P. 1
In Gradina Ghetsemani - Vasile Voiculescu (Comentariu)

In Gradina Ghetsemani - Vasile Voiculescu (Comentariu)

|Views: 1,313|Likes:
Published by Ciprian Comlosan

More info:

Published by: Ciprian Comlosan on Jun 10, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/12/2014

pdf

text

original

Tradiţionalismul (Gândirismul

)
Vasile VOICULESCU: „În Grădina Ghetsemani” Isus lupta cu soarta şi nu primea paharul... Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea întrune. Curgeau sudori de sânge pe chipu-I alb ca varul Şi-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna. O mână ne-ndurată, ţinând grozava cupă, Se cobora-mbiindu-l şi i-o ducea la gură... Şi-o sete uriaşă sta sufletul să-i rupă... Dar nu voia s-atingă infama băutură. În apa ei verzuie jucau sterlici de miere Şi sub veninul groaznic simţea că e dulceaţă... Dar fălcile-ncleştându-şi cu ultima putere Bătându-se cu moartea, uitase de viaţă! Deasupra, fără tihnă, se frământau măslinii, Păreau că vor să fugă din loc, să nu-l mai vadă... Treceau bătăi de aripi prin vraiştea grădinii Şi uliii de seară dau roate după pradă. Poezia „În Grădina Ghetsemani” a apărut în volumul „Pârgă”, publicat în anul 1921, primul în care iese la iveală individualitatea poetică şi originalitatea stilistică voiculesciană. Perioada 1921-1927 reprezintă apropierea poetului de cercul revistei „Gândirea”, afiliindu-se programul estetic al tradiţionalismului interbelic. Creaţia „În Grădina Ghetsemani” se încadrează în lirica filosofică-religioasă şi are drept temă rugăciunea lui Iisus pe Muntele Măslinilor, scenă prezentă în Evanghelii. Ilustrând o scenă biblică, poemul aparţine lirismului obiectiv, prin absenţa mărcilor eului liric, dar gradarea suferinţei este marcată prin punctele de suspensie dispuse înaintea unor afirmaţii importante şi prin propoziţia exclamativă. Iisus şi ucenicii s-au adunat joi sera la „Cina cea de Taină”. La sfârşit, au mers cu toţii „în Grădina Ghetsemani” şi Iisus le-a cerut să vegheze în timp ce El se ruga. Iuda pornise după soldaţii romani care-L vor aresta pe Iisus. Mântuitorul era căzut cu faţa la pământ rugându-se. Întorcându-se i-a găsit pe ucenici adormiţi, iar Iisus şi-a repetat încă de doua ori rugăciunea. Scena este prezentă în pictura lui El Greco, Durer, Giovani Bellini sau Andrea Mantegua. Titlul trimite la contextul biblic şi prin etimologie. Ghetsemani provine din ebraicul Gat Shemen „grădina unde se presau măslinele” şi denumeşte un loc sacru, unde îşi înalţă rugăciunea spre Tatăl, dar şi locul pământesc unde îşi petrece ultima noapte de libertate. Imaginea lui Iisus din poem preia atributele divinului şi pe cele ale umanului, Iisus constituindu-se în modelul desăvârşit pentru orice creştin. Structura. Poemul este alcătuit din patru catrene, cu măsura de 14 silabe şi rimă încrucişată, ritm iambic, putând fi identificate trei secvenţe poetice şi două planuri, unul uman, terestru, exterior şi altul divin, interior, aflate într-o permanentă contopire în poezie.

scenă prezentă în icoanele creştine. rugându-se. imaginea iconică a lui Iisus. Durerea. Epitetele „mână ne-ndurată”.. Gralul. Trei verbe redau o acţiune viitoare..referat. „stârnea”.. Destinul este redat prin epitetul „mână ne-ndurată”. „să nu-l mai vadă”. capătă proporţii cosmice prin hiperbola „Şi-amarnica-i strigare stărnea în slăvi furtuna”. Natura umană este redată prin metafora „sudori de sânge”. Suferinţa în plan fizic este redată printr-o senzaţie ce ţine instinctele priamre. puritatea. putând conţine referirea la soldaţii veniţi să-l aresteze pe Iisus. Acelaşi sens este susţinut şi de verbele la gerunziu „bătând”. conjunctivele „să fugă”. Catrenele al doilea şi al treilea conţin metafora potirului „grozava cupă”. ce poate fi a oricărei fiinţe obişnuite. Metonimia „bătăi de aripi” sporeşte ambiguitatea. dar şi în pictura Renaşterii. Accentul este pus pe zbuciumul ce aparţine omului şi este redată prin verbele cu sens profund. Prima strofă înfăţişează imaginea lui Iisus. Catrenul final conţine elementele cadrului natural personificat ce presimte jertfa lui Iisus: „se frământau măslinii. să nu-l mai vadă.”. sacrificiul lui Iisus desemnând dobândirea vieţii veşnice prin spirit./Păreau că vor să fugă din loc. dar ilustrează o forţă demiurgică ce reordonează lumea. al aspiraţiei „Şi-o sete uriaşă sta sufletul să-i rupă.. Construcţia adversativă „Dar nu voia s-atingă infama băutură” sugerează împreună cu verbul folosit la negativ. Powered by http://www. un gest de eliminare a ispitei. incertă: „vor”. Cupa poate simbloliza potirul din care a băut Iisus la „Cina cea de Taină”. la timpul imperfect: „lupta”. prin comparaţia „chipu-i alb ca varul”.. uitase de viaţă!” ilustrează sfâşierea interioară.”. „sempotrivea”. 3. exprimă o acţiune începută în trecut şi neîncheiată. iar latura divină. Epitetul „infama băutură” ilustrează păcatele omenirii asumate de Mântuitor. 2.” redă dulaitatea viaţămoarte. dar se transferă în plan spiritual. Metafora „vraiştea grădinii” sugerează sfârşitul unei lumi. Elementele tradiţionaliste: Tema: poezie religioasă (cerul spiritualităţii romăneşti este ortodoxismul) Conservarea versificaţiei clasice. „infama băutură” exprimă dramatismul situaţiei. ce poate reda batjocorirea lui Iisus silit să bea oţet. Paradoxul „Bătându-se cu moartea. Verbele la timpul imperfect. cadrul natural străbătut de premoniţii. Oximoronul „Şi sub veninul groaznic simţea că e dulceaţă. metafora paharului..Secvenţele poetice sunt: 1. redau evocare. sau aripile îngerilor.ro/ cel mai tare site cu referate . înscrisă într-un moment etern. păcat-izbăvire. „grozava cupă”. „încleştând”.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->