Sunteți pe pagina 1din 30

Grile mk international

1.

Care din urm factori necesita adaptarea produselor la specificul pietelor straine?

a)

imaginea tarii de origine

b)

influenta guvernului

c)

recuperarea investitiilor

d)

activarea prin exporturi

2.

Folosirea garantiei ca arma competitive depinde de:

a)

facilitatile de sprijin

b)

deprinderile tehnice

c)

estetica

d)

pozitia firmei pe piata

3.

Cotatia care are o abordare orietata spre mkt este:

a) EXW

b) FOB

c) CFR

d) CIF

4. Cotatiile de prêt specifica:

a) metoda de plata

b) calitatea ceruta

c) cine plateste transportul in avans

d) moneda care se utilizeaza

5 . Cele mai copiate marci sunt :

a) coca cola

b) chanel

c) Seiko

d)Levi’s

6. Dumpingul presupune vanzarea unor produse invechite tehnologic in alte tari .

a) adevarat

b)fals

7. marcile globale predomina in sectorul bunurilor de lux.

a)adevarat

b)fals

8. Legile internationale cuprind o colectie de :

a) acorduri intre natiuni

b) tratate

c) conventi

d)reglementari regionale

9. Cheltuielile de publicitate sunt influentate de reglementarile guvernamentale

a)adevarat

b)fals

10.

Intermediarii directi sunt localizati pe pietele straine

a)

adevarat

b)

fals

11.

Constituie cauze ale aparitiei importurilor paralele:

a) disparitia comunismului

b) dezvoltarea logistici

c) disponibilitatea limitata a produsului

d) fluctuatiile ratei de schimb

12)adaptarea este incurajata de :

a)

conditiile de utilizare

b)

mobilitatea consumatorului

c)

activarea prin exporturi

d)

Convergenta gusturilor

13) pietele gri micsoreaza veniturile distribuitorilor din canale de distributie

a)

adevarat

b)

fals

14 ) Nu este adevarata urmatoarea afirmatie despre importurile paralele:

a)

importurile paralele tensioneaza relatiile comerciale

b)

importurile paralele nu pot onora garantiile produsului

c)

importurile paralele pot deteriora imaginea de marca

d)

importurile paralele sunt ilegale

15) Printre obiectivele deternimarii preturilor regasim :

a)

costul

b)

razboiul preturilor

c)

reflectarea diferentierii preturilor

d)

tarifele vamale

16)

Cea mai avantajoasa metoda de plata pentru vanzator esre

a)

scrisoarea de credit

b)

incasarea documentara

c)

plata in avans

d)

contul deschis

17 ) Datele secundare

a)

pot fi neactuale

b)

pot fi costisitoare in timp si spatiu

c)

se obtin din surse publicate sau colecate anterior

d)

Se obtin de la indivizi cunoscatori

18)

Exproprierea este justificata din motive de :

a)

crestere economica

b)

suveranitate nationala

c)

exploatare a bogatiilor tarii

d)

apararea nationala

19)

familia influenteaza

a)

capacitatea de cumparare

b)

decizia de cumparare

c)

mobilitatea consumatoruluii

d)

presiunile competitive

20)

selectarea mediilor de reclama internationala este infl de

a)

natura produsului/serviciului

b)

gradul lor de acoperire

c)

disponibilitatea mediilor

d)

costul mediilor de reclama

21)

potentialul vanzarilor poate fi mai mare decat nevoia potentiala :

a)

adevarat

b)

fals

22)

Mkt international dupa Terpstra presupune :

a)

Mkt in afara granitelor tarii

b)

Mkt in interiorul dif tari

c)

Ansamblul active transfronteriere

d)

Coordonarea si integrarea mkt firmei

23)

AIRBUS este un exemplu classic de

a)

franchising

b)

consortiu guvernamental

c)

factoring

d)

alianata strategica

Alte grile

Cap. 1 1. TERPRESTA face distinctie intre diferite acrivitati de marketing realizate in strainatate:

Marketing international

Marketing extern

Marketing global

2. Marketingul international presupune extinderea strategiei si planurilor de marketing national peste granitele tarii. (A)

3. Motivatiile marketingului international sunt:

Saturarea pietei

Competitia externa

Aparitia de noi piete

Posibilitati create de programele de ajutor extern

Insuficienta pietei interne

Siguranta in perioadele de recesiune

Forta de munca ieftina

Avantaje fiscale

Acces la tehnologia avansata si materii prime

Posibiliatea de a nivela fluctuatiile sezoniere in cererea unor produse

Cresterea prestigiului prin imaginea globala

Amortizarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare

Reducerea costurilor unitare si cresterea profiturilor

Interese nationale

4. Forme de patrundere pe pietele straine:

Export

Licenta

Societate mixta

Proprietate directa

5. In exportul indirect activitatea de marketing international este practic nula.(A)

6. Avantajele exportului direct sunt:

Un control bun al operatiilor de export

Risc financial limitat

Contact direct intre vanzatori

Costuri mai mici

7, Licenta isi are justificarea in urmatoarele cazuri:

Piata este extrem de protejata

Produsul are un nival tehnic ridicat

Firma nu poseda mijloacele si structurile cerute pentru implantarea pe unele piete specifice

8. O forma deosebita de licentiere o constituie franchisingul.(A)

9. Societatea mixta este o alianta strategica fiind mai mult decat o relatie traditionala client- vanzator. (A)

10. Criteriile de alegere a modului de patrundere pe piete straine sunt:

Resursele firmei

Bariere de intrare

Concurenta

Natura produsului

Ritmul de intrare

Riscul

Gradul de acoperire a pietei

Gradul de control al activitatilor

Cerinte administrative

Marimea si cresterea pietei

11. Riscurile economice pot fi contracarate prin licentiere si export. (A)

12. Controlul poate fi nul in cazul expotului indirect, complet in cazul proprietatii directe si variabil

in cazul soc. mixte.(A)

13. Stadiile de evolutie in mkt international sunt:

Mkt intern

Mkt de export

Mkt international

Mkt multiregional

Mkt global

Tendinte

14. Marketingul global nu inseamna neaparat standardizarea componentelor marketingului mix, ci mai degraba dorinta proactiva de a adopta o perspectiva globala decat un regionala sau locala.(A)

Cap. 2 1.Bariere in calea comertului sunt in ordine crescatoare a severitatii lor:

tarifele vamale

contingentari

Restrictii voluntare la export

boicotul

bariere monetare

standardele

bariere privind piata

2.Efectele tarifelor vamale:

maresc: -presiunea inflationista

-privilegiile intereselor speciale -controlul guvernului

slabesc: -pozitiile balantei de plati

-modelele de oferta si cerere -intelegerea internationala

restrictioneaza: -sursele de aprovizionare a producatorului -alagerile disponibile al consumatorilor -competitia

3.Contingentarile sunt cote, proceduri de resrtictionare a importului.(A)

4. Boicotul economic poate fi introdus din motive sanitare? (Adevarat)

5. Standardele sunt bariere netarifare (A)

6.Care sunt tipuri de integrare:

-zona liberului schimb

-Uniunea vamala

-Piata comuna

-uniuni economice

7. Cultura are urmatoarele caracteristici:

-este impartasita (elemantela ei se extend la alti membri ai grupului)

-transmite din generatie in generatie(comportament dobandit)

-este adaptive?????????????????????????????????????

-este intercorelata

8. Numarul limbilor vorbite este egal cu culturile existente? (Adevarat)

9. Invatarea unei limbi inseamna invatarea unei culturi? (adevarat)

10. Care din urmatoarele sunt caracteristicile esteticii:

-culori

-muzica

-design

-alegerea numelui de marca

11. Educatia determina :

- orientarea, dorintele, motivarea oamenilor ,publicitatea, cercetarea?(adevarat)

12.

Marketingul este influientat la crestinism de sarbatorile pe care le are si modelele de consum.

13.Islamismul

- sustine antreprenoriatul, - propaga onestitatea , virtutea adevarului, respectul fata de dreptul altuia, moderatia sacrificiul si munca asidua.(A)

14. Cei 5 piloni ai Islamului sunt:

-credinta Shahada

-rugaciunea zilnica Salat

-postul Ramadan

-milostenia Zacat

-pelerinajul la Mecca, Hagialac

15. Musulmanii nu consuma:

-carne de porc

-alcool

16. Care este femeia islamica:

-religie

-suprematia vietii umane

17. Nu se face reclama la alimente pentru animale. (fals)

18. Rugaciunea zilnica influienteaza programul de lucru.(adevarat)

19. Obligatia sacra fata de parinti. (adevarat)

20. Obligatia respectarii sarbatorilor religioase (A)

21. In Arabia nu se intreaba ce mai face sotia dvs. sau fiica, ci intrebi ce mai face familia.

22. In Arabia nu se consuma bauturi alcoolice in hotelui si institutii publice.(A)

23.Hinduismul are un element comun cu budismul = nirvana.(A)

24.Valorile si atitudinile influienteaza atitudinrea de mkt international:

-castiguri, bogatie si consum

- schimbarea

- activitati de mkt

- asumarea riscului

- comportamentul consumatorului

25.

Traditiile si obiceiurile influienteaza:

-procesul de negociere

-modul de luare a deciziei

-Timpul

-Modelele de cumparare

-Modelele de consum

26. In toata lumea familia reprezinta parintii si copii (fals)

27. Familia influenteaza:

-comportamentul de cumparare

-modelele de cumparare

-decizia de cumparare

28.organizarea sociala cuprinde:

-familia

-teritoriul comun

-grupuri speciale de interese

-alte feluri de organizatii sociale

29. Modificarile culturale sunt reletiv constante pe perioade mari.(A)

30. Riscurile politice in ordinea descrescatoare a proprietatii:

-confiscarea

-exproprierea

-nationalizarea

31. Cel mai sever risc politic este confiscarea. (A)

32. Motivele de expropriere sunt:

-de aparare nationala

-suveranitate nationala

-cresterea economica

-cresterea bogatiei tarii ??

33. Strategii pentru eliminarea riscului politic sunt: pag 92

-licentierea

-constitiurea de societati mixte

-imprumuturi locale

-integrarea verticala

-minimizarea investitiei in fonduri fixe

-asigurarea impotriva riscurilor politice

34. Codul civil se bazeaza pe un sistem cuprinzator de reguli scrise.(A)

35. Codul comun se bazeaza pe traditie, practicile trecute si precedente.(A)

36. Codul Islamic descrie modele specifice de comportament economic si social.(A)

37. Codul socialist are in vedere conceptele fundamentale de politici economice, politice si sociale

ale statului.(A)

38. Legile internationale sunt o colectie de tratate, conventii si acorduri intre natiuni.(A)

39. Reglementarea practicilor in afaceri presupune:

-reglementarea practicilor anticoruptie

-reglementarea practicilor competitive

-reglementarea drepturilor de proprietate industriala

reglementarea privind raspunderea produsului

-reglementarea actiunilor de marketing international

40. Anticoruptia: un organism suprastatal care sa reglementeze coruptia (nici un raspuns correct)

1.O firmă consideră că practicile concurenţiale nu sunt corecte se poate adresa WTO.(A)

2.Modalităţile jurisdicţiilor disputelor legale sunt:

Pe baza clauzelor din contracte

Pe baza locului unde a fost emis contractul

Întrevederi contractuale pe baza locului unde au fost indeplinite prevederile legale

3. Recursul legal presupune (în ordine crescătoare):

Conciliere

Arbitraj

Litigiu

4. Arbitajul se realizează de către Camera Internaţională de Comerţ. (Adevărat)

5. Convenţia de la Paris este pentru protecţia proprietăţii intelectuale. (Adevărat)

6. Convenţia Interamericană este asemănătoare celei de la Paris. (Adevărat)

7. Convenţia de al Madrid protejează mărcile comerciale. (Adevărat)

8. Convenţia de la Berna protejează drepturile de autor. (Adevărat)

9. ISO 9000 prevede orice standardizare. (Adevărat)

10 Sfera de cuprindere a cercetării cuprinde:

Decizii strategice

Decizii tactice

11. În procesul de cercetare sunt utilizate:

Date primare

Date secundare

12. Datele primare se pot culege numai din străinătate? (Fals)

13. Guvernele reprezintă cea mai importantă sursăde date secundare. (Adevărat)

14. Datele secundare mai pot fi numite cercetari de birou sau de biblioteca.(A)

15. Eficienta datelor secundare depinde de:

Disponibilitate

Încredere

comparabilitate

Validate

16. Gradul de credibilitate trebuie analizat prin prisma:

Autorii

Motivele de denaturare

Scop

Metodologia

Consistenţa logică

17. Limba este cea mai generală barieră? (Adevărat)

18. Analiza şi interpretarea datelor presupune:

Înţelegerea culturală a pieţei

Sa dea dovada de creativitate

Este necesara o atitudine sceptica

19. Tehnicile de cercetare provin din:

Nevoia potenţială

Nevoia simţită (informaţii de mediu cultural)

Nevoia latentă

Cererea efectivă

Analiza cererii

Cererea potentiala

Potenţialul vânzărilor (oferta competitivă)

20.

Criteriul economic de segmentare este interesant, oarecum relevant şi nu pare să aibă utilizări practice. (Adevărat)

21. Folosirea generală a criteriului economic nu este relevantă.(Adevarat)

22. Criteriul cultural poate fi de mare utilitate: (Adevărat)

23. Criteriul cultural este important când stilul de viaţă influenţează deciziile de cumpărare. (Adevărat)

24. Criteriul geografic:

Este des utilizat

Facilitează conducerea filialelor

Ţările din aceeaşi regiune au caracteristici comune

Nu este întotdeauna o caracteristică viabilă.

25. Criteruiul de comportament:

Rate de folosinţă

Motivaţia consumatorilor (snobi)

Procesul de adoptare.

26. Segmentarea portofoliului presupune:

Observarea potenţialul ţării

A competitivităţii

Observarea riscului

27. Distribuţia este influenţată de:

Structura socială

Guvern

Venituri disponibile

Tendinţele demografice pe termem lung.

28. Familia influenţează:

Deciziile de cumpărare

Puterea de cumpărare.

29. Modelele de consum sunt determinate de:

Capacitatea de cumparare

Motivaţia

Obiceiuri şi atitudini

Serviciile prestate.

30. Engel afirma că pe masura ce veniturile unei familii cresc, procentul cheltuielilor aferente alimentelor descreste, procentul cheltuielilor destinal activitatilor de intretinere a

gospodariei este relativ constant, iar procentul din venitul economisit pentru alte cumparaturi creste. (Adevarat)

31.

Firme precum Coca Cola , Colgate au fost nevoite să se adapteze specificului local? (Adevărat)

32.

Factorii care influenţează standardizarea sunt:

Mobilitatea consumatorilor

Economia de scara in productie

Activarea prin exporturi

Economii la cheltuielile de cerecetare-dezvoltare

Economii de cheltuielile privind marketingul

Imaginea tarii de origine

Produsele industriale

Recuperarea investitiilor

Convergenta gusturilor

Conducerea

33.

Factorii care influenţează adaptarea:

Influienta guvernului

Conditiile de utilizare

Nivelul de calificare redus

Cultura tarii

Evoluţia istorică a firmei

Gradul de urbanizare

creativitatea personalului

Venitul pe locuitor

34. un produs complex este mai puţin probabil să fie mai adaptat. (Adevărat)

35. Cea mai cunoscută marcă este Coca Cola (Adevărat)

36. Estetica ambalajului depinde de:

Condiţiile climatice

Modul de transport

Condiţiile

Timp.

37. Marimea pachetelor variază in functie de modelele de cumparare si conditiile pietei. (A)

38. Sistemele de voltaj şi cele de măsurare influenţează adaptarea produselor. (Adevărat)

39. Dacă durata ciclului de viaţă este scurtă şi diferenţierea produsului este slabă, produsul nu va adaptat altor ţări ci trebuie standardizat.(A)

40. Pe măsură ce consumatorii sunt mai informaţi efectele ţării de origine se diminuează. (Adevărat).

41. Dimensiunea produsului:

Sistemul metric

Caracteristici fizice ale consumatorilor constituie o componentă de bază.

42. Mărcile universale au nevoie de eficienţa maximă a marketingului. (Adevărat)

43. Mărcile universale se folosesc pentru produsele standardizate. (Adevărat)

44. Mărcile universale se folosesc şi pentru bunurile de lux. (Adevărat)

45. Formele piraterii mărcii sunt:

Copiere

Piraterie

Imitare

46. Ca instrument competitiv marca presupune:

Poziţia firmei pe piaţă

Deprinderi tehnice

Facilităţi de sprijin

47. Agenţii nu deţin titlul bunurilor pe care le comercializeaza.(Adevarat)

48. Agenţii indirecţi au aceeaşi ţară cu producătorul. (Adevărat)

49. Agenţii direcţi nu au aceeaşi ţară cu producătoul. (Adevărat)

50. Jobberii de export comercializează bunuri în vrac sau materii părime. (Adevărat)

51. Brockerii comercializează mărfuri şi produse alimentare. (Adevărat)

52. Pentru reprezentanţii producătorului controlul este ridicat. (Adevărat)

53. Dealerii vând bunuri industriale şi bunuri de consum durabile. (Adevărat)

54. Acoperirea pietei este de 3 tipuri:

Intensivă- număr mare de canale

Selectivă – alegerea unui anumit număr de intermediari

Exclusiv

55. Importurile paralele se fac pe pieţe gri. (Adevărat)

56. Cauzele importurilor paralele:

Dezvoltarea logisticii

Fluctuaţia ratei de schimb

Disponibilitatea limitata a produsului

Practicarea preţurilor diferite pe ţări

57. Importurile paralele se realizează exclusiv la mărci globale şi pot deteriora imaginea de marcă. (Adevărat).

58. În cadrul importurilor paralele garanţiile producătorului nu sunt folosite. (Adevărat)

59. Cota este o limitare a cantităţii bunurilor ce pot fi importate. (Adevărat)

60. Fluctuaţia ratei de schimb este unul dintre cei mai imprevizibili factori ce influenţează preţul.(Adevarat)

61. Motive de folosire a dumpingului:

Patrunderea pe o anumita piata

Eliminarea concurentei

Dobândirea de valută forte.

62. Preţul de transfer presupune transportull produselor în cadrul uneo firme cu mai multe filiale. (Adevărat)

63. Avantaje ale preţului forte:

Scăderea taxelor vamale

Scăderea impozitului pe venit

Facilitează repatrierea dividentelor.

64. preţului

Obiectivul

forte

este

reducerea

sau

evitarea

reducerii

tarifelor

vamale.

(Adevarat)

65. Cotaţiile de preţ stabilesc responsabilitpţile fiecărei părţi privind:

Transportul

Moneda

Termenele de credit

Tipul documentaţiei

Cantitatea

Calitatea

Nu se specifică metoda de plată

66. Camera de Comerţ Internaţională stabileşte cotaşiile de preţ. (Adevărat)

67. Cotaţiile de preţ se numesc INCOTERMS.(Adevarat)

68. Cotaţiile de preţ cele incluse în Incoterms 1990 sunt:

EXW

FCA

FAS

FOB

CFR

CIF

CPT

CIP

DES

DEQ

DAF

DDU

DDP

69.

Cumpărătoul îşi asună întreaga responsabilitate în cadrul EXW. (Adevărat)

70.

Cea mai convenabilă cotaţie de preţ pentru vânyător este EXW. (Adevărat)

71.

Cea mai riscantă cotaţie de preţ pentru cumpărător EXW.(Adevarat)

72.

CFR sunt stipulate obligaţiile vănzătorului.(A)

73.

CFR – cumpărătorul, cotaţia preţului. (A)

74.

CIF – costul, asigurarea o plăteşte vânzătorul.

-

o abordare orientată spre client.

75.

DDP – toate cheltuielile sunt asigurate de vânzător.(A)

76.

Obiective în determinarea preţurilor:

Randament investiţii

Stabilitatea pieţei

Mentinerea si imbunatatirea

Diferentierea preturilor

77.

Metode de plata in mkt international sunt:

Plata in avans

Scrisoarea de credit

Incasare documentara

Cont deschis

Consignatie

78.

Plata in avans avantajeaza vanzatorii (A)

79.

Contul deschis este avantajos pentru importatori si riscant pentru exportatori. El este folosit in comertul pentru tarile europene. Societatile transnationale folosesc contul deschis. (A)

80.

Consignatia – intregul risc apartine exportatorului.(A)

81.

Avantajele comertului in contrapartida sunt:

Pastrarea valutei forte

Imbunatatirea balantei comerciale

Castigarea accesului pe noi piete

Modernizarea capacitatilor de prelucrare

Mentinerea preturilor de export

82.

Contrapartida cuprinde urmatoarele:

Barterul

Compensatii reciproce

Cumararea reciproca

Rascumpararea

Tranzactia intermediara

83.

Cumpararea reciproca este cea mai utilizata in comertul de contrapartida.(A)

84.

Pentru clienti se foloseste atat reclama, relatiile publice, vanzarile personale, promovarea vanzarilor, ca si instrumente promotionale adecvate. (A)

85.

Functiile reclamei sunt:

Anuntare

Atragere

Extindere

Educare

Provocare competitie

Asistenta

Realizare

86.

Barierele in calea reclamei internationale sunt:

Limba

Religia

Umorul

Scene erotice

Muzica

Simboluri si culor

Patriotism

87.

Mexicanii prefera blondele pentru ca le amintesc de SUA.(A)

88.

Domenii ale barierelor legale sunt:

Produse

Mesaje

Cuvuinte si expresii

Cheltuieli

Medii

Agentii

Stil

89.

Argumente in favoarea adaptarii reclamei sunt:

Diferentele culturale

Regl;ementarea reclamei

Maturitatea pietei

Sindromurile inventarii in alte parte

90.

Factorii de mediu: toate variantele posibile sunt adevarate

91.

Factorii care influienteaza selectarea mediilor de reclama:

Disponibilitatea mediilor

Costul mediilor de reclama

Gradul de acoperire

Lipsa datelor despre piata

Credibilitatea reclamei

Preferintele pentru un anumit mediu

Natura produsului/serviciu

92.

Metode de determinare a tarifelor de reclama sunt:

Metoda procentului din vanzari

Metoda paritatii competitive

Metoda obiectivelor si sarcinilor

Metoda analizei comparative

93.

Imaginea persoanelor din vanzarea poate diferi de la o tara la alta.(A)

94.

Criterii de selectie a candidatilor pentru activitati internationale sunt:

Motivatia

Sanatatea

Capacitatea de a invata limbi straine

Considerente familiale

Inventivitate si initiativa

Adaptabilitate

Planificarea carierei

Aspecte financiare

95. Promovarea vanzarilor:

are o durata limitata si asiguara o valoare tangibila

este cea mai importanta parte a efortului promotional

96. Datorita numarului de restrictii existente, promovarea vanzarilor nu poate fi standardizata pe mia multe piete. (A)

Marketing internaţional grile

1.

Marketingul internaţional presupune

-

2.

Marketingul internaţional după hărţi presupune:

 

-

înafara graniţelor

3.

Marketingul global presupune:

-

coordonarea şi integrarea marketingului firmei în diferite medii străine

4.

Motivaţia marketingului internaţional: (toate)

-

Saturarea pieţei

 

-

Competiţia externă

-

apariţia de noi pieţe

-

programe de ajutor extern

-

insuficienţa pieţii interne

-

siguranţă în recesiune

-

forţă de muncă ieftină

-

avantaje fiscale

 

-

acces la tehnologii avansate şi materii prime

-

nivelarea fluctuaţiilor sezoniere

-

creşterea prestigiului firmei

-

amortizarea chelt. cercetare-dezvoltare

-

reducerea costurilor unitare şi creşterea profiturilor

-

interese nationale

 

5.

Riscurile implicării în MI

-

datoria externă enormă

-

instabilitatea guvernelor

-

deprecieri monetare

-

restricţii de pătrunderi pe piaţă

-

bariere tarifare

 

-

conflicte de cultură

-

corupţia

-

pirateria tehnologică

-

costul ridicat al adaptării produselor

6.

Firmele se implică în MI:????

-

piaţa internă saturată

-

concurenţa firmelor străine mare

-

apar noi pieţe

7.

Modul cel mai simplu de implicare pe pieţele externe:

-

exportul

8.

Modul cel mai flexibil de implicare pe pieţele externe:

-

Exportul

9.

Exportul direct are avantajul:

-

contactului direct cu piaţa

-

costuri mai mici

-

risc financiar limitat

- control mai bun al operatiilor de export 10. Avantajele exportului indirect:

-

investitii mai mici

-

costuri limitate

-

pozitionare rapida pe piata

-

risc mai scazut

-

flexibilitate

10.

Care formă de pătrundere pe pieţele străine justifică implicarea:

-

licenţa (pag. 23)

11.

Franchisingul – formă deosebită de:

-

licenţiere (pag. 24)

12.

Alianţa strategică – formă specială de:

-

societate mixtă (pag, 29)

13.

Consorţiul guvernamental – formă specială de:

-

alianţă strategică

14.

Controlul activităţii de marketing pe pieţele străine se poate face prin: (pag. 30)

-

proprietate directă

15.

În marketingul de export orientarea firmei este:

-

Etnocentrică

16.

În MI orientarea firmei este:

-

Policentrică

 

17.

Mediul MI s-a modificat deoarece: (toate)pag. 38

 

-

ec. mondială

 

-

s-au deschis noi pieţe

18.

Barierele comerciale în ordine crescătoare: pag. 43-44

 

-

tarife vamale

 

-

contingentări

-

restricţii voluntare la export

-

boicot

-

bariere monetare

 

-

standarde

-

bariere de piaţă.

19.

Cea mai simplă formă de integrare: (pag. 47)

 

-

zona liberului schimb

 

20.

Tariful unic vamal este caracteristic:

 

-

uniunii vamale

 

21.

Care este efectul tarifelor vamale: pag. 44

 

-

măresc

presiunea

inflaţionistă,

privilegiile

intereselor

speciale,

controlul

guvernului

 

-

slăbesc

poziţiile

balanţei

de

plăţi,

modele

de

ofertă

şi

cerere,

înţelegerea

internaţională

 

-

restricţionează sursele de aprovizionare a producătorului, alegerile disponibile consumatorilor, competiţia.

22.

Cultura este: (pag. 64)

 

-

un comportament dobândit(transmisă din generaţie în generaţie)

 

-

împărtăşită

 

-

intercorelată

23.

Islamismul – impact profund în mediul afacerilor: (pag. 74-75)

 

I. Concepte fundamentale islamice

- Unitatea

- Legitimitatea

- zakat(2,5% taxa obligatorie la reclamele bogate )

- interzicerea luarii in camata

- suprematia vietii umane

- comunitatea

- abstinenta

- environmentalism

- rugaciunea zilnica

II. Cultura islamica

-

obligatii familiale si de casa

-

obligatia sacra fata de parinti

-

obligatia ospitalitatii

-

conformarea cerintelor codului de conduita sexuala si interactiune sociala

-

obligatia respectarii sarbatorilor religioase

24.

Educaţia poate influenţa: (pag. 72)

-

motivarea, reclama, etichetarea, cercetarea.

-

det.orientarea, dorintele si motivarea oamenilor

25.

Care elemente sunt componente ale esteticii mărcii: (pag. 70)

-

numele mărcii

-

culorile

-

muzica

-

designul

26.

Care este succesiunea cea mai bună pentru rezolvarea disputelor internaţionale: (p 97)

-

conciliere,

-

arbitraj

-

litigiu

27.

Modalităţi de determinare a jurisdicţiei: (pag. 97)

-

locul unde au fost îndeplinite obligaţiile contractului

-

clauze din contracte

-

loc unde a fost emis contractul

28.

Protecţia dreptului de autor: (pag. 99)

-

Convenţia de la Berna

29.

Creştinismul influenţează activitatea MI prin: (pag. 73)

-

sărbători

30.

Islamismul influenţează activitatea MI prin: toate (pag. 74)

-

supremaţia vieţii umane

-

obligaţia respectării sărbătorilor

-

respect pentru părinţi, etc.

31.

Pentru specialistul în MI trebuie să se cunoască:

-

toate

32.

Tradiţiile şi obiceiurile au influenţă asupra: toate (pag. 79)

-

procesul de negociere

- modele de cumpărare

33. Organizarea socială se referă la: (toate) (pag. 79)

-

familie

-

teritoriu comun

-

grupuri de interese

-

grupare pe caste

34.

Cel mai sever risc:

-

confiscarea (pag. 87-88)

35.

Riscuri politice (descrescător):

-

confiscare, expropiere, naţionalizare. (pag. 87-89)

36.

Expropierea – motive (toate):

-

apărare naţională

-

suveranitate naţională

-

creştere ec.

-

exploatarea bogăţiilor tarii

37.

Împrumuturi locale – sunt strategii de diminuare a riscurilor: (pag. 92-93)

-

politice

38.

Licenţierea – este un mod de diminuarea riscului:

- politic

39.

Pentru diminuarea riscului politic – strategii:

-

licenţiere

-

societăţi mixte

-

împrumuturi locale

-

integrare verticală

-

minimizarea investiţiilor în fonduri fixe

-

asigurarea împotriva riscurilor politice.

40.

Codul civil se bazează pe: (pag. 94)

-

reguli scrise explicite

41.

Codul comun se bazează pe:

-

tradiţii şi practici trecute

42.

Codul islamic se bazează pe:

-

modalităţi specifice de comportament

43.

Legile internaţionale sunt o colecţie de:

-

tratate, convenţii şi acorduri

44.

Reglementările practicilor competitive se referă la: (pag. 95)

-

comportamentul concurenţial

45.

Reglementarea practicilor anticorupţie prin:

-

nici o varianta

46.

Dacă o firmă crede că practicile internaţionale nu sunt corecte, se poate adresa:

-

WTO

47.

Protecţia proprietăţii intelectuale: (pag. 99)

-

convenţia de la Paris

48.

Protecţia mărcii:???

-

Convenţia de la Paris

49.

O convenţie similară cu cea de la Paris:

-

Interamericană

cap. III

50.

Stabilirea modului de atingere a pieţei ţintă - decizie: (pag. 102)

-

strategică

51.

Stabilirea modului de promovare a vânzărilor - decizie:

-

tactică

52.

Cea mai importantă sursă de date secundare:

-

guvernele

53.

Cea mai generală barieră în obţinerea datelor primare (pag. 106):

-

limba

54.

Datele primare se referă la:

-

modalităţi directe de colectare a informaţiilor

55.

Cel mai important factor în analiza şi interpretarea datelor este:

-

înţelegerea culturală a pieţei

56.

În compararea datelor secundare, cercetătorul trebuie să fie atent la:

-

baza de calcul

-

acurateţe

-

disponibilitate

-

grad de încredere

57.

Pentru determinarea gradului de încredere a datelor secundare este necesară analiza (pag. 105) - toate:

-

Autorii

-

motive de denaturare a realităţii

-

scopul culegerii datelor

-

metodologia

-

consistenţa şi logica datelor

58.

Datele secundare se obţin:

-

surse publicate sau colectate anterior

59.

Datele primare:

-

pot fi costisitoare

-

se obţin de la indivizi cunoscători

60.

Identificarea autorilor culegerii datelor este necesară pentru cunoaşterea:

-

gradului de încredere a datelor secundare.

61.

Cererea efectivă este determinată de: (pag. 112)

-

factori de reglementare (reglementarea importurilor)

62.

Cererea pieţei este determinată de:

-

infrastructura de marketing

63.

Potenţialul vânzărilor este determinat de:

-

oferta competitivă

64.

Nevoia potenţială este determinată de:

-

caracteristici fizice şi demografice ale ţării

65.

Cererea potenţială este determinată de:

-

venituri

66.

Care din următoarele sunt adevărate despre criteriul geografic de segmentare:

-

facilitează conducerea filialelor locale

-

nu e o alternativă viabilă întotdeauna

-

trăsături culturale comune

-

nu este alternativa cea mai de dorit pt comerciantul internaţional

67.

Care din următoarele sunt adevărate despre criteriul economic:

-

este interesant

-

oarecum relevant

-

nu pare să aibă utilitate practică

68.

Criteriul cultural (pag. 120):

-

poate fi de mare utilitate

-

poate fi mai folositor decât criteriile politice

-

are importanţă când stilurile de viaţă influenţează decizia de marketing

-

nu pare să aibă utilitate practică

69.

Atingerea „snobilor” prin segmentarea pieţei după criteriul (192):

-

motivaţiei consumatorilor

70.

Criteriul de comportament presupune segmentarea pieţei după (121):

-

rata de folosire

-

procesul de adoptare

-

motivaţia consumatorilor

71.

Segmentarea portofoliului – împărţirea ţărilor după:

-

avantaje

-

risc

-

potenţial

72.

Segmentarea portofoliului presupune segmentarea după:

-

risc

-

potenţialul ţării

-

avantaje competitive

73.

Familia influenţează (toate): (133)

-

capacitatea de cumpărare

-

nevoile motivaţia

-

decizia de cumpărare

74.

Potrivit lui Engels, pe măsură ce veniturile cresc (134):

-

cheltuielile pentru alimente scad

-

cheltuielile pentru întreţinere sunt constante

-

cheltuielile pentru economisire cresc.

75.

Un produs va fi adaptat dacă:

-

dacă estetica are un rol important

76.

Care din următorii factori necesită adaptarea: (pag. 144)

-

Conditiile de utilizare

-

Nivelul de calificare

-

cultura ţării

-

venitul pe locuitor

-

influenta guvernului

-

evolutia istorica a firmei

-

grad de urbanizare

-

creativitatea personalului

77.

Efectul ţării de origine se referă la: (157)

-

influenţa pe care o are ţara producătoare asupra percepţiei

78.

Care din următorii factori necesită standardizarea:

-

Economia de scara in productie

-

Economiii la chelt de cerc dezv

-

Economii privind mkt

-

mobilitatea consumatorului

-

imaginea tarii de origine

-

produsele industriale

-

activare prin exporturi

-

recuperarea investitiilor

-

conducere

-

convergenta gusturilor

79.

Adaptarea ambalării influenţată de: (toate)

-

durata trecerii produsului prin reţeaua de distribuţie

-

modele de cumpărare a produsului în diferite ţări

-

estetică

80.

Care din factori necesită adaptarea produsului: (pag. 146)

-

Cond de utilizare

-

Niv de calificare

-

Cultura tarii

-

Venitul pe loc

-

influenţa guvernului

-

evolutia istorica a firmei

-

grad urbanizare

-

creativitata pers

81.

Efectul ţării de origine poate:

-

mări sau micşora succesul unui produs pe piaţă

82.

Care din următorii factori necesită standardizarea:

-

grad de urbanizare ridicat??

-

activare prin export

83.

Care din următorii factori necesită standardizarea:

-

conducerea

84.

Ce factori necesită adaptarea:

-

nivel de calificare scăzut

85.

Un produs va fi standardizat dacă:

-

durată de fabricaţie scurtă

-

efect puternic al ţării de origine

86.

Un produs va fi standardizat dacă:

-

marca are o imagine globală

87.

Standardizarea este încurajată de:

-

imaginea ţării de origine

88.

Standardizarea este încurajată de:

-

imaginea ţării de origine

-

mobilitatea consumului

89.

Adaptarea este încurajată de:

-

condiţii de utilizare

90.

Eficienţa maximă a marketingului se obţine când firma are marcă:

-

universală

91.

La produsele standardizate se utilizează în special mărcile:

-

universale

92.

Nu constituie o formă de piraterie a mărcii: (pag. 153)

-

mita

93.

Folosirea garanţiei ca armă competitivă depinde de:

-

Puncte tari si practicile firmei

-

poziţia firmei pe piaţă

-

deprinderi tehnice

-

facilităţi de sprijin

-

94.

Care din următoarele este o caracteristică a agenţilor de distribuţie: (188)

-

libertatea restrânsă de acţiune

95.

Acoperirea selectivă presupune: (208)

-

alegerea unui număr de intermediari pentru fiecare piaţă

96.

Acoperirea intensivă presupune: (208)

-

distribuţie prin număr foarte mare de canale

97.

Acoperirea exclusivă presupune:

-

existenţa unei singure entităţi pe piaţă

98.

Firmele de management pentru export sunt: (189)

-

agenţi indirecţi

99.

Bunurile în vrac şi materiile prime sunt comercializate în special de: (194)

-

job-eri de export

100. Mărfurile şi produsele alimentare sunt comercializate în special de: (195)

- brokeri de import

101. Intermediarii ce finanţează tranzacţia vânzărilor sunt denumiţi: (197)

- factori

102. Bunurile industriale şi cele de consum durabil sunt comercializate de:

- dealeri

103. Importurile paralele – cauze:

- dezvoltarea logisticii

- fluctuaţia ratei de schimb

- dispariţia comunismului

- disponibilitatea limitată a produsului

104. Nu este adevărată următoarea afirmaţie:

- importurile paralele sunt ilegale

105. Preţurile de transfer sunt:

- preţuri pe care le practică firmele multinaţionale pentru bunurile vândute de o filială altei filiale din aceeaşi companie

106. Principala preocupare a guvernului :

- se încearcă evitarea plăţii taxelor

107. Avantajele preţurilor de transfer (primele 3):

- reducerea taxelor vamale

- reducerea importurilor pe venituri

- repatrierea dividendelor

108. Cotaţia cu abordarea orientată spre marketing:

- CIF

109. Cea mai riscantă cotaţie pentru vânzător:

- DDP

110. Cea mai favorabilă cotaţie pentru vânzător:

- EXW

111. În cadrul cotaţiei CFR costul asigurării este plătit de:

- Cumpărător

112. Dumpingul. O firmă îl poate folosi pentru: (224)

- pătrunderea pe o piaţă

- eliminarea concurenţei

- dobândire de valută forte

113. Nu constituie o cauză a folosirii dumpingului:

- existenţa zonelor libere

114. Nu constituie factor de influenţă a determinării preţului:

- randamentul investiţiilor

115. Metode de plată. Cea mai avantajoasă pentru vânzător:

- plata în avans

116. O metodă de plată avantajoasă pentru importator:

- contul deschis

117. Societatea transnaţională foloseşte pentru tranzacţii între filiale:

- contul deschis

118. În comerţul dintre ţările europene se foloseşte obişnuit:

- contul deschis

119. Nu este instrument de plată, ci promisiune:

- Scrisoarea de credit

120. Exportatorul îşi asumă întregul risc prin plata prin:

- consignaţie

121. Comerţul în contrapartidă. Nu este un avantaj al com. în contrapartidă:

- ????? barierelor comerciale

122. Cea mai des întâlnită formă în com. în contrapartidă:

- cumpărarea reciprocă

123. Bariere culturale. Nu este o barieră culturală esenţială:

- diferenţe climatice

124. Care din metodele de determinare a tarifelor de reclamă nu are valenţe deosebite în

MI:

- paritatea competitivă

125. Care din metode este utilă când există un număr mare de pieţe străine:

- metode analitice comparative

126. Ce metodă - când firma are filiale pe pieţe externe:

- obţinerea ?????

127. Ce metodă - atrăgătoare când firma controlează centralizat reclama:

- procentul din vânzări

128. Selecţia mediilor de reclamă internaţională influenţată de: (toate)

- disponibilitate

- cost

- grad de acoperire

- lipsa datelor despre piata

- credibilitatea reclamei

- preferinte pt un anumit mediu

- natura producţiei

129. Bariere legale. Reglementările legale ale reclamei internaţionale se concentrează:

- produse

- mesaje

- cuvinte şi expresii

- stil

- medii

- agentii

130. Argumente ale adaptării reclamei:

- diferenţe culturale

- reglementări reclamei(guvernamentale)

- maturitatea pieţei.

- Sindromul inventarii in alta parte