Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
1. Notiuni introductive 2. Structura datoriei publice externe 3. Serviciul datoriei publice externe 4. Concluzii
Notiuni introductive
Nu intotdeauna, resursele financiare interne ale statului acopera si nevoile de finantat ale acestuia; pentru realizarea unor obiective importante si de mari dimensiuni statale apeland la contractarea de imprumuturi de pe pietele externe de capital. Imprumutul extern trebuie utilizat pentru realizarea de investitii si nu pentru a finanta nevoile de consum ale statului. Datoria publica externa reprezinta totalitatea obligatiilor financiare ale statului, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente in Romania, la care se adauga datoria publica locala externa formata din totalitatea obligatiilor financiare ale autoritatilor administratiei publice locale, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de acestea de la persoane fizice sau juridice nerezidente in Romania1. Guvernul poate angaja imprumuturi externe , pe termen mediu si lung contractate direct sau de catre societati comerciale, regiile autonome si autoratile publice cu garantia statului, pentru: realizarea programelor de dezvoltare; restructurarea economica; realiarea altor obiective sau actiuni de interes public; crearea si mentinerea rezervei valutare a statului; si asigurarea resurselor necesare inlaturarii efectelor determinate de calamitati naturale sau in alte cazuri de forta majora. Datoria externa in sine reprezinta, initial, un efect al unui alt fenomen economic international de mare amploare creditarea internationala. Creditarea internaionala nu este un fenomen nou. Inca din Evul Mediu, factorii de dezvoltare a comertului international si a investitiilor externe au produs o diversitate a institutiilor bancare, ale caror obiective, practici de creditare, piete, modalitati de organizare si structurare, nu erau fundamental diferite de cele promovate de bancile de anvergura internationala fondate in anii 1960-1970. De fapt, cu secolul al XVIII-lea incepe istoria creditarii internationale, cand bancile din Marea Britanie au trecut aproape linear de la negustorie si camatarie la creditare. Incepand cu razboaiele napoleoniene, parcurgand secolul al XIX-lea si pana la inceputul secolului nostru, bancile comerciale creditau guverne straine i finantau comertul international prin intermediul acceptelor (precursoare ale acreditivelor si ale altor documente comerciale de astazi).
1
La inceputul lunii iulie 2004, Consiliul Directorilor FMI a aprobat derularea, pe o perioada de 2 ani, a unui nou acord stand-by de tip preventiv cu Romania, care nu presupune tragerea sumelor creditului. Obiectivele principale avute in vedere in cadrul noului aranjament se 4
refera la consolidarea stabilizarii macroeconomice si reducerea graduala a inflatiei la cca 5 procente pana in 2006, mentinerea deficitului de cont curent in limite sustenabile si a unor rezerve valutare la un nivel confortabil. De asemenea, in contextul angajamentului Romaniei de aderare la Uniunea Europeana in 2007, noul aranjament implica masuri decisive de imbunatatire a guvernantei, climatului de afaceri si finalizarii agendei de privatizare. Analiza datoriei publice externe efective in functie de creditor arata ca 48,2 % reprezinta datoria contractata cu creditorii oficiali (inclusiv imprumuturile FMI). Creditorii privati, care includ bancile comerciale, emisiunile de obligatiuni si alte surse, reprezinta 51,8 % din total2.
Structura pe creditori
29.3 43.6
22.5
4.6
Raportul dintre datoria publica externa si PIB, corelat cu nivelul venitului national pe locuitor, plaseaza Romania in grupul tarilor putin indatorate, cu venit mediu 3. Din aceeasi categorie fac parte multiple alte tari din Europa centrala si de est, printre care: Croatia, Cehia, Lituania, Moldova, Slovacia, Slovenia si Ucraina. Incepand din 1990, datoria extera a Romaniei in raport cu produsul intern brut n-a incetat sa creasca. Daca la sfarsitul anilor 1990 nivelul datoriei externe reprezenta numai 0,9% din PIB, un an mai tarziu acest indicator atingea 8,6% din PIB pentru ca la sfarsitul anului 2001 sa inregistreze 20 % urmand sa scada pana in 2006, ajungand la 11% din PIB.
2
3
Raport privind datoria publica guvernamentala externa la 31 martie 2007 ( Ministerul Economiei si Finantelor ) Conform criteriilor de departajare stabilite de Banca Mondiala, World Debt Tables, vol. I, 1996
Serviciul datoriei publice externe pentru anul 2004 a fost in valoare de 2.280,0 milioane USD, din care pentru creditele externe contractate direct de stat 1.022,5 milioane USD (44,8 %) si pentru creditele externe garantate de stat 1.257,5 milioane USD (55,2 %). Din total serviciu, 1.638,3 milioane USD reprezinta rambursari de rate de capital si 641,7 milioane USD plati de
dobanzi si comisioane. De remarcat ca in aprilie 2004, Termoelectrica a rambursat emisiunea de 150 milioane EUR, lansata in anul 2001. In intervalul 2005-2008, serviciul datoriei publice externe se va mentine la niveluri intre 2,5-2,7 miliarde USD. Varful serviciului datoriei publice externe in anul 2005 se va inregistra in luna noiembrie cand se va rascumpara emisiunea de obligatiuni in valoare de 300 milioane EURO, lansata in anul 2000 (150 milioane EURO) si redeschisa in ianuarie 2001 (pentru valoarea de 150 milioane EURO). Din punctul de vedere al strategiei de indatorare se recomanda prudenta in contractarea datoriei publice externe pe termene sub 5 ani in vederea evitarii acumularii scadentelor in aceasta perioada.
Concluzii
Analiza indicatorilor ce caracterizeaza sistemul datoriei publice externe a tarii noastre pune in evidenta faptul ca Romania se incadreaza in grupa tarilor cu o datorie externa sustenabila. Nu exista resurse suficient de mari s compenseze politici suboptimale urmate prea multa vreme. Dimpotriva chiar, erorile de politica economica tind s formeze cercuri vicioase, ce risca sa degenereze in crize deschise de amploare. Lentoarea schimbarilor structurale a fost compensata temporar cu ajutorul deficitului extern. Desigur, deficitul extern poate castiga ceva timp, dar acesta nu trebuie irosit prin amanarea reformelor, ci utilizat doar pentru a le indulci impactul initial. Aceasta lectie a fost inteleasa relativ tarziu de autoritatile romane dup acumularea unor datorii externe relativ insemnate i doar dupa ce s-a dovedit ca, in locul reformei fara durere gradualismul excesiv a oferit doar durere fara reforma.
Bibliografie:
Vcrel, I., 2007 Finane publice, Bucureti: Editura Didactic i pedagogic Calin, Magdalena, 2006 Datoria publica, Editura Didactica si Pedagogica Lazar, C. 2007 Finante: finante publice, finantele interprinderii, Ploiesti: Editura Universitatii Petrol-Gaze din Ploiesti Stoica, Victor ; Ionescu, Eduard - Datoria publica a statului; Tribuna economica v. 16, nr. 24, 2005 Banu, Angela - Datoria publica in bugetul Romaniei : partea a II-a ; Revista finante publice si contabilitate, Iunie 2005 www.capital.ro www.mfinante.ro www.stat.gouv.qc.ca