Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
STRATEGIA DE DEZVOLTARE
ECONOMICO-SOCIALĂ
A MUNICIPIULUI
PAŞCANI
2008 – 2015
CUPRINS
Structura
CUPRINS
2
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
2008 – 2015
3
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
2008 - 2015
Atestarea documentară
Însemnele localităţii
Organizarea
Aşezarea geografică
Suprafaţa
Relieful
Clima
Hidrografia
Populaţia
4
PREZENTAREA GENERALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
Descriere
Atestarea documentară
Prima atestare documentară datează din anul 1453 din timpul domnitorului Moldovei,
Alexandru al II-lea.
Documentele cele mai vechi ale Paşcanilor încep şirul menţiunilor acestei localităţi la 1587-
1588, un act cu văleatul (anul de la Facerea Lumii) 7096, emis de Nicoară şoltuzul şi cei 12
pârgari ai oraşului Baia, priveşte vânzarea unui loc „între movile şi între Siretul Vechi şi
Siretul Nou”, unde se putea face moară şi pod peste Siret”. Actul citat conţine, astfel, nu
numai cea mai veche atestare a numelui Paşcanilor, dar şi numele celor mai vechi
păşcăneni.
Însemnele localităţii
Stema municipiului Paşcani reprezintă un scut împărţit orizontal în două segmente, având o
coroană murală de argint deasupra. Aceasta reprezintă atestarea medievală a localităţii,
precum şi existenţa unor construcţii medievale boiereşti. În partea inferioară a scutului, pe
fond albastru, este sigla atelierelor CFR Paşcani, unitate simbol al municipiului, iar în partea
superioară, pe fond roşu purpură, se află acvila bicefală, simbol al boierilor Cantacuzini, cei
mai de seamă stăpâni ai acestor domenii în perioada medievală.
Aşezarea geografică
Municipiul Paşcani este situat în partea de nord-est a României, pe valea Siretului, în vestul
judeţului Iaşi, la intersecţia paralelei 47°15’ latitudine nordică, cu meridianul de 26°44’
longitudine estică. La sud se mărgineşte cu comunele Mirosloveşti şi Stolniceni-Prăjescu, la
est cu Ruginoasa şi Todireşti, la nord cu Vânători şi Lespezi, iar la vest cu Valea Seacă.
În partea de jos a oraşului, la 208 m altitudine faţă de nivelul mării, sunt localităţile
suburbane Lunca Paşcani şi Blăgeşti, iar în partea din deal, la peste 250 m altitudine, găsim
localităţi suburbane Gâşteşti, Boşteni şi Sodomeni.
Suprafaţa
Suprafaţa municipiului Paşcani este de 75,42 km2, reprezentând 1,37% din suprafaţa
judeţului Iaşi.
Relieful
Teritoriul administrativ al municipiului Paşcani este situat în partea de sud a Podişului
Sucevei, ocupând de la vest la est următoarele subunităţi ale acestuia: Podişul Fălticenilor,
Culoarul Siretului şi Podişul Dealul Mare. Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul se
desfăşoară în principal în lunca şi pe terasele râului Siret, dar şi pe platouri sculpturale şi
versanţi.
5
PREZENTAREA GENERALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
Descriere
Podişul Dealul Mare este reprezentat prin subdiviziunea şeii Ruginoasa - un ansamblu de
dealuri largi şi platouri, unele constituind fragmente de terase ale râului Siret, cu altitudini
de 225 - 355 m. Trecerea spre lunca Siretului se face printr-un versant abrupt la nord de
Blăgeşti şi mai domol la sud de acesta. Lunca Siretului se prezintă sub forma unei suprafeţe
plane, cu lăţime de 4,3 km în nord şi 3,5 km în sud, cu altitudine maximă de 215 - 205 m şi
pantă longitudinală de cca 1%.
Clima
Teritoriul municipiului Paşcani se încadrează într-un climat de tip temperat - continental de
nuanţă destul de moderată, specific dealurilor cu altitudini între 200 şi 400 m şi poate fi
caracterizat prin datele meteorologice înregistrate la staţia Paşcani.
Vânturile care activează în zona Paşcani sunt determinate atât de circulaţia generală a
atmosferei, cât şi de condiţiile reliefului local, fiind mult influenţate de prezenţa văii Siretului
care funcţionează ca un culoar în lungul căruia se canalizează masele de aer.
Hidrografia
Aria municipiului Paşcani este bogată atât în ape de suprafaţă cât şi în ape subterane.
Principala apă care drenează teritoriul localităţii de la nord la sud prin partea de est a
aşezării este Siretul, acesta primind o serie de afluenţi al căror debit variabil nu seacă
niciodată.
Apele de suprafaţă
6
PREZENTAREA GENERALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
Descriere
Siretul, la o altitudine de 209 m faţă de nivelul mării, se distinge printr-o vale largă, cu
direcţia N-S, cu un grad înalt de meandrare şi o pantă medie de 0,5 m la kilometru. Debitul
variază în funcţie de factorii climatici.
Pe raza municipiului Paşcani nu sunt lacuri naturale, în schimb sunt amenajate heleştee,
iazuri şi lacuri de baraj.
Vegetaţia
Vegetaţia este caracteristică zonelor de podiş. În locurile în care pădurea a fost distrusă,
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
vegetaţia are caracter de stepă. Pădurea ocupă suprafeţe reduse, în estul şi vestul
municipiului, predominând: fagul, carpenul, gorunul, teiul, mesteacănul şi cu o frecvenţă
2008 – 2015
mai redusă paltinul, arţarul, ulmul, frasinul, stejarul, teiul argintiu şi cireşul sălbatic. Arbuştii
mai răspândiţi sunt: alunul, vornicelul, dârmozul, cornul şi socul. În locurile mlăştinoase
creşte papura, rogozul, nufărul galben, mătasea broaştei, săgeata apei. Flora decorativă,
variată, include: salvii, petunii, begonii, micşunele, regina nopţii, lalele, bujori, muşcate,
trandafiri etc.
Solurile
Structura geologică a zonei nu a favorizat apariţia unor bogăţii de mare valoare economică.
O răspândire mai mare o au argilele sarmaţiene şi cuaternare, exploatate local, fără o
utilizare industrială. La fel gresiile şi calcarele sarmatice. Doar nisipurile aluvionare şi
pietrişurile din Valea Siretului sunt utilizate la prepararea betoanelor de mare rezistenţă şi
pentru întreţinerea drumurilor. Luturile loessidice sunt, de asemenea, valorificate pe plan
local. La acestea se pot adăuga apele minerale sulfuroase, folosite parţial în scopuri
terapeutice.
Populaţia
Populaţia totală în 2006 era de 43.828 locuitori din care 21.618 populaţie de sex masculin şi
22.210 populaţie de sex feminin.
Din totalul populaţiei, 98,76% reprezintă populaţia de naţionalitate română, iar 1,24%
populaţia de altă naţionalitate (maghiară, rromă, germană, ucraineană, turcă, evreiască,
rusă, lipoveană, croată, italiană, moldovenească, altă etnie).
7
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
2008 - 2015
2008 – 2015
Economia municipiului
Mediul de afaceri
Investiţii străine directe
8
EVALUAREA MEDIULUI ECONOMICO-SOCIAL
Economia
Economia municipiului
Relaţiile economice ale oraşului cu zona rurală constituie suportul material al dezvoltării
centrului urban, prin intermediul acestora asigurându-se materii prime necesare pentru
ramuri ale industriei şi produse agroalimentare pentru populaţia urbană. În sens opus,
oraşul asigură produsele industriale şi serviciile necesare spaţiului rural.
Mediul de afaceri
Numărul de firme care şi-au desfăşurat activitatea în municipiul Paşcani în anul 2006 a fost
de 1.077, dintre care:
952 microîntreprinderi, respectiv 88%;
118 întreprinderi mici şi mijlocii, respectiv 11%;
7 întreprinderi mari, respectiv 1%.
Cifra de afaceri, numărul de salariaţi şi numărul de firme active pe domenii de activitate din
municipiul Paşcani, în perioada 2001 - 2005 este prezentată în tabelul 1:
9
EVALUAREA MEDIULUI ECONOMICO-SOCIAL
Mediul de afaceri
10
în construcţii numărul EVALUAREA
firmelor creşte MEDIULUI
cu 540%, iarECONOMICO-SOCIAL
numărul salariaţilor
înregistrează o creştere cu 24,34% în anul 2005 faţă de anul 2001;
domeniul
Mediul
de afaceri serviciilor înregistrează o creştere a numărului de firme de 31,81% şi
o scădere a numărului de salariaţi de 46,51% în anul 2005 faţă de anul 2001;
comerţul şi turismul înregistrează o creştere a numărului de firme de 8,11% şi
o scădere a numărului de salariaţi de 74,32% în anul 2005 faţă de anul 2001.
Din punct de vedere al cifrei de afaceri, se înregistrează creşteri în toate sectoarele de
activitate în anul 2005 comparativ cu anul 2001. În comparaţie cu 2004 în domeniul
industriei se înregistrează o scădere de 1,20%.
Domeniile de activitate cu cea mai mare pondere în cifra de afaceri totală a municipiului
Paşcani în
STRATEGIA DEperioada 2001
DEZVOLTARE – 2005 sunt: A MUNICIPIULUI PAŞCANI
ECONOMICO-SOCIALĂ
Analizând datele din tabelul de mai sus se observă că cel mai mare aport în totalul cifrei de
afaceri, la nivelul municipiului Paşcani, îl are domeniul industriei, care a înregistrat un regres
de la 65,87% în 2001 la 52,20% în 2005. Alte domenii de activitate care au un aport
semnificativ în totalul cifrei de afaceri sunt: cercetarea, dezvoltarea şi high tech-ul, comerţul
şi turismul care au înregistrat o ascendenţă de la 7,59% în 2001 la 11,38% în 2005 şi
respectiv de la 23,08% în 2001 la 28,07% în 2005.
11
Ponderea domeniilor de activitate în totalul cifrei de afaceri
11,38%
28,07%
3,51%
3,20%
1,64%
52,20%
EVALUAREA
C ercetare, dezvoltare şi high tech
MEDIULUI ECONOMICO-SOCIAL
Industrie
Agricultură, pescuit, piscicultură C onstrucţii
Mediul de afaceri
Servicii C omerţ şi turism
Se constată, că ponderea cea mai mare în totalul cifrei de afaceri, în anul 2005, o avea
domeniul industriei cu 52,20%, locul doi era ocupat de domeniul comerţ şi turism cu o
pondere de 28,07%, iar locul trei era deţinut de domeniul cercetare, dezvoltare şi high tech
cu 11,38%.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
Tabelul 3 – Cifra de afaceri pe domeniile de activitate din sectorul industrial
Tip industrie 2001 2002 2003 2004 2005
2008 – 2015
Industria extractivă 0 0 53,37 0 0
Produse primare 168,64 1.091,88 3.321,25 3.165,78 4.569,76
Energie electrică,
3.947,21 7.084,46 7.926,80 9.189,34 10.153,08
termică, gaze, apă
Metalurgie şi produse
7.772,05 10.080,83 11.468,15 14.528,96 19.085,60
metalice
Maşini şi echipamente 0,00 13,02 709,66 806,66 3.091,02
Mijloace de transport 39.733,20 43.175,78 43.297,61 38.710,45 36.418,00
Lemn, celuloză, hârtie 6.904,10 602,73 5.087,49 3.768,17 6.406,90
Mobilă 3.383,98 4.636,00 6.455,75 8.895,62 10.595,61
Confecţii textile şi
49.682,54 70.251,85 81.309,62 85.891,42 55.761,67
blănuri
Pielărie şi încălţăminte 46,45 62,13 348,08 277,06 220,90
Articole pentru sport, 21,06 0,00 0,00 2,38 87,94
12
Tip industrie 2001 2002 2003 2004 2005
jucării şi altele
Industria alimentară, a
91.684,25 110.306,79 127.969,36 148.647,28 163.724,82
băuturilor şi a tutunului
Edituri, tipărirea, EVALUAREA MEDIULUI ECONOMICO-SOCIAL
reproducerea
32,04 260,49 107,50 72,66 166,47
înregistrărilor pe afaceri
Mediul de suporţi
şi activi
Sursa: Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi
170000
160000
150000
140000
130000
120000
110000
100000
90000
Mii lei
80000
70000
60000
50000
40000
30000
20000
10000
0
2001 2002 2003 2004 2005
An
STRATEGIA DE DEZVOLTARE
Figura ECONOMICO-SOCIALĂ
2 – Evoluţia A MUNICIPIULUI
cifrei de afaceri PAŞCANI
pe domenii de activitate în sectorul industrial
Cea mai mare pondere în cifra de afaceri din domeniul industriei, o avea 2008 – industria
2015
13
Sursa: Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi
Volumul total al investiţiilor străine directe, în anul 2005, a fost de 12.688.110 lei.
14
TOTAL 49 12.688.110
Sursa: Oficiul Registrului Comerţului Iaşi
Analizând figura nr. 3 se constată că cel mai important domeniu în care s-au realizat
investiţii străine este cel al industriei alimentare şi al băuturilor cu un procent de 85,95%,
urmat de domeniul tranzacţiilor imobiliare şi comerţ cu amănuntul, cu un procent de 5,03%
şi respectiv de 3,63%.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
2008 – 2015
15
Ponderea investiţiilor străine pe domenii de activitate în municipiul
Paşcani
85,59%
3,36%
0,07%
0,01% 0,10%
0,13%
1,69% 0,08%
0,01%
0,16% 3,63% 0,06%
0,01%
0,04% 5,03% 0,00% 0,02%
0,01%
Concluzii:
Numărul de firme care şi-au desfăşurat activitatea în municipiul Paşcani în anul 2006 a
2008 – 2015
16
fost de 1.077, dintre care:
- 952 microîntreprinderi, respectiv 88%;
- 118 întreprinderi mici şi mijlocii, respectiv 11%;
- 7 întreprinderi mari, respectiv 1%.
Investiţiile străine în municipiul Paşcani, în anul 2005, au fost de 12.688.100 lei, iar
cele mai exploatate sectoare de activitate au fost: comerţul, industria alimentară,
industria uşoară şi construcţiile.
2008 – 2015
17
3. STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR
Agricultura
18
Agricultura, ramură de tradiţie, rămâne o ocupaţie importantă a locuitorilor, chiar şi după
transformarea localităţii în centru urban. În momentul de faţă suprafaţa agricolă este de
5.893 ha. Din suprafaţa totală a teritoriului administrativ de 6.647 ha, 754 ha reprezintă
intravilanul.
Suprafaţa totală a fondului funciar este 5.893 ha, având următoarea structură:
arabil – 4.064 ha, reprezentând 68,96%;
fâneţe şi păşuni – 1.738 ha, reprezentând 29,49%;
vii şi livezi – 91 ha, reprezentând 1,54%.
În zona Paşcani, în funcţie de structura culturilor agricole, se cultivă: grâu, orz, orzoaică,
ovăz, porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, fasole, mazăre, cartofi, legume.
Zootehnia cuprinde efective de bovine, ovine, porcine, prin care se furnizează carne, lapte,
ouă, lână. Cea mai mare parte a animalelor este furnizată de gospodăriile individuale şi de
societăţile din domeniu.
6.000
5.893
5.800 5.893
Suprafaţa
5.600 5.564 5.548 totală agricolă
5.445
Ha
5.400
5.200 5.189
5.000
4.800
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Anul
2008 – 2015 19
STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR
Agricultura
4.400
4.353
4.350
4.300
4.277
4.250
4.200 4.217
4.199
Suprafaţa
Ha
4.150
4.100 arabilă –
4.064 ha
4.050
4.064
4.000
3.950
3.900
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Anul
Suprafaţa arabilă ocupă 68,96% din totalul suprafeţei agricole. Acest procent atestă
orientarea locuitorilor din zonele limitrofe spre cultivarea culturilor de grâu şi secară,
porumb, cartofi şi floarea soarelui.
Suprafaţa arabilă este în scădere în anii 2002, 2003, 2004, în timp ce în anul 2005 aceasta
stagnează la valoarea de 4.064 ha. Scăderea suprafeţei arabile din ultimii ani a fost cauzată
de creşterea suprafeţei păşunilor, viilor, pepinierelor viticole şi fâneţelor.
55
50 50 50
50
Suprafaţa –
livezi şi
Ha
pepiniere
45 pomicole –
ha
41 41 41
40
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Anul
20
STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR
Agricultura
Livezile şi pepinierele pomicole ocupă din totalul suprafeţei agricole doar 0,70%. Suprafaţa
livezilor şi pepinierelor pomicole stagnează în anii 2000, 2001 şi 2002 la valoarea de 50 ha,
iar începând cu anul 2003 scade cu 18% până la 41 ha, menţinându-se la această valoare
până în anul 2005.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
1600
1.447
1400
1.447
1200
951
1000 Suprafaţa
– păşuni
Ha
800 918
916 – ha
679
600
400
200
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Anul
Păşunile se află pe al doilea loc în structura suprafeţei agricole deţinând 24,55% din
aceasta. Suprafaţa de păşuni înregistrează o creştere spectaculoasă de 113,10% în anul
2004 comparativ cu anul 2003. Creşterea suprafeţei de păşuni a cauzat diminuarea
suprafeţei agricole arabile. Această evoluţie a păşunilor reflectă orientarea locuitorilor din
suburbii spre creşterea animalelor (ovine, bovine, etc.)
60
50
50
50
40
Suprafaţa –
Ha
30
vii şi
20 pepiniere
10 viticole – ha
10
10
0 10
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Anul
21
STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR
Agricultura
Suprafaţa de vii şi pepiniere viticole ocupa 0,85% din totalul suprafeţei agricole în anul
2005. Viile şi pepinierele viticole înregistrează o creştere spectaculoasă de 400%, ocupând
în anul 2004 o suprafaţă de 50 ha. În anul 2005 nu apare nici o fluctuaţie a suprafeţei de vii
şi pepiniere viticole aceasta stagnând la valoarea din anul 2004.
305
2008 – 2015
291
291
280
Suprafaţa –
260
Ha
fâneţe – ha
255
260 260
235
230
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Anul
Fâneţele ocupau din suprafaţa totală agricolă 4,93% în anul 2005. În anii 2001, 2002, 2003
are loc o stagnare a suprafeţei fâneţelor la valoarea de 260 ha. Fâneţele înregistrează o
creştere în anul 2004 de 11,92% comparativ cu anul 2003, iar în anul 2005 suprafaţa
acestora stagnează din nou la valoarea de 291 ha.
În Municipiul Paşcani se cultivă în principal: grâu şi secară, porumb, cartofi, floarea soarelui,
sfeclă de zahăr şi legume.
Situaţia suprafeţei cultivate pe tipuri de culturi se prezintă astfel:
Suprafaţa cultivată de grâu şi secară ocupă 30,82% din suprafaţa totală
cultivată. Aceasta scade începând cu anul 2002 cu 46,18% comparativ cu anul
2001, iar în 2003 scade cu 13,31% faţă de anul 2002, ajungând la valoarea de
1.022 ha;
22
STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR
Agricultura
Suprafaţa cultivată cu porumb boabe are o traiectorie instabilă înregistrând
creşteri şi descreşteri de la an la an. Astfel, în anul 2001 are loc o scădere de
14,54% comparativ cu anul 2000, iar în anul 2002 creşte suprafaţa cultivată cu
10,47% faţă de anul 2001, în timp ce în anul 2003 se înregistrează o scădere
uşoară de 0,91%, având valoarea de 1.422 ha. Terenul cultivat cu porumb
boabe ocupa 42,88% din suprafaţa totală cultivată în anul 2003;
Suprafaţa cultivată cu cartofi este în creştere începând cu anul 2002, după ce în
anul 2001 s-a înregistrat o scădere a acesteia cu 27,83% comparativ cu anul
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
2000. Astfel, în anul 2003 suprafaţa cultivată de cartofi atinge valoarea de 215
ha;
2008 – 2015
Suprafaţa cultivată cu floarea soarelui ocupă 10,28% din suprafaţa totală
cultivată şi prezintă o creştere în anul 2003 de 99,41% (341 ha) comparativ cu
anul 2002;
Suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr ocupă din suprafaţa totală cultivată
6,18%. Aceasta înregistrează creşteri şi descreşteri de la an la an. Astfel, în anul
2003 are loc o creştere de 25,77% (205 ha) comparativ cu anul 2002, an în care
se înregistrează o scădere de 20,49% faţă de anul 2001.
Suprafaţa cultivată cu legume ocupa cel mai puţin din suprafaţa totală cultivată, şi anume
3,35% adică 111 ha în anul 2003. Începând cu anul 2002 suprafaţa cultivată cu legume se
află în creştere, în 2003 înregistrând o creştere de 35,36%.
4.500
4.000 4.125
3.316
3.500
3.608 3.222
3.000
2.500
Ha
2.000
1.500
1.000
500
0
2000 2001 2002 2003
Anul
Suprafaţa totală cultivată prezintă o traiectorie instabilă în perioada 2000 - 2003, crescând
în anul 2001 cu 14,33%, în timp ce în anul 2002 se înregistrează o scădere a acesteia de
21,89%, iar în anul 2003 creşte cu 2,92% comparativ cu anul 2002, atingând valoarea de
3.316 ha.
23
STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR
Agricultura
Denumire 2000 2001 2002 2003
Producţia totală de grâu şi secară – tone 3.346 8.215 4.758 1.197
Producţia totală la porumb boabe – tone 4.451 3.965 4.735 4.689
Producţia totală de cartofi – tone 2.452 3.682 3.066 1.939
Producţia totală la floarea soarelui –tone 383 315 328 778
Producţia totală la sfeclă de zahăr – tone 7.371 5.415 7.622 4.400
Producţia totală la legume – tone 956 943 1.203 1.345
Producţia totală de struguri – tone 50 50 50 40
Producţia totală de fructe – tone 75 138 76 77
Sursa: Fişa municipiului Paşcani
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
30,42%
32,42%
24
STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR
Agricultura
Producţia de porumb boabe este cea mai mare dintre producţiile de culturi ale municipiului
Paşcani în anul 2003, însă prezintă o traiectorie instabilă cu creşteri şi decreşteri pe
parcursul anilor luaţi spre analiză. Astfel, în anul 2001 producţia de porumb boabe scade, în
timp ce în 2002 creşte, iar în anul 2003 aceasta scade uşor cu 0,97% având valoarea de
4.689 tone.
Producţia de cartofi scade începând cu anul 2002, iar în anul 2003 înregistrează cea mai
mare scădere de 36,76% ajungând la valoarea de 1.939 tone.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
Producţia de floarea soarelui este în continuă creştere din anul 2001, înregistrând în anul
2003 o creştere spectaculoasă de 137,19%, atingând valoarea de 778 tone. 2008 – 2015
Producţia totală de legume înregistrează creşteri în anii 2002 şi 2003 de 27,57% şi respectiv
11,80%, atingând valoarea de 1.345 tone.
Producţia totală de struguri s-a menţinut constantă în anii 2000, 2001, 2002, dar în anul
2003 aceasta scade cu 20%, fiind egală cu 40 tone.
Producţia de fructe a scăzut în anul 2002 cu 44,93% şi a crescut în 2003 cu 1,31%, fiind
egală cu 76 tone.
Zootehnia
3.000
Număr de capete
2.526
2.500
2.046 2.055 2.124
2.000
2.000 1.596
1.500
1.557 1.534
1.000
500
0
2000 2001 2002 2003
Ani
25
STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR
Agricultura
Efectivul de bovine este în creştere în anii 2002 şi 2003, acesta crescând cu 0,44% şi
respectiv cu 3,35%. Bovinele existente în gospodăriile populaţiei au pondere foarte mare în
numărul total de bovine şi anume: în anul 2000 – 79,18%, în 2001 ponderea scade la
76,10%, în 2002 scade la 74,65%, iar în 2005, ponderea numărului de bovine din
gospodăriile populaţiei creşte uşor la 75,14%.
2.500
Număr de capete
2.000
1.463 1.232 1.418 2.026
1.500
1.150
1.000
1.190 924 854
500
0
2000 2001 2002 2003
Ani
Efectivul de porcine se află în creştere în anii 2002 şi 2003 cu 15,10% şi respectiv 42,88%,
atingând valoarea de 2.026 capete. Ponderea porcinelor existente în gospodăriile populaţiei
a fost: în anul 2000 de 81,34%, în anul 2001 de 75%, în anul 2002 de 60,23%, iar în anul
2003 de 56,76%. Se observă scăderea de la an la an a ponderii porcinelor existente în
gospodăriile populaţiei, fapt cauzat de creşterea numărului de porcine existente în ferme,
destinate comercializării. Începând cu anul 2001 se dezvoltă din ce în ce mai mult fermele
de animale destinate sacrificării şi comercializării în municipiul Paşcani.
26
STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR
Agricultura
Ovine în gospodăriile populaţiei – capete 5.982 3.951 4.012 4.286
Sursa: Fişa municipiului Paşcani
7.000
6.338
6.000
Număr de capete
5.982
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
4.421
5.000
4.327 4.664
4.000 2008 – 2015
3.951 4.012 4.286
3.000
2.000
1.000
0
2000 2001 2002 2003
Ani
Efectivul de ovine este în creştere în anii 2002 şi 2003 cu 2,17% şi respectiv cu 5,50%
atingând valoarea de 4.664 capete în anul 2003. Analizând datele referitoare la efectivele de
bovine, ovine şi porcine se observă că locuitorii din zonele limitrofe ale Paşcaniului se
orientează mai mult spre creşterea ovinelor, dacă avem în vedere numărul acestora şi
evoluţia lor de la an la an.
Numărul de ovine din gospodăriile populaţiei este în creştere în anii 2002 şi 2003, iar
ponderea acestora în numărul total de ovine este foarte mare şi anume de: 94,38% în anul
2000, 91,31% în anul 2001, 90,75% în anul 2002, 91,90% în anul 2003. Astfel, se observă
un slab interes al persoanelor juridice din municipiul Paşcani pentru creşterea şi valorificarea
ovinelor.
27
STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR
Agricultura
50.000
Număr de capete
10.000
0
2000 2001 2002 2003
Ani
Efectivul de păsări a crescut în anul 2003 cu 27,40% faţă de anul precedent. Păsările din
gospodăriile populaţiei aveau o pondere de 87,66%, restul de 12,34% fiind deţinute de
ferme de păsări destinate comercializării.
2008 – 2015
STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR
Agricultura
Ani
Producţia de carne înregistrează în 2002 o scădere drastică de 72,5% faţă de anul 2001
când se observă o creştere de 395,7%, în comparaţie cu 2000. În 2003 producţia de carne
înregistrează o uşoară creştere de 10,9% faţă de 2002, însă ramâne cu mult sub producţia
din anul 2001.
Se observă că, în anul 2002, producţia de lapte de vacă şi bivoliţă se află în scădere de
6,5%, în comparaţie cu 2001, când se atinge o valoare de 38.502 hl. În 2003 se
înregistrează o cantitate de 37.065 hl., ceea ce presupune o creştere de 2,9% faţă de 2002.
Producţia de lână este în continuă scădere. Producţia cea mai mare de lână, în perioada
analizată, se înregistrează în anul 2000, şi anume 18.790 kg. În 2003 se înregistrează o
scădere de 2,2% faţă de anul 2002.
Producţia de ouă este de asemenea în scădere faţă de anul 2000. Se observă însă o creştere
în anul 2003, de 20,8% în comparaţie cu 2002 când s-au înregistrat 3.103 mii ouă.
29
STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR
Agricultura
Concluzii:
plante furajere etc. În general suprafeţele cele mai mari revin culturii porumbului şi
cerealelor păioase;
Produsele agricole care caracterizează profilul vegetal al zonei sunt: cerealele, sfecla
de zahăr, cartoful;
Zootehnia şi producţia zootehnică s-a diminuat mult după anul 1989. Această scădere
a fost cauzată de desfiinţarea unor unităţi agricole care aveau ca activitate principală
creşterea animalelor, astfel, în prezent creşterea şeptelului de animale se face în
gospodăriile individuale ale populaţiei şi în fermele mici existente;
Numărul mare al proprietarilor de terenuri agricole cu suprafeţe mici (în medie 2 ha),
cauzează imposibilitatea aplicării unui sistem unitar şi eficient pentru obţinerea
producţiei agricole;
30
STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR
Industria
dezvoltarea agriculturii.
Industria
În anul 1989 industria municipiului Paşcani înregistra un număr de 8 întreprinderi mari din
care întreprinderi de stat de interes republican - 6, întreprinderi din industria cooperatistă -
2.
Din analiza datelor ulterioare rezultă scăderi ale producţiei de maşini şi echipamente
industriale, ale industriei de aparatură de precizie, ale producţiei industriei textile, creşteri
ale ponderii industriei mijloacelor de transport rutier (peste 10%) şi o menţinere a ponderii
industriei alimentare şi a băuturilor.
31
STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR
Industria
2008 – 2015
Evoluţia unităţilor industriale
140
120
121
113
100
Număr de firme
99
80
70 81
60
40
20
0
2001 2002 2003 2004 2005
Ani
Figura 17 – Evoluţia numărului de firme din sectorul industrial în perioada 2001 - 2005
Unităţile din sectorul industrial prezintă un trend ascendent, ajungând în anul 2005 la un
număr de 121, reprezentând o creştere de 72,85% comparativ cu anul 2001. În anul 2005
unităţile industriale reprezentau 14,63% din totalul firmelor existente în municipiul Paşcani.
32
STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR
Industria
Ponderea cea mai mare în totalul cifrei de afaceri a unităţilor din municipiul Paşcani, în anul
2005, era deţinută de domeniul industriei cu 52,20%.
33
STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR
Industria
17,97%
3,41%
52,77%
2,06%
11,74%
1,00%
6,15%
0,00%
3,27%
1,47% 0,05%
Cele mai importante domenii de activitate şi ponderea acestora în cifra de afaceri din
sectorul industrial, în anul 2005, au fost:
industria alimentară (52,77% din cifra totală de afaceri a sectorului industrial);
confecţii textile şi blănuri (17,97% din cifra totală de afaceri a sectorului
industrial);
mijloace de transport (11,74% din cifra totală de afaceri a sectorului industrial);
metalurgie şi producţie metalică (6,15% din cifra totală de afaceri a sectorului
industrial).
Evoluţia numărului mediu de salariaţi care activau în sectorul industrial în perioada 2001 –
2005, în municipiul Paşcani, pe domenii de activitate este prezentată în tabelul 16.
34
STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR
Industria
Domeniile de activitate în care s-au înregistrat cele mai importante scăderi în ceea ce
priveşte numărul mediu de salariaţi în anul 2005 comparativ cu anul 2001 sunt:
confecţiile şi textilele cu un număr de 878 salariaţi, reprezentând o scădere de
25,20%;
mijloacele de transport cu un număr de 541 salariaţi, reprezentând o scădere de
29,19%;
metalurgie şi produse metalice cu un număr de 121 salariaţi, reprezentând o
scădere cu 23,91%.
Tipurile de industrii în care s-au înregistrat cele mai importante creşteri în anul 2005
comparativ cu anul 2001 sunt:
mobila, cu un număr de 243 salariaţi, reprezentând o creştere cu 132,78%;
produsele primare, cu un număr de 81 salariaţi, reprezentând o creştere cu
1.350%.
După cum se poate observa din datele furnizate de Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi,
industria prelucrătoare este ramura care concentrează cea mai mare parte a numărului de
salariaţi din municipiul Paşcani, peste 90% din totalul persoanelor angajate în industrie, şi
peste 55% din numărul mediu total de personal din municipiu.
35
STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR
Industria
9.000
8.000
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ
7.859 7.957 A MUNICIPIULUI
7.839 PAŞCANI
7.000
Număr mediu salariaţi
7.141 6.601
6.000 2008 – 2015
5.000
4.000
3.000
2.000
1.000
0
2001 2002 2003 2004 2005
Ani
Această situaţie a fost cauzată de numărul mare de restructurări ale salariaţilor, ca urmare
a retehnologizării, declinului unităţilor industriale mari şi migrării forţei de muncă pe piaţa
externă. Apariţia microînreprinderilor şi a IMM-urilor, care-şi desfăşoară activitatea în
sectorul industrial, a determinat absorbţia salariaţilor disponibilizaţi, însă aceasta nu
compensează volumul mare de persoane rămase fără loc de muncă.
Concluzii:
În municipiul Paşcani cele mai dezvoltate domenii din industrie sunt: industria
alimentară, confecţii şi textile, industria mobilei, industria maşinilor şi
echipamentelor;
Industria alimentară ocupă cota cea mai mare din cifra de afaceri totală a sectorului
industrial, aceasta fiind de 52,77%;
36
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
2008 - 2015
microîntreprinderilor şi IMM-urilor nu a determinat absorbţia totală a numărului de
şomeri, şomajul fiind în continuare ridicat în municipiul Paşcani.
Infrastructura rutieră
Infrastructura feroviară
Infrastructura de utilităţi
Infrastructura de comunicaţii
Infrastructura educaţională
Infrastructura de săntate
37
Infrastructura de locuinţe
SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
Infrastructura
rutieră
Unul din principalii factori care au dus la dezvoltarea oraşului Paşcani a fost poziţia
geografică, la intersecţia unor mari drumuri comerciale care legau Europa Nordică cu
Orientul Apropiat precum şi Europa Centrală de Răsăritul Europei. Prin reţeaua rutieră şi
traseele de cale ferată, municipiul Paşcani are legături directe pentru transporturile de
călători şi mărfuri cu oraşul Iaşi - capitala judeţului, cu oraşul Tg. Neamţ spre vest, cu
oraşul Suceava spre nord, cu Bucureşti - capitala tării spre sud.
Infrastructura rutieră
Municipiul Paşcani prezintă o infrastructură rutieră formată din reţea de drumuri naţionale,
judeţene şi comunale. Sistemul rutier al municipiului Paşcani deserveşte la momentul actual
un număr de 60 sate, grupate în 15 comune, dintre care 4 sunt aşezate pe traseele
drumurilor naţionale, 20 pe drumuri judeţene şi 36 pe drumuri comunale.
Analizând datele din tabelul de mai sus se observă că din totalul străzilor de 126 km doar 58
km sunt modernizaţi, respectiv 46,03% dintre acestea. Restul de 53,97% din totalul
străzilor orăşeneşti sunt nemodernizate şi se află într-o stare proastă pentru rulare.
38
Lungimea şi situaţia străzilor
140
115 117
120
115 126 126 126
100
80
Km
56 56 56 58 58
60
50
40
20
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005
SITUAŢIA
Ani INFRASTRUCTURII EXISTENTE
Infrastructura
rutieră Lungimea străzilor orăşeneşti – total
Lungimea străzilor orăşeneşti modernizate
În oraşul Paşcani doar 55,3% dintre străzi au îmbrăcăminte asfaltică şi un procent destul de
mare de străzi au încă îmbrăcăminte din balast, iar 8,4% sunt fără nici un fel de
îmbrăcăminte.
Cele mai defavorizate suburbii privind infrastructura rutieră sunt Blăgeşti şi Gâştesti,
existând drumuri cu îmbrăcăminte doar din balast şi pământ. Drumuri asfaltate sau din
beton nu există în aceste localităţi.
39
În majoritatea localităţilor nu s-au realizat şanţuri şi rigole, iar cele existente nu au fost
întreţinute de-a lungul timpului, fapt ce a condus la degradarea străzilor pietruite şi practic
la transformarea acestora în străzi de pământ.
Circulaţia
În ceea ce priveşte gradul de comunicare rutieră între mediul rural şi cel urban, se– 2015
2008 constată
că cele 5 suburbii ale zonei periurbane dispun de cel puţin două drumuri de acces la reţeaua
rutieră şi nu există zone izolate. Un aspect negativ referitor la reţeaua de drumuri din
mediul rural, este starea proastă a acesteia îngreunând astfel accesul către mediul urban.
Căile rutiere care fac legătura între oraşul Paşcani şi zonele preorăşeneşti, mergând spre
zonele vecine, au următoarele trasee:
drumul D.N. 28 A: Moţca – Paşcani – Tg. Frumos – Iaşi, care leagă municipiul
Paşcani de reşedinţa de judeţ;
drumul judeţean D.J. 208 Mirceşti – Paşcani – Lespezi care este o paralelă a
drumului european E 25;
drumul judeţean D.J. 2812: Blăgeşti-Stroieşti-Cotnari;
drumul comunal D.C. 109 Paşcani – Brăteşti – Mirosloveşti;
drumul comunal D.C. 111 Paşcani – Boşteni – Sodomeni – Boureni;
drumul comunal D.C. 125 Paşcani – Lunca Paşcani;
drumul comunal D.C. 127 Valea Seacă-Topile-Gîşteşti-Boureni.
40
Pe teritoriul oraşului se desfăşoară atât traficul greu de mărfuri cât şi cel de persoane pe
aceleaşi trasee, conducând astfel la degradarea permanentă a reţelei rutiere, aceasta
nefiind proiectată pentru trafic greu şi pentru intensitatea actuală a traficului.
Circulaţia pietonală este concentrată mai mult între zona gării – cartierul Unirii şi oraş -
Centrul Civic pe esplanada Cuza Vodă până la baza versantului, apoi pe scările care ajung
pe terasa superioară. Pentru a ajunge în zona centrală, pietonii depun un efort deosebit din
cauza pachetelor mari de scări.
2008 – 2015
Concluzii:
Din 126 de km de stradă doar 58 sunt modernizaţi, astfel mai bine de jumătate,
respectiv 54%, din străzile municipiului sunt nemodernizate, îngreunând circulaţia;
Străzile din oraş prezintă disfuncţionalităţi, cum ar fi: elementele geometrice nu mai
corespund standardelor în vigoarea şi cu intensitatea traficului, există străzi cu
fundaţie din balast sau din piatră spartă;
41
În suburbii străzile se află într-o stare proastă pentru rulare; există zone în care nu
sunt străzi asfaltate, ci doar drumuri acoperite cu balast sau din pământ.
Infrastructura feroviară
42
Mai deserveşte sectoarele Fălticeni, Târgu-Neamţ, Bicaz, Iaşi, Adjud. Depoul CFR Paşcani
este unul dintre cele mai vechi centre feroviare din ţară.
Pe direcţia nord - sud, în lunca Siretului, se dezvoltă zona căilor de comunicaţie feroviară şi
a amenajărilor aferente, pe o suprafaţă de 54,53 ha.
Zona căilor de comunicaţie feroviară se extinde spre direcţiile traseelor:
- la vest CF Paşcani - Târgu Neamţ;
- la nord CF Paşcani - Suceava;
- la est CF Paşcani - Iaşi;
- la sud CF Paşcani - Roman - Bucureşti.
Transportul feroviar se desfăşoară pe o suprafaţă de 54,53 ha, ocupând 4,32% din totalul
intravilanului. Această zonă ocupă o fâşie de teren cu lăţime variabilă la limita estică a
zonelor de locuit şi are două staţii, una de călători şi una de marfă (Vatra).
Reţeaua feroviară este legată în primul rând de regiunile din afara zonei periurbane. Pentru
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
zona periurbană, căile ferate au o importanţă mult mai mare pentru transportul de călători
decât pentru cel de mărfuri. 2008 – 2015
Transportul feroviar din sistemul Paşcani, se desfăşoară pe două magistrale (500 şi 600), pe
următoarele trasee (linii):
517 - PAŞCANI - TIMIŞEŞTI - 16 km - linie simplă electrificată;
500 - MIRCEŞTI - PROBOTA - 39 km - linie dublă electrificată;
606 - IAŞI - PAŞCANI - 76 km - linie dublă electrificată.
Traficul de călători şi mărfuri se realizează prin 10 staţii deschise pentru toate tipurile de
trafic (Ruginoasa, Toplie, Cristeşti, Mirceşti, Hălăuceşti, Mogoşeşti, Muncel, Stolniceni -
Prăjescu, Lunca Siretului, Lespezi) şi 5 halte care deservesc numai traficul de călători
(Toplie, Cristeşti, Mogoşeşti, Stolniceni - Prăjescu, Lunca Siretului).
Concluzii:
43
totalul intravilanului;
Prin municipiul Paşcani vor circula trenuri de mare viteză (an estimat 2020) datorită
includerii acestuia în reţeaua feroviară de înaltă performanţă a Europei de S-E prin axa
13: Chişinău – Ungheni – Iaşi – Paşcani – Bucureşti – Russe – Gorna Orzahovica – Stara
Zagora – Pythion (conform HG 1662/22.11.2006);
Infrastructura de utilităţi
Sursa Moţca cuprinde un front de captare format din 62 puţuri, fiecare puţ fiind echipat cu
electropompă submersibilă de tip HEBE (944 puţuri) sau EMU (18 puţuri).
În incinta frontului de captare este amplasată şi clădirea care adăposteşte punctul de
exploatare şi staţia de pompare.
Staţia de pompare dispune de 8 pompe tip NDS şi 2 pompe RDC care asigură vehicularea
apei direct sau prin intermediul staţiei de repompare Moţca, spre rezervoarele de
înmagazinare ale municipiului Paşcani.
Sursa Hăsnăşeni cuprinde un front de captare format din 6 puţuri, fiecare fiind echipat cu
pompă submersibilă de tip HEBE.
Patru rezervoare cu capacitate de 150 m3 captează apa ce urmează a fi transmisă în
reţeaua de distribuţie a oraşului.
44
Reţeaua de distribuţie a oraşului este susţinută de o staţie de pompare echipată cu
electropompe de tip Lotru 100/125. Punctul de injecţie în reţeaua orăşenească este situat în
zona aerodromului.
În municipiul Paşcani reţeaua de distribuţie este de tip mixt, fiind formată din conducte de
tip inelar cu secţiuni între 100 şi 500 mm astfel:
conducte principale cu diametre cuprinse între 100, 300 mm şi 400 mm;
conducte secundare şi de serviciu cu diamtere cuprinse între 25 şi 100 mm.
Apa necesară în cazul unor incendii, avarii, compensări orare este asigurată prin
înmagazinarea a 9.500 m3 din care: SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
zona superioară 1 x 2.500 m3
Infrastructura 1 x 5.000 m3
de utilităţi
zona inferioară 2 x 1.000 m3
45
Lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei
potabile
92
90
89,9
88
86
84
Km
82
80
79,4 80,2 80,2
78
78,3 78,3 78,7
76
74
72
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Ani
Lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile - km
În anul 2006 lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei era de 89,9 km, aceasta
crescând cu 14,81% comparativ cu anul 2000.
Volumul total de apă potabilă furnizată în perioada 2002 – sem I 2005 (m3) este prezentat
în tabelul 22.
2008 – 2015
46
Volumul total de apă potabilă furnizată
4.000.000
3.000.000 3.042.977
3.063.675
Mc 2.000.000 2.983.980
1.000.000 1.337.121
0
2002 2003 2004 Sem I 2005
Anul
Se observă scăderea volumului total de apă furnizată cu 1,94% în anul 2004, comparativ cu
anul 2002, cauzată de diminuarea consumului mediu lunar pe persoană, de la 3,06 m3 în
2002 la 2,75 m3 în anul 2004.
Consumul mediu lunar pe persoană de apă potabilă în perioada 2002 - sem I 2005 este
prezentat în tabelul 23.
2008 – 2015
47
SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
Infrastructura
de utilităţi
3,1
3
3,06 2,93
2,9
2,9
Mc 2,8
2,7
2,75
2,6
2,5
2002 2003 2004 Sem. I 2005
Anul
În semestrul I al anului 2005 s-a înregistrat un consum de 2,90 m3 apă potabilă depăşind
valoarea înregistrată pe întreg anul 2004, fapt ce reflectă o relansare a consumului de apă,
datorat creşterii lungimii simple a reţelei de distribuţie.
Concluzii:
În anul 2006 lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei era de 89,9 km, aceasta
crescând cu 14,81% în perioada 2000 - 2006;
48
SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
Infrastructura
de utilităţi
Reţeaua de canalizare
Reţeaua de canalizare a municipiului Paşcani a fost realizată în mai multe etape şi a fost
concepută în sistem divizor, fiind utilizată pentru evacuarea apelor uzate menajere şi
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
pluviale. În anul 2006 lungimea reţelei de canalizare era de 52,4 km.
52,5
51,6 51,6
51,5
51
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Anul
Reţeaua de canalizare s-a extins în anul 2003 doar cu 0,8 km, iar până în anul 2005 aceasta
stagnează la valoarea de 52,4 km. Astfel, se observă că în ultimii ani nu au mai fost
executate lucrări de extindere, deşi există zone lipsite parţial sau total de reţea de
canalizare.
Transportul gravitaţional al apelor menajere uzate din municipiul Paşcani este asigurat de
colectorul principal PREMO Dn = 1.000 mm, având o capacitate totală de 405 l/s.
Canalizarea apelor uzate menajere este amplasată pe două zone distincte:
Zona înaltă (Q = 200 l/s) este deservită de colectoarele de pe strada Moldovei,
Crinilor, Ştefan cel Mare şi Vatra. Apa uzată menajeră din aceste colectoare este
deversată în colectorul principal al oraşului PREMO DN = 1.000 mm. Canalizarea
în zona înaltă funcţionează preponderent prin pompare. Punctul de racord este
situat în vecinătatea pasajului superior peste C.F. Paşcani - Bucureşti.
Zona joasă (Q = 205 l/s) este deservită de colectoarele situate pe strada
Ceferiştilor, 1 Decembrie, Izvoarelor, Cuza Vodă şi Gării care se racordează la
colectorul principal Dn = 1.000 mm. Apa menajeră uzată este pompată prin
intermediul staţiei de pompare, situată în cartierul de pe strada Vasile
Alecsandri, având o capacitate de Q = 126 l/s.
49
SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
Infrastructura
de utilităţi
După traversarea celor două zone de canalizare, apele menajere uzate ajung la staţia de
pompare situată în incinta fabricii de zahăr, iar de aici sunt dirijate spre staţia de epurare
orăşenească de unde sunt deversate în râul Siret.
Apele pluviale, sunt colectate prin reţele de cvartal şi stradale şi evacuate gravitaţional în
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
pârâul Hăsnăşeni. Debitul total de ape pluviale ce se evacuează de pe perimetrul oraşului,
este estimat la cca 5.900 l/s.
2008 – 2015
Volumul total de apă canalizată în municipiul Paşcani în perioada 2002 – sem I 2005 (m3)
este prezentat în tabelul 25.
4.000.000
0
2002 2003 2004 Sem I 2005
Anul
Volumul total de apă canalizată înregistrează o scădere de 5,09% în anul 2004 comparativ
cu 2002, fapt ce poate fi determinat de scăderea populaţiei municipiului Paşcani în acea
perioadă şi migrarea populaţiei orăşeneşti către suburbii.
50
SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
Concluzii:
În anul 2006 ponderea persoanelor din municipiul Paşcani care beneficiau de reţeaua
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
de canalizare era doar de 65,07%;
În municipiul Paşcani există zone lipsite parţial sau total de reţele de canalizare;
2008 – 2015
51
Lungimea simplă a conductelor de distribuţie a gazelor
100
90 89,1
80
Km
70
58,4 59,4 70,1
70,5
60
59,8 60,5
50
2000 2001 2002 SITUAŢIA
2003 INFRASTRUCTURII
2004 2005 EXISTENTE
2006
Anul
Infrastructura
de utilităţi
Lungimea simplă a conductelor de distribuţie a gazelor
Municipiul Paşcani este alimentat cu gaze naturale din conducta de transport Moldova, prin
intermediul racordului Soci - Paşcani, având Dn = 300 mm şi o lungime de cca. 17 km.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
În Paşcani există două staţii de predare – primire, alimentate din conducta de racord Soci –
Paşcani. Acestea asigură reducerea şi reglarea presiunii gazelor din conducta de transport,
2008 – 2015
la limita necesară în sistemul de distribuţie.
Staţia de predare - primire Paşcani 1 este situată în Sodomeni şi are o capacitate de 5.000
m3/h. Cea de-a doua staţie este localizată în partea de N – E a municipiului Paşcani şi are o
capacitate de 20.000 m3/h.
Sistemul de distribuţie din municipiul Paşcani este format din: reţele de repartiţie cu
presiune medie, staţii de reglare de sector, reţele de distribuţie şi din branşamente cu
presiune redusă.
Reţele de repartiţie cu presiune medie asigură transportul gazelor naturale de la
staţia de predare - primire Paşcani 2 la staţiile de reglare de sector, lungimea lor
totală fiind de 3,90 km.
Staţiile de reglare de sector au rolul de a reduce şi regla presiunea gazelor de la
regimul de presiune medie la regimul de presiune redusă.
52
Reţele de distribuţie - distribuţia gazelor în municipiul Paşcani, se face în regim
de presiune redusă, prin intermediul unor reţele având diametrele 50 - 325 mm
şi o lungime totală de cca. 55 km.
Branşamente presiune redusă - lungimea totală a branşamentelor este de 16,5
km din care:- 1,5 km - presiune medie;
- 15 km - presiune redusă.
Concluzii:
Reţeaua de alimentare cu gaze naturale s-a extins în anul 2006 cu 27% comparativ cu
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
anul 2005, şi are o lungime de 89,10 km;
2008 – 2015
În zona joasă a localităţii este necesară înlocuirea conductelor deoarece ţevile din oţel
au fost afectate de coroziune;
Iluminatul public este asigurat prin corpuri de iluminat, echipate cu lămpi cu vapori de
sodiu, vapori de mercur şi de tip incandescent, montate pe stâlpi de iluminat din beton,
stâlpi metalici şi de tip lampadar.
53
SCP 10001 180 100%
SCP 10002 60 90%
SCP 10005
Beton SE 340 80%
SI 9 154 80%
Alţii tip 1
Alţii tip 2
Metalic
IL 5,1 beton 30 100%
IL 5,1 metal 165 100%
Lampadar Ornamental 131
SITUAŢIA 34,5% 65,5%
INFRASTRUCTURII EXISTENTE
RFS
Infrastructura Alţii F3 29 100%
deLemn
utilităţi
TOTAL 1.089
Corpurile de iluminat existente în municipiul Paşcani sunt montate pe stâlpi din beton şi
stâlpi lampadar în număr de 1.089. În ceea ce priveşte starea fizică a acestora s-au
constatat următoarele:
proporţie de 80 – 90% din stâlpii de beton sunt vechi, aceştia fiind în număr
total de 734. Stâlpii din beton sunt în proporţie de 67,40% din totalul stâlpilor
din municipiul Paşcani;
100% dintre
STRATEGIA DE DEZVOLTARE stâlpii tip lampadar
ECONOMICO-SOCIALĂ IL 5,1 beton
A MUNICIPIULUI şi metal sunt vechi;
PAŞCANI
doar 34,5% dintre stâlpii de tip lampadar ornamentali sunt noi, restul de 65,5%
fiind vechi. Stâlpii de tip lampadar reprezintă o proporţie de 32,60% în totalul
2008 – 2015
stâlpilor de iluminat din municipiul Paşcani.
54
Corpuri Număr
TIP CORP Noi Vechi
iluminat (buc.)
Altele tip 1
Altele tip 2
Altele tip 3
LUCIFER 702 100%
Ornamentale Altele tip 1
Altele tip 2
TOTAL 2.090
Reţeaua electrică a municipiului Paşcani este veche în proporţie de 80%, iar 0,18% este
necorespunzătoare funcţionării, mai exact pe porţiunile cu reţea de tip LES şi LEA torsadată.
55
Nr. Lungime (km) Nr. suporţi
puncte Nr. corpuri
Nr. Din care:
Localitatea de de
crt. LEA LES Total
aprindere Console iluminat
Stâlpi
pe clădiri
10 PT 16 Paşcani 1
11 PT 17 Paşcani 1 0,15
12 PT 18 Paşcani 1 2,9 85 85 397
13 PT 19 Paşcani 1 0,3 0,1 11 11 68
14 PT 20 Paşcani 1
15 PT 21 Paşcani 1 1,4 25 25 25
16 PT 24 Paşcani 1 0,5 6 6 6
17 PT 27 Paşcani 1 1 1,1 41 41 44
18 PT 29 Paşcani 1 0,85 11 11 24
19 PT 35 Paşcani 1 0,2 5 5 5
20 PT 36 Paşcani 1 1 19 19 19
21 PT 39 Paşcani 1
22 PT 40 Paşcani 1 2,2 39 39 39
23 PT 42 Paşcani 1 0,2
SITUAŢIA 3 3
INFRASTRUCTURII 3
EXISTENTE
24 PT 43 Paşcani 1 0,2 4 4 4
25 PT 44 Paşcani
Infrastructura 1 0,2 3 3 3
26 de Paşcani
PT 47 utilităţi 1 1 28 28 148
27 PT 52 Paşcani 1 0,3 15 15 19
În oraşul Paşcani iluminatul public stradal este asigurat de un total de 1.198 corpuri de
iluminat montate pe 405 stâlpi.
Concluzii:
Energia electrică este distribuită pe întreg municipiul Paşcani, prin intermediul a 101
STRATEGIA DEposturi de transformare
DEZVOLTARE având oAcapacitatea
ECONOMICO-SOCIALĂ totală
MUNICIPIULUI de energie
PAŞCANI de 66.372 kw;
Reţeaua electrică în municipiul Paşcani este veche, iar în proporţie de 0,18% este
2008 – 2015
necorespunzătoare funcţionării;
56
Starea dezastruoasă a reţelelor termice din zonele CT2 (cu durată de viaţă expirată) şi
CT4, CT7, CT8, CT9 (amplasate în zona gării, zona cu ape subterane agresive) a apărut ca
urmare a lipsei întreţinerii în timp a acestor obiective. Lipsa mijloacelor necesare pentru
reglarea parametrilor funcţionali şi a contorizării energiei termice afectează în mod negativ
eficienţa sistemului, calitatea serviciilor şi relaţiile cu consumatorii. Toţi aceşti factori au dus
la parametri scăzuţi ai agentului termic la consumatori, faţă de cei necesari stabiliţi,
provocând astfel, nemulţumiri în rândul consumatorilor.
Sistemul de încălzire centralizat din municipiul Paşcani nu este unul de termoficare urbană ci
de centrale de cvartal pe gaze naturale, având şi o centrală cu producere a energiei în co-
generare.
57
DATE TEHNICE GENERALE ALE SISTEMULUI DE ÎNCĂLZIRE 1997 2001
Timp total anual de livrare căldură - ore/ct 1.850 2.500
Timp total anual de livrare apă caldă - ore/ct 650 1.200
3
Consum apă tehnologică şi de adaos – m 72.000 44.920
Vechime reţea distribuţie ET şi ACM - ani 23 2
Pierderi medii de apă în instalaţii 25 0
Pierderi medii de căldură în instalaţii 15 0
Sursa: RAGCL Paşcani
În anul 2006 reţeaua de distribuţie cuprindea 34.885 metri liniari de conductă pentru agent
termic şi 18.216 metri liniari pentru apă caldă de consum şi contoare la branşamentul a
423 scări de bloc. Tot în acest an, s-a realizat montarea unui număr de 7.000 de alocatoare
de costuri şi robineţi termostataţi la fiecare calorifer existent la consumator, pentru un
număr de 2.079 de apartamente.
2008 – 2015
58
Consumul de energie termică şi de gaz natural pentru producerea energiei
termice
Consum (Gcal/mii Nmc)
100.000 86.189
78.708
80.000 69.867 66.726
65.007
60.000
40.000
12.848 11.456 10.647 10.490 9.814
20.000
0
2000 2001 2002 2003 2004
Anul
Energie termică - Gcal C onsumul de gaze naturale pentru energia termică – mii Nmc
În ceea ce priveşte consumul de energie termică, un aport negativ îl aduce proasta izolare
termică a clădirilor de locuinţe şi a dotărilor social-culturale, conducând la disconfort termic
şi consum mare de energie.
Astfel, încălzirea locuinţelor şi a instituţiilor publice se realizează prin sobe, utilizând gazele
naturale, combustibil solid (lemn, deşeuri din lemn, deşeuri agricole, etc), combustibil lichid
(motorina) sau prin centrale termice utilizând gazele naturale sau combustibilul solid.
SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
Infrastructura
de comunicaţii
2008 – 2015 59
Concluzii:
În 2006 s-au adus o serie de îmbunătăţiri serviciilor de energie termică (au fost
montaţi robineţi termostataţi, contoare);
Consumul de energie termică s-a redus în ultimii ani din cauza debranşărilor, locuitorii
optând pentru centrale termice de apartament;
Infrastructura de comunicaţii
În cadrul serviciilor de comunicaţii oferite de RDS, în anul 2006 erau înregistraţi 1.000 de
abonaţi.
Evoluţia numărului de abonaţi la telefonia fixă din municipiul Paşcani în perioada 2000 –
2003 este prezentată în tabelul 34.
Numărul abonamentelor pentru telefonia fixă este în creştere. Astfel, se observă că în 2003
abonamentele telefonice înregistrează o creştere cu 9,78% comparativ cu 2000.
8.600
8.343 8.483
8.400
Număr abonaţi
8.432
8.200
8.000
7.800
7.600
7.653
7.400
7.200
2000 2001 2002 2003
Ani
2008 – 2015
SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
Infrastructura
de comunicaţii
Evoluţia numărului de unităţi poştale din municipiul Paşcani este prezentată în tabelul 35.
30
25 26
Număr unităţi
20
15
10 7
9 9 8
5
0
2000 2001 2002 2003 2004
Ani
Unităţi poştale
Concluzii:
Locuitorii din municipiul Paşcani beneficiază atât de serviciile de telecomunicaţii fixe cât
şi de cele mobile;
Unităţile poştale înregistrează o scădere în ultimii ani, un motiv fiind dezvoltarea din ce
în ce mai mare a mijloacelor moderne de comunicaţii, cum ar fi: internetul, telefonia
2008 – 2015
SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
Infrastructura
educaţională
Infrastructura educaţională
Infrastructura educaţională a municipiului Paşcani era formată în anul 2005 din 20 unităţi de
învăţământ după cum urmează: 4 licee, 8 şcoli din învăţământul primar şi gimnazial, 7
grădiniţe de copii şi o şcoală specială în care sunt educaţi elevi cu cerinţe educaţionale
speciale.
Traiectoria unităţilor de învăţământ în perioada analizată 2000 – 2005 este în scădere, după
ce în perioada 2000 -2002 a stagnat la valoarea de 30 unităţi şcolare. Astfel, în anul 2003
numărul de unităţi a scăzut la 29, iar în anii 2004 şi 2005 îşi desfăşoara activitatea doar 20
de unităţi şcolare, înregistrându-se o diminuare de 31,03% comparativ cu anul 2003.
Numărul de licee creşte după anul 2001 de la 3 la 5 unităţi menţinându-se constant până în
anul 2005. Ponderea liceelor în totalul unităţilor şcolare este de 25%.
Traiectoria în scădere a totalului de unităţi şcolare a fost cauzată şi de scăderea de-a lungul
perioadei a unităţilor de învăţământ primar şi gimnazial de la 10 unităţi în anul 2000 la 8
unităţi în 2005.
În municipiul Paşcani există o singură şcoală specială pentru copii cu nevoi educaţionale
speciale.
63
SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
Infrastructura
educaţională
Astfel, 4DEdin
STRATEGIA unităţile
DEZVOLTARE şcolare de învăţământ
ECONOMICO-SOCIALĂ primar
A MUNICIPIULUI şi gimnazial
PAŞCANI din mediul rural îşi
desfăşoara activitatea în clădiri cu vechime de peste 40 ani, care nu au fost niciodată
reparate capital, unele fiind reconsolidate doar parţial. Din acest motiv sunt 2008 – necesare
2015
intervenţii urgente pentru: repararea acoperişurilor, reparaţii la exteriorul clădirilor,
înlocuirea tâmplăriei (la unele şcoli ajungându-se în situaţia disperată de a se fixa ferestrele
în cuie pentru o mai mare siguranţă), înlocuirea parchetului în sălile de clasă, împrejmuirea
locaţiei şcolilor.
Unităţile şcolare din mediul rural se confruntă cu probleme şi la instalaţia electrică, aceasta
fiind veche şi deteriorată în 4 unităţi. Grupurile sanitare nu au fost niciodată reparate capital
şi sunt situate în afara clădirii, ceea ce determină primirea cu greu a avizului sanitar de
funcţionare. Aprovizionarea cu apă potabilă se face de la fântânile situate în curtea unităţilor
de învăţamânt.
Încălzirea unităţilor este asigurată de agentul termic furnizat de RAGCL Paşcani, iluminatul
se face de către E.ON, apa potabilă este asigurată prin racordare la reţeaua de apă a
municipiului Paşcani.
Dintre unităţile de învăţământ din mediul urban, unitatea cea mai bine cotată, atât din
punct de vedere al infrastructurii, cât şi din cel al performanţei educaţionale, este Liceul
„Mihail Sadoveanu”.
64
SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
Infrastructura
educaţională
2008 – 2015
Concluzii:
Starea fizică a unităţilor de învăţământ din suburbiile municipiului este foarte proastă,
anumite clădiri fiind vechi de peste 40 de ani, nefiind reconsolidate;
Majoritatea unităţilor şcolare din mediul rural obţin cu greu avizul sanitar de funcţionare,
din cauza problemelor la instalaţia electrică şi a grupurilor sanitare care sunt amenajate
necorespunzător, iar alimentarea cu apă potabilă se face de la fântânile din curte;
Situaţia clădirilor în care se desfăşoară activitatea de învăţământ din mediul urban este
satisfăcătoare, unităţile de învăţământ fiind reconsolidate în ultimii 2 ani.
În municipiul Paşcani există şi licee dotate corespunzător cerinţelor actuale, unul dintre
acestea fiind liceul “Mihail Sadoveanu”.
65
SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
Infrastructura
de sănătate
Infrastructura de sănătate
Asistenţa medicală în municipiul Paşcani este asigurată de: spitale, cabinete medicale
private specializate pe domeniile: stomatologie, medicină de familie, oftalmologie, ORL,
etc., laboratoare private pentru efectuarea analizelor şi farmacii.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
Tabelul 37 – Numărul de spitale şi paturi
Denumire 2000 2001 2002 2003 2004
2008 2005
– 2015
Spitale – sector public – număr 2 2 2 2 2 2
Paturi în spitale – sector public – număr 470 580 480 480 480 480
Sursa: Fişa municipiului Paşcani
În municipiul Paşcani există două spitale: Spitalul Municipal şi Spitalul CF. În 2005 populaţia
din Paşcani avea la dispoziţie 480 de paturi, în cadrul acestora, pentru a beneficia de
serviciile medicale.
În prezent au fost aduse o serie de îmbunătăţiri spitalelor din Paşcani, atât din punct de
vedere al renovării clădirilor, cât mai ales, din cel al dotărilor şi al aparatelor de ultimă
tehnologie aduse. Astfel, Spitalul CF Paşcani a fost renovat aproape în totalitate în ultimii
ani, secţia chirurgie fiind prevăzută cu dotări dintre cele mai moderne, atât în ceea ce
priveşte blocul operator, cât şi saloanele şi rezervele.
700
580
Număr de paturi
600
480 480 480 480
500
470
400
300
200
100
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Ani
La spitalul Municipal Paşcani s-a inaugurat prima secţie de ingrijire paliativă din ţară. Aici
vor putea fi îngrijiţi până la 50 de bolnavi care suferă de cancer în fază terminală. Ministerul
66
Sănătăţii a alocat 63.000 lei pentru amenajarea şi dotarea secţiei. Lucrările au început în
SITUAŢIA
octombrie 2006 şi au fost finalizate în februarie 2007. INFRASTRUCTURII EXISTENTE
Tot aici, prin Ordinul Ministrului Sănătăţii, s-au aprobat încă 10 paturi în structura Spitalului
Infrastructura
de sănătate
Municipal Paşcani. Este vorba despre un compartiment de reumatologie, care va fi format
din cabinet de consultaţii şi 10 paturi în saloane. De asemenea, se va achiziţiona aparatură
medicală şi se va dezvolta baza de balneofizioterapie pentru care s-au început lucrările la
subsolul spitalului.Cele mai defavorizate persoane sunt cele din suburbii. Accesul la serviciile
din cadrul spitalelor este problematic pentru locuitori, unii dintre ei situându-se la kilometri
depărtare de un spital.
67
Evoluţia cabinetelor stomatologice
10
9 9
Număr cabinete
8
7 8 7
6 7
4 4 4
4
0 0 0 0
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Ani
SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
C abinete stomatologice individuale – sector public
Infrastructura
C abinete stomatologice – sector privat
de sănătate
Figura 31 – Evoluţia numărului de cabinete
10 9
9
9
8 8
Număr farmacii
7
7
6
6
5
4
3 3
2 2 2 2 2 2 2
1
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Ani
Atât în sectorul privat, cât şi în cel public se observă un număr redus de farmacii. În anii
2000 - 2001 a existat un singur punct farmaceutic. Numărul farmaciilor din sectorul public
rămâne constant pe perioada anilor 2000 – 2005, înregistrându-se doar 2 farmacii. În
sistem privat în 2004 se înregistrează 8 farmacii, însă în 2005 numărul acestora scade până
la 3.
68
Tabelul 41 – Numărul dispensarelor medicale din sectorul public şi privat
Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Dispensare medicale – sector public – număr 2 2 1 - 1 -
Dispensare medicale teritoriale – sector
2 2 - - - -
public – număr
Policlinici – sector public – număr 2 1 - - - -
Sursa: Fişa municipiului Paşcani
17
15 14
13 12
9
10
7 8 8
5
2 2 2
0 0 0 0 0
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Ani
69
Asistenţa medicală a colectivităţilor de preşcolari şi elevi este deficitară. Numărul
cabinetelor medicale şcolare este insuficient, având în vedere că în tot municipiul Paşcani
figurează doar 2 cabinete medicale, ceea ce înseamnă că numai în 2 şcoli elevii pot apela la
serviciile medicale de prim ajutor.
În sectorul privat pe perioada anilor 2000 - 2004 nu figurează nici un laborator medical în
sectorul privat. Se observă că în 2005 apare primul laborator privat.
În anul 2007 locuitorii din Paşcani îşi vor putea face analizele la unul dintre cele 4
laboratoare medicale, 2 private şi 2 în cadrul spitalelor.
Astfel deDEcabinete
STRATEGIA de ECONOMICO-SOCIALĂ
DEZVOLTARE specialitate s-au înfiinţat şi în sectorul
A MUNICIPIULUI privat începând cu anul 2003.
PAŞCANI
În anul 2004 existau 5 cabinete de specialitate, însă în 2005 numărul acestora scade,
înregistrându-se doar 2. 2008 – 2015
Se observă că în 2007 numărul unităţilor medicale creşte. Astfel, faţă de 2005 când se
înregistrau doar 5 farmacii, în anul 2007 numărul lor creşte până la 18. De asemenea, se
dezvoltă şi asistenţa medicală primară prin sporirea cabinetelor medicale.
70
În anul 2007, municipiul Paşcani dispune de 8 ambulatorii de specialitate, o unitate pentru
serviciile de ambulanţă şi o unitate pentru asistenţă spitalicească.
Concluzii:
Au fost aduse îmbunătăţiri spitalelor din oraş prin renovarea clădirilor şi dotarea
acestora cu aparatură de ultimă tehnologie;
În cadrul spitalelor apar secţii cu grad de pionerat la noi în ţară (prima secţie de îngrijire
paliativă);
SITUAŢIA
Unităţile medicale din mediul rural INFRASTRUCTURII
(dispensarele) EXISTENTE
au probleme legate de dotări şi
echipamente, precum şi probleme de infrastructură; Accesul la serviciile medicale oferite
Infrastructura
de locuinţe
de spitalele din oraş reprezintă o problemă pentru locuitorii suburbiilor având în vedere
distanţa.
Infrastructura de locuinţe
Intravilan existent
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
Intravilanul localităţii reprezintă suprafaţa ce cuprinde totalitatea clădirilor şi terenurilor
destinate locuirii, dotării social-culturale şi serviciilor populaţiei, unităţilor economice,
2008 – 2015
circulaţiei şi transporturilor, spaţiilor verzi şi de sport, lucrărilor edilitare, etc. ce se
desfăşoară în municipiul Paşcani.
Ultima delimitare a intravilanului a avut loc în urma finalizării cadastrului funciar al oraşului
Paşcani şi al localităţilor aparţinătoare, având la bază proiectul nr.89/10/1987 întocmit de
ICPROM Iaşi, asimilat de Legea fondului funciar la data de 01.01.1990.
71
În teritoriul administrativ al municipiului Paşcani se întâlnesc trupuri izolate, (unităţi
industriale, agro-zootehnice, de gospodărie comunală şi echipare edilitară, unităţi turistice,
locuinţe izolate şi grupuri de locuinţe), care în majoritatea lor nu sunt cuprinse în
intravilane.
2008 – 2015
72
Evoluţia numărului de locuinţe
120 114
106
100
Număr locuinţe
80
76
64
60
51
40
40 40
42 36
35 38 36
25
20
16
0 0 0 0
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Ani
Pe parcursul perioadei de analiză 2000 - 2005 se observă înregistrarea unui regres în ceea
ce priveşte locuinţele terminate pe teritoriul municipiului Paşcani. Astfel, acestea au scăzut
cu 51% comparativ cu anul 2000. În anul 2002 sunt terminate un număr de 114 locuinţe,
mai multe cu 356% faţă de anul 2005, însă după acest an numărul locuinţelor terminate
scade de la an la an.
Numărul mare de locuinţe terminate în anul 2002 se datorează în cea mai mare parte
implicării statului, 66,67% dintre acestea fiind terminate din fondurile publice iar restul de
33,33% din fondurile populaţiei. În anii 2004 şi 2005 se înregistrează cele mai mari scăderi
cauzate de reducerea considerabilă a comenzilor în general şi îndeosebi a celor din partea
statului, privind construcţiile de locuinţe.
Comparând numărul camerelor de locuit în anul 2005 cu anul 1998 se observă o creştere a
SITUAŢIA
acestora cu 15,8%, datorată creşterii numărului INFRASTRUCTURII
de locuinţe din municipiu. EXISTENTE
2008 – 2015 73
Nr. Număr Număr Număr Număr
CARTIERUL
crt. locuitori locuinţe gospodării camere
1. Centru 14.345 4.301 4.358 9.448
2. Fântânele 1.604 326 355 795
3. Gară 15.538 4.092 4.150 9.114
4. Unirii 986 250 271 637
5. Vatra 3.424 920 931 2.159
6. Blăgeşti 1.385 557 575 1.436
7. Boşteni 1.142 317 306 732
8. Gâşteşti 2.761 676 726 1.801
9. Lunca 2.452 481 467 1.229
10. Sodomeni 1.263 376 361 868
Sursa: Recensământul populaţiei – 1992 - Consiliul Local Paşcani.
7%
2%
3%
33%
C ENTRU FÂNTÂNELE GARA UNIRII VATRA
Blăgeşti BOŞTENI GÂŞTEŞTI LUNC A SODOMENI
În zonele Centru şi Gara se concentrează cel mai mare număr de locuinţe şi gospodării
dintre toate zonele municipiului Paşcani şi implicit există şi un număr mai mare de camere
de locuit. Acest fapt a determinat o concentrare mai mare a populaţiei în aceste zone.
Menţionăm că zonele Centru şi Gară sunt construite parţial după 1970, predominând
locuinţele colective cu regim de înălţime între 4 şi 10 nivele, printre care s-au păstrat şi
grupuri compacte de lotizări cu locuinţe individuale parter. Locuinţele tradiţionale care au
fost construite înainte de anii 1960 se găsesc în cartierele: Vatra, Unirii, Fântânele,
prezentând un mod de viaţă şi aspect rural ca şi celelalte localităţi componente: Blăgeşti,
Boşteni, Gâşteşti, Lunca şi Sodomeni.
La momentul actual multe persoane fizice şi juridice apelează la creditul ipotecar pentru
achiziţionarea unei locuinţe, însă condiţiile de contractare a unui credit ipotecar nu pot fi
Concluzii:
În zonele Centru şi Gara se concentrează cel mai mare număr de locuinţe dintre toate
zonele municipiului Paşcani. Acest fapt a determinat o concentrare mai mare a populaţiei
în aceste zone.
Fondul de locuinţe din municipiul Paşcani s-a împrospătat prin construirea şi darea în
folosinţă a locuinţelor sociale de tip ANL.
În Paşcani este încă slab dezvoltat domeniul imobiliar care să investească în construcţia
de locuinţe şi valorificarea locuinţelor;
75
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
2008 - 2015
2008 – 2015
Educaţia
Cultura
Sănătatea
Serviciile sociale
76
EDUCAŢIA, CULTURA, SĂNĂTATEA ŞI SERVICIILE SOCIALE
Educaţia
Educaţia
Din punct de vedere al dotărilor de învăţământ, municipiul Paşcani deţine toate tipurile de
unităţi de învăţământ: învăţământ preşcolar, învăţământ primar, gimnazial şi liceal, mai
puţin învăţământ universitar.
Numărul total de elevi înscrişi în învăţământ pe anul 2006 - 2007 pe teritoriul municipiului
Paşcani este de 11.331 persoane.
Numărul total de elevi înscrişi în învăţământ este în creştere în perioada 2000 – 2007.
Astfel, numărul acestora a scăzut cu 1,46% în anul 2004 faţă de anul 2003, iar în anul 2005
s-a diminuat cu 5,91% comparativ cu anul 2004. În anul 2007 numărul total de copii înscrişi
în învăţământ creşte cu 26,51% comparativ cu anul 2005, fiind înscrişi 11.331 elevi.
Din totalul de elevi înscrişi în anul 2006-2007 ponderea cea mai mare o au elevii înscrişi în
învăţământul primar şi gimnazial, aceasta fiind de 33,03% (3.743 elevi). Elevii înscrişi în
învăţământul liceal sunt în număr de 3.011 şi au o pondere de 26,57%; această categorie
este singura în care se constată o creştere continuă începând cu anul 2000. Cea mai mică
pondere în totalul de elevi înscrişi o au elevii din învăţământul profesional, complementar şi
de ucenici 7,36% (834 de elevi înscrişi).
77
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
EDUCAŢIA, CULTURA, SĂNĂTATEA ŞI SERVICIILE SOCIALE
Educaţia
4.000 3.944
3.800
3.721
3.600
3.400
3.316
3.200
2.969
3.000 3.011
2.855 2.956
2.800
2.590 2.667 2.671
2.600
2.400 2.359 2.360
Număr elevi
2.293
2.200
2.125 2.012 2.083
2.000 2.055
1.985 1.882 1.777
1.800
1.600 1.660
1.400
1.319
1.200
1.237 1.146
1.000
841 976
800 834
679
600
400
160 123 108 75 103
200
36 88
0 0 20 21 20 0 0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Ani
În cadrul Şcolii speciale Paşcani sunt şcolarizaţi 115 elevi cu cerinţe educaţionale speciale
din care: 41 elevi în învăţământul primar şi 74 elevi în învăţământul gimnazial.
2008 – 2015
EDUCAŢIA, CULTURA, SĂNĂTATEA ŞI SERVICIILE SOCIALE
Educaţia
1.500
1.423 1.398
1.400 1.387
Număr de copii
1.361 1.309
1.300 1.357
1.200
1.100
1.033
1.000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Ani
Situaţia abandonului şcolar în municipiul Paşcani este prezentată în tabelul 51 pentru anul
şcolar 2006-2007 la data de 15 iunie 2007.
Până la data de 15 iunie 2007 erau neşcolarizaţi un număr de 27 de elevi iar în situaţia de
abandon şcolar erau 24 de copii, adică un procent de 0,32% din totalul de elevi înscrişi în
anul şcolar 2006-2007.
Din totalul de elevi aflaţi în situaţia de abandon şcolar, 75% dintre ei sunt elevi din nivelul
gimnazial.
79
EDUCAŢIA, CULTURA, SĂNĂTATEA ŞI SERVICIILE SOCIALE
Educaţia
Din datele furnizate de ISJ Iasi se observă o promovabilitate ridicată la testele naţionale de
peste 90% la unităţile de învăţământ din mediul urban şi o promovabalitate mai redusă
situată între 85,71% şi 50% în şcolile din suburbii. Astfel, în medie promovabilitatea la
testele naţionale, în municipiul Paşcani este de 84,86%.
Unitatea de învăţământ cu elevi ce au obţinut cele mai slabe rezultate la testele naţionale
este Şcoala cu clasele I-VIII Sodomeni Paşcani.
La polul opus se află „Liceul Teoretic Mihail Sadoveanu” Paşcani cu o promovabilitate de
100%.
80
EDUCAŢIA, CULTURA, SĂNĂTATEA ŞI SERVICIILE SOCIALE
Educaţia
300
253 287
250 220
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
191 191 195
200
214 215 186
194 2008 – 2015
150 125
166 153 127 110
128
100 91
86 86 84 80 93
50
23 7 11
40
0 0 0
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Ani
Personal didactic în învăţământ preşcolar
Personal didactic în învăţământ primar
Personal didactic în învăţământ gimnazial
Personal didactic în învăţământ liceal
Personal didactic în învăţ. profesional, complementar, ucenici
Personalul didactic total în anul 2005 este de 685 persoane, în scădere cu 1,44% faţă de
anul 2004. Această scădere a fost cauzată de diminuarea treptată a numărului de elevi
înscrişi în învăţământ dar şi de scăderea interesului pentru această profesie, având în
vedere remuneraţia slabă pentru aceste posturi.
81
Personalul didactic în anul 2005
2%
13%
16%
42%
27%
Personalul didactic în învăţământul liceal are ponderea cea mai mare în totalul personalului
didactic, şi anume de 41,90% în anul 2005. Este singurul nivel de învăţământ care
înregistrează creşteri referitoare la personalul didactic angajat. Acest fapt se datorează
creşterii numărului de elevi înscrişi în învăţământul liceal.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
Personalul didactic în învăţământul gimnazial înregistrează o scădere în anul 2005 de
13,49% comparativ cu anul 2004 şi are o pondere de 27,15% în totalul cadrelor didactice.
2008 – 2015
Concluzii:
În anul 2007 numărul total de copii înscrişi în învăţământ creşte cu 26,51% comparativ
cu anul 2005, fiind înscrişi 11.331 elevi.
Din totalul de elevi înscrişi în anul 2006 - 2007 ponderea cea mai mare o au elevii
înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial, aceasta fiind de 33,03% (3.743 elevi).
Din ce în ce mai puţini copii se înscriu în învăţământul primar încă din anul 2000, astfel,
numărul lor a scăzut de-a lungul perioadei analizate cu 35,91%;
Până la data de 15 iunie 2007 erau neşcolarizaţi un număr de 27 de elevi iar în situaţia
de abandon şcolar erau 24 de copii, adică un procent de 0,32% din totalul de elevi
înscrişi în anul şcolar 2006-2007.
82
Din totalul de elevi aflaţi în situaţia de abandon şcolar, 75% dintre ei sunt elevi din
nivelul gimanzial.
Cultura
Cultura
Casa de Cultură a fost înfiinţată în anul 1949. Activitatea Casei de Cultură Municipale
2008 – 2015 „M.
Sadoveanu” este susţinută prin cercuri culturale, cursuri, precum şi prin ansamblul folcloric
„Rapsozii Siretului”, Teatrul pentru Copii şi Tineret „Rudi Nesvadba”, trupa de dans de
societate „Dream Dance”. Sala de spectacole are 440 locuri, dispune de scenă cu pod şi
instalaţie de lumini.
Casa de Cultură are colaborări cu Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi, Teatrul „Mihai
Eminescu” Botoşani, Teatrul „George Bacovia” Bacău, Filarmonica din Botoşani şi
Filarmonica din Iaşi şi cu Muzeul Literaturii Române din Iaşi.
Casa de Cultură Mihail Sadoveanu din Paşcani necesită reparaţii, amenajări şi dotări noi
pentru o bună desfăşurare a spectacolelor organizate în incinta clădirii.
Biblioteca Municipală a fost înfiinţată în anul 1950. Aceasta dispune de peste 110.000 de
volume, dintre care cele mai numeroase sunt de literatură, lingvistică, ştiinţă şi tehnică.
Numărul anual de utilizatori care vizitează biblioteca este de 45.000.
Muzeul Municipal Paşcani a fost înfiinţat în decembrie 1997 şi îşi desfăşoară activitatea în
cadrul Casei de Cultură „M. Sadoveanu” şi al Palatului Copiilor „Iordache Cantacuzino”.
83
Muzeul deţine un număr de 375 exponate şi este organizat în trei secţii: istorie, etnografie şi
religie. Încă de la începutul anului 1998, Muzeul Municipal Paşcani s-a aflat în strânsă
colaborare cu Complexul Muzeal Moldova Iaşi. Sediul care găzduieşte Muzeul Municipal
Paşcani necesită reparaţii capitale.
Alte activităţi culturale se mai desfăşoară în cadrul Casei Iordache Cantacuzino, care
găzduieşte Clubul Copiilor Paşcani. Pe parcursul anilor s-a înregistrat o creştere a numărului
de norme didactice, a cercurilor şi a numărului de copii ce l-au frecventat.
Concluzii:
Pentru a recăpăta valoarea de patrimoniu sau chiar pentru a mări această valoare se impun
lucrări pentru renovarea şi consolidarea clădirii.
În municipiul Paşcani există un cinematograf care funcţionează în interiorul Casei de
Cultură.
2008 – 2015
Cultura
Casa Iordache Cantacuzino găzduieşte Clubul Copiilor Paşcani. Pe parcursul anilor s-a
înregistrat o creştere a numărului de norme didactice, a cercurilor şi a numărului de copii
ce l-au frecventat;
Casa de Cultură Mihail Sadoveanu din Paşcani necesită reparaţii, amenajări şi dotări noi
pentru o bună desfăşurare a spectacolelor organizate în incinta clădirii.
Muzeul Municipal Paşcani deţine un număr de 375 exponate şi este organizat în trei
secţii: istorie, etnografie şi religie.
Sănătate
Sănătate
2008 – 2015
2007 – 2013
Ocrotirea sănătăţii este asigurată în municipiul Paşcani prin reţeaua de sănătate alcătuită
din unităţi care activează în sistem public şi unităţi din sistemul privat, asistenţa medicală
desfăşurându-se în sistemul tradiţional unde în prezent se înregistrează o trecere dinspre
sectorul public spre cel mixt şi privat.
70
65 67
63
60
52
Număr medici
51 50
50
40
30 26
26 26
26
20
10 16 14 11 15
10
9 9 9
0 0 0 0
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Ani
Personalul medical din cadrul unităţilor sanitare este reprezentat de medici, farmacişti,
personal sanitar mediu şi stomatologi. În 2005, în sectorul public îşi desfăşurau activitatea
65 de medici si 15 medici de familie, iar în sectorul privat, doar 9 medici şi 9 medici de
familie.
EDUCAŢIA, CULTURA, SĂNĂTATEA ŞI SERVICIILE SOCIALE
Tabelul 55 – Numărul de medici stomatologi din sectorul public şi privat
Sănătate Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Stomatologi – sector public – persoane 13 10 - 1 2 9
Stomatologi - sector privat - persoane 4 4 4 4 4 7
Sursa: Fişa municipiului Paşcani
2008 – 2015
86
14
13
Număr stomatologi
12
10
10
9
8
7
6
4 4 4 4 4
4
2
0 1 2
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Ani
În anul 2005 s-au înregistrat 16 stomatologi, dintre care 9 în sectorul public şi 7 în cel
privat. Se observă că faţă de anul 2000 numărul acestora a scăzut cu 4 cadre medicale.
Sănătate
400
334
350
Personal sanitar
346 352
300
286
250 270 271
200
150
100
36 37 44
50
7 10 10
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Ani
Concluzii:
Peste 100 de medici oferă servicii medicale locuitorilor din municipiu, în cadrul spitalelor
sau a cabinetelor medicale publice şi private;
Personalul sanitar mediu din municipiul Paşcani este format din aproximativ 350 de
persoane.
88
EDUCAŢIA, CULTURA, SĂNĂTATEA ŞI SERVICIILE SOCIALE
Servicii sociale
Servicii sociale
Încercarea de descentralizare rapidă care a avut loc mai ales după 1997 în municipiul
Paşcani a generat incoerenţă organizaţională, costuri sociale ridicate, şi a scăzut capacitatea
de supervizare
STRATEGIA şi control,
DE DEZVOLTARE în acelaşi timp
ECONOMICO-SOCIALĂ funcţionândPAŞCANI
A MUNICIPIULUI mai multe instituţii de coordonare pe
domenii sectoriale cum sunt copiii în dificultate, persoanele vârstnice, persoanele cu
handicap etc. Legislaţia din domeniul asistenţei sociale este într-o continuă schimbare,
2007 – 2013 ceea
ce face ca şi structura organizaţiilor sau serviciilor oferite de acestea să se schimbe într-un
ritm rapid.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
Pentru prevenirea cazurilor de abandon, Serviciul Comunitar de Asistenţă Socială, Protecţie
Socială şi Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei municipiului Paşcani a oferit sprijin moral
2007 – 2013
şi material în vederea menţinerii copilului în familia naturală, cât şi servicii de consiliere
socială unor familii aflate în pragul “intrării’ într-o situaţie de criză, identificate atât prin
cererile acestora, sesizările altor persoane sau din colaborarea cu Spitalul Municipal Paşcani,
SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
precum şi organizaţii non-guvernamentale.
Infrastructura
Numărul mare de cazuri sesizate sau depistate în ceea ce priveşte copilul aflat în dificultate
de comunicaţii
au făcut să fie identificate oportunităţile de (re)integrare a copiilor în familia
naturală/extinsă/substitutivă, astfel încât s-au luat măsuri de tip familial după cum
urmează:
STRATEGIA integrare/reintegrare
DE DEZVOLTARE în familie
ECONOMICO-SOCIALĂ sau comunitate
A MUNICIPIULUI PAŞCANI prin efectul legii, a copiilor
proveniţi din centre de plasament;
plasament-încredinţare la rude până la gradul IV; 2007 – 2013
adopţia naţională;
copiii cu nevoi speciale, care au rămas în familia naturală, unde beneficiază de
bune condiţii de creştere şi educare.
Datele statistice obţinute în urma soluţionării cazurilor de risc social în cadrul Serviciului
Comunitar de Asistenţă Socială, Protecţie Socială şi Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei
municipiului Paşcani, judeţul Iaşi, cuprind:
plasament rezidenţial (copii ce nu au putut fi reintegraţi în familie, întrucât
prezintă un grad de handicap accentuat/grav);
copii victime ale abuzului (agresiune fizică, copii ce au fost încredinţaţi familiei
lărgite prin măsură de protecţie plasament familial, sau cazuri ce au fost
instrumentate cu reintegrarea în familia de origine);
copii infectaţi cu HIV/SIDA ;
servicii pentru copiii care răspund/nu răspund penal – (toate cazurile au primit
măsura de supraveghere specializată în familie, acest lucru fiind posibil datorită
bunei colaborări cu Serviciul de abuz/neglijenţă/violenţă/trafic din cadrul
D.G.A.S.P.C. Iaşi, cât şi cu Centrul de Probaţiune din cadrul Tribunalului de
minori Iaşi);
89
EDUCAŢIA, CULTURA, SĂNĂTATEA ŞI SERVICIILE SOCIALE
Servicii sociale
90
EDUCAŢIA, CULTURA, SĂNĂTATEA ŞI SERVICIILE SOCIALE
Servicii sociale
Sumele plătite pentru beneficiarii de venit minim garantat au crescut în intervalul 2001 –
2005 cu 25,57%. 2008 – 2015
Servicii de tip rezidenţial sunt oferite de 4 centre de plasament şi Fundaţia Agape, servicii
de care au beneficiat 269 copii în anul 2005.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
Numărul adopţiilor se menţine relativ constant acesta fiind de 2 -3 adopţii anual.
În centrele de plasament erau educaţi şi îngrijiţi în anul 2006 un număr de 74 copii cu
2007 – 2013
cerinţe educaţionale speciale şi 338 persoane cu dizabilităţi.
Costurile privind acordarea serviciilor sociale au fost în perioada 2001 – 2005, în valoare de
35.000.000 lei înregistrându-se o rată de dependenţă de 7.000.000 lei/an.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
Ajutoarele sociale oferite în anii 2005 şi 2006 au rezolvat 630 dosare în 2005 şi 460 în
2006. Numărul de dosare cât şi suma cheltuită pentru acordarea de ajutoare sociale a
scăzut înDE
STRATEGIA anul 2006 cuECONOMICO-SOCIALĂ
DEZVOLTARE 26,98% şi respectiv cu 15,38%.
A MUNICIPIULUI PAŞCANI
Concluzii:
În anii 2005 - 2006 a fost rezolvat un număr semnificativ de dosare pentru ajutoare
sociale şi ajutoare de urgenţă, suma cheltuită în 2006 fiind de 860.226 lei.
Se constată lipsa dotărilor speciale pentru persoanele aflate în dificultate din mediul
public (clădiri de interes public, sistemul rutier, magazine, parcări etc.)
91
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
2008 - 2015
2008 – 2015
2007 – 2013
2007 – 2013
2007 – 2013
Populaţia
Piaţa muncii
92
RESURSELE UMANE ŞI PIAŢA MUNCII
Populaţia
Din totalul populaţiei, 98,76% reprezintă populaţia de naţionalitate română, iar 1,24%
populaţia de altă naţionalitate (maghiară, rromă, germană, ucraineană, turcă, evreiască,
rusă, lipoveană, croată, italiană, moldovenească, altă etnie).
Evoluţia populaţiei
50.000
43.521 43.202 43.074 43.380
45.865 46.096
40.000
Populaţia
30.000
23.240 23.318 22.045 21.860 21.795 21.967
20.000
22.652 22.778 21.476 21.342 21.279 21.413
10.000
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Ani
Populaţia stabilă a scăzut pe parcursul perioadei 2000 – 2005 cu 5,42% având o traiectorie
fluctuantă începând cu anul 2000. Ritmul mediu anual de creştere al populaţiei a avut valori
negative în anii 2000, 2002, 2003, şi 2004, în anul 2002 înregistrându-se cea mai mică
valoare (-5,58%), iar în anul 2001 se înregistrează un ritm mediu anual pozitiv de 0,5%. În
anul 2005 se remarcă un ritm mediu anual de creştere pozitiv ceea ce reflectă o sporire a
populaţiei comparativ cu anul 2004.
93
Ritmul mediu anual de creştere negativ reflectă de RESURSELE UMANE
fapt scăderea de la anŞI
la PIAŢA MUNCII
an a populaţiei
stabile, astfel populaţia municipiului s-a diminuat cu 2.485 persoane pe parcursul perioadei
Populaţia
analizate.
Populaţia municipiului Paşcani are un trend fluctuant dacă analizăm pe baza datelor obţinute
în anii de recensământ. Astfel, între 1977 şi 1992 are loc o creştere a populaţiei
2007de 83,57%
– 2013
23%
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
2007 – 2013
77%
Ponderea populaţiei urbane în total populaţie a fost în anul 2002, de 77,09%,cu mult
superioară faţă de cea rurală care ocupă doar 22,91%.
94
RESURSELE
Mediul rural reprezentat prin cele 5 suburbii: Blăgeşti, UMANE Lunca
Boşteni, Gâşteşti, ŞI PIAŢA MUNCII
şi Sodomeni
prezintă un trend crescător al populaţiei. Astfel, populaţia din mediul rural a crescut în
Populaţia
perioada 1977 – 2002 cu 8,9%.
În mediul urban are loc o creştere spectaculoasă în anul 1992 comparativ cu recensământul
din 1977, indicele de creştere fiind de 229,9%. În anul 2002 se înregistrează o scădere a
populaţiei urbane cu 3.476 persoane, indicele de creştere al perioadei 1992 - 2002
rămânând pozitiv, dar se reduce considerabil la 90,3 %. Această situaţie a condus la
creşterea populaţiei din mediul rural cu 7,03% în perioada 1992 – 2002, datorată migraţiei
populaţiei spre zona rurală, fenomen cauzat de procesul de restructurare industrială.
Mişcarea
STRATEGIA DEnaturală şiECONOMICO-SOCIALĂ
DEZVOLTARE mişcarea migratorie a populaţiei
A MUNICIPIULUI PAŞCANI
Cele două tipuri de mişcări influenţează direct populaţia municipiului Paşcani. Mişcarea
naturală caracterizată prin sporul natural înregistrează într-adevăr creşteri în ultimii doi ani,
95
dar acestea nu acoperă numărul persoanelor care emigrează din Paşcani, acest fapt
afectând în mod negativ ritmul mediu anual de creştere a populaţiei păşcănene.
Populaţia
Rata medie a natalităţii înregistrată în perioada 2000 – 2004 este de 9,78‰. 2007 – 2013
Cea mai mică rată a natalităţii se înregistrează în anii 2000, 2001, şi 2002 de 9,5‰, iar
după anul 2002 are loc o relansare a indicelui natalităţii înregistrându-se o valoare de
10,3‰ în anul 2004.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
În aceeaşi perioadă rata medie a mortalităţii este de 6,92‰, cu mult sub media pe judeţ
(10,14‰).
2007 – 2013
96
Comparând valorile ratei sporului natural în anii 2003 şi 2004, se constată că pentru
municipiul Paşcani acestea sunt în fiecare an cu mult peste media judeţului Iaşi, fiind
corectate de o mortalitate mai redusă în medie cu aproximativ 30% faţă de cea înregistrată
în judeţul Iaşi. RESURSELE UMANE ŞI PIAŢA MUNCII
Populaţia
Din punct de vedere al natalităţii, generatoare de spor natural, municipiul se încadrează în
tradiţia zonei cunoscută pentru potenţialul fertilităţii.
AnalizândDEstructura
STRATEGIA populaţiei
DEZVOLTARE pe sexe AaMUNICIPIULUI
ECONOMICO-SOCIALĂ municipiuluiPAŞCANI
Paşcani
se observă o predominare a
persoanelor de sex feminin, acestea fiind mai numeroase decât populaţia masculină cu 821
persoane. 2007 – 2013
Ponderea populaţiei feminine era la recensământul din anul 2002 de 50,98% în totalul
populaţiei.
Astfel din punct de vedere al raportului de masculinitate se constată că la nivelul
municipiului Paşcani, la 1.000 de persoane de sex masculin reveneau 1.039 persoane de
sex feminin.
97
populaţia tânără - cuprinzând efectivul populaţiei în limitele de vârstă cuprinsă
între 0 – 14 ani;
populaţia adultă - cuprinsă în intervalul 15 - 64 ani;
populaţia bătrână – între 65 ani şi peste.
98
Populaţia aptă de muncă totală era în anul 2002 de 30.121 persoane cu vârsta cuprinsă
între 16 – 64 ani. Analizând îndicatorul pe sexe se observă că populaţia feminină aptă de
muncă era mai numeroasă cu 430 de persoane decât cea masculină.
Piaţa muncii
Populaţia activă
Din punct
STRATEGIA DEde vedere economic,
DEZVOLTARE populaţia
ECONOMICO-SOCIALĂ activă cuprinde
A MUNICIPIULUI toate
PAŞCANI persoanele în vârstă de 14
ani şi peste, apte de muncă, care în perioada de referinţă au constituit forţa de muncă
disponibilă (utilizată sau neutilizată) pentru producerea de bunuri şi servicii2008
în –economia
2015
naţională.
Populaţia activă cuprinde atât populaţia ocupată, cât şi populaţia neocupată aflată în
căutarea unui loc de muncă şi persoanele neocupate care au declarat că se află în căutarea
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
primului loc de muncă.
2007 – 2013
Populaţia municipiului Paşcani deţinea în anul 2002 o pondere de doar 5,7% din populaţia
activă a judeţului Iaşi. Faţă de totalul populaţiei, populaţia activă reprezintă pentru
municipiul Paşcani 41%.
La recensământul
STRATEGIA dinECONOMICO-SOCIALĂ
DE DEZVOLTARE 2002 populaţia activă de sex PAŞCANI
A MUNICIPIULUI masculin avea o pondere ridicată de
55,3%.
2007 – 2013
Populaţia ocupată
99
Evoluţia numărului de salariaţi
16.000
14.681 14.950
15.000
Număr salariaţi
14.000
12.878 12.898
13.000
11.974
12.000
11.000
11.319
10.000
2000 2001 2002
RESURSELE
2003
UMANE
2004
ŞI PIAŢA MUNCII
2005
Salariaţi – total
2007 – 2013
100
Ponderea numărului de salariaţi pe domenii de activitate
0,01%
36,55%
39,14%
2,59%
3,41%
2,05%
4,97%
0,63%
0,72% 5,10% 3,71%1,12%
Număr mediu salariaţi în agricultură RESURSELE UMANE
Număr mediu salariaţi în industrie ŞI PIAŢA MUNCII
Număr mediu salariaţi în industria extractivă Număr mediu în industria prelucrătoare
Număr mediu salariaţi în domeniul energiei şi apei Număr mediu salariaţi în construcţii
Piaţa
Număr muncii
mediu salariaţi în comerţ Număr mediu salariaţi în transport, poştă, comunicaţii
Număr mediu salariaţi în activatea bancară şi de asigurări Număr mediu salariaţi în administraţie publică
Număr mediu salariaţi în învăţământ Număr mediu salariaţi în sănătate şi asistenţă socială
În populaţia inactivă, din punct de vedere economic sunt incluse toate persoanele, indiferent
de vârstă, care au declarat SITUAŢIA INFRASTRUCTURII
că nu au desfăşurat EXISTENTE (elevi,
o activitate economico-socială
studenţi, pensionari, persoane casnice, întreţinuţi de alte persoane, întreţinuţi de stat, alte
situaţii).
Infrastructura
de comunicaţii
Tabelul 69 - Populaţia inactivă în municipiul Paşcani - 2002
Localitatea Populaţia inactivă Din care pensionari Elevi- Copii
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
2007 – 2013
101
Ambele Ambele Studenţi 0-14 ani
Feminin Feminin
sexe sexe
Municipiul Paşcani 24.810 13.732 7.318 3.805 9.701 8.578
Oraş Paşcani 17.964 9.843 4.903 2.568 7.979 6.457
Suburbii 6.846 3.889 2.415 1.237 1.722 2.121
Blăgeşti 1.037 601 382 188 242 314
Boşteni 906 506 321 167 188 252
Gâşteşti 2.129 1.198 640 320 596 699
Lunca 1.781 988 659 336 454 556
Sodomeni 993 596 242 226 242 300
Sursa: Anuarul de statistică
2008 – 2015
Raportul între populaţia inactivă şi cea activă este semnificativ pentru faptul că la nivelul
municipiului Paşcani la 1000 persoane active erau 1.439 persoane inactive faţă de 1.739
persoane la nivelul judeţului.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
Evoluţia şomajului în municipiul Paşcani
2007 – 2013
Tabelul 70 – Numărul şomerilor în perioada 2001 - 2005
Luna/An 2001 2002 2003 2004 2005
Număr şomeri 6.315 3.756 1.811
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
2.645 1.784
Sursa: AJOFM Iaşi
2007 – 2013
În perioada supusă raportării, se observă că şomajul se află în scădere, în special datorită
aplicării măsurilor active privind stimularea, pe de o parte a angajatorilor prin
subvenţionarea locurilor de muncă ocupate de şomeri, iar pe de altă parte prin creşterea
SITUAŢIA
economică ce a condus la crearea INFRASTRUCTURII
de noi locuri de muncă. EXISTENTE
Infrastructura
Prin măsurilede prevenire a şomajului (informare şi consiliere profesională, medierea
de comunicaţii
muncii, formare profesională, consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei activităţi
independente), în anii 2001- 2005 se observă o tendinţă de descreştere a şomerilor. Astfel
2007 – 2013
102
în 2001 s-a înregistrat valoarea maximă de 6.315 şomeri. Prin comparaţie se constată că în
anul 2005 numărul şomerilor a scăzut cu 71,7% faţă de 2001 şi cu 32,6% faţă de 2004.
În perioada anilor 2001-2005 se observă că rata şomajului este în scădere. Faţă de 2001
când se înregistra o rată de 29,69%, în 2004 rata şomajului este de 18,09%, iar în 2005 de
13,61%. Se observă, astfel, că în 2005 rata şomajului scade cu 4,48% faţă de 2004 şi cu
16,69% faţă de 2001. RESURSELE UMANE ŞI PIAŢA MUNCII
Piaţa
Deşi este în muncii
scădere, rata şomajului în municipiul Paşcani este aproape dublă faţă de judeţul
Iaşi unde se înregistrează o rată a şomajului de 7,2%.
Conform datelor furnizate de A.J.O.F.M. Iaşi, în 2001, cel mai mare număr de şomeri din
judeţul Iaşi, faţă de populaţia activă a localităţii, se înregistrează în municipiul Paşcani.
Aceasta se datorează îndeosebi disponibilizărilor de personal dintr-un număr mare de unităţi
ceea ce a avut ca efect creşterea ratei şomajului.
Astfel, în condiţiile O.U.G. nr. 24/1998 modificată prin O.U.G nr. 75/2000 se poate observa
că în municipiul Paşcani ponderea şomerilor depăşeşte de trei ori ponderea şomerilor în
totalul resurselor de muncă la nivel naţional. De altfel, pentru municipiul Paşcani au fost
întocmite pentru 2001 programe de acţiuni pentru creşterea gradului de ocupare a forţei de
muncă.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
Totuşi, municipiul Paşcani se confruntă cu o lipsă acută a forţei de muncă calificată. În tot
acest timp, păşcănenii de etnie rromă nu au fost deloc interesaţi de locurile de muncă
2008 – 2015şi de
bursele organizate special pentru ei de ALOFM.
2007 – 2013
103
indicatorului pentru următorii 10 – 15 ani în condiţii normale de existenţă;
Şomajul în municipiul Paşcani este în scădere în perioada 2000 – 2005, însă acesta
rămâne cu mult peste media numărului de şomeri din judeţul Iaşi;
Cele mai mari reduceri de personal s-au produs în domeniul industrial prin închiderea şi
privatizarea firmelor mari, situaţie ce a influenţat în mod direct numărul crescut de
şomeri din municipiul Paşcani. Anul 2001 a înregistrat un număr record de 6.315 şomeri.
Scăderea actuală a numărului de şomeri se datorează dezvoltării firmelor mici şi mijlocii
de pe teritoriul municipiului care au absorbit un număr important dintre şomerii
existenţi (1.784 şomeri în anul 2005).
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
Industria oferă cele mai multe locuri de muncă, mai mult de 50% din populaţia salariată
lucrând în domeniu, adică peste 6.000 de persoane.
2008 - 2015
Municipiul Paşcani se confruntă cu o lipsă acută a forţei de muncă calificată în anumite
domenii. Astfel, este necesară recalificarea şomerilor;
2008 – 2015
2007 – 2013
2007 – 2013
2007 – 2013
104
7. DIAGNOZA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
Poluarea şi calitatea aerului în municipiul Paşcani au fost urmărite pentru principalele gaze
(SO2, NO2) şi pulberi sedimentabile, de către A.P.M. Iaşi şi Direcţia de Sănătate Publică Jud.
Iaşi.
Rezultatele analizelor relevă concentraţii foarte mici ale indicatorilor SO2, NO2, după cum
urmează:
105
µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3
Paşcani - Gară 28,75 4,54 200 350
Paşcani – str. Moldovei 23,52 3,73 200 350
Sursa: A.P.M. Iaşi
Măsurătorile poluanţilor în zona surselor de emisii fixe şi mobile au relevat concentraţii sub
pragul inferior de evaluare. Evaluarea preliminară a calităţii aerului şi modelarea
matematică a dispersiei poluanţilor au demonstrat că nu este necesară urmărirea continuă a
poluanţilor din atmosferă.
Se constată că în perioada 2001 – 2005, din numărul total de probe, nu au fost înregistrate
depăşiri ale concentraţiei maxime admisibile. În 2005, valorile concentraţiei de pulberi
sedimentabile erau cuprinse între 1,30 şi 2,10 g/m 2/lună, valoarea medie de 1,68 g/m2/lună
fiind cu mult sub limita maximă.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
Tabelul 74 – Pulberi sedimentabile 2006
Pulberi sedimentabile CMA 2008 – 2015
Nume Punct medii orare STAS 12574/87
(g/m2/lună) (g/m2/lună)
Paşcani - SGA 12,85 17
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
Sursa: A.P.M. Iaşi
2007 – 2013
Se observă că în 2006 concentraţia de pulberi sedimentabile a crescut faţă de 2005, însă
valoarea nu depăşeşte limita admisibilă.
A.P.M. Iaşi
STRATEGIA nu are staţii
DE DEZVOLTARE de monitorizare
ECONOMICO-SOCIALĂ a calităţii PAŞCANI
A MUNICIPIULUI aeruluiîn municipiul Paşcani datorită
faptului că în urma studiilor efectuate de către specialiştii Institutului de Cercetare
Dezvoltare pentru Protecţia Mediului Bucureşti, nu a rezultat necesitatea instalării staţiilor
2007 – 2013
de monitorizare în municipiul Paşcani. Se impunea amplasarea staţiilor în cazul în care
concentraţiile poluanţilor ar fi fost aproape sau peste valorile limită stabilite în legislaţie.
SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
Infrastructura
de comunicaţii
2007 – 2013
106
DIAGNOZA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
Poluarea fonică
Poluarea fonică
Infrastructura
de comunicaţii
Zgomotul din cadrul unităţilor industriale sunt, în general, produse de motoarele, maşinile,
utilajele şi instalaţiile care au piese mobile.
DIAGNOZA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
Poluarea sonoră poate afecta sănătatea locuitorilor din Paşcani provocând, la nivelul
Calitateaoapelor
organismului, gamă largă de efecte, începând de la uşoare oboseli auditive până la stări
nevrotice grave şi chiar traumatisme ale organului auditiv (aceste efecte apar la poluări
sonore cu mult peste limitele admisibile).
Calitatea apelor
După natura sursei care o provoacă, poluarea apei poate fi naturală sau artificială.
STRATEGIA
Apele de DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
suprafaţă
În municipiului Paşcani, apele de suprafaţă sunt formate din cursul râului Siret şi câţiva
afluenţi ai acestuia: Gâşteşti, Boşteni, Sodomeni. 2008 – 2015
În condiţii de secetă, debitele mici ale râurilor favorizează poluarea prin neasigurarea diluţiei
substanţelor poluante. De asemenea, iarna în condiţiile existenţei podului de gheaţă şi
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
temperaturilor scăzute gradul de autoepurare al apelor este redus.
2007 – 2013
Poluarea antropică a apelor de suprafaţă este cauzată de deversarea apelor uzate provenite
din reţeaua de canalizare a municipiului sau de la unităţi industriale şi agricole.
2007 – 2013
Principala sursă de poluare a râului Siret din Paşcani o constituie DAC Paşcani din cauza
unui grad de epurare insuficient (80 - 85%). Indicatorii de calitate afectaţi sunt: CBO5,
CCOCr, NH4. D.A.C. Paşcani deserveşte o populaţie de 26.100 locuitori, iar volumul de ape
uzate evacuate anual în râul Siret se ridică la 3.239 mil. m3.
Calitatea râului Siret este urmărită de A.P.M. Iaşi şi A.N. Apele Române – Direcţia Apelor
Siret, prin efectuarea de analize la unele grupe de indicatori (regim de oxigen, grad de
mineralizare, etc.).
Pentru râul Siret s-au avut în vedere următorii indicatori: CBO5, amoniu, CCO-Mn. Până în
anul 2005 aceşti indicatori de calitate au fost urmăriţi doar în secţiunea amonte Paşcani -
Lespezi, iar începând cu anul 2006 au început să fie monitorizaţi parametrii de calitate ai
râului Siret şi în secţiunea aval de Paşcani – aval evacuare D.A.C. Paşcani.
Monitorizarea calităţii apei amonte şi aval din Paşcani, permite o evaluare a impactului
generat de activităţile desfăşurate pe raza municipiului. Astfel, valorile parametrilor de
calitate înregistraţi sunt prezentate în tabelul 76:
Apele subterane
Monitorizarea calităţii apei subterane în zona Paşcani se realizează de către Direcţia Apelor
Siret – Sistemul Hidrotehnic Independent Paşcani prin 6 foraje de studiu amplasate în aval
de localitatea Paşcani (două pe malul stâng şi patru pe malul drept).
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
Vegetaţia şi solurile
Pădurile şi pajiştile naturale au în cea mai mare parte a teritoriului o stare bună
2008de calitate.
– 2015
Fac excepţie mici suprafeţe (cca 5 ha) afectate de uscare, sau păşunat abuziv, precum şi
unele păşuni afectate de alunecările mai recente.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
Starea solurilor
2007 – 2013
Categorii de terenuri degradate:
2007 – 2013
2007 – 2013
Gospodărirea deşeurilor
Gospodărirea deşeurilor
2007 – 2013
112
SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
Infrastructura
- Unităţi alimentare;
- Organizaţii cooperatiste;
- Societăţi comerciale (exclusiv cele tehnologice).
2. Reziduuri stradale - Reziduuri aruncate sau depuse pe căile publice (şosele,
străzi, alei, trotuare, incinte, scări, căi ferate, etc.).
3. Reziduuri industriale - Reziduuri provenite din activitatea industrială (resturi din
materia primă, materiale de bază şi cele auxiliare).
4. Reziduuri din - Reziduuri provenite din demolarea sau construirea de
construcţii obiective industriale sau civile.
5. Reziduuri comerciale - Reziduuri provenite din activitatea de comerţ (ambalaje,
produse perisabile, etc.).
6. Reziduuri agricole - Reziduuri provenite din unităţile agricole şi zootehnice
(inclusiv dejecţii animaliere).
7. Reziduuri sanitare - Reziduuri provenite din instalaţii de sănătate (spitale,
(patologice) dispensare, sanatorii, etc.).
8. Reziduuri speciale - Reziduuri explozive, radioactive, etc. care necesită
(periculoase) măsuri speciale de tratament.
În municipiul Paşcani există un depozit mixt de deşeuri menajere şi industriale. Acesta este
situat în Valea Seacă, la o distanţă de cca. 2 kmDIAGNOZA MEDIULUI
de limita municipiului ÎNCONJURĂTOR
Paşcani şi 6 Km de
Fântânele. Depozitul se întinde pe o suprafaţă de 2,7 ha, iar suprafaţa ocupată a acestuia
Gospodărirea
este de deşeurilor
1,5 ha. Cantitatea de deşeuri depozitată anual este de circa 18.000 t.
Rampa de deşeuri menajere este veche având peste 35 de ani. Depozitul beneficiază de o
impermeabilizare naturală, existând un şanţ de drenare a apelor pluviale. În prezent
depozitul este îngrădit, fiind asigurată paza acestuia. Pentru evitarea autoaprinderii sunt
prevăzute 3 containere pentru colectarea biogazului.
Impactul depozitului de deşeuri menajere asupra mediului este monitorizat printr-o serie de
analize ale apei subterane efectuate în anotimpul rece şi anotimpul cald. În afară de deşeuri
menajereDEşiDEZVOLTARE
STRATEGIA stradale (cca 45.000 m3 anual),
ECONOMICO-SOCIALĂ la acest depozit
A MUNICIPIULUI PAŞCANI ajung şi deşeuri industriale.
Cel mai apropiat curs de apă este pârâul Irmolea, aflat la cca. 10m de incintă.2008
Indicatorii
– 2015 de
calitate pentru parametrii fizico-chimici ai apelor din pârâul Irmolea, conform buletinelor de
analiză efectuate de Agenţia de Protecţie a Mediului, arată că nu pot fi semnalate probleme
majore în
STRATEGIA ceea ce priveşte
DE DEZVOLTARE impactul A
ECONOMICO-SOCIALĂ activităţilor
MUNICIPIULUI desfăşurate
PAŞCANI în cadrul unităţii analizate
asupra factorului de mediu apa (se constată doar o uşoară depăşire a concentraţiei de
sulfuri, Fe total şi MTS). 2007 – 2013
2007 – 2013
113
SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
Calitatea apelor pluviale din zona amplasamentului este nesatisfăcătoare, analizele
efectuate relevând depăşiri la majoritatea indicatorilor.
Depozitul actual are un grad de ocupare în proporţie de 90%. Din acest motiv este necesară
închiderea lui şi urmărirea post închidere.
Direcţia de apă-canal Paşcani deţine un depozit neamenajat ce ocupă o suprafaţă de 2,3 ha,
având un volum ocupat de 30.000 m3. Aici sunt depozitate nămoluri de la Staţia de Epurare
Paşcani.
Există zone în care se fac depozitări necontrolate de deşeuri, cum sunt depozitările
necontrolate de-a lungul liniei de cale ferată, unde salubrizarea zonei se face de două ori pe
an, sau în suburbii depozitarea se face adesea în zona albiilor minore ale cursurilor de apă,
fapt care constituie un risc de poluare pentru apele de suprafaţă.
Gospodărirea deşeurilor
2007 – 2013
2007 – 2013
114
Deşeurile menajere rezultate din locuinţe, instituţii şi diverse unităţi economice sunt
precolectate în recipienţi de diferite tipuri şi capacităţi, amplasaţi în spaţii special amenajate
în acest sens.
Gospodărirea deşeurilor
Concluzii:
Suprafaţă mare de terenuri degradate (aprox. 2.158 ha). Cauzele principale sunt
alunecările de teren, inundaţiile, acumulările de nisip şi pietriş, eroziunea torenţială,
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
etc.;
abuziv;
2007 – 2013
115
2007 – 2013
industriale şi urbane, de traficul rutier şi feroviar şi de depozitarea necontrolată a
deşeurilor;
Municipiul Paşcani are o suprafaţă totală de spaţii verzi amenajate, sport şi agrement de
15,60 ha.
Pe teritoriul municipiului se deosebesc mai multe categorii de spaţii verzi şi sport, dintre
care:
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
2007 – 2013
Oraşul Paşcani se confruntă cu o criză a spaţiilor verzi amenajate pentru petrecerea timpului
liber. Singurul loc de joacă pentru copii şi de relaxare pentru adulţi este parcul din zona
Deal, dar şi acesta este neîngrijit şi destul de mic având în vedere populaţia municipiului. Un
alt parc ar mai fi cel din zona lacului Peştişorul, însă acesta nu a mai fost întreţinut. Alt loc
care ar putea fi valorificat de locuitorii oraşului este fântâna arteziană din zona Vale, dar,
deşi are 17 ani de existenţă, aceasta nu a mai fost dată în folosinţă.
Construcţiile care se ridică în ritm alert duc la dispariţia spaţiilor verzi din ce în ce mai mult.
În Paşcani, fiecărui locuitor îi revin doar 7,5 m2 de spaţiu verde, cu toate că Organizaţia
Mondială a Sănătăţii recomandă minim 50 m2 pe cap de locuitor.
Concluzii:
Spaţiile verzi şi zonele de agrement din municipiul Paşcani sunt insuficiente, având în
vedere populaţia acestuia;
Nu există locuri de joacă pentru copii, dimpotrivă vechile zone reprezintă un real pericol
pentru aceştia, din cauza depozitării de deşeuri şi a dezafectării parcurilor;
Spaţiile verzi, cum ar fi cele din lunca Siretului ar putea fi folosite cu succes ca zone de
agrement;
2008 – 2015
2007 – 2013
2007 – 2013
8. TURISMUL
TURISMUL
Monumente istorice
Monumente istorice
Obiective turistice Obiective turistice
Tipuri de turism
Activitatea turistică
Practicarea turismului, în municipiul Paşcani, presupune valorificarea atât a cadrului natural
al zonei cât şi cel antropic. Factorii favorabili activităţii de turism din Paşcani sunt: cadrul
geografic pe care-l oferă valea Siretului, în acest sector, şi dealurile împădurite din
împrejurimi. Alt element natural atractiv din punct de vedere turistic îl reprezintă zonele cu
păduri, în special cele care sunt în apropiere. Municipiul Paşcani se bucură de frumuseţea
codrilor de la Moţca dublată de prezenţa luncii Siretului.
118
Monumente istorice şi obiective turistice
Oraşul are numeroase zone arheologice care aduc dovada că aceste meleaguri au fost
locuite încă din paleolitic. Dovezile arheologice, etnografice trebuiau adunate şi păstrate
într-un loc special amenajat.
Paşcaniul a dat personalităţi culturale ţării noastre: scriitorii Mihail Sadoveanu şi Petre
Varlan, academicianul Constantin Ciopraga, mitropolitul Visarion Puiu, preoţii Cicerone şi
lordache lordăchescu.
Muzeul Municipal Paşcani a fost înfiinţat la 1 decembrie 1997 ca urmare a unei hotărâri
din cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani şi îşi desfăşoară activitatea în cadrul Casei
de Cultură „M. Sadoveanu” şi Palatului Copiilor „Iordache Cantacuzino”. Muzeul deţine un
număr de 375 exponate şi este organizat în trei secţii: istorie, etnografie şi religie. Datorită
cercetărilor arheologice efectuate în aceşti ani s-a reusit, nu numai valorificarea zonelor
cunoscute de specialiştii în domeniu ci şi evidenţierea altora noi.
Biserica Sf. Voievozi datează din anul 1664. I s-au adus unele refaceri în anul 1807.
2008 – 2015
2007 – 2013
119
Păşcănenii se mândresc cu faptul că oraşul lor este locul natal al lui Mihail Sadoveanu. Casa
lui părintească se află nu departe de centrul civic, în cartierul Vatra. În zonă se mai
păstrează casa în care a locuit Mihai Busuioc, învăţătorul marelui scriitor, evocat de acesta
sub numele de Domnu Trandafir.
În cimitirul oraşului, la intrarea dinspre PECO, se găsesc mormintele părinţilor lui Mihail
Sadoveanu şi cel al lui Mihai Busuioc.
Parohia "Sf.Vineri" ;
Parohia "Sf.Voievozi";
Biserica “Sf. Ioan Botezătorul”;
Parohia "Pogorârea Sf.Duh”- Blăgeşti;
Parohia "Sf.Arh.Mihail si Gavril" – Boşteni;
Parohia "Adormirea Maicii Domnului" – Gâşteşti;
Parohia "Sf.Gheorghe" – Lunca;
Parohia "Sf.Apostoli Petru si Pavel" – Sodomeni.
TURISMUL
Tipuri de turism
2008 – 2015
2007 – 2013
În zona limitrofă municipiului Paşcani şi în cadrul municipiului se practică următoarele forme
de turism:
În cadrul acestora s-au adunat obiecte de mare valoare etnografică: fuste de lână, costum
de mire şi de mireasă din lână figaie, zabun, bertă, buduroi, plug de lemn, etc..
În colecţia muzeului se păstrează şi obiecte religioase - cărţi şi icoane, decoraţii militare şi o
importantă colecţie de monede începând din antichitate şi până în ziua de azi. Se mai
găsesc arme medievale şi din cele două războaie mondiale şi câteva imagini mai vechi ale
oraşului Paşcani.
Activitatea expoziţională începută din 24 iunie 2001 a adus numeroşi vizitatori atât din
oraşul Paşcani, cât şi din afara oraşului. Printre personalităţile care au vizitat expoziţiile se
numără: academicianul Constantin Ciopraga, ambasadorul Elveţiei în România, artiştii Sofia
Vicoveanu, Mioara Velicu.
TURISMUL
Activitatea turistică
Activitatea turistică
2008 – 2015
121
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
Situaţia unităţilor de cazare turistică şi capacitatea lor, la nivelul municipiului Paşcani se
prezintă după cum urmează :
Domeniile care întregesc activitatea de turism din cadrul municipiului Paşcani sunt agenţiile
de turism, activitatea hotelieră şi cea a restaurantelor, barurilor şi cafenelelor din oraş.
În decursul anilor 2001 – 2005 se observă că numărul agenţiilor de turism creşte. Astfel
dacă în 2001 nu exista nici o societate de acest gen, în 2005 s-au înregistrat 7 agenţii de
turism.
Ponderea locurilor de cazare în hoteluri în total unităţi de cazare era de 84,27% în anul
2005.
În perioada anilor 2001 - 2005 cifra de afaceri a crescut, astfel că în 2005 agenţiile de
turism înregistrează o cifră de afaceri de 2.399,92 mii lei, faţă de 2002 când se înregistrau
342,14 mii lei. În domeniul hotelier se observă de asemenea o creştere a cifrei de afaceri.
În 2005 cifra de afaceri a crescut cu un procent de 38,44% faţă de anul 2004.
Concluzii:
Se constată lipsa de noi locuri de cazare pentru turişti, care să corespundă standardelor
uniunii europene;
Ponderea locurilor de cazare în hoteluri în total unităţi de cazare era de 84,27% în anul
2005.
2008 - 2015
9. EGALITATEA DE ŞANSE
124
EGALITATEA DE ŞANSE
Persoane cu
nevoi speciale
În anul 2005, Consiliul Judeţean Iaşi aprobă „Strategia Direcţiei Generale de Asistenţă
Socială şi Protecţia Copilului privind persoanele cu dizabilităţi”, în care sunt cuprinse şi
persoanele cu dizabilităţi din municipiul Paşcani. Priorităţile strategiei sunt:
evaluarea/reevaluarea persoanelor cu handicap, elaborarea de planuri
individuale de recuperare pentru aceştia;
crearea premiselor pentru prevenirea instituţionalizării şi dezinstituţionalizarea
persoanelor cu handicap;
dezvoltarea şi implementarea unui sistem judeţean de monitorizare a sistemului
de protecţie a persoanelor cu handicap;
dezvoltarea de servicii de consiliere, informare şi reorientare;
dezvoltarea de servicii de consiliere psihologică socială şi medicală;
dezvoltarea de servicii de consiliere juridică;
îmbunătăţirea accesibilităţii existente după normele tehnice în vigoare.
În anul 2006 de serviciile acestor instituţii beneficiau un număr de 22 de copii proveniţi din
mediul stradal sau din familii fără posibilităţi de creştere şi educare, cu vârste cuprinse între
10 ani - 19 ani. Începând cu septembrie 2005 centrul ocroteşte şi un număr de 13 copii cu
dizabilităţi.
Sunt instituţionalizaţi 77 copii, dintre care 38 sunt fete şi 39 băieţi, cu vârste cuprinse între
7 şi 23 ani. Pe timpul ocrotirii, copiii dispun de un program de educaţie.
În dotarea acestora există şi un centru de zi, pentru copiii care învaţă la Şcoala Specială.
Pentru aceştia se asigură masa la prânz şi transport la şi de la şcoală, având în vedere
faptul că aceşti copii provin din comunele limitrofe. De asemenea, există un centru
compartimentat în 5 module cu dormitoare şi camere de zi, dotat cu mobilier şi echipament
adecvat asigurării unui mediu de viaţă asemănător celui de tip familial.
125
EGALITATEA DE ŞANSE
Egalitatea de gen
În anul 2006 numărul de copii cu cerinţe educaţionale speciale era de 74. În municipiul
Paşcani există o singură şcoală specială (Şcoala Specială Paşcani) pentru copii cu nevoi
educaţionale
STRATEGIA speciale.ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
DE DEZVOLTARE
2007 – 2013
Egalitatea de gen
Populaţia totală stabilă, în municipiul Paşcani, în anul 2006 era de 43.828 persoane dintre
SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
care 22.210 femei, respectiv 50,67%.
Infrastructura
În anul
2002, numărul persoanelor de sex feminin apte de muncă era de 15.275, respectiv
de comunicaţii
50,71% din total populaţie aptă de muncă. Populaţia activă feminină, în anul 2002, deţinea
un procent de 44,7% din totalul populaţiei active a municipiul Paşcani.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
Din totalul populaţiei ocupate, la nivelul anului 2005 (11.319 persoane), populaţia feminină
reprezenta un procent de 47%, respectiv 5.319 femei. Rezultă că din punct de vedere al
2007 – 2013
ocupării, persoanele de sex feminin sunt uşor defavorizate în anumite domenii de activitate.
Cele mai multe persoane de sex feminin sunt angajate în industrie (apoximativ 60% din
totalul femeilor salariate), iar industria predominantă, din punct de vedere al salariaţilor, la
nivelul municipiului Paşcani este industria usoară, care, de regulă, lucrează în sistem lohn.
126
EGALITATEA DE ŞANSE
Egalitatea de gen
Infrastructura
Domeniile de activitate în care sunt angajate persoanele de sex feminin sunt cele din
de comunicaţii
statisticile naţionale: sănătate şi asistenţă socială, învăţământ, industrie uşoară, agricultură.
De obicei persoanele de sex feminin ocupă locurile din eşaloanele 2 şi 3, unde, deşi există
un volum mare de muncă, implicarea decizională este limitată.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
2007 – 2013
127
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
2008 - 2015
2008 – 2015
2007 – 2013
2007 – 2013
2007 – 2013
Sistemul de învăţământ
Administraţia locală
128
TEHNOLOGIA INFORMAŢIONALĂ ŞI DE COMUNICAŢII
Dotări IT&C
Lipsa datelor centralizate la nivel local, privind atât dotarea cu echipamente informatice a
instituţiilor publice şi firmelor private, cât şi mijloacele electronice de comunicare folosite
face dificilă realizarea unei situaţii existente.
Sistemul de învăţământ
Numărul de şcoli ce au în dotare calculatoare din municpiul Paşcani este de 15 (75%) din
totalul de 20. Numărul total de calculatoare care există în şcolile din municipiul Paşcani este
de 223.
Din totalul de 20 şcoli, doar 10 (50%) au conexiune la internet, iar numărul de calculatoare
conectate la internt este de 208, reprezentând 93,27% din totalul calculatoarelor existente.
Referitor la specialiştii în IT, menţionăm că nici o şcoală din municipiul Paşcani nu are
angajată o persoană pe acest domeniu.
Concluzii:
Din totalul de 20 şcoli, doar 10 (50%) aveau conexiune la internet, iar numărul de
calculatoare conectate la internt era de 208;
129
Este necesară susţinerea şi formarea de resurse umane pentru operare PC;
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
Este necesară susţinerea şi formarea de specialişti în domeniul IT;
Este necesară dezvoltarea conexiunilor de bandă largă (brodband). 2008 - 2015
2008 – 2015
2007 – 2013
2007 – 2013
2007 – 2013
Analiza SWOT
131
ECONOMIA, MEDIUL DE AFACERI ŞI INDUSTRIA
dezvoltare a inovării;
Lipsa activităţii microîntreprinderilor şi a
ECONOMIA, IMM-urilor
MEDIUL DEîn AFACERI ŞI INDUSTRIA
domeniul cercetării-
dezvoltării;
Analiza SWOT
Numărul mic de IMM-uri în domeniul
serviciilor;
Numărul investiţiilor în domeniul serviciilor
şi turismului este scăzut în comparaţie cu
cel judeţean şi regional.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
Integrarea în Uniunea Europeană şi accesul Schimbări ale legislaţiei în domeniul
la programele de finanţare postaderare; economic;
Diversitatea programelor de finanţare Declin economic la nivel naţional,
naţionale pentru sprijinirea IMM-urilor; european şi mondial;
Liberalizarea pieţelor; Migrarea unor firme din anumite sectoare
Dezvoltarea infrastructurii de afaceri; de activitate către state în care costurile cu
Apariţia comerţului electronic; forţa de muncă sunt mai reduse;
Atragerea de investitori străini prin Migrarea persoanelor cu nivel de educaţie
îmbunătăţirea imaginii municipiului; şi competenţă ridicat în zone mai bine
Receptivitatea microîntreprinderilor şi IMM- dezvoltate economic;
urilor la produse şi servicii noi; Dispariţia unui număr mare de firme ca
Posibilitatea accesării de fonduri cu urmare a integrării în Uniunea Europeană,
finanţare internaţională, altele decât cauzată de competitivitatea ridicată pe
fondurile structurale; piaţă;
Dezvoltarea de parteneriate publice- Slaba comunicare între instituţiile publice
private; şi mediul de afaceri;
Realizarea de parteneriate între Slaba pregătire a managerilor;
universităţi/instituţii de finanţare şi mediul Grad redus de asociere a IMM – urilor la
de afaceri în vederea dezvoltării şi inovării nivel local;
produselor; Capacitatea de finanţare redusă pentru
Instabilitatea ratei inflaţiei şi a costurilor derularea de proiecte cu finanţare
creditelor; nerambursabilă din fondurile de
Srijinirea microîntreprinderilor şi IMM-urilor postaderare;
prin programe guvernamentale; Slaba pregătire pentru elaborarea şi
Acordarea de facilităţi fiscale pentru mediul implementarea de proiecte cu finanţare
de afaceri de către legislativul local. nerambursabilă;
Lipsa de interes a investitorilor străini
pentru mediul economic al municipiului.
132
INFRASTRUCTURA
Analiza SWOT
INFRASTRUCTURA
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Existenţa
STRATEGIA DE unui nod important
DEZVOLTARE de cale ferată
ECONOMICO-SOCIALĂ 54%
A MUNICIPIULUI din străzile municipiului se găsesc
PAŞCANI
unde se intersectează următoarele trasee într-o stare proastă pentru rulare;
CF - Iaşi - Paşcani; Paşcani - Tg. Neamţ; Trotuarele au lăţimea necorespunzătoare,
2008 – 2015
Bucureşti - Paşcani – Suceava; iar în unele locuri lipsesc;
Pe traseele feroviare nu este depăşită Elementele geometrice nu mai corespund
capacitatea de circulaţie; standardelor în vigoare şi intensităţii
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
Existenţa infrastructurii de telecomunicaţii; traficului;
Existenţa unui sistem centralizat de Număr insuficient al locurilor de parcare;
2007 – 2013
alimenatare cu apă potabilă; Traficul greu de mărfuri se desfăşoară pe
Existenţa unei reţele de canalizare în sistem acelaşi traseu cu traficul rutier de
divizor; persoane, afectând infrastructura
STRATEGIA
ExistenţaDE DEZVOLTARE
alimentăriiECONOMICO-SOCIALĂ
cu gaze naturale A MUNICIPIULUI
din PAŞCANI
drumurilor;
conducta de transport Moldova; Circulaţia este greoaie în mediul rural
Desfăşurarea unor lucrări de extindere a existând doar drumuri acoperite cu balast
2007 – 2013
133
INFRASTRUCTURA
Efectuarea de îmbunătăţiri a infrastructurii de reţea de canalizare;
unor unităţi medicale din Paşcani; Inundarea străzilor, construcţiilor
Existenţa dotărilor şi aparatelor de ultimă subterane sau subsolurilor din blocurile de
tehnologie în unele unităţi spitaliceşti; locuinţe, cauzată deINFRASTRUCTURA
lipsa capacităţii de
Creşterea numărului de unităţi medicale; transport a unor colectoare existente (în
Apariţia unorSWOT
Analiza secţii medicale cu grad de cazul precipitaţiilor abundente);
pionerat la noi în ţară (prima secţie de Existenţa tasărilor şi prăbuşirilor de teren
îngrijire paliativă); în punctele de îmbinare a tuburilor ce
Dezvoltarea medicinei primare prin sporirea deservesc reţeaua de canalizare;
numărului de cabinete medicale; Reţeaua electrică a municipiului Paşcani
Extinderea fondului locativ existent prin este veche şi pe alocuri este
construirea de noi locuinţe sociale de tip necorespunzătoare funcţionării;
ANL pentru tineri. Corpurile de iluminat sunt vechi în
proporţie de 80 – 90%;
Existenţa suporţilor de beton cu o vechime
mare de serviciu şi cu degradare a
betonului;
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
Există PT – uri care nu mai prezintă
siguranţă în exploatare, fiind depăşite
tehnic; 2008 – 2015
134
INFRASTRUCTURA
Slaba prezenţă pe piaţă a firmelor private
care să investească în construcţia de noi
locuinţe.
OPORTUNITĂŢI AMENINTĂRI
INFRASTRUCTURA
Poziţia geografică la intersecţia unor mari Infrastructura de drumuri afectată zonal şi
drumuri comerciale;
Analiza SWOT temporar de fenomene climaterice;
Reţeaua rutieră şi traseele de cale ferată Stabilitatea terenului şi a construcţiilor
creează legături directe cu oraşele: Iaşi, Tg. este ameninţată de infiltrarea apelor uzate
Neamţ, Suceava şi Bucureşti; în pânza freatică;
Lansarea programelor de Fonduri Nivelul apei subterane ridicat şi caracterul
structurale pentru finanţarea proiectelor de agresiv al acesteia ameninţă prin
infrastructură; coroziunea ţevilor din oţel;
Municipiul Paşcani este al doilea centru Unităţile şcolare din mediul rural obţin cu
urban al judeţului din punct de vedere al greu avizul sanitar de funcţionare;
mărimii şi dezvoltării; Fondul locativ din zona urbană nu mai face
Lansarea programelor de finanţare de faţă solicitărilor;
postaderare, ce vizează ameliorarea Zone de locuinţe amplasate pe lângă
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
infrastructurii educaţionale atât în mediul unităţi industriale, unităţi de transport
rural cât şi urban; rutier şi feroviar, pe lângă depozite PECO
2008 – 2015
Înfiinţarea Euroregiunii Siret – Prut – sau şantiere de construcţii;
Nistru. Creditul ipotecar nu poate fi accesat de
Includerea Paşcaniului în reţeaua feroviară persoanele cu venituri mici;
de înaltă
STRATEGIA DEperformanţă a Europei de S-EA MUNICIPIULUI
DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ prin Slabe cunoştinţe referitoare la elaborarea
PAŞCANI
2007 – 2013
2007 – 2013
135
AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
Analiza SWOT
136
AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
Analiza SWOT
137
AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
Analiza SWOT
138
EDUCAŢIA, CULTURA, SĂNĂTATEA ŞI SERVICIILE SOCIALE
Numărul mic de stomatologi în comparaţie
cu populaţia, atât în sector public, cât şi
privat;
Numărul mic de farmacişti atât în sector
public, cât şi privat;
Serviciile de urgenţă slab dezvoltate;
Susţinerea serviciilor sociale presupune
costuri foarte ridicate;
Număr mare de cazuri de copii aflaţi în
dificultate;
EDUCAŢIA, CULTURA,Număr
SĂNĂTATEAmare de ŞIcopii ce nu auSOCIALE
SERVICIILE putut fi
reintegraţi în familie;
Analiza SWOT Fonduri puţine pentru acoperirea tuturor
serviciilor sociale de la nivel local;
Personal insuficient care activează în
serviciile sociale;
Există cazuri de abandon familial;
Număr ridicat al persoanelor ce nu au
locuinţe;
Număr mare al persoanelor afectate de
violenţa domestică;
Creştere a numărului de persoane cu
handicap în ultimii ani;
Insuficienţa serviciilor sociale pentru
persoanele vârstnice, cu handicap,
imobilizate la pat, cu cerinţe speciale;
Pondere mică a persoanelor
instituţionalizate cu handicap şi cerinţe
speciale;
Lipsa dotărilor speciale pentru persoanele
aflate în dificultate din mediul public (clădiri
de interes public, sistemul rutier, magazine,
parcări, etc.);
Slaba promovare a culturii privind egalitatea
de şanse şi de gen.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
Existenţa Strategiei Direcţiei Generale de Creşterea infracţionalităţii cauzate de slaba
Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului pregătire şi neintegrarea forţei de muncă
privind persoanele cu dizabilităţi; prin programe speciale de integrare;
Existenţa Strategiei Direcţiei Generale de Orientarea personalului didactic spre alte
Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului activităţi;
privind persoanele adulte; Migrarea personalului sanitar pe plan
Existenţa Strategiei Direcţiei de Asistenţă extern;
Socială Iaşi privind persoanele de vârsta a Migrarea personalului de asistenţă socială
III-a; pe plan extern sau orientarea spre alte
Existenţa programelor comunitare şi activităţi;
139
EDUCAŢIA, CULTURA, SĂNĂTATEA ŞI SERVICIILE SOCIALE
naţionale pentru asigurarea accesului la Schimbări legislative în domeniul
educaţie; educaţional, al sănătăţii şi social;
Existenţa programelor comunitare şi Slaba pregătire în vederea accesării de
naţionale pentru asigurarea accesului la fonduri nerambursabile.
asistenţă socială;
Existenţa strategiei judeţene antisărăcie.
Analiza SWOT
2007 – 2013
140
RESURSE UMANE. PIAŢA MUNCII
antreprenoriat în rândul populaţiei;
Lipsa unui program şi sistem pentru
instruirea şi calificarea specifică activităţilor
rurale;
Necorelarea ofertei de formare profesională
cu cererea de pe piaţa muncii;
Slaba încadrare pe piaţa muncii a
persoanelor cu pregătire superioară.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
Zona Paşcani este cunoscută pentru Creşterea gradului de dependenţă a
potenţialul fertilităţii; populaţiei vârstnice la care se mai adaugă
Posibilitatea contractării fondurilor europene şi populaţia
RESURSE tânără cu vârste
UMANE. întreMUNCII
PIAŢA 0 – 14
nerambursabile ce vizează resursele ani;
umane,
Analizarecalificarea
SWOT şi reconversia Migrarea populaţiei calificate şi specializate
acestora; către alte zone mai dezvoltate;
Crearea de noi locuri de muncă prin Lipsa persoanelor specializate în domeniul
dezvoltarea şi creşterea numărului de IMM- atragerii şi administrării de fonduri
uri, sprijinite prin fondurile structurale europene;
europene; Lipsa motivării salariale a populaţiei
Servicii de susţinere în domeniul calificate şi specializate;
calificării/recalificării acordate de ALOFM Creşterea numărului de şomeri cauzată de
Paşcani; migrarea industriei lohn-ului spre state în
Acordarea de facilităţi prioritare zonelor care forţa de muncă este mai ieftină;
defavorizate; Creşterea infracţionalităţii din cauza
Îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul necalificării şi slabei utilizări a resurselor
muncii. DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI
STRATEGIA umane în câmpul muncii.
PAŞCANI
2008 – 2015
2007 – 2013
2007 – 2013
2007 – 2013
141
MEDIU
Analiza SWOT
MEDIU
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Indicatorii
STRATEGIA privind poluarea
DE DEZVOLTARE atmosferei,
ECONOMICO-SOCIALĂ în Suprafaţa
A MUNICIPIULUI PAŞCANI mare de terenuri degradate prin
zonele urbane, nu depăşesc limita alunecări de teren, eroziune, exces de
admisibilă; umiditate, inundaţii etc.; 2008 – 2015
Stare bună a pădurilor şi pajiştilor, acestea Poluarea apelor de suprafaţă în urma
fiind afectate în proporţie mică de uscare şi evacuării apelor uzate;
păşunat; În PAŞCANI
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI
perioadele de vârf ale traficului şi în
Potenţial hidrografic constituit din ape special în zonele cu trafic intens, poluarea
subterane, şi ape de suprafaţă; fonică depăşeşte standardele şi normele
2007 – 2013
Închiderea marilor întreprinderi industriale sanitare admise;
şi înlocuirea lor cu IMM-uri care respectă Existenţa cazurilor de îmbolnăviri cu boli
legislaţia în domeniu; transmisibile prin apă (hepatită virală,
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
Iniţierea unor acţiuni de colectare a dizenterie, etc.);
deşeurilor pe categorii (hârtie, carton, Randamente scăzute la staţiile de epurare
sticlă, metal); a apei uzate şi slaba2007 dezvoltare
– 2013 a
Existenţa companiilor de consultanţă de infrastructurii de canalizare;
mediu, ce pot oferi soluţii profesionale la Nu există sisteme centralizate de tratare a
SITUAŢIA INFRASTRUCTURII
problemele de mediu organizaţiilor; apei în mediul rural;
EXISTENTE
Existenţa campaniilor de avertizare şi Calitatea apelor pluviale din zona
sancţionare a agenţilor economici care nu
Infrastructura depozitului de deşeuri este
respectă regulile de protecţia mediului.
de comunicaţii nesatisfăcătoare, înregistrându-se depăşiri
la majoritatea indicatorilor;
Depozitul actual are un grad de ocupare în
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
2007 – 2013
142
MEDIU
proporţie de 90% fiind necesară închiderea
lui şi urmărirea post-închidere;
Rampa de descărcare a deşeurilor
menajere nu este amenajată corespunzător
încât să permită depozitarea în condiţii de
siguranţă ecologică;
Nu există sistemul de protecţie exterioară a
zonei depozitului de deşeuri - perdele
vegetale de protecţie;
În sistemul de colectare şi transport al
deşeurilor sunt utilizate mijloace de
transport deschise, improprii acestei
activităţi;
Lipsa serviciilor şi a unui sistem de
colectare a deşeurilor MEDIU în unele zone
urbane;
Analiza SWOT Nu există spaţiu amenajat corespunzător
pentru depozitarea substanţelor toxice şi
periculoase;
Nu există sistem de colectare şi evacuare
a gazelor de fermentare;
Suburbiile oraşului Paşcani nu beneficiază
de sistem de colectare a deşeurilor;
Depozitarea necontrolată a deşeurilor în
mediul rural în special în zona albiilor de
râu;
Interesul scăzut al agenţilor economici în
protejarea mediului înconjurător;
Proasta gestionare a deşeurilor industriale
şi menajere (colectare neselectivă, gradul
redus de valorificare şi/sau tratare a
deşeurilor);
Proasta gestionare a deşeurilor generate de
unităţile spitaliceşti;
Slaba dotare cu echipamente tehnice
pentru funcţionarea eficientă a sistemului
de colectare deşeuri;
Lipsa preocupării agenţilor economici
pentru recuperarea şi reutilizarea
ambalajelor;
Infiltrarea apelor uzate în pânza freatică;
Criza spaţiilor verzi şi a zonelor de
agrement;
Nu există locuri suficiente de joacă pentru
copii, iar cele existente necesită amenajări
semnificative.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
143
MEDIU
S-au purtat discuţii şi există intenţia de a Insuficienţa fondurilor destinate protecţiei
se construi un depozit pentru deşeurile mediului;
rezultate în urma activităţilor medicale. Lipsa de educaţie şi de deprindere a
Introducerea în şcoli a disciplinelor de locuitorilor în ceea ce priveşte colectarea
educaţie ecologică şi protecţie a mediului; selectivă a deşeurilor;
Existenţa programelor de finanţare Slaba informare a populaţiei şi a agenţilor
europene pentru protecţia mediului; economici privind normele europene de
Existenţa la nivel naţional a Fondului de mediu;
Mediu pentru susţinerea şi realizarea Influenţa factorilor climaterici asupra
proiectelor cuprinse în Planul Naţional de calităţii şi a cuantumului de apă de
Acţiune pentru Protecţia Mediului; suprafaţă;
Creşterea suportului financiar din partea Existenţa zonelor predispuse la riscuri
Uniunii Europene, prin intermediul naturale (alunecări de teren, inundaţii);
Fondurilor Structurale pentru finanţarea Fenomene accentuate de eroziune;
proiectelor de mediu; Accidentele ecologice produseMEDIU de firmele
Spaţiile verzi din lunca Siretului ar putea fi industriale;
folosite cu succes
Analiza SWOT ca zone de agrement. Dezvoltarea urbanistică şi industrială
antrenează producerea unor cantităţi din ce
în ce mai mari de reziduuri menajere care,
face ca procesul degradării mediului să fie
dificil de controlat;
Intensificarea traficului rutier;
Dezvoltarea urbanistică, ca urmare a
ritmului alert de apariţie a clădirilor în
defavoarea spaţiilor verzi;
Scăderea productivităţii solurilor situate în
apropierea zonelor industriale.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
2008 – 2015
2007 – 2013
2007 – 2013
2007 – 2013
144
DEZVOLTAREA TURISMULUI
Analiza SWOT
DEZVOLTAREA TURISMULUI
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Existenţa obiectivelor cultural-religioase; Indicele redus de utilizare a capacităţii de
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
Existenţa a numeroase monumente istorice cazare şi a duratei medie de şedere;
şi culturale; Infrastructura fizică slab dezvoltată;
2008 – 2015
Existenţa formelor de turism: cultural- Slaba promovare a potenţialului turistic la
istoric, de agrement şi itinerant; nivel judeţean, regional şi naţional prin:
Existenţa zonelor cu potenţial natural; pliante, broşuri, hărţi, CD-uri şi site-uri de
Existenţa
STRATEGIA manifestărilor
DE DEZVOLTARE de
ECONOMICO-SOCIALĂ A ziua prezentare;
MUNICIPIULUI PAŞCANI
municipiului; Potenţialul turistic existent este slab
Existenţa caselor memoriale ce au aparţinut dezvoltat; 2007 – 2013
unor personalităţi culturale; Calitatea serviciilor specifice turismului
Cifra de afaceri obţinută în urma activităţii este slab dezvoltată;
din turism este în creştere. Oferta pachetelor turistice este redusă;
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
Lipsa de interes a firmelor de profil pentru
atragerea turiştilor;
2007 – 2013
Numărul mic de hoteluri, pensiuni,
restaurante şi agenţii de turism.
Insuficiente spaţii de agrement, iar cele
SITUAŢIA INFRASTRUCTURIIexistente EXISTENTEreamenajări
necesită
semnificative;
Infrastructura Infrastructura obiectivelor culturale şi
de comunicaţii istorice deficitară precum şi lipsa lucrărilor
de punere în evidenţă şi înfrumuseţare a
2007 – 2013
145
acestora;
Lipsa evenimentelor periodice culturale şi
sportive la nivel judeţean şi naţional.
Slaba valorificare a agro-turismului local.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
Îmbunătăţirea infrastructurii fizice şi de Migrarea turiştilor spre alte regiuni sau
utilităţi; zone;
Posibilitatea atragerii turiştilor prin Slaba pregătire pentru elaborarea de
îmbunătăţirea imaginii municipiului; proiecte cu finanţare nerambursabilă;
Dezvoltarea formelor de turism religios, Capacitatea redusă de co-finanţare a
cinegetic, rural; proiectelor cu finanţare nerambursabilă.
Posibilitatea dezvoltării agroturismului;
Dezvoltarea turismului prin intermediul
programelor cu finanţare europeană.
2008 - 2015
2008 – 2015
2007 – 2013
2007 – 2013
2007 – 2013
146
12. DIRECŢII STRATEGICE DE DEZVOLTARE
Viziune Viziune
147
fabricilor industriale închise, pe de o parte şi pe de altă parte, împrospătarea mediului de
afaceri local prin înfiinţarea şi dezvoltarea IMM-urilor şi microîntreprinderilor.
Municipiul Paşcani îşi va consolida statutul de important nod feroviar având în vedere
Acordul Internaţional privind realizarea unei reţele feroviare de înaltă performanţă în Europa
de est care va cuprinde 16 axe feroviare, una dintre ele urmând să treaca şi prin staţia CFR
Paşcani: axa 13 Chişinău – Ungheni – Iaşi – Paşcani – Bucureşti – Russe – Gorna
Oryahovica – Stara Zagora – Pythion, semnat la Salonic pe data de 4 mai 2006. Acest acord
a fost adoptat şi de către Guvernul României prin HG 1662 din 22.11.2006.
Conform acestui acord, cele 16 axe feroviare urmează să fie modernizate astfel încât din
anul 2020 pe aceste reţele trenurile de persoane vor circula cu o viteză de până la 160
Km/h, iar cele de mare viteză cu până la 220 Km/h. Deasemenea, vor fi reabilitate şi
modernizate şi infrastructurile din staţiile CFR şi împrejurimile acestora precum şi cele de
material rulant (calea ferată). În acord sunt prevăzute investiţii şi pentru „simplificarea şi
îmbunătăţirea calităţii oricărei proceduri de control al documentelor sau procedurilor vamale
cerute în traficul internaţional şi pentru asigurarea unei calităţi superioare a vânzării
DIRECŢII STRATEGICE DE DEZVOLTARE
electronice de bilete şi a altor documente de călătorie”.
Viziune
Includerea Paşcaniului în reţeaua feroviară de înaltă performanţă a Europei de S–E prezintă
o importanţă deosebită şi este propice pentru înfiinţarea unui centru de tranzit feroviar la
Paşcani unde se vor depozita şi încărca mărfuri ce vor fi livrate către Europa de Est.
Ca urmare a realizării barajului din zona Lunca se propune înfiinţarea unui fond piscicol ce
poate fi exploatat atât din punct de vedere comercial, cât şi turistic. Astfel, pe lângă
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
producţia efectivă piscicolă, zonele din preajma barajului amenajat vor dobândi un potenţial
turistic deosebit, prin construirea de hoteluri, pensiuni turistice şi agroturistice (posibilitatea
organizării de mici croaziere pe apă, plimbări cu hidrobiciclete, cu bărci, etc.2007 şi sesiuni
– 2013 de
pescuit sportiv-recreativ).
2007 – 2013
148
Ramurile industriale vor menţine municipiul în circuitul comercial prin aportul unităţilor
existente, dar şi prin unele noi, furnizând o parte însemnată de produse prelucrate pentru
nevoile proprii. Foarte importante vor fi investiţiile în industria uşoară (asamblare
echipamente electronice şi de telecomunicaţii, industria textilă, industria de tricot, industria
incălţămintei, industria obiectelor de faianţă, industria de confecţii etc.) care va asigura o
producţie calitativă determinând creşterea nivelului de trai al populaţiei municipiului.
Foarte importantă, pentru sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri local, este infrastructura
de sprijin economic. Astfel, în municipiul Paşcani vor exista:
„Centrul de Dezvoltare Economică Paşcani” în vederea creşterii ratei de
STRATEGIAsupravieţuire
DE DEZVOLTAREaECONOMICO-SOCIALĂ
firmelor nou înfiinţate, realizării
A MUNICIPIULUI de spaţii expoziţionale, spaţii pentru
PAŞCANI
training şi conferinţe şi crearea de noi locuri de muncă etc.;
„Centru de Consultanţă în Afaceri” care să ofere servicii de informare şi sprijinire în
2008 – 2015
deschiderea unei afaceri, informaţii despre facilităţi fiscale, finanţări nerambursabile
din fonduri europene, tehnici de promovare a afacerilor şi de pătrundere pe pieţele
locale, naţionale şi externe, etc.;
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
Parc industrial reprezentând o zonă delimitată în care se vor desfăşura activităţi
economice, de cercetare ştiinţifică, de producţie industrială şi servicii de dezvoltare
tehnologică într-un regim de facilităţi specifice; 2007 – 2013
Centru de tranzit feroviar la Paşcani unde se vor depozita şi încărca mărfuri ce vor fi
livrate către Europa de Est;
Incubatoare
STRATEGIA DE DEZVOLTAREdeECONOMICO-SOCIALĂ
afaceri locale înA MUNICIPIULUI
vederea dezvoltării
PAŞCANI şi împrospătării mediului de
afaceri existent.
Terenuri alocate şi spaţii dotate cu toate utilităţile necesare pentru 2007potenţialii
– 2013
investitori interesaţi.
2007 – 2013
Suburbiile - cartiere satelit ale municipiului Paşcani cu dotări de tip urban, direcţie
strategică de dezvoltare ce vizează dezvoltarea celor cinci suburbii: Blăgeşti, Boşteni,
Gîşteşti, Lunca Paşcani şi Sodomeni. Astfel, va avea loc dezvoltarea, modernizarea şi
reabilitarea infrastucturii, conducând la creşterea nivelului de trai, a calităţii condiţiilor de
viaţă a populaţiei şi a atractivităţii zonelor rurale amintite. Se va urmări, de asemenea,
creşterea contribuţiei suburbiilor la economia municipiului prin diversificarea activităţilor
economice (Ex: meşteşugărit şi artizanat, dezvoltarea turism rural, agroturism, acvacultură,
apicultură, frizerie, cizmărie, etc.).
Municipiul Paşcani va deveni o Zonă atractivă pentru locuit valorificând avantajele create
de existenţa infrastructurii tehnico-edilitară ce va fi reabilitată, modernizată şi extinsă pe
întreg teritoriul municipiului, de infrastructura de locuinţe existentă ce va fi de asemenea
reabilitată şi extinsă, de prezenţa obiectivelor turistice şi a obiectivelor culturale, de
creşterea economică din ultimii ani şi de scăderea ratei şomajului.
La acestea se vor adăuga noi acţiuni care vor contribui la dezvoltarea şi modernizarea
infrastructurii fizice de agrement (amenajare patinoar, teren de tenis, spaţii de joacă pentru
copii, săli de sport, ştrand, hipodrom etc.), reamenajarea şi extinderea spaţiilor verzi,
construcţia de noi locuinţe sociale şi locuinţe DIRECŢII STRATEGICE
pentru tineri, reabilitareaDE
şi DEZVOLTARE
modernizarea
obiectivelor culturale, reabilitarea cinematografului, crearea de noi locuri de muncă,
Viziune
înfiinţare restaurante, localuri, parcuri de distracţii, gestionarea corespunzătoare a
deşeurilor etc. Prin implementarea acestor acţiuni municipiul Paşcani va prezenta un real
interes pentru tineri şi pentru populaţie în general, diminuându-se astfel fenomenul migrării
populaţiei în străinătate sau către zone din ţară mai bine dezvoltate economic şi social.
2007 – 2013
2007 – 2013
150
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
2008 - 2015
2008 – 2015
2007 – 2013
2007 – 2013
Obiectiv general
Obiective specifice
152
1. Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii fizice şi sociale, cu protejarea condiţiilor de
mediu;
2. Consolidarea mediului de afaceri şi crearea de parteneriate în domeniul cercetării şi
inovării tehnologice;
3. Dezvoltarea, promovarea şi îmbunătăţirea turismului şi potenţialului turistic de la
nivel local;
4. Dezvoltarea mediului rural în vederea creşterii nivelului de trai al locuitorilor;
5. Creşterea ocupării şi incluziunii sociale;
6. Dezvoltarea capacităţii administraţiei publice locale.
2008 - 2015
2008 – 2015
2007 – 2013
2007 – 2013
Acţiuni -
Măsura Obiectivul măsurii
INFRASTRUCTURA ŞI MEDIU
Acţiuni -
Măsura Obiectivul măsurii
INFRASTRUCTURA ŞI MEDIU
A.1.1.2.5
Identificarea şi amenajarea de piste rutiere separate pentru circulaţia bicicliştilor şi
motoscuterelor (pe baza elaborării unui studiu de fezabilitate şi în conformitate cu
P.U.G. actualizat).
A.1.1.2.6
Reabilitarea, întreţinerea trotuarelor şi construcţia altora noi în zonele în care
acestea lipsesc (respectându-se prevederile şi dimensiunile prevăzute în P.U.G.
actualizat).
O.1.1.3 A.1.1.3.1
Extinderea şi modernizarea locurilor de Amenajarea de noi locuri de parcare grupate în sisteme de alveole în zonele
parcare. instituţiilor publice, în principalele intersecţii, în zonele centrelor/incubatoarelor de
afaceri.
A.1.1.3.2
Amenajare spaţii de parcare separate pentru vehiculele destinate taximetriei.
A.1.1.3.3
Achiziţionarea şi implementarea sistemelor automate de colectare taxă parcare şi
monitorizare temporală a staţionării vehicolelor în spaţiile de parcare.
A.1.1.3.4
Identificarea unor zone pe bază de studii şi soluţii tehnice şi executare lucrări, în
vederea amenajării de parcări subterane/supraetajate (zone de interes: spaţii de
agrement, zone în expansiune economică etc.).
O.1.1.4 A.1.1.4.1
Asigurarea siguranţei şi confortului Corelarea periodică a capacităţii mijloacelor de transport în comun cu fluxurile de
locuitorilor în ceea ce priveşte mobilitatea. călători existente.
A.1.1.4.2
Stabilirea exactă a traseelor de circulaţie pentru mijloacele de transport în comun
care să satisfacă cerinţele de mobilitate, precum şi informarea călătorilor prin
marcaje, indicatoare şi program de circulaţie a acestora.
A.1.1.4.3
Amenajare benzi speciale pentru mijloacele de transport în comun (autobuze) în
vederea evitării eventualelor blocaje în trafic.
A.1.1.4.4
Achiziţionarea de mijloace de transport în comun care să fie în conformitate cu
normele de mediu (autobuze nepoluante “Euro 4”) şi care să deservească toate
categoriile de călători – inclusiv cei cu handicap.
155
Secţiune
Acţiuni -
Măsura Obiectivul măsurii
INFRASTRUCTURA ŞI MEDIU
A.1.1.4.5
Amenajarea/reabilitarea staţiilor de autobuz pentru călători în vederea reducerii
riscului de accidente.
A.1.1.4.6
Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii staţiei CFR precum şi a infrastructurii din
material rulant (calea ferată) de pe raza municipiului Paşcani.
A.1.1.4.7
Reabilitarea pasarelei pietonale de peste calea ferată din zona Gară.
M.1.2 O.1.2.1 A.1.2.1.1
Reabilitarea, modernizarea şi Identificare şi stabilire a necesităţilor de Întocmire studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluţiei tehnice de reabilitare şi
dezvoltarea infrastructurii de reabilitare şi dezvoltare a infrastructurii de extindere infrastructură de apă potabilă.
utilităţi. utilităţi. A.1.2.1.2
Realizare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de reabilitare şi
extindere reţea de canalizare.
A.1.2.1.3
Elaborare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de reabilitare şi
extindere a reţelei de canalizare a apei pluviale.
A.1.2.1.4
Elaborare studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluţiei tehnice de reabilitare şi
extindere sistem de alimentare energie electrică.
A.1.2.1.5
Elaborare studiu tehnic în vederea stabilirii soluţiei tehnice pentru construirea unei
centrale de producere energie electrică în zona Vale.
A.1.2.1.6
Întocmire studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluţiei tehnice de reabilitare şi
extindere sistem de iluminat public.
A.1.2.1.7
Elaborare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de extindere reţea
de furnizare energie termică produsă în sistem centralizat.
A.1.2.1.8
Realizare studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluţiei tehnice de reabilitare şi
extindere reţea de distribuţie gaze.
A.1.2.1.9
Elaborare plan local de gestionare a deşeurilor care urmăreşte reciclarea prin
colectare selectivă la sursă, tratarea şi eliminarea deşeurilor spitaliceşti şi
156
Secţiune
Acţiuni -
Măsura Obiectivul măsurii
INFRASTRUCTURA ŞI MEDIU
157
Secţiune
Acţiuni -
Măsura Obiectivul măsurii
INFRASTRUCTURA ŞI MEDIU
158
Secţiune
Acţiuni -
Măsura Obiectivul măsurii
INFRASTRUCTURA ŞI MEDIU
159
Secţiune
Acţiuni -
Măsura Obiectivul măsurii
INFRASTRUCTURA ŞI MEDIU
160
Secţiune
Acţiuni -
Măsura Obiectivul măsurii
INFRASTRUCTURA ŞI MEDIU
umedă.
A.1.2.7.16
Reabilitarea terenurilor degradate prin exploatări de balast, refacerea peisajului
iniţial (la sud de podul de intrare în Paşcani, la est de Lunca).
A.1.2.7.17
Închiderea depozitului de produse petroliere din zona Vatra, situat prea aproape de
zona centrală şi urmărirea post-închidere.
A.1.2.7.18
Implementarea unui sistem de gestionare a câinilor maidanezi.
A.1.2.7.19
Promovarea legislaţiei în acord cu cerinţele Uniunii Europene referitoare la protecţia
mediului înconjurător.
A.1.2.7.20
Campanii de informare şi conştientizare a populaţiei referitoare la importanţa
protecţiei mediului înconjurător.
A.1.2.7.21
Îmbunătăţirea circuitului informaţional şi a cooperării între instituţiile, organizaţiile şi
structurile implicate în protecţia mediului.
A.1.2.7.22
Dezvoltarea şi perfecţionarea sistemului de prevenire, control şi intervenţie în caz de
accidente şi calamităţi, prin:
asigurarea la nivel local a unui serviciu competent de urmărire şi control a
aplicării prevederilor de protecţie şi conservare a mediului;
perfecţionarea sistemului informaţional de urmărire şi avertizare rapidă;
supravegherea specială a unităţilor în stare de faliment sau închidere şi care
deţin substanţe toxice şi periculoase, precum şi a celor cu risc pentru mediu.
M.1.3 O.1.3.1 A.1.3.1.1
Reabilitare urbană, Creşterea calităţii fondului de locuit, Construcţia de locuinţe sociale, locuinţe pentru tineri, locuinţe pentru cadre
amenajare teritorială şi îmbunătăţirea standardului de viaţă şi deficitare pe piaţa locală a muncii (medici, cadre didactice), blocuri şi/sau construcţii
contruire de locuinţe. securităţii locuitorilor. de tip P+2E – a se lua în considerare extinderea spre suburbiile municipiului,
conform P.U.G actualizat.
A.1.3.1.2
Urmărirea periodică a acoperirii necesarului de locuinţe pe termen scurt, mediu şi
lung (în conformitate cu P.U.G actualizat).
A.1.3.1.3
161
Secţiune
Acţiuni -
Măsura Obiectivul măsurii
INFRASTRUCTURA ŞI MEDIU
162
Secţiune
Acţiuni -
Măsura Obiectivul măsurii
INFRASTRUCTURA ŞI MEDIU
A.1.3.1.16
Iluminarea de siguranţă şi de ambianţă a locurilor de interes public (parcuri,
monumente culturale, spaţii de agrement, etc.).
A.1.3.1.17
Reabilitarea monumentelor istorice şi conservarea patrimoniului cultural.
A.1.3.1.18
Amenajarea/reabilitarea obiectivelor culturale de patrimoniu, amenajarea căilor de
acces (pietonale, carosabile) către obiective culturale, iluminarea obiectivelor
interior, exterior şi de siguranţă, amenajări peisagistice pentru evidenţierea
obiectivului cultural, dotări interioare (instalaţii, echipamente, climatizare, grupuri
sanitare, sisteme de siguranţă, etc.), marcarea cu indicatoare a acestora, etc.
A.1.3.1.19
Delimitarea unor zone de protecţie cu rază de 100 de metri de la limitele lor a
monumentelor istorice cu valoare de patrimoniu din municipiul Paşcani (Ex. Palatul
Cantacuzino-Paşcani inclusiv zidul de incintă şi parcul dendrologic, Biserica Sfinţii
Arhangheli Mihail şi Gavril, fostele ateliere C.F.R. (în prezent club C.F.R.), etc.
Delimitarea exactă a acestor zone protejate se va stabili ulterior pe bază de studii
de specialitate.
A.1.3.1.20
Reabilitarea şi/sau modernizarea Casei de Cultură.
A.1.3.1.21
Reabilitarea şi modernizarea cinematografului care funcţionează în cadrul Casei de
Cultură.
A.1.3.1.22
Amenajarea/modernizarea sediului Muzeului Municipal sau schimbarea locaţiei
acestuia.
A.1.3.1.23
Reparaţii capitale, consolidare şi extindere a Bibliotecii Municipale.
A.1.3.1.24
Construirea unei săli de sport şi bazine de înot lângă stadion.
A.1.3.1.25
Reabilitarea şi modernizarea stadionului.
A.3.1.1.26
Construcţia infrastructurii fizice de agrement pentru înfiinţare hipodrom –
identificare teren, elaborare studii tehnice şi execturare lucrări.
163
Secţiune
Acţiuni -
Măsura Obiectivul măsurii
INFRASTRUCTURA ŞI MEDIU
A.3.1.1.27
Construcţia infrastructurii fizice de agrement pentru înfiinţare patinoar – identificare
amplasament şi executare lucrări.
A.3.1.1.28
Construcţia infrastructurii fizice de agrement pentru înfiinţare teren de tenis –
identificare amplasament, executare lucrări.
A.3.1.1.29
Reamenajarea şi dotarea corespunzătoare a ştrandului.
A.3.1.1.30
Construire şi/sau amenajare pistă carturi.
A.3.1.1.31
Identificare teren şi amenajarea unui alt cimitir.
164
Prioritatea 2 – Dezvoltarea mediului de afaceri
Secţiune
Acţiuni -
Măsura Obiectivul măsurii
MEDIUL DE AFACERI
A.2.1.1.4
Certificarea produselor şi sau serviciilor.
A.2.1.1.5
Investiţii pentru relansarea şi susţinerea producţiei zootehnice în unităţile de profil.
A.2.1.1.6
Realizarea de investiţii în ferme mici şi mijlocii, pentru asigurarea consumului
populaţiei locale din producţia proprie dar şi a obţinerii de surplus pentru
comercializarea pe alte pieţe atât naţionale cât şi internaţionale.
A.2.1.1.7
Redistribuirea şi reorganizarea spaţiilor de producţie, modernizarea şi
retehnologizarea acestora.
A.2.1.1.8
Investiţii pentru dezvoltarea unor activităţi economice noi, în deplină armonie cu
protecţia mediului şi a zonelor de locuit limitrofe.
A.2.1.1.9
Investiţii pentru dezvoltarea, consolidarea şi promovarea activităţilor de turism –
agrement şi a altor servicii publice şi comerciale.
165
Secţiune
Acţiuni -
Măsura Obiectivul măsurii
MEDIUL DE AFACERI
A.2.1.1.10
Dezvoltarea activităţilor economice care depind mai puţin de resursele atrase şi
valorificarea intensă a resurselor locale (ex: investiţii în captarea izvoarelor de apă
din zona Vale ce pot fi valorificate ca zone de agrement, distracţii, investiţii în
agricultură, valorificarea deşeurilor, valorificarea nisipurilor şi pietrişurilor din albia
Siretului pentru construcţii şi drumuri, etc.).
A.2.1.1.11
Sprijinirea şi dezvoltarea activităţilor conexe turismului cum ar fi: mica industrie,
ateliere de reparaţii, meşteşugărit, artizanat etc.
A.2.1.1.12
Valorificarea eficientă a spaţiilor de depozitare plasate în zona industrială est a
oraşului.
A.2.1.1.13
Dezvoltarea afacerilor de tip comerţ electronic.
A.2.1.1.14
Atragerea marilor firme de retail (hypermarket–uri) în vederea creşterii economice
şi scăderii şomajului.
A.2.1.1.15
Investiţii în industria uşoară (asamblare echipamente electronice şi de
telecomunicaţii, industria textilă, industria de tricot, industria incălţămintei,
industria obiectelor de faianţă, industria de confecţii etc.).
A.2.1.1.16
Investiţii pentru valorificarea faunei piscicole a râului Siret prin înfiinţarea unui fond
piscicol, după definitivarea barajului de pe râul Siret.
O.2.1.2 A.2.1.2.1
Sprijinirea iniţiativelor private în vederea Realizarea de parteneriate public-privat pentru dezvoltarea mediului de afaceri.
dezvoltării mediului de afaceri local. A.2.1.2.2
Înfiinţarea „Centrului de Dezvoltare Economică Paşcani” în vederea creşterii ratei de
supravieţuire a firmelor nou înfiinţate, realizării de spaţii expoziţionale, spaţii pentru
training şi conferinţe şi pentru crearea de locuri de muncă.
A.2.1.2.3
Înfiinţare şi amenajare Parc industrial reprezentând o zonă delimitată în
care se vor desfăşura activităţi economice, de cercetare ştiinţifică, de
producţie industrială şi servicii de dezvoltare tehnologică într-un regim de
facilităţi specifice.
166
Secţiune
Acţiuni -
Măsura Obiectivul măsurii
MEDIUL DE AFACERI
A.2.1.2.4
Înfiinţare Centru de tranzit feroviar unde se vor depozita şi încărca mărfuri
ce vor fi livrate către Europa de Est.
A.2.1.2.5
Realizare campanii de atragere a investitorilor străini în zonă şi stabilire măsuri de
promovare a planurilor Consiliului Local cu privire la facilităţile oferite potenţialilor
investitori.
A.2.1.2.6
Înfiinţare centre de excelenţă pe diverse domenii de interes economic (IT&C,
inginerie etc.).
A.2.1.2.7
Construcţia, reabilitarea/amenajarea spaţiilor şi clădirilor existente nevalorificate, în
vederea dezvoltării infrastructurii pentru activităţile economice.
A.2.1.2.8
Înfiinţarea unui „Grup de Acţiune Locală” ce are drept scop sprijinirea şi dezvoltarea
mediului de afaceri local.
A.2.1.2.9
Identificare şi alocare terenuri (aprox. 30 ha) şi asigurarea accesului la utilităţi,
pentru potenţialii investitori în domeniul industrial (ce poate fi oferit contra-cost sau
închiriat);
A.2.1.2.10
Constituirea şi dezvoltarea fondurilor locale de garantare pentru sprijinirea IMM-
urilor.
O.2.1.3 A.2.1.3.1
Creşterea atractivităţii zonelor industriale. Demolarea clădirilor şi halelor industriale neutilizabile, amenajarea terenului şi
valorificarea spaţiilor nou create.
A.2.1.3.2
Crearea/reabilitarea şi extinderea utilităţilor de bază a afacerii proprii (Ex: staţii de
tratare a apei, unităţi de furnizare a energiei şi a gazului, sisteme de canalizare).
A.2.1.3.3
Realizarea complementarităţii între ramurile dezvoltate (în special cele industriale)
în municipiul Iaşi cu cele ale municipiului Paşcani.
A.2.1.3.4
Reabilitarea şi/sau repunerea în funcţiune a fabricilor industriale distruse, precum şi
retehnologizarea lor pentru a răspunde cerinţelor actuale de piaţă.
167
Secţiune
Acţiuni -
Măsura Obiectivul măsurii
MEDIUL DE AFACERI
168
Prioritatea 3 – Dezvoltarea turismului
Secţiune
Acţiuni -
Măsura Obiectivul măsurii
DEZVOLTAREA TURISMULUI
A.3.1.1.3
Construirea, reabilitarea, modernizarea şi diversificarea spaţiilor de agrement
(parcuri, iazuri etc.).
A.3.1.1.4
Înfiinţare bază nautică pentru practicarea sporturilor de apă şi cantonament pentru
sportivi în zona barajului de la Lunca.
A.3.1.1.5
Înfiinţare bază turistică sportivă pentru recuperare şi odihnă (hotel, restaurante,
terenuri de sport pentru fotbal, handbal, volei, baschet etc., centre de relaxare,
recuperare, tratament şi întreţinere, etc.) în zona barajului de la Lunca.
A.3.1.1.6
Ecologizarea şi amenajarea lacului „Peştişorul” ca zonă de agrement (Ex:
amenajarea insuliţei ca parc de distracţii, dotarea lacului cu bărci, hidrobiciclete,
amenajarea unui restaurant, amenajare plajă etc.) sau concesionarea zonei
eventualilor investitori.
A.3.1.1.7
Reabilitarea terenurilor degradate prin exploatări de balast în vederea amenajării
unora dintre acestea ca zone de agrement (Ex: la sud de podul de intrare în
169
Secţiune
Acţiuni -
Măsura Obiectivul măsurii
DEZVOLTAREA TURISMULUI
170
Prioritatea 4 – Dezvoltare rurală
Secţiune
Acţiuni -
Măsura Obiectivul măsurii
DEZVOLTARE RURALĂ
171
Secţiune
Acţiuni -
Măsura Obiectivul măsurii
DEZVOLTARE RURALĂ
A.4.1.1.9
Construire fântâni arteziene în zonele instituţiilor de interes public, parcuri, zone de
agrement, etc.
A.4.1.1.10
Dotarea suburbiilor cu mobilier ambiental în concordaţă cu specificul zonei (ex.
bănci, coşuri de gunoi stradale, cişmele, jardiniere, rame de copac, stâlpi de
direcţionare trafic, stâlpi pentru iluminat, etc.) – conform plan de ambientare şi
design municipiu.
A.4.1.1.11
Reabilitarea, modernizarea şi dotarea corespunzătoare a unităţilor medicale
(dispensare) din suburbii.
A.4.1.1.12
Înfiinţare farmacii şi cabinete medicale în suburbii.
A.4.1.1.13
Construirea şi/sau reabilitarea, dotarea cu echipamente a grădiniţelor şi şcolilor de
învăţământ primar din suburbiile Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca
Paşcani.
A.4.1.1.14
Construirea şi/sau amenajarea terenurilor de sport şi parcurilor din suburbii:
Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani.
A.4.1.1.15
Reabilitarea monumentelor de cult laic din Boşteni.
A.4.1.1.16
Reabilitarea şi/sau modernizarea sediilor Poliţiei şi poştei din suburbiile Blăgeşti,
Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani.
A.4.1.1.17
Reabilitarea, extinderea şi modernizarea reţelelor de apă şi canalizare din Blăgeşti,
Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani.
A.4.1.1.18
Reabilitarea, extinderea şi moderizarea reţelelor de gaze naturale din suburbii.
A.4.1.1.19
Reabilitarea, extinderea şi moderizarea reţelelor de electricitate din Blăgeşti,
Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani.
A.4.1.1.20
172
Secţiune
Acţiuni -
Măsura Obiectivul măsurii
DEZVOLTARE RURALĂ
173
Secţiune
Acţiuni -
Măsura Obiectivul măsurii
DEZVOLTARE RURALĂ
174
Secţiune
Acţiuni -
Măsura Obiectivul măsurii
DEZVOLTARE RURALĂ
175
Secţiune
Acţiuni -
Măsura Obiectivul măsurii
DEZVOLTARE RURALĂ
A.4.3.1.7
Investiţii pentru realizarea de biomotorină sau motorină ecologică.
A.4.3.1.8
Înfiinţarea grupurilor de producători agricoli.
A.4.3.1.9
Investiţii pentru dezvoltarea serviciilor prestate populaţiei (frizerie, croitorie,
cizmărie, etc.).
A.4.1.3.10
Înfiinţarea unui târg de animale săptămânal pentru micii întreprinzători dar şi pentru
persoane fizice din mediul rural.
Acţiuni -
Măsura Obiectivul măsurii
DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ŞI A SERVICIILOR SOCIALE
176
Secţiune
Acţiuni -
Măsura Obiectivul măsurii
DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ŞI A SERVICIILOR SOCIALE
A.5.1.1.5
Includerea în sistemul de învăţământ şi a grupurilor defavorizate (copii de etnie
rromă, copii cu CES, copii proveniţi din familii dezorganizate, copii proveniţi din
mediul rural, etc.) prin acordarea de ajutoare materiale şi burse de studiu, acestea
reprezentând o importantă resursă de forţă de muncă.
A.5.1.1.6
Desfăşurarea activităţilor de practică a elevilor în mediul de lucru de pe piaţa
muncii.
A.5.1.1.7
Crearea şi organizarea în interiorul instituţiilor şcolare de centre de excelenţă
tematice pentru copiii cu talente şi calităţi deosebite în vederea formării resurselor
umane de top ce pot fi implicate în activităţi inovatoare atât de benefice mediului de
afaceri local şi implicit dezvoltării municipiului.
A.5.1.1.8
Stimularea şi motivarea elevilor cu rezultate şi talente deosebite prin acordarea de
burse de studiu, burse de merit, organizarea de tabere şcolare etc.
A.5.1.1.9
Încheierea de acorduri şi parteneriate între sistemul de învăţământ şi firmele din
mediul de afaceri local, ce vizează plasarea absolvenţilor pe piaţa muncii.
A.5.1.1.10
Formarea şi perfecţionarea profesorilor şi a formatorilor din educaţie.
A.5.1.1.11
Sprijin pentru dezvoltarea orientării şi consilierii în vederea construirii
performanţelor educaţionale şi a ratelor de tranziţie către nivele superioare de
educaţie.
A.5.1.1.12
Asigurarea protecţiei elevilor şi cadrelor didactice, precum şi a pazei pe timp de zi,
cu firme specializate, în cadrul tuturor unităţillor de învăţământ din municipiul
Paşcani care nu beneficiază de acest serviciu (Ex: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I.
Cantacuzino’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni,
Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Gâşteşti, Şcoala Blăgeşti, Liceul ,,M.
Sadoveanu’’, Grup Şcolar CF ,,Unirea’’).
A.5.1.1.13
Igienizarea anuală a tuturor spaţiilor de învăţământ cu firme autorizate.
A.5.1.1.14
177
Secţiune
Acţiuni -
Măsura Obiectivul măsurii
DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ŞI A SERVICIILOR SOCIALE
A.5.1.2.5
Derulare programe de formare şi perfecţionare ce vizează încurajarea şi susţinerea
spiritului antreprenorial pentru persoanele care doresc să iniţieze o afacere sau să-şi
dezvolte propria afacere.
A.5.1.2.6
Derulare programe ce vizează formarea şi consilierea persoanelor de sex feminin în
vederea ocupării de funcţii manageriale/de conducere atât în administraţia locală cât
şi în mediul de afaceri local.
A.5.1.2.7
Derulare programe de formare/informare a grupurilor cu riscuri de excluziune
socială (persoane de etnie rromă, persoane cu vârstă de peste 45 ani, persoane
foste dependente de droguri sau de alcool, persoane cu handicap etc.) în vederea
facilitării procesului de incluziune socială.
A.5.1.2.8
Implementarea sistemelor de asigurare a calităţii şi de management în formarea
178
Secţiune
Acţiuni -
Măsura Obiectivul măsurii
DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ŞI A SERVICIILOR SOCIALE
179
Secţiune
Acţiuni -
Măsura Obiectivul măsurii
DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ŞI A SERVICIILOR SOCIALE
A.5.2.1.11
Finalizarea lucrărilor la grădiniţa din cadrul Şcolii I-VIII Lunca Paşcani din corpul B.
A.5.2.1.12
Reparaţii capitale la Grădiniţa Boşteni.
A.5.2.1.13
Reparaţii capitale interior şi exterior precum şi reabilitare instalaţie electrică
Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 2, Paşcani.
A.5.2.1.14
Reparaţii capitale interior şi exterior precum şi reabilitare instalaţie electrică şi
termică la Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 3, Paşcani.
A.5.2.1.15
Reabilitare clădire în care îşi desfăşoară activitatea Grădiniţa cu Program Normal nr.
1, Paşcani, precum şi reparaţii la instalaţia electrică.
A.5.2.1.16
Construirea unei anexe la SAM ,,N. Iorga’’ pentru înfiinţare laboratoare de
specialitate pentru profilurile comerţ, turism şi alimentaţie publică şi cabinete pentru
comisiile metodice.
A.5.2.1.17
Construire săli de gimnastică (sport) la următoarele şcoli: Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’,
SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Şcoala Sodomeni.
A.5.2.1.18
Amenajare terenuri de sport la următoarele unităţi de învăţământ: SAM ,,N. Iorga’’,
Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni,
Şcoala Lunca, Şcoala Gâşteşti, Şcoala Blăgeşti.
A.5.2.1.19
Executare lucrări periodice de întreţinere a unităţilor şcolare şi revizii tehnice ale
instalaţiilor electrice şi termice.
A.5.2.1.20
Dotarea corespunzătoare cu echipamente didactice, mobilier, echipamente IT a
unităţilor şcolare şi grădiniţelor în vederea unei desfăşurări eficiente a activităţilor
educaţionale (Ex: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala ,,I. Creangă’’,
Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’, Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala
Gâşteşti, Şcoala Blăgeşti, Liceul ,,M. Sadoveanu’’, Grup Şcolar CF ,,Unirea’’).
A.5.2.1.21
Înfiinţare cabinete de asistenţă medicală cu cadre medicale specializate în fiecare
180
Secţiune
Acţiuni -
Măsura Obiectivul măsurii
DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ŞI A SERVICIILOR SOCIALE
181
Secţiune
Acţiuni -
Măsura Obiectivul măsurii
DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ŞI A SERVICIILOR SOCIALE
A.5.2.2.3
Îmbunătăţirea confortului pacienţilor în unităţile spitaliceşti (creşterea nr. de paturi,
dotarea cu aer condiţionat a saloanelor, creşterea nr. de grupuri sanitare şi dotarea
corespunzătoare a acestora, etc.).
A.5.2.2.4
Înfiinţare unitate de transfuzii.
A.5.2.2.5
Îmbunătăţirea capacităţii de intervenţie în situaţiile de urgenţă apărute în rândul
populaţie dar şi în unităţile medicale specializate (ex. înfiinţarea unei unităţi
SMURD).
A.5.2.2.6
Dezvoltarea serviciilor de tip îngrijire medicală la domiciliu.
A.5.2.2.7
Construcţia şi dotarea corespunzătoare de unităţi veterinare.
A.5.2.2.8
Iniţierea unor campanii de informare a populaţiei cu informaţii utile despre bolile şi
maladiile cel mai frecvent întâlnite (HIV, Hepatită, Tuberculoză, etc.) precum şi
informaţii referitoare la efectuarea periodică a controalelor şi analizelor medicale în
vederea întâmpinării şi vindecării anumitor boli şi/sau maladii; - cu sprijinul
Consiliului Local.
A.5.2.2.9
Utilarea spitalelor precum şi a policlinicilor pentru tratament cu instalaţii de
incinerare a materialului infectogen şi a instrumentalului de unică folosinţă, ele
constituind focare de infecţie pentru populaţie.
A.5.2.2.10
Facilitarea accesului populaţiei la sistemul de sănătate prin oferirea de servicii de tip
e-sănătate.
O.5.2.3 A.5.2.3.1
Dezvoltarea sistemului de servicii sociale Reabilitarea, modernizarea, restructurarea şi dotarea corespunzătoare a centrelor
în vederea incluziunii categoriilor sociale existente, astfel încât acestea să corespundă din punct de vedere al calităţii
marginalizate şi defavorizate social. serviciilor oferite standardelor impuse de legislaţia în vigoare şi celor impuse de UE.
A.5.2.3.2
Creare case familiale şi transferul copiilor la asistenţi maternali profesionişti sau în
centre de plasament de tip familial şi adopţie.
A.5.2.3.3
182
Secţiune
Acţiuni -
Măsura Obiectivul măsurii
DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ŞI A SERVICIILOR SOCIALE
183
Secţiune
Acţiuni -
Măsura Obiectivul măsurii
DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ŞI A SERVICIILOR SOCIALE
A.5.2.3.15
Acordarea de facilităţi prin sistem de subvenţionare în vederea accesului persoanelor
defavorizate la utilităţi.
A.5.2.3.16
Sprijinirea organizaţiilor neguvernamentale locale care oferă servicii de sprijin social
prin identificarea şi derularea unor proiecte comune cu scopul integrării şi sprijinirii
persoanelor defavorizate.
A.5.2.3.17
Desfăşurare campanii de informare anuale referitoare la disponibilitatea serviciilor
sociale şi partenerii implicaţi.
Acţiuni -
Măsura Obiectivul măsurii
DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE
O
D
U
A
A
R
C
P
S
Ţ
E
L
L
I
Dezvoltarea şi consolidarea Consolidarea legăturii dintre administraţia Corelarea obiectivelor, misiunilor şi proceselor de realizare, actualizare şi
184
Secţiune
Acţiuni -
Măsura Obiectivul măsurii
DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE
capacităţii administrative. publică şi celelalte autorităţi pentru implementare a măsurilor şi acţiunilor de dezvoltare locală.
îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare
locală. A.6.1.1.2
Contribuţia la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare judeţeană şi regională.
A.6.1.1.3
Coordonarea la nivel local a tuturor acţiunilor de dezvoltare cu interes public.
O.6.1.2 A.6.1.2.1
Modernizarea şi informatizarea Realizarea şi implementarea sistemelor de furnizare de servicii on-line către
instrumentelor de lucru ale administraţiei. populaţie.
A.6.1.2.2
Crearea unei reţele unice de informatizare a serviciilor administraţiei publice locale.
A.6.1.2.3
Eficientizarea continuă a instrumentelor de lucru informatizate.
A.6.1.2.4
Realizare bază de date informatizată pentru evidenţa terenurilor municipiului
Paşcani (software cadastru).
A.6.1.2.5
Inserarea unei secţiuni de informaţii, dezbateri on-line, referitoare la protecţia
mediului înconjurător, zone verzi, zone de agrement în municipiul Paşcani, pe site-ul
Primăriei.
O.6.1.3 A.6.1.3.1
Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale şi Recrutare şi angajare personal specializat pe domenii şi care să corespundă din
creşterea standardelor de lucru. punct de vedere al cunoştinţelor şi aptitudinilor.
A.6.1.3.2
Implementarea şi certificarea standardului ISO 2001:9000 şi menţinerea
standardizării.
A.6.1.3.3
Implicarea permanentă a comunităţii în acţiunile de interes local prin consultări,
dezbateri tematice publice.
A.6.1.3.4
Publicarea de informaţii despre municipiul Paşcani, (terenuri disponibile pentru
investiţii, infrastructură, facilităţi fiscale, etc.) în vederea atragerii investitorilor
străini, atât în broşuri, pliante, ziare locale cât şi pe site-ul Primăriei şi alte site-uri
de promovare a municipiului.
A.6.1.3.5
Înfiinţarea de centre zonale ale Primăriei în suburbille municipiului Paşcani, în
185
Secţiune
Acţiuni -
Măsura Obiectivul măsurii
DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE
186
Secţiune
Acţiuni -
Măsura Obiectivul măsurii
DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE
colectare a taxelor, inclusiv crearea unei interfeţe pentru bazele de date existente.
A.6.1.3.17
Implementarea iniţiativelor de reducere a duratei de livrare a serviciilor publice (ex.
ghişeul unic pentru cetăţeni, şi în formă electronică, planificarea serviciilor destinate
cetăţenilor, managementul documentelor etc.).
A.6.1.3.18
Analiza problemelor specifice furnizării serviciilor publice în vederea simplificării şi
reducerii barierelor administrative pentru cetăţeni.
A.6.1.3.19
Introducerea şi menţinerea în funcţiune a sistemelor de management, inclusiv
EMAS2.
A.6.1.3.20
Colaborarea cu alte autorităţi locale, judeţene şi regionale pentru îmbunătăţirea
climatului şi condiţiilor locale.
M.6.2 O.6.2.1 A.6.2.1.1
Eficientizarea Îmbunătăţirea capacităţii de absorbiţie şi Recrutarea şi angajarea de personal specializat în managementul proiectelor.
managementului de proiect. administrare a finanţărilor nerambursabile. A.6.2.1.2
Instruirea continuă a personalului responsabil de managementul proiectelor.
A.6.2.1.3
Module de pregătire în domenii ca achiziţiile publice, ECDL, limbi străine,
dezvoltarea de proiecte, licitarea şi managementul proiectelor, etc.
A.6.2.1.4
Crearea de unităţi specializate în elaborarea şi implementarea proiectelor cu
finanţare nerambursabilă.
M.6.3 O.6.3.1 Dezvoltarea de colaborări A.6.3.1.1
Dezvoltarea cooperării /parteneriate cu regiuni din Uniunea Încheierea de parteneriate/acorduri de colaborare cu autorităţile locale din regiunea
teritoriale europene. Europeană în vederea atragerii Uniunii Europene pe baza identificării unor domenii de interes comun.
2
Eco-Management and Audit Scheme (EMAS) este instrumentul UE adoptat în mod voluntar, pentru a certifica organizaţiile care îşi îmbunătăţesc în mod continuu activitatea legată
de mediul înconjurător.
187
Secţiune
Acţiuni -
Măsura Obiectivul măsurii
DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE
188
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
2008 - 2015
Politicile comunitare
Politicile naţionale
COEZIUNEA ŞI CONCORDANŢA CU POLITICILE
NAŢIONALE ŞI EUROPENE
Politicile comunitare
2008 – 2015
COEZIUNEA ŞI CONCORDANŢA CU POLITICILE
NAŢIONALE ŞI EUROPENE
Politicile comunitare
2008 – 2015
COEZIUNEA ŞI CONCORDANŢA CU POLITICILE
NAŢIONALE ŞI EUROPENE
Politicile comunitare
Dezvoltarea durabilă
Factorii stimulativi ai dezvoltării durabile cărora li se vor acorda o atenţie specială sunt:
192
COEZIUNEA ŞI CONCORDANŢA CU POLITICILE
NAŢIONALE ŞI EUROPENE
Politicile comunitare
Strategia de dezvoltare economico-socială urmăreşte, prin implementarea acţiunilor şi
îndeplinirea obiectivelor, să contribuie la promovarea unei economii competitive, eficiente şi
bazată pe cunoaştere, în care vor fi sprijinite creşterea nivelului de viaţă şi calităţii vieţii.
Oportunităţi egale
193
COEZIUNEA ŞI CONCORDANŢA CU POLITICILE
NAŢIONALE ŞI EUROPENE
piaţa muncii, cum ar fi: persoane cu dizabilităţi, persoane de etnie rromă, persoane în
Politicile
vârstă, etc. comunitare
Principalele
STRATEGIA acţiuni ceECONOMICO-SOCIALĂ
DE DEZVOLTARE vor fi realizateA urmăresc îmbunătăţirea
MUNICIPIULUI PAŞCANI infrastructurii tehnologiei
informaţionale şi de comunicaţii, şi extinderea în zonele unde acestea lipsesc. Astfel, se vor
realiza investiţii în tehnologia informaţională atât în sectorul privat, cât şi în sectorul public,
2008 – 2015
precum şi în infrastructura de tip broadband.
Investiţii vor fi realizate şi în facilitarea accesului populaţiei din mediul rural şi urban la
servicii de
STRATEGIA DE telecomunicaţii, extinderea reţelelor
DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ broadband,
A MUNICIPIULUI PAŞCANI securitatea
datelor, construirea
de telecentre.
2007 – 2013
Pentru sectorul privat se are în vedere sprijinirea aplicaţiilor TIC şi interoperabilităţii
acestora, adoptarea unor soluţii integrate la nivelul firmelor, care conduc la reducerea
costurilor pe termen lung, la facilitarea accesului la pieţe interne şi externe şi la
SITUAŢIA
eficientizarea managementului INFRASTRUCTURII
şi activităţii EXISTENTE
acestora. Se va urmări în acelaşi timp creşterea
securităţii reţelelor de comunicaţii electronice şi adoptarea de soluţii anti-fraudă pentru
Infrastructura
dezvolatarea unui mediu sigur şi dinamic de e-business.
de comunicaţii
194
COEZIUNEA ŞI CONCORDANŢA CU POLITICILE
NAŢIONALE ŞI EUROPENE
Politicile naţionale
Corespondenţa
STRATEGIA strategiei
DE DEZVOLTARE de dezvoltare Aeconomico-socială
ECONOMICO-SOCIALĂ a municipiului
MUNICIPIULUI PAŞCANI Paşcani cu politicile
naţionale este prezentată în tabelul următor:
2007 – 2013
Tabelul 92 – Coeziunea şi concordanţa cu politicile naţionale
Politicile naţionale reflectate în
Politicile naţionale şi prevederile
priorităţile şi măsurile strategiei
acestora SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
municipiului Paşcani
Infrastructura
Legea 203/2003, republicată, privind
de comunicaţii
realizarea şi modernizarea reţelei de
transport de interes naţional şi european
stipulează
STRATEGIA căECONOMICO-SOCIALĂ
DE DEZVOLTARE dezvoltarea A MUNICIPIULUI
şi Prioritata 1–
PAŞCANI măsura 1.1 (pentru şoseaua de
modernizarea reţelei de transport centură)
reprezintă o prioritate naţională şi 2007 – 2013
europeană.
Legea învăţământului 84/1995 republicată şi
modificată
prevede că procesul educaţional trebuie
să se desfăşoare cu tehnici moderne.
195
COEZIUNEA ŞI CONCORDANŢA CU POLITICILE
Politicile naţionale şi prevederile
NAŢIONALE
PoliticileŞI EUROPENE
naţionale reflectate în
priorităţile şi măsurile strategiei
acestora
Politicile naţionale municipiului Paşcani
tehnic.
Strategia de dezvoltare durabilă a României
„Orizont 2025”.
196
COEZIUNEA ŞIPoliticile
CONCORDANŢA
naţionaleCU POLITICILE
reflectate în
Politicile naţionale şi prevederile
acestora
NAŢIONALE ŞI şi
priorităţile EUROPENE
măsurile strategiei
municipiului Paşcani
Politicile naţionale
StrategiaDEcu
STRATEGIA privire la
DEZVOLTARE serviciile publice
ECONOMICO-SOCIALĂ de
A MUNICIPIULUI PAŞCANI
Prioritatea 1 – măsura 2.1
încălzire urbană “România 2025”.
2007 – 2013
Strategia de Dezvoltare Durabilă a Serviciilor
Publice de alimentare cu apă şi canalizare
“România 2025”.
Strategia de dezvoltare a sectorului de
Prioritatea 6 – măsura 6.1
comunicaţii electronice din România.
197
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
2008 - 2015
Surse de finanţare
POLITICA DE GESTIONARE ŞI IDENTIFICARE
A RESURSELOR FINANCIARE
Surse de finanţare
Programul Life+;
Programul Socrates;
2008 – 2015
POLITICA DE GESTIONARE ŞI IDENTIFICARE
A RESURSELOR FINANCIARE
Surse de finanţare
PROGRAME NAŢIONALE
Fondul de mediu;
2008 – 2015
POLITICA DE GESTIONARE ŞI IDENTIFICARE
A RESURSELOR FINANCIARE
Surse de finanţare
ALTE SURSE
Credite;
Surse proprii;
Bugetul de stat;
201
203
POS POS POS ALTE
Activităţi eligibile POS T POS M POR PNDR POI
CCE DRU DCA FONDURI
A.1.1.4.5
Amenajarea/reabilitarea staţiilor de autobuz pentru călători în vederea
reducerii riscului de accidente.
X
A.1.1.4.6
Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii staţiei CFR precum şi a
infrastructurii din material rulant (calea ferată) de pe raza municipiului
Paşcani.
X
X
A.1.1.4.7
Reabilitarea pasarelei pietonale de peste calea ferată din zona Gară.
M.1.2 Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de utilităţi
O.1.2.1 Identificare şi stabilire a necesităţilor de reabilitare şi dezvoltare a infrastructurii de utilităţi
A.1.2.1.1
Întocmire studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluţiei tehnice de X
reabilitare şi extindere infrastructură de apă potabilă. urban
A.1.2.1.2
Realizare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de X
reabilitare şi extindere reţea de canalizare. urban
A.1.2.1.3
Elaborare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de X
reabilitare şi extindere a reţelei de canalizare a apei pluviale. urban
A.1.2.1.4
Elaborare studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluţiei tehnice de X
reabilitare şi extindere sistem de alimentare energie electrică. urban
A.1.2.1.5
Elaborare studiu tehnic în vederea stabilirii soluţiei tehnice pentru
construirea unei centrale de producere energie electrică în zona Vale.
X
A.1.2.1.6
Întocmire studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluţiei tehnice de X
reabilitare şi extindere sistem de iluminat public. urban
A.1.2.1.7
Elaborare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de
extindere reţea de furnizare energie termică produsă în sistem
X
urban
centralizat.
A.1.2.1.8
Realizare studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluţiei tehnice de X
reabilitare şi extindere reţea de distribuţie gaze. urban
A.1.2.1.9
Elaborare plan local de gestionare a deşeurilor care urmăreşte
reciclarea prin colectare selectivă la sursă, tratarea şi eliminarea
deşeurilor spitaliceşti şi minimizarea cantităţii deşeurilor depuse.
X
A.1.2.1.10
Realizare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de
modernizare şi extindere sistem de salubrizare (Ex: stabilirea locaţiilor
X
204
POS POS POS ALTE
Activităţi eligibile POS T POS M POR PNDR POI
CCE DRU DCA FONDURI
şi terenurilor pentru amenajări de centre de colectare şi recuperare a
deşeurilor, staţie de sortare şi transfer, etc.).
A.1.2.1.11
Elaborare proiect tehnic pentru închiderea şi urmărirea post închidere
a groapei de gunoi.
X
A.1.2.1.12
Elaborarea unor hărţi de pericol şi risc al inundaţiilor, planuri şi
măsuri.
X
O.1.2.2 Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de apă şi canalizare, mijloc de îmbunătăţire a calităţii vieţii.
A.1.2.2.1
X
Construirea unei noi linii de transport apă ce va înconjura dealurile
dintre fronturile de captare Moţca şi Paşcani în vederea măririi X din corp
capacităţii de transport apă şi reducerii costurilor energetice. drumuri
A.1.2.2.2
Executare lucrări de mărire a debitelor în zonele cu creşteri de consum
a apei.
X
A.1.2.2.3
Modernizarea laboratorului de analiză a apei potabile în vederea
îmbunătăţirii activităţii de monitorizare a calităţii apei potabile.
X
X
A.1.2.2.4
Reabilitarea şi modernizarea staţiei de epurare a apelor uzate.
A.1.2.2.5
X
Reabilitarea tronsoanelor reţelei publice de canalizare cu grad ridicat
de uzură în vederea eliminării riscurilor ce vizează populaţia, mediul
natural şi blocarea furnizării serviciilor.
X din corp
drumuri
A.1.2.2.6
Extindere reţele de apă şi canalizare în zonele în care acestea lipsesc X
(Ex: zona de locuinţe Integrata, Vatra, localităţile Lunca Paşcani,
Sodomeni, Boşteni etc.), în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii
X din corp
drumuri
cetăţenilor.
A.1.2.2.7
Contorizarea totală la nivel de branşament în vederea gestiunii corecte
a volumelor de apă distribuite şi eliminarea eventualelor pierderi.
X
A.1.2.2.8
Implementarea unui sistem de monitorizare a parametrilor pe întregul
circuit al apei şi introducere sistem de indicatori de performanţă.
X
A.1.2.2.9
Reabilitarea infrastructurii de canalizare pe strada Abator, în vederea
eliminării riscului de inundaţie.
X
O.1.2.3 Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de încălzire şi termoficare în vederea acoperirii tuturor necesităţilor, asigurării şi îmbunătăţirii calităţii vieţii.
A.1.2.3.1
Extinderea infrastructurii de încălzire şi termoficare în zonele în care X
aceasta lipseşte şi în conformitate cu nivelul de expansiune. urban
205
POS POS POS ALTE
Activităţi eligibile POS T POS M POR PNDR POI
CCE DRU DCA FONDURI
A.1.2.3.2
Extinderea serviciilor de termoficare şi pentru instituţiile de X
învăţământ, sălile de sport, din oraş şi suburbii. urban
A.1.2.3.3
Reabilitarea termică a reţelelor de distribuţie din subsolurile blocurilor
printr-un program de reabilitare treptată pe scări în toate zonele cu X X
urban
probleme.
A.1.2.3.4
Echilibrarea hidraulică a reţelelor termice prin dotarea acestora cu
convertizoare de frecvenţă, senzori de presiune, vane şi diafragme de
X X
reglaj în vederea reducerii consumului specific în apartamentele urban
locatarilor.
O.1.2.4 Reabilitarea şi dezvoltarea sistemului de gestionare a deşeurilor ca mijloc de îmbunătăţire a calităţii vieţii
A.1.2.4.1
Crearea de centre de colectare şi sortare/recuperare a deşeurilor în
zonele în care acestea lipsesc.
X
A.1.2.4.2
Înlocuirea mijloacelor de transport a deşeurilor care şi-au depăşit
durata de exploatare şi achiziţionarea unor autospeciale pentru
optimizarea transportului deşeurilor, în vederea eficientizării timpilor
X
de colectare.
A.1.2.4.3
Închiderea şi ecologizarea actualului depozit de deşeuri menajere de la
Valea Seacă şi urmărirea post închidere.
X
A.1.2.4.4
Implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor atât în
mediul urban cât şi în mediul rural.
X
X
A.1.2.4.5
Implementare sistem de valorificare a deşeurilor reciclabile.
A.1.2.4.6
Implementare sistem de colectare a echipamentelor electrice şi
electronice.
X
A.1.2.4.7
Implementarea unui sistem de gestionare a deşeurilor formate din
cadavre animaliere.
X
X
A.1.2.4.8
Implementare sistem de taxare pe salubritate.
A.1.2.4.9
Campanii de promovare, informare şi conştientizare a populaţiei
privind sistemul de colectare selectivă a deşeurilor.
X
O.1.2.5 Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de repartiţie şi distribuţie gaze naturale în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii
206
POS POS POS ALTE
Activităţi eligibile POS T POS M POR PNDR POI
CCE DRU DCA FONDURI
A.1.2.5.1
X
Executare lucrări pentru extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor
naturale în funcţie de expansiunea municipiului. X din corp
drumuri
A.1.2.5.2
Dotarea instituţiilor publice (în special în mediul rural) cu sisteme de
încălzire alimentate cu gaze naturale (Ex: unităţi de invăţământ,
unităţi culturale, unităţi medicale etc.).
X
O.1.2.6 Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu energie electrică în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii
A.1.2.6.1
Extinderea reţelei de alimentare cu energie electrică şi îmbunătăţirea
nivelului de tensiune pe măsura expansiunii municipiului.
X
A.1.2.6.2
Construirea unei microhidrocentrale generatoare de energie electrică
pe malul Siretului, ce va fi utilizată pentru alimentarea cu energie X
electrică, economisindu-se importante resurse financiare.
A.1.2.6.2
Construirea unei centrale de producere energie electrică în zona Vale
în vederea eficientizării sistemului de alimentare cu energie electrică.
X
A.1.2.6.3
X
Studierea posibilităţilor şi implementare acţiuni în vederea realizării de
energie convenţională (Ex: energie hidraulică, solară şi eoliană).
A.1.2.6.4
Reabilitarea şi modernizarea sistemului de iluminat public în vederea X
eficientizării consumului de energie (ex. înlocuirea lămpilor existente din corp
cu lămpi cu un consum redus de energie, etc.). drumuri
O.1.2.7 Asigurarea unei relaţii armonioase între dezvoltarea economico-socială a oraşului şi mediul înconjurător.
A.1.2.7.1
Managementul integrat şi durabil al deşeurilor menajere şi deşeurilor
industriale.
X
A.1.2.7.2
Retehnologizarea, reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor şi/sau
echipamentelor componente ale infrastructurii tehnico-edilitare în
vederea încadrării emisiilor de factori poluanţi în limitele aprobate de
X
Uniunea Europeană.
A.1.2.7.3
Salubrizarea periodică a zonelor cu depozitări necontrolate de deşeuri
(fenomen întâlnit în special în mediul rural).
X
A.1.2.7.4
Amenajarea unor platforme speciale pentru depozitarea şi
neutralizarea deşeurilor toxice şi periculoase.
X
A.1.2.7.5
Reconstrucţia ecologică
patrimoniului natural.
a zonelor degradate şi protejarea
X
207
POS POS POS ALTE
Activităţi eligibile POS T POS M POR PNDR POI
CCE DRU DCA FONDURI
X
A.1.2.7.6
Executare lucrări de prevenire şi apărare împotriva inundaţiilor.
A.1.2.7.7
Stabilizarea versanţilor din apropierea căilor de acces şi a zonelor
locuite afectate de alunecări de teren active sau potenţiale (Prioritar –
consolidarea versantului din zona străzilor Nicolae Iorga, 1 Decembrie
X
1918).
A.1.2.7.8
Recuperarea terenurilor cu exces de umiditate prin reabilitarea
sistemelor de desecare.
X
A.1.2.7.9
Prevenirea alunecărilor de teren prin realizarea de lucrări de captare a
izvoarelor, zonelor umede de pe versanţi şi dirijarea controlată a
apelor spre emisar, realizarea de consolidări, nivelări, plantaţii etc.
X
A.1.2.7.10
Recuperarea terenurilor degradate prin împădurire.
X
rural
A.1.2.7.11
Instituirea şi respectarea zonelor de protecţie sanitară a surselor de
apă.
X
A.1.2.7.12
Elaborare şi implementare planuri de acţiune pentru prevenirea şi
reducerea zgomotului ambiental în aglomerările urbane.
X
A.1.2.7.13
Crearea unei zone verzi ca tampon de absorbţie a zgomotelor şi
impurităţilor din atmosferă. (Ex: pot fi valorificate spaţiile libere la
contactul cu strada Gării).
X
A.1.2.7.14
Crearea unor culoare de protecţie (zone plantate) între zonele
industriale şi/sau unităţi cu activităţi poluante sau zgomotoase şi
zonele de locuinţe;
X
A.1.2.7.15
Protecţia şi conservarea fostelor albii părăsite din lungul Siretului, ca
zone umede şi habitate pentru plante şi animale specifice
ecosistemelor acvatice şi de luncă umedă.
X
A.1.2.7.16
Reabilitarea terenurilor degradate prin exploatări de balast, refacerea
peisajului iniţial (la sud de podul de intrare în Paşcani, la est de X
Lunca).
A.1.2.7.17
Închiderea depozitului de produse petroliere din zona Vatra, situat
prea aproape de zona centrală şi urmărirea post-închidere.
X
208
POS POS POS ALTE
Activităţi eligibile POS T POS M POR PNDR POI
CCE DRU DCA FONDURI
X
A.1.2.7.18
Implementarea unui sistem de gestionare a câinilor maidanezi.
A.1.2.7.19
Promovarea legislaţiei referitoare la protecţia mediului înconjurător în
acord cu cerinţele Uniunii Europene.
X
A.1.2.7.20
Campanii de informare şi conştientizare a populaţiei referitoare la
importanţa protecţiei mediului înconjurător.
X
A.1.2.7.21
Îmbunătăţirea circuitului informaţional şi a cooperării între instituţiile,
organizaţiile şi structurile implicate în protecţia mediului.
X
A.1.2.7.22
Dezvoltarea şi perfecţionarea sistemului de prevenire, control şi
intervenţie în caz de accidente şi calamităţi, prin:
asigurarea la nivel local a unui serviciu competent de urmărire şi
control a aplicării prevederilor de protecţie şi conservare a
mediului;
perfecţionarea sistemului informaţional de urmărire şi avertizare
X
rapidă;
supravegherea specială a unităţilor în stare de faliment sau
închidere şi care deţin substanţe toxice şi periculoase, precum şi
a celor cu risc pentru mediu.
M.1.3 Reabilitare urbană, amenajare teritorială şi construire de locuinţe
O.1.3.1 Creşterea calităţii fondului de locuit, îmbunătăţirea standardului de viaţă şi securităţii locuitorilor.
A.1.3.1.1
Construcţia de locuinţe sociale, locuinţe pentru tineri, locuinţe pentru
cadre deficitare pe piaţa locală a muncii (medici, cadre didactice),
blocuri şi/sau construcţii de tip P+2E – a se lua în considerare
X
extinderea spre suburbiile municipiului, conform P.U.G actualizat.
A.1.3.1.2
Urmărirea periodică a acoperirii necesarului de locuinţe pe termen
scurt, mediu şi lung (în conformitate cu P.U.G actualizat).
X
A.1.3.1.3
Reabilitarea şi modernizarea unor clădiri abandonate în vederea
valorificării lor ca locuinţe.
X
A.1.3.1.4
Reabilitare şi întreţinere periodică a fondului locativ existent prin
reparaţii curente şi reparaţii capitale.
X
X
A.1.3.1.5
Consolidarea şi reducerea riscului seismic la construcţiile vechi.
A.1.3.1.6
Întocmire şi implementare plan pentru ambientare şi design al
municipiului Paşcani;
X
209
POS POS POS ALTE
Activităţi eligibile POS T POS M POR PNDR POI
CCE DRU DCA FONDURI
A.1.3.1.7
Dotarea oraşului cu mobilier de tip urban (Ex: bănci, coşuri de gunoi
stradale, cişmele, jardiniere, rame de copac, stâlpi de direcţionare
trafic, stâlpi pentru iluminat, etc.) – conform planului pentru
X
ambientare şi design amintit la A.1.3.1.6.
A.1.3.1.8
Îmbunătăţirea mediului ambiant din zona gării feroviare, inclusiv
reabilitare şi modernizare gară.
X
A.1.3.1.9
Achiziţionarea şi instalarea de echipamente pentru creşterea siguranţei
şi prevenirea criminalităţii (sisteme de supraveghere).
X
A.1.3.1.10
Înlocuirea vechilor sisteme de avertizare acţionate electric cu sirene
electronice.
X
A.1.3.1.11
Achiziţii de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice şi pentru
situaţiile de urgenţă (deszăpezire, întreţinere spaţii verzi, incendii,
X
inundaţii etc.). rural
A.1.3.1.12
Construire spaţii special amenajate pentru refugiul populaţiei în situaţii
de urgenţă.
X
A.1.3.1.13
Reabilitare, modernizare, dotare şi adaptare la normele europene a
pieţelor agro-alimentare din oraş.
X
A.1.3.1.14
Păstrarea şi amenajarea/modernizarea spaţiilor verzi şi parcurilor
pentru copii existente precum şi crearea altora noi.
X
A.1.3.1.15
Amenajare/reamenajare fântâni arteziene în parcuri, spaţii verzi, zone
de agrement, în preajma clădirilor de interes public şi a esplanadei X
Paşcani.
A.1.3.1.16
Iluminarea de siguranţă şi de ambianţă a locurilor de inters public (Ex:
parcuri, monumente culturale, spaţii, spaţii de agrement, etc.).
X
A.1.3.1.17
Reabilitarea monumentelor istorice şi conservarea patrimoniului
cultural.
X
A.1.3.1.18
Amenajarea/reabilitarea obiectivelor culturale de patrimoniu,
amenajarea căilor de acces (pietonale, carosabile) către obiective
culturale, iluminarea obiectivelor interior, exterior şi de siguranţă,
amenajări peisagistice pentru evidenţierea obiectivului cultural, dotări
X
interioare (instalaţii, echipamente, climatizare, grupuri sanitare,
sisteme de siguranţă, etc.), marcarea cu indicatoare a acestora, etc.
210
POS POS POS ALTE
Activităţi eligibile POS T POS M POR PNDR POI
CCE DRU DCA FONDURI
A.1.3.1.19
Delimitarea unor zone de protecţie cu rază de 100 de metri de la
limitele lor a monumentelor istorice cu valoare de patrimoniu din
municipiul Paşcani (Ex. Palatul Cantacuzino-Paşcani inclusiv zidul de
incintă şi parcul dendrologic, Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril,
fostele ateliere C.F.R. (în prezent club C.F.R.), etc. Delimitarea exactă
X
a acestor zone protejate se va stabili ulterior pe bază de studii de
specialitate.
X
A.1.3.1.20
Reabilitarea şi/sau modernizarea Casei de Cultură.
A.1.3.1.21
Reabilitarea şi modernizarea cinematografului care funcţionează în
cadrul Casei de Cultură.
X
A.1.3.1.22
Amenajarea/modernizarea sediului Muzeului Municipal sau schimbarea
locaţiei acestuia.
X
X
A.1.3.1.23
Reparaţii capitale, consolidare şi extindere a Bibliotecii Municipale.
X
A.1.3.1.24
Construirea unei săli de sport şi bazine de înot lângă stadion.
X
A.1.3.1.25
Reabilitarea şi modernizarea stadionului.
A.3.1.1.26
Construcţia infrastructurii fizice de agrement pentru înfiinţare
hipodrom – identificare teren, elaborare studii tehnice şi executare
lucrări.
X
A.3.1.1.27
Construcţia infrastructurii fizice de agrement pentru înfiinţare patinoar
– identificare amplasament şi executare lucrări.
X
A.3.1.1.28
Construcţia infrastructurii fizice de agrement pentru înfiinţare teren de
tenis – identificare amplasament, executare lucrări.
X
X
A.3.1.1.29
Reamenajarea şi dotarea corespunzătoare a ştrandului.
X
A.3.1.1.30
Construire şi/sau amenajare pistă carturi.
X
A.3.1.1.31
Identificare teren şi amenajarea unui alt cimitir.
211
POS POS POS ALTE
Activităţi eligibile POS T POS M POR PNDR POI
CCE DRU DCA FONDURI
O.2.1.1 Investiţii pentru crearea şi dezvoltarea microîntreprinderilor şi IMM-urilor.
A.2.1.1.1
Investiţii în capital fizic şi tehnologii conforme cu normele UE şi/sau
inovative, nepoluante.
X
A.2.1.1.2
Investiţii în implementarea şi certificarea sistemelor de management
al calităţii şi a sistemelor de management integrate Calitate-Mediu.
X
X
A.2.1.1.3
Investiţii în domeniul IT&C.
X
A.2.1.1.4
Certificarea produselor şi sau serviciilor.
A.2.1.1.5
Investiţii pentru relansarea şi susţinerea producţiei zootehnice în
unităţile de profil.
X
A.2.1.1.6
Realizarea de investiţii în ferme mici şi mijlocii, pentru asigurarea
consumului populaţiei locale din producţia proprie dar şi a obţinerii de
surplus pentru comercializarea pe alte pieţe atât naţionale cât şi
X
internaţionale.
A.2.1.1.7
Redistribuirea şi reorganizarea spaţiilor de producţie, modernizarea şi
X X
retehnologizarea acestora. urban
A.2.1.1.8
Investiţii pentru dezvoltarea unor activităţi economice noi, în deplină
X X
armonie cu protecţia mediului şi a zonelor de locuit limitrofe. urban
A.2.1.1.9
Investiţii pentru dezvoltarea, consolidarea şi promovarea activităţilor
de turism – agrement şi a altor servicii publice şi comerciale.
X
A.2.1.1.10
Dezvoltarea activităţilor economice care depind mai puţin de resursele
atrase şi valorificarea intensă a resurselor locale (ex: investiţii în
captarea izvoarelor de apă din zona Vale ce pot fi valorificate ca zone
X X
de agrement, distracţii, investiţii în agricultură, valorificarea urban
deşeurilor, valorificarea nisipurilor şi pietrişurilor din albia Siretului
pentru construcţii şi drumuri, etc.).
A.2.1.1.11
Sprijinirea şi dezvoltarea activităţilor conexe turismului cum ar fi: mica
X X
industrie, ateliere de reparaţii, meşteşugărit, artizanat etc. urban
A.2.1.1.12
Valorificarea eficientă a spaţiilor de depozitare plasate în zona
industrială est a oraşului.
X X
212
POS POS POS ALTE
Activităţi eligibile POS T POS M POR PNDR POI
CCE DRU DCA FONDURI
X
A.2.1.1.13
Dezvoltarea afacerilor de tip comerţ electronic.
A.2.1.1.14
Atragerea marilor firme de retail (hypermarket–uri) în vederea
creşterii economice şi scăderii şomajului.
X
A.2.1.1.15
Investiţii în industria uşoară (asamblare echipamente electronice şi de
telecomunicaţii, industria textilă, industria de tricot, industria
incălţămintei, industria obiectelor de faianţă, industria de confecţii
X X
etc.).
A.2.1.1.16
Investiţii pentru valorificarea faunei piscicole a râului Siret prin
înfiinţarea unui fond piscicol, după definitivarea barajului de pe râul
Siret.
X
O.2.1.2 Sprijinirea iniţiativelor private în vederea dezvoltării mediului de afaceri local
A.2.1.2.1
Realizarea de parteneriate public-privat pentru dezvoltarea mediului
de afaceri.
X
A.2.1.2.2
Înfiinţarea „Centrului de Dezvoltare Economică Paşcani” în vederea
creşterii ratei de supravieţuire a firmelor nou înfiinţate, realizării de X
spaţii expoziţionale, spaţii pentru training şi conferinţe şi pentru
crearea de locuri de muncă.
A.2.1.2.3
Înfiinţare şi amenajare Parc industrial reprezentând o zonă delimitată
în care se vor desfăşura activităţi economice, de cercetare ştiinţifică,
de producţie industrială şi servicii de dezvoltare tehnologică într-un
X X
regim de facilităţi specifice.
X
A.2.1.2.4
Înfiinţare Centru de tranzit feroviar la Paşcani unde se vor depozita şi
încărca mărfuri ce vor fi livrate către Europa de Est.
A.2.1.2.5
Realizare campanii de atragere a investitorilor străini în zonă şi
stabilire măsuri de promovare a planurilor Consiliului Local cu privire
la facilităţile oferite potenţialilor investitori.
X
A.2.1.2.6
Înfiinţare centre de excelenţă pe diverse domenii de interes economic
(IT&C, inginerie etc.).
X
A.2.1.2.7
Construcţia, reabilitarea/amenajarea spaţiilor şi clădirilor existente
nevalorificate, în vederea dezvoltării infrastructurii pentru activităţile X
economice.
213
POS POS POS ALTE
Activităţi eligibile POS T POS M POR PNDR POI
CCE DRU DCA FONDURI
A.2.1.2.8
Înfiinţarea unui „Grup de Acţiune Locală” ce are drept scop sprijinirea
şi dezvoltarea mediului de afaceri local.
X
A.2.1.2.9
Identificare şi alocare terenuri (aprox. 30 ha) şi asigurarea accesului la
utilităţi, pentru potenţialii investitori în domeniul industrial (ce poate fi
oferit contra-cost sau închiriat);
X
A.2.1.2.10
Constituirea şi dezvoltarea fondurilor locale de garantare pentru
sprijinirea IMM-urilor.
X
O.2.1.3 Creşterea atractivităţii zonelor industriale
A.2.1.3.1
Demolarea clădirilor şi halelor industriale neutilizabile, amenajarea
terenului şi valorificarea spaţiilor nou create.
X
A.2.1.3.2
Crearea/reabilitarea şi extinderea utilităţilor de bază a afacerii proprii
(Ex: staţii de tratare a apei, unităţi de furnizare a energiei şi a gazului,
sisteme de canalizare).
X
A.2.1.3.3
Realizarea complementarităţii între ramurile dezvoltate (în special cele
industriale) în municipiul Iaşi cu cele ale municipiului Paşcani.
X
A.2.1.3.4
Reabilitarea şi/sau repunerea în funcţiune a fabricilor industriale
distruse, precum şi retehnologizarea lor pentru a răspunde cerinţelor
actuale de piaţă.
X
M.2.2 Servicii de consultanţă pentru dezvoltarea mediului de afaceri
O.2.2.1 Îmbunătăţirea competenţelor în afaceri în vederea creşterii competitivităţii şi a vânzărilor produselor pe pieţele interne, europene şi internaţionale.
A.2.2.1.1
Înfiinţare „Centru de Consultanţă în Afaceri” care să ofere servicii de
informare şi sprijinire în deschiderea unei afaceri, informaţii despre
facilităţi fiscale, finanţări nerambursabile din fonduri europene, tehnici
de promovare a afacerilor şi de pătrundere pe pieţele locale, naţionale
X
şi externe, etc.
A.2.2.1.2
Servicii de consultanţă pentru IMM-uri şi microîntreprinderi din
domeniul producţiei şi serviciilor.
X
A.2.2.1.3
X
Elaborare studii de fezabilitate, de piaţă, planuri de marketing, analize
cost-beneficiu, planuri de afaceri etc.
A.2.2.1.4
X
Participarea IMM-urilor şi microîntreprinderilor la conferinţe şi târguri
internaţionale.
214
POS POS POS ALTE
Activităţi eligibile POS T POS M POR PNDR POI
CCE DRU DCA FONDURI
X
A.2.2.1.5
Dezvoltarea de noi reţele de afaceri, cooperare industrială.
A.2.2.1.6
Promovarea imaginii firmelor, a produselor şi serviciilor oferite de
către acestea atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă.
X
M.2.3 Creşterea nivelului cercetării, dezvoltării, inovării şi tehnologiei
O.2.3.1 Crearea unui cadru stimulativ de desfăşurare a activităţii de cercetare, dezvoltare şi inovare.
A.2.3.1.1
Crearea de centre de sprijin tehnologic în vederea transferării
tehnologiei către firme pentru realizarea de produse competitive.
X
A.2.3.1.2
Realizarea de sisteme de cooperare între universităţi/instituţii de
cercetare şi IMM-uri în vederea transferului de tehnologie şi inovării.
X X
A.2.3.1.3
Realizare conferinţe şi parteneriate între IMM-uri – centre de sprijin –
universităţi.
X X
Prioritatea 3 – Dezvoltarea turismului
M.3.1 Utilizarea eficientă a potenţialului turistic
O.3.1.1 Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de turism
A.3.1.1.1
Reabilitarea obiectivelor turistice ce aparţin patrimoniului cultural, X
istoric şi ecumenic local. urban
A.3.1.1.2
Reabilitarea şi modernizarea spaţiilor de cazare existente precum şi X
construcţia altora noi. urban
A.3.1.1.3
Construirea, reabilitarea, modernizarea şi diversificarea spaţiilor de X
agrement (parcuri, iazuri etc.). urban
A.3.1.1.4
Înfiinţare bază nautică pentru practicarea sporturilor de apă şi X
cantonament pentru sportivi pe malul râului Siret; urban
A.3.1.1.5
Înfiinţare bază sportivă pentru recuperare sportivi (hotel, restaurante,
terenuri de sport pentru fotbal, handbal, volei, baschet etc., centre de
X
urban
relaxare şi întreţinere, etc.) pe malul râului Siret.
A.3.1.1.6
Ecologizarea şi amenajarea lacului „Peştişorul” ca zonă de agrement
(Ex: amenajarea insuliţei ca parc de distracţii, dotarea lacului cu bărci,
hidrobiciclete, amenajarea unui restaurant, amenajare plajă etc.) sau
X
concesionarea zonei eventualilor investitori.
A.3.1.1.7
Reabilitarea terenurilor degradate prin exploatări de balast în vederea
amenajării unora dintre acestea ca zone de agrement (Ex: la sud de
X
215
POS POS POS ALTE
Activităţi eligibile POS T POS M POR PNDR POI
CCE DRU DCA FONDURI
podul de intrare în Paşcani, la est de Lunca).
A.3.1.1.8
Amenajare zonă de agrement - spaţiu verde, împădurire, amenajare
plajă, dotarea cu bărci, hidrobiciclete etc., în zona barajului de la
Lunca.
X
A.3.1.1.9
Amenajare zonă de agrement la iazul municipal din Blăgeşti – spaţiu
verde, amenajare plaje, achiziţionare bărci, hidrobiciclete, etc.
X
O.3.1.2 Promovarea potenţialului turistic sub forma unui produs integrat
A.3.1.2.1
Desfăşurarea de activităţi culturale, sportive şi de divertisment cu
ocazia zilelor oraşului şi promovarea la nivel regional şi naţional.
X
A.3.1.2.2
Realizarea şi promovarea la nivel local, regional şi naţional a unor
evenimente sportive anuale (patinaj, hipism, şah etc).
X
A.3.1.2.3
Crearea de centre şi birouri de informare în gări, autogări şi zone
turistice.
X
A.3.1.2.4
Organizarea de târguri, expoziţii muzeale etnografice şi manifestări
culturale, festivaluri, acţiuni şi campanii de promovare a potenţialului
turistic local şi sprijinirea participării la astfel de evenimente.
X
A.3.1.2.5
Amplasare panouri cu hărţi rutiere şi hărţi ale obiectivelor turistice,
culturale şi zonelor de agrement existente în municipiul Paşcani, în
locaţiile de interes public (Primărie, hoteluri, centre de afaceri,
X
intersecţii principale etc.).
A.3.1.2.6
Realizarea de publicaţii promoţionale, audio, video şi plasarea acestora
în mediile turistice de la nivel local, regional şi naţional.
X
Prioritatea 4 – Dezvoltare rurală
M.4.1 Dezvoltarea, modernizarea şi reabilitarea infrastucturii rurale
O.4.1.1 Creşterea nivelului de trai şi a condiţiilor de viaţă a populaţiei şi a atractivităţii zonelor rurale
A.4.1.1.1
Fluidizarea traficului din suburbii prin înlocuirea drumurilor acoperite
cu balast sau din pământ cu un sistem rutier din beton asfaltic (în
conformitate cu P.U.G actualizat).
X
X
A.4.1.1.2
Menţinerea străzilor de deservire locală a suburbiilor.
A.4.1.1.3
Întreţinerea în stare de funcţionare a şanţurilor şi rigolelor existente
astfel încât drumurile pietruite să nu se transforme în drumuri de
pământ.
X
216
POS POS POS ALTE
Activităţi eligibile POS T POS M POR PNDR POI
CCE DRU DCA FONDURI
A.4.1.1.4
Montarea de pavazări în zonele de debleu pentru evitarea înzăpezirilor
pe aceste sectoare (Ex. Str. Morilor, Ion Creangă, Lunca, etc.)
X
A.4.1.1.5
Reamenajarea intersecţiei drumului rutier cu calea ferată în localitatea
Lunca.
X
A.4.1.1.6
Reabilitarea şi modernizarea străzilor rutiere din suburbii: Boşteni,
Gîşteşti şi Sodomeni (Ex: Str. Gîşteşti, Str. Fericirii, Morilor etc.).
X
A.4.1.1.7
Reabilitarea şi modernizarea străzilor rutiere din Lunca Paşcani (Ex.
Str. Mihai Viteazu, Gării, 1 Mai).
X
A.4.1.1.8
Construirea de noi locuinţe, blocuri, construcţii de tip P+2 în suburbiile
municipiului.
X
A.4.1.1.9
Construire fântâni arteziene în zonele instituţiilor de interes public,
parcuri, zone de agrement, etc.
X
A.4.1.1.10
Dotarea suburbiilor cu mobilier ambiental în concordaţă cu specificul
zonei (ex. bănci, coşuri de gunoi stradale, cişmele, jardiniere, rame de
copac, stâlpi de direcţionare trafic, stâlpi pentru iluminat, etc.) –
X
conform plan de ambientare şi design municipiu.
A.4.1.1.11
Reabilitarea, modernizarea şi dotarea corespunzătoare a unităţilor
medicale (dispensare) din suburbii.
X
X
A.4.1.1.12
Înfiinţare farmacii şi cabinete medicale în suburbii.
A.4.1.1.13
Construirea şi/sau reabilitarea, dotarea cu echipamente a grădiniţelor
şi şcolilor de învăţământ primar din suburbiile Blăgeşti, Boşteni,
Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani.
X
A.4.1.1.14
Construirea şi/sau amenajarea terenurilor de sport şi parcurilor din
suburbii: Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani.
X
X
A.4.1.1.15
Reabilitarea monumentelor de cult laic din Boşteni.
A.4.1.1.16
Reabilitarea şi/sau modernizarea sediilor Poliţiei şi poştei din suburbiile
Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani.
X
A.4.1.1.17
Reabilitarea, extinderea şi modernizarea reţelelor de apă şi canalizare
din Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani.
X
217
POS POS POS ALTE
Activităţi eligibile POS T POS M POR PNDR POI
CCE DRU DCA FONDURI
A.4.1.1.18
Reabilitarea, extinderea şi moderizarea reţelelor de gaze naturale din
suburbii.
X
A.4.1.1.19
Reabilitarea, extinderea şi moderizarea reţelelor de electricitate din
Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani.
X
A.4.1.1.20
Achiziţia/ dotarea cu echipamente de producere energie regenerabilă
în scop public.
X
A.4.1.1.21
Înlocuirea stâlpilor din lemn cu cei din beton la reţeaua de energie
electrică în suburbii.
X
A.4.1.1.22
Reabilitarea monumentelor şi siturilor istorice şi culturale din Blăgeşti,
Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani.
X
A.4.1.1.23
Reabilitarea şi/sau modernizarea şi utilarea căminelor culturale,
bibliotecilor din suburbii.
X
A.4.1.1.24
Dezvoltarea infrastructurii de servicii sociale în Blăgeşti, Boşteni,
Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani.
X
A.4.1.1.25
Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii aferente agriculturii
(sisteme de irigaţii, silozuri etc.).
X
A.4.1.1.26
Conservarea mediului înconjurător asociată cu protejarea pădurilor,
terenurilor şi peisajelor.
X
A.4.1.1.27
Reconstrucţia ecologică a terenurilor afectate de deşeuri şi
monitorizarea acestora.
X
A.4.1.1.28
Reabilitarea terenurilor afectate de inundaţii, calamităţi, stabilizarea şi
protecţia acestora împotriva alunecărilor şi eroziunii şi implementarea
sistemelor de management al ariilor protejate.
X
A.4.1.1.29
Reabilitarea terenurilor afectate de inundaţii şi degradate prin exces
de umiditate din zonele: lunca Siretului, lunca pârâului Hăznăşeni şi
traseul fostei albii a pârâului Fântânele.
X
A.4.1.1.30
Construire, supraînălţare şi/sau reabilitare diguri împotriva inundaţiilor
pe malul drept al râului Siret între Lunca Paşcani şi Blăgeşti, pe X
malurile pâraielor Fântânele, Ruja, Irmolea, Gâşteşti şi Hăznăşeni.
M.4.2 Dezvoltarea sectoarelor agricol şi silvic
O.4.2.1 Îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol, silvic şi alimentar
218
POS POS POS ALTE
Activităţi eligibile POS T POS M POR PNDR POI
CCE DRU DCA FONDURI
A.4.2.1.1
Investiţii pentru construirea şi/sau dezvoltarea de ferme, microferme
agricole şi zootehnice.
X
A.4.2.1.2
Realizarea de plantaţii de consolidare în zonele cu risc înalt de
alunecări de teren.
X
A.4.2.1.3
Îmbunătăţirea procesării produselor primare şi a marketingului
produselor agricole prin investiţii în tehnologii noi, inclusiv în energie
regenerabilă.
X
A.4.2.1.4
Înfiinţarea de pepiniere pomicole, viticole, silvice pentru realizarea de
viitoare noi plantaţii.
X
A.4.2.1.5
Extinderea fondului forestier prin împădurirea terenurilor degradate şi
supuse eroziunii, a terenurilor agricole, neagricole în vederea protejării X
mediului şi prevenirii dezastrelor naturale.
A.4.2.1.6
Investiţii pentru realizarea de livezi pomicole, vii, culturi de cereale,
sere.
X
A.4.2.1.7
Implementarea sistemelor de management al calităţii şi de siguranţă
alimentară.
X
A.4.2.1.8
Investiţii în infrastructura rutieră de acces la exploataţiile agricole şi
forestiere.
X
A.4.2.1.9
Investiţii în gestionarea resurselor de apă (reţele de alimentare cu
apă, reţele de canalizare, sisteme de irigaţii etc.).
X
A.4.2.1.10
Organizarea de cursuri de formare profesională, informare şi difuzare
de cunoştinţe specifice pe teme ca:
îmbunătăţirea calităţii producţiei;
igiena şi siguranţa alimentelor;
utilizarea fertilizanţilor şi amendamentelor în agricultură în
concordanţă cu standardele UE;
îmbunătăţirea şi încurajarea afacerilor;
X
activităţi inovatoare in lanţul agro-alimentar;
aplicarea unor metode de producţie compatibile cu întreţinerea şi
ameliorarea peisajului, respectiv cu protecţia mediului;
etc.
X
A.4.2.1.11
Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru fermieri.
219
POS POS POS ALTE
Activităţi eligibile POS T POS M POR PNDR POI
CCE DRU DCA FONDURI
A.4.2.1.12
Participarea fermierilor la diferite târguri, expoziţii, întruniri tematice,
şi/sau evenimente care pot contribui la formarea lor.
X
A.4.2.1.13
Adaptarea micilor firme la standardele sanitar-veterinare, de igienă şi
bunăstare a animalelor, fitosanitare şi ecologice (ex. Investiţii în
padocuri, fânare, săli de muls şi de colectare a laptelui, fose septice,
X
bazine pentru substanţe fito-sanitare, etc.)
X
A.4.2.1.14
Investiţii necesare adaptării exploataţiilor pentru agricultura ecologică.
X
A.4.2.1.15
Acţiuni şi lucrări de îngrijire şi administrare a arboretelor.
X
A.4.2.1.16
Lucrări de îmbunătăţire a calităţii solului din pădure.
A.4.2.1.17
Construcţia şi/sau modernizarea clădirilor administrative
operaţionale în domeniul silviculturii , precum şi dotarea acestora cu
echipamente hardware şi software.
şi
X
A.4.2.1.18
Achiziţionarea de maşini şi utilaje, echipamente pentru activitatea de
producere a pueţilor forestieri şi gospodărirea pădurilor.
X
A.4.2.1.19
Îmbunătăţirea procesării şi marketingului produselor forestiere,
inclusiv creşterea calităţii produselor rezultate.
X
M.4.3 Diverisficarea activităţilor economice din mediul rural
O.4.3.1 Creşterea contribuţiei zonei rurale la economia municipiului
X
A.4.3.1.1
Investiţii în activităţi de meşteşuguri şi artizanat.
X
A.4.3.1.2
Investiţii pentru dezvoltarea turismului rural şi a agroturismului.
X
A.4.3.1.3
Investiţii pentru dezvoltarea acvaculturii.
X
A.4.3.1.4
Investiţii pentru dezvoltarea apiculturii.
X
A.4.3.1.5
Investiţii pentru cultivarea şi procesarea ciupercilor.
A.4.3.1.6
Investiţii pentru creşterea altor animale (animale pentru blană, melci,
etc.).
X
220
POS POS POS ALTE
Activităţi eligibile POS T POS M POR PNDR POI
CCE DRU DCA FONDURI
X
A.4.3.1.7
Investiţii pentru realizarea de biomotorină sau motorină ecologică.
X
A.4.3.1.8
Înfiinţarea grupurilor de producători agricoli.
X
A.4.3.1.9
Investiţii pentru dezvoltarea serviciilor prestate populaţiei (frizerie,
croitorie, cizmărie, etc.).
X
A.4.1.3.10
Înfiinţarea unui târg de animale săptămânal pentru micii
întreprinzători dar şi pentru persoane fizice din mediul rural.
Prioritatea 5 – Dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale
O.5.1.1 Îmbunătăţirea învăţământului profesional şi tehnic în vederea unei formări iniţiale eficiente şi adaptată cerinţelor actuale de pe piaţa muncii.
A.5.1.1.1
Îmbunătăţirea calităţii sistemului educaţional în învăţământul secundar
şi liceal.
X
A.5.1.1.2
Schimbarea statutului unor şcoli în funcţie de nevoile educaţionale şi
de cerinţele pieţei forţei de muncă locale, după cum urmează:
transformarea Liceului Teoretic „M. Sadoveanu” în Colegiu
National;
X
transformarea Şcolii de Arte şi Meserii „N. Iorga” în Liceu
Economic şi de Turism.
A.5.1.1.3
Direcţionarea şi instruirea elevilor în şcoli cu profil tehnic şi/sau şcoli
de arte şi meserii în vederea obţinerii de calificări cerute pe piaţa X
actuală de muncă.
A.5.1.1.4
Încurajarea şi educarea elevilor cu privire la necesitatea formării
continue în vederea prevenirii şomajului şi marginalizării resurselor
umane.
X
A.5.1.1.5
Includerea în sistemul de învăţământ şi a grupurilor defavorizate (copii
de etnie rromă, copii cu CES, copii proveniţi din familii dezorganizate,
copii proveniţi din mediul rural, etc.) prin acordarea de ajutoare
materiale şi burse de studiu, acestea reprezentând o importantă
X
resursă de forţă de muncă.
A.5.1.1.6
Desfăşurarea activităţilor de practică a elevilor în mediul de lucru de
pe piaţa muncii.
X
A.5.1.1.7
Crearea şi organizarea în interiorul instituţiilor şcolare de centre de
excelenţă tematice pentru copiii cu talente şi calităţi deosebite în
X
221
POS POS POS ALTE
Activităţi eligibile POS T POS M POR PNDR POI
CCE DRU DCA FONDURI
vederea formării resurselor umane de top ce pot fi implicate în
activităţi inovatoare atât de benefice mediului de afaceri local şi
implicit dezvoltării municipiului.
A.5.1.1.8
Stimularea şi motivarea elevilor cu rezultate şi talente deosebite prin
acordarea de burse de studiu, burse de merit, organizarea de tabere
şcolare etc.
X
A.5.1.1.9
Încheierea de acorduri şi parteneriate între sistemul de învăţământ şi
firmele din mediul de afaceri local, ce vizează plasarea absolvenţilor pe
piaţa muncii.
X
X
A.5.1.1.10
Formarea şi perfecţionarea profesorilor şi a formatorilor din educaţie.
A.5.1.1.11
Sprijin pentru dezvoltarea orientării şi consilierii în vederea construirii
performanţelor educaţionale şi a ratelor de tranziţie către nivele
superioare de educaţie.
X
A.5.1.1.12
Asigurarea protecţiei elevilor şi cadrelor didactice, precum şi a pazei
pe timp de zi, cu firme specializate, în cadrul tuturor unităţillor de
învăţământ din municipiul Paşcani care nu beneficiază de acest
serviciu (Ex: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala ,,I. X
Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala
Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Gâşteşti, Şcoala Blăgeşti, Liceul ,,M.
Sadoveanu’’, Grup Şcolar CF ,,Unirea’’).
A.5.1.1.13
Igienizarea anuală a tuturor spaţiilor de învăţământ cu firme
autorizate.
X
A.5.1.1.14
Arhivarea documentelor şcolare cu firme specializate în toate unităţile
de învăţământ.
X
A.5.1.1.15
Facilitarea accesului populaţiei la procesul educaţional prin servicii de
tip e-learning.
X
O.5.1.2 Creşterea ocupării forţei de muncă necalificate şi/sau cu calificări profesionale depăşite prin promovarea sistemului de formare continuă
A.5.1.2.1
Conştientizarea mediului de afaceri local a necesităţii formării continue
a propriilor angajaţi în vederea evitării risipei de resurse umane
valoroase şi a fluctuaţiilor de personal (investiţii şi contractări de X
finanţări europene ce vizează formarea profesională a resurselor
umane).
X
A.5.1.2.2
Organizare cursuri de formare profesională în activităţi căutate pe
222
POS POS POS ALTE
Activităţi eligibile POS T POS M POR PNDR POI
CCE DRU DCA FONDURI
piaţa de muncă actuală, în vederea reconversiei şi reintegrării
profesionale a şomerilor şi a resurselor umane necalificate.
A.5.1.2.3
Susţinerea şcolilor profesionale pentru a se autoriza în activitatea de
formare continuă a adulţilor.
X
A.5.1.2.4
Derulare programe de informare/formare şi consiliere pentru resursele
umane din mediul rural.
X
A.5.1.2.5
Derulare programe de formare şi perfecţionare ce vizează încurajarea
şi susţinerea spiritului antreprenorial pentru persoanele care doresc să
iniţieze o afacere sau să-şi dezvolte propria afacere.
X
A.5.1.2.6
Derulare programe ce vizează formarea şi consilierea persoanelor de
sex feminin în vederea ocupării de funcţii manageriale/de conducere X
atât în administraţia locală cât şi în mediul de afaceri local.
A.5.1.2.7
Derulare programe de formare/informare a grupurilor cu riscuri de
excluziune socială (persoane de etnie rromă, persoane cu vârstă de
peste 45 ani, persoane foste dependente de droguri sau de alcool,
persoane cu handicap etc.) în vederea facilitării procesului de
X
incluziune socială.
A.5.1.2.8
Implementarea sistemelor de asigurare a calităţii şi de management în
formarea profesională, în conformitate cu cadrul european pentru
asigurarea calităţii.
X
A.5.1.2.9
Dezvoltarea bazei de date referitoare la serviciile furnizate, locuri de
muncă vacante şi angajatori.
X
A.5.1.2.10
Dezvoltarea soluţiilor pentru abordarea şomajului nedeclarat, în
special în mediul rural şi în cazul grupurilor vulnerabile.
X
A.5.1.2.11
Formarea pentru sprijinirea noilor forme de organizare şi
management.
X
M.5.2 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea componentelor sociale în vederea creşterii calităţii vieţii comunităţii locale
O.5.2.1 Crearea unu mediu propice desfăşurării procesului educaţional în vederea creşterii calităţii resurselor umane
A.5.2.1.1
Construire unităţi şcolare noi şi grădiniţe în zonele în care lipsesc şi în X X
funcţie de evoluţia numărului de copii. urban
A.5.2.1.2
Reabilitarea şi racordarea la utilităţi a „Casei Corpului Didactic” din
Paşcani.
X
223
POS POS POS ALTE
Activităţi eligibile POS T POS M POR PNDR POI
CCE DRU DCA FONDURI
A.5.2.1.3
Reparaţii capitale la Liceul „Miron Costin” Paşcani (reparaţii pereţi
exteriori, tâmplărie, grupuri sanitare, instalatie termică şi electrică).
X
A.5.2.1.4
Reparaţii capitale Şcoala I-VIII Blăgeşti, Paşcani. X X
urban
A.5.2.1.5
Reparaţii tâmplărie la Şcoala „I. Cantacuzino”. X X
urban
A.5.2.1.6
Reabilitare instalaţii electrice la următoarele unităţi: SAM „N. Iorga”,
Şcoala „I. Creangă”, Şcoala „I. Cantacuzino”, Şcoala Sodomeni, Şcoala
X X
urban
Boşteni.
A.5.2.1.7
Reabilitare instalaţii termice la următoarele unităţi: SAM „N. Iorga”, X X
Scoala Blageşti. urban
A.5.2.1.8
Reabilitare grupuri sanitare la unităţile: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I.
Cantacuzino’’- extindere, Şcoala Boşteni, Grădiniţa Boşteni, Şcoala
X X
urban
Blăgeşti;
A.5.2.1.9
Reabilitare garduri de împrejmuire la următoarele unităţi: Grup Şcolar
,,M. Busuioc’, SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Şcoala ,,I.
X X
urban
Cantacuzino’’, Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni.
A.5.2.1.10
Reabilitarea termică a tronsonului I din cadrul Şcolii I-VIII Gîşteşti X X
Paşcani. urban
A.5.2.1.11
Finalizarea lucrărilor la grădiniţa din cadrul Şcolii I-VIII Lunca Paşcani X X
din corpul B. urban
A.5.2.1.12
Reparaţii capitale la Grădiniţa Boşteni. X X
urban
A.5.2.1.13
Reparaţii capitale interior şi exterior precum şi reabilitare instalaţie X
electrică Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 2, Paşcani. urban
A.5.2.1.14
Reparaţii capitale interior şi exterior precum şi reabilitare instalaţie X
electrică şi termică la Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 3, Paşcani. urban
A.5.2.1.15
Reabilitare clădire în care îşi desfăşoară activitatea Grădiniţa cu
Program Normal nr. 1, Paşcani, precum şi reparaţii la instalaţia
X
urban
electrică.
224
POS POS POS ALTE
Activităţi eligibile POS T POS M POR PNDR POI
CCE DRU DCA FONDURI
A.5.2.1.16
Construirea unei anexe la SAM ,,N. Iorga’’ pentru înfiinţare laboratoare
de specialitate pentru profilurile comerţ, turism şi alimentaţie publică
X
urban
şi cabinete pentru comisiile metodice.
A.5.2.1.17
Construire săli de gimnastică (sport) la următoarele şcoli: Grup Şcolar
,,M. Busuioc’’, SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Şcoala
X X
urban
Sodomeni.
A.5.2.1.18
Amenajare terenuri de sport la următoarele unităţi de învăţământ:
SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ ,
Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Gâşteşti,
X
Şcoala Blăgeşti.
X
A.5.2.1.19
Executare lucrări periodice de întreţinere a unităţilor şcolare şi revizii
tehnice ale instalaţiilor electrice şi termice. urban
A.5.2.1.20
Dotarea corespunzătoare cu echipamente didactice, mobilier,
echipamente IT a unităţilor şcolare şi grădiniţelor în vederea unei
desfăşurări eficiente a activităţilor educaţionale (Ex: SAM ,,N. Iorga’’,
Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M.
X
Busuioc’’, Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala urban
Gâşteşti, Şcoala Blăgeşti, Liceul ,,M. Sadoveanu’’, Grup Şcolar CF
,,Unirea’’).
A.5.2.1.21
Înfiinţare cabinete de asistenţă medicală cu cadre medicale
specializate în fiecare unitate de învăţământ din municipiu, precum şi
reabilitarea, dotarea celor existente (Ex: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I.
Cantacuzino’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala
X
Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Gâşteşti, Şcoala
Blăgeşti, grădiniţele Sodomeni şi Boşteni).
A.5.2.1.22
Înfiinţare cabinete de asistenţă psihopedagogică în fiecare unitate de
învăţământ din municipiu, precum şi reabilitarea, dotarea celor
existente (Ex: Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. X
Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala
Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Blăgeşti, Şcoala Gâşteşti).
A.5.2.1.23
Reabilitarea, modernizarea, dotarea campusurilor pentru învăţământul X
profesional şi tehnic. urban
A.5.2.1.24
Construirea şi/sau amenajare de ,,Puncte control’’ la următoarele
şcoli: Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’, SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I.
Creangă’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala Sodomeni.
X
225
POS POS POS ALTE
Activităţi eligibile POS T POS M POR PNDR POI
CCE DRU DCA FONDURI
A.5.2.1.25
Amenajare săli de festivităţi în cadrul unităţilor de învăţământ (Ex:
Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup
Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca,
X
Şcoala Blăgeşti).
A.5.2.1.26
Amenajare săli speciale (arhive) pentru depozitarea şi păstrarea
documentelor şcolare în unităţile de învăţământ (Şcoala ,,I. Creangă’’,
X X
urban
Şcoala Sodomeni, Şcoala Lunca, Şcoala Blăgeşti).
A.5.2.1.27
Achiziţionarea şi utilizarea instrumentelor informaţionale electronice
(baze de date electronice, sisteme informaţionale pentru educaţie,
etc.) pentru gestionarea datelor şi informaţiilor şcolare, precum şi
X X
urban
pentru generarea de rapoarte, în vederea diminuării erorilor, timpilor
de arhivare şi generării de situaţii reale şi complete.
O.5.2.2 Îmbunătăţirea sistemului de sănătate
A.5.2.2.1
Construcţia reabilitarea şi/sau modernizarea infrastructurii de sănătate X X
a municipiului. urban
A.5.2.2.2
Dotarea unităţilor sanitare cu echipamente performante în vederea X X
asigurării unor servicii de sănătate prompte şi de calitate. urban
A.5.2.2.3
Îmbunătăţirea confortului pacienţilor în unităţile spitaliceşti (creşterea
nr. de paturi, dotarea cu aer condiţionat a saloanelor, creşterea nr. de
X X
urban
grupuri sanitare şi dotarea corespunzătoare a acestora, etc.).
X
A.5.2.2.4
Înfiinţare unitate de transfuzii.
A.5.2.2.5
Îmbunătăţirea capacităţii de intervenţie în situaţiile de urgenţă apărute
în rândul populaţie dar şi în unităţile medicale specializate (ex.
înfiinţarea unei unităţi SMURD).
X
X
A.5.2.2.6
Dezvoltarea serviciilor de tip îngrijire medicală la domiciliu.
X
A.5.2.2.7
Construcţia şi dotarea corespunzătoare de unităţi veterinare.
A.5.2.2.8
Iniţierea unor campanii de informare a populaţiei cu informaţii utile
despre bolile şi maladiile cel mai frecvent întâlnite (HIV, Hepatită,
Tuberculoză, etc.) precum şi informaţii referitoare la efectuarea
periodică a controalelor şi analizelor medicale în vederea întâmpinării
X
şi vindecării anumitor boli şi/sau maladii; - cu sprijinul Consiliului
226
POS POS POS ALTE
Activităţi eligibile POS T POS M POR PNDR POI
CCE DRU DCA FONDURI
Local.
A.5.2.2.9
Utilarea spitalelor precum şi a policlinicilor pentru tratament cu
instalaţii de incinerare a materialului infectogen şi a instrumentalului
de unică folosinţă, ele constituind focare de infecţie pentru populaţie.
X
A.5.2.2.10
Facilitarea accesului populaţiei la sistemul de sănătate prin oferirea de
servicii de tip e-sănătate.
X
O.5.2.3 Dezvoltarea sistemului de servicii sociale în vederea incluziunii categoriilor marginalizate şi defavorizate social.
A.5.2.3.1
Reabilitarea, modernizarea, restructurarea şi dotarea corespunzătoare
a centrelor sociale existente, astfel încât acestea să corespundă din
punct de vedere al calităţii serviciilor oferite standardelor impuse de
X
legislaţia în vigoare şi celor impuse de UE.
A.5.2.3.2
Creare case familiale şi transferul copiilor la asistenţi maternali
profesionişti sau în centre de plasament de tip familial şi adopţie.
X
A.5.2.3.3
Construirea şi înfiinţarea de noi centre pentru persoanele defavorizate
social în conformitate cu standardele impuse de legislaţia în vigoare şi
celor impuse de UE.
X
A.5.2.3.4
Dezvoltarea de servicii sociale pentru copiii ai căror părinţi sunt plecaţi
să muncească în străinătate.
X
A.5.2.3.5
Construire centre pentru persoanele ameninţate de violenţa domestică
în conformitate cu standardele impuse de legislaţia în vigoare şi celor X
impuse de UE.
X
A.5.2.3.6
Desfăşurare campanii de combatere a violenţei domestice.
A.5.2.3.7
Desfăşurare campanii de informare şi consiliere tinere/femei în
vederea prevenirii şi stopării traficului cu fiinţe umane.
X
A.5.2.3.8
Incluziunea persoanelor aflate în dificultate în societate prin programe
de încadrare în muncă a acestora.
X
A.5.2.3.9
Amenajare Centre de zi pentru vârstnici în conformitate cu standardele
impuse de legislaţia în vigoare şi celor impuse de UE.
X
A.5.2.3.10
Înfiiinţare şi dotare Centru de asistenţă medicală pentru grupurile
defavorizate (parteneriat cu sistemul medical local, voluntariat al unor
cadre medicale).
X
227
POS POS POS ALTE
Activităţi eligibile POS T POS M POR PNDR POI
CCE DRU DCA FONDURI
A.5.2.3.11
Amenajare Centru de îngrijire a persoanelor cu handicap în
conformitate cu standardele impuse de legislaţia în vigoare şi celor X
impuse de UE.
A.5.2.3.12
Adaptarea clădirilor instituţiilor publice, culturale, sportive şi/sau de
petrecere a timpului liber, magazinelor şi restaurantelor, precum şi a
căilor publice de acces, pentru persoanele cu handicap.
X
A.5.2.3.13
Montare sisteme de semnalizare sonoră şi vizuală la trecerile de
pietoni pentru persoanele cu handicap, precum şi panouri de afişaj în
mijloacele de transport public şi pe drumurile publice.
X
X
A.5.2.3.14
Amenajare locuri de parcare pentru persoanele cu handicap.
A.5.2.3.15
Acordarea de facilităţi prin sistem de subvenţionare în vederea
accesului persoanelor defavorizate la utilităţi.
X
A.5.2.3.16
Sprijinirea organizaţiilor neguvernamentale locale care oferă servicii de
sprijin social prin identificarea şi derularea unor proiecte comune cu
scopul integrării şi sprijinirii persoanelor defavorizate.
X
A.5.2.3.17
Desfăşurare campanii de informare anuale
disponibilitatea serviciilor sociale şi partenerii implicaţi.
referitoare la
X
Prioritatea 6 – Dezvoltarea capacităţii administraţiei publice locale
M.6.1 Dezvoltarea şi consolidarea capacităţii administrative
O.6.1.1 Consolidarea legăturii dintre administraţia publică şi celelalte autorităţi pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare locală
A.6.1.1.1
Corelarea obiectivelor, misiunilor şi proceselor de realizare, actualizare
şi implementare a măsurilor şi acţiunilor de dezvoltare locală.
X
A.6.1.1.2
Contribuţia la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare judeţeană şi
regională.
X
A.6.1.1.3
Coordonarea la nivel local a tuturor acţiunilor de dezvoltare cu interes
public.
X
O.6.1.2 Modernizarea şi informatizarea instrumentelor de lucru ale administraţiei
X
A.6.1.2.1
Realizarea sistemelor de furnizare de servicii on-line către populaţie.
A.6.1.2.2
Crearea unei reţele unice de informatizare a serviciilor administraţiei
publice locale.
X
228
POS POS POS ALTE
Activităţi eligibile POS T POS M POR PNDR POI
CCE DRU DCA FONDURI
X
A.6.1.2.3
Eficientizarea continuă a instrumentelor de lucru informatizate.
A.6.1.2.4
Realizare bază de date informatizată pentru evidenţa terenurilor
municipiului Paşcani (software cadastru).
X
A.6.1.2.5
Inserarea unei secţiuni de informaţii, dezbateri on-line, referitoare la
protecţia mediului înconjurător, zone verzi, zone de agrement în X
municipiul Paşcani, pe site-ul Primăriei.
O.6.1.3 Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale şi creşterea standardelor de lucru
A.6.1.3.1
Recrutare şi angajare personal specializat pe domenii şi care să
corespundă din punct de vedere al cunoştinţelor şi aptitudinilor.
X
A.6.1.3.2
Implementarea şi certificarea standardului ISO 2001:9000 şi
menţinerea standardizării.
X
A.6.1.3.3
Implicarea permanentă a comunităţii în acţiunile de interes local prin
consultări, dezbateri tematice publice.
X
A.6.1.3.4
Publicarea de informaţii despre municipiul Paşcani, (terenuri
disponibile pentru investiţii, infrastructură, facilităţi fiscale, etc.) în
vederea atragerii investitorilor străini, atât în broşuri, pliante, ziare
locale cât şi pe site-ul Primăriei şi alte site-uri de promovare a
X
municipiului.
A.6.1.3.5
Înfiinţarea de centre zonale ale Primăriei în suburbille municipiului
Paşcani, în vederea informării şi sprijinirii comunităţii locale. (Blăgeşti,
Sodomeni, Gâşteşti, Lunca Paşcani, Boşteni).
X
A.6.1.3.6
Elaborarea unui set de instrumente şi a unui cadru instituţional specific
unei abordări orientate către politici publice, care să ducă la o mai
bună reglementare în administraţia publică.
X
A.6.1.3.7
Instruirea specialiştilor implicaţi în procesul de formulare a politicilor
publice.
X
A.6.1.3.8
Dezvoltarea de mecanisme pentru a promova şi implementa iniţiative
de parteneriat la toate nivelurile, pentru a asigura implicarea factorilor
interesaţi în procesul de dezvoltare.
X
A.6.1.3.9
Training pentru îmbunătăţirea calităţii şi frecvenţei raportării
performanţelor administraţiei locale către beneficiarii direcţi ai
X
229
POS POS POS ALTE
Activităţi eligibile POS T POS M POR PNDR POI
CCE DRU DCA FONDURI
serviciilor publice şi către grupurile de cetăţeni.
A.6.1.3.10
Implementarea unui sistem de management al performanţelor
resurselor umane.
X
A.6.1.3.11
Dezvoltarea funcţiei de management al instruirii personalului din
administraţia publică.
X
A.6.1.3.12
Elaborarea unor proceduri de cooperare între administraţia locală,
autorităţile locale şi şcoli/spitale/servicii de asistenţă socială.
X
A.6.1.3.13
Training pentru funcţionarii publici din administraţia publică locală, mai
ales din sectorul de educaţie şi din sectorul de sănătate pentru a X
implementa eficient noile servicii descentralizate.
A.6.1.3.14
Elaborarea de studii/strategii pentru a sprijini iniţiativele de
descentralizare.
X
A.6.1.3.15
Dezvoltarea, testarea şi implementarea unor standarde de cost şi
calitate a serviciilor publice.
X
A.6.1.3.16
Elaborarea de mecanisme/instrumente/proceduri pentru îmbunătăţirea
sistemului de colectare a taxelor, inclusiv crearea unei interfeţe pentru
bazele de date existente.
X
A.6.1.3.17
Implementarea iniţiativelor de reducere a duratei de livrare a
serviciilor publice (ex. ghişeul unic pentru cetăţeni, şi în formă
electronică, planificarea serviciilor destinate cetăţenilor,
X
managementul documentelor etc.).
A.6.1.3.18
Analiza problemelor specifice furnizării serviciilor publice în vederea
simplificării şi reducerii barierelor administrative pentru cetăţeni.
X
A.6.1.3.19
Introducerea şi menţinerea în funcţiune a sistemelor de management,
inclusiv EMAS3.
X
A.6.1.3.20
Colaborarea cu alte autorităţi locale, judeţene şi regionale pentru
îmbunătăţirea climatului şi condiţiilor locale.
X
M.6.2 Eficientizarea managementului de proiect
3
Eco-Management and Audit Scheme (EMAS) este instrumentul UE adoptat în mod voluntar, pentru a certifica organizaţiile care îşi îmbunătăţesc în mod continuu activitatea legată
de mediul înconjurător.
230
POS POS POS ALTE
Activităţi eligibile POS T POS M POR PNDR POI
CCE DRU DCA FONDURI
O.6.2.1 Îmbunătăţirea capacităţii de absorbiţie şi administrare a finanţărilor nerambursabile
A.6.2.1.1
Recrutarea şi angajarea de personal specializat în managementul
proiectelor.
X
A.6.2.1.2
Instruirea continuă a personalului responsabil de managementul
proiectelor.
X
A.6.2.1.3
Module de pregătire în domenii ca achiziţiile publice, ECDL, limbi
străine, dezvoltarea de proiecte, licitarea şi managementul proiectelor,
etc.
X
A.6.2.1.4
Crearea de unităţi specializate în elaborarea şi implementarea
proiectelor cu finanţare nerambursabilă.
X
M.6.3 Dezvoltarea cooperării teritoriale europene
O.6.3.1 Dezvoltarea de colaborări/parteneriate cu regiuni din Uniunea Europeană în vederea atragerii investitorilor străini şi a dobândirii de noi tehnici
A.6.3.1.1
Încheierea de parteneriate/acorduri de colaborare cu autorităţile locale
din regiunea Uniunii Europene pe baza identificării unor domenii de
interes comun.
X
A.6.3.1.2
Elaborarea şi implementarea proiectelor ce presupun schimburi de
experienţă şi soluţionarea unor probleme de interes comun (ex.
Protecţia mediului, inovare, cercetare-dezvoltare, resurse umane, X
dezvoltare economică durabilă, etc.).
231
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
2008 - 2015
Grafic GANT
PRIORITIZAREA PLANULUI STRATEGIC DE ACŢIUNI ÎN INTERVALUL DE TIMP 2008 - 2015
Activităţi eligibile 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
234
Activităţi eligibile 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
A.1.2.1.2
Realizare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de reabilitare şi extindere reţea
de canalizare.
A.1.2.1.3
Elaborare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de reabilitare şi extindere a
reţelei de canalizare a apei pluviale.
A.1.2.1.4
Elaborare studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluţiei tehnice de reabilitare şi extindere
sistem de alimentare energie electrică.
A.1.2.1.5
Elaborare studiu tehnic în vederea stabilirii soluţiei tehnice pentru construirea unei centrale de
producere energie electrică în zona Vale.
A.1.2.1.6
Întocmire studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluţiei tehnice de reabilitare şi extindere
sistem de iluminat public.
A.1.2.1.7
Elaborare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de extindere reţea de furnizare
energie termică produsă în sistem centralizat.
A.1.2.1.8
Realizare studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluţiei tehnice de reabilitare şi extindere reţea
de distribuţie gaze.
A.1.2.1.9
Elaborare plan local de gestionare a deşeurilor care urmăreşte reciclarea prin colectare selectivă
la sursă, tratarea şi eliminarea deşeurilor spitaliceşti şi minimizarea cantităţii deşeurilor depuse.
A.1.2.1.10
Realizare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de modernizare şi extindere
sistem de salubrizare (Ex: stabilirea locaţiilor şi terenurilor pentru amenajări de centre de
colectare şi recuperare a deşeurilor, staţiei de sortare şi transfer, etc.).
A.1.2.1.11
Elaborare proiect tehnic pentru închiderea şi urmărirea post închidere a groapei de gunoi.
A.1.2.1.12
Elaborarea unor hărţi de pericol şi risc al inundaţiilor, planuri şi măsuri.
O.1.2.2 Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de apă şi canalizare, mijloc de îmbunătăţire a calităţii vieţii.
A.1.2.2.1
Construirea unei noi linii de transport apă ce va înconjura dealurile dintre fronturile de captare
Moţca şi Paşcani în vederea măririi capacităţii de transport apă şi reducerii costurilor energetice.
A.1.2.2.2
Executare lucrări de mărire a debitelor în zonele cu creşteri de consum a apei.
A.1.2.2.3
Modernizarea laboratorului de analiză a apei potabile în vederea îmbunătăţirii activităţii de
monitorizare a calităţii apei potabile.
235
Activităţi eligibile 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
A.1.2.2.4
Reabilitarea şi modernizarea staţiei de epurare a apelor uzate.
A.1.2.2.5
Reabilitarea tronsoanelor reţelei publice de canalizare cu grad ridicat de uzură în vederea
eliminării riscurilor ce vizează populaţia, mediul natural şi blocarea furnizării serviciilor.
A.1.2.2.6
Extindere reţele de apă şi canalizare în zonele în care acestea lipsesc (Ex: zona de locuinţe
Integrata, Vatra, localităţile Lunca Paşcani, Sodomeni, Boşteni etc.), în vederea îmbunătăţirii
calităţii vieţii cetăţenilor.
A.1.2.2.7
Contorizarea totală la nivel de branşament în vederea gestiunii corecte a volumelor de apă
distribuite şi eliminarea eventualelor pierderi.
A.1.2.2.8
Implementarea unui sistem de monitorizare a parametrilor pe întregul circuit al apei şi
introducere sistem de indicatori de performanţă.
A.1.2.2.9
Reabilitarea infrastructurii de canalizare pe strada Abator, în vederea eliminării riscului de
inundaţie.
O.1.2.3 Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de încălzire şi termoficare în vederea acoperirii tuturor necesităţilor, asigurării şi îmbunătăţirii calităţii vieţii.
A.1.2.3.1
Extinderea infrastructurii de încălzire şi termoficare în zonele în care aceasta lipseşte şi în
conformitate cu nivelul de expansiune.
A.1.2.3.2
Extinderea serviciilor de termoficare şi pentru instituţiile de învăţământ, sălile de sport, din oraş şi
suburbii.
A.1.2.3.3
Reabilitarea termică a reţelelor de distribuţie din subsolurile blocurilor printr-un program de
reabilitare treptată pe scări în toate zonele cu probleme.
A.1.2.3.4
Echilibrarea hidraulică a reţelelor termice prin dotarea acestora cu convertizoare de frecvenţă,
senzori de presiune, vane şi diafragme de reglaj în vederea reducerii consumului specific în
apartamentele locatarilor.
O.1.2.4 Reabilitarea şi dezvoltarea sistemului de gestionare a deşeurilor ca mijloc de îmbunătăţire a calităţii vieţii
A.1.2.4.1
Crearea de centre de colectare şi sortare/recuperare a deşeurilor în zonele în care acestea lipsesc.
A.1.2.4.2
Înlocuirea mijloacelor de transport a deşeurilor care şi-au depăşit durata de exploatare şi
achiziţionarea unor autospeciale pentru optimizarea transportului deşeurilor, în vederea
eficientizării timpilor de colectare.
A.1.2.4.3
Închiderea şi ecologizarea actualului depozit de deşeuri menajere de la Valea Seacă şi urmărirea
post închidere.
236
Activităţi eligibile 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
A.1.2.4.4
Implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor atât în mediul urban cât şi în mediul
rural.
A.1.2.4.5
Implementare sistem de valorificare a deşeurilor reciclabile.
A.1.2.4.6
Implementare sistem de colectare a echipamentelor electrice şi electronice.
A.1.2.4.7
Implementarea unui sistem de gestionare a deşeurilor formate din cadavre animaliere.
A.1.2.4.8
Implementare sistem de taxare pe salubritate.
A.1.2.4.9
Campanii de promovare, informare şi conştientizare a populaţiei privind sistemul de colectare
selectivă a deşeurilor.
O.1.2.5 Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de repartiţie şi distribuţie gaze naturale în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii
A.1.2.5.1
Executare lucrări pentru extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale în funcţie de
expansiunea municipiului.
A.1.2.5.2
Dotarea instituţiilor publice (în special în mediul rural) cu sisteme de încălzire alimentate cu gaze
naturale (Ex: unităţi de invăţământ, unităţi culturale, unităţi medicale etc.).
O.1.2.6 Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu energie electrică în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii
A.1.2.6.1
Extinderea reţelei de alimentare cu energie electrică şi îmbunătăţirea nivelului de tensiune pe
măsura expansiunii municipiului.
A.1.2.6.2
Construirea unei microhidrocentrale generatoare de energie electrică în zona barajului de la
Lunca.
A.1.2.6.3
Studierea posibilităţilor şi implementare acţiuni în vederea realizării de energie convenţională (Ex:
energie hidraulică, solară şi eoliană).
A.1.2.6.4
Reabilitarea şi modernizarea sistemului de iluminat public în vederea eficientizării consumului de
energie (ex. înlocuirea lămpilor existente cu lămpi cu un consum redus de energie, etc.).
O.1.2.7 Asigurarea unei relaţii armonioase între dezvoltarea economico-socială a oraşului şi mediul înconjurător.
A.1.2.7.1
Managementul integrat şi durabil al deşeurilor menajere şi deşeurilor industriale.
A.1.2.7.2
Retehnologizarea, reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor şi/sau echipamentelor componente ale
infrastructurii tehnico-edilitare în vederea încadrării emisiilor de factori poluanţi în limitele
aprobate de Uniunea Europeană.
A.1.2.7.3
237
Activităţi eligibile 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
238
Activităţi eligibile 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
239
Activităţi eligibile 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
A.1.3.1.9
Achiziţionarea şi instalarea de echipamente pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii
(sisteme de supraveghere).
A.1.3.1.10
Înlocuirea vechilor sisteme de avertizare acţionate electric cu sirene electronice.
X
A.1.3.1.11
Achiziţii de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice şi pentru situaţiile de urgenţă
(deszăpezire, întreţinere spaţii verzi, incendii, inundaţii etc.). rural
A.1.3.1.12
Construire spaţii special amenajate pentru refugiul populaţiei în situaţii de urgenţă.
A.1.3.1.13
Reabilitare, modernizare, dotare şi adaptare la normele europene a pieţelor agro-alimentare din
oraş.
A.1.3.1.14
Păstrarea şi amenajarea/modernizarea spaţiilor verzi şi parcurilor pentru copii existente precum şi
crearea altora noi.
A.1.3.1.15
Amenajare/reamenajare fântâni arteziene în parcuri, spaţii verzi, zone de agrement, în preajma
clădirilor de interes public şi a esplanadei Paşcani.
A.1.3.1.16
Iluminarea de siguranţă şi de ambianţă a locurilor de interes public (Ex: parcuri, monumente
culturale, spaţii de agrement etc.).
A.1.3.1.17
Reabilitarea monumentelor istorice şi conservarea patrimoniului cultural.
A.1.3.1.18
Amenajarea/reabilitarea obiectivelor culturale de patrimoniu, amenajarea căilor de acces
(pietonale, carosabile) către obiective culturale, iluminarea obiectivelor interior, exterior şi de
siguranţă, amenajări peisagistice pentru evidenţierea obiectivului cultural, dotări interioare
(instalaţii, echipamente, climatizare, grupuri sanitare, sisteme de siguranţă, etc.), marcarea cu
indicatoare a acestora, etc.
A.1.3.1.19
Delimitarea unor zone de protecţie cu rază de 100 de metri de la limitele lor a monumentelor
istorice cu valoare de patrimoniu din municipiul Paşcani (Ex. Palatul Cantacuzino-Paşcani inclusiv
zidul de incintă şi parcul dendrologic, Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, fostele ateliere
C.F.R. (în prezent club C.F.R.), etc. Delimitarea exactă a acestor zone protejate se va stabili
ulterior pe bază de studii de specialitate.
A.1.3.1.20
Reabilitarea şi/sau modernizarea Casei de Cultură.
A.1.3.1.21
Reabilitarea şi modernizarea cinematografului care funcţionează în cadrul Casei de Cultură.
A.1.3.1.22
Amenajarea/modernizarea sediului Muzeului Municipal sau schimbarea locaţiei acestuia.
240
Activităţi eligibile 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
A.1.3.1.23
Reparaţii capitale, consolidare şi extindere a Bibliotecii Municipale.
A.1.3.1.24
Construirea unei săli de sport şi bazine de înot lângă stadion.
A.1.3.1.25
Reabilitarea şi modernizarea stadionului.
A.3.1.1.26
Construcţia infrastructurii fizice de agrement pentru înfiinţare hipodrom – identificare teren,
elaborare studii tehnice şi execturare lucrări.
A.3.1.1.27
Construcţia infrastructurii fizice de agrement pentru înfiinţare patinoar – identificare amplasament
şi executare lucrări.
A.3.1.1.28
Construcţia infrastructurii fizice de agrement pentru înfiinţare teren de tenis – identificare
amplasament, executare lucrări.
A.3.1.1.29
Reamenajarea şi dotarea corespunzătoare a ştrandului.
A.3.1.1.30
Construire şi/sau amenajare pistă carturi.
A.3.1.1.31
Identificare teren şi amenajarea unui alt cimitir.
Prioritatea 2 – Dezvoltarea mediului de afaceri
M.2.1 Consolidarea şi dezvoltarea mediului de afaceri local ca al doilea pol economic al judeţului Iaşi.
O.2.1.1 Investiţii pentru crearea şi dezvoltarea microîntreprinderilor şi IMM-urilor.
A.2.1.1.1
Investiţii în capital fizic şi tehnologii conforme cu normele UE şi/sau inovative, nepoluante.
A.2.1.1.2
Investiţii în implementarea şi certificarea sistemelor de management al calităţii şi a sistemelor de
management integrate Calitate-Mediu.
A.2.1.1.3
Investiţii în domeniul IT&C.
A.2.1.1.4
Certificarea produselor şi sau serviciilor.
A.2.1.1.5
Investiţii pentru relansarea şi susţinerea producţiei zootehnice în unităţile de profil.
A.2.1.1.6
Realizarea de investiţii în ferme mici şi mijlocii, pentru asigurarea consumului populaţiei locale din
producţia proprie dar şi a obţinerii de surplus pentru comercializarea pe alte pieţe atât naţionale
cât şi internaţionale.
241
Activităţi eligibile 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
A.2.1.1.7
Redistribuirea şi reorganizarea spaţiilor de producţie, modernizarea şi retehnologizarea acestora.
A.2.1.1.8
Investiţii pentru dezvoltarea unor activităţi economice noi, în deplină armonie cu protecţia
mediului şi a zonelor de locuit limitrofe.
A.2.1.1.9
Investiţii pentru dezvoltarea, consolidarea şi promovarea activităţilor de turism – agrement şi a
altor servicii publice şi comerciale.
A.2.1.1.10
Dezvoltarea activităţilor economice care depind mai puţin de resursele atrase şi valorificarea
intensă a resurselor locale (ex: investiţii în captarea izvoarelor de apă din zona Vale ce pot fi
valorificate ca zone de agrement, distracţii, investiţii în agricultură, valorificarea deşeurilor,
valorificarea nisipurilor şi pietrişurilor din albia Siretului pentru construcţii şi drumuri, etc.).
A.2.1.1.11
Sprijinirea şi dezvoltarea activităţilor conexe turismului cum ar fi: mica industrie, ateliere de
reparaţii, meşteşugărit, artizanat etc.
A.2.1.1.12
Valorificarea eficientă a spaţiilor de depozitare plasate în zona industrială est a oraşului.
A.2.1.1.13
Dezvoltarea afacerilor de tip comerţ electronic.
A.2.1.1.14
Atragerea marilor firme de retail (hypermarket–uri) în vederea creşterii economice şi scăderii
şomajului.
A.2.1.1.15
Investiţii pentru valorificarea faunei piscicole a râului Siret prin înfiinţarea unui fond piscicol, după
definitivarea barajului de pe râul Siret.
O.2.1.2 Sprijinirea iniţiativelor private în vederea dezvoltării mediului de afaceri local
A.2.1.2.1
Realizarea de parteneriate public-privat pentru dezvoltarea mediului de afaceri.
A.2.1.2.2
Înfiinţarea „Centrului de Dezvoltare Economică Paşcani” în vederea creşterii ratei de supravieţuire
a firmelor nou înfiinţate, realizării de spaţii expoziţionale, spaţii pentru training şi conferinţe şi
pentru crearea de locuri de muncă.
A.2.1.2.3
Înfiinţare şi amenajare Parc industrial reprezentând o zonă delimitată în care se vor desfăşura
activităţi economice, de cercetare ştiinţifică, de producţie industrială şi servicii de dezvoltare
tehnologică într-un regim de facilităţi specifice.
A.2.1.2.4
Înfiinţare Centru de tranzit feroviar unde se vor depozita şi încărca mărfuri ce vor fi livrate către
Europa de Est.
242
Activităţi eligibile 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
A.2.1.2.5
Realizare campanii de atragere a investitorilor străini în zonă şi stabilire măsuri de promovare a
planurilor Consiliului Local cu privire la facilităţile oferite potenţialilor investitori.
A.2.1.2.6
Înfiinţare centre de excelenţă pe diverse domenii de interes economic (IT&C, inginerie etc.).
A.2.1.2.7
Construcţia, reabilitarea/amenajarea spaţiilor şi clădirilor existente nevalorificate, în vederea
dezvoltării infrastructurii pentru activităţile economice.
A.2.1.2.8
Înfiinţarea unui „Grup de Acţiune Locală” ce are drept scop sprijinirea şi dezvoltarea mediului de
afaceri local.
A.2.1.2.9
Identificare şi alocare terenuri (aprox. 30 ha), asigurarea accesului la utilităţi, pentru potenţialii
investitori în domeniul industrial (ce poate fi oferit contra-cost sau închiriat);
A.2.1.2.10
Constituirea şi dezvoltarea fondurilor locale de garantare pentru sprijinirea IMM-urilor.
O.2.1.3 Creşterea atractivităţii zonelor industriale
A.2.1.3.1
Demolarea clădirilor şi halelor industriale neutilizabile, amenajarea terenului şi valorificarea
spaţiilor nou create.
A.2.1.3.2
Crearea/reabilitarea şi extinderea utilităţilor de bază a afacerii proprii (Ex: staţii de tratare a
apei, unităţi de furnizare a energiei şi a gazului, sisteme de canalizare).
A.2.1.3.3
Realizarea complementarităţii între ramurile dezvoltate (în special cele industriale) în municipiul
Iaşi cu cele ale municipiului Paşcani.
A.2.1.3.4
Reabilitarea şi/sau repunerea în funcţiune a fabricilor industriale distruse, precum şi
retehnologizarea lor pentru a răspunde cerinţelor actuale de piaţă.
M.2.2 Servicii de consultanţă pentru dezvoltarea mediului de afaceri
O.2.2.1 Îmbunătăţirea competenţelor în afaceri în vederea creşterii competitivităţii şi a vânzărilor produselor pe pieţele interne, europene şi internaţionale.
A.2.2.1.1
Înfiinţare „Centru de Consultanţă în Afaceri” care să ofere servicii de informare şi sprijinire în
deschiderea unei afaceri, informaţii despre facilităţi fiscale, finanţări nerambursabile din fonduri
europene, tehnici de promovare a afacerilor şi de pătrundere pe pieţele locale, naţionale şi
externe, etc.
A.2.2.1.2
Servicii de consultanţă pentru IMM-uri şi microîntreprinderi din domeniul producţiei şi serviciilor.
A.2.2.1.3
Elaborare studii de fezabilitate, de piaţă, planuri de marketing, analize cost-beneficiu, planuri de
afaceri etc.
A.2.2.1.4
243
Activităţi eligibile 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
244
Activităţi eligibile 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
A.4.1.1.2
Menţinerea străzilor de deservire locală a suburbiilor.
A.4.1.1.3
Întreţinerea în stare de funcţionare a şanţurilor şi rigolelor existente astfel încât drumurile
pietruite să nu se transforme în drumuri de pământ.
A.4.1.1.4
Montarea de pavazări în zonele de debleu pentru evitarea înzăpezirilor pe aceste sectoare (Ex.
Str. Morilor, Ion Creangă, Lunca, etc.)
A.4.1.1.5
Reamenajarea intersecţiei drumului rutier cu calea ferată în localitatea Lunca.
A.4.1.1.6
245
Activităţi eligibile 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Reabilitarea şi modernizarea străzilor rutiere din suburbii: Boşteni, Gîşteşti şi Sodomeni (Ex: Str.
Gîşteşti, Str. Fericirii, Morilor etc.).
A.4.1.1.7
Reabilitarea şi modernizarea străzilor rutiere din Lunca Paşcani (Ex. Str. Mihai Viteazu, Gării, 1
Mai).
A.4.1.1.8
Construirea de noi locuinţe, blocuri, construcţii de tip P+2 în suburbiile municipiului.
A.4.1.1.9
Construire fântâni arteziene în zonele instituţiilor de interes public, parcuri, zone de agrement,
etc.
A.4.1.1.10
Dotarea suburbiilor cu mobilier ambiental în concordaţă cu specificul zonei (ex. bănci, coşuri de
gunoi stradale, cişmele, jardiniere, rame de copac, stâlpi de direcţionare trafic, stâlpi pentru
iluminat, etc.) – conform plan de ambientare şi design municipiu.
A.4.1.1.11
Reabilitarea, modernizarea şi dotarea corespunzătoare a unităţilor medicale (dispensare) din
suburbii.
A.4.1.1.12
Înfiinţare farmacii şi cabinete medicale în suburbii.
A.4.1.1.13
Construirea şi/sau reabilitarea, dotarea cu echipamente a grădiniţelor şi şcolilor de învăţământ
primar din suburbiile Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani.
A.4.1.1.14
Construirea şi/sau amenajarea terenurilor de sport şi parcurilor din suburbii: Blăgeşti, Boşteni,
Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani.
A.4.1.1.15
Reabilitarea monumentelor de cult laic din Boşteni.
A.4.1.1.16
Reabilitarea şi/sau modernizarea sediilor Poliţiei şi poştei din suburbiile Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti,
Sodomeni şi Lunca Paşcani.
A.4.1.1.17
Reabilitarea, extinderea şi modernizarea reţelelor de apă şi canalizare din Blăgeşti, Boşteni,
Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani.
A.4.1.1.18
Reabilitarea, extinderea şi moderizarea reţelelor de gaze naturale din suburbii.
A.4.1.1.19
Reabilitarea, extinderea şi moderizarea reţelelor de electricitate din Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti,
Sodomeni şi Lunca Paşcani.
A.4.1.1.20
Achiziţia/ dotarea cu echipamente de producere energie regenerabilă în scop public.
A.4.1.1.21
Înlocuirea stâlpilor din lemn cu cei din beton la reţeaua de energie electrică în suburbii.
246
Activităţi eligibile 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
A.4.1.1.22
Reabilitarea monumentelor şi siturilor istorice şi culturale din Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni
şi Lunca Paşcani.
A.4.1.1.23
Reabilitarea şi/sau modernizarea şi utilarea căminelor culturale, bibliotecilor din suburbii.
A.4.1.1.24
Dezvoltarea infrastructurii de servicii sociale în Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca
Paşcani.
A.4.1.1.25
Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii aferente agriculturii (sisteme de irigaţii, silozuri etc.).
A.4.1.1.26
Conservarea mediului înconjurător asociată cu protejarea pădurilor, terenurilor şi peisajelor.
A.4.1.1.27
Reconstrucţia ecologică a terenurilor afectate de deşeuri şi monitorizarea acestora.
A.4.1.1.28
Reabilitarea terenurilor afectate de inundaţii, calamităţi, stabilizarea şi protecţia acestora
împotriva alunecărilor şi eroziunii şi implementarea sistemelor de management al ariilor protejate.
A.4.1.1.29
Reabilitarea terenurilor afectate de inundaţii şi degradate prin exces de umiditate din zonele:
lunca Siretului, lunca pârâului Hăznăşeni şi traseul fostei albii a pârâului Fântânele.
A.4.1.1.30
Construire, supraînălţare şi/sau reabilitare diguri împotriva inundaţiilor pe malul drept al râului
Siret între Lunca Paşcani şi Blăgeşti, pe malurile pâraielor Fântânele, Ruja, Irmolea, Gâşteşti şi
Hăznăşeni.
M.4.2 Dezvoltarea sectoarelor agricol şi silvic
O.4.2.1 Îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol, silvic şi alimentar
A.4.2.1.1
Investiţii pentru construirea şi/sau dezvoltarea de ferme, microferme agricole şi zootehnice.
A.4.2.1.2
Realizare plantaţii de consolidare în zonele cu risc înalt de alunecări de teren.
A.4.2.1.3
Îmbunătăţirea procesării produselor primare şi a marketingului produselor agricole prin investiţii
în tehnologii noi, inclusiv în energie regenerabilă.
A.4.2.1.4
Înfiinţarea de pepiniere pomicole, viticole, silvice pentru realizarea de viitoare noi plantaţii.
A.4.2.1.5
Extinderea fondului forestier prin împădurirea terenurilor degradate şi supuse eroziunii, a
terenurilor agricole, neagricole în vederea protejării mediului şi prevenirii dezastrelor naturale.
A.4.2.1.6
Investiţii pentru realizarea de livezi pomicole, vii, culturi de cereale, sere.
A.4.2.1.7
Implementarea sistemelor de management al calităţii şi de siguranţă alimentară.
247
Activităţi eligibile 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
A.4.2.1.8
Investiţii în infrastructura rutieră de acces la exploataţiile agricole şi forestiere.
A.4.2.1.9
Investiţii în gestionarea resurselor de apă (reţele de alimentare cu apă, reţele de canalizare,
sisteme de irigaţii etc.).
A.4.2.1.10
Organizarea de cursuri de formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe specifice pe
teme ca:
îmbunătăţirea calităţii producţiei;
igiena şi siguranţa alimentelor;
utilizarea fertilizanţilor şi amendamentelor în agricultură în concordanţă cu standardele UE;
îmbunătăţirea şi încurajarea afacerilor;
activităţi inovatoare in lanţul agro-alimentar;
aplicarea unor metode de producţie compatibile cu întreţinerea şi ameliorarea peisajului,
respectiv cu protecţia mediului;
etc.
A.4.2.1.11
Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru fermieri.
A.4.2.1.12
Participarea fermierilor la diferite târguri, expoziţii, întruniri tematice, şi/sau evenimente care pot
contribui la formarea lor.
A.4.2.1.13
Adaptarea micilor firme la standardele sanitar-veterinare, de igienă şi bunăstare a animalelor,
fitosanitare şi ecologice (ex. Investiţii în padocuri, fânare, săli de muls şi de colectare a laptelui,
fose septice, bazine pentru substanţe fito-sanitare, etc.)
A.4.2.1.14
Investiţii necesare adaptării exploataţiilor pentru agricultura ecologică.
A.4.2.1.15
Acţiuni şi lucrări de îngrijire şi administrare a arboretelor.
A.4.2.1.16
Lucrări de îmbunătăţire a calităţii solului din pădure.
A.4.2.1.17
Construcţia şi/sau modernizarea clădirilor administrative şi operaţionale în domeniul silviculturii ,
precum şi dotarea acestora cu echipamente hardware şi software.
A.4.2.1.18
Achiziţionarea de maşini şi utilaje, echipamente pentru activitatea de producere a pueţilor
forestieri şi gospodărirea pădurilor.
A.4.2.1.19
Îmbunătăţirea procesării şi marketingului produselor forestiere, inclusiv creşterea calităţii
produselor rezultate.
248
Activităţi eligibile 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
249
Activităţi eligibile 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
muncă.
A.5.1.1.6
Desfăşurarea activităţilor de practică a elevilor în mediul de lucru de pe piaţa muncii.
A.5.1.1.7
Crearea şi organizarea în interiorul instituţiilor şcolare de centre de excelenţă tematice pentru
copiii cu talente şi calităţi deosebite în vederea formării resurselor umane de top ce pot fi
implicate în activităţi inovatoare atât de benefice mediului de afaceri local şi implicit dezvoltării
municipiului.
A.5.1.1.8
Stimularea şi motivarea elevilor cu rezultate şi talente deosebite prin acordarea de burse de
studiu, burse de merit, organizarea de tabere şcolare etc.
A.5.1.1.9
Încheierea de acorduri şi parteneriate între sistemul de învăţământ şi firmele din mediul de
afaceri local, ce vizează plasarea absolvenţilor pe piaţa muncii.
A.5.1.1.10
Formarea şi perfecţionarea profesorilor şi a formatorilor din educaţie.
A.5.1.1.11
Sprijin pentru dezvoltarea orientării şi consilierii în vederea construirii performanţelor
educaţionale şi a ratelor de tranziţie către nivele superioare de educaţie.
A.5.1.1.12
Asigurarea protecţiei elevilor şi cadrelor didactice, precum şi a pazei pe timp de zi, cu firme
specializate, în cadrul tuturor unităţillor de învăţământ din municipiul Paşcani care nu beneficiază
de acest serviciu (Ex: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup
Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Gâşteşti, Şcoala
Blăgeşti, Liceul ,,M. Sadoveanu’’, Grup Şcolar CF ,,Unirea’’).
A.5.1.1.13
Igienizarea anuală a tuturor spaţiilor de învăţământ cu firme autorizate.
A.5.1.1.14
Arhivarea documentelor şcolare cu firme specializate în toate unităţile de învăţământ.
A.5.1.1.15
Facilitarea accesului populaţiei la procesul educaţional prin servicii de tip e-learning.
O.5.1.2 Creşterea ocupării forţei de muncă necalificate şi/sau cu calificări profesionale depăşite prin promovarea sistemului de formare continuă
A.5.1.2.1
Conştientizarea mediului de afaceri local a necesităţii formării continue a propriilor angajaţi în
vederea evitării risipei de resurse umane valoroase şi a fluctuaţiilor de personal (investiţii şi
contractări de finanţări europene ce vizează formarea profesională a resurselor umane).
A.5.1.2.2
Organizare cursuri de formare profesională în activităţi căutate pe piaţa de muncă actuală, în
vederea reconversiei şi reintegrării profesionale a şomerilor şi a resurselor umane necalificate.
A.5.1.2.3
250
Activităţi eligibile 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
251
Activităţi eligibile 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Reabilitare instalaţii electrice la următoarele unităţi: SAM „N. Iorga”, Şcoala „I. Creangă”, Şcoala
„I. Cantacuzino”, Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni.
A.5.2.1.7
Reabilitare instalaţii termice la următoarele unităţi: SAM „N. Iorga”, Scoala Blageşti.
A.5.2.1.8
Reabilitare grupuri sanitare la unităţile: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’- extindere,
Şcoala Boşteni, Grădiniţa Boşteni, Şcoala Blăgeşti;
A.5.2.1.9
Reabilitare garduri de împrejmuire la următoarele unităţi: Grup Şcolar ,,M. Busuioc’, SAM ,,N.
Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni.
A.5.2.1.10
Reabilitarea termică a tronsonului I din cadrul Şcolii I-VIII Gîşteşti Paşcani.
A.5.2.1.11
Finalizarea lucrărilor la grădiniţa din cadrul Şcolii I-VIII Lunca Paşcani din corpul B.
A.5.2.1.12
Reparaţii capitale la Grădiniţa Boşteni.
A.5.2.1.13
Reparaţii capitale interior şi exterior precum şi reabilitare instalaţie electrică Grădiniţa cu Program
Prelungit nr. 2, Paşcani.
A.5.2.1.14
Reparaţii capitale interior şi exterior precum şi reabilitare instalaţie electrică şi termică la
Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 3, Paşcani.
A.5.2.1.15
Reabilitare clădire în care îşi desfăşoară activitatea Grădiniţa cu Program Normal nr. 1, Paşcani,
precum şi reparaţii la instalaţia electrică.
A.5.2.1.16
Construirea unei anexe la SAM ,,N. Iorga’’ pentru înfiinţare laboratoare de specialitate pentru
profilurile comerţ, turism şi alimentaţie publică şi cabinete pentru comisiile metodice.
A.5.2.1.17
Construire săli de gimnastică (sport) la următoarele şcoli: Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’, SAM ,,N.
Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Şcoala Sodomeni.
A.5.2.1.18
Amenajare terenuri de sport la următoarele unităţi de învăţământ: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I.
Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala
Gâşteşti, Şcoala Blăgeşti.
A.5.2.1.19
Executare lucrări periodice de întreţinere a unităţilor şcolare şi revizii tehnice ale instalaţiilor
electrice şi termice.
A.5.2.1.20
Dotarea corespunzătoare cu echipamente didactice, mobilier, echipamente IT a unităţilor şcolare
şi grădiniţelor în vederea unei desfăşurări eficiente a activităţilor educaţionale (Ex: SAM ,,N.
Iorga’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’, Şcoala
252
Activităţi eligibile 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Gâşteşti, Şcoala Blăgeşti, Liceul ,,M.
Sadoveanu’’, Grup Şcolar CF ,,Unirea’’).
A.5.2.1.21
Înfiinţare cabinete de asistenţă medicală cu cadre medicale specializate în fiecare unitate de
învăţământ din municipiu, precum şi reabilitarea, dotarea celor existente (Ex: SAM ,,N. Iorga’’,
Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni,
Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Gâşteşti, Şcoala Blăgeşti, grădiniţele Sodomeni şi Boşteni).
A.5.2.1.22
Înfiinţare cabinete de asistenţă psihopedagogică în fiecare unitate de învăţământ din municipiu,
precum şi reabilitarea, dotarea celor existente (Ex: Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, SAM ,,N. Iorga’’,
Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca,
Şcoala Blăgeşti, Şcoala Gâşteşti).
A.5.2.1.23
Reabilitarea, modernizarea, dotarea campusurilor pentru învăţământul profesional şi tehnic.
A.5.2.1.24
Construirea şi/sau amenajare de ,,Puncte control’’ la următoarele şcoli: Grup Şcolar ,,M.
Busuioc’’, SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala Sodomeni.
A.5.2.1.25
Amenajare săli de festivităţi în cadrul unităţilor de învăţământ (Ex: Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, SAM
,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni,
Şcoala Lunca, Şcoala Blăgeşti).
A.5.2.1.26
Amenajare săli speciale (arhive) pentru depozitarea şi păstrarea documentelor şcolare în unităţile
de învăţământ (Şcoala ,,I. Creangă’’, Şcoala Sodomeni, Şcoala Lunca, Şcoala Blăgeşti).
A.5.2.1.27
Achiziţionarea şi utilizarea instrumentelor informaţionale electronice (baze de date electronice,
sisteme informaţionale pentru educaţie, etc.) pentru gestionarea datelor şi informaţiilor şcolare,
precum şi pentru generarea de rapoarte, în vederea diminuării erorilor, timpilor de arhivare şi
generării de situaţii reale şi complete.
O.5.2.2 Îmbunătăţirea sistemului de sănătate
A.5.2.2.1
Construcţia reabilitarea şi/sau modernizarea infrastructurii de sănătate a municipiului.
A.5.2.2.2
Dotarea unităţilor sanitare cu echipamente performante în vederea asigurării unor servicii de
sănătate prompte şi de calitate.
A.5.2.2.3
Îmbunătăţirea confortului pacienţilor în unităţile spitaliceşti (creşterea nr. de paturi, dotarea cu
aer condiţionat a saloanelor, creşterea nr. de grupuri sanitare şi dotarea corespunzătoare a
acestora, etc.).
A.5.2.2.4
Înfiinţare unitate de transfuzii.
A.5.2.2.5
253
Activităţi eligibile 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
254
Activităţi eligibile 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
A.5.2.3.9
Amenajare Centre de zi pentru vârstnici în conformitate cu standardele impuse de legislaţia în
vigoare şi celor impuse de UE.
A.5.2.3.10
Înfiiinţare şi dotare Centru de asistenţă medicală pentru grupurile defavorizate (parteneriat cu
sistemul medical local, voluntariat al unor cadre medicale).
A.5.2.3.11
Amenajare Centru de îngrijire a persoanelor cu handicap în conformitate cu standardele impuse
de legislaţia în vigoare şi celor impuse de UE.
A.5.2.3.12
Adaptarea clădirilor instituţiilor publice, culturale, sportive şi/sau de petrecere a timpului liber,
magazinelor şi restaurantelor, precum şi a căilor publice de acces, pentru persoanele cu handicap.
A.5.2.3.13
Montare sisteme de semnalizare sonoră şi vizuală la trecerile de pietoni pentru persoanele cu
handicap, precum şi panouri de afişaj în mijloacele de transport public şi pe drumurile publice.
A.5.2.3.14
Amenajare locuri de parcare pentru persoanele cu handicap.
A.5.2.3.15
Acordarea de facilităţi prin sistem de subvenţionare în vederea accesului persoanelor defavorizate
la utilităţi.
A.5.2.3.16
Sprijinirea organizaţiilor neguvernamentale locale care oferă servicii de sprijin social prin
identificarea şi derularea unor proiecte comune cu scopul integrării şi sprijinirii persoanelor
defavorizate.
A.5.2.3.17
Desfăşurare campanii de informare anuale referitoare la disponibilitatea serviciilor sociale şi
partenerii implicaţi.
Prioritatea 6 – Dezvoltarea capacităţii administraţiei publice locale
M.6.1 Dezvoltarea şi consolidarea capacităţii administrative
O.6.1.1 Consolidarea legăturii dintre administraţia publică şi celelalte autorităţi pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare locală
A.6.1.1.1
Corelarea obiectivelor, misiunilor şi proceselor de realizare, actualizare şi implementare a
măsurilor şi acţiunilor de dezvoltare locală.
A.6.1.1.2
Contribuţia la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare judeţeană şi regională.
A.6.1.1.3
Coordonarea la nivel local a tuturor acţiunilor de dezvoltare cu interes public.
O.6.1.2 Modernizarea şi informatizarea instrumentelor de lucru ale administraţiei
A.6.1.2.1
Realizarea sistemelor de furnizare de servicii on-line către populaţie.
A.6.1.2.2
Crearea unei reţele unice de informatizare a serviciilor administraţiei publice locale.
255
Activităţi eligibile 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
A.6.1.2.3
Eficientizarea continuă a instrumentelor de lucru informatizate.
A.6.1.2.4
Realizare bază de date informatizată pentru evidenţa terenurilor municipiului Paşcani (software
cadastru).
A.6.1.2.5
Inserarea unei secţiuni de informaţii, dezbateri on-line, referitoare la protecţia mediului
înconjurător, zone verzi, zone de agrement în municipiul Paşcani, pe site-ul Primăriei.
O.6.1.3 Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale şi creşterea standardelor de lucru
A.6.1.3.1
Recrutare şi angajare personal specializat pe domenii şi care să corespundă din punct de vedere
al cunoştinţelor şi aptitudinilor.
A.6.1.3.2
Implementarea şi certificarea standardului ISO 2001:9000 şi menţinerea standardizării.
A.6.1.3.3
Implicarea permanentă a comunităţii în acţiunile de interes local prin consultări, dezbateri
tematice publice.
A.6.1.3.4
Publicarea de informaţii despre municipiul Paşcani, (terenuri disponibile pentru investiţii,
infrastructură, facilităţi fiscale, etc.) în vederea atragerii investitorilor străini, atât în broşuri,
pliante, ziare locale cât şi pe site-ul Primăriei şi alte site-uri de promovare a municipiului.
A.6.1.3.5
Înfiinţarea de centre zonale ale Primăriei în suburbille municipiului Paşcani, în vederea informării
şi sprijinirii comunităţii locale. (Blăgeşti, Sodomeni, Gâşteşti, Lunca Paşcani, Boşteni).
A.6.1.3.6
Elaborarea unui set de instrumente şi a unui cadru instituţional specific unei abordări orientate
către politici publice, care să ducă la o mai bună reglementare în administraţia publică.
A.6.1.3.7
Instruirea specialiştilor implicaţi în procesul de formulare a politicilor publice.
A.6.1.3.8
Dezvoltarea de mecanisme pentru a promova şi implementa iniţiative de parteneriat la toate
nivelurile, pentru a asigura implicarea factorilor interesaţi în procesul de dezvoltare.
A.6.1.3.9
Training pentru îmbunătăţirea calităţii şi frecvenţei raportării performanţelor administraţiei locale
către beneficiarii direcţi ai serviciilor publice şi către grupurile de cetăţeni.
A.6.1.3.10
Implementarea unui sistem de management al performanţelor resurselor umane.
A.6.1.3.11
Dezvoltarea funcţiei de management al instruirii personalului din administraţia publică.
A.6.1.3.12
Elaborarea unor proceduri de cooperare între administraţia locală, autorităţile locale şi
şcoli/spitale/servicii de asistenţă socială.
256
Activităţi eligibile 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
A.6.1.3.13
Training pentru funcţionarii publici din administraţia publică locală, mai ales din sectorul de
educaţie şi din sectorul de sănătate pentru a implementa eficient noile servicii descentralizate.
A.6.1.3.14
Elaborarea de studii/strategii pentru a sprijini iniţiativele de descentralizare.
A.6.1.3.15
Dezvoltarea, testarea şi implementarea unor standarde de cost şi calitate a serviciilor publice.
A.6.1.3.16
Elaborarea de mecanisme/instrumente/proceduri pentru îmbunătăţirea sistemului de colectare a
taxelor, inclusiv crearea unei interfeţe pentru bazele de date existente.
A.6.1.3.17
Implementarea iniţiativelor de reducere a duratei de livrare a serviciilor publice (ex. ghişeul unic
pentru cetăţeni, şi în formă electronică, planificarea serviciilor destinate cetăţenilor,
managementul documentelor etc.).
A.6.1.3.18
Analiza problemelor specifice furnizării serviciilor publice în vederea simplificării şi reducerii
barierelor administrative pentru cetăţeni.
A.6.1.3.19
Introducerea şi menţinerea în funcţiune a sistemelor de management, inclusiv EMAS4.
A.6.1.3.20
Colaborarea cu alte autorităţi locale, judeţene şi regionale pentru îmbunătăţirea climatului şi
condiţiilor locale.
M.6.2 Eficientizarea managementului de proiect
O.6.2.1 Îmbunătăţirea capacităţii de absorbiţie şi administrare a finanţărilor nerambursabile
A.6.2.1.1
Recrutarea şi angajarea de personal specializat în managementul proiectelor.
A.6.2.1.2
Instruirea continuă a personalului responsabil de managementul proiectelor.
A.6.2.1.3
Module de pregătire în domenii ca achiziţiile publice, ECDL, limbi străine, dezvoltarea de proiecte,
licitarea şi managementul proiectelor, etc.
A.6.2.1.4
Crearea de unităţi specializate în elaborarea şi implementarea proiectelor cu finanţare
nerambursabilă.
M.6.3 Dezvoltarea cooperării teritoriale europene
O.6.3.1 Dezvoltarea de colaborări/parteneriate cu regiuni din Uniunea Europeană în vederea atragerii investitorilor străini şi a dobândirii de noi tehnici
A.6.3.1.1
4
Eco-Management and Audit Scheme (EMAS) este instrumentul UE adoptat în mod voluntar, pentru a certifica organizaţiile care îşi îmbunătăţesc în mod continuu activitatea legată
de mediul înconjurător.
257
Activităţi eligibile 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
258