Plan ntroducere Capitolul I . Mijloacele fixe-concept, elemente, categorii i strucur. 1.

1 Caracteristica mijloacelor fixe si activelor pe termen lung 1.2 Importana mijloacelor fixe Capitolul II. Calculul uzurii-importana n devoltarea economic rapid. 2.1 Metode de calculare a uzurii-similitudini la M Moldabela S.R.L 2.2 Aplicatie la analiza economico-financiar a ntreprinderii ncheiere Bibliografie Anexe

NTRODUCERE
Totalitatea mijloacelor, bunurilor cu care lucreaz o unitate patrimonial reprezint averea acesteia, ale carei componente difer n funcie de obiectul principal al activittii ei. La unitile bancare care au ca obiect creditul, elementul primordial al averii il constituie debitorii bncii crora li se dau credite; la unitile comerciale marfa si creanele provenite din vinzarea ei, la cele industriale care transforma materiile prime, materialele in produse finite, elementele caracteristice ale mijloacelor economice sunt materiile prime, materialele auxiliare, masinile si instalaiile, produse finite. n afara elementelor de avere caracteristice fiecrei uniti in funcie de particularitaile activitii ei, sunt elementele care se gsesc in patrimoniul tuturor unitilor, cum sunt: mijloacele bnesti,cldirile, mobilierul, mijloacele de transport etc. Sistemul bio-social al ntreprinderii, pregtit pentru o activitate economic, isi formeaz structura tehnic prin elementul mijloace fixe. Acest element asigur baza tehnico-material a capacitaii de productie sub forma mijloacelor de munc: el este depozitarul de valoare sub forma capacitatii de a presta servicii din cele mai diverse, consumabile in procesele de producie: prelucrare de materii prime, (utilaje); adpost (cladiri); transport de energie, materiale i personal (construcii speciale, autovehicule); msurare, suport etc. In funcie de tipul de serviciu pe care il indeplinesc in structura intreprinderii, Mijloacele fixe se clasifica in cele opt categorii cunoscute la disciplina de Contabilitate. n primul capitol al acestei lucrri voi descrie structura teoretic i caracteristica generala a Mijloaceleor fixe, (definiii, clasificri, structur). Deasemenea voi mentiona importanta Mijloacelor fixe in activitatea intreprinderii . n capitolul II voi precauta calculul uzurii Mijloacelor fixe conform Sistemului National de Contabilitate si Codului Fiscal al Republicii Moldova in paralel cu activitatea practica al IM Moldabela SRL

La 5 iulie 2001 Camera Inregistrarii de Stat a eliberat Certificat de inregistrare pentru IM "Moldabela" S.R.L. cu seria MD, numr de nregistrare 004596, cu sediul pe strada O.Ungureanu, 2, or. Ungheni. Compania deine un capital statutar de 41,86453 mil. lei n 2004. Avnd un numr mediu scriptic de 184 persoane. Activitatea economica a intreprinderii consta in producerea covoarelor, avind ca organ de administrare economica Ministerul Industriei Usoare.

Capitolul I
1.1 Caracteristica mijloacelor fixe Activele materiale pe termen lung reprezint activele care mbrac o form fizic natural cu durata de funcionare util mai mare de un an, care pot fi tilizate n activitatea ntreprinderii pentru a obine un avantaj economic (venit) sau care se afl n proces de creare i nu sunt destinate vnzrii. Dup componen i omogenitate activele materiale pe termen lung se divizeaz n urmtoarele grupe:1 1) 2) 3) 4) active materiale n curs de execuie; terenuri; mijloace fixe; resurse naturale.

Mijloacele fixe activele materiale, al cror pre unitar depete plafonul stabilit de legislaie (1000 lei), planificate pentru utilizare n activitatea de producie, comercial i alte activiti, n prestarea serviciilor mai mult de un an, sunt destinate nchirierii sau n scopuri administrative. Din mijloacele fixe fac parte utilajele, cldirile, mijloacele de transport, inventarul de producie. Factorul determinat n problema includerii obiectului respectiv n componena mijloacelor fixe l constituie rolul lui fa de activitatea ntreprinderii sau procesul de producie. De exemplu, utilajul ce necesit montaj nu va fi considerat ca obiect de mijloace fixe pn nu va fi pus n funciune. Fiind procurat pn a fi pus n funciune, va fi considerat element de active materiale n curs de execuie. Acelai utilaj cumprat pentru a fi vndut se consider marf, dar nu mijloace fixe. In raport cu componenta natural-substantiala, mijloacele fixe se subdivizeaza in urmatoarele grupe2:
1 2

Catalogul mijloacelor fixe si activelor nemeteriale Noul sistem contabil al agentilor economici din Republica Moldova

 cldiri blocuri ale seciilor de producie, biroului ntreprinderii i altor subdiviziuni (profilactoriului, serviciului medical, caselor de odihn etc); construcii speciale sonde de petrol, gaze naturale, poduri, drumuri, terenuri asfaltate ale ntreprinderii; baraje, estacade, fntni arteziene i alte feluri de fntni, ngrdituri etc; instalaii de transmisie reele electrice, transmisiile, conductele cu

toate dispoziiile intermediare pentru transformarea energiei i transmisia substanelor lichide sau gazoase (abur, ap, aer comprimat etc); maini i utilaje ,care, la rndul lor, se submpart n: a) maini i utilaje de for motoare cu abur, reactoare atomice, turbine cu abur, gaze, hidraulice, motoare cu ardere intern, motoare electrice, maini electrice (generatoare electrice, compensatoare sincronice), tractoare i asiuri autopropulsate, transformatoare de for etc; b) maini i utilaje de lucru maini i aparate, utilaje cu ajutorul crora se acioneaz pe calea chimic, mecanic, termic asupra materiei prime, materialelor de a le transforma n produs: maini i utilaje, inclusiv cu dirijare programat, automate (utilaj de eviden a produselor fabricate, controlului calitii, produselor etc); c) aparate i instalaii de msurare i reglare i utilaj de laborator aparate

i instalaii destinate msurrii grosimii, diametrului, suprafeei, masei, timpului, presiunii, vitezei, capacitii, aparate pentru ncercarea materialelor, executarea experienelor, analizelor etc; d) e) etc; mijloace de transport transportul auto, cii-ferate, aerian, navele (maritime i fluviale), precum i magistralele de asigurare cu gaze i ap etc; tehnic de calcul computere, calculatoare de comand, calculatoare i alte maini i utilaje maini i utilaje care nu intr n grupele enunate dispozitive analogice, calculatoare numerice (calculatoare cu tastatur) etc; (utilajele staiilor telefonice, instalaiile televiziunii industriale, mainile de pompieri)

 unelte i scule, inventar de producie i gospodresc i alte tipuri de mijloace fixe obiecte cu destinaie de a executa unele Operaii de producie (ambalaj de pstrare a materialelor lichide, pulverulente, butoaie, bidoane, containere, obiecte destinate transportrii produselor n cadrul ntreprinderii i nu prezint ambalaj), unelte de tiat, de lovit, de presat, de ndesat, inclusiv manuale i mecanizate, pentru executarea lucrrilor de montaj, inventarul gospodresc mobilierul, safeuri, aparate de multiplicat, hectografie, apirografie, corturi etc. animale de producie i reproducie animalele de munc (cabaline, i vieri, oi i berbeci pentru

bovine i alte animale de munc), animale de reproducie (vaci, tauri de prsil, armsari i iepe de prsil, scroafe de prsil reproducie etc); plantaii perene ariile de livezi, vii, alte plantaii perene fructifere sau

decorative fr valoarea terenurilor ocupate cu acestea; arendate. Mijloacele fixe care se fabric sau se construiesc n cadrul ntreprinderii, neterminate la sfritul anului, formeaz grupa de imobilizri corporale n curs. n componena mijloacelor fixe snt incluse obiectele a cror valoare unitar depete plafonul stabilit de legislaie i snt utilizate mai mult de un an. Acestea snt: - cldirile, construciile speciale, instalaiile de transmisiuni, mainile i utilajele (instalaiile i echipamentele de for, de msurare, reglare i utilajele de laborator, calculatoarele, alte maini i utilaje), mijloacele de transport, instrumentele, inventarul de producie i de uz casnic, animalele productive i de reproducie, plantaiile perene, cheltuielile capitale pentru ameliorarea terenurilor, alte mijloace fixe (cheltuielile capitale pentru mijloacele fixe luate in arend (chirie) operaional i finanat, fondurile de carte etc.). alte mijloace fixe fondurile de bibliotec, investiiile, valorile muzeale,

exponatele lumii animale n menajerii, investiii ulterioare n mijloacele fixe

- Obiectele din categoriile "Acoperirea cu prelat a cupolei i a prilor laterale ale circului", "Agregate bituminoase de topire i cazane pentru bitum", "Instalaii de ardere a gazelor", "Instrumente" se consider, de asemenea, mijloace fixe. - Investiiile capitale n plantaiile perene i ameliorarea terenurilor snt incluse n componena mijloacelor fixe dup intrarea n perioada de rodire, iar cele destinate ameliorrii terenurilor - n suma cheltuielilor aferente suprafeelor date n folosin, indiferent dac a fost sau nu ncheiat ntregul complex de lucrri. Investiiile capitale pentru ameliorarea terenurilor formeaz o categorie separat de mijloace fixe. - Indiferent de valoare, mijloacele fixe cuprind mainile i uneltele agricole, animalele adulte de lucru i cele productive, instrumentele de construcie i mecanizate. - Obiectele se consider incluse n componena mijloacelor fixe din momentul punerii lor n funciune n baza documentelor perfectate n modul cuvenit. Unitatea de eviden a mijloacelor fixe este obiectul de inventar, valoarea creia se va rotunji pn la lei. Prin obiect de inventar se nelege articolul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele lui, destinat s ndeplineasc n mod independent, n totalitate, o funcie distinct. - Nu se includ n componena mijloacelor fixe i se raport la investiii sau la stocuri de mrfuri i materiale: cldirile, construciile speciale i alte obiecte pe care ntreprinderea nu le utilizeaz n activitatea sa operaional i snt destinate pentru scopuri investiionale; animalele tinere i de ngrat; obiectele destinate vnzrii; plantaiile perene crescute n pepiniere n calitate de material sditor. 3

Pentru organizarea raional a contabilitii imobilizrilor corporale din orice ntreprindere este necesar clasificarea acestora dup mai multe criterii, astfel:

Dupa : Catalogul mijloacelor fixe si activelor nemateriale

n funcie de apartenena la patrimoniul ntreprinderii mijloacele fixe

sunt: mijloace fixe proprii, mijloace fixe concesionate i mijloace fixe nchiriate. Mijloacele fixe proprii sunt acelea care aparin de drept proprietarului, fiind proprietate necondiionat a acestuia, evideniate n conturi separate, iar amortizarea acestora se face de ctre ntreprindere. Mijloacele fixe concesionate i cele nchiriate sau luate n locaie de gestiune sunt acele mijloace aflate temporar n gestiunea ntreprinderii, ele aparinnd altor proprietari. ntreprinderea are asupra lor numai drepturi limitate. Amortizarea acestora se face de ctre ntreprinderea proprietar. n funcie de destinaia pe care o au n cadrul ntreprinderii mijloacele fixe se clasific n: mijloace fixe productive; mijloace fixe cu destinaie social; mijloace fixe n conservare. Evidena separat a acestor trei categorii este necesar pentru calcularea unor indicatori de eficien a folosirii mijloacelor fixe, cum sunt: rata activelor fixe, rata de imobilizare a activelor fixe; rata capitalului fa de activele fixe, amortizarea mijloacelor fixe etc.4 Din momentul intrarii la intreprindere, dar mai ales in procesul de folosire, mijloacele fixe se uzeaza. Uzura este de doua feuri: Uzura fizic-constituie baza materiala a pierderii valorii mijlocului fix; Uzura moral-are loc atunci cind mijloacele fixe se invechesc din punct

de vedere tehnologic, apar altele mai performante, din punct de vedere al parametrilor cantitativi cit si calitativi in special.5 Uzura mijloacelor fixe este un proces financiar de recuperare a valorii unui mijloc fix si de formare a unui fond de finanare destinat inlocuirii acestuia atunci cand este scos din funciune. Uzura reflect recuperarea valorii activului fix pe msura uzurii lui, adic pierderii in timp a parametrilor/caracteristicilor lui tehnico-economice. Ca urmare,

4 5

Contabilitate generala-Bojian Octavian Finantele intreprinderii-Botnari Nadejda

uzura se deruleaz n timp din momentul intrrii in funciune pn n momentul scoaterii din funciune a respectivului mijloc fix. Pentru intreprindere, uzura este un cost care se include in cheltuielile de productie si se recupereaza prin pret , prin vanzarea produsului la a carui fabricatie a contribuit mijlocul fix in cauza. Cuantumul uzurii se determina printr-o cota de uzura stabilita de firma in limita prevederilor legale. Prevederile legale privind uzura au in vedere stabilirea unui cadru care sa evite transferul exagerat al cheltuielilor de uzura in profit si diminuarea, pe aceasta baza, a impozitului pe profit datorat statului. Uzura are rolul de a asigura inlocuirea mijlocului fix la momentul scoaterii lui din functiune, adica asa-numita formare bruta a capitalului fix. Pina la acest moment, fondul constituit din uzurile anuale este disponibil, astfel incat el poate fi utilizat pentru finantarea investitiilor, respectiv formarea neta a capitalului fix. 6 Pentru indeplinirea acestui rol este necesar a fi respectate urmatoarele conditii: evaluarea corecta a mijloacelor fixe; determinarea corecta a cotelor de uzura; recuperarea prin fondul de uzura a tuturor cheltuielilor necesare; pentru punerea si scoaterea din functie a mijloacelor fixe.

n cazul in care mijlocul fix este supraevaluat sau cotele de uzura sunt prea mari, costurile de fabricatie vor fi majorate si rezultatele financiare (profitul) vor fi mai mici. De asemenea, formarea fondului de uzura este necorelat cu uzura efectiva a mijlocului fix, ceea ce genereaza dificultati financiare pe parcursul exploatarii si cheltuieli suplimentare spre finalul duratei de viata pentru o eventuala mentinere in exploatare a unui mijloc fix aflat in situatia scriptica de a fi scos din functiune. n cazul in care mijlocul fix este subevaluat sau cotele de uzura sunt prea mici, apare imposibilitatea financiara a inlocuirii lui la momentul scoaterii din functiune si se produce o pierdere de capital. Pe parcursul exploatarii indicatorii de eficienta sunt umflai artificial, ceea ce poate duce la decizii curente sau strategice
6

Finate- Stroe Radu

10

eronate cu efecte financiare defavorabile. Pentru recuperarea corecta a cheltuielilor ocazionate de punerea si scoaterea din functiune a unui mijloc fix, este necesar ca valoarea de achizitie a acestuia sa fie corectata, prin adaugare, cu cheltuielile de transport, montare, punere in functiune, rodaj, scoatere din functiune, demolare si prin scadere, cu veniturile obtinute din vanzarea materialelor/pieselor de schimb etc. rezultate in urma demolarii/dezmembrarii.Cota de uzura include, in principiu, efectele de uzura , determinat de folosirea mijlocului fix in fabricatie. Astfel, efectele uzurii datorate nefolosirii sau progresului tehnic (uzura morala ) nu sunt incluse in costuri si genereaza pierderi pure. Parghiile si mecanismele economico-financiare care intre in un astfel de comportament al producatorului sunt de doua tipuri: cererea : includerea in costuri a pierderilor pure mareste cheltuielile de productie si, pentru a pastra nivelul profitului, ar trebui majorat pretul de vanzare;dar acesta descurajeaza cererea si poate determina nevanzarea productiei fabricate; concurenta: majorarea pretului de vanzare (in conditiile mai sus mentionate) erodeaza pozitia firmei in raport cu ceilalti concurenti; pastrarea pretului productiei sale are ca efect (in conditiile deja mentionate) diminuarea profitului, fapt ce conduce la acelasi efect de erodare fata de ceilalti concurenti. Deoarece uzura este un proces care se deruleaza in timp, valoarea recuperata a mijlocului fix creste, iar valoarea ramasa nerecuperata se reduce. Din acest motiv, gestiunea mijloacelor fixe se face la mai multe tipuri de valori pentru acelasi mijloc fix: valoare de inventar, in sensul de valoare de achizitie, inclusiv cheltuielile cu transportul, montarea, punerea in functiune, rodajul; in anumite imprejurari (de pilda , o rata mare a inflatiei pe mai multi ani), miloacele fixe sunt reevaluate majorndu-se valoarea lor prin indexare; valoare de inlocuire, in sensul de cheltuieli necesare, la un moment dat, pentru a putea fi inlocuit (de regul ipotetic) mijlocul fix n cauza; este o valoare
11

curent de pia; decalajul mare intre aceasta i valoarea de inventar este un semnal pentru reevaluare; valoarea ramasa este diferenta dintre valoarea de inventar si cuantumul la zi al uzurii:
VRt = VI Ai
i =1 t

unde: VR t = valoarea ramasa la finele anului t, t = anul de calcul t [1; T], T = anul scoaterii din funciune a mijlocului fix, i =indice pentru identificarea anilor de serviciu scuri din momentul intrrii in funciune i pn la zi, VI = valoarea de inventar, Ai = uzura aferent anului i. Pentru calculul valorii ramase poate fi utilizata si relatia:
VRt = VI * dr ds

ds=T-t unde: dr = durata de serviciu ramasa pana la scoaterea din functiune a mijlocului fix, ds = durata totala de serviciu a mijlocului fix (durata de viata economica ). Valoarea medie a mijloacelor fixe ale unei firme este o valoare determinat ca balanta de intrari/iesiri in vederea calculului uzurii. Determinarea valorii medii a mijloacelor fixe se poate face dupa mai multe relatii:

a) unde:
V

V = V + Vi + Ve
0

= valoarea medie a mijloacelor fixe in anul de calcul al uzurii,

12

V0

= valoarea mijloacelor fixe la inceputul anului,

Vi = valoarea mijloacelor intrate in cursul anului de calcul, Ve = valoarea mijloacelor fixe iesite in cursul anului de calcul. b)
V = Vo +Vi Ve

Vi =

Vi
j =1

* df j

12

Ve =

Ve
k =1

* (12 df k ) 12

unde: Vi = valoarea medie a mijloacelor fixe intrate in cursul anului de calcul al uzurii, Ve = valoarea medie a mijloacelor fixe iesite in cursul anului de calcul al uzurii, j = indice pentru identificarea mijlocului fix intrat in cursul anului, j [1, J], J = numarul total al mijloacelor fixe intrate in cursul anului, df j = durata de functionare (in luni) a mijlocului fix j, k = indice pentru identificarea mijlocului fix iesit in cursul anului, k [1, K], K = numarul total al mijloacelor fixe iesite in cursul anului, df k = durata de functionare (in luni) a mijlocului fix k. c)

13

V = V0 (1 + )

V *[df * p (12 df ) * (1 p)]

j=1 j j j

12 *V0
1 pentru j [1, J ] 0 pentru j [ J + 1, K ]

p={
unde:

= cota subunitara , pozitiva sau negativa , exprimand corectia indusa, in valoarea mijloacelor fixe, miscarii acestora pe parcursul anului de calcul al uzurii (miscarea mijloacelor fixe inseamna intrarea/iesirea lor in anul respectiv), j = indice prin care se identifica mijlocul fix care s-a miscat, j [1, K], K = numarul total al mijloacelor fixe care s-au miscat, J = numarul total al mijloacelor fixe intrate, Vj = valoarea de inventar a mijlocului fix care s-a miscat, dfj = durata de functionare (in luni) a mijlocului fix j. 7 Uzura se calculeaz de ctre toti agentii economici pentru toate activele fixe din patrimoniu, productive sau nu, care functioneaza sau nu. De la aceasta regula exista unele exceptii, dintre care cele mai importante sunt: unitatile bugetare, care nu calculeaza uzura; mijloacelor fixe in conservare, in conditiile stipulate de lege. Nu se calculeaz uzura: fondurilor bibliotecare; fondurilor cinematecilor; valorilor muzeisitce si de arte plastice;

Finante-Stroe Radu

14

 monumente de cailor de munca); reutilarii

cladirilor si constructiilor speciae care repreznta arhitectura si arta; animalelor productive si de munca (cu exceptia

plantatilior perene care n-au intrat in rod; mijoacelor fixe conservate; mijloacelor fixe in perioada de reconstructie sau a tehnice in cazul suspendarii complete a activitatii intreprinderii; autoturismelor, valoarea carora depaseste 100 000 lei.8 Uzura se calculeaza pe toata durata de functionare a mijlocului fix, dar nu

mai mult decat durata legala de serviciu. In cazul in care un activ fix este amortizat complet, dar mai poate fi utilizat, nu se mai calculeaza uzura. In cazul in care un mijloc fix este scos din uz fara a fi complet amortizat, legea prevede recuperarea valorii ramase dupa casare si valorificarea eventualelor bunuri rezultate din aceasta, din profitul anului de casare sau din profitul anilor urmatori, dar nu mai tarziu decat anul expirarii duratei legale de serviciu. In categoria mijloacelor fixe amortizabile se includ si cele rezultate din investitii, chiar daca au fost puse in functiune numai partial si chiar daca nu au fost inca inregistrate in contabilitatea mijloacelor fixe. Uuzra se calculeaza pe baza cotei de uzura, prevazuta de lege pentru grupa de mijloace fixe in care se incadreaza acela pentru care se face calculul. Atit in teoria cit si in practica contabila se utilizeaza o metodologie de calcul a uzurii, care se realizeaza prin mai multe procedee de lucru, astfel: uzura liniara, uzura functionala (durata de folosire a mijlocului fix este inlocuita cu volumul de activitate obtinut cu ajutorul sau), uzura degresiva si uzurii accelerate. Aplicarea unuia sau a altuia dintre procedeele menionate se face n funcie de scopul urmrit, att n fiecare ntreprindere n parte, ct i de ctre stat. Intreprinderea este interesat n stabilirea ct mai corect a deprecierilor ce trebuie
8

Noul sistem contabil al agentilor economici din Repubica Moldova -Volmul II

15

amortizate, deoarece prin uzura i asigur reproducia activelor imobilizate, iar statul este interesat pentru c mrimea uzurii influeneaz mrimea rezultatului impozabil.9

1.2 Importanta mijloacelor fixe Resursele materiale constitue o parte din ansamblul intrarilor in sistemul intreprindere, care prin combinare si comensare concura la realizarea esirilor reprezentind bunuri si servicii destinate pietei. In mod concret, mijoacele fixe formeaz suportul material al capitalului fix si ca structur specific, mijloacele fixe reprezint elementul defintoriu, suportul realizrii funciei productive n ntreprindere.10 Deci, sunt acele bunuri care particip la mai multe cicluri de exploatare i i transmit treptat valoare asupra noilor produse obinute. n structura imobilizrilor corporale se cuprind dou mari grupe de imobilizri: terenurile i mijloacele fixe. Intrarea mijloacelor fixe are loc la nfiinarea unitilor prin finanare de la stat n cazul regiilor autonome i prin aportul acionarilor i asociailor la constituirea capitalului social la societile comerciale. Pe parcursul desfurrii activitii, agenii economici i pot procura mijloacele fixe prin cumprare, construire, absorbie, prin fuziunea cu alte uniti etc. n folosin temporar, mijloacele fixe pot intra prin nchiriere, locaie de gestiune sau concesionare.11 Prin utilizarea n procesele de producie i comercializare, mijloacelor fixe i pierd treptat o parte din capacitatea lor de producie, ca urmare a uzurii, necesitnd reparaii. Prin efectuarea reparaiilor se urmrete meninerea mijloacelor fixe n stare bun de funcionare pe o perioad ct mai lung de timp, operaii ce trebuie s fie oglindite de contabilitate. De asemenea, pe msura folosirii n procesul de producie, a influenei factorilor fizico-chimici naturali, mijloacele fixe i pierd treptat din valoarea de utilitate, deci din nsuirile lor tehnice i economice (uzura fizic). Mijloacele fixe sunt supuse i unei uzuri
9

Contabilitate generala-Bojian Octavian Analiza economico-finaciara-Isfanescu Aurel 11 Bazele contabilitatii-Bojian Octavian

10

16

morale ca urmare a introducerii progresului tehnic. De aceea, pentru asigurarea continuitii procesului de producie este necesar nlocuirea lor cu altele noi. Una din sursele de finanare a procurrii de noi mjloace fixe o constituie uzura. Teoria clasic a finanelor ntreprinderii includea un obiectiv unic al activitii acestora i anume: maximizarea profitului. ns, a fost criticat i contestat de practica financiar, deoarece maximizarea profitului posibil din punct de vedere teoretic, fie pe termen scurt, fie pe termen lung (dar nu n acelai timp i numai n situaie de monopol), nu poate fi atins n condiii de incertitudine, de risc, de concuren, cnd creterea preului ca principal factor de sporire a profitului este limitat de oferta concurenei i de ali factori conjuncturali. n prezent, preocuparea prioritar a economitilor din domeniul finanelor este obiectivul de maximizare a valorii ntreprinderii, adic a patrimoniului. Strategia ntreprinderii moderne se bazeaz pe realizarea n permanen de produse i servicii noi, care s fie adaptate la gustul i cerinele consumatorilor, producia nefiind un scop n sine, ci un mijloc de satisfacere a utilizatorilor. In sensul teoriei valorii entropice, potentialul economic conservat in mijloacele fixe permite acestora sa presteze un serviciu si anume:
s E I

Aceasta relatie oglindeste faptul ca substanta (S) prealabil prelucrata dupa tehnologii si informatii speciale din care este materializat sau construit mijlocul fix , este capabila sa contribuie la realizarea unei informatii I-sub forma de o tehnologie mai avansata decit cea care a creat-o,informatie sau forma de organizare in cadrul viitorului proces de productie si cu conditia obligatorie ca mijocul fix sa fie pus in miscare cu ajutorl unei anume cantitati de energie (E). Structura interna a mijloacelor fixe depinde de profilul intreprinderii si gama de servicii tip mijoace fixe care este necesara procesului concret de productie. La rindul sau, volumul total de mijloace fixe dintr-o unitate economica depinde de amploarea capacitatii de productie pe care o solicita piata produselor ce se obtin cu ajutorul mijloacelor fixe.12 n final am putea mentiona ca mijloacele fixe au rolul
12

Finantele intreprinderii-Bran Paul

17

principal in intreprindere si anume in vederea maximizarii si maririi patrimoniului firmei. Achizitia de noi mjloace fixe da dovada de o puternica politica investitionala in cadrul intreprinderii, aceste mijloace fiind o sursa de venit de lunga durata. Prin diversificarea mijloacelor fixe detinute, intreprinderea are posibilitatea de a mari gama de produse si servicii rezultate in urma activitatii operationale. Astfel se obtine un aflux de venituri suplimentare si o considerabila marire a volumul de produse si servicii in viitor. Mijloacele fixe pot asigura prin structura i coninutul su, precum i gradul de utilizare, o concordan justificat a resurselor materiale consumate i forta de munc antrenat in sfera de producie. Etapa contemporan de tranziie la economia de pia in Republica Moldova se caracterizeaz prin infaptuirea pe larg a msurilor ndreptate la ridicarea nivelului de via al oamenilor pe baza accelerrii dezvoltrii economiei datorit folosirii intensive a potentialului de producie. n

legatur cu aceasta crete rolul sporirii eficienei ntrebuinrii mijloacelor fixe de producie, care asigura dinamica, balanarea i proporionalitatea dezvoltrii bazei tehnico-materiale a economiei naionale. Problema ntrebuinrii eficiente a mijloacelor fixe are un caracter social foarte important. Folosirea lor raional permite de a asigura sporirea produciei fr investiii suplimentare. Prin acesta se largesc posibilitile dezvoltrii sferei neproductive, necesar pentru satisfacerea cerintelor crescnde a necesitailor sociale. La sporirea eficienei utilizrii mijloacelor fixe contribuie perfecionarea bazei tehnico-materiale, determinarea marimilor optimale i a structurii raionale a fondurilor fixe de productie, formarea i innoirea lor etc.

18

Capitolul II
2.1 Metode de calulare a uzurii mijloacelor fixe n conformitate cu cerinele S.N.C.Contabilitatea activelor materiale pe termen lung,se recomand urmtoarele metode de calculare a uyurii mijloacelor fixe: 1) liniar; 2) n raport cu volumul de produse (articole) fabricate; 3) degresiv cu rat descresctoare 4) soldului degresiv

1. Procedeul uzurii liniare const n includerea uniform n cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proporional cu numrul de ani ai duratei normale de funcionare a mijlocului fix. Calculul uzurei anuale se efectueaza prin aplicarea normei de uzura ( N u ), la valoarea uzurabila a mijlocului fix (V uz )

Uzura = Vuz * N u
unde
Nu =

,
Vuz =Vint rare Vramasa 13

100% numarul de ani de functionare utila

2. Metoda in raport cu volumul de produse fabricate Conform acestei metode uzura se calculeaz inind cont numai de volumul de produse fabricate, kilometrajul parcurs, unitti de volum prelucrate etc., dup urmtorul procedeu:

13

Finantele intreprinderii-Nadejda Botnari

19

1.

se calculeaz uzura ce revine unei unitti de producie, ca raportul dintre valoarea uzurabil ( Vuz ) si capacitatea de fabricare a utilajului ( Qtotal ):
Uzura u / p = Vuz Qtotal

2. uzura anual se calculeaz ca produsul dintre norma de uzur (uzura pe unitate

de produs) i volumul produciei prevazute a se fabrica anual ( Qanual ):

Uzura anuala = Uzura u / p * Qanual

3. Metoda degresiv cu rat descresctoare Uzura anual se calculeaz aplicnd asupra valorii uzurabile a mijlocului fix norma de uzur degresiv, calculata ca raportul dintre numarul anilor de funcionare rmai i suma anilor de functionare utila:
Nu = Numarul anilor ramasi suma anilor de functionare utila

4.Metoda soldului degresiv Uzura anuala se calculeaza aplicind asupra valorii de bilant a mijlocului fix norma de uzur. Norma de uzur se determin ca produsul dintre norma liniar de uzura i coeficientul (k) cuprins intre valorile 1 si 2. Uzura in ultimul an este egal cu diferena dintre valoarea de bilan i valoarea probabil ramas. Conform Codului Fiscal mrimea deducerii uzurii calculate a mijloacelor fixe se determin: 1. pe categorii de proprietate; 2. potrivit normelor, stabilite in Codul Fiscal pentru fiecare categorie de proprietate ; 3. prin metoda soldului degresiv. Codul fiscal prevede 5 categorii de proprietate si pentru fiecare dintre ele este stabilita o anumita norma de uzura. Pentru categoria I-a este de 3%, categoria a II-a de 5%, categoria a III-ea de 10%, a IV-a de 20% si a V-a categorie are norma de uzur de 30%.
20

Codul mijloacelor fixe

Grupele de mijloace fixe

Categoria proporieteaii

Norma anual a uzurii pentru deducere

1
1(10000-10105) 10005 10006 10007-10011

2 Cldiri, cu excepia celor din: lemn de toate tipurile pelicul(pneumatice,in forma de cort,etc) demontabile i deplasabile

3 I

4 3%

Durata de funcionare util se stabilete dup Anexa nr.1 la Catalogul mijloacelor fixe i activelor nemateriale .
Durata de Codul Denumirea funcionare util

10 000000000 11 000000000 11 000001000 11 000002000

XI. MIJLOACE FIXE CLDIRI Cldiri construite din beton armat cu rezisten sporit, din blocuri de beton armat i cu schelet din beton armat sau din metal Cldiri construite din blocuri de piatr cu mortar din ciment i cu schelet din beton armat sau din metal, cu excepia celor de la poziiile: cldiri productive din industria alimentar i a buturilor cldiri productive din industria chimic

45

35 34 33

11 000102001 11 000102002

S apelm la un exemplu n baza cruia vom calcula uzura dup toate metodele de calculare a uzurii pentru a observa particularitile fiecreia dintre ele. Conform politicii de contabilitate a ntreprinderii, mijloacele fixe se reflecta in bilan la valoarea de intrare, iar uzura mijloacelor fixe se determin prin metoda liniar, pornind de la durata de serviciu util al acestora i valoarea lor uzurabil, determinate de comisia de specialist a ntreprinderii. Spre exemplu Razboi de esut CRX Nr.9 nr.0101 pus n funciune 31.08.05(Anex) a crui valoare de intrare este de 1472043,62 lei, valoarea probabil rmas -0, durata de funcionare util este de 5 ani, iar revizuirea duratei de exploatare util n-a avut
21

loc. Suma uzurii anuale constituie 294408,72 lei [(1472043.62-0):5]. Norma uzurii anual va fi 20% (100:5). Rezultatele calculelor snt prezentate n tabelul urmtor: Calculul uzurii conform metodei liniare
Perioada de gestiune
La data punerii n funciune La sfritul anului:

(lei)
Uzura acumuat Valaorea de bilan

Valoarea de intrare

Suma uzurii anuale

2004 2005 2006 2007 2008

1472043,62 1472043,62 1472043,62 1472043,62 1472043,62 1472043,62

294408,72 294408,72 294408,72 294408,72 294408,72 294408,72

73602.18 368010.9 662419.62 956828.34 1251237.06 220806.56

1472043,62 1398441.44 1104032.72 809624 515215.28 220806.56

2009 1472043,62

Conform tabelului, pe parcursul duratei de funoionare util n fiecare an se trece la consumuri una i aceeai sum a uzurii, dar miloacele fixe nu sunt puse in funciune ntotdeauna la nceputul anului de gestiune. De aceea problema scoaterii din uz se soluioneaz prin calcularea lunilor efective folosite , deci inafar de data intrrii i eirii din uz suma uzurii rmne neschimbat . Metoda n raport cu volumul de produse fabricate Utilajul pus n funciune are capacitatea de 1 000 000 de piese. Uzura ce revine pentru o unitate va fi 1,47 lei (1472043,62:1000000). Dac ntreprinderea efectiv a fabricat uniti n anul: I-50 000, II-200 000, III-300 000, IV - 250 000 , V- 200 000

Atunci rezultatele vor fi urmtoarele:

(lei) Perioada de gestiune Valoarea de intrare Volumul produciei Uzura anual Uzura acumulat Valoarea de bilan 22

fabricate La data punerii n funciune La sfritul anului 1 2 3 4 5 1 470 000 1 470 000 1 470 000 1 470 000 1 470 000 1 470 000 50 000 200 000 300 000 250 000 200 000 73 500 294 000 441 000 367 500 294 000 73 500 367 500 808 500 1 176 000 1 470 000 1 470 000 1 396 500 1 102 500 661 500 294 000 0

Metoda degresiv cu rata descresctoare n baza datelor precedente suma anilor

Perioada de gestiune La data punerii n funciune La sfritul anului 1 Valoarea de intrare 1472043,62 1472043,62 1472043,62 1472043,62 1472043,62 1472043,62 Suma uzurii anuale 5:15 x 1472043,62= 490681.2 4:15 x 1472043,62= 392544.96 3:15 x 1472043,62= 294408.72 2:15 x 1472043,62= 196272.48 1:15 x 1472043,62= 98136.24 Uzura acumulat 490681.2 884226.16 1178634.88 1374907.36 1472043.6 (lei) Valoarea de bilan 1472043,62 9811362.42 588817.46 294408.74 98136.24 0

2 3 4 5

Calculele reflect faptul c cea mai mare sum a uzuri ( 9811362,42 lei ) revine anului I, din an n an fiind micorat treptat, astfel valoarea de intrare se micoreaz cu cea mai mare sum, iar n ceilali ani cu sume ce se micoreaz treptat ajungnd egal cu zero n ultimul an de gestiune. Metoda soldului degresiv S admitem c ntreprinderea a hotrt s utilizeze coeficientul k maxim egal cu 2, atunci norma de uzur devine egal cu 40% sau n coeficient 0,4. Metoda n cauz are urmtoarea particularitate: uzura se calculeaz din valoarea de intrare sau din alt valoare (corectat, reevaluat). Calculele respective pot fi ilustrate n urmtorul tabel.
(lei) Perioada de gestiune Valoarea de intrare Suma uzurii anuale Uzura acumulat Valoarea de bilan 23

La data punerii n funciune La sfritul anului 1 2 3 4 5

1472043,62 1472043,62 1472043,62 1472043,62 1472043,62 1472043,62

1472043,62

(0,4 x 1472043,62) =588817.44 (0,4 x 883226.18) =353290.47 (0,4 x 529935.71) =211974.28 (0,4 x 317961.43) =127184.57
190776.86

588817.44 942107.91 1154082.19 1281266.76 1472043,62

883226.18 529935.71 317961.43 190776.86 0

Compararea rezultatelor uzurii calculate dupa metodele expuse, far a ntocmi un grafic sau tablou special, cifrele absolute ce reprezint uzura mijloacelor fixe reflect particularitile fiecrei metode de calcul. Ultimele dou metode necesita o atenie mai deosebit i o caracteristic mai profund. Ele stimuleaza progresul tehnicotiintific, deoarece ntreprinderea are posibilitatea n primii ani s deconteze cea mai mare parte a valorii uzurabile. Prin urmare, n caz de necesitate a scoaterii din uz a mainilor, utilajelor sub influena pieei pierderile vor fi minimale. n scopuri fiscale suma uzurii se determin din valoarea de bilan la sfritul anului gestionar i norma de uzur aferent categoriei respective a mijloaceor fixe. 2.2 Aplicaie la analiza economico-finaciar a ntrprinderii. Strucura mijloacelor fixe la ntreprinderea precutat poate fi prezentat conform celor 8 categorii stipulate Raportul Financiar, adic : cldiri, construcii speciale, maini, utilaje, instalaii de transmisie inclusiv tehnica de calcul, mijloace de transport, animale de munc i producie, plantaii perene i alte mijloace fixe. Astfel am putea prezenta urmtorul tablou economic: lei

24

Active existente la finele perioadei de gestiune

Active existente la finele perioadei de gestiune

Suma de amortizare acumulata la finele perioadei de gestiune

Intrate

Ieite

Mijlocul fix

1. cldiri 2. construcii speciale 3. maini, utilaje, instalaii de transmisie 4. inclusiv tehnica de calcul 5. mijloace de transport 6. animale de munca i productie 7. plantatii perene 8. alte mijloace fixe

826233 ----38589368 37811 ------------69721

--------19617790 19735 ------------504825

--------665091 ----------------83256

826233 ----57542067 57546 ------------489490

29240 ----4519371 15748 ------------33950

53022696 41798 ------------455540

Din datele prezentate am putea face unele concluizii, i anume c pe parcursul perioadei precutate ntreprinderea nu avut nici o ntrare sau ieire din patrimoniu a cldirilor i construciilor speciale. nct ntreprinderea produce covoare, ea nu dispune de mijloace de transport, animale de munca i plantaii perene. Elementul de baza a producerii l constituie mainile, utilajele i instalaiile de transmisie ce au nregistrat intrri de 19617790 lei i ieiri de 665091 lei, fapt ce contureaz o politica de investire puternic. Aceast dinamica pozitiv ntrete poziia ntreprinderii pe piaa i evideniaz tendina de a mri segmentul de pia deinut i sporirea productivitii, mrirea cantitii de produse necesare satisfacerii cererii. O asemenea situaie se pronun i la alte mijloace fixe, spre deosebire de tehnica de calcul ce contabillizeaz numai ntrri de 19735 lei. Astfel suma de uzur acumulat la finele perioadei de gestiune constituie 3565551 lei.
25

Valoarea de bilant 796993 -----

Indicatorii ce caracterizeaz eficiena utilizrii activelor pe termen lung sunt: 1.

rata imobilizarilor = active pe termen lung 2 total active 3

rata imobilizarilor 03 =

48249411 55228350 0.74 ; rata imobilizarilor 04 = 0.59 ; 64738771 92065572

rata imobilizrilor=0.59-0.74= -0.15; Ponderea ridicat a acestui indicator prezint o situaie nefavorabil, indic exstena unor dificulti finaciare privind solvabilitatea i echilibrul finaciar al ntrprinderii, posibile atarageri de lichiditi din exteriorul ntreprinderii (crete fondul de rulment strin). Dinamica negativ reflect normalizarea situaieii, adica descreterea ratei de la 0,74 n 2003 la 0,59 n 2004. 2.
coeficientul de uzura acumulata = uzura acumulata valoarea de inventar a mijloacelor fixe ;

coeficientul de uzura acumulata =

4582561 = 0.07 59696494

Nivelul ridicat al acestui indicator semnific un proces de renovare lent ce se reflect un grad de eficien a utilizrii a mijloacelor fixe. Mrimea lui mai mare de 0,5 coeficient indic necesitatea modernizrii. nct intreprinderea are abia 5 ani de activitate i utilajele abia se achiziioneaz acest indicator va avea o cretere lent pe parcursul urmtorilor ani 3.
coeficientul de utilitate = valoarea de inventar uzura acumulata valoarea de inventar a mijloacelor fixe

coeficientul de utilitate =

59696494 4582561 = 0.92 ; 59696494

Cu ct acest coeficient este mai aproape de 1 cu att acesta reflect o stare funcional mai bun a mijloacelor fixe, acesta mai denot i faptul c utilajele sunt relativ noi. 4.
coeficientul de reinnoire a MF = valoarea MF primite in perioada raportata valoarea MF la sfirsitul perioadei

coeficientul de reinnoire a MF =

20142350 =0.37 54317027

Aceasta reflect cota mijoaceor fixe ntrate n valoarea total a mijloacelor fixe. Aceasta se determin pentru aprecierea micrii mijloacelor fixe i un coeficient mai apropiat de 1 reflect faptul c mijlocele fixe aflate in gestiune se innoesc anual
26

aprope n ntregime. La ntreprinderea precutat valoarea acestui coeficient este 0,37 ceea ce normal pentru un productor. 5.
Compozitia tehnologica a MMF = Masini, utilaje, instalatii de transmisie total mijloace fixe

Compozitia tehnologica a MMF 03 =

38589368 = 0.86 , 44682434 57542067 = 0.96 , 59696494

Compozitia tehnologica a MMF 04 =

Compoziia tehnologic=0.1;

Conform rezltatelor am putea constata c ponderea majoritar a mijloacelor fixe ale ntreprinderii o constituie mainile, utilajele i instalaiile de transmisie n 2003 constituind 0,86 i 0,96 n 2004 din totalul de mijloace fixe. De la an la an se observ o cretere de 0,1 sau de 10% ce d dovad de o continu cretere a capacitii de producere. 6.
randamentul mijloacelor fixe = rezutatul operational valoarea medie anuala a mijloacelor fixe

randamentul mijloacelor fixe =

3544920 = 0.06 . ( 44682434 + 59696494) / 2

Ceea ce reprezint c fiecare leu din valoarea mijloacelor fixe aduce un profit de 6 bani, sau ct producie se obine de la 1 leu investit n mijloace fixe. Randamentul ntreprinderii este de 6% , relativ mic pentru o aa valoare a mijloacelor fixe utilizate. Pentru a aprecia situaia economico-financiar voi calcula un ir de indicatori: Pentru cunoaterea situaiei financiare a unei ntreprinderi la un moment dat putem folosi cea mai simpl expresie, devenit deja tradiional pentru determinarea valorii patrimoniale care este reprezentat de Activul Net Contabil (ANC). El determin dimensiunea financiar a ntreprinderii i intervine n diagnosticarea solvabilitii, adic pentru estimarea capacitii ntreprinderii de a face fa angajamentelor sale. 1. ANC = Total Activ Datorii Totale = Capital Propriu; ANC2003 = 36099177 lei. ANC2004 = 45114871 lei.
27

ANC = ANC2004 ANC2003 = 45114871 36099177 =9015694 lei; Variaia ANC reprezint mrimea cu care sa mrit capitalul propriu pe parcursul anului de gestiune, astfel avem o cretere de 9015694 lei anual. 2. Fondul de rulment net (FRN)= Capitalul perm. Active pe termen lung (calculm echilibru financiar pe TL); 1.1FRN2003 = 36099177 + 5967096 48249411 = -6183138 lei. 1.2FRN2004 = 45114871 + 4139219 55228350 = -5974260 lei. FRN este un indicator care permite aprecierea modalitii de finanare a activitii ntreprinderii att pe TL ct i pe TS. Valoarea negativ a acestui indicator reflect o situaie nefavorabil, indic exstena unor dificulti finaciare privind solvabilitatea i echilibrul finaciar al ntrprinderii. Aceast sum negativ reprezint o marj de nesiguran, adic neajunsuri n finanarea activitii curente. Observm c n 2003 valoarea acestui indicator este de -6183138 lei care n anii urmtori sa redus cu aproximativ 4% fapt ce denot o gestiune eficient. 3. Nevoia de fond de rulment (NFR) = (Stocuri + Creane) DTS; 2.1 NFR2003 = 2707048 + 13355921 22672498 = -6609529lei; 2.2 NFR2004 = 13887359 + 19073104 42811482 = -9851019 lei. NFR= NFR2004 NFR2003 = 1655900 1552570= 103330 lei. NFR reflect nevoia net de mijloace bneti destinate finanrii activelor curente, aceast necesitate apare fie din necesitatea deinerii de ntreprindere a stocurilor de materii prime, materiale, producie n curs de execuie, producie finit, neterminat, acordarea clienilor un anumit numr de zile pentru achitarea facturilor, fie din existena unor amnri obiective sau subiective la plata facturilor ctre furnizori, a datoriilor ctre salariai sau ctre instituii financiare, bnci ori chiar stat. n toi anii sunt nregistrate valori negative, ceea ce reprezint respectarea echilibrului financiar pe termen scurt, excedentul resurselor temporare asupra nevoilor temporare. 4. Fondul de rulment propriu (FRP) = Capital propriu Active pe termen lung

28

3.1 FRP2003 = 36099177 48249411 = 12150234 lei; 3.2 FRP2004 = 45114871 55228350 = 10113479 lei. FRP= FRP2004 FRP2003 = -10113479 (-12150234)= 2036755 lei. Valoarea pozitiv a acestui indicator reflect independena sau autonomia

ntreprinderii n materie de finanare a activitii pe TL, prin urmare ntreprinderea nu a fost nevoit s apeleze la datorii pe TL pentru finanarea utilajului. n cazul nostru FRP este negativ n toate perioadele, ceea ce ne arat c ntreprinderea nu este n stare s-i finaneze activele pe TL din capitalul propriu, fiind nevoit s apeleze la alte surse externe, adica nu are autonomie fnaciar n ambele perioade. 5. Fondul de rulment strin (FRS) = FRN FRP; 4.1 FRS2003 = -6183138 lei ( 12150234 lei) = 5967096 lei; 4.2 FRS2004 = -5974260 lei ( 10113479 lei) = 4139219 lei. FRS= FRS2004 FRS2003 = 4139219 lei 5967096 lei = 1827877 lei. FRS are o valoare pozitiv n toi cei doi ani care are o variaie mic de la an la an. Astfel n 2004 FRS a sczut cu 30,6% fa de 2003. Valoarea pozitiv a FRS ne arat c compania intr ntr-o perioad de stabilitate financiar. 6.Fondul de rulment brut (FRB) = Active curente; 5.1 FRB2003 = 16489360 lei. 5.2 FRB2004 = 36837222 lei. FRB= FRB2004 FRB2003 = 36837222 16489360= 20347862 lei. FRB reflect totalitatea activelor nete (curente) i prezint o mare importan n cadrul analizrii altor indicatori. Observm c pe parcursul celor trei ani analizai FRB nregistreaz creteri constante, astfel n anul 2004 FRB a crescut fa de 2003

29

cu peste 20347862 lei sau relativ cu 44.7%. Prin urmare ntreprinderea preconizeaz s obin un profit cu cheltuieli minime, reducnd volumul activelor curente.

7.Trezoreria.

Trezoreria=FRN-NFR lei; lei; Trezoreria=3450368 lei.

Trezoreria 03 = -6183138-(-6609529)=426391

Trezoreria 04 = -5974260-(-9851019)=3876759

Referindu-ne la trezorerie putem afirma c n toi anii analizai compania dup ce i-a onorat toate datoriile, plile, dobnzile a rmas n Trezorerie (casierie) cu destule mijloace bneti. Astfel n anul 2003 aceast sum a constituit 426391 lei care n anul urmtor sa mrit pn la 3876759 lei. 8.Rata lichditii curente
Lcurente = Active curente Pasive curente

Lcurente

03

16489360 = 0.72 ; 22672498

Lcurente

04

36837222 = 0.86 ; 42811482

Lcurente =0.14. Se observ c valorea este mai mic ca 1 i avem o situaie nefavorabil la ntreprindere ce insufl nencredere creditorilor. Rata lichiditii este n cretere de la an la an, astfel se observ o cretere de 0,14 n 2004 fa de 2003. 9, Rata lichiditii relative
Lrelative = Active curente stocuri Pasive curente

Lrelative

03

16489360 2707048 36837222 13887359 04 = 0.60 , Lrelative = = 0.53 . 22672498 42811482

Lichiditatea intermediar n 2004 fa de 2003 a sczut ceea ce a fcut situaia la ntreprindere s fi mai problematic fiindc nici n 2003 ea nu se ncadra n limitele lichiditii (0,7-1,0).
30

10, Rata lichiditii imediate

Limediate = Active curente stocuri creante , Pasive curente

Limediate

03

16489360 2707048 13355921 = 0.018, 22672498 36837222 13887359 19073104 = 0.09 , 42811482

Limediate

04

Limediate =0,072

Valoarea mic a acestui coeficient (normativ 0,2) pe aceti doi ani 0,018 respectiv 0,09 poate fi explicat nu att prin un nivel al numerarului foarte redus,ct prin lipsa cu desvrire a oricror investiii n titluri finaciare care ar asigura ntreprinderii beneficii suplimentare ci n mijloace fixe i utilaje. 11, Rata solvabilitii generale
Rsg
03

Rsg =

Total activ Datorii totale

64738771 = 2 .2 , 28639594

Rsg

04

92065572 = 1.96 , 46950701

Rsg =-0.24

Observam o descretere dar totui se ncadreaz limitele normale (nivel minim 1,66optim 3,0), deci ntreprinderea are o solvabilitate nalt. 12, Rata stabilitii finaciare
R sol .
03 fin

R sol .

fin

Capital permanent Pasiv total

42066273 = 0.64 , 64738771

Rsol .

04 fin

49254090 = 0.53 , 92065572

Rsol . fin =-0.11

Observm o scdere a acestei rate, deci scade gradul de stabiitate finaciar care era i aa destul de redus. 13, Rata autonomiei finaciare globale
Ra . fin. glob.
03

Ra . fin . glob . =

Capital propriu Pasiv total

36099177 = 0.55 ; 64738771

Ra. fin. glob.

04

45114871 = 0.49 ; 92065572

Ra. fin. glob. =-0.06.

ntreprinderea are sczut autonomie finaciar care i aa nu atingea norma de 0,87.

31

14, Rata de ndatorare global

Rin. glob.
03

Rin. glob. =

Datorii totale Pasiv total

28639594 46950701 04 = 0.44 , Rin. glob. = = 0.50 , 64738771 92065572

Rin. glob. =0,06.

Delimitm o cretere a acestei rate dar ea nu depete valoarea normal ce nu trebuie s fie mai mare de 0,667 i aceast cretere ne demonstreaz c autonomia finaciar a ntreprinderii scade 15, Rata profitului operaional
R pr . oper . = Re zultat din activitatea opertionala Vinzari nete

.
04

R pr . oper . =3544920/74211420=0.04; =5381762/33095920=0.16 , R = -0.12. Rata calculat ne arat capacitatea ntreprinderii de a obine profit din activitatea de baz la 1 leu vnzri. Astfel observm c n 2003 a obinut o rat a profitului de 16 bani la 1 leu, iar n anul urmtor de numai 4 bai la un leu vnzri. R pr . oper .
pr . oper .

03

NCHEIERE

Mijloacele fixe ocup un loc predominant ntre factorii de producie care particip la producerea bunurilor i serviciilor, fiind cel mai mobil element al capitalului fix. Atingerea obiectivelor ntreprinderii: maximizarea profiturilor, maximizarea cifrei de afaceri, funciei de utilitate, ratei profitului, maximizarea valorii de piaa a ntreprinderii, adic a patrimoniului acesteia, presupune realizarea n permanen a unor produse i servicii noi, care s fie adaptate la preferinele i cerinele consumatorilor (producia nefiind un scop n sine). Acest lucru este posibil doar avnd la dispoziie un potential tehnico-material bine argumentat, n structura caruia ponderea principal ar deine-o partea activa a mijloacelor fixe (maini, utilaje, instalaii de transmisie).
32

Referindu-ne la rezultatele calculelor indicatorilor privind asigurarea cu mijloace fixe i a eficienei utilizarii lor la M Moldabela S.R.L, putem meniona c valoarea total a mijloacelor fixe a nregistrat o majorare pe parcursul anului 2004. Concomitent, ca factor pozitiv se apreciaz faptul c partea activ a mijloacelor fixe a sporit, astfel creandu-se condiii favorabile privind obinerea a unui volum sporit de produse. Ca factor negativ remarcm lipsa concordanei dintre ritmul de cretere a valorii mijloacelor fixe active i ritmul de cretere a volumului produciei fabricate. Astfel, dei, valoarea mijloacelor fixe s-a majorat fa de anul 2003, volumul productiei fabricate a inregistrat o reducere, ceea ce ne vorbeste despre o utilizare neeficient a mijloacelor fixe. Ca o explicaie a lipsei acestei concordane poate servi faptul c dei coeficientul de reinnoire este superior celui de iesire a mijloacelor fixe, valoarea acestuia este foarte mic. Astfel, procesul de reinnoire a mijloacelor fixe uzate fizic si moral decurge foarte lent, posibiliti reale de majorare a volumului produciei fabricate neexistnd.

33

Ca o propunere pentru depirea situaiei existente poate servi inlocuirea la timp a mijloacelor fixe uzate fizic i moral cu altele mai perfecionate i mai bine adaptate la condiiile de lucru i poate chiar mai ieftine. n asemenea condiii se poate renuna la unele active fixe, cumprndu-se altele noi, cu caracteristici tehnico-funcionale superioare. O alta idee ar fi modificarea formelor de procurare i utilizare a celei mai active parti a capitalului fix, de dezvoltat pe scar larg arenda, leasingul si inchirierea. Dac analizm indicatorii eficienei utilizrii mijloacelor fixe la intreprinderea analizat, apreciem pozitiv creterea randamentului mijloacelor fixe, gradului de nzestrare cu mijloace fixe de producie, reducerea capacittii mijloacelor fixe. Meritul ntreprinderii const n faptul c randamentul mijloacelor fixe de producie a sporit n condiiile respectrii concordanei justificate dintre ritmurile majorrii productivitii medii pe un muncitor n schimbul cu durata maxim i nzestrrii muncii cu mijloace fixe. Ca factor negativ mentionm randamentul mic de doar 6% a mijloacelor fixe, care particip nemijlocit la procesul de producie. Cauzele acestei reduceri sunt caracteristicile cantitii de produse inferioare potenialului de producie. Soluionarea acestei probleme se poate face prin largirea segmentului de pia
2 ocupat i prin micorarea costului de producie a unui m de produs i astfel

crete profitul brut al ntrepriderii. Prin reducera costului de producie se poate deasemena reduce i preul de pia, astfel atrgnd noi clieni ce ar oferi o cretere considerabil a cererii de produse, aprnd astfel necesitatea creterii volumului de producie.

Bibliografie
- 34 -

1. 2. 3. 4. 5.

Al. Nederi, Contabilitate finaciar, Chiinu,1999, editura: ACAP . Bojian O., Contabilitate general , Bucureti, 1998, editura: Eficient. Bojian O., Contabilitatea ntreprinderilor,Bucureti, 1996, editura: Eficient. Bojian O., Bazele contabilitii,Bucureti, 1995,editura: Adonai. Brezeanu P. Diagnostic financiar: instrumente de analiz finaciar,Bucureti, 2003, Editura Economic. 6. Epuran M., Contabilitatea financiar n noul sistem contabil, Vol. I, Timioara, 1994, Editura Vest. 7. Feleag N., Contabililatea financiar,Bucureti, 1993, Editura Economic. 8. Negescu I., Bazele contabilitii,Bucureti, 1998, Editura Didactic i pedagogic. 9. Noul sistem contabil al agenilor economici din Republica Moldova, Vol.I,Chiinu ,1998, editura: MARP. 10.Noul sistem contabil al agenilor economici din Republica Moldova, Vol.II,Chiinu ,1998, editura: MARP. 11.Botnari N., Finanele ntreprinderii,Chiinu, 2006, Editura ASEM. 12.Contabilitate managerial,colectiv de autori,Chiinu, 2000, editura: MARP. 13.Paul Bran, Finanele ntreprinderii, Chiinu, 1995, editura:Logos. 14.Pop V., Contabilitate financiar, Oradea, 1998, editura:Trade. 15. Monitorul Oficial nr 088 din: 30.12.97. 16.Monitorul Oficial nr 062 din: 04.04.2003 articolul: 379.

Un nou portal informaional! Dac deii informaie interesant si doreti s te impari cu noi atunci scrie la adresa de e-mail : support@sursa.md

- 35 -