Grile mk international 1. a) b) c) d) 2. a) b) c) d) 3. a) b) c) d) 4. a) b) c) d) Care din urm factori necesita adaptarea produselor la specificul pietelor straine?

imaginea tarii de origine influenta guvernului recuperarea investitiilor activarea prin exporturi Folosirea garantiei ca arma competitive depinde de: facilitatile de sprijin deprinderile tehnice estetica pozitia firmei pe piata Cotatia care are o abordare orietata spre mkt este: EXW FOB CFR CIF Cotatiile de prt specifica: metoda de plata calitatea ceruta cine plateste transportul in avans moneda care se utilizeaza

5 . Cele mai copiate marci sunt : a) coca cola b) chanel c) Seiko d)Levis 6. Dumpingul presupune vanzarea unor produse invechite tehnologic in alte tari . a) adevarat b)fals 7. marcile globale predomina in sectorul bunurilor de lux. a)adevarat b)fals 8. Legile internationale cuprind o colectie de : a) acorduri intre natiuni b) tratate c) conventi

d)reglementari regionale 9. Cheltuielile de publicitate sunt influentate de reglementarile guvernamentale a)adevarat b)fals 10. Intermediarii directi sunt localizati pe pietele straine a) adevarat b) fals 11. Constituie cauze ale aparitiei importurilor paralele: a) disparitia comunismului b) dezvoltarea logistici c) disponibilitatea limitata a produsului d) fluctuatiile ratei de schimb 12)adaptarea este incurajata de : a) conditiile de utilizare b) mobilitatea consumatorului c) activarea prin exporturi d) Convergenta gusturilor 13) pietele gri micsoreaza veniturile distribuitorilor din canale de distributie a) adevarat b) fals 14 ) Nu este adevarata urmatoarea afirmatie despre importurile paralele: a) importurile paralele tensioneaza relatiile comerciale b) importurile paralele nu pot onora garantiile produsului c) importurile paralele pot deteriora imaginea de marca d) importurile paralele sunt ilegale 15) Printre obiectivele deternimarii preturilor regasim : a) costul b) razboiul preturilor c) reflectarea diferentierii preturilor d) tarifele vamale 16) Cea mai avantajoasa metoda de plata pentru vanzator esre a) scrisoarea de credit b) incasarea documentara c) plata in avans d) contul deschis

17 ) Datele secundare a) pot fi neactuale b) pot fi costisitoare in timp si spatiu c) se obtin din surse publicate sau colecate anterior d) Se obtin de la indivizi cunoscatori 18) a) b) c) d) 19) a) b) c) d) 20) a) b) c) d) Exproprierea este justificata din motive de : crestere economica suveranitate nationala exploatare a bogatiilor tarii apararea nationala familia influenteaza capacitatea de cumparare decizia de cumparare mobilitatea consumatoruluii presiunile competitive selectarea mediilor de reclama internationala este infl de natura produsului/serviciului gradul lor de acoperire disponibilitatea mediilor costul mediilor de reclama

21) potentialul vanzarilor poate fi mai mare decat nevoia potentiala : a) adevarat b) fals 22) a) b) c) d) Mkt international dupa Terpstra presupune : Mkt in afara granitelor tarii Mkt in interiorul dif tari Ansamblul active transfronteriere Coordonarea si integrarea mkt firmei

23) AIRBUS este un exemplu classic de a) franchising b) consortiu guvernamental c) factoring d) alianata strategica

Alte grile
Cap. 1 1. TERPRESTA face distinctie intre diferite acrivitati de marketing realizate in strainatate: Marketing international Marketing extern Marketing global 2. Marketingul international presupune extinderea strategiei si planurilor de marketing national peste granitele tarii. (A) 3. Motivatiile marketingului international sunt: Saturarea pietei Competitia externa Aparitia de noi piete Posibilitati create de programele de ajutor extern Insuficienta pietei interne Siguranta in perioadele de recesiune Forta de munca ieftina Avantaje fiscale Acces la tehnologia avansata si materii prime Posibiliatea de a nivela fluctuatiile sezoniere in cererea unor produse Cresterea prestigiului prin imaginea globala Amortizarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare Reducerea costurilor unitare si cresterea profiturilor Interese nationale

4. Forme de patrundere pe pietele straine: Export Licenta Societate mixta Proprietate directa 5. In exportul indirect activitatea de marketing international este practic nula.(A) 6. Avantajele exportului direct sunt: Un control bun al operatiilor de export Risc financial limitat Contact direct intre vanzatori Costuri mai mici 7, Licenta isi are justificarea in urmatoarele cazuri: Piata este extrem de protejata Produsul are un nival tehnic ridicat 4

Firma nu poseda mijloacele si structurile cerute pentru implantarea pe unele piete specifice

8. O forma deosebita de licentiere o constituie franchisingul.(A) 9. Societatea mixta este o alianta strategica fiind mai mult decat o relatie traditionala clientvanzator. (A) 10. Criteriile de alegere a modului de patrundere pe piete straine sunt: Resursele firmei Bariere de intrare Concurenta Natura produsului Ritmul de intrare Riscul Gradul de acoperire a pietei Gradul de control al activitatilor Cerinte administrative Marimea si cresterea pietei 11. Riscurile economice pot fi contracarate prin licentiere si export. (A) 12. Controlul poate fi nul in cazul expotului indirect, complet in cazul proprietatii directe si variabil in cazul soc. mixte.(A) 13. Stadiile de evolutie in mkt international sunt: Mkt intern Mkt de export Mkt international Mkt multiregional Mkt global Tendinte 14. Marketingul global nu inseamna neaparat standardizarea componentelor marketingului mix, ci mai degraba dorinta proactiva de a adopta o perspectiva globala decat un regionala sau locala.(A) Cap. 2 1.Bariere in calea comertului sunt in ordine crescatoare a severitatii lor: tarifele vamale contingentari Restrictii voluntare la export boicotul bariere monetare standardele 5

bariere privind piata

2.Efectele tarifelor vamale: maresc: -presiunea inflationista -privilegiile intereselor speciale -controlul guvernului slabesc: -pozitiile balantei de plati -modelele de oferta si cerere -intelegerea internationala restrictioneaza: -sursele de aprovizionare a producatorului -alagerile disponibile al consumatorilor -competitia

3.Contingentarile sunt cote, proceduri de resrtictionare a importului.(A) 4. Boicotul economic poate fi introdus din motive sanitare? (Adevarat) 5. Standardele sunt bariere netarifare (A) 6.Care sunt tipuri de integrare: -zona liberului schimb -Uniunea vamala -Piata comuna -uniuni economice 7. Cultura are urmatoarele caracteristici: -este impartasita (elemantela ei se extend la alti membri ai grupului) -transmite din generatie in generatie(comportament dobandit) -este adaptive????????????????????????????????????? -este intercorelata 8. Numarul limbilor vorbite este egal cu culturile existente? (Adevarat) 9. Invatarea unei limbi inseamna invatarea unei culturi? (adevarat) 10. Care din urmatoarele sunt caracteristicile esteticii: -culori -muzica -design -alegerea numelui de marca

11. Educatia determina : - orientarea, dorintele, motivarea oamenilor ,publicitatea, cercetarea?(adevarat)

12. Marketingul este influientat la crestinism de sarbatorile pe care le are si modelele de consum. 13.Islamismul - sustine antreprenoriatul, - propaga onestitatea , virtutea adevarului, respectul fata de dreptul altuia, moderatia sacrificiul si munca asidua.(A) 14. Cei 5 piloni ai Islamului sunt: -credinta Shahada -rugaciunea zilnica Salat -postul Ramadan -milostenia Zacat -pelerinajul la Mecca, Hagialac

15. Musulmanii nu consuma: -carne de porc -alcool 16. Care este femeia islamica: -religie -suprematia vietii umane 17. Nu se face reclama la alimente pentru animale. (fals) 18. Rugaciunea zilnica influienteaza programul de lucru.(adevarat) 19. Obligatia sacra fata de parinti. (adevarat) 20. Obligatia respectarii sarbatorilor religioase (A) 21. In Arabia nu se intreaba ce mai face sotia dvs. sau fiica, ci intrebi ce mai face familia. 22. In Arabia nu se consuma bauturi alcoolice in hotelui si institutii publice.(A) 23.Hinduismul are un element comun cu budismul = nirvana.(A) 24.Valorile si atitudinile influienteaza atitudinrea de mkt international: -castiguri, bogatie si consum - schimbarea - activitati de mkt - asumarea riscului - comportamentul consumatorului

25. Traditiile si obiceiurile influienteaza: -procesul de negociere -modul de luare a deciziei -Timpul -Modelele de cumparare -Modelele de consum 26. In toata lumea familia reprezinta parintii si copii (fals) 27. Familia influenteaza: -comportamentul de cumparare -modelele de cumparare -decizia de cumparare 28.organizarea sociala cuprinde: -familia -teritoriul comun -grupuri speciale de interese -alte feluri de organizatii sociale 29. Modificarile culturale sunt reletiv constante pe perioade mari.(A) 30. Riscurile politice in ordinea descrescatoare a proprietatii: -confiscarea -exproprierea -nationalizarea 31. Cel mai sever risc politic este confiscarea. (A) 32. Motivele de expropriere sunt: -de aparare nationala -suveranitate nationala -cresterea economica -cresterea bogatiei tarii ?? 33. Strategii pentru eliminarea riscului politic sunt: pag 92 -licentierea -constitiurea de societati mixte -imprumuturi locale -integrarea verticala -minimizarea investitiei in fonduri fixe -asigurarea impotriva riscurilor politice

34. Codul civil se bazeaza pe un sistem cuprinzator de reguli scrise.(A) 35. Codul comun se bazeaza pe traditie, practicile trecute si precedente.(A) 36. Codul Islamic descrie modele specifice de comportament economic si social.(A) 37. Codul socialist are in vedere conceptele fundamentale de politici economice, politice si sociale ale statului.(A) 38. Legile internationale sunt o colectie de tratate, conventii si acorduri intre natiuni.(A) 39. Reglementarea practicilor in afaceri presupune: -reglementarea practicilor anticoruptie -reglementarea practicilor competitive -reglementarea drepturilor de proprietate industriala reglementarea privind raspunderea produsului -reglementarea actiunilor de marketing international 40. Anticoruptia: un organism suprastatal care sa reglementeze coruptia (nici un raspuns correct) 1.O firm consider c practicile concureniale nu sunt corecte se poate adresa WTO.(A) 2.Modalitile jurisdiciilor disputelor legale sunt: Pe baza clauzelor din contracte Pe baza locului unde a fost emis contractul ntrevederi contractuale pe baza locului unde au fost indeplinite prevederile legale 3. Recursul legal presupune (n ordine cresctoare): Conciliere Arbitraj Litigiu 4. Arbitajul se realizeaz de ctre Camera Internaional de Comer. (Adevrat) 5. Convenia de la Paris este pentru protecia proprietii intelectuale. (Adevrat) 6. Convenia Interamerican este asemntoare celei de la Paris. (Adevrat) 7. Convenia de al Madrid protejeaz mrcile comerciale. (Adevrat) 8. Convenia de la Berna protejeaz drepturile de autor. (Adevrat) 9. ISO 9000 prevede orice standardizare. (Adevrat)

10 Sfera de cuprindere a cercetrii cuprinde: Decizii strategice Decizii tactice 11. n procesul de cercetare sunt utilizate: Date primare Date secundare 12. Datele primare se pot culege numai din strintate? (Fals) 13. Guvernele reprezint cea mai important sursde date secundare. (Adevrat) 14. Datele secundare mai pot fi numite cercetari de birou sau de biblioteca.(A) 15. Eficienta datelor secundare depinde de: Disponibilitate ncredere comparabilitate Validate 16. Gradul de credibilitate trebuie analizat prin prisma: Autorii Motivele de denaturare Scop Metodologia Consistena logic 17. Limba este cea mai general barier? (Adevrat) 18. Analiza i interpretarea datelor presupune: nelegerea cultural a pieei Sa dea dovada de creativitate Este necesara o atitudine sceptica 19. Tehnicile de cercetare provin din: Nevoia potenial Nevoia simit (informaii de mediu cultural) Nevoia latent Cererea efectiv Analiza cererii Cererea potentiala Potenialul vnzrilor (oferta competitiv)

10

20. Criteriul economic de segmentare este interesant, oarecum relevant i nu pare s aib utilizri practice. (Adevrat) 21. Folosirea general a criteriului economic nu este relevant.(Adevarat) 22. Criteriul cultural poate fi de mare utilitate: (Adevrat) 23. Criteriul cultural este important cnd stilul de via influeneaz deciziile de cumprare. (Adevrat) 24. Criteriul geografic: Este des utilizat Faciliteaz conducerea filialelor rile din aceeai regiune au caracteristici comune Nu este ntotdeauna o caracteristic viabil. 25. Criteruiul de comportament: Rate de folosin Motivaia consumatorilor (snobi) Procesul de adoptare. 26. Segmentarea portofoliului presupune: Observarea potenialul rii A competitivitii Observarea riscului 27. Distribuia este influenat de: Structura social Guvern Venituri disponibile Tendinele demografice pe termem lung. 28. Familia influeneaz: Deciziile de cumprare Puterea de cumprare. 29. Modelele de consum sunt determinate de: Capacitatea de cumparare Motivaia Obiceiuri i atitudini Serviciile prestate. 30. Engel afirma c pe masura ce veniturile unei familii cresc, procentul cheltuielilor aferente alimentelor descreste, procentul cheltuielilor destinal activitatilor de intretinere a 11

gospodariei este relativ constant, iar procentul din venitul economisit pentru alte cumparaturi creste. (Adevarat) 31. Firme precum Coca Cola , Colgate au fost nevoite s se adapteze specificului local? (Adevrat) 32. Factorii care influeneaz standardizarea sunt: Mobilitatea consumatorilor Economia de scara in productie Activarea prin exporturi Economii la cheltuielile de cerecetare-dezvoltare Economii de cheltuielile privind marketingul Imaginea tarii de origine Produsele industriale Recuperarea investitiilor Convergenta gusturilor Conducerea 33. Factorii care influeneaz adaptarea: Influienta guvernului Conditiile de utilizare Nivelul de calificare redus Cultura tarii Evoluia istoric a firmei Gradul de urbanizare creativitatea personalului Venitul pe locuitor 34. un produs complex este mai puin probabil s fie mai adaptat. (Adevrat) 35. Cea mai cunoscut marc este Coca Cola (Adevrat) 36. Estetica ambalajului depinde de: Condiiile climatice Modul de transport Condiiile Timp. 37. Marimea pachetelor variaz in functie de modelele de cumparare si conditiile pietei. (A) 38. Sistemele de voltaj i cele de msurare influeneaz adaptarea produselor. (Adevrat) 39. Dac durata ciclului de via este scurt i diferenierea produsului este slab, produsul nu va adaptat altor ri ci trebuie standardizat.(A)

12

40. Pe msur ce consumatorii sunt mai informai efectele rii de origine se diminueaz. (Adevrat). 41. Dimensiunea produsului: Sistemul metric Caracteristici fizice ale consumatorilor constituie o component de baz. 42. Mrcile universale au nevoie de eficiena maxim a marketingului. (Adevrat) 43. Mrcile universale se folosesc pentru produsele standardizate. (Adevrat) 44. Mrcile universale se folosesc i pentru bunurile de lux. (Adevrat) 45. Formele piraterii mrcii sunt: Copiere Piraterie Imitare

46. Ca instrument competitiv marca presupune: Poziia firmei pe pia Deprinderi tehnice Faciliti de sprijin 47. Agenii nu dein titlul bunurilor pe care le comercializeaza.(Adevarat) 48. Agenii indireci au aceeai ar cu productorul. (Adevrat) 49. Agenii direci nu au aceeai ar cu productoul. (Adevrat) 50. Jobberii de export comercializeaz bunuri n vrac sau materii prime. (Adevrat) 51. Brockerii comercializeaz mrfuri i produse alimentare. (Adevrat) 52. Pentru reprezentanii productorului controlul este ridicat. (Adevrat) 53. Dealerii vnd bunuri industriale i bunuri de consum durabile. (Adevrat) 54. Acoperirea pietei este de 3 tipuri: Intensiv- numr mare de canale Selectiv alegerea unui anumit numr de intermediari Exclusiv 55. Importurile paralele se fac pe piee gri. (Adevrat) 56. Cauzele importurilor paralele:

13

Dezvoltarea logisticii Fluctuaia ratei de schimb Disponibilitatea limitata a produsului Practicarea preurilor diferite pe ri 57. Importurile paralele se realizeaz exclusiv la mrci globale i pot deteriora imaginea de marc. (Adevrat). 58. n cadrul importurilor paralele garaniile productorului nu sunt folosite. (Adevrat) 59. Cota este o limitare a cantitii bunurilor ce pot fi importate. (Adevrat) 60. Fluctuaia ratei de schimb este unul dintre cei mai imprevizibili factori ce influeneaz preul.(Adevarat)

61. Motive de folosire a dumpingului: Patrunderea pe o anumita piata Eliminarea concurentei Dobndirea de valut forte. 62. Preul de transfer presupune transportull produselor n cadrul uneo firme cu mai multe filiale. (Adevrat) 63. Avantaje ale preului forte: Scderea taxelor vamale Scderea impozitului pe venit Faciliteaz repatrierea dividentelor. 64. Obiectivul preului forte este reducerea sau evitarea reducerii tarifelor vamale. (Adevarat) 65. Cotaiile de pre stabilesc responsabilitpile fiecrei pri privind: Transportul Moneda Termenele de credit Tipul documentaiei Cantitatea Calitatea Nu se specific metoda de plat 66. Camera de Comer Internaional stabilete cotaiile de pre. (Adevrat) 67. Cotaiile de pre se numesc INCOTERMS.(Adevarat)

14

68. Cotaiile de pre cele incluse n Incoterms 1990 sunt: EXW FCA FAS FOB CFR CIF CPT CIP DES DEQ DAF DDU DDP 69. Cumprtoul i asun ntreaga responsabilitate n cadrul EXW. (Adevrat) 70. Cea mai convenabil cotaie de pre pentru vnytor este EXW. (Adevrat) 71. Cea mai riscant cotaie de pre pentru cumprtor EXW.(Adevarat) 72. CFR sunt stipulate obligaiile vnztorului.(A) 73. CFR cumprtorul, cotaia preului. (A) 74. CIF costul, asigurarea o pltete vnztorul. - o abordare orientat spre client. 75. DDP toate cheltuielile sunt asigurate de vnztor.(A) 76. Obiective n determinarea preurilor: Randament investiii Stabilitatea pieei Mentinerea si imbunatatirea Diferentierea preturilor 77. Metode de plata in mkt international sunt: Plata in avans Scrisoarea de credit Incasare documentara Cont deschis Consignatie 78. Plata in avans avantajeaza vanzatorii (A)

15

79. Contul deschis este avantajos pentru importatori si riscant pentru exportatori. El este folosit in comertul pentru tarile europene. Societatile transnationale folosesc contul deschis. (A) 80. Consignatia intregul risc apartine exportatorului.(A) 81. Avantajele comertului in contrapartida sunt: Pastrarea valutei forte Imbunatatirea balantei comerciale Castigarea accesului pe noi piete Modernizarea capacitatilor de prelucrare Mentinerea preturilor de export 82. Contrapartida cuprinde urmatoarele: Barterul Compensatii reciproce Cumararea reciproca Rascumpararea Tranzactia intermediara 83. Cumpararea reciproca este cea mai utilizata in comertul de contrapartida.(A) 84. Pentru clienti se foloseste atat reclama, relatiile publice, vanzarile personale, promovarea vanzarilor, ca si instrumente promotionale adecvate. (A) 85. Functiile reclamei sunt: Anuntare Atragere Extindere Educare Provocare competitie Asistenta Realizare 86. Barierele in calea reclamei internationale sunt: Limba Religia Umorul Scene erotice Muzica Simboluri si culor Patriotism 87. Mexicanii prefera blondele pentru ca le amintesc de SUA.(A)

16

88. Domenii ale barierelor legale sunt: Produse Mesaje Cuvuinte si expresii Cheltuieli Medii Agentii Stil 89. Argumente in favoarea adaptarii reclamei sunt: Diferentele culturale Regl;ementarea reclamei Maturitatea pietei Sindromurile inventarii in alte parte 90. Factorii de mediu: toate variantele posibile sunt adevarate 91. Factorii care influienteaza selectarea mediilor de reclama: Disponibilitatea mediilor Costul mediilor de reclama Gradul de acoperire Lipsa datelor despre piata Credibilitatea reclamei Preferintele pentru un anumit mediu Natura produsului/serviciu 92. Metode de determinare a tarifelor de reclama sunt: Metoda procentului din vanzari Metoda paritatii competitive Metoda obiectivelor si sarcinilor Metoda analizei comparative 93. Imaginea persoanelor din vanzarea poate diferi de la o tara la alta.(A) 94. Criterii de selectie a candidatilor pentru activitati internationale sunt: Motivatia Sanatatea Capacitatea de a invata limbi straine Considerente familiale Inventivitate si initiativa Adaptabilitate Planificarea carierei Aspecte financiare 17

95. Promovarea vanzarilor: are o durata limitata si asiguara o valoare tangibila este cea mai importanta parte a efortului promotional 96. Datorita numarului de restrictii existente, promovarea vanzarilor nu poate fi standardizata pe mia multe piete. (A)

Marketing internaional grile

1. Marketingul internaional presupune 2. Marketingul internaional dup hri presupune: - nafara granielor 3. Marketingul global presupune: coordonarea i integrarea marketingului firmei n diferite medii strine 4. 5. Motivaia marketingului internaional: (toate) Saturarea pieei Competiia extern apariia de noi piee programe de ajutor extern insuficiena pieii interne siguran n recesiune for de munc ieftin avantaje fiscale acces la tehnologii avansate i materii prime nivelarea fluctuaiilor sezoniere creterea prestigiului firmei amortizarea chelt. cercetare-dezvoltare reducerea costurilor unitare i creterea profiturilor interese nationale Riscurile implicrii n MI datoria extern enorm instabilitatea guvernelor deprecieri monetare restricii de ptrunderi pe pia bariere tarifare conflicte de cultur

18

6. -

corupia pirateria tehnologic costul ridicat al adaptrii produselor Firmele se implic n MI:???? piaa intern saturat concurena firmelor strine mare apar noi piee

7. Modul cel mai simplu de implicare pe pieele externe: - exportul 8. Modul cel mai flexibil de implicare pe pieele externe: - Exportul 9. Exportul direct are avantajul: - contactului direct cu piaa - costuri mai mici - risc financiar limitat - control mai bun al operatiilor de export 10. Avantajele exportului indirect: - investitii mai mici - costuri limitate - pozitionare rapida pe piata - risc mai scazut - flexibilitate 10. Care form de ptrundere pe pieele strine justific implicarea: - licena (pag. 23) 11. Franchisingul form deosebit de: - liceniere (pag. 24) 12. Aliana strategic form special de: - societate mixt (pag, 29) 13. Consoriul guvernamental form special de: - alian strategic 14. Controlul activitii de marketing pe pieele strine se poate face prin: (pag. 30) - proprietate direct 15. n marketingul de export orientarea firmei este: - Etnocentric

19

16. n MI orientarea firmei este: - Policentric 17. Mediul MI s-a modificat deoarece: (toate)pag. 38 - ec. mondial - s-au deschis noi piee 18. Barierele comerciale n ordine cresctoare: pag. 43-44 - tarife vamale - contingentri - restricii voluntare la export - boicot - bariere monetare - standarde - bariere de pia. 19. Cea mai simpl form de integrare: (pag. 47) - zona liberului schimb 20. Tariful unic vamal este caracteristic: - uniunii vamale 21. Care este efectul tarifelor vamale: pag. 44 - mresc presiunea inflaionist, privilegiile intereselor speciale, controlul guvernului - slbesc poziiile balanei de pli, modele de ofert i cerere, nelegerea internaional - restricioneaz sursele de aprovizionare a productorului, alegerile disponibile consumatorilor, competiia. 22. Cultura este: (pag. 64) - un comportament dobndit(transmis din generaie n generaie) - mprtit - intercorelat 23. Islamismul impact profund n mediul afacerilor: (pag. 74-75) I. Concepte fundamentale islamice - Unitatea - Legitimitatea - zakat(2,5% taxa obligatorie la reclamele bogate ) - interzicerea luarii in camata - suprematia vietii umane - comunitatea - abstinenta - environmentalism

20

- rugaciunea zilnica II. Cultura islamica - obligatii familiale si de casa - obligatia sacra fata de parinti - obligatia ospitalitatii - conformarea cerintelor codului de conduita sexuala si interactiune sociala - obligatia respectarii sarbatorilor religioase 24. Educaia poate influena: (pag. 72) - motivarea, reclama, etichetarea, cercetarea. - det.orientarea, dorintele si motivarea oamenilor 25. Care elemente sunt componente ale esteticii mrcii: (pag. 70) - numele mrcii - culorile - muzica - designul 26. Care este succesiunea cea mai bun pentru rezolvarea disputelor internaionale: (p 97) - conciliere, - arbitraj - litigiu 27. Modaliti de determinare a jurisdiciei: (pag. 97) - locul unde au fost ndeplinite obligaiile contractului - clauze din contracte - loc unde a fost emis contractul 28. Protecia dreptului de autor: (pag. 99) - Convenia de la Berna 29. Cretinismul influeneaz activitatea MI prin: (pag. 73) - srbtori 30. Islamismul influeneaz activitatea MI prin: toate (pag. 74) - supremaia vieii umane - obligaia respectrii srbtorilor - respect pentru prini, etc. 31. Pentru specialistul n MI trebuie s se cunoasc: - toate 32. Tradiiile i obiceiurile au influen asupra: toate (pag. 79) - procesul de negociere

21

modele de cumprare

33. Organizarea social se refer la: (toate) (pag. 79) - familie - teritoriu comun - grupuri de interese - grupare pe caste 34. Cel mai sever risc: - confiscarea (pag. 87-88) 35. Riscuri politice (descresctor): - confiscare, expropiere, naionalizare. (pag. 87-89) 36. Expropierea motive (toate): - aprare naional - suveranitate naional - cretere ec. - exploatarea bogiilor tarii 37. mprumuturi locale sunt strategii de diminuare a riscurilor: (pag. 92-93) - politice 38. Licenierea este un mod de diminuarea riscului: - politic 39. Pentru diminuarea riscului politic strategii: - liceniere - societi mixte - mprumuturi locale - integrare vertical - minimizarea investiiilor n fonduri fixe - asigurarea mpotriva riscurilor politice. 40. Codul civil se bazeaz pe: (pag. 94) - reguli scrise explicite 41. Codul comun se bazeaz pe: - tradiii i practici trecute 42. Codul islamic se bazeaz pe: - modaliti specifice de comportament 43. Legile internaionale sunt o colecie de: - tratate, convenii i acorduri

22

44. Reglementrile practicilor competitive se refer la: (pag. 95) - comportamentul concurenial 45. Reglementarea practicilor anticorupie prin: - nici o varianta 46. Dac o firm crede c practicile internaionale nu sunt corecte, se poate adresa: - WTO 47. Protecia proprietii intelectuale: (pag. 99) - convenia de la Paris 48. Protecia mrcii:??? - Convenia de la Paris 49. O convenie similar cu cea de la Paris: - Interamerican

cap. III
50. Stabilirea modului de atingere a pieei int - decizie: (pag. 102) - strategic 51. Stabilirea modului de promovare a vnzrilor - decizie: - tactic 52. Cea mai important surs de date secundare: - guvernele 53. Cea mai general barier n obinerea datelor primare (pag. 106): - limba 54. Datele primare se refer la: - modaliti directe de colectare a informaiilor 55. Cel mai important factor n analiza i interpretarea datelor este: - nelegerea cultural a pieei 56. n compararea datelor secundare, cercettorul trebuie s fie atent la: - baza de calcul - acuratee - disponibilitate - grad de ncredere

23

57. Pentru determinarea gradului de ncredere a datelor secundare este necesar analiza (pag. 105) - toate: - Autorii - motive de denaturare a realitii - scopul culegerii datelor - metodologia - consistena i logica datelor 58. Datele secundare se obin: - surse publicate sau colectate anterior 59. Datele primare: - pot fi costisitoare - se obin de la indivizi cunosctori 60. Identificarea autorilor culegerii datelor este necesar pentru cunoaterea: - gradului de ncredere a datelor secundare. 61. Cererea efectiv este determinat de: (pag. 112) - factori de reglementare (reglementarea importurilor) 62. Cererea pieei este determinat de: - infrastructura de marketing 63. Potenialul vnzrilor este determinat de: - oferta competitiv 64. Nevoia potenial este determinat de: - caracteristici fizice i demografice ale rii 65. Cererea potenial este determinat de: - venituri 66. Care din urmtoarele sunt adevrate despre criteriul geografic de segmentare: - faciliteaz conducerea filialelor locale - nu e o alternativ viabil ntotdeauna - trsturi culturale comune - nu este alternativa cea mai de dorit pt comerciantul internaional 67. Care din urmtoarele sunt adevrate despre criteriul economic: - este interesant - oarecum relevant - nu pare s aib utilitate practic

24

68. Criteriul cultural (pag. 120): - poate fi de mare utilitate - poate fi mai folositor dect criteriile politice - are importan cnd stilurile de via influeneaz decizia de marketing - nu pare s aib utilitate practic 69. Atingerea snobilor prin segmentarea pieei dup criteriul (192): - motivaiei consumatorilor 70. Criteriul de comportament presupune segmentarea pieei dup (121): - rata de folosire - procesul de adoptare - motivaia consumatorilor 71. Segmentarea portofoliului mprirea rilor dup: - avantaje - risc - potenial 72. Segmentarea portofoliului presupune segmentarea dup: - risc - potenialul rii - avantaje competitive 73. Familia influeneaz (toate): (133) - capacitatea de cumprare - nevoile motivaia - decizia de cumprare 74. Potrivit lui Engels, pe msur ce veniturile cresc (134): - cheltuielile pentru alimente scad - cheltuielile pentru ntreinere sunt constante - cheltuielile pentru economisire cresc. 75. Un produs va fi adaptat dac: - dac estetica are un rol important 76. Care din urmtorii factori necesit adaptarea: (pag. 144) - Conditiile de utilizare - Nivelul de calificare - cultura rii - venitul pe locuitor - influenta guvernului - evolutia istorica a firmei

25

grad de urbanizare creativitatea personalului

77. Efectul rii de origine se refer la: (157) - influena pe care o are ara productoare asupra percepiei 78. Care din urmtorii factori necesit standardizarea: - Economia de scara in productie - Economiii la chelt de cerc dezv - Economii privind mkt - mobilitatea consumatorului - imaginea tarii de origine - produsele industriale - activare prin exporturi - recuperarea investitiilor - conducere - convergenta gusturilor 79. Adaptarea ambalrii influenat de: (toate) - durata trecerii produsului prin reeaua de distribuie - modele de cumprare a produsului n diferite ri - estetic 80. Care din factori necesit adaptarea produsului: (pag. 146) - Cond de utilizare - Niv de calificare - Cultura tarii - Venitul pe loc - influena guvernului - evolutia istorica a firmei - grad urbanizare - creativitata pers 81. Efectul rii de origine poate: - mri sau micora succesul unui produs pe pia 82. Care din urmtorii factori necesit standardizarea: - grad de urbanizare ridicat?? - activare prin export 83. Care din urmtorii factori necesit standardizarea: - conducerea 84. Ce factori necesit adaptarea: - nivel de calificare sczut

26

85. Un produs va fi standardizat dac: - durat de fabricaie scurt - efect puternic al rii de origine 86. Un produs va fi standardizat dac: - marca are o imagine global 87. Standardizarea este ncurajat de: - imaginea rii de origine 88. Standardizarea este ncurajat de: - imaginea rii de origine - mobilitatea consumului 89. Adaptarea este ncurajat de: - condiii de utilizare 90. Eficiena maxim a marketingului se obine cnd firma are marc: - universal 91. La produsele standardizate se utilizeaz n special mrcile: - universale 92. Nu constituie o form de piraterie a mrcii: (pag. 153) - mita 93. Folosirea garaniei ca arm competitiv depinde de: - Puncte tari si practicile firmei - poziia firmei pe pia - deprinderi tehnice - faciliti de sprijin 94. Care din urmtoarele este o caracteristic a agenilor de distribuie: (188) - libertatea restrns de aciune 95. Acoperirea selectiv presupune: (208) - alegerea unui numr de intermediari pentru fiecare pia 96. Acoperirea intensiv presupune: (208) - distribuie prin numr foarte mare de canale 97. Acoperirea exclusiv presupune: - existena unei singure entiti pe pia

27

98. Firmele de management pentru export sunt: (189) - ageni indireci 99. Bunurile n vrac i materiile prime sunt comercializate n special de: (194) - job-eri de export 100. Mrfurile i produsele alimentare sunt comercializate n special de: (195) - brokeri de import 101. Intermediarii ce finaneaz tranzacia vnzrilor sunt denumii: (197) - factori 102. Bunurile industriale i cele de consum durabil sunt comercializate de: - dealeri 103. Importurile paralele cauze: - dezvoltarea logisticii - fluctuaia ratei de schimb - dispariia comunismului - disponibilitatea limitat a produsului 104. Nu este adevrat urmtoarea afirmaie: - importurile paralele sunt ilegale 105. Preurile de transfer sunt: - preuri pe care le practic firmele multinaionale pentru bunurile vndute de o filial altei filiale din aceeai companie 106. Principala preocupare a guvernului : - se ncearc evitarea plii taxelor 107. Avantajele preurilor de transfer (primele 3): - reducerea taxelor vamale - reducerea importurilor pe venituri - repatrierea dividendelor 108. Cotaia cu abordarea orientat spre marketing: - CIF 109. Cea mai riscant cotaie pentru vnztor: - DDP 110. Cea mai favorabil cotaie pentru vnztor: - EXW 111. n cadrul cotaiei CFR costul asigurrii este pltit de: 28

Cumprtor

112. Dumpingul. O firm l poate folosi pentru: (224) - ptrunderea pe o pia - eliminarea concurenei - dobndire de valut forte 113. Nu constituie o cauz a folosirii dumpingului: - existena zonelor libere 114. Nu constituie factor de influen a determinrii preului: - randamentul investiiilor 115. Metode de plat. Cea mai avantajoas pentru vnztor: - plata n avans 116. O metod de plat avantajoas pentru importator: - contul deschis 117. Societatea transnaional folosete pentru tranzacii ntre filiale: - contul deschis 118. n comerul dintre rile europene se folosete obinuit: - contul deschis 119. Nu este instrument de plat, ci promisiune: - Scrisoarea de credit 120. Exportatorul i asum ntregul risc prin plata prin: - consignaie 121. Comerul n contrapartid. Nu este un avantaj al com. n contrapartid: - ????? barierelor comerciale 122. Cea mai des ntlnit form n com. n contrapartid: - cumprarea reciproc 123. Bariere culturale. Nu este o barier cultural esenial: - diferene climatice 124. Care din metodele de determinare a tarifelor de reclam nu are valene deosebite n MI: - paritatea competitiv 125. Care din metode este util cnd exist un numr mare de piee strine: - metode analitice comparative

29

126. Ce metod - cnd firma are filiale pe piee externe: - obinerea ????? 127. Ce metod - atrgtoare cnd firma controleaz centralizat reclama: - procentul din vnzri 128. Selecia mediilor de reclam internaional influenat de: (toate) - disponibilitate - cost - grad de acoperire - lipsa datelor despre piata - credibilitatea reclamei - preferinte pt un anumit mediu - natura produciei 129. Bariere legale. Reglementrile legale ale reclamei internaionale se concentreaz: - produse - mesaje - cuvinte i expresii - stil - medii - agentii 130. Argumente ale adaptrii reclamei: - diferene culturale - reglementri reclamei(guvernamentale) - maturitatea pieei. - Sindromul inventarii in alta parte

30