Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURS 6
CONTABILITATEA CAPITALURILOR UNEI INSTITUŢII PUBLICE
2
Contabilitate publică, CIG 3 Zi, 2023
3
Contabilitate publică, CIG 3 Zi, 2023
*** Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, Monitorul Oficial al României,
1
4
Contabilitate publică, CIG 3 Zi, 2023
Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, iar contractul de închiriere trebuie să cuprindă clauze
de natură să asigure exploatarea bunului închiriat, potrivit specificului acestuia. Se poate încheia,
după caz, cu orice persoană fizică sau juridică, română sau străină, de către titularul dreptului de
proprietate sau de administrare.
Concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică se face prin licitaţie publică, în
condiţiile legii. Sumele încasate din închirierea sau din concesionarea unor astfel de bunuri se fac,
după caz, venit la bugetul de stat sau la bugetele locale.
Domeniul public al statului este alcătuit din următoarele bunuri:
• bogăţiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ;
• spaţiul aerian;
• apele de suprafaţă, cu albiile lor minore, malurile şi cuvetele lacurilor, apele subterane,
apele maritime interioare, faleza şi plaja mării, marea teritorială şi fundul apelor maritime, căile
navigabile interioare;
• terenurile obţinute prin lucrări de îndiguiri, de desecări şi de combatere a eroziunii solului;
terenurile staţiunilor de cercetări ştiinţifice şi ale unităţilor de învăţământ agricol şi silvic, destinate
cercetării şi producerii de seminţe şi de material săditor;
• parcurile naţionale;
• rezervaţiile naturale şi monumentele naturii;
• infrastructura căilor ferate, inclusiv tunelele şi lucrările de artă;
• tunelele şi casetele de metrou, precum şi instalaţiile aferente acestuia;
• drumurile naţionale (autostrăzi, drumuri naţionale europene etc.);
• canalele navigabile, cuvetele canalului, construcţiile hidrotehnice aferente canalului,
ecluzele, apărările şi consolidările de maluri şi de taluzuri, zonele de siguranţă de pe malurile
canalului, drumurile de acces şi teritoriile pe care sunt realizate acestea;
• canalele magistrale şi reţelele de distribuţie pentru irigaţii, cu prizele aferente;
• digurile de apărare împotriva inundaţiilor;
• terenurile destinate exclusiv instrucţiei militare;
• statuile şi monumentele declarate de interes public naţional;
• ansamblurile şi siturile istorice şi arheologice;
• muzeele, colecţiile de artă declarate de interes public naţional;
• terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea Parlamentul, Administraţia
Prezidenţială, Guvernul, ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice
centrale şi instituţiile publice subordonate acestora, instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă
acestea, unităţile Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor,
serviciile publice de informaţii, prefecturile etc.
Inventarul bunurilor din domeniul public al statului2 se întocmeşte anual, de ministere, de
celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi de alte autorităţi
publice centrale care au în administrare asemenea bunuri, după depunerea situaţiei financiare anuale.
2
H.G. nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului,
M.O.R. nr. 1.020 din 21.12.2006, cu modificările și completările ulterioare.
5
Contabilitate publică, CIG 3 Zi, 2023
6
Contabilitate publică, CIG 3 Zi, 2023
Potrivit prevederilor din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al
acestuia, dreptul de proprietate publică se dobândeşte după cum urmează:
a) pe cale naturală;
b) prin achiziţii publice efectuate în condiţiile legii;
c) prin expropriere pentru cauză de utilitate publică;
d) prin acte de donaţie sau legate3 acceptate de guvern, de consiliul judeţean sau de consiliul
local, după caz, dacă bunul în cauză intră în domeniul public;
e) prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-
teritoriale în domeniul public al acestora, pentru cauză de utilitate publică;
f) prin alte moduri prevăzute de lege.
Dacă bunul a pierit (nu mai există) sau a fost trecut în domeniul privat, dreptul de
proprietate publică încetează. Trecerea bunurilor din domeniul public în domeniul privat se face,
după caz, prin hotărâre a Guvernului, a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al
Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, dacă prin Constituţia României sau prin lege nu se
dispune altfel.
În legătură cu trecerea bunurilor dintr-un domeniu în altul, se au în vedere următoarele4:
a) trecerea bunurilor din domeniul privat al statului în domeniul public al acestuia se face
prin hotărâre a Guvernului;
b) trecerea bunurilor din domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale în domeniul
public al acestora se face prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al
Municipiului Bucureşti ori a consiliului local, după caz;
c) trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul societăţilor comerciale, la care
statul sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar, se poate face numai cu plata şi cu acordul
adunării generale a acţionarilor societăţii comerciale respective; în lipsa acordului menţionat,
bunurile societăţii comerciale respective pot fi trecute în domeniul public numai prin procedura
exproprierii pentru cauză de utilitate publică şi după o justă şi prealabilă despăgubire;
d) trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi
administrativ-teritoriale se face, la cererea consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al
Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, după caz, prin hotărâre a Guvernului;
e) trecerea unui bun din domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale în domeniul
public al statului se face, la cererea Guvernului, prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a
Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local.
Evidenţa bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului şi care nu se supun
amortizării, potrivit legii, se ţine cu ajutorul contului 101 „Fondul bunurilor care alcătuiesc
domeniul public al statului”. Acesta este un cont de pasiv care se dezvoltă la nivelul conturilor
sintetice de gradul III. Funcțiunea contului este prezentată în Figura nr. 2.
3
Legatele sunt bunuri sau fracţiuni patrimoniale transmise pe cale succesorală.
*** Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, Monitorul Oficial al României,
4
7
Contabilitate publică, CIG 3 Zi, 2023
8
Contabilitate publică, CIG 3 Zi, 2023
9
Contabilitate publică, CIG 3 Zi, 2023
4. cu valoarea altor active ale statului (zăcăminte de petrol, gaze naturale, minereuri feroase
și neferoase; păduri virgine și resurse piscicole neexploatate; rezerve de apă cu valoare de piață –
minerale etc.) înregistrate în evidență, care nu se supun amortizării, potrivit legii
215 00 00 = 101 00 00 recepția activelor fixe necorporale neamortizabile ca aparținând
domeniului public al statului
10
Contabilitate publică, CIG 3 Zi, 2023
5
Regulile și politicile contabile în cadrul Ministerului Afacerilor Interne din 19.08.2016, cu modificările și
completarile ulterioare.
11
Contabilitate publică, CIG 3 Zi, 2023
101 00 00 = % ieșirea activelor fixe din domeniul public al statului (prin H.G.) și
211 01 00 intrarea acestora în domeniul privat al statului/al instituțiilor
211 02 00 publice din administrația centrală, la cererea guvernului
% = 102 01 01
211 01 00 (102 01 02)
211 02 00
103 00 00 = % ieșirea activelor fixe din domeniul public al u.a.t. (prin H.C.J. sau
211 01 01 H.C.L ori H.C.G. al Municipiului București) și intrarea acestora în
211 02 00 domeniul privat al statului/al instituțiilor publice din administrația
% = 102 01 01 centrală, la cererea guvernului
12
Contabilitate publică, CIG 3 Zi, 2023
13
Contabilitate publică, CIG 3 Zi, 2023
(102 01 02)
103 00 00 = 212 0x 0y ieșirea activelor fixe din domeniul public al u.a.t. (prin H.C.J. sau
H.C.L ori H.C.G. al Municipiului București) și intrarea acestora în
212 0x 0y = 102 01 01
domeniul privat al statului/al institutiei publice, la cererea
(102 01 02)
guvernului
104 01 01 = 212 0x 0y ieșirea activelor fixe din domeniul privat al u.a.t./i.p. (prin H.C.J.
(104 01 02) sau H.C.L ori H.C.G. al Municipiului București) și intrarea acestora
212 0x 0y = 102 01 01 în domeniul privat al statului/i.p., la cererea guvernului
(102 01 02)
15
Contabilitate publică, CIG 3 Zi, 2023
16
Contabilitate publică, CIG 3 Zi, 2023
Observații:
1. Contul 103 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al u.a.t.” funcționează
similar cu contul 101 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului”, cu mențiunea că
nu intră în corespondență cu contul 215.00.00 „Alte active ale statului”.
2. Contul 104 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al u.a.t.”
funcționează similar cu contul 102 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului”
17
Contabilitate publică, CIG 3 Zi, 2023
6
C. Toma, E. Dumitrean, I. Berheci, I. Haliga, Contabilitate financiară I, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”
Iaşi, 2005, p. 21.
*** Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele
7
conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Monitorul Oficial al României, nr. 1186 bis/29.12.2005, cu modificările şi completările
ulterioare.
18
Contabilitate publică, CIG 3 Zi, 2023
Dacă valoarea justă a unui activ fix corporal nu mai poate fi determinată prin referinţă la o
piaţă activă, valoarea activului prezentată în bilanţ trebuie să fie valoarea sa reevaluată la data ultimei
reevaluări, din care se scad amortizarea şi ajustările pentru depreciere cumulate.
Pentru determinarea diferenţei din reevaluarea activelor fixe corporale se au în vedere:
1) valoarea rezultată în urma reevaluării activelor fixe corporale;
2) valoarea de înregistrare în contabilitate a activului fix corporal la data intrării în patrimoniul
instituţiei publice.
Data intrării în patrimoniu se consideră:
a) data înscrisă în documentele de achiziţie, pentru activele fixe corporale procurate cu titlu
oneros;
b) data înscrisă în documentele întocmite, pentru activele fixe corporale construite sau produse
de instituţia publică;
c) data înscrisă în documentele transmise de donator, pentru activele fixe corporale primite cu
titlu gratuit.
Diferenţa dintre valoarea rezultată în urma reevaluării activelor fixe corporale şi valoarea la
cost istoric se prezintă în bilanţ la un subpost distinct. Rezervele din reevaluarea activelor fixe
corporale nu pot fi utilizate pentru acoperirea pierderilor. Acestea au caracter nedistribuibil, cu
excepţia cazului în care activul reevaluat a fost valorificat, situaţie în care surplusul din reevaluare
reprezintă câştig efectiv realizat.
Indiferent dacă valoarea rezervei a fost modificată sau nu în cursul exerciţiului financiar,
entităţile trebuie să prezinte în notele explicative următoarele informaţii:
a) valoarea rezervei din reevaluare la începutul exerciţiului financiar;
b) valoarea rezervei din reevaluare la sfârşitul exerciţiului financiar.
În situaţia în care rezultatul reevaluării este o creştere a valorii contabile nete, atunci
aceasta se tratează astfel:
1) ca o creştere a rezervei din reevaluare, din cadrul capitalurilor proprii, dacă nu a existat o
descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ;
2) ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior la acel
activ.
Când rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete, aceasta se tratează în
felul următor:
1) ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, dacă în rezerva din reevaluare nu este
înregistrată o sumă aferentă acelui activ (surplus din reevaluare);
2) ca o scădere a rezervei din reevaluare, din cadrul capitalurilor proprii, cu valoarea minimă
dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii, iar eventuala diferenţă rămasă neacoperită din
rezervele din reevaluare existente se înregistrează ca o cheltuială.
Când rezultatul reevaluării este o creştere a valorii contabile nete, aceasta se tratează în
felul următor:
19
Contabilitate publică, CIG 3 Zi, 2023
1) ca un venit, care să compenseze cheltuiala recunoscută anterior (dacă aceasta există), iar
eventuala diferență se trece asupra rezervei din reevaluare;
2) ca o creștere a rezervei din reevaluare, din cadrul capitalurilor proprii, dacă nu există
cheltuiala recunoscută anterior.
Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea activelor fixe corporale, în conformitate cu
prevederile legale, se reflectă în debitul sau creditul contului 105 „Rezerve din reevaluare”, după
caz. Contabilitatea rezervelor din reevaluarea activelor fixe corporale se ţine cu ajutorul contului
menţionat care se detaliază pe următoarele conturi sintetice de gradul III:
105 01 00 - „Rezerve din reevaluarea terenurilor şi amenajărilor la terenuri”;
105 02 00 - „Rezerve din reevaluarea construcţiilor”;
105 03 00 - „Rezerve din reevaluarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport,
animalelor şi plantaţiilor”;
105 04 00 - „Rezerve din reevaluarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de
protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor active fixe corporale”;
105 05 00 - „Rezerve din reevaluarea altor active ale statului”.
105 0x 00 „Rezerve din reevaluare”
DEBIT CREDIT
• descreşterea de valoare rezultată din reevalua- • creşterea de valoare rezultată din reevaluarea
rea activelor fixe corporale terenurilor şi amenajărilor la terenuri, construc-
• rezerve capitalizate ţiilor, instalaţiilor tehnice, mijloacelor de
transport, animalelor, plantaţiilor, mobilierului,
aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie a
valorilor umane şi materiale şi a altor active
fixe corporale, precum şi a altor active ale
statului
20
Contabilitate publică, CIG 3 Zi, 2023
2. descreșterea de valoare rezultată din reevaluarea active fixe corporale anterior menționate
și cu rezervele capitalizate
21
Contabilitate publică, CIG 3 Zi, 2023
23
Contabilitate publică, CIG 3 Zi, 2023
24