Sunteți pe pagina 1din 20

SUDAREA M ETALELOR

PROCEDEUL WIG 1.Generalitati in sudura cu arc electric


Sudarea este o metoda de imbinare nedemontabila a doua corpuri metalice, prin stabilirea unor legaturi intre atomii marginali ai celor doua corpuri, in anumite conditii de temperatura si presiune. Domeniile de utilizare: -asamblarea materialelor metalice: poduri, macarale, hale, stlpi etc.; -fabricarea pieselor; -recondiionarea i repararea pieselor uzate sau fisurate. Avantajele metodei : - fata de celelalte procedee de asamblare(in special nituirea) se realizeaza o economie de material (nu se suprapun tablele),se realizeaza etanseitatea imbinarii si in absenta gaurilor pentru nituri creste rezistenta asamblarii. - fata de piesele turnate se obtin constructii mai suple, consumul de manopera la sudare este mai mic, iar rezistenta la rupere a materialelor laminate(care se sudeaza)este mai mare decat a celor turnate. - se pot obtine constructii mixte formate din mai multe parti fiecare din alt material sau obtinuta prin alt procedeu tehnologic. - pentru a suda materiale uzuale utilajele necesare sunt accesibile si simple. Dezavantaje: - nu se pot executa serii de fabricatie mari - de multe ori dupa sudura urmeaza tratament termic - procedeele tehnologice de sudare de mare productivitate necesita utilaje scumpe

1.1. Principiul fizic al sudarii


Pentru crearea unor forte de legatura intre corpuri este necesar ca atomii dispusi pe suprafata unuia dintre corpuri sa reactioneze cu atomii celuilalt corp. Aceasta conditie se poate realiza prin doua solutii de baza: 1) incalzirea partilor de imbinat in pozitie alaturata 2) exercitarea unei presiuni intre ele. Prin incalzire se mareste energia libera a atomilor si se slabesc legaturile interatomice. Daca incalzirea este mare se realizeaza o baie de metal topit prin solidificarea careia se obtine cordonul de sudura. Fenomenele care au loc in baza de metal topit se supun legilor metalurgiei. Presiunea exercitata intre partile de imbinat da nastere la deformatii plastice care determina curgerea materialului de-a lungul suprafetelor in contact si se obtine apropierea unor

straturi interioare de metal. Daca presiunea este destul de mare, ea singura poate realiza sudarea la rece. Mecanismul aparitiei fortelor de legatura intre partile de sudat, depinde in primul rand de starea de agregare in care se gasesc acestea. Ele pot fi ambele lichide sau ambele solide. La sudarea in faza lichida stabilirea legaturii incepe in baia comuna odata cu interactiunea materialelor topite si se continua cu procesul de cristalizare. O mare influenta au solubilitatea celor doua metale in stare solida si diferenta intre proprietatile fizice. La sudarea in stare solida fortele de prindere a unei piese de alta se obtin prin apropierea mecanica a atomilor de pe suprafetele in contact. Pentru prinderea totala ar trebui ca distanta dintre atomi celor doua corpuri sa fie de ordinul parametrilor retelei cristaline. Practic acest lucru nu se produce datorita existentei unor straturi de oxizi la contactul metalelor. Aceste straturi impiedica coeziunea moleculara. In plus microneregularitatile suprafetelor de separatie determina o suprafata de contact reala mai mica decat cea aparenta. In concluzie prin presare la rece posibilitatea intalnirii a doua cristale apartinand celor doua corpuri este mica si de aceea chiar in cazul sudarii prin presiune cand materialele sunt in stare solida este necesara incalzirea lor, prin incalzire creste plasticitatea metalului si amplitudinea oscilatiilor termice ale atomilor, creste numarul de vacante.

1.2. Structura imbinarilor sudate


Prin sudura se intelege rezultatul operatiei de sudare , iar prin cusatura sudata se defineste aceea zona a imbinarii in care au actionat efectiv fortele de coeziune interatomica. Zona imbinarii este diferita de zona materialului de baza, deosebirea datorandu-se si modului in care s-a realizat cusatura: prin topire sau prin presiune. Cordoanele de sudura obtinute prin topire au o structura si o compozitie chimica proprie.

Fig. 1.2.1. Asamblare sudat


-MB=Metalul de baz -CS= Custura sau codul de sudare -ZIT= Zona influenat termic In cazul obisnuit al sudurii cu adaos de material cusatura inglobeaza pe langa acesta si materialul de baza. Baia de sudura astfel rezultata intra in reactii chimice cu elemente din mediul inconjurator (O2,H2,N2) si cu diferite elemente de aliere(Si , Mn, C, Cr).

Oxigenul da nastere la oxizi, hidrogenul se dizolva si usureaza aparitia fisurilor, iar azotul formeaza nitruri dure care reduc plasticitatea sudurii. In plus se pot introduce elemente de aliere prin materialul de adaos sau prin materialele menite sa protejeze baia. Trebuie sa tinem cont de faptul ca unele elemente de aliere se pot pierde prin ardere. Dupa solidificare la locul imbinarii apar zone cu structuri caracteristice. Cusatura are o structura dendridica tipica metalelor turnate. Intre cusatura si metalul de baza se distinge o zona foarte ingusta de trecere provenita dintr-un amestec de metal topit si metal de baza supraincalzit si format din constituenti de difuzie reciproca. Cu cat deosebirea dintre compozitia chimica a metalului de adaos si cea de baza este mai mare, cu atat aceasta zona este mai vizibila. In metalul netopit din apropierea cusaturii, datorita incalzirii si racirii rapide, au loc transformari structurale, fara modificarea compozitiei chimice intr-o zona numita zona de influenta termica (Z.I.T.) . In aceasta zona au loc recristalizari si transformari de faza ,difuziuni. Adancimea ei depinde de regimul termic folosit. In functie de viteza de racire se obtin in Z.I.T. structuri de calire care maresc duritatea otelului.

1.3. Sudabilitatea materialelor metalice


Sudabilitatea este o proprietate tehnologica care determina in conditii de sudare date, capacitatea materialelor de a realiza imbinari sudate. Notiunea de sudabilitate este conditionata atat de proprietatile metalului cat si de modul de realizare a sudurii. Pentru aprecierea sudabilitatii exista prescriptii si criterii de apreciere specifice fiecarui material si fiecarei tari. Metodele sunt empirice. In Romania .conform STAS 7194-79 otelurile se impart , din punct de vedere al sudabilitatii in trei grupe: I Buna II Posibila III. Necorespunzatoare Pentru determinarea sudabilitatii se fac incercari de duritate in zona de influenta termica Z.I.T. Duritatea este influentata de continutul de carbon. Sudura in arc electric se poate clasifica astfel: a. dupa miscarea electrodului: -manuala -semiautomata -automata b. dupa participarea electrodului la formarea baii: -cu electrod fuzibil -cu electrod nefuzibil c. dupa felul curentului de sudura: -curent continuu -curent alternative d. dupa modul in care se asigura protectia contra aerului a baii metalice si a arcului electric: -cu electrod invelit -sub strat de flux -in mediu de gaz protector

2. Sudare cu arc electric n mediu de gaz protector


Procesul poate fi mecanizat i automatizat. Se utilizeaz n special lametale i aliaje dificil de sudat. Arcul electric i zona de formare a custurii se gsesc ntr-un mediu gazos protector, care mpiedic ptrunderea oxigenului i a azotului din atmosfer, la baia de sudur. Gazul nu trebuie s intre n reacie cu metalul topit sau s aib proprieti reductoare da de oxizi. Procedeele de sudare cu arc electric n mediu de gaz protector sunt: Cu hidrogen atomic - sudare cu doi electrozi nefuzibili (din wolfram),amplasai n dou aju-taje vecine, prin care se sufl un current de hidrogen.Se sudeaz table subiri din oeluri (aliate, inoxidabile, de scule), aliaje denichel, aluminiu etc.; WIG (Wolfram Inert Gaz)- sudare cu electrod nefuzibil (din wolfram)n mediu de gaz inert ( argon sau heliu). Se sudeaz piese subiri (ex.: evi) din oeluri, aluminiu, magneziu, wolfram, cupru, metale preioase etc.; MIG (Metal Inert Gaz)- sudare cu electrod fuzibil (din metal) n mediude gaz inert (argon sau heliu). Se sudeaz table de oeluri aliate, inoxidabilei anticorozive cu grosimi ntre 3 i 12 mm; MAG (Metal Activ Gaz)- sudare cu electrod fuzibil (din metal) in mediu de gaz activ (CO2). Se sudeaz piese subiri din oel carbon sau slabaliat cu grosimea mai mic de 5 mm.

Sudarea cu electrod nefuzibil in mediu de gaz inert WIG


Sudarea cu electrod nefuzibil in mediu de gaz inert este o alta va-rianta derivata din sudarea SEI. Principiul procedeului WIG consta in formarea unui arc electric intre un electrod nefuzibil din wolfram si metalul de sudat, Arcul electric, electrodul de wolfram si baia de metal topit sunt protejate de un gaz inert(de unde si denumirea Wolfram Inert Gas). Acest electrod are doar rolul de electrod si nu are un rol de material de adaos; ca atare se uzeaza foarte lent in comparatie cu un electrod invelit.

Prin procedeul WIG se realizeaza topirea celor doua componente ce urmeaza a fi sudate. Eventual, in unele cazuri, este necesara folosirea unui material de adaos pentru a realiza o imbinare cu geometrie si carac-teristici mecanice mai bune . Avantajele procedeului WIG: - poate fi folosit la majoritatea ma-terialelor sudabile (otelurile carbon si aliate, aluminiul, cuprul, nichelul si aliajele acestora); -nu se produc stropiri si nici improscari cu metal; -se poate suda in orice pozitie; -nu rezulta zgura, deci se elimina posibilitatea introducerii de incluziuni nemetalice in cusatura; -se realizeaza suduri de mare finite(incepand de la grosimi ale tablelor de 0,3 mm Dezavantaje: -este un process manual sic a urmare calitatea sudurii depinde mult de indemanarea sudorului -viteze mici de sudura ceea ce rezulta o productivitate relative scazuta In unele cazuri mai speciale se foloseste la sudarea materialelor cu afinitate mare la gaze ca titanul, tantalul si zirconiul. Pentru a suda astfel de materiale este nevoie de un spatiu perfect etans in care nu poate patrunde aer (o atmosfera controlata de argon de exemplu). Sudarea manual WIG/TIG este adeseori considerat ca fiind cel mai dificil procedeu de sudare utilizat n industrie. Deoarece sudorul trebuie s menin o lungime mic a arcului electric, este necesara o atenie sporit i o bun ndemnare pentru a preveni contactul dintre electrod i piesele de sudat. Sper deosebire de celelalte procedee, WIG/TIG necesita ca operatorul sa foloseasc ambele mini, deoarece majoritatea aplicaiilor necesita ca sudorul sa aduc cu o mn material de adaos n baia de metal topit iar cu cealalt mn s manevreze pistoletul; totui, la realizarea mbinrii dintre dou materiale subiri nu este necesara folosirea de material de adaos. Pentru a aprinde arcul electric este nevoie de un generator de nalt frecven care sa creeze o cale a curentului de sudare prin gazul de protecie, permind arcului sa se aprind cnd distana dintre electrod i piesa de sudat este de aproape 1,5 - 3mm. O alt metoda de aprindere a arcului electric se poate face prin metoda touch arc sau lift arc ns prin aceasta metoda se pot contamina att electrodul ct i sudura.- Odat aprins arcul electric -sudorul mic pistoletul circular pentru a forma baia de metal topit, mrimea acesteia depinznd de mrimea electrodu-

lui i de densitatea de curent. n timp ce menine constant lungimea arcului, sudorul nclina pistoletul pn la aproximativ 10-15 fa de vertical. Materialul de adaos este introdus manual n baia de metal topit(dac este necesar). Sudorii adesea dezvolta o tehnica rapida de micare a pistoletului i de aducere de material de adaos n baia de metal topit. Cnd procesul de sudare este aproape finalizat, intensitatea arcului este treptat redus pentru a permite solidificarea craterului final i a preveni apariia fisurilor la captul mbinrii sudate.

1.Moduri de operare
Procedeul WIG/TIG poate utiliza att curentul continuu polaritate directa sau inversa ct i curentul alternativ, depinznd de setrile sursei de sudare. Curentul continuu polaritate inversa la electrod cauzeaz o emisie puternica de electroni care bombardeaz suprafaa piesei de sudat genernd o cantitate mare de cldura n zona sudarii. Acest lucru duce la realizarea unei custuri cu ptrundere mare i lime mic.

2.Sigurana n operare
Ca i alte procedee de sudare, procedeul WIG/TIG poate fi periculos dac nu se iau masuri de siguran. Procesul produce radiaii ultra-violete foarte intense care pot provoca arsuri (chiar pana la cauzarea can-cerului de piele). Stropii care rezulta n timpul procesului de sudare pot cauza de asemenea arsuri i pot conduce la incendii in cazul atingerii materialelor/ obiectelor inflamabile. Este esenial ca sudorul sa poarte o salopeta de protecie, mnui i de asemenea sa-i protejeze n special gtul, plus folosirea unei mti de sudur pentru protejarea ochilor de lumina intens degajat, i de radiaiile ultraviolete. Densitatea de nnegrire a geamului mtii de protecie este n funcie de intensitatea curentului de sudare folosit. Sudorii tot odat sunt expui unor gaze i particule periculoase.Gazele de protecie pot nlocui oxigenul putnd duce la asfixiere, iar cnd fumul nu se produce, arcul WIG/TIG produce unde scurte de ultraviolete care cauzeaz formarea ozonului n aerul nconjurtor.

3.Aplicaii
Procedeul WIG/TIG este folosit pe o scara larga, n special folosit n industria aerospaial. Majoritatea utilizatorilor folosesc WIG/TIG pentru sudarea componentelor de grosimi mici, n special materiale neferoase. Procedeul este intens folosit n producia navetelor spaiale, pentru sudarea componentelor cu diametru mic, evilor cu grosimea peretelui mic, precum cele utilizate la fabricarea bicicletelor. Adesea procedeul este utilizat pentru formarea rdcinii rostului sau pentru depunerea primului strat la sudarea evilor de diferite diametre, pentru lucrri de ntreinere i reparare, a uneltelor i a sculelor, n special a componentelor din aluminiu i magneziu. Deoarece custura sudata rezultat are aceeai compoziie chimic ca i materialul de baz sau foarte asemntoare, mbinrile sudate WIG/TIG au o rezisten foarte buna mpotriva coroziunii i a fisurrii pe o perioada lunga de timp.

4.Calitatea sudurii
Inginerii sudori prefer procedeul WIG/TIG din cauza cantitii mici de hidrogen introduse n baia de metal topit, si a proprietilor mecanice i chimice foarte apropiate dintre metalul de baz i custur. Calitatea maxim a mbinrii sudate este asigurat de curenia operaiei de sudare, toate echipamentele si materialele utilizate nu trebuie sa fie murdare de ulei, sa fie ferite de umezeala, sa nu fie prfuite sau sa nu conin alte impuriti. Pentru a menine o baie de metal curat n timpul sudrii, gazul de protecie care curge trebuie sa fie suficient de consistent ca sa protejeze baia de metal topit de impuritile din atmosfer. Sudarea n condiii de vnt sau cureni uori de aer trebuie sa fie nsoit de un aport mai mare de gaz de protecie necesar protejrii bii de metal topit, lucru care duce la creterea costurilor, procedeul fiind nepopular n aer liber. Pentru a putea suda WIG/TIG sudorii trebuie sa fie calificai pentru acest procedeu. O cantitate mic de cldur introdus cauzat de un curent mic de sudare sau vitez de sudare mare, poate limita ptrunderea i cauza desprinderea custurii sudate de pe suprafaa care este sudat. Dac este introdus o cantitate prea mare de cldur, custura sudat se lete n timp ce ptrunderea i cantitatea de stropi cresc. Dac sudorul ine pistoletul prea departe de suprafaa de sudat gazul de protecie se irosete iar calitatea mbinrii sudate se nrutete.

5.Echipamentul
Echipamentul necesar pentru sudarea WIG/TIG include un pistolet de sudare care utilizeaz un electrod nefuzibil din wolfram, o surs de curent constant i butelie cu gazul de protecie.

5.1. Pistoletul
Pistoletul pentru procedeul de sudare WIG/TIG este conceput fie pentru sudarea manual fie pentru sudarea automata, fiind echipate cu sistem de rcire cu aer sau ap. Pistoletele destinate pentru sudarea manual sau automata sunt asemntoare ca i construcie, nsa cel destinat pentru sudarea automata are n plus un sistem de montare pe sistemul automat de avans al pistoletului. Sistemul de rcire cu aer este utilizat pentru intensiti mici de curent (pn la 200A), n timp ce sistemul de rcire cu ap este utilizat pentru intensiti mari de curent (pn la 600A). Pistoletul este conectat la surs printr-un cablu i printr-un furtun la sursa de gaz de protecie, i unde se utilizeaz, se conecteaz i la sursa de ap.

Componentele interne ale pistoletului sunt fcute din aliaje dure de cupru sau alam n vederea transmiterii eficiente a curentului electric. Electrodul din wolfram trebuie meninut ferm n centrul pistoletului cu ajutorul pensetei, fixndu-se n jurul electrodului ajuta la distribuirea constant a gazului de protecie. Pensetele sunt dimensionate n funcie de diametrul electrodului de wolfram. Corpul pistoletului este fcut dintr-un material plastic rezistent la cldur intensa i izolator, acoperind prile metalice i protejnd astfel sudorul. Duza pistoletului este dimensiont n funcie de aria de protecie dorit. Dimensionarea duzei de gaz se face n funcie de diametrul electrodului, tipul rostului i accesibilitatea sudorului la locul de sudare. Diametrul interior al duzei este de preferat sa fie de cel puin de trei ori diametrul electrodului de wolfram, ins acest lucru nu reprezint o regul strict. Duza trebuie sa fie rezistent la cldur intens i n mod normal este fcut din materiale ceramice. n duz pot fi montate i alte dispozitive, pentru aplicaii speciale, cum ar fi lentile de gaz pentru a se asigura o curgere laminar a gazului de protecie, deci pentru reducerea turbulenelor i evitarea contaminrii bii de metal topit.

5.2.Sursa de putere

Procedeul de sudare WIG/TIG utilizeaz o sursa de curent constant, rezultnd meninerea aproximativ constant a curentului, chiar dac lungimea arcului sau curentul se modific. Acest lucru este important deoarece majoritatea aplicailor WIG/TIG sunt manuale sau semiautomate ceea ce nseamn ca sudorul manevreaz pistoletul. Meninerea constant a lungimii arcului este dificil de realizat dac este utilizat o surs de putere cu tensiune constant, deoarece aceasta poate cauza variaii mari de cldur, sudarea realizndu-se dificil. Polaritatea curentului de sudare se alege n funcie de tipul materialului de sudat. Conectarea electrodului la polul negativ se de regul atunci cnd se sudeaz oel, nichel, titaniu i alte materiale; poate fi de asemenea utilizat pentru sudarea automat a aluminiului sau magneziului atunci cnd cazul de protecie este heliul. Prin conectarea la polul negativ a electrodului se genereaz cldura prin emisie electronilor care se deplaseaz pe lungimea arcului genernd ionizarea termic a gazului de protecie i crete totodat temperatura materialului de baz. Conectarea electrodului la polul pozitiv al sursei este foarte puin folosit doar la sudarea de suprafa genernd o mic nclzire a mate-rialului de baz. Curentul alternativ este folosit la sudarea aluminiului i magneziu-lui, manual sau semiautomat.

5.3 Electrodul

Electrodul folosit la sudarea WIG/TIG este din wolfram sau aliaje ale wolframului, deoarece wolframul are o temperatura de topire ridica-ta, n jurul a 3422C, ceea ce determin faptul c electrodul nu este con-sumat n timpul procedeului de sudare, ins acesta se poate eroda n timp. Diametrul electrodului poate varia ntre 0,5 i 6,4mm iar lungimea acestuia ntre 75 i 610mm. Pentru realizarea unor suduri de calitate, in functie de natura curentului de sudare, capatul electrodului va avea forme diferite: -ascutita la sudarea in current continuu -rotunjita la sudarea in current alternativ

O serie de aliaje ale wolframului au fost standardizate de ctre Institutul Internaional de Standardizare (International Organization for Standardization) i de Societatea American de Sudur (American Welding Society), n ISO 6848 i AWS A5.12; respectiv pentru sudarea WIG/TIG electrozii sunt prezentai n tabelul de mai jos.

Clasa ISO WP WC20 WL10 WL15 WL20 WT10 WT20 WT30 WT20 WY20 WZ3 WZ3

Culoarea ISO verde gri negru auriu bleu galben rosu violet portocaliu albastru maro alb

Clasa AWS EWP EWCe-2 EWLa-1 EWLa-1.5 EWLa-2 EWTh-1 EWTh-2

Culoarea AWS verde portocaliu negru auriu albastru galben rosu

Aliaje

nu 2%CeO2 1%La2O3 1,5%La2O3 2%La2O3 1%ThO2 2%ThO2 3%ThO2 4%ThO2 2%Y2O3

EWZr-1

maro

0,3%ZrO2 0,8%ZrO2

Electrozii din wolfram pur sunt propui pentru utilizare general (clasificai ca WP sau EWP), electrozii aliai cu oxid de ceriu i oxid de lantaniu mbuntesc stabilitatea arcului ; cei aliai cu thoriu sunt folosii pentru aplicaiile care utilizeaz curentul continuu, ns acesta este puin radioactiv, aceti electrozi pot fi nlocuii cu electrozi aliai cu oxid de lantaniu cu concentraie mare. Electrozii de wolfram aliai cu oxid de zirconiu mresc capacitatea curentului, mbuntesc stabilitatea i amorsarea arcului crescnd totodat i durata de via a electrodului. Productorii de electrozi pot confeciona electrozi de wolfram aliai cu diferite aliaje specificate de client i sunt clasificai ca EWG sub sistemul AWS.

5.4 Gazul de protecie


Ca i la alte procedee de sudare cu arc electric gazul de protecie este folosit i la sudarea WIG/TIG pentru protejarea bii de metal de aciunea gazelor din atmosfera cum ar fi oxigenul, azotul care pot provoca defecte de mbinare, pori, i corodarea materialului de baz dac aceste gaze vin n contact cu electrodul, arcul electric sau zona de sudat. Gazul de protecie ajuta la transferul cldurii de la electrod la piesa de sudat i la amorsarea uoara a arcului i a arderii stabile a acestuia.

Alegerea gazului de protecie depinde de civa factori cum ar fi: tipul materialelor ce se sudeaz, tipul rostului i aspectul final al cordo-nului de sudur. Argonul este cel mai utilizat gaz de protecie la sudarea WIG/TIG. Cnd este utilizat n curent alternativ, argonul, confer cordonului de sudur o calitate deosebit i un aspect bun. Alt gaz de protecie adesea utilizat este heliul folosit pentru creterea ptrunderii n mbinare i a vitezei de sudare i este folosit la sudarea materialelor cu conductivitate termic mare cum ar fi cuprul i aluminiul. Singura problema ap-ruta la sudarea n mediu protector de argon este aceea a dificultii amorsrii arcului electric. Amestecul de argon i heliu este de asemenea folosit ca gaz de protecie la procedeul WIG/TIG, pentru meninerea sub control a cantitii de cldur introduse meninnd beneficiile conferite de argon. Acest amestec este eficient n creterea vitezei de sudare i a calitii mbinrii sudate n curent alternativ la sudarea aluminiului conferind i o uurin la amorsarea arcului.

6.Materiale sudate
Procedeul de sudare WIG/TIG este utilizat n special pentru sudarea oelurilor inoxidabile i a materialelor neferoase cum ar fi aluminiul i magneziul, poate fi aplicat ns pentru sudarea aproape a tuturor metalelor. Sudarea oelurilor carbon este limitat din cauza restriciilor procedeului i mai ales din cauza existenei altor procedee de sudare a acestora, mult mai eficiente din mai multe considerente, n principal cel economic. De asemenea procedeul poate fi aplicat n toate poziiile de sudare depinznd cel mai mult de ndemnarea sudorului.

6.1 Aluminiul i magneziul


Aluminiul i magneziul sunt adesea sudate folosind curentul alternativ, ns pot fi sudate i n curent continuu, depinznd de proprietile dorite. nainte de sudare, materialele de sudat trebuie s fie curate i prenclzite la 175-200C n cazul aluminiului i la maxim 150C n cazul magneziului, astfel mbuntindu-se ptrunderea i viteza de avans. Curentul alternativ poate conferi i auto-curarea zonei mbinrii nlturnd stratul subire de oxizi de aluminiu care se formeaz la suprafaa piesei din aluminiu la puine minute dup expunerea piesei n aer liber. La sudarea n curent alternativ sunt utilizai electrozi din wolfram pur sau wolfram aliat cu zirconiu; electrozii ascuii sunt preferai iar ca i gaz de protecie este utilizat argonul pur pentru sudarea pieselor de grosime mica, iar amestecul de argon cu heliu ajuta la sudarea pieselor de grosimi mai mari nsa poate ngreuna amorsarea arcului. De asemenea aluminiul i magneziul se pot suda folosind curentul continuu polaritate invers sau direct.

6.2 Oeluri
Pentru sudarea WIG/TIG a oelurilor carbon i inoxidabile alegerea materialului de adaos este important mai ales pentru prevenirea apariiei porilor. Oxizii de pe suprafaa pieselor de sudat i a materialului de adaos trebuie ndeprtai naintea sudrii pentru a preveni contaminarea bii de metal i trebuie fcuta chiar naintea nceperii operaiei de sudare. Prenclzirea pieselor

de sudat nu este necesar n cazul sudrii oelurilor moi cu grosimi mai mici de 25,4mm, nsa sudarea oelurilor slab aliate necesit prenclzire pentru a micora astfel viteza de rcire i a preveni apariia martensitei n zona de influen termic(ZIT). Oelurile pentru scule necesit de asemenea prenclzire pentru a preveni apariia fisurilor n ZIT. Oelurile austenitice nu necesit prenclzire, ns cele martensitice i feritice necesit. In mod normal pentru sudarea acestor oeluri este utilizat o sursa de curent continuu, electrod din wolfram aliat cu oxid de thoriu conectat la polul negativ al sursei iar ca i gaz de protecie este utilizat argonul pentru piese subiri, iar pentru piese mai groase este utilizat amestecul de argon cu heliu.

6.3 Cuprul i aliaje


Sudarea WIG/TIG a cuprului i a aliajelor sale este posibil ns pentru obinerea unei custuri fr oxizi i pori, gazul de protecie trebuie asigurat i pe partea de rdcin a mbinrii sudate, sau alternativ se poate folosi susinerea rdcinii cu plcue din fibr de sticl temorezistent.

6.4 Materiale disimilare


Sudarea materialelor disimilare introduc adesea dificulti la suda-rea WIG/TIG deoarece majoritatea materialelor nu fuzioneaz uor pentru a forma o mbinare ferm. Totui, sudarea materialelor disimilare are numeroase aplicaii n activitatea de producie, reparaii i prevenirea coroziunii i a oxidrii. La unele mbinri se poate utiliza i material de adaos pentru a forma mbinri rezistente, acest material de adaos poate fi asemntor cu unul din materialele de baz. La sudarea materialelor disimilare, rostul trebuie sa fie foarte bine definit i prelucrat cu dimensiunile deschizturii i a unghiului rostului bine definite. Curentul pulsat este n special folosit la sudarea materiale-lor disimilare, ajutnd la limitarea cldurii introduse. Materialul de adaos trebuie repede introdus pentru a evita formarea unei bi de sudur mare care poate conduce la diluia materialelor de baz.

Masuri pentru protectia personalului si a mediului specific sudarii prin topire


Art. 1. - Normele specifice de securitate a muncii pentru sudarea si taierea metalelor cuprind prevederi specifice de securitate a muncii pentru prevenirea accidentelor de munca in activitatile de sudare si taiere a metalelor. Scop Art. 2. - Scopul prezentelor norme este eliminarea sau diminuarea pericolelor de accidentare existente in cadrul acestor activitati, proprii celor patru componente ale sistemului de munca texecutant -sarcina de munca - mijloace de productie - mediu de munca) Domeniu de aplicare Art. 3. - Prezentele norme se aplica in toate unitatile economice in care se desfasoara activitat de sudare si taiere a metalelor, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social si de modul de organizare a acestora. Art. 4. - (1) Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile Normelor Generale de Securitate a Muncii; (2) Pentru activitatile nespecificate sau auxiliare activitatii de sudare si taiere a metalelor, desfasurate in unitati, se vor aplica prevederile normelor specifice prezentate in anexa 1. Revizuirea normelor Art. 5. - Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de cate ori este necesar, ca urmare a schimbarilor de natura legislativa, tehnica etc., survenite la nivel national, al unita`tilor sau proceselor de munca. 2. PREVEDERI COMUNE TUTUROR PROCEDEELOR DE SUDARE SI TAIERE A METALELOR 2.1. Incadrarea si repartizarea personalului la locul de munca Art. 6. - (1) Lucrarile conform art.3 pot fi executate numai de persoane avand varsta peste 18 ani, care cunosc instalatiile, aparatura si procedeele de lucru si care au fost instruite din punct de vedere al securitatii muncii si au calificarea necesara; (2) Persoanele care nu sunt calificate in meseria de sudor sau nu au implinit varsta de 18 ani pot fi admise la lucru in conditii normale ca ajutor de sudor numai sub supravegherea directa a cadrelor calificate in aceste lucrari si numai dupa insusirea instructajului de securitate a muncii. Art. 7. - Persoanele sub 18 ani nu vor fi admise la lucrarile indicate in art. 3, la care pot aparea pericole specifice de accidentare, ca de exemplu: lucrari executate in spatii inchise cu degajari puternice de caldura, lucrari asupra unor piese zincate acoperite cu plumb, cadmiu, beriliu sau vopsite cu vopsele ce contin plumb. Prin spatii inchise se inleleg: rezervoare, cazane, portbagaje, spatii dublu fund la vase, aparate din industria chimica, puturi si similare. Prin lucrari cu degajai puternice de caldura se inteleg, de exemplu, sudarea cu preincalzire a pieselor mari de fonta. 2.2. Instruirea personalului Art. 8. - Instructajul de securitate a muncii se va face pe faze, in conformitate cu prevederile Normelor Generale de Securitate a Muncii in vigoare. 2.3. Dotarea cu ectipament individual de protectie Art. 9. - Sudorii si ajutoarele de sudori sunt obligati sa utilizeze echipamentul individual de protectie adecvat conform "Normativulul cadru de acordare a echipamentului de protectie".

Art. l0 - Lucrarile de sudare se executa numai cu aprobarea conducatorului procesului de productie, dupa cunoasterea documentatiei tehnice in legatura cu respectivele lucrari si dupa efectuarea instructajului cu privire la modul de exploatare a echipamentului si cu privire la securitatea muncii. Art. 11. - Inainte de inceperea lucrului, persoana insarcinata cu supravegherea operatiilor va verifica daca au fost luate toate masurile de securitate necesare pentru prevenirea accidentelor si imbolnavirilor. Art. 12. - La locurile de munca permanente se vor afisa in mod obligatoriu instructiunile de folosire ale utilajului si indicatoare de securitate conform STAS 297/1-88 si STAS 297/2-88, in vigoare, iar sudorii vor avea la dispozitie scaune reglabile in inaltime, dispozitive de fixare, rotire si inclinare a pieselor de sudat, dispozitive pentru aprinderea arzatoarelor, dispozitive pentru agatarea arzatorului sau a portelectrodului etc.; pentru a se putea asigura o pozitie cat mai comoda de lucru. Art. 13. - Locurile de munca in care se executa lucrari de sudare pot fi permanente sau temporare, fixe sau mobile. Locurile de munca fixe se organizeaza in intreprinderile existente, in incaperi special dotate sau in spatii deschise. Locurile de munca mobile se organizeaza in intreprinderile care se construiesc sau in intreprinderile existente - la efectuarea lucrarilor temporare de constructii-montaj si alte lucrari cu caracter temporar. Art. 14. - Zona de lucru va fi ingradita cu paravane sau pereti netezi, care vor fi prevazuti cu tablite avertizoare. Art. 15. - La efectuarea lucrarilor de sudare intr-o incapere in care se desfasoara si alte activitati vor fi luate masuri care sa excluda posibilitatea de actiune a factorilor periculosi si nocivi asupra lucratorilor. Art. 16. - (1) La locurile de munca unde exista pericolul de cadere de la inaltime, inceperea lucrului este permisa numai dupa atestarea scrisa ca sudorul este apt din punct de vedere medical sa lucreze la inaltime; (2) Cand lucrarile de sudare se executa la inaltimi mai mari de 1 m, se vor folosi schele rezistente, asigurate impotriva incendiilor; (3) Sudorii si ajutoarele lor vor purta centuri de siguranta pentru prevenirea caderii de la inaltime, asigurate cu franghie de elementele fixe ale constructiei; (4) Este interzisa stationarea si trecerea oricarei persoane in zona de lucru care va fi semnalizata prin tablite avertizoare. Art. 17. - In locurile de munca unde exista pericol de intoxicare cu diverse gaze sau asfixiere, inceperea lucrarilor este permisa numai dupa ventilatia fortata a spatiului si verificarea prin probe a atmosferei din spatiul respectiv. Depozitare, manipulare, transport Art. 18. - La toate atelierele si sectiile de sudare, la generatoarele si statiile de acetilena, depozitele de carbid, depozitele sau magaziile de butelii sub presiune se vor respecta prevederile normelor in vigoare privind manipularea, depozitarea, transportul si folosirea buteliilor sub presiune (PSI si ISCIR). Amplasarea echipamentelor de munca Art. 19. - La locul de munca al sudorului, gruparea si amplasarea diverselor organe de comanda manuala (parghii, intreruptoare etc.) si a mijloacelor de transmitere a informatiei vor satisface cerintele de ordin ergonomic.

Art. 20. - Furtunurile din circuitele de alimentare cu aer comprimat, cu agenti hidraulici, cu acetilena, gaze combustibile, apa si cablurile de alimentare cu energie electrica vor fi protejate impotriva actiunilor mecanice si termice. Protectia impotriva incendiilor si exploziilor Art. 21. - (1) Locurile in care urmeaza a se executa lucrari de sudare sau taiere se vor curati de materiale inflamabile; (2) In cazul in care se sudeaza sau se taie piese acoperite cu vopsea, care prin ardere produc gaze nocive, inaintea inceperii operatiei respective, stratul de vopsea se va indeparta pe o latime de cel putin 100 mm de fiecare parte, a taieturii sau cusaturii. Art. 22. - Se interzice sudarea instalatiilor aflate sub tensiune si a recipientelor aflate sub presiune. Art. 23. - Pentru evitarea rasturnarii si deplasarii pieselor in timpul executarii lucrarilor de sudare si taiere se vor folosi suporturi rezistente, din materiale necombustibile. Folosirea butoaielor de carbid sau a altor recipiente pline sau goale pentru sustinerea pieselor in timpul lucrului nu este permisa. Art. 24. - La executarea lucrarilor de sudare si taiere a metalelor in apropierea elementelor de constructie combustibile (grinzi de lemn, pardoseala de lemn) se:vor lua masuri, pentru prevenirea incendiilor, prin acoperirea acestora cu tabla sau placi de azbest si pregatirea unor vase cu apa, stingatoare cu praf inert si bioxid de carbon si cu spuma carbonica, pentru stingerea unui eventual inceput de incendiu. Locul de munca si zonele invecinate periculoase vor ramane sub observatie atenta pana cand temperatura coboara in toate punctele la valorile mediului ambiant. Art. 25. - In spatiile si incaperile in care se prelucreaza sau se depoziteaza substante usor inflamabile sau unde exista pericol de explozie, executarea lucrarilor de sudare si taiere a metalelor nu este permisa decat in cazul in care a fost inlaturata in prealabil orice posibilitate de pericol de incendiu sau de explozie. Art. 26. - Lucrarile de sudare la care poate sa apara pericolul de incendiu sau explozie vor fi executate numai dupa ce au fost luate toate masurile pentru prevenirea acestora si se vor face in baza unui program intocmit de conducatorul de sectie (sector), aprobat, de conducatorul tehnic al unitatii si avizat de seful protectiei muncii. In acest program se vor inscrie toate detaliile privind operatiile ce se vor executa si masurile de securitate a muncii. Programul devine dispozitie de lucru si va fi semnat de luare la cunostinta de persoanele care efectueaza lucrarile si de cei care au sarcina de supraveghere si control. Masurile de securitate a muncii care se impun a fi luate in astfel de cazuri sunt: a) Sudorii, pe langa calificarea profesionala, vor fi autorizati special pentru aceste lucrari de catre conducerea unitatii, in baza verificarii cunostintelor asupra modului de lucru si a masurilor de tehnica securitatii; b) Locul de munca va fi supravegheat tot timpul desfasurarii lucrarilor; c) Se va preveni formarea de amestecuri explozive de gaze, vapori sau pulberi in spatii, de lucru prin masuri adecvate; d) Se va asigura un grad de securitate sporita in apropierea locului de munca (raza de actiune si amanuntele vor fi stabilite de conducatorul procesului tehnologic) prin oprirea aparatelor care contin lichide, gaze sau pulberi usor inflamabile. Se vor etansa perfect toate recipientete sub presiune care contin substante usor inflamabile prin izolarea si montarea de flanse oarbe. Se vor introduce gaze protectoare impotriva focului (bioxid de carbon sau azot) in recipientele ce contin sau au continut substante usor inflamabile;

e) Se interzice accesul persoanelor a caror prezenta nu este absolut necesara la locul de munca; f) Va fi pregatita o echipa PSI precum si dispozitivele de stingere necesare; g) Se va indeparta intreaga aparatura de sudare din incaperi, dupa terminarea lucrului. Art. 27. - Combaterea incediului aparut in cadrul sau in apropierea unei instalatii electrice de sudare aflata sub tensiune va incepe numai dupa ce instalatia respectiva a fost deconectata si s-a primit confirmarea orala a efectuarii acestei deconectari de catre un lucrator specialist. Art. 28. - (1) In cazul in care scanteile sau, stropii de metal topit improscati pot produce incendii sau explozii in incaperile aflate deasupra, langa sau dedesubtul locului de munca, se vor lua masuri de izolare corespunzatoare a acestor incaperi prin etansare, acoperirea deschiderilor din ziduri, respectandu-se prevederile normelor PSI in vigoare; (2) Dupa terminarea lucrului, se vor supraveghea prin salariati nominalizati incaperile unde se efectueaza lucrari de sudare timp de cel putin 8 ore, pentru a preintampina eventualele declansari de incendiu provocate de stropii de metal topit improscati. Protectia impotriva electrocutarii Art. 29. - Echipamentul electric al instalatiilor pentru sudare va respecta masurile de protectie generale din standardele de conditii generale ale echipamentului electric pentru masinile industriale (STAS 8138/83). Art. 30. - (1) Partile active ale echipamentului pentru sudare se vor afla in interiorul unor carcase. Deschiderea carcaselor (usilor, capacelor etc.) se va face numai prin utilizarea unor chei, scule speciale, prin interblocari mecanice si/sau electrice intre usile de acces si intreruptorul principal, in asa fel incat sa nu fie posibila deschiderea fara deconectarea intreruptorului principal, sau, in cazul deschiderii usii, sa se deconecteze intreruptorul principal (STAS 8138/83 si STAS 11051/1-84); (2) Gradul minim de protectie care este asigurat de carcasele echipamentelor de sudare va fi de minimum IP 2x (STAS 5325-79). Art. 31. - Partile active accesibile, cu exceptia circuitelor de sudare, vor fi complet acoperite cu o izolatie care sa reziste la eforturi mecanice, electrice si termice la care poate fi solicitata in timpul functionarii si care sa le protejeze impotriva atingerilor accidentale. Art. 32. - Pentru protectia impotriva electrocutarii la atingerea electrodului sau a altei parti a circuitului de sudare, instalatiile de sudare in curent alternativ vor fi prevazute cu un dispozitiv care sa intrerupa functionarea in gol a instalatiei. Art. 33. - Este strict interzis a se atinge electrodul sub tensiune. Schimbarea electrodului se va face numai cu utilizarea manusilor de sudor, care vor fi complet uscate. Art. 34. - Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta, datorata tensiunii de alimentare, se va asigura legarea la nul, drept protectie principala, suplimentata prin legare la paxn2nt, sau prin legaXe la pamtnt, drept protectie principala, suplimentata de utilizarea unui dispozitiv pentru protectia automata la curentii de defect (PACD), in functie de protectia adoptata in respectiva unitate industriala. Art. 35. - Legarea la pamant sau la conductorul de nul se va executa in conformitate cu prescriptiile in vigoare, conform STAS 12604/4-89.

Art. 36. - Instalatiile de sudare vor fi prevazute cu cel putin doua conductoare de protectie: unul cuprins in cablul de alimentare legat la borna de protectie aflata langa bornele de alimentare si al doilea prin care se leaga vizibil la borna de legare la pamant, protectie aflata in exterior pe carcasa si marcata vizibil cu simbolul grafic conform STAS 11200/19-79. Art. 37. - Circuitul de sudare al instalatiei de sudare va fi separat galvanic de circuitul de alimentare de la retea. Izolatia dintre cele doua circuite va rezista la o tensiune de incercare de 4.000 Vef - 50 Hz, aplicata timp de 1 minut intre bornele de legare la retea si bornele de sudare. Art. 38. - Rezistenta de izolatie intre circuitul de alimentare de la retea si circuitul de sudare va fi de minimum 2 M, masurarea facandu-se cu un megohmetru. Art. 39. - Fixarea bornelor de alimentare va fi asigurata astfel incat sa nu se desfaca sau sa nu se roteasca atunci cand mijloacele de prindere sunt stranse sau destranse in mod repetat. Verificarea fixarii se va face prin 10 strangeri si destrangeri ale unui conductor cu sectiunea maxima si cu sectiunea minima specificata pentru borna respectiva. Art. 40. - Folosirea cablurilor de alimentare a circuitului de sudare cu izolatia deteriorata este strict interzisa. Starea izolatiei si a legaturilor la priza de pamant se va verifica de fiecare data, inainte de inceperea lucrului. Art. 41. - Reparatiile, reglajele sau simpla deschidere a dulapului de comanda se vor face numai dupa intreruperea alimentarii cu energie electrica, de catre electricienii de intretinere instruiti si autorizati corespunzator. Art. 42. - Pentru comanda de la distanta a surselor pentru sudare si a echipamentelor pentru sudare se vor utiliza tensiuni reduse. Art. 43. - Se interzice pe timp de ploaie executarea lucrarilor de sudare sub cerul liber, fara acoperis. Verificarea protectiei impotriva electrocutarilor Art. 44. - (1) Pentru mentinerea in conditii corespunzatoare a echipamentelor de sudare se vor efectua verificarile instalatiei astfel: - instalarea circuitului de sudare se va efectua conform prescriptiilor din documentatiile tehnice; - izolatia cablurilor, portelectrozilor, capetelor pentru sudare si dispozitivelor de conectare nu va fi deteriorata, iar curentul admisibil in cabluri va corespunde curentului utilizat; - clemele de contact vor fi fixate in mod sigur conexiunile vor fi corect executate. Se va verifica special daca cablul de retur este corect si direct racordat de la borna corespunzatoare a echipamentului pentru sudare la piesa de sudat sau la suportul acesteia, cat mai aproape de locul unde se efectueaza lucrarea (2) Se interzice sudorilor si ajutorilor lor sa efectueze interventii pentru depanarea unor defectiuni de natura electrica sau mecanica. Elementele recunoscute a fi defecte vor fi reparate sau inlocuite de o persoana desemnata in acest scop. Art. 45. - Periodic, in exploatare, se vor efectua urmatoarele verificari: a) Verificari zilnice (executate de personalul care participa la operatia de sudare), inainte de punerea sub tensiune a instalatiei; - verificarea vizuala a imposibilitatii atingerii pieselor aflate sub tensiune, verificarea integritatii cablurilor, atat a celui de alimentare, cat si a celui de sudare, verificarea izolatiei portelectrodului, verificarea instalatiei si integritatii fisei cablului de alimentare;

- verificarea legarii bornei de masa a circuitului de sudare, la masa de sudare sau la piesa de sudat - verificarea existentei suportului izolant pentru portelectrod, cand instalatia de sudare este sau nu sub tensiune; - verificarea integritatii echipamentului individual de protectie; - verificarea auditiva sau vizuala a dispozitivului pentru intreruperea functionarii in gol a instalatiei de sudare; b) Verificarea saptamanala (efectuata de electricianul de intretinere): - verificarea legaturilor vizibile la pamant a instalatiei electrice, precum si a tabloului electric din care este alimentata instalatia; - verificarea existentei sigurantelor fuzibile originale si calibrate corespunzator; - verificarea functionarii dispozitivului de intrerupere automata a functionarii in gol a instalatiei de sudare; - verificarea vizuala a gradului de protectie al instalatiei; - verificarea existentei contactului de protectie la fisa de alimentare a instalatiei; verificarea integritatii cablurilor, existentei capacelor de borne si a aparatorilor instalatiei; c) verificari lunare (executate de,electricianul de intretinere): - verificarea continuitatii electrice a conductorului de protectie din cablul de alimentare si a eficacitatii contactului de protectie al fisei cablului; - verificarea strangerii bornelor de protectie; - verificarea rezistentei de izolatie dintre bornele de legare la retea si bornele circuitului de sudare; d) Verificari semestriale (efectuate de serviciul specializat al unitatii): - verificarea eficacitatii protectiei utilizate impotriva pericolutui de electrocutare datorat tensiunii de alimentare de la retea; - verificarea utilizarii aceleiasi protectii la instalatiile de sudare cu cea folosita in toate, celelalte echipamente electrice din unitatea respectiva, pentru inlaturarea pericolului de, electrocutare prin atingere directa; - verificarea izolatiei portelectrodului; - verificarea protectiei impotriva electrocutarii prin atingere indirecta. Art. 46. - La receptie, dupa fiecare reparatie sau modificare, in cazul in care instalatia nu corespunde la una din probe, este strict interzisa punerea instalatiei sub tensiune. Art. 47. - La receptie sau dupa fiecare reparatie sau modificare, se vor executa urmatoarele verificari: - a valorii tensiunii care apare la functionarea in gol intre electrod si masa; - a timpului de deconectare la functionarea in gol; - a rezistentei de izolatie intre circuitul de alimentare de la retea si circuitul de sudare cu megohmetrul si prin aplicarea unei tensiuni de incercare (verificarea rigiditatii dielectrice); - a gradului de protectie de minimum IP 2x (STAS 5325-79); - a existentei celor doua borne de protectie, una vizibila in exterior si a doua langa bornele de racordare la retea; - a izolatiei portelectrodului prin masurarea cu megohmetrul si aplicarea unei tensiuni de incercare (verificarea rigiditatii dielectrice). Conditii ale mediului de munca Art. 48. - (1) La toate locurile de munca se vor lua masuri pentru ca, in incapere sa nu fie depasite concentratiile maxime admise stabilite pentru gaze, vapori si pulberi

nocive; conform normelor elaborate de Ministerul Sanatatii - Directia de Medicina Preventiva; (2) Periodic, se vor face determinari de gaze ori de cate ori se executa lucrari cu caracter deosebit; (3) In cazul in care instalatia de ventilatie nu functioneaza normal, nu se pot efectua lucriari de sudare si taiere a metalelor. Art. 49. - Incaperile in care se executa permanent lucrari de sudare si taiere a metalelor vor fi bine aerisite, prin ventilatie naturala si prin ventilatie mecanica, fara a permite formarea de pungi de aer neventilate. In incaperile in care aceste lucrari nu se executa in mod permanent, gazele, vaporii si aerul ce se degaja in timpul lucrului se vor indeparta printr-o aerisire corespunzatoare. Art. 50. - (1) Iluminatul natural si artificial al sectiilor de sudare va corespunde valorilor stabilite prin Normele Generale de Securitate a Muncii; (2) Pentru iluminatul cu lampi portative se vor utiliza lampi electrice in buna stare; alimentate la tetasiunea de maxim 24 V

Bibliografie Dorin Deheleanu- Sudura prin topire Dorin Dehelanu-Imbinari sudate eterogene http://www.referate10.ro http://facultate.regielive.ro