Sunteți pe pagina 1din 46

TEMA PROIECTULUI:

ECHIPAMENTE
PENTRU REGLAREA SI
CONTROLUL PUTERII
HIDRAULICE.
ECHIPAMENTE
PENTRU CONTROLUL
DEBITULUI SI A
PRESIUNII













Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

2

CUPRINS:
ARGUMENT __________________________________________ 3
1.CE ESTE HIDRAULICA? _______________________________ 5
2.PROPRIETATILE LICHIDELOR HIDRAULICE ______________ 6
3.LOCUL HIDRAULICII IN INDUSTRIE ____________________ 13
4.CARACTERISTICI GENERALE ALE MECANICII FLUIDELOR SI
ACTIONARILOR HIDRAULICE __________________________ 14
5.APARATURA PENTRU REGLAREA PRESIUNII ___________ 22
6.APARATURA PENTRU REGLAREA DEBITULUI __________ 26
7.LUCRARI DE INTRETINERE A INSTALATIILOR HIDRAULICE
____________________________________________________ 32
8. ASIGURAREA CALITII IN SISTEMELE HIDRAULICE ________ 34
9. PRINCIPII ERGONOMICE LA LOCUL DE MUNCA ____________ 37
10. MASURI DE PROTECTIE A MUNCII LA INSTALAIILE MECANICE
SUB PRESIUNE _______________________________________ 38
11. BIBLIOGRAFIE _____________________________________ 41
12.ANEXE ___________________________________________ 42







Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

3


ARGUMENT



Mecatronica-o stiinta integratoare
de granita

Mecatronica este stiinta de granita
care se ocupa cu studiul integrarii stiintelor
aplicative in vederea realizarii de
produse.Caracterul preponderent practic al
acestei stiinte este subliniat si de faptul ca
de abia dupa un deceniu de realizari in domeniu au aparut si primele abordari
teoretice,inclusiv adoptarea termenului de mecatronica de specialisti japonezi.
O definitie mai precisa si mai simplista a mecatronicii,si cu care sunt de accord
majoritatea specialistilor este urmatoarea:
MECANICA+ELECTRONICA+SOFTWARE=MECATRONICA
Alte stiinte care sunt utilizate in proiectarea produselor mecatronice
sunt:optica,ergonomia,tehnologia si chiar stiintele economice.











FLUXUL CARE INTEGREAZA MECATRONICA
Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

4
Mecatronica a inceput sa se dezvolte in mod dinamic in anii 1980 perioada in care
era deja proaspat definita,iar conceptul suferea permanent perfectionari.A fost o perioada
de dezvolatare in directia obtinerii elementelor integrate,menite sa asigure pe deplin
controlul utilajelor,masinilor si sistemelor complexe.
Utilajele mecatronice sunt ansambluri care integreaza componenete simple sau
complexe ce indeplinesc diferite functii,actionand in baza unor reguli impuse.Principala
lor sarcina este functionarea mecanica,deci producerea de lucru mecanic util,iar in esenta
lor este posibilitatea de a reactiona inteligent,printr-un sistem de senzori,la stimulii
exteriori care actioneaza asupra utilajului luand decizii corespunzatoare pentru fiecare
situatie.
Domenii de aplicabilitate:
- Industria constructoare de masini:in tehnica automobilului, locomotivei,
aviatiei,navelor,imdustria usoara si alimentara,actionari si automatizari,
amortizoare,suspensii;
- Transporturi:principile de functionare ale celor mai multe mijloace de transport
sunt bazate pe legile hidraulice (vapoare,submarine, avioane,vehicule pe perna
de aer);
- Metalurgie:siderurgie,industrie grea,furnale ,laminoare,echipamente hidraulice
ale forjelor si preselor.
Ca o concluzie, se poate spune ca mecatronica este o sfera interdisciplinara a
stiintei si tehnicii care se ocupa in general de problemele mecanicii, electronicii si
informaticii,totusi, in ea sunt incluse mult mai multe domenii, care formeaza baza
mecatronicii, si care acopera multe discipline cunoscute,cum ar fi:electrotehnica, tehnica
de cifrare, tehnica microprocesarii informatiei, tehnica reglarii si altele.










Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

5




1.CE ESTE HIDRAULICA?

Notiuni generale despre hidraulica:
Hidraulica este stiinta care studiaza legile de echilibru si de miscare a fluidelor
din punctul de vedere al aplicatiilor in tehnica.Denumirea de hidraulica provine din
cuvintele grecesti hidra:-apa si aulos-tub.Notiunea a fost initial pusa in legatura cu
orga de apa(instument muzical in Grecia antica)unde caracteristicile sunetelor erau
realizate de inaltimea coloanelor de apa.
Hidraulica studiaza in principal lichidele care sunt fluide practic
incompresabile,ele nu au forma proprie,ci sunt perfect plastice la efortul de
compresiune.Lichidele in cantitati mici iau forma sferica,iar in cantitati mari iau forma
recipientului,avand o suprafata libera.
Lichidul de lucru din sistemele hidraulice este supus actiunii indelungate a unor
temperaturi,viteze si presiuni ridicate,variind in limite largi.
In aceste conditii mediul hidraulic trebuie sa raspunda unor cerinte
importante,cum ar fi:
- Sa aiba bune proprietati lubrifiante;
- Sa aiba rezistenta ridicata a peliculei;
- Sa aiba rezistenta termica si chimica ridicata;
- Sa nu degaje vapori la temperaturi obisnuite;
- Sa nu fie activ chimic in raport cu elementele sistemului;
- Sa aiba o variatie minima a vascozitatii in raport cu temperature;
- Sa aiba punct ridicat de inflamibilitate;
- Sa nu absoarba si sa nu formeze spuma;
- Sa aiba un continut minim de impuritati.
Lichidele de lucru utilizate in sistemele de actionare hidraulica se pot grupa in 3
categorii:
- Apa;
- Uleiuri minerale;
Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

6
- Lichide sintetice.
Cele mai utilizate lichide sunt uleiurile minerale,care au o durata de viata ce este
determinata de calitatea lor,precum si de conditiile de lucru.In cazul unor instalatii care
functioneaza la temperaturi ridicate(metalurgie,siderurgie) mediul hidraulic utilizat este
metalul lichid care de regula este un aliaj eutectoid compus din 77% NATRIU si 23%
KALIU,punctul de topire este de -12C,iar cel de fierbere este de 850C.

2.PROPRIETATILE LICHIDELOR
HIDRAULICE
Principalele proprietati ale lichidelor hidraulice sunt:
1.Densitatea,reprezinta masa unitatii de volum:


] [
3
m
kg
V
m
= p

-densitatea
m-masa
V-volum
Densitatea variaza cu temperatura si presiunea,dar pentru variatii mici se poate
considera constata.Valoarea densitatii influenteaza atat pierderile de presiune din sistem
cat si pierderele volumice(probleme de etansare pentru vascozitate mica).
Unitatea de msur n Sistemul Internaional pentru densitate este kilogramul pe
metru cub (kg/m),alte uniti folosite sunt gramul pe centimetru cub (g/cm), kilogramul
pe litru (kg/L) etc. Densitatea se noteaz de obicei cu litera greceasc (ro) sau cu
iniiala cuvntului, litera d.
2.Greutate specifica,reprezinta greutatea unitatii de volum:

g = p

-greutatea specifica
Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

7
densitatea
g-acceleratia gravitationala
Greutatea specific a unei substane se definete ca greutatea unei uniti
de volum din acea substan. Se noteaz cu litera greac (gamma). Greutatea specific
se calculeaz deci ca raportul dintre greutatea i volumul unui corp.Unitatea de
msur n Sistemul Internaional este N/m.
3.Vscozitatea,este proprietatea fluidelor de a opune rezistenta la curgere,datorita
interactiunii intre particulele constituente.Ea este perceput ca o rezisten la curgere. n
acest sens, apa, cu viscozitate mic, este fluid, n timp ce uleiul, cu viscozitate mare,
este vscos. Toate fluidele reale sunt vscoase, cu excepia celor superfluide.Un fluid
nevscos este considerat fluid ideal.
Vscozitatea uleiului variaza cu temperatura,fapt ce influenteaza pierderile
volumice si energetice din sistem.Influenta temperaturii trebuie luata in
considerare,deoarece transportul de energie intre pompa si motor are loc cu pierderi
ireversibile,insotite de degajare de caldura care modifica temperatura uleiului.
Vscozitatea poate fi:
- dinamic: unde este coeficientul de proporionalitate din formula
tensiunii tangeniale i are ca unitate de msur s Pa :


dn
dv
n t =


- cinematic: unde este defini ca raportul dintre vscozitaea dinamic i
densitatea fluidului i are ca unitatea de msur s m /
2
:

p
n
u =

- vscozitatea convenional Engler:se poate transforma n vscozitate
cinematic i are ca unitate de msur gradul Engler, E:

. / 10
31 , 6
32 , 7
2 6
s m
E
E

|
.
|

\
|

= u

Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

8
Imprind valoarea vscozitii dinamice a unui lichid la vascozitate dinamic a
altui lichid (lichidul de referin, apa) se obine viscozitatea relativ.
Vscozitatea poate fi masurata cu diferite tipuri de vscozimetre:
- Vscozimetre rotative-acestea determin vscozitatea dinamic,ele pot
determina vscozitatea unui fluid fr a avea nevoie de un fluid de
comparaie,sunt folosite ca etaloane;
- Vscozimetre cu element vibrator-acestea determin tot vscozitatea
dinamic, dar au nevoie de o etalonare cu un fluid de comparaie;
- Vscozimetre cu capilar-acestea determin vscozitatea cinematic,
prin compararea cu un fluid etalon. Sunt foarte precise, se folosesc n
laboratoare;
- Vscozimetru Engler-acesta determin vscozitatea cinematic, prin
compararea cu un fluid etalon, la curgerea printr-un orificiu.Principiul
este asemntor vscozimetrelor cu capilar, iar valorile msurate se
exprim n grade Engler (E);
- Vscozimetre cu bil-acestea determin tot vscozitatea cinematic, ns
necesit etalonare,se folosesc n tehnic.

Vscozimetrul cu bil tip Rheotest:
a).Descriere:
Vscozimetrul cu bil tip Rheotest (fig. 1) este format dintr-un tub de sticl,
calibrat, vertical, pe care s-au trasat trei repere.Tubul de sticl este prevzut cu
dispozitive de nchidere,are lungimea de 20 cm i este montat ntr-o baie de sticl, care
la rndul ei este fixat pe un stativ de metal. La cele dou extremiti, tubul este prevzut
cu dopuri i capace, pe tub sunt trasate trei repere la distan de circa. 5 cm ntre ele.
Aparatul este prevzut cu o trus de bile. De obicei patru bile metalice i doua de
sticl,corespunztoare unui anumit domeniu de vascozitate i notate de la 1 la 6 (tabelul
nr. 1).
Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

9
Tabelul 1.1
Tabelul 1.2


Fig. 1. Vscozimetrul Rheotec KF 10
Prile componente:
1. Stand;
2. Vscozimetru;
3. Bul de nivelare;
4. urub de reglare;
5. Roat de reglare unghiular;
6. Tubul de cdere (bil);
7. Suport superior;
Bil
Diametru
[mm]
Greutate
[g]
Densitate
[g/cm
3
]
Constanta bilei
K
[mPacm
3
/g]
1 15,590 4,597 2,3172 0,10075
2 15,591 4,424 2,2297 0,10110
3 15,553 16,061 8,1532 0,1321
4 14,996 14,392 8,1509 1,204
5 13,995 11,009 7,6703 6,694
6 10,995 5,430 7,8017 34,89
Unghiul de
nclinare (grade)
DIN 70 60 50
Multiplicator F 1 0,952 0,879 0,778
Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

10
8. Suport inferior;
9. Baie de termoreglare;
10. Duz de admisie;
11. Suport termometru;
12. Capac;
13. Garnitura de etanare;
14. Rulment;
15. Piuli.

b). Modul de lucru:
nainte de a face determinarea se cur cu atenie tubul de cdere, dopurile
acestuia i bilele. Se umple tubul cu produsul de analizat, lasand un gol de circa 2 cm
pn la marginea superioar. Eventualele bule de aer se ndeprteaz cu o baghet de
sticl. Tubul este nconjurat de o baie circulara.
1. Se ajustez urubul (4) pn la nivelarea bulei (3) ;
2. Se alimenteaz baia (9)de termoreglare prin diuza de admisie (10) cu ap la o
anumit temperatur ;
3. Se detemin densitatea lichidului de studiat cu ajutorul unui
densimetru(aerometru) i se trece n tabel (
2
p ) ;
4. Se preleveaz o mostr de lichid analizat i se introduce n cilindrul de
cdere(6) asigurndu-se etaneitatea capacului inferior ;
5. Se seteaz poziia roii ungiulare de reglare pe una din poziii ;
6. Se citete temperatura lichidului ambiental cu ajutorul termometrului i se
noteaz valoarea (T) n tabel ;
7. Se aeaz vscozimentrul n poziie normal de lucru ;
8. Se introduce bila n cilindrul de cdere 6 ;
9. Se elibereaz bila n lichid;
10. Cnd bila ajunge n dreptul primului marcaj indicator se pornete
cronometrul ;
11. Se msoar timpul n care bila parcurge distan dintre dou marcaje i se
noteaz (t) n tabel ;
12. Se calculeaz cu ajutorul formulei (1) vscozitatea dinamic () i se trece
n tabel ;
13. Se efectueaz trei msurtori consecutive la aceeai temperatur i se
calculeaz valoarea medie a vscozittii dinamice (n ).
Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

11
Vscozitatea se calculeaz prin ecuaia:

( ) F K t =
2 1
p p n

Unde:
= vscozitatea dinamic [mPas] ;
t = timpul de coborre de la suprafa la baza [s] ;
1
p = densitatea bilei [g/cm
3
];
2
p = densitatea fluidului [g/cm
3
];
K = constanta bilei [mPacm
3
/g] ;
F = unghiul de nclinare.

c). Prelucrarea i interpretarea rezultatelor:
Se nregistreaz valorile obinute n urma determinrilor n tabelul 3.

Tabelul1.3
Lichid1
Densitatea
1
p
Densitata
2
p
Temp
T
Timpul
t
Vscozitatea

Vscozitatea
medie n



Lichid2
Densitatea
1
p
Densitatea
2
p
Temp
T
Timpul
t
Vscozitatea

Vscozitatea
medie n



Lichid3
Densitataea
1
p
Densitatea
2
p
Temp
T
Timpul
t
Vscozitatea

Vscozitatea
medie n



Lichid4
Densitataea
1
p
Densitatea
2
p
Temp
T
Timpul
t
Vscozitatea

Vscozitatea
medie n
Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

12




4.Compresibilitatea,indicavariatia relativa a volumului unitar de lichid supus unei
variatii unitare de presiune.Este exprimata printr-un coeficient de compresiune relativa
sau prin modulul de elasticitate volumica E
v
.
] [ ], [ ] [
2
m
N
v
N
m
E = = |

|
1
=
v
E

Ca valori mediiale modulului de elasticitate la temperatura de 20C si presiune
atmosferica se pot considera valorile:
- E
v
=(1,31,7) * 10
4
daN/cm
2
pentru uleiurile minerale
- E
v
=(0,81)* 10 daN/cm
2
pentru lichide sintetice
- E
v
=2,1 * 10
4
daN/cm
2
pentru apa
- E
v
=4 * 10
4
daN/cm
2
pentru glicerina
5.Punctul de aprindere, este temperatura la care vaporii de ulei se aprind.In
sistemele de actionare hidraulica acest punct de inflamabilitate nu are importanta prea
mare deoarece temperatura agentului motor in aceste sisteme este mult mai mica decat
temperatura de inflamabilitate a uleiului,in schimb la presele hidraulice pentru presare la
cald actionate cu ulei mineral este foarte importanta.
6.Puritatea agentului de lucru
Impurificarea uleiului cu substante care provin din afara(substante mecanice
ca:praf,nisip,particule de metal etc) are urmari grave putand duce la deteriorarea
elementelor hidraulice in miscare.Impuritatile se determina prin gravimetrie.
Uleiul se poate impurifica si cu produsi lichizi si in special cu apa.Prezenta ape
poate fi constanta si vizual,in unele cazuri,dupa culoarea tulbure pe care o da uleiurilor.






Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

13







3.LOCUL HIDRAULICII IN INDUSTRIE

Hidraulica are un vast domeniu de aplicabilitate,apa fiind un element
indispensabil vietii,primele asezari omenesti au fost conditionate de prezenta ei.
In timp au aparut primele lucrari hidrotehnice:diguri,stavilare,apeducte, sisteme
de irigatii.Mai tarziu rezervele mari de apa stranse in lacurile de acumu- lare sau canale
ai putut fi utilizate dupa dorinta pentru irigatii,navigatie,pentru scopuri industriale sau
energetice.
Domeniul de aplicabilitate al hidraulicii s-a extins considerabil,la ora actuala
neexistand nici o ramura a tehnicii unde sa nu isi gaseasca aplicabilitatea.
Exemple:
- Industria constructoare de masini:in tehnica automobilului,
locomotivei,aviatiei,navelor,imdustria usoara si alimentara,actionari si
automatizari,amortizoare,suspensii hidraulice,etc;
- Transporturi:principile de functionare ale celor mai multe mijloace de
transport sunt bazate pe legile hidraulice (vapoare,submarine,
avioane,vehicule pe perna de aer),de asemenea transportul fluidelor in
conducte si canale,transportul hydraulic si pneumatic al diferitelor
materiale in suspensie(pulberi,paste,grane);
- Metalurgie:siderurgie,in industria grea,de o importanta deosebita este
problema apei de racire la furnale ,laminoare,dispozitive hidraulice de
turnare a materialelor si maselor elastice,echipamente
hidraulice ale forjelor si preselor etc;
- Masini hidraulice:reprezinta de asemenea un domeniu vast de
aplicabilitate(turbine hidraulice sau eoliene,turbine de foraj,pompe de
diferite tipuri etc.).
Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

14








4.CARACTERISTICI GENERALE ALE
MECANICII FLUIDELOR SI ACTIONARILOR
HIDRAULICE

1.Aspecte generale:
Energia mecanica produsa de masinile de forta este transmisa direct la parametrii
de baza(turatie si moment) nemodificati pentru antrenarea masinilor de lucru de uz
general.Pentru antrenarea,insa,a mecanismelor tehnologice ale masinilor de uz
specific,este necesara o veriga intermediara(transmisia)al carui rol este sa modifice
parametri de iesire ai masinii forta(avand in general,valori relativ rigide),pentru a adapta
valorile de intrare variabile,necesare mecanismelor tehnologice in cauza.
In continuare vom caracteriza transmisia de tip hidrostatic,care cuprinde in mod
invariabil,doua componente fundamentale(fig.2.1):pompa volumica 1,care transforma
energia mecanica preluata de masina de forta 2 in energie hidraulica care preponderenta
este energia potentiala(de presiune) si motorul hidrostatic 3,care reconverteste energia
hidostatica in energie mecanica,dar la parametri de baza modificati in raport cu
intrarea,energia pe care o preda mecanismului de lucru.








Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

15




Fig.2.1 Componentele transmisiei de tip hidrostatic
Transmisiile de tip hidrostatic pot fi de tip:actionare,comanda sau reglare
automata.
Transmisiile de tip actionare se caracterizeaza prin:
- Energii transferate mari(energii de lucru);
- Lant deschis de comanda,in sensul ca sistemul de actionare este sensibil
numai la comenzile de intrare x
i
(programatoare),ramanad indiferent la
efectele actiunii sale (marimea de reactie x
r
=0 si in cosencinta
comparatorul 5 nu exista,iar marimea de intrare in blocul de distributie 6
este e=x
i
).
Transmisiile de tip comanda se caracterizeaza prin:
- Energii transferate relativ mici(pentru semnale de comanda);
- Lant deschis de comanda;
- Element de executie 3 construit din camera de comanda a unui organ de
distributie(si nu dintr-un motor hidrostatic,ca in cazul actionarii).
Transmisiile de tip reglare automata se caracterizeaza prin:
- Energii transferate relativ mari(energii de lucru);
- Lant inchis de comanda, in sensul ca sistemul de actioanare este,de data
acesata,sensibil nu numaila comenzile de intrare x
i
(programatoare), ci si la
efectele actiunii sale,adica la evolutia marimii de iesire x
e
, convertita de
traductorul 7 intr-o marime de reacti
0 =
/
r
e
(in cosencinta datorita
actiunii comparatorului 5,marimea de intrare in blocul de distributie 6 este
e=x
i
-x
e
).
2.Legea fundamentala a masinilor hidraulice:
Aceasta lege rezulta din aplicarea legii generale de transformare-conservare a
energiei la procesul actiunii reciproce dintre mediul fluid si masina.Daca se iau in
considerare(fig.2.2) punctele caracteristice de pe fluxul mediului fluid:1,la intrarea in
masina si 2,la iesirea din aceasta,legea de de conservare a energiei poate fi exprimata
astfel:
Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

16
E E l E
f f
A + + =
2 1

In care:
E
f1
,E
f2
-reprezinta energia continuta in unitatea de masa a mediului fluid,in punctul
1,respectiv 2;


- l -lucru mecanic elementar ce se introduce din afara intr-o unitate de masa a mediului
fluid,cu ajutorul masinii hidraulice de tip pompa
+l - lucru mecanic elementar ce se obtine spre afara dintr-o unitate de masa a mediului
lichid,cu ajutorul masinii hidraulice de tip motor;
E A -pierderea de energie a unitatii de masa a mediului fluid pe traseul 1-2.


Fig.2.2
3.Legea fundamentala a transmisiilor hidrostatice:
Aceasta lege exprima raporturile de transmitere-transformare a parametrilor
fundamentali(turatie,moment) de la masina de forta(n
i
,M
i
)la masina de lucru(n
e
,M
e
),de
catre masinile hidraulice ale transmisiei(fig.2.3) si se deduce din:
-Conservarea debitului pe traseul pompa1-motor hidraulic 2:
Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

17

vol V
V
i e e e
n n V n V n Q
vol
n
n
2
1 1
1 1
= = =

-Conservarea puterii pe traseul masina de forta-masina de lucru:
tot i V
V
tot i n
n
e e e i i
M M M M n k M n k N
e
i
tot
n n
n
= = = =
1
2 1
Din relatiile de mai sus rezulta ca-la parametri constanti ai masinii de
forta(n
i
,M
i
)-se pot realiza,la nivelul masinii de lucru,parametrii(n
e
,M
e
)variabili,in
masura in care exista posibilitatea de a regla capacitatea masinii primare(V
1
)sau a
masinii secundare(V
2
)sau ambele capacitati.

Fig.2.3
4.Sisteme de actionare hidrostatica:aparate hidraulice si elemente
componente
Principalele componente ale sistemelor de actionare hidrostatice sunt:
- Pompele volumice(P
H
) sunt ansamble care imprim mediului hidraulic de
lucru energie hidrostatic caracterizat prin presiune (p
P
) i debit (Q
P
). Ele
recepioneaz energia mecanic produs de o main de for i caracterizat de
momentul M
i
i turaia n
i
i o transform n energie hidrostatic. Aproape toate
pompele sunt acionate n micare de rotaie.
- Motoarele hidrostatice (M
H
) sunt ansamble care primesc energia hidrostatic
produs de pomp (presiune X debit) i o transform n energie mecanic de
rotaie (moment X turaie) la motoarele rotative sau de translaie (for X vitez)
la motoarele hidraulice liniare (cilindri de for), pentru antrenarea elementului
de executie(EE). Uneori aceleai ansamble pot fi att pompe ct i motoare,
Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

18
depinznd de modul n care sunt montate. Unele pot funciona ntr-un singur
sens (nereversibile), altele n ambele sensuri (reversibile).
Din punct de vedere a variabilitii debitului vehiculat se disting pompe i motoare
cu debit constant i cu debit variabil.
Simbolizarea pompelor i motoarelor rotative hidrostatice este n tabelul 2.1.
Motoarele hidraulice rectilinii (cilindri hidraulici) sunt din punct de vedere
constructiv de tip cilindru - piston, motiv pentru care se mai numesc i cilindri de for.

Pompe i motoare rotative Pompe Motoare Pompe i motoare
Cu debit constant, nereversibile


Cu debit constant, reversibile



Cu debit variabil, nereversibile


Cu debit variabil, reversibile

Tabel 2.1
Din punctul de vedere al modului n care se realizeaz acionarea, respectiv al
modului n care agentul motor acioneaz pe feele pistonului, cilindri de for pot fi: cu
simplu sau cu dublu efect.
Din punct de vedere al raportului dintre diametrul tijei i a pistonului, pot fi:
- cu diametrul pistonului mai mare dect diametrul tijei;
- cu diametrul pistonului egal cu cel al tijei, adic cu pistoane plunjer.
Simbolizarea cilindrilor hidraulici este indicat n tabelul 2.2.

Cilindri hidraulici Simbolizare n schem
Cu simpl aciune, cu piston i tij unilateral

Cu simpl aciune, cu piston plonjor

Cu dubl aciune i tij unilateral

Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

19
Cu dubl aciune i tij bilateral

Tabel 2.2
- Elementele de distribuie au rolul de a dirija agentul motor spre diferitele
conducte ale schemei hidraulice. Echipamentul de distribuie al acionrii
hidrostatice este constituit din: robinete distribuitoare, distribuitoare cu bil,
distribuitoare cu sertar (sertrae distribuitoare) i supape de sens unic (supape de
blocare).
Sertraele distribuitoare sunt cele mai rspndite elemente de distribuie din
sistemele de acionare hidrostatic i se ntlnesc ntr-o gam variat de soluii
constructive de aceea, simbolizarea lor va cuprinde pe lng simbolul propriu-zis i un
cod numeric exprimat printr-o fracie ordinar unde la numrtor se va nscrie numrul
cilor hidraulice racordate la distribuitor iar la numitor, numrul fazelor de lucru pe care
le poate realiza distribuitorul, astfel c 4/3 nseamn c distribuitorul are 4 ci de
racordare i 3 faze de lucru.
n tabelul 2.3 este indicat simbolizarea distribuitoarelor.
Tabel 2.3
Sertrae distribuitoare Simbolizare n schem
Cu trei ci i dou poziii de lucru

Cu patru ci i dou poziii de lucru

Cu patru ci i trei poziii de lucru, cu centrul nchis

Cu patru ci i trei poziii de lucru, cu centrul la
pomp

Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

20
Cu patru ci i trei poziii de lucru, cu centrul la tanc

Cu patru ci i trei poziii de lucru, cu centrul n
tandem


Simbolizarea comenzii pentru comutarea distribuitoarelor n alt faz de lucru, se
face printr-un dreptunghi alipit simbolului de baz (tabelul 2.4.), n dreapta sau n stnga
lui.













Tabel 2.4

- Echipamentul auxiliar al schemelor hidraulice se compune din: conducte,
filtre, acumulatoar, rezervor (tanc), schimbtor de cldur.
1. Conductele asigur circulaia agentului motor ctre diferitele elemente ale
schemei. Simbolizarea lor este redat n tabelul 2.5.

Conducte Simbolizarea
Conduct de lucru
Conduct de pilotare
Intersecie de conducte cu racordare ntre ele

Felul comenzii Simbolul
Manual

cu arc

Hidraulic

Pneumatic

Electromagnetic

Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

21
Intersecie de conducte fr racordare

Tabel 2.5
2. Filtrele sunt elemente destinate purificrii agentului motor. Ele au rolul s
rein att particulele mecanice ct i produsele de oxidare din agent. ntr-o
schem hidraulic trebuie s existe minim trei filtre i anume: filtrul de
umplere i aerisire, filtrul pe conducta de aspiraie a pompei i un alt filtru
montat n schema hidraulic.
3. Acumulatoarele sunt elemente care nmagazineaz o parte a energiei
hidrostatice furnizat de pompe, constituind pentru schema hidraulic o
rezerv de energie hidrostatic. Acestea se monteaz pe o derivaie a
conductei de refulare a pompei. Scopul acumulatoarelor hidraulice este de
a prelua volume de lichid sub presiune i de a le restitui ori de cte ori este
necesar.
4. Rezervorul (tancul) are rolul de a furniza agentul motor schemei
hidrostatice precum i de a limita temperaturile de funcionare ale acesteia.
Simbolizarea acestor elemente este redat n tabelul 2.6.

Filtru Acumulator Rezervor (tanc)


Tabel 2.6
5. Aparatele de msur i control au rolul de a msura i indica parametrii
de lucru ai agentului motor: presiunea se msoar cu manometrul, debitul cu
debitmetrul iar temperatura cu termometrul. Simbolizarea acestor aparate este
indicat n tabelul 2.7.

Manometru Debitmetru Termometru

Tabel 2.7





Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

22







5.APARATURA PENTRU REGLAREA
PRESIUNII
In cadrul sistemelor de acionare hidrostatic, aparatele pentru controlul
presiunii, cunoscute sub denumirea de supape de presiune ocup unul din primele locuri
n ordinea importanei. Acest lucru este datorat faptului c presiunea este unul din cei
doi parametri prin care se exprim cantitativ puterea transmis de ctre acionarea
hidraulic respectiv.
Supapele ce deservesc sistemele de acionare hidrostatice se pot mpri, dup
rolul lor n sistem, n dou mari categorii: supape de presiune i supape de blocare
(supape de sens unic).
Supapele de presiune sunt destinate asigurrii presiunii dorite pe anumite circuite
hidraulice. Din punct de vedere funcional, se mpart n:
- Supape de reglare a presiunii;
- Supape de cuplare - decuplare;
- Supape de reducere a presiunii.
Supapele de reglare a presiunii asigur protecia instalaiei fa de
suprapresiuni,ele se ntlnesc n dou variante:
- Supape de deversare-care funcioneaz normal deschise, ele deversnd la
tanc diferena dintre debitul constant al pompei i debitul variabil necesar
motorului hidraulic. Supapa de deversare se monteaz n paralel cu
pompa de debit constant (fig 3.1).

Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

23

Fig.3.1 Montarea in schema Fig.3.2 Montarea in schema
a supapei de deversare a supapei de siguranta

- Supape de siguran-funcioneaz n general normal nchise i se
monteaz n paralel cu o pomp cu debit variabil (fig.3.2). In acest caz,
pompa va administra un debit corespunztor necesitilor motorului
hidraulic, dar cnd motorul ajunge la capt de curs sau intr n
suprasarcin, depindu-se n sistem presiunea nominal, supapa de
siguran SS se deschide i deverseaz la tanc tot debitul pompei.
Din punctul de vedere al comenzii, supapele de presiune se clasific n:
- Supape cu comand direct;
- Supape cu comand pilotat.
Din punct de vedere constructiv, supapele de presiune se realizeaz n
urmtoarele variante:
- supape cu bil;
- supape cu taler;
- supape cu plunjer
Supapele de cuplare decuplare sunt subordonate unui circuit hidraulic n care,
atunci cnd se atinge presiunea impus, se comand alimentarea unui alt circuit
hidraulic.
Supapele de reducere a presiunii au drept scop reducerea presiunii la o valoare
mai mic dect cea din sistem i meninerea ei constant indiferent de fluctuaia
presiunii principale.
Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

24
Constructiv, n componena supapelor de presiune(fig.3.3) exist trei elemente
importante:corpul supapei(1),elementul de nchidere(2) care poate fi de tip bil, taler sau
plunjer i elementul elastic (3) prevzut sau nu cu mecanism de reglare a forei (4).


Fig.3.3 Supape de presiune
a).normal nchis
b).normal deschis






La supapele normal
nchise (fig.3.3.a), elementul de nchidere obtureaz complet trecerea de la un orificiu la
altul, fiind apsat pe scaunul din corp de ctre un element elastic.
La supapele normal deschise (fig.3.3.b), exist constructiv fanta h
0
care permite
scurgerea unui anumit debit de ulei de la un orificiu al supapei la cellalt. Aceast fant
se poate modifica la valoarea h, n funcie de nivelul presiunii controlat de supap.
Diversitatea soluiilor constructive ale supapelor deriv din preocuparea
productorilor de a realiza cele mai avantajoase variante privind asigurarea funciilor, a
siguranei n exploatare, a manevrabilitii comode i a mbuntirii tehnicilor de
racordare.
In figura 3.4, este reprezentat o supap de presiune normal nchis, cu pilot de
comand. Canalul C
x
al acestei supape poate fi obturat, caz n care pilotarea se realizeaz
prin comand intern sau poate fi conectat la un circuit de comand extern, caz n care
diuza(5) se nlocuiete cu un dop filetat.In cazul pilotrii prin comand intern, la un
anumit nivel al presiunii se deschide supapa conic a pilotului(9),scade presiunea
deasupra plunjerului(3) i schimbndu-se echilibrul forelor pe cele dou fee ale sale el
este mpins n sus, realizndu-se legtura direc P-T.
Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

25

Fig. 3.4. Supap de presiune normal nchis, pilotat
1-corp; 2-buc; 3-plunjer; 4-arc; 5-diuz; 6-corp pilot; 7-dop filetat; 8-scaun
supap pilot; 9-supap pilot; 10-arc;11-ghidaj arc; 12-bil; 13-urub de reglare

Soluiile de instalare n schem a supapelor de presiune sunt prezentate n fig. 3.5.
Supapele normal nchise pot controla presiunea unui singur circuit (fig.3.5.a), sau
a mai multor circuite nseriate (fig.3.5.b i c).In schema din fig.3.5.d, supapa normal
nchis (3) cu drenaj intern, nu servete la reglarea presiunii din cilindrul (1) ce se afl n
amonte de ea, ci la asigurarea unei anumite succesiuni de deplasare, dup cum urmeaz:
cilindrul (1) va intra n lucru numai dup epuizarea cursei cilindrului (2), atunci cnd
presiunea p depete valoarea de reglaj a supapei (3).
Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

26

Fig.3.5. Soluii de instalare n schem a supapelor









6.APARATURA PENTRU REGLAREA
DEBITULUI



Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

27
Echipamentul de reglare a debitului este destinat reglrii vitezei sau turaiei
motoarelor hidraulice, reglare realizat prin modificarea debitului administrat acestora.
In schemele hidraulice, reglarea debitului se poate face n dou moduri: volumic
(prin pompe cu debit variabil) i rezistiv.Dei are un randament energetic mai sczut,
reglarea rezistiv este de preferat n instalaiile de puteri mici i mijlocii, datorit
simplitii constructive, a sensibilitii sporite n ce privete reglarea vitezei de deplasare
a organului de lucru, manevrabilitii uoare a aparaturii i uurinei efecturii
controlului.
Reglarea rezistiv a debitului const n montarea n circuitul de alimentare al
hidromotorului a unei rezistene hidraulice reglabile, cunoscut sub denumirea de drosel.
De obicei, la aceast reglare pompa instalaiei este cu debit constant.Ea este nsoit de o
supap de deversare normal deschis, care deverseaz la timp diferena dintre debitul
pompei i debitul furnizat motorului, reglat prin drosel.In cazul droselelor, modificarea
debitului se face prin mrirea sau micorarea unei fante de o anumit form.
Teoretic, debitul ce trece printr-un drosel si variaz liniar cu suprafaa fantei de
trecerePractic ns, el se corecteaz cu o valoare datorat frecrii vscoase a agentului
motor n timpul curgerii.
Exist mai multe criterii de clasificare a droselelor, cel de baz fiind forma fantei
de reglare (tronconic, circular, inelar, dreptunghiular, elicoidal).
Dup modul de montare n instalaie, ele pot fi:
1. Drosele de traseu (fig.4.1)care se monteaz direct pe conductele schemei
hidraulice i pot fi cu sau fr supap de sens.Modificarea fantei de trecere a
agentului(b), se realizeaz prin nurubarea manonului(2) pe corpul droselului
(1).In interiorul corpului este prevzut supapa(3), presat pe scaunul ei de ctre
resortul (5).



Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

28

Fig. 4.1.Drosel de traseu
1-corp; 2- element de reglare; 3- taler; 4- inel O; 5- arc; 6- limitator de curs.

2. Drosele de panou (fig.4.2) se monteaz pe panoul de comand al instalaiei
hidraulice i sunt nsoite de obicei de supape de sens unic. Spre deosebire de
droselele de traseu,droselele de panou asigur o reglare mai sensibil a debitului
de trecere pe conducta pe care acestea sunt montate.Droselul de panou din fig.
4.2 realizeaz modificarea suprafeei de trecere a fantei de droselare prin
deplasarea axial a plunjerului(4),care constituie elementul de reglare, fa de
corpul(3).Droselul este prevzut cu o supap de sens unic(5),care permite
circulaia liber a agentului hidraulic n sens contrar celui controlat de drosel.




Fig. 4.2. Drosel de panou
1- tambur gradat;
2- organ de indexare cu bil i arc;
3- corp;
4- element de reglare;
5- supapa de sens;
6- element pentru numrarea rotaiilor


Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

29
Droselele prezentate au dezavantajul c nu menin constant viteza sau turaia
organului de lucru antrenat.Ele se folosesc doar cnd rezistena opus organului de lucru
este constant sau dac modificarea vitezei sau turaiei cu sarcina variabil nu are o
importan deosebit.Imbuntirea stabilitii vitezei motoarelor hidraulice alimentate
cu pompe cu debit constant se realizeaz cu ajutorul regulatoarelor de debit (de vitez).
Construcia regulatoarelor se realizeaz dac la un drosel simplu se ataeaz o
supap compensatoare (figura 4.3.)















Fig. 4.3. Regulator de debit cu dou ci
1-tambur gradat; 2- capac; 3- corp; 4- element de reglare a debitului;
5- capac; 6- supap compensatoare; 7- limitator de curs.
Regulatoarele de debit se ntlnesc n dou variante:
- cu dou ci (RD2),la care cele dou ci sunt pompa i motorul iar supapa
compensatoare este normal deschis;
- cu trei ci (RD3),la care cele trei ci sunt P, MH i tancul iar supapa
compensatoare este normal nchis.
La regulatorul de debit cu dou ci, fanta f a supapei compensatoare joac rolul de
drosel autoreglabil, deschiderea ei fiind determinat de cderea de presiune pe drosel
care trebuie s rmn constant. Dac rezistena opus la deplasarea organului de lucru
crete,viteza lui va avea tendina s scad, astfel crete presiunea n MH. Aceast
Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

30
presiune crescut, va aciona asupra plunjerului supapei(6), mrind fanta f, astfel c un
debit mai mare refulat de pompa P va trece prin fant spre drosel la motorul hidraulic
MH. Tendina de scdere a vitezei este anulat de debitul sporit de ulei ce intr n MH i
viteza se va menine astfel constant.
Schemele de instalare a droselelor pentru reglarea vitezei sau turaiei motoarelor
hidraulice sunt prevzute n figura 4.4.

Fig. 4.4. Instalarea droselelor n schemele de acionare a motoarelor hidraulice
a).Drosel pe conducta de admisie n motor - soluie simpl, permite motorului s lucreze
la presiunea efectiv dictat de sarcin.Nu este asigurat ns concordana debitului util
(Q-q) cu sarcina S, pierznd total controlul vitezei n cazul apariiei unei sarcini de sens
contrar;
b).Drosel pe conducta de evacuare din motor - se pstreaz controlul vitezei la apariia
sarcinii negative,dar solicit permanent sistemul la presiunea maxim a supapei de
siguran. Este ns de preferat primei soluii;


Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

31
c).Drosel montat n derivaie - soluie eficient energetic, deoarece descrcarea debitului
excedentar nu se face prin supapa de siguran la presiunea maxim de reglaj a acesteia,
ci prin droselul nsui, la presiunea efectiv dat de sarcina S.Variaia debitului util cu
sarcina este ns i mai pronunat ca n cazurile precedente;
d).Regulator cu trei ci pe conducta de admisie n motor - soluie cu randament energetic
bun(descrcarea excedentului de debit fcndu-se prin supapa stabilizatoare la presiunea
dat de sarcin).
e).Regulator de debit cu dou ci montat pe conducta de evacuare din motor - dei cu
randament energetic mai slab dect n cazul precedent(sistem mai solicitat, debitul q
trecnd prin supapa de siguran),este recomandat la sarcini pozitive ct i la sarcini
negative;
f).Regulator mixt - mbin calitile regulatoarelor prezentate n figurile 4.4.d i 4.4.e,
punnd ns probleme dificile de natur constructive.

Echipamentul de reglare a debitului Simbolizare n schem
Rezisten hidraulic fix

Rezisten reglabil (drosel) de traseu

Drosel de panou n paralel cu o supap de sens unic

Tabel 3














Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

32
7.LUCRARI DE INTRETINERE A
INSTALATIILOR HIDRAULICE

Metode de organizare si executie a repararii in sitemul preventiv-planificat:
Sistemul de intretinere si reparare preventiv-planificat se poate efectua cu ajutorul
a doua metode:
A.Metoda standard-consta in faptul ca fiecare utilaj sau instalatie intra in
reparatie la intervale de timp dinainte stabilite fiecare din acestea in parte.Felul,volumul
si continutul reparatiilor care vor fi efectuate au un caracter standard,potivrit unei
documentatii tehnice,indiferent de starea de funcionare a utilajului in momentul intrarii
in reparatie
B.Metoda dupa revizie-consta infaptul ca volumul si continutul reparatiilor se
determina in urma unei revizii tehnice.Pentru stabilirea felului reparatilor ce vor fi
executate se intocmeste mai intai ciclul de reparatii al fiecarei categorii de utilaje.
1.Intretinerea si supravegherea zilnica-se executa de catre persoanele care
lucreaza pe utilaje din sectiiile de productie sau de catre persoane specializate in
executarea acestor operatii.In cadrul activitatii de intretinere si supraveghere zilnica se
urmareste inlaturarea micilor defectiuni ale utilajului,fara a se face inlocuiri de piese.In
afara de interventiilor tehnice cuprinse in sistemul preventiv-planificat,in cadrul
intreprinderilor se mai exexuta si alte tipuri de interventii tehnice cum sunt:
Reparatiile accidentale(Ra) sunt interventiile care se efectueaza la intervale de timp
nedeterminate,fiind impuse de scoaterile neprevazute din functiune a acestora datorita
unor caderi accidentale..Cauzele accidentale pot fi:
- oboseala materialelor care provoaca schimbarea structurii materialelor si a
caracteristicilor mecanice(rezistenta,elasticitate)
- intretinerea necorespunzatoare
- reparatii necorespunzatoare
- reparatii neexecutate la timp si reparatiile executate necorespunzator
- exploatare neglijenta
Reparatiile de renovare-se efectueaza la utilajele care au trecut prin mai multe reparatii
capitale si au grad ridicat de uzura fizica.Cu ocazia acestor reparatii se recomanda si
efectuarea unor lucrari de modernizare a utilajului
Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

33
Reparatiile de avarii-se executa de fiecare data cand utilajele se defecteaza ca urmare a
proastei utilizari sau intretineri din cauza unor calamitati
naturale:cutremure,incendii,inundatii.
2.Revizia tehnica-cuprinde operatiile ce se executa inaintea unei reparatii curente sau
capitale,in scopul determinarii starii tehnice a masinii,utilajului sau instalatiei si a
principalelor operatii ce urmeaza a se efectua cu ocazia primei reparatii
planificate,pentru a se asigura in continuare fuctionarea normala a acestuia.Pe langa
determinarile starii tehnice,in cadrul reviziei tehnice,se pot executa si unele operatii de
reglare si consolidare a unor piese.
3.Intretinerea planificata.Reparatiile curente si reparatia capitala
Reparatia curenta(Rc)-reprezinta ansamblul de masuri luate pentru inlocuirea unor
piese componente sau subansambluri uzate ale masinilor,utilajelor sau a instalatiilor in
vederea mentinerii caracteristiciilor ale acestora.
Reparatia curenta cuprinde lucrarile ce se executa periodic,in mod planificat,in scopul
inlaturarii uzurii materiale sau a unor deteriorari locale prin repararea,reconditionarea
sau inlocuirea unor piese componente sau chiar inlocuirea partiala a unor subansambluri
uzate.In fuctie de marimea intervalului de timp de functionare intre reparatii,importanta
lucrarilor ce se executa si volumul pieselor si subansamblurilor reparate,reconditionate
sau inlocuite,reparatiile curente se impart in:
- re paratii curente de gradul I (R
c1
)
- reparatii curente de gradul II(R
c2
).
Reparatie capitala(Rk)-reprezinta gama de lucrari ce se exuta in mod planificat dupa
expirarea ciclului de functionare prevazut in normativ in scopul mentinerii parametrilor
nominali si preintamlatorii iesirii masinii sau utilajului din functiune inainte de termen.










Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

34
8. ASIGURAREA CALITII IN SISTEMELE
HIDRAULICE

Asigurarea calitatii rerezinta ansamblul activitatilor preventive prin care se
urmareste in mod sistematic sa se asigure corectitudinea si eficacitatea planificarii,
organizarii, coordonarii, antrenarii si tinerii sub control in scopul de a garanta obtinerea
rezultatelor la nivelul calitativ dorit.
SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITATII-sistem de management prin
care se orienteaza si se controleaza o organizatie in ceea ce priveste calitatea.
Calitatea totala satisfacerea continua a cerintelor clientilor in conditiile unor
costuri minime.
Asigurarea calitatii reprezinta realizarea unor obiective externe si interne, astfel:
- Obiectivele interne, reprezinta activitatile desfasurate in scopul de a da incredere
clientilor ca sistemul calitatii furnizorului permite obtinerea calitatii cerute.
- Obiectivele externe reprezinta activitatile desfasurate pentru a da incredere
conducerii firmei ca va fi obtinuta calitatea ceruta.
Controlul calitatii este determinat de:
- Supravegherea calitatii reprezinta monitorizarea si verificarea continua a starii
unei entitati, in scopul asigurarii ca cerintele specificate sunt satisfacute.
- Evaluarea calitatii reprezinta examinarea sistematica, efectuata pentru a
determina in ce masura o entitate este capabila sa satisfaca cerintele specificate.
- Inspectia calitatii reprezinta activitatile prin care se masoara, examineaza,
incearca una sau mai multe caracteristici ale unei entitati si se compara rezultatul
cu cerintele specificate,in scopul determinarii conformitatii acestor caracteristici.
- Verificarea calitatii reprezinta confirmarea conformitatii cu cerintele
specificate, prin examinarea si aducerea de probe tangibile.
AUDITUL CALITATIIreprezinta un process sistematic, independent si
documentat de evaluare obiectiva a dovezilor de audit pentru a determina in ce masura
sunt indeplinite criteriile de audit prestabilite.
In managementul calitatii, termenul de audit in sensul de examinare a calitatii
produselor,serviciilor,proceselor unei firme sau a sistemului de management al calitatii.
Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

35
Auditurile calitatii reprezinta examinari sistematice ale activitatilor si
rezultatelor acestora, referitoare la calitate, fiind planificate si programate in functie de
natura si importanta activitatilor.
Auditurile calitatii sunt examinari independente, in sensul ca trebuie conduse de
personae care nu au responsabilitati directe in domeniile auditate.
Auditurile calitatii se realizeaza in raport cu criteriile de audit prestabilite,
pentru a stabili in ce masura sunt respectate criteriile de audit.
Criteriile de audit sunt: procedurile aplicabile, cerintele specificate in standarde si
specificatii tehnice,politica firmai in domeniul calitatii.
AUDITOR IN DOMENIUL CALITII-este persoana care are competenta
necesara pentru a efectua audituri ale calitii; el trebuie sa fie autoriyat pentru
efectuarea unui anumit tip de audit.
SCOPUL AUDITULUI CALITII este de a evalua actiunile corective necesare
pentru eliminarea neconformitailor i posibilitaile de mbunatatire a sistemului de
management al calitii firmei, a produselor si serviciilor , si a proceselor.
Auditurile calitii evalueaz: produsele, serviciile, procesele sau sistemele
calitii unei firme.
Planul de audit si raportul de audit sunt documente de calitate obligatorii in
procesul de desfurare al unui audit si sunt elaborate de catre compartimentul de
asigurare calitaii.
Auditul calitaii produsului se efectuesz pentru evaluarea conformitatii
caracteristicilor de calitate a unui produs finit sau semifinit cu cerintele clientului sau cu
cerinele specificate in documentele de referin.
Auditul calitii procesului se efectueaza pentru evaluarea comformitii unui
proces (de proiectare , productie, administrativ,etc) cu cerinele clientului sau cu
cerinele specificate in documentele de referin.
Metode de obinere a dovezilor de audit:
1. Interviuri cu persoanele implicate in domeniul auditat
2. Examinarea documentelor referitoare la calitatea produselor sau proceselor
3. Observarea directa a activitilor
Auditurile sistemelor calitaii se efectueaz pentru:
- Determinarea conformitailor elementelor sistemului calitii cu cerinele
specificate in documentele de referinta
Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

36
- Determinarea eficacitii sistemului calitii privind realizarea obiectivelor
stabilite in domeniul calitii
- Imbunatirea sistemului calitii firmei audiate
- Satisfacerea unor cerinte reglementare
- Inregistrarea /certificarea sistemului calitii firmei audiate






















Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

37

9. PRINCIPII ERGONOMICE LA LOCUL DE
MUNCA

Dimensionarea locului de munc se realizeaz n funcie de particularitile
anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului uman, precum i de dimensiunile i
caracteristicile echipamentului de munc, ale mobilierului de lucru, de micrile i
deplasrile lucrtorului n timpul activitii, de distanele de securitate, de dispozitivele
ajuttoare pentru manipularea maselor, ca i de necesitatea asigurrii confortului
psihofizic.
Eliminarea poziiilor forate, nenaturale, ale corpului lucrtorului i asigurarea
posibilitilor de modificare a poziiei n timpul lucrului se realizeaz prin amenajarea
locului de munc, prin optimizarea fluxului tehnologic i prin utilizarea echipamentelor
de munc care respect prevederile reglementarilor n vigoare. Locurile de munc la care
se lucreaz n poziie aezat se doteaz cu scaune concepute corespunztor
caracteristicilor antropometrice i funcionale ale organismului uman, precum i
activitii care se desfoar, corelndu-se nlimea scaunului cu cea a planului de lucru.
La locurile de munca unde se lucreaz n poziie ortostatic trebuie asigurate, de
regul, mijloace pentru aezarea lucrtorului cel puin pentru perioade scurte de timp (de
exemplu, scaune, bnci).
Echipamentele de munc, mesele i bancurile de lucru trebuie s asigure spaiu
suficient pentru sprijinirea comod i stabil a membrelor inferioare n timpul activitii,
cu posibilitatea micrii acestora.
Inlimea planului de lucru pentru poziia aezat sau ortostatic se stabilete n
funcie de distana optim de vedere, de precizia lucrrii, de caracteristicile
antropometrice ale lucrtorului i de mrimea efortului membrelor superioare.
Pentru evitarea micrilor de rsucire i aplecare ale corpului, precum i a
micrilor foarte ample ale braelor, trebuie luate msuri de organizare corespunztoare a
fluxului tehnologic, de manipulare corect a materiilor prime i a produselor la
echipamentele de munc la care lucrtorul intervine direct.




Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

38
10. MASURI DE PROTECTIE A MUNCII LA
INSTALAIILE MECANICE SUB PRESIUNE

La utilizarea instalaiilor mecanice sub presiune, riscul principal este cel al
exploziilor i proiectrii de obiecte, datorit suprapresiunii de lucru. Proiectrile sporesc
n cazul recipientelor sub presiune care conin substane nocive(toxice, caustice,
inflamabile, explozive), deoarece exist posibilitatea apariiei unor neetaneiti i a
rspndirii noxelor n atmosfer.
Principalele cauze ale accidentelor de munc la lucrul cu instalaiile mecanice sub
presiune sunt:
Dimensionarea necorespunztoare a utilajelor n raport cu condiiile de lucru
ale acestora;
Lipsa aparatelor de msur i control al presiunii i temperaturii (manometre,
termometre);
Lipsa de dispozitive de siguran (discuri de explozie, supape de siguran,
capace de protecie, membrane de siguran);
Starea defecta a reductoarelor de presiune;
Ungerea ventilelor i a manometrelor de la recipienii sau conductele ce conin
oxigen cu uleiuri sau grsimi;
Datorita pericolelor deosebite pe care le prezint, instalaiile mecanice
sub presiune trebuie s aib autorizaii de funcionare, care s ateste c ele corespund
normelor, emise de instituiile de profil.
Utilajele sub presiune trebuie s fie prevzute cu dispozitive de siguran i
aparatur de msur (manometre) n bun stare de funcionare. Manometrele trebuie
verificare, sigilate i marcate pe cadran cu rou, la valoarea maxim admis a presiunii i
cu verde la valoare presiunii de regim. Amplasarea acestor utilaje, n special a celor care
lucreaz la presiuni foarte nalte, se va face ntr-o ncpere separat, unde nu se
efectueaz alte lucrri. nainte de montajul unei instalaii care va lucra sub presiune,
trebuie verificat cu atenie fiecare aparat, iar n cazul vaselor de nalt presiune, se va
face proba hidraulic. Pentru fiecare recipient, trebuie determinat presiunea maxim de
regim i temperatura corespunztoare, care vor fi respectate cu strictee.
Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

39
Autoclavele care se utilizeaz in secii i laboratoare trebuie s fie alese n funcie
de natura substanei care intervine n reacie, precum i n raport cu presiunea la care se
presupune c se va ajunge, cu un coeficient de siguran, acoperitor pentru eventualele
creteri necontrolate ale celor doi parametrii.
Pentru a evita supranclzirile locale, autoclavele vor fi rcite printr-o manta
exterioar sau serpentine inferioare, prin care circul un agent de rcire.
Ca o msur de siguran, autoclavele nu se vor umple niciodat mai mult de
jumtate din volumul lor, pentru a asigura suficient spaiu n cazul dilatrii coninutului,
ca urmare a creterii temperaturii i presiunii peste limitele prevzute.
Pentru controlul permanent al presiunii, autoclavele trebuie prevzute cu dou
manometre i dou dispozitive de siguran (supape, membrane de siguran, discuri de
explozie). Discurile de explozie trebuie s fie carcasate pentru a se evita accidentele n
cazul ruperii lor. Dac se lucreaz cu substane toxice sau inflamabile, conductele de
aducie de la dispozitivele de siguran trebuie s fie dirijate n exterior sau spre instalaii
de captare i neutralizare.
Inainte de a se deschide autoclava, dup terminarea reaciei, trebuie s se verifice
mai nti dac exist presiune remanent, care trebuie s se elimine (prin acionarea
manuala a supapei).
Recipienii i buteliile pentru gaze comprimate trebuie verificate cu atenie nainte
de utilizare. Fiecare recipient trebuie s aib capace de siguran i inele de cauciuc, iar
suprafaa sa exterioar nu trebuie s prezinte fisuri sau deformaii. Recipienii se verific
n ceea ce privete starea fizic a ventilelor i data ultimei ncercri la presiune; dac
termenul de ncercare a presiunii a fost depit, se interzice exploatarea lor.
La amplasarea recipientelor i buteliilor sub presiune este interzis, in general,
apropierea lor de surse de cldur sau de locuri cu expunere la aciunea puternic a
agenilor corosivi. Dac din motive legate de utilizare, lucrul nu este posibil, se va
asigura o protecie cu paravane adecvate (din azbest sau cauciuc). De asemenea, trebuie
s se evite pstrarea n aceeai ncpere a buteliilor care conin substane incompatibile.
Recipienii i buteliile cu gaze toxice sub presiune se monteaz n afara cldirii, n
spaii aerisite, i trebuie s fie prevzute cu bazine de neutralizare rapid n caz de
defeciune.
Pentru transportul buteliilor,normele prevd folosirea numai a unor mijloace
adecvate (crucioare) i cu capacul de prob nurubat.La transport se vor evita lovirea,
Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

40
rsturnarea, vibraiile sau manipulrile brutale: n timpul aezrii lor n poziie vertical,
pentru a se evita rsturnarea, buteliile trebuie ancorate cu coliere.
La golirea recipientelor i buteliilor, nu este permis grbirea evacurii
coninutului prin nclzire cu flacr direct; accelerarea se poate face prin aezarea
buteliilor ntr-un vas cu ap cldu (maximum 40
0
C). Deschiderea ventilului la butelii
trebuie s se fac lent, fr smucituri. Cnd se introduc gaze comprimate din butelie n
vase de sticl sau butelii ce lucreaz la presiuni mai mici, este necesar s se monteze
ntre cele dou butelii un vas de siguran i un reductor de presiune. Reductorul trebuie
s fie dotat cu dou manometre, unul de intrare i unul de ieire, care se vor utiliza
ntotdeauna pentru un singur fel de gaze. Este absolut interzis folosirea la buteliile de
oxigen a reductoarelor care au fost ntrebuinate pentru alte gaze.
Pentru recipienii i buteliile sub presiune care conin oxigen lichefiat, datorit
pericolului mare de explozie, trebuie luate urmtoarele msuri de protecie:
Buteliile se vor monta n dulapuri metalice protejate mpotriva agenilor fizici
sau chimici, loviturilor, rsturnrilor, etc.
Deschiderea ventilului buteliilor se face numai cu scule din cupru (pentru
evitarea formrii scnteilor)
Tubulatura de alimentare cu oxigen de la butelie se va construi din cupru.
Vasele de sticl care lucreaz la presiune trebuie s fie prevzute cu aprtori,
astfel nct, dac se sparg, n special cnd sunt nclzite coninutul lor s nu produc
accidente. Tuburile din sticl utilizate la presiuni inalte se vor manipula cu mult atenie,
n condiiile folosirii paravanelor, a ochelarilor sau vizierelor i a mnuilor de protecie.


















Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

41





11. BIBLIOGRAFIE


1).Mecatronica-Manual pentru clasa a XI-a-Editura Delta 2004
2).Mecatronica-Manual pentru clasa aXII-a-Editura Delta 2004
3).Tehnologie si educatie mecatronica-Editura Todescu,Cluj
Napoca 2001
4).BARSAN I."Actionari Si Comenzi Hidraulice Pentru Masini
Unelte" - Universitatea Din Sibiu, 1993
5).MARIN V., MOSCOVICI R., TENESLAV D. "Sisteme
Hidraulice De Actionare Si Reglare Automata" - Ed. Tehnica,
Bucuresti, 1981










Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

42
12.ANEXE

Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

43

Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

44

Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

45



Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

46