Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
U3.1. Introducere
U3.2. Competențele unității de învățare
U3.3. Contabilitatea capitalurilor proprii
U3.3.1. Fondurile instituţiei publice
U3.3.2. Rezervele din reevaluare
U3.3.3. Rezultatele instituţiei publice
U3.4. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
U3.5. Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate
U3.6. Rezumat
U3.1. Introducere
Capitalurile reprezintă surse permanente ale instituţiilor publice, care cuprind
sursele proprii ale acestora reprezentate de fondurile, rezultatul patrimonial, care se
defalcă în rezultatul reportat şi rezultatul exerciţiului, precum şi surse împrumutate pe
termen mediu şi lung, reprezentate de împrumuturile şi datoriile asimilate.
Exemplul nr. 1
O instituţie publică a făcut cheltuieli pentru realizarea unui activ fix necorporal
neamortizabil în valoare de 5.000 lei, pe care l-a dat în folosinţă în anul în curs.
- înregistrarea cheltuielilor curente pentru obţinerea programului:
% = % 5.000
clasa 6 clasa 3
clasa 4
- obţinerea activului fix necorporal neamortizabil:
206 = 100 5.000
Pentru că activul nu este amortizabil, atunci cheltuiala de capital trebuie recunoscută
în totalitate în cheltuielile instituţiei şi, de asemenea, trebuie recunoscut venitul aferent, pentru
a balansa contul de rezultate:
682 = 233 5.000
233 = 721 5.000
La ieşirea din patrimoniul instituţiilor publice a activelor imobilizate necorporale:
100 = 206
Conturile 101 “Fondul bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al statului” şi 102
„Fondul bunurilor ce alcătuiesc domeniul privat al statului” ţin evidenţa fondurilor
proprii legate de activele fixe corporale de natura terenurilor şi a mijloacelor fixe. Cu ajutorul
acestor conturi, ministerele, organele de specialitate ale administraţiei publice centrale şi
instituţiile publice finanţate integral de la bugetul de stat subordonate acestora ţin evidenţa
surselor de formare a bunurilor ce alcătuiesc domeniul public sau privat al statului.
Pentru bunurile de natura activelor fixe corporale neamortizabile care intră în instituţie
prin achiziţie de la terţi sau din producţie proprie, trebuie să se aplice aceleaşi reguli de
reflectare în contabilitate ca în cazul activelor fixe necorporale neamortizabile.
Intrarea în patrimoniu a unui activ fix corporal neamortizabil, prin achiziţie de la
furnizori:
211 = 101, 102 - cu val. de intrare a AFC cuprinse în factura furnizorului
212, 213, 214
Concomitent,
682 = 404 - cu val. AFC achiziţionate
Pentru AFC neamortizabile obţinute în regie proprie:
211 = 101, 102 - cu val de intrare a AFC neamortizabile obţinute în regie
212, 213, 214
Concomitent,
231 = 721 - cu val AFC neamortizabile obţinute în regie proprie
682 = 231 - cu val AFC neamortizabile obţinute în regie proprie
Contul 102 este utilizat şi pentru evidenţierea surselor proprii ale instituţiilor publice
determinate de intrarea bunurilor legal confiscate şi a bunurilor în custodie sau în consignaţie
la terţi. Aceste bunuri sunt evidenţiate de către direcţiile generale ale finanţelor publice
judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
Evidenţa bunurilor confiscate se realizează cu ajutorul conturilor 347 „Bunurile legal
confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului” ţine evidenţa
bunurilor confiscate, care, potrivit legii, trec în proprietatea privată a statului. Este un cont de
activ, care înregistrează în debit valoarea bunurilor confiscate şi intrate în proprietatea privată
a statului, iar în credit bunurile scăzute din evidenţă, potrivit legii.
Bunurile pentru care nu există acte de provenienţă sau aceste acte nu sunt legale, se
confiscă de către instituţiile menţionate, după care sunt evaluate de o comisie de evaluare şi
sunt valorificate.
Exemplul nr. 2
DGFP Braşov a confiscat, în urma controalelor efectuate la agenţii economici, bunuri în
valoare de 100.000 lei. Din acestea, bunuri în valoare de 80.000 lei au fost preluate în
proprietatea statului în vederea valorificării ulterioare a lor, iar restul în valoare de 20.000 lei
au fost lăsate spre valorificare în regim de consignaţie. Ulterior, bunurile aflate în regim de
consignaţie sunt vândute, instituţia scăzându-le din gestiune:
- înregistrarea bunurilor confiscate şi lăsate în consignaţie:
347 = 102 100.000
Bunuri legal confiscate
359 = 347 20.000
Bunuri în custodie
- încasarea contravalorii bunurilor valorificate în regim de consignaţia
560 = 708 venituri din activităţi diverse 20.000
Disponibil din venituri proprii
102 = 359 20.000
Contul 359 Bunuri în custodie sau în consignaţie la terţi este utilizat de direcţiile
finanţelor publice judeţene pentru a evidenţia bunurile confiscate, aflate în custodie la terţi sau
aflate spre valorificare în consignaţii. Acest cont este de activ şi se debitează cu valoarea
bunurilor confiscate şi intrate în proprietatea privată a statului, lăsate în custodie sau în
consignaţie, şi se creditează cu bunurile valorificate sau aduse de la terţi.
Conturile 103 şi 104 au acelaşi conţinut economic şi aceeaşi funcţiune ca şi conturile 101 şi
102.
U3.3.2. Rezervele din reevaluare
Datorită utilizării lor pe perioade mai îndelungate de timp, activele fixe trebuie
reevaluate pentru a fi aduse la valoarea actuală, determinată de influenţa inflaţiei sau deflaţiei.
La fiecare final de exerciţiu financiar, în urma efectuării operaţiei de inventariere, activele
fixe se aduc la valoarea actuală, determinată pe baza valorii juste.
Diferenţele din reevaluarea activelor se înregistrează astfel:
- în cazul în care valoarea actuală este mai mare decât valoarea contabilă netă, diferenţa
din reevaluare se înregistrează ca o creştere a rezervei din reevaluare, concomitent cu
creşterea valorii activului, în situaţia în care nu a existat o descreştere anterioară
recunoscută ca şi cheltuială a activului respectiv sau ca un venit ce a fost recunoscut ca
o compensare a unei cheltuieli anterioare
- în cazul în care valoarea actuală este mai mică decât valoarea contabilă a activulu i,
diferenţa din reevaluare se înregistrează ca o cheltuială, dacă în rezerva din reevaluare
nu este înregistrat un surplus anterior din reevaluare, sau ca o scădere a rezervei din
reevaluare, în situaţia în care, în prealabil a fost înregistrat un surplus referitor la
activul respectiv.
Contabilitatea diferenţelor din reevaluarea activelor fixe se realizează cu ajutorul
contului 105 “Rezerve din reevaluare”, care este de pasiv şi înregistrează în credit
diferenţele din reevaluarea activelor, în cazul în care valoarea actuală este mai mare decât
valoarea contabilă netă a acestora (creştere), iar în debit se înregistrează diferenţa din
reevaluare, în cazul în care valoarea actuală este mai mică decât valoarea contabilă netă
(descreştere), iar în anii anteriori s-a înregistrat o creştere înregistrată ca rezervă. Soldul
contului poate fi creditor şi reflectă diferenţa din reevaluarea activelor fixe determinate de
creşterea de valoare.
Exemplul nr. 3
La finele exerciţiului N s-a constat că valoarea justă a activelor fixe corporale de
natura terenurilor este mai mare cu 5.000 lei faţă de valoarea contabilă. La finele anului N+1
se constată o depreciere de valoare a aceloraşi active fixe de 6.000 lei. La închiderea
exerciţiului financiar N+3 se constată din nou o creştere de valoare de 7.500 lei.
- În anul N se face următoarea înregistrare:
211 = 1051 5.000
- În anul N+1 se fac înregistrările:
% = 211 6.000
1051 5.000
681 1.000
Cheltuieli operaţionale privind amortizările,
provizionele şi ajustările pentru depreciere
- în anul N+3
211 = % 7.500
781 1.000
Venituri din provizioane şi ajustări privind activitatea operaţională
1051 6.500
Exemplul nr. 4
În anul N instituţia are un litigiu cu un debitor pentru care constituie un provizion
pentru riscuri şi cheltuieli în valoare de 1800lei. În anul N+1, în urma hotărârii definitive a
tribunalului, se constată că din cei 1800lei, clientul va primii 800 lei, restul fiind câştigaţi de
instituţie.
- În anul N
681 = 1511 1800lei
- în anul N+1
654 = 462 800 lei
“Pierderi din creanţe şi debitori diverşi”
1511 = 781 1800
„venituri din provizioane pentru activitatea operaţională”
Exemplul nr. 5
MFP emite, în anul N, 100.000 obligaţiuni la valoarea de emisie de 98lei/obligaţiune,
valoarea nominală de 100 lei/obligaţiune, valoarea de rambursare 102 lei; dobânda anuală este
de 16%, iar durata împrumutului este de 3 ani.
În anul N
% = 161 102.000.000
461 98.000.000
169 4.000.000
Prime privind rambursarea împrumuturilor
primirea banilor în contul MFP
521 = 461 98.000.000
în anul N+1, instituţia trebuie să înregistreze în contabilitate dobânda aferentă şi să
repartizeze pe cheltuielile curente cota aferentă de prime de rambursare:
100.000.000 lei x 16% = 16.000.000 lei/an
666 = 1681 16.000.000
4.000.000 : 3 = 1.333.333 lei/an
686 = 169 1.333.333 lei
Alte cheltuieli financiare
plata dobânzilor se va înregistra astfel:
1681 = 521 16.000.000
Înregistrări similare se vor face în anii N+2 şi N+3, în anul N+3, când se va efectua
restituirea împrumutului din emisiunea de obligaţiuni, se va face înregistrarea:
161 = 521 102.000.000 lei
Exemplul nr. 6
Un Consiliu Judeţean a contractat în anul N un credit pe termen de 5 ani de la o instituţie
financiară din România. Valoarea nominală a creditului este de 1.000.000 lei, iar dobânda
practicată de bancă este de 15%. În contract se prevede plata dobânzii anual.
Primirea creditului:
516 = 162 1.000.000
Disponibil din împrumuturi ... împrumuturi interne şi externe...
în următorii ani, instituţia calculează doar dobânda pe care o şi plăteşte:
1.000.000x 15% = 150.000 lei/an
666 = 1682 150.000/an
1682 = 770 150.000
în anul N+5 se restituie creditul şi dobânda aferentă
162 = 770 1.000.000
666 = 1682 150.000
1682 = 516 150.000
U3.6. Rezumat
Capitalurile instituțiilor publice sunt formate din surse proprii și din surse atrase.
Capitalurile proprii cuprind: fondurile, rezultatul patrimonial, rezultatul reportat şi rezervele
din reevaluare. Sursele atrase sunt formate din împrumuturi și datorii asimilate.