CONTABILITATEA CAPITALULUI SOCIAL n structura capitalurilor proprii capitalul social are un caracter avansabil fiind constituit la nfiintarea ntreprinderii

societare, prin aportul n natura si/sau n numerar al proprietarilor sau asociatilor. Fiind un capital investit, asa cum se afirma n modelul contabil anglo - saxon, capitalul social reprezinta creante reziduale (rezidual claim), n sensul ca la lichidarea unei societati comerciale se achita mai nti drepturile creditorilor (si alte obligatii), iar ce ramne dupa ce acestea sunt complet satisfacute, revine proprietarilor sau asociatilor. Capitalul social se mparte n capital subscris nevarsat si capital subscris varsat. Capitalul subscris nevarsat este capitalul pe care proprietarii sau asociatii s-au angajat sa-l puna la dispozitia ntreprinderii societare. n masura n care capitalul este eliberat sau capitalizat efectiv n bani si/sau n natura, el devine capital subscris varsat. n cadrul societatilor comerciale pe actiuni, pentru aporturile n numerar, constituirea capitalului social n raport de stabilirea conditiilor pentru realizarea aportului se delimiteaza n trei pasi succesivi, cum sunt: subscrierea fara apelare, adica fara nominalizare la plata; subscrierea cu apelare fara varsare; subscrierea cu apelare si varsare. n mod corespunzator, capitalul social se diferentiaza n : capital subscris neapelat; capital subscris apelat si nevarsat; capital subscris apelat si varsat. Capitalul social este divizat n actiuni sau parti sociale, n raport de natura juridica si economico financiara a societatilor comerciale.

Actiunea reprezinta o fractiune a capitalului societatilor n comandita pe actiuni si pe actiuni, fractiune care este n mod necesar un titlu de valoare, de valoare egala. Din punct de vedere juridic actiunea este nsemnul prin care dreptul actionarului este ncorporat, adica un titlu de credit constatator al drepturilor si obligatiilor care decurg din calitatea de actionar. Conform Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, actiunile vor cuprinde: denumirea si durata societatii, durata contractului de societate; numarul din registrul comertului n care este nregistrata societatea; capitalul social; numarul actiunilor si numarul de ordine; valoarea nominala a actiunilor si a varsamintelor efectuate; avantajele acordate fondatorilor. Asa cum se statueaza n Legea nr. 31/1990 a societatilor comerciale, actiunile se mpart n actiuni la purtator si actiuni nominative. Actiunile la purtator se caracterizeaza prin aceea ca sunt dotate cu posibilitatea de a circula; circulatia actiunilor nominative este supusa unor formalitati de nregistrare n registrul actionarilor tinut la sediul societatii, si atunci cnd capitalul a fost varsat n ntregime. Societatile pe actiuni pot emite, pe lnga actiunile ordinare, si actiuni preferentiale cu dividend prioritar fara drept de vot. Actiunile preferentiale nu pot depasi o patrime din capitalul social 232b14c 51;i au aceeasi valoare nominala ca si actiunile ordinare. Capitalul social al societatilor comerciale, altele dect pe actiuni, se mparte n parti sau cote sociale se valoare egala. Acestea sunt reprezentate de un certificat eliberat fiecarui asociat care cuprinde: denumirea societatii si capitalul social, numarul si valoarea unitara a partilor sociale, precum si numele titularului lor.

De asemenea, va trebui sa contina si modul restrictiv de circulatie al acestora recunoscut fiind ca potrivit normelor legale n vigoare cesiunea cotelor sociale este ngradita. Fata de terti partile sociale nu pot fi cesionate, numai daca o asemenea operatie a fost permisa prin contractul de societate. De asemenea, ele pot fi cesionate pe baza deciziei generale a asociatilor, adoptata n unanimitate. Cesiunea nu elibereaza pe asociatul cedent de ceea ce mai datoreaza societatii din aportul sau de capital. Intre asociati, partile sociale sunt transferabile fara nici o limitare sau aprobare. Pe parcursul functionarii ntreprinderii capitalul social se poate majora prin emisiunea de actiuni noi si prin operatii interne (ncorporarea de rezerve, capitalizarea profitului exercitiului precedent, transformarea de obligatiuni n actiuni). De asemenea, capitalul se poate micsora prin rambursarea catre asociati a unei parti din capital, prin rascumpararea de actiuni, prin acoperirea pierderilor provenite din exercitiile precedente si prin alte operatii potrivit legii. 2.1. Evaluarea curenta a capitalului social n principiu, capitalurile se evalueaza si nregistreaza n contabilitate la valoarea nominala. Astfel, pentru capitalul social o asemenea valoare este indicata pe actiunile si partile sociale, n calitatea lor de titluri de valoare. Evaluarea capitalului social la valoarea nominala impune calcularea si evidentierea distincta a primelor de capital (prime de emisiune, de fuziune si de aport), ntruct actiunile prin care este reprezentat capitalul propriu sunt titluri de valoare negociabile, n sistemul

de gestiune financiara a ntreprinderii valorii nominale i se asociaza si alte categorii de valori cum sunt: valoarea de piata, valoarea de rentabilitate (valoarea financiara, valoarea de randament) si valoarea patrimoniala (valoarea matematica contabila si valoarea matematica intrinseca). I. Valoarea de piata este o valoare de cumparare - vnzare a actiunilor stabilita, de regula, prin negociere la bursa de valori pe baza raportului dintre cerere si oferta, raport numit cotatie. n mod concret, pretul de piata al unei actiuni este determinat de: dividendele asteptate de actionari; stabilitatea financiara a ntreprinderii; situatia activului industrial al ntreprinderii; situatia generala a pietei de capital si n limita ratei dobnzii n acel moment opozabila pietei financiar - bancare. O specificitate, prezenta n modelul contabil anglo - saxon, este stabilirea valorii de piata a actiunilor, n special a actiunilor preferentiale. Pentru aceste actiuni, valoarea de piata variaza invers proportional cu rata dobnzii practicata pe piata financiar - bancara. Exemplu: Daca o ntreprindere emite actiuni n valoare nominala de 1.000 unitati monetare, pentru care ofera o rata de 9,5 % si ulterior se constata o crestere a dobnzii la 20 % pe piata financiar - bancara, posesorii vor cauta sa scape de ele n conditiile n care valoarea de piata se micsoreaza. n strnsa legatura cu valoarea de piata si valoarea nominala a actiunilor este pretul de emisiune sau cursul de actiune care trebuie platit de catre toate persoanele care subscriu actiunile n momentul emiterii lor. Acesta poate fi egal cu valoarea nominala, deci cursul este alpari, iar daca este superior valorii nominale, avem curs suprapari, iar n situatia inversa, subpari.

II. Valoarea de rentabilitate este o valoare bazata pe rezultatul ntreprinderii. Ea poate fi financiara si de randament. a) Valoarea financiara ( VF ) exprima echivalentul corespunzator capitalizarii dividendului anual pe o actiune la o rata medie a dobnzii pe piata, sau ea corespunde sumei totale care plasata la o dobnda sigura va produce un avantaj egal cu veniturile titlurilor. Rata medie a dobanzii pe piata Dividendul distribuit pe o actiune VF = Se precizeaza ca rata dobnzii este cea corespunzatoare titlurilor de valoare cu venituri fixe (obligatiuni) majorate n functie de riscurile de curs (riscuri care sunt nesemnificative, n principiu, pentru o actiune). n ceea ce priveste dividendul luat n calcul este cel distribuit n cursul exercitiului sau media aritmetica a dividendelor distribuite n cursul ultimelor cinci exercitii. b) Valoarea de randament ( VR ) este valoarea corespunzatoare profitului net pe o actiune care se poate capitaliza n cursul unui exercitiu financiar, la o rata medie a dobnzii de piata. Venitul titlurilor este egal cu dividendele plus cota parte unitara din profit ncorporata n rezerve. Rata medie a dobanzii pe piata Dividendul distribuit pe o actiune Cota parte din profit pe o actiune incorporata in rezerve VR +

= III. Valoarea patrimoniala consta n calculul valorii titlurilor pornind de la situatia patrimoniala evidentiata n bilant. n acest sens, se disting valoarea matematica contabila, valoarea matemetica intrinseca si valoarea de lichidare. a) Valoarea matematica - contabila a titlurilor sau valoarea bilantiera este egala cu situatia contabila neta sau activul net contabil raportata la numarul de titluri. Relatia de calcul a activului net contabil (ANC) este de forma: ANC = Activul real sau: ANC = Capitalurile proprii Activul real = Activul bilantier Activele fictive Activele fictive Datoriile

n componenta activelor fictive sunt incluse urmatoarele structuri: cheltuielile de constituire a societatii inclusiv cele cu emisiunea de actiuni, activele de regularizare si asimilate si primele privind rambursarea obligatiunilor. Exemplu: ntreprinderea " TITAN " S.A. are o structura a capitalurilor proprii de forma: . Capital social 120 000 000 lei . Rezerve ( + ) 24 600 000 lei . Active fictive ( - ) 600 000 lei = Activ net contabil 144 000 000 lei . Numarul de actiuni 120 000 titluri 1 200 lei/actiunea

120 000 titluri 144 000 000 lei Valoarea contabila a unei actiuni = = b) Valoarea matematica - intrinseca a titlurilor se calculeaza mpartind activul net intrinsec la numarul de actiuni. La rndul sau, activul net intrinsec se determina pe baza relatiei: ne var sat subscris Capitalul nejustificate riscuri si cheltuieli Provizioanele pentru contabil net Activul intrinsec net Activul * =+ * ) sunt considerate rezerve deghizate

c) Valoarea de lichidare a titlurilor sau valoarea casata este cea care rezulta din vnzarea fortata a ntreprinderii ntr-un interval limitat. 2.2. Analiza si functionarea conturilor de capital social Evidenta constituirii si micsorarii capitalului social se realizeaza prin contul de pasiv 101 "Capital social". n creditul contului se nregistreaza constituirea si cresterea capitalului prin aportul n bani si/sau n natura al proprietarilor, prin capitalizarea rezultatului si prin operatii interne, iar n debit, micsorarea capitalului prin rambursarea catre asociati si acoperirea de pierderi provenite din exercitiile financiare precedente. Soldul contului este creditor si reprezinta capitalul propriu ca sursa permanenta de finantare a activelor ntreprinderii. Contul sintetic de gradul I, 101 "Capital social" se dezvolta pe doua conturi sintetice de gradul II 1011 "Capital subscris nevarsat" si 1012 "Capital subscris varsat". Prin aceasta dezvoltare a conturilor se asigura delimitarea contabila a celor doi pasi, necesara n constituirea capitalului social - subscriere si varsare. Contabilitatea analitica a capitalului social se tine pe actionari sau asociati, cuprinznd numarul si valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale subscrise si varsate. n cazul societatilor comerciale, altele dect cele pe actiuni si n comandita pe actiuni, se conduce un "Registru al asociatilor" n care se nscriu dupa caz: numele si prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul fiecarui asociat, partea acestuia din capitalul social, transferul partilor sociale sau orice alta modificare privitoare la aceasta.

Evidenta aporturilor subscrise de asociati pentru constituirea si cresterea capitalului social se realizeaza prin contul 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul". n debitul acestui cont, se nregistreaza capitalul subscris de asociati, respectiv sumele achitate acestora cu ocazia retragerii capitalului; n creditul contului, se reflecta valoarea aporturilor varsate n numerar si/sau n natura, precum si capitalul retras de asociati. Soldul debitor al contului reprezinta capitalul subscris nevarsat de asociati, iar cel creditor datoria din capitalul de rambursat. Evidenta analitica a contului se dezvolta pe fiecare actionar sau asociat n calitatea sa de subscriptor sau beneficiar la rambursarea capitalului. n relatiile de decontare cu asociatii privind capitalul, alaturi de situatia normala se pot ivi o serie de ipostaze care trebuie delimitate si evidentiate n contabilitate: asociatii n dificultate care nu efectueaza la termen varsamintele la capitalul social subscris si varsarea n avans a capitalului social subscris. Pentru a raspunde la aceasta cerinta este nevoie ca n cadrul contului 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul " sa se creeze urmatoarele conturi sintetice de gradul II (subdivizionare): 456.2 "Decontari cu asociatii privind capitalul subscris nevarsat". 456.4 "Decontari cu asociatii privind capitalul varsat anticipat" 456.5 "Decontari cu asociatii n dificultate" 456.7 "Decontari cu asociatii privind capitalul de rambursat" 2.3. Contabilitatea constituirii capitalului social Actul initial de constituire a capitalului social se identifica n plan economico-financiar cu nfiintarea

ntreprinderilor societare. n acest scop trebuie sa fie ndeplinite anumite conditii stabilite prin legislatia economico financiara, prin statut si contractul de societate. Din pachetul de conditii prezinta interes pentru contabilitate problema subscrieii capitalului si a aportului fizic n natura si/sau n bani, dupa caz. Asa cum prevede Legea 31 privind societatile comerciale, la constituirea ntreprinderii societare este necesara subscrierea integrala a capitalului social. Totodata, asociatii subscriptori sunt obligati sa aporteze efectiv n natura si/sau n numerar valoarea capitalului subscris. Astfel, n cazul societatilor n nume colectiv si n comandita simpla, data la care se varsa integral capitalul social subscris este stabilita prin contractul de societate. Similar se rezolva problema si n cazul societatilor cu raspundere limitata cu precizarea ca nu pot constitui aporturi prestatiile n munca, creantele si titlurile negociabile. Aporturile n natura reprezinta cel mult 60% din capitalul social. n cazul societatilor pe actiuni si n comandita pe actiuni, ntreprinderea societara se poate constitui numai daca ntregul capital a fost subscris si fiecare acceptant a varsat n numerar jumatate din valoarea actiunilor subscrise. Actiunile ce reprezinta aporturi n natura vor trebui acoperite integral. Aporturile n creante nu sunt admise. n subscrierea capitalului social se pot ntlni cazuri particulare cum sunt: a) subscrierile publice depasesc capitalul social prevazut n prospectul de emisiune sau sunt mai mici dect acesta. Fondatorii sunt obligati sa supuna adunarii constitutive marirea sau, dupa caz, micsorarea capitalului social la nivelul subscriptiei. Daca adunarea constitutiva nu aproba cresterea capitalului social, se procedeaza la reducerea

subscrierilor la nivelul capitalului statutar.Surplusul se napoiaza subscriptorilor; b) n cazul n care exista aporturi n natura, adunarea constitutiva numeste unul sau mai multi experti care si vor da avizul asupra evaluarilor. Pentru evaluare se va avea n vedere titlul juridic cu care sunt aduse bunurile n patrimoniul societatii, starea bunurilor, precum si preturile lor. n acest scop se va proceda astfel: . sub aspectul titlului juridic, daca bunurile sunt aduse n proprietatea societatii se va lua n considerare ntreaga valoare a acestora. Daca sunt transmise n folosinta, se vor aprecia cheltuielile de care societatea va fi scutita, altfel urmnd a plati chirie; . starea bunurilor va fi estimata prin prisma uzurii fizice si morale, randamentul pe care-l pot da n activitatea concreta n care vor fi folosite; . preturile luate n consideratie vor fi acelea practicate pe piata n faza evaluarii (preturi similare prin corelare, preturi medii aparute n diferite publicatii etc.). Daca asociatii nu fac n termen varsamintele la capitalul social subscris, ei sunt obligati la plata dobnzii legale pentru durata ntrzierii. Plata dobnzii nu exclude raspunderea asociatului pentru daunele cauzate societatii. Exemplu. Pentru prezentarea contabilitatii constituirii capitalului social se presupune ca se creeaza societatea comerciala pe actiuni " TITAN " S.A. n conditiile: . Capital subscris 40.000.000 lei . Numar de actiuni 40.000 titluri . Valoarea nominala a unei actiuni 1.000 lei

. Cheltuieli de constituire platite pe baza unui cec bancar 300.000 lei a) subscrierea celor 40 000 actiuni 1 000 lei = 40 000 000 lei se nregistreaza pe baza "Borderoului actiunilor" prin articolul contabil: 40 000 000 lei 456 = 1011 40 000 000 lei Decontari cu asociatii privind capitalul Capital subscris nevarsat Pentru cheltuielile de fondare, pe baza cecului bancar se face nregistrarea: 300 000 lei 201 = 512 300 000 lei Cheltuieli de constituire Conturi curente la banci b) eliberarea a 50% din capitalul social subscris prin depunerea n numerar directa n contul de la banca: 20 000 000 lei 512 = 456 20 000 000 lei Conturi curente la banci Decontari cu asociatii privind capitalul

si: 20 000 000 lei 1011 = 1012 20 000 000 lei Capital subscris nevarsat Capital subscris varsat Unul din actionari care a subscris 250 000 lei face n echivalenta un aport sub forma unui stoc de materii prime: 250 000 lei 301 = 456 250 000 lei Materii prime Decontari cu asociatii privind capitalul si 250 000 lei 1011 = 1012 250 000 lei Capital subscris nevarsat Capital subscris varsat Asa cum se arata n Legea nr. 31 a societatilor comerciale, art. 66, cnd actionarii nu au efectuat plata varsamintelor ce le datoreaza, societatea l va invita sa-si ndeplineasca aceasta obligatie printro somatie colectiva, publicata de doua ori, la interval de 15 zile, n Monitorul Oficial si ntr-un ziar raspndit. Cnd nici n urma acestei

conditii actionarii nu vor efectua varsamintele, consiliul de administratie va putea decide fie urmarirea actionarilor pentru varsamintele retrase, fie anularea acelor actiunui nominative. Daca actiunile sunt anulate, n locul lor vor fi emise noi actiuni purtnd acelasi numar, care vor fi vndute. Tipurile de nregistrari care intervin n aceasta situatiesunt: a) pentru capitalul nevarsat: 456.5 = 456.2 Decontari cu asociatii n dificultate Decontari cu asociatii privind capitalul subscris nevarsat b) dobnda datorata de actionari: 456.5 = 763 Decontari cu asociatii n dificultate Venituri din creante imobilizate Cheltuielile de publicare si vnzare se colecteaza n debitul contului 658 "Alte cheltuieli de exploatare" n corespondenta cu creditul conturilor care efectueaza modalitatea de plata. La imputatea cheltuielilor se debiteaza contul 465.5 "Decontari cu asociatii n dificultate" si se crediteaza contul 758 "Alte venituri din exploatare". La vnzarea actiunilor noi emise se face nregistrarea la pretul de vnzare: 512 = 456.5 Conturi curente la banci Decontari cu asociatii n dificultate Daca n urma ndeplinirii formalitatilor de anulare si vnzare nu s-au realizat sumele datorate societatii, se procedeaza la reducerea capitalului proportional cu diferenta dintre capitalul existent si capitalul social.

Exemplu: Se constituie o societate pe actiuni n conditiile: actiuni subscrise 400.000 titluri, valoare nominala 1.000 lei/actiune; cheltuieli de constituire 5.000.000 din care 3.000.000 lei comision de intermediere si 2.000. 000 lei cheltuieli de publicitate; la subscrierea capitalului s-a varsat n numerar prin depunere directa n contul curent 30 % din capitalul subscris, iar restul se varsa n termen de 6 luni; nainte de expirarea celor 6 luni, 2 actionari grabiti care detin 100.000 de actiuni varsa capitalul n mod anticipat; dupa expirerea celor 6 luni, 2 actionari care detin 50.000 de actiuni sunt n dificultate si nu pot varsa aportul promis; se anuleaza actiunile detinute, fiind nlocuite cu altele care se vnd la pretul de 1.000 lei/actiune; cheltuielile cu vnzarea sunt n suma de 1.000.000 lei sub forma comisioanelor bancare; dobnda penalizatoare 700.000 lei. a) subscrierea capitalului: 400 000 000 lei 456.2 = 1011 400 000 000 lei Decontari cu asociatii privind capitalul subscris nevarsat Capital social subscris nevarsat b) eliberarea aportului: 400 000 000 30 % = 120 000 000 lei: 120 000 000 lei 5121 = 456.2 120 000 000 lei Conturi curente la banci Decontari cu asociatii privind capitalul subscris nevarsat

si: 120 000 000 lei 1011 = 1012 120 000 000 lei Capital social subscris nevarsat Capital social subscris varsat c) plata cheltuielilor de constituire: 5 000 000 lei 201 = 5121 5 000 000 lei Cheltuieli de constituire Conturi curente la banci d)varsarea anticipata a aportului ramas pentru cele 100.000 de actiuni: 100.000 actiuni 1.000 lei/actiune 70 % = 70.000.000 lei 70 000 000 lei 5121 = 456.4 70 000 000 lei Conturi curente la banci Decontari cu asociatii privind capitalul varsat anticipat si: 70 000 000 lei 1011 = 1012 70 000 000 lei Capital social subscris nevarsat Capital social subscris varsat e) realizarea aportului la cel de al doilea apel: 70 000 000 lei 456.4 = 456.2 280 000 000 lei

Decontari cu asociatii privind capitalul varsat anticipat Decontari cu asociatii privind capitalul subscris nevarsat 35 000 000 lei 456.5 (50 0001 000 Decontari cu asociatii n 70%) dificultate 175 000 000 lei 5121 = (250 0001 000 70%) Conturi curente la banci si: 175 000 000 lei 1011 = 1012 175 000 000 lei Capital social subscris nevarsat Capital social subscris varsat f)vnzarea actiunilor n cazul actionarilor n dificultate: 50 000 000 lei 5121 = 456.5 50 000 000 lei Conturi curente la banci Decontari cu asociatii n dificultate

si: 35 000 000 lei 1011 = 1012 35 000 000 lei Capital social subscris nevarsat Capital social subscris varsat g) nregistrarea cheltuielilor cu vnzarea: 1 000 000 lei 627 = 5121 1 000 000 lei Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate Conturi curente la banci 1 000 000 lei 456.5 = 758 1000 000 lei Decontari cu asociatii n dificultate Alte venituri din exploatare h) nregistrarea dobnzii penalizatoare: 700 000 lei 456.5 = 763 700 000 lei Decontari cu asociatii n dificultate Venituri din creante imobilizate i) lichidarea conturilor cu actionarii n dificultate (soldul contului):

13 300 000 lei 456.5 = 5121 13 300 000 lei Decontari cu asociatii n dificultate Conturi curente la banci 2.4. Contabilitatea cresterii capitalului social prin aporturi noi n natura si/sau n numerar O asemenea crestere este determinata de necesitatea procurarii de noi resurse pentru finantarea investitiilor sau consolidarea situatiei financiare. Modalitatea financiara de crestere se asigura prin aporturi noi n bani si/sau n natura. Cresterea capitalului prin aporturi n numerar se poate efectua, teoretic, dupa doua metode: cresterea valorii nominale a actiunilor existente si prin emiterea de noi actiuni. Prima modalitate evita cresterea numarului initial de actiuni si modificarea echilibrului dintre actionari. Ea devine aplicabila prin consimtamntul unanim al actionarilor. Apelul la cea de a doua modalitate impune din partea societatii sa-si stabileasca pretul de emisiune pentru actiunile noi. Acestea se plaseaza ntre valoarea matematica contabila a vechilor actiuni (limita maxima) si valoarea lor nominala (limita minima). n masura n care pretul de emisiune al actiunilor noi este mai mic dect valoarea matematica contabia a actiunilor vechi, se produce "efectul de dilatare" a capitalului care la rndul sau antreneaza o pierdere pentru actionarii "vechi" care nu participa la subscrierea de noi actiuni. Pentru a compensa aceasta pierdere se apeleaza la

drepturile preferentiale de subscriere (DS). Discutate ca titluri de valoare, DS sunt titluri de valoare negociabile care intra n paritate cu actiunile vechi. Marimea lor se calculeaza ca diferenta ntre valoarea matematica contabila veche si valoarea matematica noua a unei actiuni. Rationamentul calcularii valorii teoretice a unui DS se prezinta astfel: . Capitalul propriu naintea cresterii prin aporturi noi Q V . Cresterea Q * E . Capitalul propriu rezultat n urma cresterii (Q V) + (Q * E) . Valoarea matematica contabila a unei actiuni dupa cresterea capitalului propriu ()() ( *) * QQ QVQE + + . Valoarea teoretica a dreptului de subscriere (DS) ( ) * * QQ V-E Q

+ unde: Q reprezinta numarul actiunilor vechi Q * - numarul actiunilor noi V - valoarea matematica contabila a vechilor actiuni E - pretul de emisiune al noilor actiuni Exemplu: Se considera cazul unei societati ale carei capitaluri proprii sunt constituite din: . Capital social 40.000.000 lei . Rezerve 8.000.000 lei 48.000.000 lei . Capitalul este reprezentat de 40.000 actiuni . Valoarea nominala 1.000 lei/actiunea . Valoarea contabila 1.200 lei/actiunea n scopul dezvoltarii mijloacelor sale de investitie, societatea decide sa majoreze capitalul sau cu 10.000.000 lei prin emiterea a 10.000 actiuni noi a caror valoare nominala este de 1.000 lei. Deci o noua actiune este emisa pentru 4 actiuni vechi. Pretul de emisiune este 1.100 lei. n acest caz, situatia n contabilitate se prezinta astfel: . Capital social initial 40.000.000 lei . Rezerve 8.000.000 lei 48.000.000 lei . Cresterea capitalului propriu

(10.000 actiuni 1.100 lei) din care: 11.000.000 lei cresterea capitalului social (10.000 actiuni 1.000 lei) 10.000.000 lei primele de emisiune (10.000 actiuni 100 lei) 1.000.000 lei . Valoarea matematica contabila noua 1180 50000 48000000 11000000 = + lei . Raportul actiuni vechi/actiuni noi este 4/1 . Dreptul de subscriptie 1.200 lei - 1.180 lei = 20 lei Sau: 1 DS = (1 200 - 1 100) 20 lei 50 000 10 000 =

nregistrarea contabila va fi: 11 000 000 lei 456 = 1011 10 000 000 lei Decontari cu asociatii privind capitalul Capital subscris nevarsat 1041 1 000 000 lei Prime de emisiune Datele pot fi interpretate astfel: . solicitantul unei noi actiuni plateste ntreprinderii 1.100 lei pentru o actiune ce valoreaza 1.180 lei; . proprietarul unei actiuni vechi ar pierde 20 lei pe actiune (1.200 lei - 1.180 lei). Pentru a evita aceasta situatie, fiecare solicitant de un titlu nou va plati 4 DS 20 lei = 80 lei purtatorului de patru actiuni vechi. Procednd astfel, pentru fiecare actiune veche purtatorul primeste 20 lei, ceea ce l face indiferent fata de modificarea valorii contabile a titlurilor de la 1.200 la 1.180 lei. Se poate considera ca fiecare cumparator potential trebuie sa "indemnizeze" patru actiuni vechi pentru a obtine dreptul de a cumpara o actiune noua. Aceasta indemnizatie se numeste drept preferential de subscriere. Este posibila situatia n care cel putin unul din vechii actionari sa nu detina un numar de actiuni divizibil cu patru. n acest caz el este obligat sa cumpere un DS sau sa le vnda pe acelea care sunt n plus fata de multiplii lui patru. Exemplu, un actionar vechi detine 11 actiuni. n aceasta situatie el trebuie sa cumpere la valoarea nominala

11/4 = 2 actiuni si sa ramna cu 3 DS - uri pe care le poate vinde, sau poate cumpara un DS disponibilizat de un alt actionar, completnd numarul de 4 DS - uri necesare achizitionarii unei noi actiuni. n aceasta ultima varianta cea de- a 12 actiune l va costa 1 DS + 1.000 lei = 20 lei + 1.000 lei = 1.020 lei. Relatia de calcul prezentata mai nainte, a marimii cursului dreptului de subscriere conduce la o valoare teoretica. Aceasta valoare se delimiteaza ca un sistem de referinta pentru negocierea dreptului de subscriere. De regula o asemenea negociere se face la un curs de plata inferior celui teoretic. Exemplu. Pentru edificare se presupune urmatoarea situatie la 31 decembrie 2001: . Capitaluri proprii 48.000.000 lei . Numarul de actiuni 40.000 titlluri . Cresterea de capital prin emiterea de 10.000 actiuni noi . Valoarea contabila nainte de crestere 1.200 lei . Pretul de emisiune 1.100 lei 1 DS = (1 200 - 1 100) 20 lei 50 000 10 000 = . Cresterea de capital s-a dispus n perioada 20 august - 20 septembrie 2002; . La 10 august actiunea era cotata la 1.020 lei. Cursul bursier n 2002 cel mai ridicat a fost de 1.060 lei si 1.010 lei cel mai scazut. . Raportul actiuni noi/actiuni vechi este 1/4 . Cursul negociat al dreptului de subscriere se prezinta astfel:

1 DS = ( ) 40 8 lei 5 1 1 060 - 1 020 5 1 == Deci intervine o pierdere de 20 - 8 = 12 lei ntre valoarea teoretica si cea negociata a DS ului. Remarca. n cazul n care cresterea de capital mbraca forma de aport n natura nu se pune problema protectiei vechilor actionari. Actiunile noi se emit la un pret teoretic apropiat de valoarea contabila a titlului. Diferenta ntre valoarea de emisiune si valoarea nominala a noilor actiuni se nregistreaza ca prima de aport. Exemplu. Pentru un mijloc de transport evaluat la valoarea de 5.500.000 lei, valoarea retinuta la subscriere pentru o actiune 1.100 lei, valoarea nominala a actiunii este de 1.000 lei. Numarul de actiuni noi create este de 5.500.000 / 1.100 = 5.000 actiuni. nregistrarea cresterii de capital se face: 5 500 000 lei 2133 = 1012 5 000 000 lei Mijloace de transport Capital subscris varsat 1043 500 000 lei Prime de aport 2.5. Contabilitatea cresterii capitalului social prin operatii interne

Cresterea are loc prin ncorporarea rezervelor, a profitului, a rezervelordin reevaluare si a primelor de capital. Motivul cresterii este cel al ntaririi credibilitatii societatii asigurnd actionarii de disponibilitatea unei mari parti a fondurilor proprii. Procedural, cresterea de capital se poate realiza prin crearea de noi titluri atribuite gratuit vechilor actionari sau prin cresterea valorii nominale a vechilor actiuni. Se precizeaza ca n conditiile unui astfel de mod de majorare de capital, averea reala a societatii nu se modifica. Protectia financiara a vechilor actionari, n conditiile n care se emit noi actiuni, este asigurata prin detinerea de catre acestia a drepturilor de atribuire (DA) ca titluri negociabile. Subscriptorii noilor actiuni pot fi att vechii actionari care utilizeaza drepturile lor, ct si noii actionari cu conditia ca acestia sa cumpere DA-uri la paritatea necesara. Mecanismul de calcul si functionare a DA - urilor este n principiu similar cu cel al DS - urilor. Relatia de calcul pentru valoarea teoretica a unui drept de atribuire este: V C C` C` + unde: C - numarul de actiuni vechi C - numarul de actiuni noi de emis

V - valoarea contabila sau cotatia la bursa a vechilor actiuni Exemplu: Relund exemplul de mai nainte se presupune ca din rezervele existente se ncorporeaza n capitalul social 4.000.000 lei, pentru care se emit 4.000 de actiuni noi. Situatia n contabilitate se prezinta astfel: . Capital social initial 40.000.000 lei . Rezerve nencorporate 4.000.000 lei . Rezerve ncorporate n capitalul social prin emiterea de noi actiuni atribuite gratuit (4.000 actiuni 1.000 lei) 4.000.000 lei Total capital propriu 48.000.000 lei . Raportul actiuni vechi/actiuni noi : 10/1 . Valoarea contabila a vechilor actiuni 1.200 lei . Valoarea contabila n conditiile emiterii de noi actiuni (48.000.000 lei / 44.000 actiuni) 1.091 lei DA = 1 200 - 1 091 = 109 lei Sau: DA = 1 200 109 lei 10 1 1 = + Corespunzator paritatii de atribuire, vechiul actionar trebuie sa posede 10 DA - uri pentru a i se conferi n

mod gratuit o actiune noua. Daca poseda, sa presupunem 18 actiuni vechi, se afla n situatia de a obtine n mod gratuit 1 actiune noua, iar pentru cea de a doua actiune trebuie sa cumpere 2 DA 109 lei = 218 lei, disponibilizate de la alti actionari. Un nou actionar poate procura o actiune din cele noi numai n conditiile n care plateste 10 DA - uri, deoarece paritatea de atribuire este de 10/1. Deci o actiune noua se cumpara la 10 DA 109 lei = 1.090 lei. Remarca. Valoarea calculata pentru un DA are caracter teoretic, deoarece acesta este, de regula, cotat la bursa de valori. n conditiile n care pretul bursier al DA - ului este pozitiv, actionarul vechi poate renunta total sau partial la DA - urile detinute. n acest scop se compara pretul bursirer al unui DA si profiturile (dividendele) pe care le-ar asigura achizitionarea de noi actiuni. Rezolvarea practica este similara cu cea prezentata la DS - uri. nregistrarea contabila privind ncorporarea rezervelor n capital este: 4 000 000 lei 1061 = 1012 4 000 000 lei Rezerve legale Capital subscris varsat n cazul n care s-ar fi ncorporat n capital primele de emisiune, beneficiile sau diferentele din reevaluare, nregistrarea devine: 1041 = 1012 Prime de emisiune Capital subscris varsat 1043 Prime de aport 105

Rezerve din reevaluare 117 Rezultatul reportat 2.6. Contabilitatea cresterii capitalului prin dubla marire Dubla marire de capital social se realizeaza prin capitalizarea rezervelor, primelor de capital sau rezervelor din reevaluare si prin aporturi n numerar. Ea poate avea loc simultan sau succesiv. n ipoteza n care cresterile sunt simultane, drepturile de subscriptie si cele de atribuire sunt rezervate n mod exclusiv vechilor actionari. Daca cresterile sunt succesive, drepturile de subscriptie sau de atribuire, dupa caz, apartin vechilor actionari din timpul primei cresteri. Drepturile celei de-a doua cresteri apartin vechilor actionari si a celor ce au beneficiat de prima crestere de capital. Exemplu. Situatia n contabilitate nainte de dubla marire a capitalului social se prezinta astfel: . Capital social initial 40.000.000 lei . Rezerve 8.000.000 lei Total capital propriu 48.000.000 lei . Numarul de actiuni 40.000 titluri n adunarea generala se hotaraste cresterea capitalului social prin emiterea de actiuni n numar de 10.000 titluri la pretul de emisiune de 1.000 lei si prin ncorporarea de rezerve disponibile n valoare de 4.000 000 lei pentru care se emit 4.000 actiuni. Daca cele doua cresteri se produc simultan, situatia n contabilitate se prezinta astfel: . Capital social initial

(40.000 actiuni 1.000 lei) 40.000.000 lei . Rezerve nencorporate 4.000.000 lei . Rezerve ncorporate prin emiterea de noi actiuni (4.000 actiuni 1.000 lei) 4 000 000 lei . Cresterea capitalului prin aporturi noi n urma emiterii de noi actiuni (10.000 actiuni 1.000 lei) 10.000.000 lei Total capital propriu 58.000.000 lei . Valoarea matematica - contabila a vechilor actiuni 1.200 lei . Valoarea matematica - contabila noua n conditiile cresterii capitalului (58.000.000 / 54.000 actiuni) 1.074 lei . Valoarea cumulata 1 DS + 1 DA (1.200 - 1.074) 126 lei . Raportul paritate I (DS) 40.000 /10.000 = 4/1 II (DA) 40.000 /4.000 =10/1 18,50 lei 4 1 074 - 1 000

4 Valoarea contabila noua - vaoarea nomnala 1 DS = = = 107,50 lei 10 1074 10 Valoarea contabila noua 1 DA = = = Daca cele doua cresteri se produc succesiv situatia se prezinta astfel: Faza I: Emiterea de noi actiuni prin aporturi n numerar si/sau n natura: . Capital social initial 40.000.000 lei . Rezerve 8.000.000 lei 48.000.000 lei . Crestere de capital (10.000 actiuni 1.000 lei) 10.000.000 lei 58.000.000 lei . Valoarea contabila noua (58.000.000 / 50.000 actiuni) 1.160 lei DS = 1.200 - 1.160 = 40 lei Faza II. ncorporarea rezervelor:

.Capital propriu 58.000.000 lei . Numar de actiuni emise 1 000 lei 4 000 000 lei = 4.000 actiuni . Raportul de paritate 12,5/1 . Valoarea contabila noua = 54 000 58 000 000 1.074 lei 1 DA = 1.160 1.074 86 lei

. Valoarea unei actiuni atribuita n mod gratuit ( 12,5 86 lei) 1.075 lei 2.7. Contabilitatea cresterii capitalului prin conversia obligatiunilor n actiuni Pe aceasta cale se asigura cresterea capitalului social prin diminuarea datoriilor fara a apela direct la trezorerie. Aceasta conversie trebuie sa fie dorita si motivata de obligatari pentru a deveni actionari. Purtatorul de obligatiuni ca titluri de valoare cu dobnda fixa trebuie sa fie interesat sa le transforme n titluri cu venit variabil (dividende). n acest scop, actiunile emise trebuie sa aiba o valoare teoretica apropiata de cea a obligatiunilor. Diferenta dintre valoarea nominala totala a obligatiunilor convertite si valoarea totala a actiunilor noi emise ca echivalent se nregistreaza ca prime de emisiune.

Nu se ridica problema protectiei financiare a vechilor actionari deoarece obligatarii ca subscriptori ai noilor actiuni sunt creditorii societatii comerciale. Exemplu. Se transforma 10.000 obligatiuni n 5 000 actiuni, raportul fiind de 2/1, n conditiile n care valoarea nominala a unei obligatiuni este de 1.000 lei, iar valoarea nominala a unei actiuni comune este de 1.800 lei. Prima de emisiune = (10 000 1 000 lei ) - (5 000 1 800 lei) = 1 000 000 lei nregistrarea contabila este: 10 000 000 lei 161 = 1012 9 000 000 lei mprumuturi din emisiuni de obligatiuni Capital subscris varsat 1044 1 000 000 lei Prime de conversie a obligatiunilor n actiuni 2.8. Contabilitatea micsorarii capitalului social prin rambursarea unei parti catre asociati Reducerea pe aceasta cale are loc n cazul n care capitalul este supraproportionat fata de activitatea sa, atunci cnd se reduc investitiile dintr-un sector de activitate sau cnd se decide realizarea (vnzarea) unei parti din activul societatii care nu este necesar activitatii sale. Diminuarea capitalului social se realizeaza prin: reducerea numarului de actiuni, reducerea valorii nominale a actiunilor si prin rascumpararea actiunilor de catre societate si anularea lor.

n cazul n care se reduce valoarea nominala a actiunilor sau numarul de actiuni prin rambursarea catre actionari, fiecare actionar primeste o suma proportionala cu numarul de actiuni pe care l detine. Exemplu. Situatia n contabilitate se prezinta astfel: . Capital social 30.000.000 lei . Rezerve 6.000.000 lei 36.000.000 lei .Numar de actiuni 10.000 titluri . Valoarea nominala a unei actiuni 3.000 lei . Diminuarea capitalului cu 10 % a) modalitatea reducerii valorii nominale de la 3.000 lei la 2.700 lei,10 000 actiuni (3.000 2.700) = 3.000.000 lei. Titularii de actiuni primesc suma de 300 lei pentru fiecare titlu de valoare. nregistrarea contabila este: 3 000 000 lei 1012 = 456 3 000 000 lei Capital subscris varsat Decontari cu asociatii privind capitalul iar la rambursare: 3 000 000 lei 456 = 512 3 000 000 lei Decontari cu asociatii privind capitalul Conturi curente la banci b) modalitatea reducerii numarului de actiuni cu 10% (30 000 actiuni 10/100) prin rambursarea catre actionari 1 000 actiuni 3 000 lei valoare nominala = 3 000 000 lei.

nregistrarea este similara cu cea prezentata la punctul a). c) rascumpararea si anularea a 10% din numarul de actiuni, deci 1 000 actiuni, pretul de rascumparare 3 200 lei titlul, valoarea totala 3 200 000 lei. . rascumpararea actiunilor proprii: 3 200 000 lei 502 = 512 3 200 000 lei Actiuni proprii Conturi curente la banci . anularea actiunilor: 3 000 000 lei 1012 = 502 3 200 000 lei Capital social subscris varsat Actiuni proprii 1068 200 000 lei Alte rezerve Daca pretul de rascumparare ar fi fost de 2.900 lei titlul, diferenta de 100 lei 1.000 actiuni = 100.000 lei s-ar fi nregistrat pe creditul contului 1041 "Prime de emisiune". Dupa parerea noastra, acest cont poate fi folosit si n locul contului 1068 "Alte rezerve" n cazul n care pretul de cumparare este mai mare dect valoarea nominala. Remarca. Fata de varianta de mai sus cnd diferenta de pret rezultata din rascumpararea si anularea propriilor actiuni s-a nregistrat pe seama rezervelor si primelor de capital se poate retine si o alta varianta si anume decontarea lor pe seama cheltuielilor si veniturilor. Astfel, diferentele nefavorabile se repartizeaza asupra contului 664 "Cheltuieli privind investitiile financiare cedate", iar cele favorabile se ncorporeaza n contul 764 "Venituri din investitii financiare cedate".

2.9. Contabilitatea micsorarii capitalului social prin acoperirea pierderilor Acoperirea pierderilor exercitiului din capitalul social are loc numai n cazul n care nu exista o alta modalitate de finantare. n principiu, acoperirea pierderilor se face prin report la noul exercitiu, din rezervele legale constituite n acest sens si prin varsaminte noi pentru rentregirea capitalului. Practic, apelul la capitalul social intervine n cazul n care se constata ca bilantul prezinta un nivel al pierderilor reportate prea important pentru a putea fi absorbit rapid de beneficiile exercitiilor viitoare. Modalitatile contabile si financiare folosite pentru finantarea pierderilor direct din capitalul social sunt cea a reducerii valorii nominale a actiunilor si cea a anularii numarului de actiuni. Indiferent de solutia retinuta, se debiteaza contul 1012 "Capital subscris varsat" si se crediteaza contul 117 "Rezultatul reportat". Exemplu. Capitalul propriu al societatii "GAVILA" S.A., cotata la bursa de valori se prezinta astfel: . Capital social (20.000 actiuni 2.000 lei) 40.000.000 lei . Rezerve legale 8.000.000 lei . Alte rezerve 2.000.000 lei . Report pierderi (20.000.000) lei Total capital propriu 30.000.000 lei Adunarea generala extraordinara decide o reducere a capitalului propriu pentru a acoperi pierderea reportata.

1 500 lei 20 000 30 000 000 Valoarea matemica contabila a unei actiuni = = Valoarea nominala noua a unei actiuni stabilita n urma reducerii capitalului este de 1.300 lei. Diferenta de 20.000 actiuni (1.500 -1.300) = 40.000.000 lei se va deconta la rezerva legala. nregistrarea contabila privind reducerea capitalului este: 2 000 000 lei 1068 = 117 20 000 000 lei Alte rezerve Rezultatul reportat 4 000 000 lei 1061 Rezerve legale (8000000 - 4000000) lei 14 000 000 lei 1012 Capital subscris varsat Situatia capitalului propriu n urma reducerii se prezinta astfel: . Capital social (20.000 actiuni 1.300 lei) 26.000.000 lei . Rezerve legale 4.000.000 lei Total capital propriu 30.000.000 lei 2.10. Contabilitatea micsorarii - cresterii capitalului social O societate care lucreaza n pierdere si doreste sa majoreze capitalul, poate apela la tehnica financiar -

contabila n doi pasi succesivi: a) reducerea capitalului pentru a acoperi pierderile; b) majorarea capitalului prin ncorporarea rezervelor sau prin emiterea de noi actiuni. Aceasta dubla operatie este cunoscuta sub denumirea de "miscarea acordeonului" sau "nsanatosire financiara". Majorarea capitalului prin ncorporarea de rezerve are loc n cazurile n care pierderile nu depasesc 50% din capital. n caz contrar, cresterea se acopera din emisiunea de noi actiuni sau chiar conversia obligatiunilor n actiuni. Primul pas, micsorarea capitalului genereaza nregistrarea privind debitarea contului 1012 "Capital subscris varsat" si creditarea contului 117 "Rezultatul reportat". Cel de al doilea pas, finantarea cresterii capitalului impune nregistrarile specifice ncorporarii rezervelor n capital sau emiterii de noi actiuni reprezentative. 2.11.Contabilitatea amortizarii capitalului Amortizarea capitalului consta n rambursarea depunerilor catre actionari fara ca prin aceasta sa se reduca marimea capitalului social. Rambursarea se face din rezervele disponibile constituite sau prin afectarea unei parti din beneficiu. Ca reglementare, amortizarea capitalului se efectueaza n virtutea unei dispozitii statutare sau prin decizia adunarii generale extraordinare a actionarilor. n scopul de a indica mentinerea capitalului de origine, rezerva sau beneficiul care se substituie la fractiunea rambursata actionarilor este decontata prin crearea a doua analitice n cadrul contului 1012 "Capital subscris

varsat" respectiv 1012.1"Capital neamortizat" si 1012.2 "Capital amortizat". Aceasta ultima parte de capital este indisponibila, iar actiunile echivalente nu participa la primul dividend si au un regim diferit la partajul capitalului realizat la lichidarea societatii. Exemplu. Capitalul subscris varsat se ridica la 3.000.000 lei. Se decide sa se amortizeze capitalul cu 500.000 lei prin afectarea unei parti din rezervele disponibile: 500 000 lei 1068 = 456 500 000 lei Alte rezerve Decontari cu asociatii privind capitalul si 500 000 lei 456 = 512 500 000 lei Decontari cu asociatii privind capitalul Conturi curente la banci Totodata se face virarea interna prin debitarea contului 1012 "Capital subscris varsat" si creditarea conturilor 1012.1"Capital neamortizat" si 1012.2 "Capital amortizat". Schema nregistrarilor contabile se poate prezenta si sub forma: a) nregistrarea deciziei de amortizare a capitalului pentru fractiunea amortizata: 500 000 lei 1012 = 456 500 000 lei Capital subscris varsat Decontari cu asociatii privind capitalul b) afectarea rezervelor la amortizare:

500 000 lei 1068 = 1012.2 500 000 lei Alte rezerve Capital amortizat c) virarea la contul de capital a cotei corespunzatoare de capital neamortizat: 2 500 000 lei 1012 = 1012.1 2 500 000 lei Capital subscris varsat Capital neamortizat d) rambursarea efectiva a actiunilor: 500 000 lei 456 = 512 500 000 lei Decontari cu asociatii privind capitalul Conturi curente la banci Desigur, se pot folosi si alte variante; noi o recomandam pe aceasta din urma, n spiritul divulgarii integrale a informatiei. 2.12. Contabilitatea rascumpararii propriilor actiuni n principiu nu este admisa cumpararea de catre societate a propriilor sale actiuni. Totusi, n anumite cazuri legislatia admite rascumpararea propriilor actiuni cu scopul de a fi anulate, distribuite salariatilor sau vndute tertilor. Asa cum prevede art.69 din Legea nr. 31 privind societatile comerciale "Societatea nu va putea dobndi propriile sale actiuni, nici acorda mprumuturi sau avansuri asupra lor, n afara de cazul n care adunarea generala a actionarilor hotaraste altfel, cu votul actionarilor care reprezinta doua treimi din capitalul social". Exemplu. O ntreprindere cumpara 1.000 titluri din propriile actiuni, valoarea nominala este 1.000 lei, iar pretul de rascumparare 1.400 lei. Actiunile sunt distribuite salariatilor la un pret de 1.200 lei. Se presupune si

varianta n care sunt vndute tertilor la pretul de 1.500 lei titlul. a) rascumpararea propriilor actiuni 1.000 actiuni 1.400 lei = 1.400.000 lei se nregistreaza prin articolul contabil: 1 400 000 lei 502 = 512 1 400 000 Actiuni proprii Conturi curente la banci b) actiunile rascumparate sunt distribuite salariatilor la pretul de 1.200 lei 1.000 actiuni =1.200.000 lei: 1 200 000 lei 512 = 502 1 400 000 lei Conturi curente la banci Actiuni proprii 200 000 lei 6641 Cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate n cazul n care actiunile s-ar vinde tertilor la pretul de 1.500 lei 1000 actiuni = 1.500.000 lei, nregistrarea este: 1 500 000 lei 512 = 502 1 400 000 lei Conturi curente la banci Actiuni proprii 7641 100 000 lei Venituri din imobilizari financiare cedate n locul contului 512 "Conturi curente la banci" se pot folosi si conturile 461 "Debitori diversi", daca nu s-au ncasat imediat si 424 "Participarea personalului la profit" daca actiunile au fost distribuite n contul

participarilor la profit.