverne, ob]inerea unei vize era foarte facil= [ de asemenea, i, lipsit= de taxe. Datorit= faptului c= emiterea unei vize a devenit un procedeu complex, rezultatul a constat \n scumpirea lor. |ntr-adev=r, foarte multe ministere de externe au generat o parte foarte mare din bugetele lor pentru relizarea vizelor.

des=vr[ (\n ambele cazuri cel ce aplica pentru o viz= nu ire era dect un simplu de]in=tor al acesteia). Paginile din pa[ aport cu vize con]in diferite caracteristici optice, unele dintre acestea putnd interfera cu cititoarele. Aceste interferen]e au f=cut practic imposibil= printarea codurilor

vizelor direct pe suport (paginile pa[ aportului) [ astfel au i ap=rut vizele autocolante (fig. 1). Fig. 1 Actuala form= a vizelor (suport autocolant) Vizele sun emise ([ au valoare) pe baza unei legisla]ii i reciproce. Cu alte cuvinte, fiecare na]iune prime[ exact te acela[ tratament pe care ea le impune. Acest lucru se aplic= i [ \n cazul taxelor pe care ]=rile \l solicit= cet=]enilor altor i na]iuni. Exist= numeroase clase de vize, incluzndu-le pe cele diplomatice, turistice, de afaceri, pentru studen]i, pentru investitori. De asemenea, exist= mai multe tipuri de vize, care reflect= profesia celui ce o de]ine, incluznd aici cele pentru atle]i, muzicieni, vize pentru personalul medical [ profesori. i Perioada de valabilitate a unei vize depinde de scopul vizitei. Unele vize sunt emise pentru o perioad= de 1 an de zile, \n vreme ce altele sunt valide pentru o zi (sau eveniment). De[ \n istoria vizelor exist= [ unele emise pe i i perioade nedeterminate, acest lucru este de neconceput \n zilele de azi, datorit= instabilit=]ii climatului de securitate. Frecven]a cu care unei persoane \i este permis s= intre pe teritoriul unei ]=ri este de asemenea restrictiv=. Cu toate acestea, \n cazurile \n care exist= persoane care lucreaz= \n imediata apropiere a grani]ei ]=rii \n care \[ au re[ i edin]a, o viz= cu multiple intr=ri reprezint= cea mai bun= solu]ie. Cheltuielile generate de emiterea zilnic= a unei vize ar putea fi considerate prohibitive, att pentru emitent, ct [ pentru solicitant. i

Tipuri de vize [ elementele de securitate i

Vizele sub form= de etichete emise \n acord cu ICAO sunt prezentate \n dou= m=rimi: ID-2 [ format A (dimensiune i aproximativ egal= cu cea a unei pagini de pa[ aport ID-3). |n vreme ce vizele format ID-2 permit \nc= perforarea, formatul A ofer= mai mult spa]iu pentru printare. Vizele sunt protejate \n diferite moduri. |n primul rnd, elemnte de securitate realizate \n procesul tip=ririi, respectiv

Vizele \n activitatea practic=

Prioritar introducerii cititoarelor standardizate, vizele nu reprezentau altceva dect o simpl= impresiune de [ tampil=. Numele aplicantului era, fie scris de mn= sau chiar lipsea cu

CRIMIN ALIS TIC A

51

tipar intaglio, \ncorporarea de imagini latente, folosirea de cerneluri optic variabile [ microprintare. De asemenea, unele i elemente de securitate sunt incluse \n suport (masa hrtiei), care devin vizibile \n spot de lumin= normal= sau ultraviolet= (fig. 2) [ nu \n ultimul rnd imaginile holografice (fig. 3). i Forma actual= a vizelor poate fi folosit= pentru a \nregistra fotografia titularului, datele de identificare ale

acestuia [ condi]iile de acordare ale vizei. i Fig. 2 Elemente de securitate vizibile \n lumin=

vizelor. O cale de realizare a acestor idei este de a introduce informa]iile biometrice pe perioada aplic=rii pentru viz= [ i, ulterior, de stocare a acestor date \n fi[ ierul electronic al solicitantului. Folosirea sistemul API (Advance Passanger Information) asigur= faptul c= ]ara de recep]ie, care a emis viza, prime[ o list= a pasagerilor transporta]i de o anumit= te firm=. Datele biometrice, asociate cu pasagerii pot fi salvate \ntr-un fi[ ier local. Cnd pasagerul sose[ la destina]ie, te informa]iile biometrice din fi[ pot fi accesate folosind datele ier stocate pe viz=. Aceast= solu]ie este perfect= [ nu \n ultimul i, rnd pentru c= informa]iile biometrice sunt re]inute de sistem (pot fi utilizate doar atunci cnd o viz= este verificat=). Exist= \ns= [ un impediment pentru c= toate celelalte i entit=]i care verific= viza (agen]ii de turism, controlorii de bilete, personalul liniei aeriene, etc.) nu au acces la acelea[ i informa]ii. Ca urmare, o persoan= poate circula nestingherit o bun= perioad= de timp pn= s= fie detectat=. Implementarea imediat= a oric=rora din solu]iile propuse ridic= probleme considerabile. Astfel, chip-ul pa[ aportului electronic este scris doar o singur= dat= [ citit de i nenum=rate ori. Ca o consecin]=, ar fi practic imposibil de a ad=uga \n chip informa]ii legate de viz=. Folosirea unui chip autocolant ridic=, de asemenea, numeroase probleme dezlipirea [ relipirea pe un alt pa[ i aport.

ultraviolet= Fig. 3 Holograma, element de securitate Datele de identificare a titularului vizei sunt verificate \ntr-o baz= de date numit= watch list, ce con]ine numele persoanelor care nu sunt autorizate s= intre pe teritoriul unei anumite ]=ri. Aceast= baz= de date difer= ca form= [ i, bine\n]eles, con]inut de la o ]ar= la alta. |n mod normal o astfel de baz= de date con]ine informa]ii despre persoane cu trecut infrac]ional, persoane care au aderat la organiza]ii cu statut terorist, persoane care au \ncercat s= falsifice documente de c=l=torie sau persoane despre care exist= informa]ii privind implicarea \n anumite infrac]iuni. Calitatea acestor verific=ri poate fi \mbun=t=]it= prin introducerea unor informa]ii biometrice (facial/amprente), acest lucru datorit= faptului c= timpul de luare a unei decizii este diferit, \n cazul organiza]iei emitente, fa]= de personalul de la grani]=.

De asemenea, prezen]a mai multor chip-uri pe acela[ i suport poate cauza probleme de comunicare, din punct de vedere electronic. |n aceste condi]ii, solu]ia spre care ne \ndrept=m este folosirea unui card separat pentru vize. O alt= problem= major= este legat= de capacitatea de stocare a cip-ului. Datorit= capacit=]ii mici, cip-urile actuale nu pot stoca dect foarte pu]ine informa]ii, aproximativ, 15-20kb. A[ adar, exist= piedici semnificative \ntre e-passport [ i e-visa. Experien]a dobndit= cu dezvoltarea [i implementarea pa[ apoartelor electronice poate fi folosit= chiar \n condi]iile unor modific=ri \n scopul realiz=rii vizelor electronice. Cu toate acestea, exist= un num=r important de necunoscute, att \n termeni tehnologici [ de politic=, ct [ \n i i privin]a problemelor r=mase f=r= r=spuns. Cum vor putea aceste probleme s= fie rezolvate? Care vor fi inova]iile care vor face posibil acest lucru? O nou= legisla]ie? Alte dezastre vor da r=spuns? Ce se va \ntmpla \n viitor nu ne este cunoscut [ de[ \n aceast= chestiune nu exist= o i, i presiune legat= de timp, explor=rile deja au \nceput. |ncep s= se contureze principalele caracteristici ale vizei electronice. Un lucru este foarte clar: tranzi]ia de la pa[ apoartele

Viitoarele tipuri de vize

Lund \n considerare toate aceste variabile men]ionate anterior, nu exist= o procedur= standard pentru emiterea unei vize. |n schimb, fiecare procedur= subliniaz= o multitudine de condi]ii comerciale [ na]ionale. |n ciuda celor afirmate, exist= i totu[ o baz= solid= [ o metodologie func]ional= pentru i i introducerea cititoarelor documentelor de c=l=torie [ a vizelor i interna]ionale. Solu]ia const= \n introducerea unor elemente de biometrie, adi]ionale actualelor proceduri de realizare a

52

CRIMIN ALIS TIC A