Sunteți pe pagina 1din 179

516

Rezidentiat 2004
Tema nr. 14 Diabetul zaharat
BIBLIOGRAFIE:

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


M1214001. O anumita configuratie a genelor HLA poate conferi susceptibilitate pentru: A. diabetul zaharat insulinodependent tip 1 B. diabetul zaharat secundar C. coma diabetica hiperosmolara D. diabetul zaharat non-insulinodependent E. diabetul juvenil de tip adult
(pag. 2267)

M1214002. Este necaracteristic pentru diabetul zaharat insulino-dependent: A. debutul dupa varsta de 40 de ani B. debutul brusc C. debutul prin coma cetoacidozica D. luna de miere E. greutatea normala sau scazuta a pacientului
(pag. 2271)

M1214003. Prima decizie care se ia in stabilirea dietei la un pacient cu diabet zaharat este: A. stabilirea aportului de hidrati de carbon B. stabilirea aportului de lipide C. stabilirea aportului caloric D. stabilirea aportului de proteine E. restrictia aportului de dulciuri
(pag. 2271-2272)

M1314004. Coma hiperosmolara se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA: A. Deshidratare profunda B. Cresterea marcata a ureei si a creatininei C. Acidoza metabolica severa D. Rata de mortalitate crescuta E. Glicemie mult crescuta
(pag. 2281)

M1314005. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la sulfonilureice sunt adevarate? A. Legarea sulfonilureicelor de receptor determina deschiderea canalului K-ATP B. Actiunile extrapancreatice ale sulfonilureicelor includ cresterea numarului receptorilor insulinici si cresterea transportului glucozei insulino-mediat. C. Actiunea primara a sulfonilureicelor este aceea de a inhiba gluconeogeneza hepatica D. In contrast cu metforminul, sulfonilureicele nu dau hipoglicemie E. Sulfonilureicele de a doua generatie sunt eficiente in doze mai mari comparativ cu cele din prima generatie
(pag. 2276 - 2277)

M1414006. Caracteristicile diabetului zaharat non-insulino-dependent sunt

516

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

517

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

Complicatia acuta este coma hiperosmolara Complicatia acuta este cetoacidoza Varsta instalarii obisnuit este < 40 ani Glucagon plasmatic-mare,supresabil Insulina plasmatica- mica spre absenta
(pag. 2270)

M1414007. Caracteristicile diabetului zaharat non-insulino-dependent sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA A. Debut la mijlocul vietii sau mai tarziu >40 ani B. Pacientul tipic este supraponderal C. Simptomele debuteaza brusc cu poliurie, polidipsie, polifagie D. Se diagnosticheaza frecvent cand o persoana asimptomatica este gasita cu glicemie crescuta la o examinare de laborator de rutina E. Daca poate fi obtinuta scaderea in greutate, pacientii pot fi tratati numai prin dieta
(pag. 2271)

M1414008. Referitor la hemoglobina A1C se poate spune A. Este un component hemoglobinic putin mobil electroforetic B. Cand este corect determinata, procentul hemoglobinei glicate da o estimare a controlului diabetic pe o perioada precedenta de 3 saptamani C. Cand este corect determinata, procentul hemoglobinei glicate da o estimare a controlului diabetic pe o perioada de 3 luni D. in medie, subiectii nediabetici au valori ale hemoglobinei A1C mai mici de 10% E. Masurarea hemoglobinei glicate nu da o evaluare obiectiva a controlului metabolic
(pag. 2277)

M1514009. Mecanismul de producere al diabetului zaharat insulino-dependent este reprezentat de: A. scaderea eliberarii de insulina B. producerea unei insuline anormale C. autoimunitatea si insulita cu distructia celulelor beta D. hiperinsulinismul si rezistenta crescuta la insulina E. cauze hormonale precum feocromocitomul si sindromul Cushing
(pag. 2267-69)

M1514010. Mecanismul primar prin care derivatii de sulfoniluree scad nivelul glucozei plasmatice la pacientii diabetici este reprezentat de: A. stimularea eliberarii de insulina din celulele beta B. scaderea numarului de receptori insulinici periferici C. cresterea rezistentei la insulina D. stimularea gluconeogenezei hepatice E. eliberarea hormonilor de contrareglare
(pag. 2276)

M1514011. Cel mai obisnuit tablou al neuropatiei diabetice este reprezentat de: A. sindromul extrapiramidal B. polineuropatia periferica C. epilepsie D. sindromul de tunel carpian E. sciatalgia
(pag. 2283)

M1514012. Tratamentul cu insulina in diabetul zaharat poate fi administrat sub mai multe scheme de tratament. Tehnica cu multiple injectii subcutanate cu insulina implica:

517

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

518

Rezidentiat 2004
A. B. C. D.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

administrarea unei singure doze de insulina cu actiune lenta administrarea a una sau doua injectii pe zi de insulina cu actiune intermediara administrarea a doua injectii pe zi de insulina cu actiune rapida administrarea de insulina cu actiune rapida inaintea fiecarei mese, impreuna cu o doza de insulina cu actiune intermediara sau lunga seara E. administrarea prin folosirea unei pompe ce elibereaza insulina continuu int-un ritm bazal cu ritmuri programate crescute inainte de mese
(pag. 2272-74)

M1514013. Ce reprezinta fenomenul Somogyi la un pacient cu diabet zaharat: A. hipoglicemia produsa prin administrarea unei doze crescute de insulina B. hiperglicemia de rebound ce urmeaza unui episod de hipoglicemie C. cresterea valorii glicemiei dimineata devreme D. cresterea nivelului plasmatic al trigliceridelor cu scaderea HDL-colesterolului E. cresterea necesarului de insulina in timpul interventiilor chirurgicale
(pag. 2276)

M1514014. Rezistenta la insulina in diabetul zaharat este definita arbitrar ca necesitatea administrarii zilnice pentru controlul hiperglicemiei si prevenirii cetoacidozei a cel putin: A. 10 unitati de insulina B. 40 unitati de insulina C. 50 unitati de insulina D. 100 unitati de insulina E. 200 unitati de insulina
(pag. 2286)

M1614015. Efectele epinefrinei care intervin in reglarea metabolismului metabolismul glucidic sunt: A. Blocheaza secretia de insulina B. Stimuleaza eliberarea glucagonului C. Activeaza glicogenoliza D. Scade capacitatea de a raspunde la incarcare exogena de glucoza E. Toate raspunsurile de sus sunt corecte
(pag. 2265)

M1614016. Cauzele formei secundare de diabet pot fi, cu EXCEPTIA: A. Pancreatita cronica la alcoolici B. Sindromul Cushing C. Hipertiroidismul D. Acromegalia E. Medicamente
(pag. 2266)

M1614017. Caracteristicile generale ale diabetului zaharat insulinodependent (tip 1) sunt urmatoarele: A. Varsta instalarii peste 40 de ani B. Raspunde la terapia sulfonilureica C. Pacienti supraponderali, obezi D. Complicatia acuta: cetoacidoza E. Nivelul glucagonului scazut, nesupresibil cu insulina
(pag. 2270)

M1614018. Referitor la efectul Somogyi sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. Cresterea glucozei plasmatice dimineata devreme B. Necesita niveluri crescute de insulina pentru a mentine normoglicemia

518

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

519

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. Mecanismul de formare: valul nocturn de descarcare a hormonului de crestere D. Se refera la hiperglicemia de rebound ce urmeaza unui episod de hipoglicemie E. Este mai frecvent la varsta mai inaintata
(pag. 2276)

M1614019. Cetoacidoza diabetica se poate complica cu: A. Dilatatie gastrica acuta B. Tromboza vasculara C. Sindrom de detresa respiratorie D. Gastrita eroziva E. Toate cele enumerate mai sus
(pag. 2280)

M1614020. Microalbuminuria din nefropatia diabetica se defineste prin: A. Proteinurie 300-500mg/zi B. Proteinurie 30-300mg/24 ore C. Proteinurie sub 1,2g/24 ore D. Proteinurie peste 0,5g/ 1 litru de urina E. Proteinurie intre 1-5g/ 24ore
(pag. 2283)

M2214021. Substratul primar pentru formarea corpilor cetonici (in cursul cetoacidozei diabetice) este: A. glucoza B. aminoacizii C. fosfolipidele D. acizii grasi liberi E. colesterolul
(pag. 2277)

M2214022. Sindromul tardiv de edem cerebral ce poate apare in cursul tratamentului cetoacidozei diabetice se previne cu: A. solutie Ringer B. solutie salina (ser fiziologic) C. bicarbonat de sodiu D. glucoza 5% E. clorura de potasiu
(pag. 2279)

M2214023. Care este momentul optim de administrare a insulinei la un bolnav cu cetoacidoza diabetica si potasiul seric foarte scazut? A. Imediat ce bolnavul s-a prezentat la medic B. Se administreaza concomitent insulina + potasiu C. Dupa 60-90 min pana se administreaza 40-50 mmoli potasiu D. La 10-15 min dupa administrarea solutiei Ringer E. La 2-3 ore dupa administrarea a 40-50 mmoli potasiu
(pag. 2279)

M2214024. Care este antidiabeticul oral ce se prefera a fi administrat la bolnavii cu diabet zaharat noninsulino-dependent si boala renala? A. Tolbutamid B. Metformin C. Glipizid D. Gliburid

519

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

520

Rezidentiat 2004
E. Glibornurid
(pag. 2276)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2214025. Testul standard de toleranta orala la glucoza se face cu: A. 50 g glucoza B. 75 g glucoza C. 100 g glucoza D. 150 g glucoza E. 200 g glucoza
(pag. 2266)

M2214026. Care este valoarea glucozei plasmatice dupa post (peste noapte) pentru diagnosticul diabetului zaharat? A. glicemia 120 mg/dl B. glicemia mai mare sau egala cu 140 mg/dl o singura data C. glicemia mai mare sau egala cu 140 mg/dl in doua ocazii repetate D. glicemia mai mare sau egala cu 180 mg/dl E. glicemia mai mare 200 mg/dl
(pag. 2266)

M2214027. Ce caracterizeaza diabetul zaharat noninsulino dependent? A. Varsta instalarii dupa 40 de ani B. Greutatea corporala mica C. Se complica frecvent cu cetoacidoza D. Insulina plasmatica scazuta E. Nu raspunde la terapia sulfonilureica
(pag. 2270)

M2214028. Manifestarea clinica datorata hiperglicemiei din diabetul zaharat este: A. polidipsia B. obezitatea C. inapetenta D. cefaleea E. transpiratiile
(pag. 2271)

M2214029. Care din afirmatiile referitoare la "perioada lunii de miere" din evolutia diabetului zaharat insulinodependent este adevarata? A. Nu necesita tratament cu insulina B. Doza de insulina trebuie crescuta C. Se datoreste glucagonului plasmatic D. Apare dupa un exces alimentar E. Este cauzata de scaderea epinefrinei serice
(pag. 2270-2271)

M2214030. Care este necesarul minim de proteine pentru o buna nutritie a bolnavilor cu diabet zaharat? A. 0,4 g/kg/zi B. 0,9 g/kg/zi C. 2 g/kg/zi D. 1,9 g/kg/zi E. 2-3 g/kg/zi
(pag. 2271)

520

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

521

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2214031. Care este necesarul zilnic de proteine la un bolnav cu diabet zaharat si nefropatie diabetica? A. 0,8 g/kg/zi B. 1,5 g/kg/zi C. 0,9 g/kg/zi D. 2 g/kg/zi E. 0,3 g/kg/zi
(pag. 2272)

M2214032. Care este cantitatea de grasimi din numarul total de calorii la un bolnav cu diabet zaharat, nonobez, fara hiperlipidemie? A. 40% B. 30% C. 50% D. 45% E. 10%
(pag. 2272)

M2214033. Rata de productie zilnica a insulinei la subiectii nondiabetici de greutate normala este de: A. aproximativ 25 U/zi B. 50 U/zi C. 40 U/zi D. 10 U/zi E. 100 U/zi
(pag. 2272)

M2214034. Cand un pacient cu diabet zaharat tratat cu insulina va reduce doza? A. Premergator unei interventii chirurgicale B. Cand anticipeaza un efort fizic semnificativ C. In cursul unei infectii intercurente D. Daca este hipertensiv E. Inaintea unor explorari de laborator
(pag. 2273)

M2214035. La persoanele sanatoase eliminarea renala (pragul renal) a glucozei apare la o glicemie de: A. 150 mg/dl B. 140-160 mg/dl C. 180-200 mg/dl D. 210 mg/dl E. 120-130 mg/dl
(pag. 2274)

M2214036. Pierderea raspunsului catecolaminic in evolutia diabetului zaharat poate duce la: A. neuropatie diabetica B. cataracta C. retinopatie D. hipoglicemie ignorata E. nefropatie diabetica
(pag. 2275)

M2214037. Fenomenul Somogyi se refera la: A. hiperglicemia indusa prin excesul de hidrati de carbon B. hiperglicemia cauzata de oprirea insulinei

521

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

522

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. hiperglicemia de rebound secundara unei hipoglicemii D. hipoglicemia indusa de foame E. hipoglicemia indusa de insulina
(pag. 2276)

M2214038. Care este atitudinea cand suspectam fenomenul Somogyi? A. Se creste doza de insulina B. Se reduce doza de insulina C. Se modifica regimul alimentar D. Se administreaza numai insulina cu actiune rapida E. Se recomanda efort fizic
(pag. 2276)

M2214039. Care este durata de actiune hipoglicemianta a preparatului Glipizid? A. 6-8 ore B. pana la 24 de ore C. 4-6 ore D. 10-12 ore E. 16 ore
(pag. 2277)

M2214040. Care medicament antidiabetic oral poate induce acidoza lactica? A. Tolbutamidul B. Metforminul C. Gliburidul D. Glipizidul E. Clorpropramidul
(pag. 2277)

M2214041. Tratamentul edemului cerebral ce poate apare in evolutia cetoacidozei se face cu: A. solutie Ringer B. ser fiziologic C. bicarbonat de sodiu D. manitol E. clorura de potasiu
(pag. 2280)

M2214042. Rata de mortalitate in coma hiperosmolara din diabetul zaharat este de: A. 20% B. 25% C. 10% D. peste 50% E. 40%
(pag. 2281)

M2214043. Leziunea proliferativa din retinopatia diabetica este: A. formarea de noi vase B. microanevrismele C. exudate dure D. pete vatuite E. dilatari venoase
(pag. 2282)

522

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

523

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2214044. Intr-o perioada de 10 ani care este procentul de bolnavi cu retinopatie diabetica simpla ce progreseaza spre boala proliferativa? A. 5% B. 8% C. 2-3% D. 10-18% E. 20-25%
(pag. 2282)

M2214045. HTA aparuta in evolutia nefropatiei diabetice se trateaza cu: A. nifedipin B. propranolol C. atenolol D. captopril E. metoprolol
(pag. 2283)

M2214046. Prin microalbuminurie se intelege excretia renala de albumina pana la nivelul de: A. 400-450 mg/zi B. 500-550 mg/zi C. 30-300 mg/zi D. 600 mg/zi E. peste 800 mg/zi
(pag. 2283)

M2214047. Neuropatia vegetativa din diabetul zaharat se manifesta clinic prin: A. parestezii B. hiperestezie C. dificultate la inghitire D. durere ce mimeaza herpesul zoster E. durere ce mimeaza un abdomen acut chirurgical
(pag. 2283)

M2214048. Diareea diabetica se trateaza cu: A. codeina B. aspirina C. acetaminofen D. loperamid E. fenitoin
(pag. 2283)

M2214049. Ce se intelege prin memorie hiperglicemica? A. Raspunsul hipoglicemic exagerat la insulina B. Lipsa de raspuns la antidiabetice orale C. Rezistenta periferica la insulina D. Evolutia complicatiilor diabetice dupa normalizarea glicemiei E. Aparitia anticorpilor antiinsulina
(pag. 2285)

M2214050. Necrobiosis lipoidica diabeticorum este prezenta pe: A. umeri B. palme

523

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

524

Rezidentiat 2004
C. fata flexorie a articulatiilor D. fata anterioara a picioarelor E. regiunea lombara
(pag. 2285)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2214051. Mucormicoza rinocerebrala, afectiune in relatie specifica cu diabetul zaharat, se trateaza cu: A. ampicilina B. penicilina C. amfotericina B D. tetraciclina E. streptomicina
(pag. 2285)

M2214052. Rezistenta la insulina este definita ca necesitatea a: A. 100 U insulina/zi B. 80-100 U insulina/zi C. 200 sau mai multe U insulina/zi D. 50-60 U insulina/zi E. 70 U insulina/zi
(pag. 2286)

M2214053. Rezistenta la insulina prin anticorpi antiinsulina se poate trata cu: A. insulina + metformin B. insulina + tolbutamid C. prednison in doze mari D. azatioprina E. ciclofosfamida
(pag. 2286)

M2314054. Dieta in diabetul zaharat: A. Aportul de colesterol trebuie sa reprezinte 7% din calorii B. Se recomanda suplimentarea dietei cu ulei de peste, care contine acizi grasi 3-omega C. La pacientii non-obezi se recomanda, in mod obisnuit, o cantitate de proteine de aproximativ 30% din numarul total de calorii D. Restrictia de proteine este prudenta daca se doreste scaderea ponderala, deoarece proteinele contin o cantitate mai mare de energie fata de lipide si carbohidrati E. Deoarece dietele cu glucide in cantitate mica pot incetini progresia nefropatiei, necesarul glucidic trebuie limitat la 0,8 g/kg/zi
(pag. 2271-2272)

M2314055. Paraclinic, cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin: A. Concentratii plasmatice initiale ale potasiului scazute B. Prezenta gaurii cationice C. Niveluri plasmatice crescute ale peptidului C D. Concentratiile plasmatice ale sodiului scazute E. pH > 7,45
(pag. 2278)

M2514056. Mecanismul de producere al diabetului zaharat insulino-dependent este reprezentat de: A. hiperinsulinism B. rezistena crescut la aciunea insulinei C. producerea unei insuline anormale D. autoimunitatea i insulita cu distrucia celulelor beta

524

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

525

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. cauze hormonale precum feocromocitomul i sindromul Cushing


(pag. 2267-69)

M2514057. Cel mai precoce semn al afectrii lente i progresive a celulelor beta ce va duce la dezvoltarea diabetului zaharat insulino-dependent este: A. creterea nivelului glucozei sanguine B. alterarea testului de toleran la glucoz C. glicozuria D. cetoacidoza E. anticorpii anticelul insular
(pag. 2269)

M2514058. Necesarul caloric zilnic la adulii care desfoar o activitate medie se situeaz cu aproximaie la valoarea de: A. 10-12 kcal/kg B. 20-22 kcal/kg C. 34-36 kcal/kg D. 48-50 kcal/kg E. 60-62 kcal/kg
(pag. 2271)

M2514059. Necesarul de proteine la o persoan adult pentru o bun nutriie este de aproximativ: A. 0,5-0,6 g/kg/zi B. 0,9-1,5 g/kg/zi C. 3,5-4 g/kg/zi D. 6-7 g/kg/zi E. 8-10 g/kg/zi
(pag. 2271)

M2514060. Tehnica cu multiple injecii subcutanate cu insulin n tratamentul diabetului zaharat implic: A. administrarea unei singure doze de insulin cu aciune lent B. administrarea a dou injecii pe zi de insulin intermediar C. administrarea a dou injecii pe zi de insulin cu aciune rapid D. administrarea de insulin cu aciune rapid naintea fiecrei mese, mpreun cu o doz de insulin cu aciune intermediar sau lung seara E. administrarea prin folosirea unei pompe ce elibereaz insulina continuu ntr-un ritm bazal cu ritmuri programate crescute nainte de mese
(pag. 2272-74)

M2514061. Iniierea terapiei cu insulin n diabetul zaharat prin tehnica cu mai multe injecii se face cu o doz raportat la kilogram greutate corporal de: A. 0,1-0,2 uniti B. 0,6-0,7 uniti C. 1,5-2 uniti D. 2-3 uniti E. 5-10 uniti
(pag. 2273)

M2514062. Mecanismul primar prin care derivaii de sulfoniluree scad nivelul glucozei plasmatice la pacienii diabetici este reprezentat de: A. stimularea gluconeogenezei hepatice B. stimularea glicolizei

525

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

526

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. stimularea eliberrii de insulin din celulele beta D. scderea numrului de receptori insulinici periferici E. eliberarea hormonilor de contrareglare
(pag. 2276)

M2514063. Ce reprezint fenomenul Somogyi la un pacient cu diabet zaharat: A. creterea valorii glicemiei dimineaa devreme B. creterea necesarului de insulin n timpul interveniilor chirurgicale C. creterea rezistenei periferice la insulin D. hiperglicemia de rebound ce urmeaz unui episod de hipoglicemie E. hipoglicemia produs prin administrarea unei doze crescute de insulin
(pag. 2276)

M2514064. Cel mai obinuit tablou al neuropatiei diabetice este reprezentat de: A. sindromul extrapiramidal B. epilepsie C. polineuropatia periferic D. hemiplegie E. sindromul de hipertensiune intracranian
(pag. 2283)

M2514065. Actual un pacient diabetic i urmrete eficacitatea tratamentului cu insulin prin: A. msurarea greutii corporale B. urmrirea simptomelor (ex. frecvena nicturiei) C. autodeterminarea glicemiei D. autodeterminarea glicozuriei E. determinarea hemoglobinei glicozilate
(pag. 2271)

M2614066. Caracteristicile generale ale diabetului zaharat insulinodependent (tip 1) sunt urmtoarele: A. Vrsta instalrii peste 50 de ani B. Rspunde la terapia sulfonilureic C. Pacieni supraponderali, obezi D. Complicaia acut: cetoacidoz E. Nivelul glucagonului sczut, nesupresibil cu insulin
(pag. 2276)

M2614067. Efectele epinefrinei care intervin n reglarea metabolismului metabolismul glucidic sunt: A. Blocheaz secreia de insulin B. Stimuleaz eliberarea glucagonului C. Activeaz glicogenoliza D. Scade capacitatea de a rspunde la ncrcare exogen de glucoz E. Toate rspunsurile de sus sunt corecte
(pag. 2265)

M2614068. Cauzele formei secundare de diabet pot fi, cu excepia: A. Hipertiroidismul B. Pancreatita cronic la alcoolici C. Sindromul Cushing D. Acromegalia E. Medicamente
(pag. 2266)

526

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

527

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2614069. Caracteristicile generale ale diabetului zaharat insulinodependent (tip 1) sunt urmtoarele: A. Vrsta instalrii peste 50 de ani B. Rspunde la terapia sulfonilureic C. Pacieni supraponderali, obezi D. Complicaia acut: cetoacidoz E. Nivelul glucagonului sczut, nesupresibil cu insulin
(pag. 2270)

M2614070. Referitor la efectul Somogyi sunt adevrate urmtoarele afirmaii: A. Creterea glucozei plasmatice dimineaa devreme B. Necesit niveluri crescute de insulin pentru a menine normoglicemia C. Mecanismul de formare: valul nocturn de descrcare a hormonului de cretere D. Se refer la hiperglicemia de rebound ce urmeaz unui episod de hipoglicemie E. Este mai frecvent la vrst mai naintat
(pag. 2276)

M2614071. Cetoacidoza diabetic se poate complica cu: A. Tromboz vascular B. Dilataie gastric acut C. Sindrom de detres respiratorie D. Gastrit eroziv E. Toate cele enumerate mai sus
(pag. 2280)

M2614072. Microalbuminuria din nefropatia diabetic se definete prin: A. Proteinurie 500-1000mg/zi B. Proteinurie 30-300mg/24 ore C. Proteinurie sub 1,5g/24 ore D. Proteinurie peste 0,5g/ 1 mililitru de urin E. Proteinurie ntre 1-5g/ 24ore
(pag. 2283)

M2614073. Biguanidele A. se pot administra i la pacieni cu afectare renal sever B. acioneaz prin stimularea eliberrii de insulin din celulele beta pancreatice C. pot determina acidoz lactic D. sunt medicamente de prim alegere n tratamentul comei hiperosmolare noncetoacidotice E. cresc numrul de receptori insulinici
(pag. 2276)

M2614074. Tratamentul comei diabetice hiperosmolare noncetoacidotice const din: A. diuretice de ans B. fluide intravenos C. cardiotonice D. glucagon i.v. E. bicarbonat i.v
(pag. 2280)

M2614075. n tratamentul cetoacidozei diabetice sunt indicate urmtoarele: A. medicamente din grupa glinidelor B. beta-blocani

527

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

528

Rezidentiat 2004
C. corticosteroizi D. insulin (25-50 uniti i.v.) E. Meguan
(pag. 2279)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2814076. Cauze de rezultate fals pozitive la testul de toleranta orala la glucoza: A. exercitiu fizic B. dieta adecvata C. anxietatea din timpul punctiei D. obezitatea E. boli concomitente
(pag. 2265)

M2814077. Glucagonul in diabetul zaharat: A. serveste la sustinerea majora B. serveste in cazul postului prelungit C. este principalul hormon de contrareglare D. nu este necesar pentru mentinerea nivelului glucozei sanguine E. este inlocuit de hormonul de crestere in absenta acestuia
(pag. 2275)

M2814078. Fenomenul Somogyi: A. reprezinta glicemia de rebound in urma unui episod hipoglicemic B. reprezinta cresterea glucozei plasmatice dimineata devreme C. necesita cresterea insulinei pentru mentinerea normoglicemiei D. apare datorita valorilor nocturne scadere a hormonului de crestere E. apare datorita unui cleareance crescut al insulinei
(pag. 2276)

M2914079. Cel mai precoce semn de modificare retinian n retinopatia diabetic este: A. Ocluzia capilarelor retiniene. B. unturile arterio-venoase. C. Creterea permeabilitii capilare. D. Hemoragii retiniene. E. Apariia de anevrisme saculare i fusiforme.
(pag. 2282)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


M1214080. Care dintre urmatoarele afirmatii privind testul de toleranta oral la glucoza sunt corecte ? A. valoarea predictiva a unui test pozitiv este mai putin certa B. se efectueaza la pacientii cu simptome de diabet zaharat C. rezultatele testului pot fi influentate de anxietate, boli concomitente, dieta inadecvata, lipsa efortului fizic D. valori ale glicemiei intre 140 mg/dl si 200 mg/dl la 2 ore dupa ingestia de glucoza permit diagnosticul diabetului zaharat E. poate diagnostica toleranta alterata la glucoza
(pag. 2265-2266)

M1214081. Diabetul zaharat primar de tip 2 este: A. produs prin mecanisme imune B. prezent numai la adulti

528

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

529

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. rezistent la cetoacidoza D. consecinta lipsei absolute de insulina E. insotit frecvent de obezitate


(pag. 2266)

M1214082. Care dintre urmatoarele mecanisme fiziopatologice intervin in diabetul zaharat noninsulinodependent tip 2 ? A. distructia autoimuna a celulelor beta B. insulinorezistenta C. reducerea masei de celule endocrine pancreatice D. depunerea de amilin in insulelel pancreatice E. secretia anormala de insulina
(pag. 2270)

M1214083. In insulinoterapia conventionala se folosesc: A. numai insulina rapida B. 1-2 injectii cu insulina intermediara C. 2 injectii de amestec de insulina rapida si intermediara D. trecerea de la 1 la 2 injectii de insulina cand doza totala depaseste 50-60 de unitati E. algoritmuri pentru ajustarea dozelor de insulina
(pag. 2272-2273)

M1214084. Care dintre urmatoarele afirmatii privind obiectivele terapeutice in tratamentul diabetului zaharat sunt corecte? A. glicemii a jeun de 60-130 mg/dl sunt acceptabile in insulinoterapia conventionala B. in insulinoterapia intensiva obiectivul ideal pentru glicemia preprandiala este 60-130 mg/dl C. glicemia masurata la ora 3 noaptea trebuie sa fie mai mare de 120 mg/dl D. glicemia masurata la ora 3 noaptea trebuie sa fie mai mare de 65 mg/dl E. glicemia mai mica de 200 mg/dl la 1 ora postprandial este un obiectiv acceptabil
(pag. 2273)

M1214085. Efectele administrarii derivatilor de sulfoniluree la pacientii cu diabet zaharat sunt: A. cresterea transportului intracelular de glucoza mediat de insulina B. inchiderea canalelor de potasiu si depolarizarea celulelor beta C. inhibarea gluconogenezei hepatice D. stimularea secretiei de insulina endogena E. cresterea activitatii receptorului kinazic al insulinei
(pag. 2276-2277)

M1214086. La un pacient cu diabet zaharat hipoglicemiile pot fi: A. produse de tratamentul cu metformin B. rare la cei cu nefropatie diabetica C. mai frecvente la cei la care se dezvolta o insuficienta corticosuprarenala D. prelungita la cei tratati cu derivati de sulfoniluree E. cauza fenomenului Somogy
(pag. 2276-2277)

M1214087. Care dintre urmatoarele afirmatii privind microalbuminuria la un pacient cu diabet zaharat nu sunt corecte ? A. prezice mortalitatea cardiovasculara B. se diagnosticheaza cand albuminuria depaseste 550 mg/zi C. este nevoie de o singura dozare pentru confirmare D. inseamna albuminurie situata intre 30 si 300 mg/zi

529

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

530

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. poate fi produsa de scaderea concentratiei de heparan-sulfat proteoglican din membrana glomerulara


(pag. 2283)

M1214088. Coma diabetica hiperosmolara se caracterizeaza prin: A. deshidratare extrema B. valori moderat crescute ale glicemiei C. valori scazute ale bicarbonatului seric D. rata de mortalitate peste 50 % E. hipervascozitatea sanguina
(pag. 2280-2281)

M1314089. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la diabetul zaharat insulino-dependent sunt false? A. Debutul este de obicei dupa virsta de 40 de ani B. Nivelurile de glucagon sunt crescute, dar supresibile cu insulina C. Debutul este intotdeauna sub virsta de 40 de ani D. De obicei pacientii sunt obezi E. Nivelulurile plasmatice de insulina sunt normale spre mari
(pag. 2271)

M1314090. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la diabetul zaharat non-insulino-dependent sunt adevarate? A. Caracteristic, nivelul insulinei plasmatice este scazut sau nedetectabil B. Nivelurile plasmatice de insulina sunt normale spre mari C. Pacientul tipic este subponderal D. Pacientii sunt susceptibili la a dezvolta coma hiperosmolara E. In lipsa tratamentului cu insulina, pacientii dezvolta frecvent cetoacidoza
(pag. 2271)

M1314091. Dieta in diabetul zaharat: A. La pacientii non-obezi se recomanda, in mod obisnuit, o cantitate de proteine de aproximativ 30% din numarul total de calorii B. Restrictia de proteine este prudenta daca se doreste scaderea ponderala, deoarece proteinele contin o cantitate mai mare de energie fata de lipide si carbohidrati C. Aportul de colesterol trebuie sa reprezinte 7% din calorii D. Se recomanda suplimentarea dietei cu ulei de peste, care contine acizi grasi 3-omega E. Necesarul minim proteic pentru o buna nutritie este in jur de 0.9g/kg greutate corporala pe zi
(pag. 2271 - 2272)

M1314092. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la fenomenul Somogyi sunt adevarate? A. Fenomenul Somogyi se refera la o crestere a glucozei plasmatice dimineata devreme, necesitind niveluri crescute de insulina pentru a mentine normoglicemia B. Fenomenul Somogyi trebuie suspectat oricind apar oscilatii mari ale glucozei plasmatice in intervale scurte de timp, chiar daca nu sunt raportate simptome C. Fenomenul Somogyi necesita de obicei cresterea insulinei pentru a mentine glucoza in limite normale D. Daca se suspecteaza fenomenul Somogyi, doza de insulina va fi scazuta de proba, chiar si atunci cind simptomele specifice ale suprainsulinizarii sunt absente E. Diferentierea intre fenomenul dawn si fenomenul Somogyi poate fi facuta de obicei prin masurarea glucozei sangvine la ora 3 P.M.
(pag. 2276)

M1314093. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la Metformin sunt false? A. Metforminul actioneaza in primul rind prin stimularea eliberarii de insulina din celula B. Metforminul poate determina acidoza lactica

530

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

531

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. Hipoglicemia data de Metformin tinde sa fie severa si prelungita D. Legarea metforminului de receptor determina inchiderea canalului K-ATP si depolarizare, influxul de calciu si secretia de insulina E. Actiunea primara a metforminului este aceea de a inhiba gluconeogeneza hepatica
(pag. 2276 - 2277)

M1314094. Cetoacidoza diabetica: A. Apare frecvent in diabet zaharat non-insulino-dependent B. Este cauzata de intreruperea aportului de insulina C. Necesita deficit de insulina cuplat cu o scadere a concentratiei de glucagon D. Poate fi determinata de o interventie chirurgicala E. Poate fi determinata de administrarea unei doze crescute de insulina
(pag. 2277)

M1314095. Clinic, cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin: A. Greata si varsaturi B. Polifagie C. Dureri abdominale D. Deshidratare E. Respiratie Kussmaul
(pag. 2278)

M1314096. Paraclinic, cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin: A. Niveluri plasmatice crescute ale -hidroxibutiratului B. Concentratii plasmatice initiale ale potasiului scazute C. Prezenta gaurii anionice D. Concentratiile plasmatice ale sodiului scazute E. pH > 7,45
(pag. 2278)

M1314097. Cetoacidoza diabetica se poate complica cu: A. Infarct miocardic B. Sindrom de detresa respiratorie C. Edem cerebral D. Tromboza vasculara E. Hipercheratoza
(pag. 2280)

M1314098. Retinopatia diabetica simpla se caracterizeaza prin: A. Dilatatie si ocluzie capilara B. Microanevrisme C. Sunturi arteriovenoase D. Vase noi E. Hemoragii in vitros
(pag. 2282)

M1314099. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la nefropatia diabetica sunt false? A. Aproximativ 85% dintre pacientii cu diabet insulino-dependent dezvolta aceasta complicatie B. Nefropatia diabetica poate fi functional silentioasa timp indelungat (10 - 15ani) C. La debut, ratele de filtrare glomerulara pot fi cu 40% sub normal D. Microalbuminuria este datorata in principal concentratiei crescute de heparan sulfat-proteoglican anionic in membrana bazala glomerulara

531

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

532

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. Dupa ce incepe faza macroproteinurica se instaleaza un declin constant al functiei renale, rata de filtrare glomerulara scazind, in medie, cu 1ml/min pe luna
(pag. 2282 - 2284)

M1314100. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la neuropatia diabetica sunt adevarate? A. Mononeuropatia diabetica este un sindrom senzitiv in care durerea apare urmind distributia unuia sau a mai multor nervi spinali B. Mononeuropatia diabetica este, de obicei, autolimitata C. Polineuropatia periferica diabetica se caracteriseaza prin durere care se accentueaza la mers D. Reflexele osteo-tendinoase in polineuropatia periferica diabetica sunt absente E. Pierderea curburii cu fracturi multiple ale oaselor tarsiene este un aspect obisnuit la radiografie
(pag. 2283)

M1314101. Referitor la tratamentul cu insulina al pacientilor diabetici: A. Terapia conventionala cu insulina implica administrarea de insulina cu actiune intermediara sau lunga seara, o doza unica, impreuna cu insulina rapida inaintea fiecarei mese B. In administrarea continua s.c. de insulina cu ajutorul pompei, insulina este eliberata intr-un ritm bazal continuu pe parcursul zilei, cu ritmuri scazute programate inainte de mese C. Toti pacientii vor fi sfatuiti sa-si creasca doza de insulina cind se anticipeaza o activitate sustinuta sau un efort semnificativ D. Insulina este necesara pentru tratamentul tuturor pacientilor cu diabet zaharat insulino-dependent E. Hipoglicemia este mai frecventa dupa insulina decit dupa antidiabetice orale.
(pag. 2272 - 2273, 2276)

M1414102. Fac parte dintre caracteristicile generale ale diabetului zaharat insulino dependent urmatoarele, cu EXCEPTIA A. Locus genetic - necunoscut B. Greutate corporala - normala sau mica C. Insulina plasmatica - mica spre absenta D. Complicatia acuta - coma hiperosmolara E. Glucagon plasmatic mare, rezistent
(pag. 2270)

M1414103. Cauzele formelor secundare de diabet zaharat sunt A. Ataxia-teleangiectazia B. Lipodistrofiile C. Administrarea de hormoni steroizi D. Arsurile usoare E. Infectiile virale
(pag. 2266)

M1414104. Terapia intensiva cu insulina nu este indicata in urmatoarele cazuri, exceptand A. Copii sub 7 ani B. Persoane dupa transplant renal C. Persoane cu boala coronariana asociata D. Persoane cu AVC asociat E. Femei insarcinate
(pag. 2274-2275)

M1414105. Complicatiile cetoacidozei diabetice sunt A. Tromboza vasculara B. Anorexie,greturi C. Mucormicoza

532

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

533

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Temperatura corporala sub normal E. Sindromul de detresa respiratorie


(pag. 2280)

M1414106. Leziunile aterosclerotice aparute la pacientul diabetic pot cauza A. Claudicatie intermitenta B. La barbati, impotenta functionala C. Boala arteriala coronariana D. Hipertensiune arteriala E. Accident vascular cerebral
(pag. 2282)

M1414107. Leziunile simple din retinopatia diabetica sunt, exceptand A. Pete vatuite B. Microanevrisme C. Cicatrice D. Hemoragii in vitros E. Hemoragii(puncte sau pete)
(pag. 2282)

M1514108. Diabetul zaharat insulino-dependent prezinta urmatoarele aspecte clinice: A. debut de obicei inainte de 40 de ani B. debutul simptomelor poate fi brusc C. prezinta pierdere in greutate dupa o perioada de mai multe zile D. aparitia cetoacidozei in timpul unei intercurente sau dupa o interventie chirurgicala E. nivelul insulinei plasmatice este crescut
(pag. 2271)

M1514109. Hipoglicemia la pacientii diabetici insulino-dependenti poate fi cauzata de: A. lipsa unei mese B. efort fizic neasteptat C. scaderea dozei de insulina D. eliberarea catecolaminelor ca hormoni de contrareglare E. instalarea complicatiilor renale ale diabetului
(pag. 2275-76)

M1514110. Tabloul clinic al cetoacidozei diabetice cuprinde: A. anorexie, greata si varsaturi B. tuse cu expectoratie hemoptoica C. respiratie Kussmaul D. dureri osoase E. alterarea starii de constienta sau coma franca
(pag. 2278)

M1514111. Tratamentul cetoacidozei diabetice cuprinde: A. administrarea de insulina intravenos B. administrarea de glucagon intravenos C. administrarea intravenoasa de solutie salina izotona sau Ringer lactat D. administrarea de potasiu E. administrarea de diuretice
(pag. 2279)

533

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

534

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1514112. Care dintre urmatoarele situatii reprezinta complicatii ale retinopatiei proliferative din diabetul zaharat: A. formarea anevrismelor B. hemoragia in vitros C. dezlipirea de retina D. cataracta E. pierderea vederii
(pag. 2282)

M1514113. Care sunt cele mai specifice leziuni ale glomerulosclerozei diabetice: A. hialinizarea arteriolelor aferente glomerulare B. proliferarea endoteliala C. formarea de semilune celulare epiteliale D. nodulii Kimmelstiel-Wilson E. corpii hematoxilinici Gross
(pag. 2282)

M1514114. Care dintre urmatoarele clase de medicamente reprezinta agenti hipoglicemianti orali utilizati in tratamentul diabetului zaharat: A. Sulfonilureicele B. Bipiridinele C. Biguanidele D. Tiazolidindionele E. Inhibitorii de HMGCoA reductaza
(pag. 2276-77)

M1514115. Ateroscleroza coronariana ca si complicatie tardiva a diabetului zaharat poate conduce la instalarea unui infarct miocardic ce poate avea urmatoarele trasaturi: A. este silentios B. debut brusc cu simptome de insuficienta ventriculara stanga C. artere coronare angiografic normale D. absenta semnelor electrocardiografice caracteristice E. enzime de necroza miocardica normale
(pag. 2281-82)

M1614116. Derivatele de sulfoniluree: A. Actioneaza prin inhibarea eliberarii de insulina din celula beta B. Cresc numarul de receptori insulinici C. Scad transportul insulino-mediat al glucozei D. Cresc eliberarea de insulina E. Au receptori, care reprezinta subunitatea canalului KATP, care controleaza potentialul de membrana a celulei beta
(pag. 2276)

M1614117. Care din preparatele sulfonilureice sunt preferate a fi administrate in caz de boala renala semnificativa (fiind exclusiv metabolizati si inactivati de catre ficat): A. Tolbutamid B. Glipizid C. Gliburid D. Clorpropamid E. Tolazamid
(pag. 2276)

534

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

535

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1614118. Metforminul: A. Este derivat de acarboza B. Este utila la pacientii obezi cu DZNID, care nu raspund la dieta si efort fizic C. Nu poate fi prescris ca monoterapie D. Poate determina acidoza lactica E. Nu trebuie administrat in caz de boala renala
(pag. 2276)

M1614119. Cetoacidoza diabetica: A. Este cauzata de intreruperea aportului de insulina B. Poate fi determinata de infectii, interventii chirurgicale C. Are ca substrat fiziopatologic: gluconeogeneza maxima cu scaderea utilizarii periferice a glucozei D. Se dezvolta datorita blocarii procesului cetogenetic E. Se asociaza cu scaderea relativa sau absoluta a concentratiei de glucagon
(pag. 2277)

M1614120. Clinic, cetoacidoza diabetica se manifesta prin urmatoarele, cu EXCEPTIA: A. Greturi, varsaturi, anorexie B. Durere abdominala C. Respiratie Kussmaul D. Semne de supraincarcare volemica E. Oligurie
(pag. 2278)

M1614121. Coma diabetica hiperosmolara noncetozica: A. Este o complicatie a diabetului insulino-dependent B. Rezulta dintr-o diureza hiperglicemica sustinutacu aport redus de lichide C. Poate fi precipitata de hemodializa, alimentatie prin sonda cu formule bogat proteice, agenti osmotici D. Poate fi initiata de steroizi, agenti imunosupressivi, diuretice E. Apare la tineri
(pag. 2280)

M1614122. Caracteristicile clinico-biologice ale comei hiperosmolare noncetozice sunt: A. Semne neurologice (comitialitate, hemiplegie tranzitorie, coma superficiala) B. Hiperglicemie extrema C. Scaderea azotului ureic sanguin si a creatininei D. Cresterea osmolaritatii sangvine E. Scaderea vascozitatii plasmatice
(pag. 2281)

M1614123. Polineuropatia vegetativa la nivelului tractului gastrointestinal se poate manifesta prin: A. Disfunctie esofagiana cu dificultate la inghitire B. Ulcer duodenal cronic C. Evacuare gastrica intarziata D. Diaree, constipatie E. Sindrom Mallory-Weiss
(pag. 2283)

M2214124. Cetoacidoza diabetica apare ca urmare a: A. aportului crescut de lipide B. supradozarii insulinei C. infectiilor intercurente

535

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

536

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. interventiilor chirurgicale E. intreruperii aportului de insulina


(pag. 2277)

M2214125. Cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin: A. hiperglicemie B. diureza osmotica C. hiperhidratare D. deshidratare E. hipervolemie
(pag. 2277)

M2214126. Subliniati afirmatiile corecte referitoare la cetoacidoza diabetica: A. deficitul de insulina creste eliberarea acizilor grasi liberi B. deficitul de insulina reduce eliberarea acizilor grasi liberi C. glucagonul accelereaza oxidarea acizilor grasi liberi D. glucagonul scade malonil CoA hepatica E. glucagonul stimuleaza acetil-CoA carboxilaza
(pag. 2277-2278)

M2214127. Clinic, cetoacidoza incepe cu: A. transpiratii B. anorexie C. greata D. varsaturi E. hipertensiune arteriala
(pag. 2278)

M2214128. La examinarea unui bolnav cu cetoacidoza necomplicata se poate constata: A. respiratie Kussmaul B. febra C. temperatura normala D. temperatura scazuta E. alterarea starii de constienta
(pag. 2278)

M2214129. Care sunt anomaliile metabolice prezente in coma cetoacidotica? A. Alcaloza metabolica B. Deficitul de magneziu C. Hipertrigliceridemie D. Hiperamilazemie E. Hipersodemie
(pag. 2278-2279)

M2214130. Diagnosticul diferential al cetoacidozei la un bolnav cu diabet zaharat nediagnosticat anterior se face cu: A. uremia B. cetoacidoza alcoolica C. intoxicatii D. diabetul insipid E. pancreatita acuta
(pag. 2279)

536

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

537

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2214131. Care sunt primele teste de laborator ce se efectueaza pentru diagnosticul de cetoacidoza diabetica? A. hemoglobina glicozilata (A1C) B. leucocitele din sangele periferic C. corpii cetonici din urina D. glucoza urinara E. glucagonul seric
(pag. 2279)

M2214132. Care sunt dozele de insulina necesare pentru tratamentul cetoacidozei diabetice? A. Initial in bolus i.v. 80-100 U B. Initial in bolus i.v. 25-50 U C. Apoi 30-40 U/h pana cand cetoacidoza se remite D. 15-25 U/h pana cand cetoacidoza se remite E. 50-60 U/h pana cand cetoacidoza se remite
(pag. 2279)

M2214133. Cand este indicat bicarbonatul la bolnavii cu cetoacidoza diabetica? A. pH-ul seric 7,25 B. pH-ul seric 7 C. pH-ul seric 6,9 D. pH-ul seric 7,3 E. pH-ul seric 7,2
(pag. 2279)

M2214134. Alcalinizarea rapida a unui bolnav cu cetoacidoza diabetica poate duce la: A. cresterea eliberarii oxigenului in tesuturi B. scaderea eliberarii de oxigen in tesuturi C. scaderea functiei ventriculare stangi D. diureza osmotica E. cresterea aviditatii hemoglobinei pentru oxigen
(pag. 2279)

M2214135. Care sunt complicatiile digestive ce pot apare in evolutia cetoacidozei diabetice? A. Ulcerul gastric B. Ulcerul duodenal C. Gastrita eroziva D. Dilatatia gastrica acuta E. Esofagita de reflux
(pag. 2280)

M2214136. Care dintre urmatoarele situatii pot masca prezenta cetoacidozei diabetice? A. Infectiile intercurente B. Hipoxia severa C. Interventiile chirurgicale D. Colapsul vascular E. Diselectrolitemiile
(pag. 2280)

M2214137. Care sunt complicatiile cetoacidozei diabetice? A. Infarctul miocardic B. Tromboza vasculara

537

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

538

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. Edemul cerebral D. Hipertensiunea arteriala E. Sindromul de detresa respiratorie


(pag. 2280)

M2214138. Care sunt factorii ce pot supradiagnostica diabetul zaharat prin testul standard de toleranta orala la glucoza? A. Secretia de epinefrina B. Eliberarea glucagonului C. Lipsa exercitiului fizic D. Dieta bogata in fibre vegetale E. Anxietatea cauzata de punctia venoasa
(pag. 2265)

M2214139. Dupa testul standard de toleranta orala la glucoza, diagnosticul de toleranta alterata la glucoza este sugerat de: A. glicemia la 2 ore 130 mg/dl B. glicemia la 2 ore 140-200 mg/dl C. glicemia la 2 ore 120 mg/dl D. o alta valoare a glicemiei in cele 2 ore mai mare sau egala cu 200 mg/dl E. glicemia la 2 ore 115 mg/dl
(pag. 2266)

M2214140. Care din urmatoarele clase de diabet corespund diabetului zaharat primar? A. diabetul zaharat autoimun (tip I) B. diabetul zaharat nonautoimun (tip II) C. diabetul zaharat datorat pancreatitei cronice D. diabetul zaharat din distrofia miotonica E. diabetul zaharat din feocromocitom
(pag. 2266)

M2214141. Diabetul zaharat de cauza hormonala apare in urmatoarele circumstante: A. feocromocitom B. acromegalie C. hipertiroidism D. sindrom Cushing E. tratament cu hormoni steroizi
(pag. 2266)

M2214142. Referitor la diabetul zaharat subliniati corelatiile adevarate: A. diabet zaharat insulino dependent - rezistent la cetoacidoza B. diabet zaharat insulino dependent - predispus la cetoacidoza C. diabet zaharat tip I - mediat nonimun D. diabet zaharat tip II - mediat imun E. diabet zaharat tip I - mediat imun
(pag. 2266)

M2214143. Care din afirmatiile referitoare la transmiterea diabetului zaharat insulinodependent sunt adevarate? A. transmiterea este autosomal dominanta B. transmiterea este autosomal recesiva C. predispozitia genetica este cauzala D. predispozitia genetica este permisiva

538

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

539

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. HLA la frati nonidentici scade riscul transmiterii


(pag. 2267)

M2214144. Ce risc are "amprenta sexuala" in transmiterea diabetului zaharat tip I? A. Tata diabetic transmite cu un risc scazut B. Mama diabetica transmite boala cu risc mai crescut C. Tata transmite boala cu un risc de 5 ori mai redus decat mama D. Gena susceptibila la tati este HLA-DR4 E. Gena susceptibila la tati este HLA-BO7
(pag. 2267)

M2214145. Diabetul zaharat tip I se poate asocia cu urmatoarele boli autoimune: A. poliartrita reumatoida B. tiroidita Hashimoto C. insuficienta suprarenala D. lupus eritematos sistemic E. periarterita nodoasa
(pag. 2269)

M2214146. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la diabetul zaharat tip I sunt adevarate? A. Este o boala autoimuna B. Insulele pancreatice sunt infiltrate cu PMN C. Celulele beta pot fi distruse direct de un virus D. Exista anticorpi antiinsulinici E. Sistemul imun normal ataca tesuturile "self"
(pag. 2269)

M2214147. Referitor la diabetul zaharat tip I care dintre urmatorii factori pot actiona prin asa-zisul "mimetism molecular"? A. Proteinele din soia B. Albuminele din laptele bovin C. Albuminele din ou D. Proteina a virusului Coxackie E. Proteine din carnea bovina
(pag. 2269)

M2214148. Subliniati afirmatiile corecte privind distructia celulelor beta si dezvoltarea diabetului zaharat insulino dependent: A. rezerva de insulina se reduce brusc B. rezerva de insulina scade lent C. anticorpii anticelula insulara apar precoce D. in faza tolerantei scazute la glucoza, glicemia a jeun este normala E. debutul poate fi brusc cu hiperglicemie
(pag. 2269)

M2214149. Anticorpii implicati in patogeneza diabetului zaharat insulino dependent sunt: A. anticorpii antiinsulinici B. anticorpi fata de proinsulina C. anticorpi fata de decarboxilaza acidului glutamic D. anticorpi antimitocondriali E. anticorpi fata de celulele producatoare de glucagon (celule alfa)
(pag. 2269)

539

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

540

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2214150. Celulele implicate in atacul celulelor beta si dezvoltarea diabetului zaharat insulino dependent includ: A. PMN B. limfocitele CD8+ C. macrofagele D. plasmocitele E. celulele endoteliale ale ductelor pancreatice
(pag. 2269)

M2214151. Aratati care sunt afirmatiile adevarate referitoare la diabetul zaharat noninsulino dependent? A. Are agregare familiala B. Se asociaza frecvent cu obezitatea C. Se transmite autosomal dominant D. Se transmite autosomal recesiv E. Nu are caracter familial
(pag. 2270)

M2214152. Rezistenta la insulina in diabetul zaharat noninsulino dependent se explica prin: A. cresterea sintezei de grasimi in ficat B. depozitarea grasimilor in pancreas C. excesul alimentar cu hidrati de carbon D. depozitarea grasimilor in muschi E. reducerea aportului alimentar de hidrati de carbon
(pag. 2270)

M2214153. Caracteristicile diabetului zaharat insulino dependent sunt: A. apare dupa 40 de ani B. raspunde la tratamentul cu insulina C. glucagonul plasmatic este crescut D. raspunde la terapia sulfonilureica E. insulina plasmatica crescuta
(pag. 2270)

M2214154. Care din urmatoarele caracteristici pledeaza pentru diabetul zaharat noninsulino dependent? A. Coma cetoacidozica B. Coma hiperosmolara C. Glucagonul plasmatic ridicat dar supresibil D. Glucogonul plasmatic ridicat si rezistent E. Rezistenta periferica la insulina
(pag. 2270)

M2214155. Tulburarile metabolice din diabetul zaharat se datoresc: A. excesului de glucagon B. polifagiei C. polidipsiei D. poliuriei E. deficitului de insulina
(pag. 2271)

M2214156. Care din afirmatiile referitoare la diabetul zaharat noninsulino dependent sunt adevarate? A. Simptomele incep brusc

540

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

541

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

Simptomele incep gradat Nu dezvolta cetoacidoza Ficatul este sensibil la glucagon Ficatul este rezistent la glucagon
(pag. 2271)

M2214157. La un bolnav cu diabet zaharat tratat cu insulina, pentru a evita hipoglicemia, distributia caloriilor in cursul zilei este urmatoarea: A. 20% la micul dejun B. 45% la pranz C. 30% pentru cina D. 35% pentru pranz E. 15% pentru seara tarziu
(pag. 2272)

M2214158. Ce se intelege prin terapia conventionala cu insulina? A. Administrarea a 3 injectii/zi insulina cu actiune rapida B. Administrarea a 3 injectii/zi insulina rapida + 1 injectie la miezul noptii C. Administrarea 1 injectie/zi insulina lenta D. Administrarea a 2 injectii/zi insulina intermediara E. Administrarea a 2 injectii/zi insulina lenta cu mici cantitati de insulina rapida
(pag. 2272)

M2214159. In cursul terapiei diabetului zaharat prin tehnica cu multiple injectii de insulina subcutanat, insulina cu actiune rapida va fi divizata astfel: A. 40% la micul dejun B. 50% la micul dejun C. 30% la pranz D. 30% la cina E. 45% la pranz
(pag. 2273)

M2214160. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul diabetului zaharat prin tehnica cu multiple injectii de insulina administrate subcutanat sunt adevarate? A. Initierea terapiei se face cu 0,6-0,7 U insulina/kg B. Ajustarea dozei de insulina intermediara se face pe baza glicemiei la 1h postprandial C. Ajustarea dozei de insulina rapida se face pe baza glicemiei a jeun D. Insulina intermediara se administreaza la 9 seara E. Ajustarea insulinei rapide se face pe baza glicemiei la 1h postprandial
(pag. 2273)

M2214161. Preparatele de insulina cu actiune intermediara sunt folosite in: A. urgentele diabetice B. tratamentul conventional cu insulina C. terapia prin injectii multiple de insulina subcutanat D. administrarea subcutanata continua de insulina E. in cursul unor infectii intercurente
(pag. 2274)

M2214162. La un bolnav cu diabet zaharat tratat de peste 10 ani cu insulina, actiunea insulinei rapide are urmatoarele caracteristici: A. incepe la cateva minute B. debutul actiunii la aproximativ 1 ora

541

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

542

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. un varf maxim la 6 ore D. are efecte masurabile la 16 ore E. se mentine efectul si la 24 de ore
(pag. 2274)

M2214163. La un bolnav cu diabet zaharat cu debut recent tratat cu insulina actiunea insulinei rapide are urmatoarele trasaturi: A. debutul actiunii la cateva minute B. efectul maxim la 2 ore C. durata de 6-8 ore D. durata pana la 16 ore E. efect maxim la 6 ore
(pag. 2274)

M2214164. Insulina intermediara are urmatoarele trasaturi: A. actiunea incepe la 2,5 ore B. actiunea incepe 1/2 ore C. un varf maxim la 11 ore D. perioada totala de actiune 25 ore E. varf maxim la 3 ore
(pag. 2274)

M2214165. Prin mentinerea la o femeie cu diabet zaharat a unei glicemii normale pe timpul sarcinii se previne: A. macrosomia fetala B. aparitia edemelor C. mortalitatea perinatala D. sindromul de detresa respiratorie E. aparitia HTA
(pag. 2274)

M2214166. Ce categorie de bolnavi cu diabet zaharat vor fi exclusi de la tratamentul intensiv cu insulina? A. Persoanele in varsta B. Persoanele cu boli coronariene C. Bolnavii cu accidente vasculare cerebrale D. Bolnavii cu ulcer gastric E. Bolnavii cu hepatita cronica
(pag. 2275)

M2214167. Care sunt semnele hipoglicemiei diurne la un bolnav cu diabet zaharat? A. Transpiratia B. Nervozitatea C. Tegumentele deshidratate D. Foamea E. Tremorul
(pag. 2275)

M2214168. Care sunt hormonii de contrareglare ce intervin in hipoglicemie? A. Glucagonul B. Epinefrina C. Tiroxina D. Parathormonul

542

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

543

Rezidentiat 2004
E. Prolactina
(pag. 2275)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2214169. Simptomele vegetative si modificarile functiei cerebrale declansate de hipoglicemie in evolutia diabetului zaharat apar la o glicemie de: A. 50-55 mg/dl B. 70-72 mg/dl C. 90 mg/dl D. 75-85 mg/dl E. 95 mg/dl
(pag. 2275)

M2214170. Hipoglicemia din diabetul zaharat poate fi determinata de: A. boala renala diabetica B. hipertiroidismul C. insuficienta suprarenala autoimuna D. anticorpii circulanti antiinsulinici E. excesul alimentar de hidrati de carbon
(pag. 2276)

M2214171. Subliniati afirmatiile adevarate referitoare la fenomenul Dawn: A. apare hiperglicemie dimineata de vreme B. este dependent de fenomul Somogyi C. necesita cresterea dozei de insulina D. necesita scaderea dozei de insulina E. este independent de fenomenul Somogyi
(pag. 2276)

M2214172. Medicamentele antidiabetice derivate de sulfonil uree actioneaza prin: A. cresterea gluconeogenezei B. inducerea glicolizei C. stimularea eliberarii de insulina din celulele beta D. cresterea numarului de receptori insulinici E. inhiba gluconeogeneza hepatica
(pag. 2276-2277)

M2214173. Medicamentele din clasa biguanide utilizate in tratamentul diabetului zaharat actioneaza prin: A. stimularea secretiei de insulina B. inhiba gluconeogeneza hepatica C. creste dispozitia glucozei la nivelul muschilor D. creste numarul receptorilor insulinici E. inhiba anticorpii antiinsulinici
(pag. 2277)

M2214174. Subliniati dozele zilnice si numarul de administrari pe zi a urmatoarelor hipoglicemiante orale: A. Clorpropramid 1500 mg de 3 ori/zi B. Glipizid 2,5-40 mg de 1-2 ori/zi C. Tolbutamid 500-3000 mg de 2-3 ori/zi D. Metformin 600-800 mg de 3 ori/zi E. Gliburid 30-60 mg de 3 ori/zi

543

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

544

Rezidentiat 2004
(pag. 2277)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2214175. Subliniati afirmatiile corecte referitoare la derivatii de tiazolidindione utilizati in tratamentul diabetului zaharat: A. scad trigliceridele B. scad acizii grasi liberi C. cresc activitatea receptorului kinazic al insulinei D. reduc absorbtia intestinala a glucozei E. stimuleaza gluconeogeneza hepatica
(pag. 2277)

M2214176. Precizati care sunt afirmatiile corecte referitoare la hemoglobina glicozilata (A1C): A. este prezenta numai la bolnavii cu diabet B. este prezenta si la persoanele sanatoase C. da o estimare a controlului diabetic pe o perioada precedenta de 3 luni D. la persoanele sanatoase este la o valoare de peste 10% E. concentratia creste in prezenta hiperglicemiei
(pag. 2277)

M2214177. Care din urmatorii factori de mediu pot initia mecanismele patogenetice in diabetul zaharat insulino-dependent? A. Virusul coxsackie B4 B. Albumina din laptele de vaca C. Streptococul beta hemolitic D. Stafilococul aureu E. Virusul urlian
(pag. 2268)

M2214178. Care sunt semnele de prognostic prost la prezentarea unui bolnav cu cetoacidoza diabetica? A. Hiperglicemia B. Hipotensiunea C. Azotemia D. Prezenta corpilor cetonici in urina E. Coma profunda
(pag. 2280)

M2214179. Coma hiperosmolara ce poate sa apara in evolutia diabetului zaharat non-insulinodependent este precipitata de: A. dializa peritoneala B. manitol C. fenitoin D. consum excesiv de grasimi E. efortul fizic
(pag. 2280)

M2214180. Referitor la coma hiperosmolara din diabetul zaharat precizati afirmatiile corecte: A. deficitul mediu de lichid este 10-11 l B. terapia initiala se face cu glucoza 5% C. terapia initiala se face cu solutii izotone D. 2-3 l de solutii izotone se administreaza in primele 5-6 ore E. la obezi se fac doze mici de insulina
(pag. 2281)

544

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

545

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2214181. La diabetici ateroscleroza apare mai devreme decat la populatia generala. Leziunile aterosclerotice pot fi initiate de: A. LDL oxidate B. glicozilarea neenzimatica a lipoproteinelor C. adezivitatea plachetara crescuta D. sinteza redusa de tromboxan A2 E. sinteza crescuta de prostaciclina
(pag. 2281)

M2214182. Care sunt leziunile simple din retinopatia diabetica? A. Hemoragia in vitros B. Deslipirea de retina C. Sunturile arterio-venoase D. Permeabilitatea vasculara redusa E. Microanevrismele
(pag. 2282)

M2214183. Tratamentul retinopatiei diabetice se face cu: A. fotocoagulare B. vitrectomia pars plana C. antiagregante plachetare D. trombostop E. prednison
(pag. 2282)

M2214184. Care sunt cele mai specifice leziuni ale glomerulosclerozei diabetice? A. Largirea membranei bazale glomerulare B. Ingrosarea mezangiala C. Hialinizarea arteriolelor aferente glomerulare D. Nodulii Kimmelstiel-Wilson E. Ocluzia glomerulara
(pag. 2282)

M2214185. Polineuropatia periferica din diabetul zaharat se manifesta prin: A. parestezii B. durere profunda C. hiperestezie D. disfagie E. diaree
(pag. 2283)

M2214186. Ulcerul piciorului diabetic este cauzat de: A. pantofi nepotriviti B. intepaturi prin corpi straini C. neuropatia vegetativa D. deformarea osoasa a picioarelor E. boala vasculara
(pag. 2284)

M2214187. Sorbitolul este implicat in patogeneza urmatoarelor complicatii ale diabetului zaharat: A. cetoacidoza B. coma hiperosmolara

545

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

546

Rezidentiat 2004
C. neuropatie diabetica D. retinopatie E. nefropatie
(pag. 2284)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2214188. Care dintre urmatoarele afectiuni par a avea o relatie specifica cu diabetul zaharat? A. Colecistita emfizematoasa B. Litiaza renala C. Pielonefrita emfizematoasa D. Murcormicoza rinocerebrala E. Pneumonia cu streptococ betahemolitic
(pag. 2285)

M2214189. In care din urmatoarele situatii apare rezistenta prereceptor la insulina? A. Obezitate B. Sindrom Werner C. Anticorpi antiinsulina D. Insulina anormala E. Sindrom de hipertrofie pineala
(pag. 2286)

M2214190. Alergia la insulina se poate manifesta prin: A. greturi B. varsaturi C. urticarie generalizata D. prurit local E. anafilaxie
(pag. 2287)

M2314191. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la diabetul zaharat insulino-dependent sunt false? A. De obicei, pacientii sunt obezi B. Nivelurile de glucagon sunt crescute, dar supresibile cu insulina C. Nivelurile plasmatice de insulina sunt normale spre mari D. Caracteristic, nivelul insulinei plasmatice este crescut E. Debutul este de obicei dupa varsta de 40 de ani
(pag. 2271)

M2314192. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la diabetul zaharat non-insulino-dependent sunt adevarate? A. Pacientul tipic este obez B. In lipsa tratamentului cu insulina, pacientii dezvolta frecvent cetoacidoza C. Caracteristic, nivelul insulinei plasmatice este scazut sau nedetectabil D. Nivelurile plasmatice de insulina sunt normale spre mari E. Pacientii sunt susceptibili la a dezvolta coma hiperosmolara
(pag. 2271)

M2314193. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la fenomenul Somogyi sunt adevarate? A. Diferentierea intre fenomenul dawn si fenomenul Somogyi poate fi facuta de obicei prin masurarea glucozei sangvine la ora 3 P.M. B. Daca se suspecteaza fenomenul Somogyi, doza de insulina va fi scazuta de proba, chiar si atunci cand simptomele specifice ale suprainsulinizarii sunt absente C. Fenomenul Somogyi se refera la hipoglicemia de rebound ce urmeaza unui episod de hiperglicemie

546

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

547

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Fenomenul Somogyi trebuie suspectat oricand apar oscilatii mari ale glucozei plasmatice in intervale scurte de timp, chiar daca nu sunt raportate simptome E. Fenomenul Somogyi necesita de obicei cresterea insulinei pentru a mentine glucoza in limite normale
(pag. 2276)

M2314194. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la Metformin sunt false? A. Legarea metforminului de receptor determina inchiderea canalului K-ATP si depolarizare, influxul de calciu si secretia de insulina B. Metforminul poate determina acidoza lactica C. Metforminul poate creste dispozitia glucozei la nivelul muschiului si tesutului adipos D. Actiunea primara a metforminului este aceea de a inhiba gluconeogeneza hepatica E. Hipoglicemia data de metformin tinde sa fie severa si prelungita
(pag. 2276-2277)

M2314195. Cetoacidoza diabetica: A. Acidoza metabolica se explica prin nivelurile plasmatice crescute ale acetoacetatului si betahidroxibutiratului B. Poate fi determinata de o interventie chirurgicala C. Apare frecvent in diabetul zaharat non-insulino-dependent D. Este cauzata de intreruperea aportului de insulina E. Leucopenia, frecvent foarte marcata, este o trasatura a acidozei metabolice in sine
(pag. 2277)

M2314196. Clinic, cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin: A. Polifagie B. Transpiratii profuze C. Respiratie Kussmaul D. Dureri abdominale E. Anorexie
(pag. 2278)

M2314197. Cetoacidoza diabetica se poate complica cu: A. Mucormicoza B. Edem cerebral C. Hipercheratoza D. Dilatatie gastrica acuta E. Hipopotasemie
(pag. 2280)

M2314198. Coma hiperosmolara se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia: A. Transpiratii profuze B. Rata de mortalitate crescuta C. Cresterea marcata a ureei si a creatininei D. Acidoza metabolica severa E. Cresterea marcata a betahidroxibutiratului si a acetoacetatului
(pag. 2281)

M2314199. Retinopatia diabetica simpla se caracterizeaza prin: A. Vase noi B. Pete vatuite C. Sunturi arteriovenoase D. Permeabilitate capilara crescuta E. Cicatrice

547

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

548

Rezidentiat 2004
(pag. 2282)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2314200. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la nefropatia diabetica sunt false? A. Nefropatia diabetica poate fi functional silentioasa timp indelungat (10-15 ani) B. Microalbuminuria este datorata in principal concentratiei crescute de heparan sulfat-proteoglican anionic in membrana bazala glomerulara C. La debut, rinichii sunt de obicei mici D. La debut, ratele de filtrare glomerulara pot fi cu 40% sub normal E. Microalbuminuria reprezinta eliminari urinare de albumina intre 10 si 30 mg/zi
(pag. 2282-2283)

M2314201. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la neuropatia diabetica sunt adevarate? A. Polineuropatia periferica diabetica se caracterizeaza prin durere care se accentueaza la mers B. Radiculopatia diabetica este de obicei autolimitata C. Mononeuropatia diabetica este un sindrom senzitiv in care durerea apare urmand distributia unuia sau a mai multor nervi spinali D. Pierderea curburii cu fracturi multiple ale oaselor tarsiene este un aspect obisnuit la radiografie E. In polineuropatia periferica intalnim frecvent semnul Babinski
(pag. 2283)

M2314202. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la sulfonilureice sunt adevarate? A. Actiunea initiala a sulfonilureicelor este aceea de a creste eliberarea de insulina cu scaderea nivelului glucozei sangvine B. Actiunile extrapancreatice ale sulfonilureicelor include cresterea numarului receptorilor insulinici si cresterea transportului glucozei insulino-mediat C. Hipoglicemia este mai rara dupa agenti orali decat dupa insulina D. Legarea sulfonilureicelor de receptor determina deschiderea canalului K-ATP E. Actiunea primara a sulfonilureicelor este aceea de a inhiba gluconeogeneza hepatica
(pag. 2276-2277)

M2314203. Referitor la tratamentul cu insulina al pacientilor diabetici: A. Toti pacientii vor fi sfatuiti sa-si creasca doza de insulina cand se anticipeaza o activitate sustinuta sau un efort semnificativ B. Hipoglicemia este mai frecventa dupa insulina decat dupa antidiabetice orale C. In administrarea continua s.c. a insulinei sunt folosite preparatele cu actiune intermediara D. Terapia conventionala cu insulina implica administrarea de insulina cu actiune intermediara sau lunga seara, o doza unica, impreuna cu insulina rapida inaintea fiecarei mese E. In administrarea continua s.c. de insulina cu ajutorul pompei, insulina este eliberata intr-un ritm bazal continuu pe parcursul zilei, cu ritmuri crescute programate inainte de mese
(pag. 2272-2273, 2276)

M2314204. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la fenomenul dawn sunt false? A. Fenomenul dawn se refera la hiperglicemia de rebound ce urmeaza unui episod de hipoglicemie B. Fenomenul dawn se refera la o scadere a glucozei plasmatice dimineata devreme, necesitand scaderea dozelor de insulina pentru a mentine normoglicemia C. Fenomenul dawn ar putea fi explicat prin valul nocturn de descarcare a hormonului de crestere D. Fenomenul dawn ar putea fi evitat prin scaderea dozajelor insulinei in perioadele critice E. Fenomenul dawn necesita de obicei scaderea insulinei pentru a mentine glucoza in limite normale
(pag. 2276)

M2314205. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la coma hiperosmolara sunt false? A. Este precipitata de proceduri terapeutice cum ar fi dializa peritoneala sau hemodializa B. Boala poate fi initiata de steroizi C. Frecvent, pacientul prezinta respiratie Kussmaull

548

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

549

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Este obisnuit o complicatie a diabetului insulino-dependent E. Pacientii prezinta deshidratare profunda


(pag. 2280-2281)

M2314206. Referitor la nefropatia diabetica: A. Dupa ce incepe faza macroproteinurica se instaleaza un declin constant al functiri renale, rata de filtrare glomerulara scazand, in medie, cu 1 ml/min/luna B. Progresiunea bolii renale este accelerata de hipotensiunea arteriala C. Aproximativ 85% dintre pacientii cu diabet insulino-dependent dezvolta aceasta complicatie D. Obisnuit, azotemia incepe aproximativ la 12 ani dupa diagnosticarea diabetului E. Hipoaldosteronismul hiporeninemic impune evitarea incarcarilor cu potasiu din exterior
(pag. 2282-2283)

M2314207. In ceea ce priveste tratamentul cu insulina al pacientilor diabetici: A. Tratamentul intensiv cu insulina se recomanda la persoane cu boli coronariene sau AVC B. Tratamentul intensiv nu se recomanda la pacientii in varsta C. Tratamentul intensiv cu insulina determina o crestere semnificativa a frecventei si severitatii hipoglicemiilor D. Tratamentul intensiv cu insulina are avantajul de a determina scaderea in greutate a pacientului E. Tratamentul intensiv cu insulina determina reducerea complicatiilor degenerative ale diabetului
(pag. 2274-2275)

M2514208. Capacitatea organismului de a rspunde la o ncrcare exogen cu glucoz poate fi uneori sczut datorit descrcrii de epinefrin ce produce: A. blocarea secreiei de insulin B. mpiedic aciunea insulinei n esuturile int C. stimularea eliberrii de glucagon D. stimularea producerii de glicogen E. activarea glicogenolizei
(pag. 2265)

M2514209. Cauzele secundare de diabet zaharat sunt: A. pancreatita cronic B. hipertiroidia C. acromegalia D. insuficiena corticosuprarenal cronic E. deficitul de alfa-1 antitripsin
(pag. 2266)

M2514210. Diabetul zaharat autoimun (tip 1) poate fi frecvent asociat cu alte endocrinopatii autoimune precum: A. feocromocitomul B. boala Cushing C. insuficiena suprarenal D. tiroidita Hashimoto E. acromegalia
(pag. 2269)

M2514211. Anticorpii anticelul insular implicai n producerea diabetului zaharat insulino-dependent includ anticorpii fa de: A. insulin B. proinsulin C. glucozo 6 fosfat dehidrogenaz D. decarboxilaza acidului glutamic

549

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

550

Rezidentiat 2004
E. carboxipeptidaza H
(pag. 2269)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2514212. Diabetul zaharat non-insulino-dependent tip 2 se caracterizeaz din punct de vedere fiziopatologic prin: A. secreie anormal de insulin B. rezisten la aciunea insulinei C. producia de anticorpi anticelul insular D. distrucie direct a celulelor beta de ctre un virus sau toxin E. scderea nivelului glucagonului plasmatic
(pag. 2270)

M2514213. Diabetul zaharat insulino-dependent prezint urmtoarele aspecte clinico-paraclinice: A. debut de obicei dup vrsta de 50 de ani B. debutul simptomelor poate fi brusc cu sete, poliurie i apetit crescut C. prezint pierdere n greutate dup o perioad de mai multe zile D. apariia cetoacidozei n timpul unei intercurene sau dup o intervenie chirurgical E. nivelul insulinei plasmatice crescut
(pag. 2271)

M2514214. Diabetul zaharat non-insulino-dependent prezint urmtoarele aspecte clinico-paraclinice: A. debut de obicei nainte de 30 de ani B. pacienii de obicei sunt supraponderali C. simptomele apar progresiv D. diagnosticul este pus frecvent la o examinare de laborator de rutin E. insulina plasmatic este sczut
(pag. 2271)

M2514215. O diet cu 50% grsimi cu 33% acizi grai mononesaturai i 35% carbohidrai are urmtoarele efecte: A. scade nivelul glucozei sanguine B. scade nivelul de insulin C. scade nivelul VLDL D. scade nivelul HDL E. determin scdere n greutate
(pag. 2272)

M2514216. Hipoglicemia la pacienii diabetici insulino-dependeni poate fi cauzat de: A. lipsa unei mese B. efort fizic excesiv C. scderea dozei de insulin D. eliberarea catecolaminelor ca hormoni de contrareglare E. instalarea complicaiilor renale ale diabetului
(pag. 2275-76)

M2514217. Agenii hipoglicemiani orali folosii n tratamentul diabetului zaharat sunt: A. Tolbutamidul B. Glipizida C. Metforminul D. Carvedilolul E. Troglitazona
(pag. 2276-77)

550

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

551

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2514218. Tabloul clinic al cetoacidozei diabetice poate cuprinde: A. anorexie, grea i vrsturi B. dureri precordiale C. tuse cu hemoptizie D. respiraie Kussmaul E. alterarea strii de contien sau com franc
(pag. 2278)

M2514219. Investigaiile paraclinice n cetoacidoza diabetic relev: A. glicemie n general peste 400mg/dl B. glicozurie C. cetonurie D. pH sanguin peste 7,45 E. hipernatremie
(pag. 2278-79)

M2514220. Tratamentul cetoacidozei diabetice cuprinde: A. administrarea de insulin intravenos B. administrarea de glucagon intravenos C. administrarea intravenoas de soluie salin izoton sau Ringer lactat D. administrarea de potasiu n funcie de ionogram E. administrarea de aminoacizi eseniali
(pag. 2279)

M2514221. Ateroscleroza coronarian ca i complicaie tardiv a diabetului zaharat poate conduce la instalarea unui infarct miocardic ce poate avea urmtoarele trsturi: A. este silenios B. debut brusc cu simptome de insuficien ventricular stng C. artere coronare angiografic normale D. absena semnelor electrocardiografice caracteristice E. enzime de necroz miocardic normale
(pag. 2281-82)

M2514222. Retinopatia proliferativ ca i complicaie a diabetului zaharat poate prezenta urmtoarele aspecte: A. edem papilar B. vase de neoformaie C. hemoragie n vitros D. dezlipire de retin E. cicatrici
(pag. 2282)

M2514223. Cele mai specifice leziuni ale glomerulosclerozei diabetice sunt: A. proliferare endocapilar B. proliferare extracapilar C. hialinizarea arteriolelor aferente glomerulare D. nodulii Kimmelstiel-Wilson E. corpii hematoxilinici Gross
(pag. 2282)

M2514224. Meninerea unui nivel sanguin normal al glucozei pe timpul sarcinii previne: A. naterea prematur

551

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

552

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

macrosomia fetal sarcina gemelar sindromul de detres respiratorie a nou-nscutului mortalitatea perinatal
(pag. 2274)

M2514225. Hormonii de contrareglare care intr n aciune n situaii acute de hipoglicemie sunt: A. glucagonul B. cortizolul C. epinefrina D. hormonul de cretere E. tiroxina
(pag. 2275)

M2514226. Glucagonul ca i hormon de contrareglare n caz de hipoglicemie acioneaz prin urmtoarele mecanisme: A. stimularea sintezei de glicogen B. creterea produciei hepatice de glucoz C. scderea utilizrii glucozei n esuturile nonhepatice D. scderea glicogenolizei E. inhibarea secreiei de insulin
(pag. 2275)

M2514227. Tratamentul atacurilor hipoglicemice const n: A. administrarea de zahr sau buturi nealcoolice ce conin zahr B. perfuzia cu soluie salin izoton C. administrarea unei doze mai sczute de insulin D. administrarea de glucagon E. administrarea de beta-blocante
(pag. 2276)

M2614228. Tratamentul cetoacidozei diabetice const n:: A. Insulinoterapie 25-50 uniti i.v. B. Fluide intravenos (soluii saline i Ringer lactat) C. Suplimentarea sodiului D. Tratamentul cu bicarbonat este contraindicat (n special dac este prezent hipotensiunea arterial) E. Glucagon i.m.
(pag. 2279)

M2614229. Complicaiile cetoacidozei diabetice pot fi urmtoarele, CU EXCEPIA: A. sindrom hemoragipar B. gastrit eroziv C. sindrom de detres respiratorie D. infarct miocardic acut E. astm bronic
(pag. 2280)

M2614230. Derivatele de sulfoniluree: A. Au receptori, care reprezint subunitatea canalului KATP, care controleaz potenialul de membran a celulei beta B. Cresc numrul de receptori insulinici C. Scad transportul insulino-mediat al glucozei

552

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

553

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Cresc eliberarea de insulin E. Acioneaz prin inhibarea eliberrii de insulin din celula beta
(pag. 2276)

M2614231. Care din preparatele sulfonilureice sunt preferate a fi administrate n caz de boal renal semnificativ (fiind exclusiv metabolizai i inactivai de ctre ficat): A. Tolbutamid B. Glipizid C. Gliburid D. Clorpropamid E. Tolazamid
(pag. 2276)

M2614232. Metforminul: A. Face parte din grupa glinidelor B. Este util la pacienii obezi cu DZNID, care nu rspund la diet i efort fizic C. Nu poate fi prescris ca monoterapie D. Poate determina acidoz lactic E. Nu trebuie administrat n caz de boal renal
(pag. 2276)

M2614233. Cetoacidoza diabetic: A. Este cauzat de ntreruperea aportului de insulin B. Are ca substrat fiziopatologic: gluconeogenez maxim cu scderea utilizrii periferice a glucozei C. Se dezvolt datorit blocrii procesului cetogenetic D. Se asociaz cu scderea relativ sau absolut a concentraiei de glucagon E. Poate fi determinat de infecii, intervenii chirurgicale
(pag. 2277)

M2614234. Clinic, cetoacidoza diabetic se manifest prin urmtoarele, cu excepia: A. Semne de suprancrcare volemic B. Greuri, vrsturi, anorexie C. Durere abdominal D. Respiraie Kussmaul E. Oligurie
(pag. 2278)

M2614235. Tratamentul cetoacidozei diabetice const n: A. Insulinoterapie 25-50 uniti i.v. B. Fluide intravenos (soluii saline i Ringer lactat) C. Suplimentarea sodiului D. Tratamentul cu bicarbonat este contraindicat (n special dac este prezent hipotensiunea arterial) E. Glucagon i.m.
(pag. 2279)

M2614236. Coma diabetic hiperosmolar noncetozic: A. Este o complicaie a diabetului insulino-independent B. Rezult dintr-o diurez hiperglicemic susinutcu aport redus de lichide C. Poate fi precipitat de hemodializ, alimentaie prin sond cu formule bogat proteice, ageni osmotici D. Poate fi iniiat de steroizi, ageni imunosupressivi, diuretice E. Apare la tineri
(pag. 2280)

553

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

554

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2614237. Caracteristicile clinico-biologice ale comei hiperosmolare noncetozice sunt: A. Semne neurologice (comiialitate, hemiplegie tranzitorie, com superficial) B. Hipoglicemie C. Scderea azotului ureic sanguin i a creatininei D. Creterea osmolaritii sangvine E. Scderea vscozitii plasmatice
(pag. 2281)

M2614238. Polineuropatia vegetativ la nivelului tractului gastrointestinal se poate manifesta prin: A. Disfuncie esofagian cu dificultate la nghiire B. Ulcer duodenal cronic C. Evacuare gastric ntrziat D. Diaree, constipaie E. Sindrom Mallory-Weiss
(pag. 2283)

M2614239. Cauze de diabet zaharat secundar pot fi urmtoarele afeciuni: A. corticosteroizi B. sindromul Conn C. hipotiroidismul D. acromegalia E. hepatita cronic
(pag. 2266)

M2614240. Caracteristicile diabetului zaharat tip 2 (insulinoindependent) sunt urmtoarele, CU EXCEPIA: A. apare la tineri, normo- sau subponderali B. rspunde la terapia sulfonilureic C. apare la pacieni supraponderali, obezi D. rspunde numai la tratament combinat (insulin+biguanide) E. complicaiile vasculare sunt rare
(pag. 2270)

M2614241. Complicaiile cetoacidozei diabetice pot fi urmtoarele, CU EXCEPIA: A. sindrom hemoragipar B. gastrit eroziv C. sindrom de detres respiratorie D. infarct miocardic acut E. astm bronic
(pag. 2280)

M2614242. Referitor la tolbutamid sunt adevrate urmtoarele afirmaii: A. face parte din grupa biguanidelor B. este metabolizat i inactivat exclusiv de ficat C. acioneaz prin inhibarea alfa-1 glicozidazei D. este medicamentul de prim alegere n diabetul zaharat tip 1 E. crete eliberarea de insulin la nivel pancreatic
(pag. 2276)

M2614243. Coma diabetic cetoacidotic se caracterizeaz prin urmtoarele: A. este o complicaie frecvent a diabetului tip 1 (insulinodependent) B. se poate complica cu sindrom de detres respiratorie

554

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

555

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. este cauzat de supradozaj de insulin D. se dezvolt datorit blocrii procesului cetogenetic E. se asociaz cu valori pH de peste 7,4
(pag. 2277)

M2614244. Derivatele de sulfoniluree: A. nu pot fi prescrise n monoterapie B. produc hipoglicemie C. scad num rul de receptori insulinici D. sunt de prim alegere la pacienii obezi E. cresc eliberarea de insulin
(pag. 2276)

M2614245. Coma hiperosmolar noncetoacidotic: A. este cauzat de creterea aportului de insulin B. apare mai frecvent la persoane n vrst, cu un grad avansat de ateroscleroz cerebral C. se dezvolt datorit blocrii procesului cetogenetic D. se asociaz cu creterea azotului ureic sanguin i a creatininei E. se poate asocia cu semne neurologice (ex. hemiplegie tranzitorie)
(pag. 2281)

M2814246. Diabetul zaharat se caracterizeaza prin complicatii pe termen lung ce afecteaza: A. plamanii B. rinichii C. nervii D. sistemul osos E. vasele de sange
(pag. 2265)

M2814247. Cauze de diabet zaharat secundar: A. boala pancreatica B. infectie virala C. tulburari hormonale D. substante chimice E. medicamente
(pag. 2266)

M2814248. Care dintre episoadele premergatoare de infectie virala sunt implicate in aparitia diabetului zaharat: A. hepatita B. rujeola C. mononucleoza infectioasa D. varicela E. oreion
(pag. 2268)

M2814249. Nu sunt scheme de tratament in administrarea insulinei: A. standard B. conventionala C. administrarea intramusculara continua de insulina D. injectii intramusculare multiple E. administrarea subcutanata continua de insulina

555

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

556

Rezidentiat 2004
(pag. 2272)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2814250. Derivatele de sulfonil uree actioneaza prin: A. inhibarea gluconeogenezei hepatice B. simularea eliberarii de insulina din celulele beta pancreatice C. crestrea numarului de receptori insulinici D. cresterea transportului glucozei insulino-mediate E. cresterea nivelului mediu de insulina plasmatica
(pag. 2276)

M2814251. Cetoacidoza diabetica apare in: A. efort fizic B. intreruperea aportului de insulina C. preponderent in diabetul zaharat noninsulino dependent D. infectii E. interventii chirurgicale
(pag. 2277)

M2814252. Complicatiile cetoacidozei diabetice sunt: A. hiperpotasemia B. hipercalcemia C. infarctul miocardic D. edemul cerebral E. hiperglicemia
(pag. 2280)

M2814253. Nu sunt caracteristice retinopatiei proliferative diabetice: A. formarea de vase noi B. permeabilitate capilara crescuta C. cicatrizare D. pete vatuite E. sunturi arterio-venoase
(pag. 2282)

M2814254. Care sunt afectiunile neobisnuite specifice pacientului diabetic: A. colecistita edematoasa B. otita interna maligna C. pielonefrita emfizematoasa D. colecistita emfizematoasa E. otita externa maligna
(pag. 2285)

M2814255. Rezistenta la insulina apare in: A. obezitate B. acanthosis nigricans C. sindromul Werner D. subponderabilitate E. sindromul de hipoplazie pineala
(pag. 2286)

M2914256. Caracterele neuropatiei periferice din DZ includ: A. Poate determina revenirea precoce la poziia normal dup testarea reflexului gleznei.

556

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

557

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

Este simetric, bilateral. Implic precoce afectarea sensibilitii vibratorii i dispariia ROT. Implicarea fibrelor motorii duce la apariia articulaiilor Charcot tipice cu tulburari de mers. Durerea este predominant nocturn.
(pag. 2283)

M2914257. Fenomenul Somogyi: A. Necesit scderea dozelor de insulin. B. Este mai frecvent la copii. C. Se datoreaz hipoinsulinizrii nocturne D. Reprezint hiperglicemia de rebound ca urmare a unui episod hipoglicemic. E. Necesit creterea dozelor de insulin.
(pag. 2275)

M2914258. Monitorizarea controlului diabetului zaharat prin HbA1c: A. Estimeaz controlul glicemiei pe o perioad de 4 luni. B. Valori peste 10% arat un diabet slab controlat. C. Reprezint hemoglobina glicat ireversibili de aceea este o evaluare obiectiv. D. HbA1c apare prin glicarea enzimatic a unor aminoacizi di lanul al HbA. E. Este preferabil dozrii nivelului total al Hb glicate.
(pag. 2277)

M2914259. n tratamentul diabetului zaharat tip 2 asociat cu boal renal semnificativ se prefer dintre sulfonilureice datorit metabolizrii hepatice: A. Glipizidul. B. Clorpropamidul. C. Tolbutamidul. D. Gliburidul. E. Tolazamidul.
(pag. 2276)

557

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

558

Rezidentiat 2004
Tema nr. 15 Ulcerul gastric si duodenal
BIBLIOGRAFIE:

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


M1115001. Osteoporoza si osteomalacia sunt complicatii postoperatorii comune pentru anumite tipuri de interventii chirurgicale practicate pentru ulcer. Precizati care este cea mai frecventa interventie asociata osteomalaciei A. vagotomia cu bulbantrectomie B. vagotomia cu piloroplastie C. rezectia gastrica proximala D. rezectia gastrica cu anastomoza gastrojejunala E. rezectia gastrica cu anastomoza gastroduodenala
(pag. 1771)

M1115002. Prin examen radiologic baritat cu dublu contrast sansa detectiei ulcerului duodenal este de A. 50-55% B. 90% C. 25-30% D. 75-80% E. 60%
(pag. 1762)

M1115003. Precizati unde vor penetra cel mai frecvent ulcerele duodenale A. n pancreas B. la nivelul colecistului C. n ficat D. n colon E. n tractul biliar
(pag. 1768)

M1115004. Osteoporoza si osteomalacia sunt complicatii postoperatorii comune pentru anumite tipuri de interventii chirurgicale practicate pentru ulcer. Precizati care este cea mai frecventa interventie asociata osteomalaciei A. vagotomia cu bulbantrectomie B. vagotomia cu piloroplastie C. rezectia gastrica proximala D. rezectia gastrica cu anastomoza gastrojejunala E. rezectia gastrica cu anastomoza gastroduodenala
(pag. 1771)

M1215005. Sindromul dumping tardiv, complicatie postoperatorie precoce a ulcerului peptic, se datoreaza: A. infectiei cu Helicobacter pylori B. consumului de antiinflamatoare nesteroidiene C. regurgitarii bilei in stomac D. hipoglicemiei prin eliberare excesiva de insulina E. supracolonizarii bacteriene

558

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

559

Rezidentiat 2004
(pag. 1770)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1215006. La pacientii cu ulcer duodenal se constata prezenta frecventa a: A. anticorpilor antirujeolici B. anticorpilor antirubeolici C. anticorpilor anti-herpes simplex D. anticorpilor anti-Shigella E. anticorpilor anti-citomegalovirus
(pag. 1761)

M1215007. Cel mai frecvent simptom al ulcerului duodenal este: A. varsatura alimentara B. hematemeza C. durerea D. senzatia de greata E. scaderea ponderala
(pag. 1761)

M1215008. Care este cel mai precis mijloc de diagnostic al ulcerului duodenal? A. examenul baritat B. endoscopia digestiva superioara C. ecografia abdominala D. determinarea secretiei acide gastrice E. testul ureazei pentru evidentierea Helicobacter pylori
(pag. 1762-1763)

M1215009. Cea mai redusa rata a complicatiilor aparute dupa interventia chirurgicala pentru ulcer o are: A. vagotomia + antrectomie Billrot I B. vagotomia + antrectomie Billrot II C. vagotomia + piloroplastie D. vagotomia proximala gastrica E. antrectomia izolata
(pag. 1768-1769)

M1215010. Pacientii supusi interventiei chirurgicale pentru ulcer peptic, avand un complex de simptome vasomotorii aparute dupa mese, au: A. ulcer recurent B. sindrom de ansa aferenta C. sindrom dumping D. sindrom Zollinger-Ellison E. malabsorbtie globala
(pag. 1770)

M1215011. Sindromul dumping tardiv, complicatie postoperatorie precoce a ulcerului peptic, se datoreaza: A. infectiei cu Helicobacter pylori B. consumului de antiinflamatoare nesteroidiene C. regurgitarii bilei in stomac D. hipoglicemiei prin eliberare excesiva de insulina E. supracolonizarii bacteriene
(pag. 1770)

559

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

560

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1315012. Care dintre urmatoarele afirmatii cu referire la mecanismele secretiei gastrice nu este adevarata ? A. Histamina stimuleaza secretia acida gastrica prin cresterea calciului citosolic n celulele parietale. B. Gastrina stimuleaza secretia acida gastrica prin stimularea directa a celulelor parietale. C. Gastrina stimuleaza secretia acida gastrica prin stimularea eliberarii de histamina din celulele ECL. D. Somatostatina inhiba eliberarea de histamina din celulele ECL. E. Stimularea vagala creste secretia acida gastrica si prin eliberarea de gastrina din celulele G antrale.
(pag. 1757)

M1315013. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la reglarea secretiei gastrice este neadevarata ? A. Calciul administrat intravenos stimuleaza secretia acida. B. Reducerea pH-ului gastric la 3.0 produce o inhibitie partiala a eliberarii de gastrina. C. Secretia gastrica acida este stimulata de cafea si neinfluentata de cafeaua decofeinizata. D. Etanolul pur este un stimulant slab al secretiei acide. E. Prezenta acidului n duoden scade secretia gastrica de acid.
(pag. 1757)

M1315014. Referitor la manifestarile din ulcerul duodenal, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia: A. Durerea epigastrica apare de regula la 90 minute pna la 3 ore dupa mese. B. Durerea ulceroasa necalmata de antiacide, cu iradiere dorsala poate sugera penetratie n pancreas C. La pacientii cu ulcer de canal piloric alimentatia agraveaza simptomatologia. D. Hemoragia gastrointestinala care complica ulcerul duodenal se manifesta frecvent prin rectoragii. E. Zona de sensibilitate abdominala este situata la majoritatea pacientilor la jumatatea distantei ombilicapendice xifoid
(pag. 1761-1762)

M1415015. Un pacient cu ulcer duodenal la care durerea este amplificata de alimentatie si care asociaza si varsaturi ne poate atrage atentia asupra urmatoarei complicatii: A. penetratie in pancreas B. malignizare C. perforatie D. stenoza pilorica E. toate variantele sunt corecte
(pag. 1761)

M1415016. Urmatoarele afirmatii legate de tratamentul infectiei cu Helicobacter Pylori sunt adevarate cu EXCEPTIA: A. cea mai eficienta este tripla terapie doua saptamani B. asocierea unui antagonist de H2 la tripla terapie sase saptamani creste putin eficienta C. administrarea triplei terapii o saptamana pare la fel de eficienta D. tetraciclina poate genera hepatotoxicitate si anafilaxie E. nlocuirea Tetraciclinei cu Amoxicilina creste putin eficienta
(pag. 1763)

M1415017. Care din urmatoarele afirmatii legate de ulcerul gastric este falsa: A. durerea este accentuata de ingestia de alimente B. greturile si varsaturile reflecta de obicei obstructie mecanica C. poate apare scadere ponderala datorita aversiunii fata de alimente D. hemoragia apare in 25% din cazuri E. perforatia gastrica se intalneste mai rar decat hemoragia
(pag. 1767)

560

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

561

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1415018. Antibioticele utilizate pentru infectia cu Helicobacter Pylori nu includ: A. metronidazol B. tetraciclina C. claritromicina D. amoxicilina E. streptomicina
(pag. 1764)

M1515019. Daca la un pacient cunoscut cu istoric de ulcer duodenal, durerea ulceroasa devine constanta, nu mai este ameliorata de antiacide sau ingestia de alimente, va orientati catre: A. perforatia libera a ulcerului n cavitatea peritoneala B. posibila penetratie n structurile nvecinate C. simptomatologie premergatoare hemoragiei digestive superioare D. stenoza pilorica E. asocierea refluxului gastroesofagian
(pag. 1761)

M1515020. Care dintre urmatoarele medicamente utilizate pentru eradicarea infectiei cu Helicobacter pylori la pacientii ulcerosi poate determina ca reactie adversa colita pseudomembranoasa: A. Metronidazol B. Amoxicilina C. Tetraciclina D. Subsalicilat de bismut E. Inhibitori de pompa de protoni
(pag. 1763)

M1515021. Incidenta ulcerului duodenal la rasa alba este mai mare la pacientii cu: A. HLA B8 B. HLA DRW3 C. HLA B5 D. HLA DRW4 E. HLA B18
(pag. 1761)

M1515022. Doza standard de lansoprazol utilizata n tratamentul ulcerului duodenal este: A. 20 mg/zi B. 20 mg de 2 ori pe zi C. 30 mg/zi D. 40 mg/zi E. 40 mg de 2 ori pe zi
(pag. 1766)

M1515023. Ulcerul gastric se localizeaza mai frecvent: A. Pe mica curbura B. Pe marea curbura C. Juxtacardial D. La nivelul fornixului E. n regiunea antro-pilorica
(pag. 1767)

M1515024. Simptomul cel mai frecvent ntlnit n ulcerul gastric este: A. durerea epigastrica

561

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

562

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. varsatura alimentara meteorismul abdominal anorexia greata
(pag. 1767)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1615025. Urmatoarea afirmatie este falsa: A. Ulcerul duodenal este depistat clinic mai frecvent decat ulcerul gastric B. Ulcerele gastrice benigne sunt rare la nivelul fundului stomacului C. AINS sunt responsabile pentru 75-80% din ulcerele gastrice D. Prezenta plicilor gastrice radiante de la marginea ulcerului gastric sugereaza benignitatea E. Pentru excluderea malignitatii la gastroscopie se efectueaza cel putin sase biopsii de la nivelul marginii interne a ulcerului
(pag. 1767)

M1615026. Secretia gastrica de bicarbonat este: A. inhibata de calciu B. inhibata de agentii colinergici C. inhibata de AINS, cum este aspirina D. stimulata de agentii alfa-adrenergici E. stimulata de etanol
(pag. 1759)

M1615027. Urmatorul medicament folosit in tratamentul ulcerului peptic nu este recomandat la femeile la vrsta fertila: A. metronidazol B. lansoprazol C. misoprostol D. sucralfat E. cimetidina
(pag. 1764)

M1615028. Referitor la ulcerul gastric, urmatoarea afirmatie este adevarata: A. mortalitatea prin perforatia unui ulcer gastric este de aproximativ 3 ori mai mare fata de cea prin perforatia unui ulcer duodenal B. hemoragia apare in 55 % din cazuri C. perforatia gastrica se intalneste mai frecvent decat hemoragia gastrica D. ulcerul gastric cu aclorhidrie la pentagastrina este frecvent E. atat ulcerele gastrice benigne cat si cele maligne sunt mai frecvent localizate la nivelul marii curburi
(pag. 1767)

M1615029. Urmatoarea afirmatie referitoare la ulcerul duodenal este falsa: A. durerea are frecvent caracter de eroziune, taietura sau de arsura B. la circa 60 % dintre pacienti durerea este localizata in partea dreapta a epigastrului C. durerea din ulcerul duodenal apare de regula la 90 de minute pana la 3 ore dupa masa D. episoadele dureroase pot sa persiste pentru intervale de cteva zile pna la saptamni sau luni E. durerea se amelioreaza de regula la cteva minute dupa masa sau dupa administrare de antiacide
(pag. 1761)

M2215030. Urmatoarea afirmatie cu privire la omeprazol este adevarata: A. blocheaza receptorii H2 B. doza este de 60 mg/zi C. creste metabolismul hepatic al medicamentelor

562

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

563

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. stimuleaza pompa de protoni E. doza administrata este de 20 mg/zi


(pag. 1764)

M2215031. Secretia acida gastrica poate fi inhibata de: A. ingestia de alimente B. consumul de cofeina C. consumul de bere si vin D. hiperglicemie E. calciu administrat intravenos
(pag. 1757, 1758)

M2215032. Eliberarea de gastrina este blocata complet la un pH gastric de: A. 4,5 B. 3 C. 2 D. 2,3 E. sub 1,5
(pag. 1758)

M2215033. Carbonatul de calciu este folosit de multe decenii in tratarea ulcerului peptic. Care este afirmatia falsa? A. Este un antiacid puternic si ieftin B. Aproximativ 10% din calciu ingerat este absorbit C. Ingestia sa determina inhibarea secretiei gastrice acide D. Poate determina aparitia sindromului lapte-alcaline E. In doze excesive creste nivelul seric al calcemiei
(pag. 1765)

M2215034. Una din urmatoarele afirmatii este falsa: A. la pacientii care au suferit operatie pentru ulcer este comuna prezenta unei steatorei usoare B. la pacientii care au suferit operatie pentru ulcer nu apare niciodata o steatoree usoara C. steatoreea poate fi demostrata prin teste chimice D. malabsorbtia postoperatorie poate fi cauzata de o pancreatita cronica preexistenta E. malabsorbtia postoperatorie poate fi cauzata de un sprue celiac latent preexistent
(pag. 1771)

M2215035. Care afirmatie este corecta? A. Vitamina B12 este absorbita in mod activ la nivelul ileonului distal B. Vitamina B12 este absorbita in mod pasiv la nivelul ileonului distal C. Factorul intrinsec secretat de celulele G antrale este necesar absorbtiei vitaminei B12 in ileonul distal D. Factorul intrinsec secretat de celulele enterocromafice gastrice este necesar absorbtiei vitaminei B12 in ileonul distal E. In urma rezectiei gastrice partiale anemia megaloblastica secundara deficitului de vitamina B12 este frecventa
(pag. 1770)

M2215036. Dupa rezectia gastrica partiala anemia megaloblastica secundara deficitului de vitamina B12 este rara si apare la: A. 20% B. 14% C. 30% D. 10%

563

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

564

Rezidentiat 2004
E. 50%
(pag. 1770)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2215037. La pacientii cu vagotomie si antrectomie pentru ulcer duodenal gastrita bontului se dezvolta la: A. 20% B. 30% C. 40% D. 50% E. 60%
(pag. 1770)

M2215038. Care afirmatie este corecta? A. Stomacul secreta o cantitate de factor intrinsec de 60 de ori mai mare decat este necesar B. Stomacul secreta o cantitate de factor intrinsec de 80 de ori mai mare decat este necesar C. Stomacul secreta o cantitate de factor intrinsec de 100 de ori mai mare decat este necesar D. Stomacul secreta o cantitate de factor intrinsec de 120 de ori mai mare decat este necesar E. Stomacul secreta o cantitate de factor intrinsec de 130 de ori mai mare decat este necesar
(pag. 1770)

M2215039. Dupa interventiile chirurgicale pentru ulcer peptic, frecventa ulcerului recurent este de aproximativ: A. 1% B. 5% C. 0,5% D. 20% E. 25%
(pag. 1769)

M2215040. Hemoragia digestiva superioara din ulcerul duodenal survine la: A. 5-10% din pacienti B. 30-35% din pacienti C. 15-25% din pacienti D. 1-5% din pacienti E. 40-50% din pacienti
(pag. 1768)

M2215041. Perforatia libera in cavitatea peritoneala in ulcerul duodenal apare la: A. 30% din pacienti B. 0,2% din pacienti C. 15% din pacienti D. 2-3% din pacienti E. 23% din pacienti
(pag. 1768)

M2215042. Cel mai frecvent ulcerul duodenal (in special cel posterior) poate penetra in: A. splina B. ficat C. colon transvers D. pancreas E. rinichiul stang
(pag. 1768)

564

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

565

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2215043. Cati dintre pacientii cu ulcer gastric au concomitent si ulcer duodenal? A. 1% B. 5% C. 10% D. 20% E. 25%
(pag. 1767)

M2215044. Care este procentul in care antiinflamatoarele nesteroidiene sunt implicate in aparitia ulcerului gastric? A. 5-10% B. 10-13% C. 1-5% D. 30% E. 15-25%
(pag. 1767)

M2215045. Vagotomia tronculara cu antrectomie reprezinta procedeul chirurgical prin care: A. se realizeaza vagotomie supraselectiva B. se sectioneaza trunchiul vagal si se efectueaza piloroplastie C. se efectueaza vagotomie proximala gastrica si se extirpa antrul D. se sectioneaza trunchiul vagal, se extirpa antrul cu anastomoza Billroth I sau Billroth II E. se sectioneaza trunchiul nervului vag
(pag. 1769)

M2215046. In ulcerul gastri procedeul chirurgical recomandat este: A. vagotomie tronculara cu extirparea antrului B. vagotomie selectiva cu piloroplastie C. vagotomie proximala gastrica D. antrectomie cu anastomoza Billroth II E. antrectomie cu anastomoza gastroduodenala
(pag. 1769)

M2315047. Care dintre afirmaiile referitoare la gastrin nu este adevarat? A. stimularea vagal determin creterea eliberrii de gastrin din celulele G antrale B. gastrina este cel mai puternic stimulant cunoscut al secreiei gastrice C. secreia de gastrin este stimulat de somatostatin D. stimularea vagal determin scderea pragului de rspuns al celulelor parietale la concentraiile gastrinei circulante E. gastrina este prezent i n mucoasa duodenal
(pag. 1757)

M2315048. Cu referire la reglarea secreiei acide gastrice, care dintre afirmaiile urmtoare nu este adevarat? A. histamina este cel mai important stimulant al secreiei acide gastrice B. prostaglandinele stimuleaz secreia acid gastric C. histamina stimuleaz secreia acid gastric prin creterea AMPc n celulele parietale D. gastrina este cel mai puternic stimulant cunoscut al secreiei gastrice E. stimulul fiziologic principal al secreiei gastrice acide este ingestia de alimente
(pag. 1757)

M2315049. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la reglarea secreiei acide gastrice este adevarat?

565

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

566

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

gastrina si acetilcolina stimuleaz puternic producia de AMPc in celulele parietale gastrina stimuleaz secreia acid gastric exclusiv prin aciunea asupra celulelor parietale prostaglandinele stimuleaz secreia gastric acid histamina este eliberat de celulele ECL atat prin aciunea gastrinei ct i a activitii colinergice somatostatina stimuleaz eliberarea de histamin din celulele ECL
(pag. 1757)

M2315050. Urmtoarele afirmaii privind implicarea Helicobacter pylori in patogeneza ulcerului peptic sunt reale, cu excepia: A. H. pylori produce proteaze si fosfolipaze care determin reducerea grosimii si vscozitii stratului de mucus B. majoritatea pacienilor colonizai cu H. pylori nu dezvolt niciodat o ulceraie i rmn asimptomatici C. prevalena colonizrii gastrice cu H. pylori scade odat cu vrsta D. producia de ureaz de ctre microorganism este necesar pentru colonizarea gastric E. probabilitatea de apariie a ulcerului duodenal crete odat cu creterea densitii bacteriei in antru
(pag. 1760)

M2315051. Urmtoarele afirmaii privind terapia de eradicare a H. pylori n ulcerul duodenal sunt adevrate, cu excepia: A. tetraciclina utilizat n schemele de terapie asociat poate fi hepatotoxic B. "noua tripl terapie de eradicare include inhibitori de pomp de protoni C. ranitidina citrat de bismut se poate folosi n asociere cu claritromicina D. preparatele pe baz de bismut au rol n terapia de eradicare a H. pylori E. sucralfatul este inclus n majoritatea schemelor de eradicare a H. pylori
(pag. 1764)

M2515052. La pacienii cu ulcer duodenal valorile medii ale debitului acid bazal sunt cuprinse ntre: A. 2-4 mEq/h B. 3-5 mEq/h C. 4-6 mEq/h D. 5-7 mEq/h E. 6-8 mEq/h
(pag. 1758)

M2515053. Secreia gastric de bicarbonat este stimulat de urmtorii factori cu EXCEPIA: A. Acetazolamid B. Anumite prostaglandine din clasele E i F C. Calciu D. Agenii colinergici E. Dibutiril-guanozinmonofosfatul ciclic
(pag. 1759)

M2515054. Precizai care dintre urmtoarele afirmaii cu privire la prostaglandinele endogene sunt false: A. Stimuleaz secreia de mucus gastric i de bicarbonat din mucoasa gastric i duodenal B. Stimuleaz regenerarea celulelor epiteliale C. Particip la meninerea fluxului sanguin al mucoasei gastrice D. Contribuie la dezvoltarea gastritei erozive hemoragice E. Particip la meninerea integritii barierei mucoasei gastrice
(pag. 1759)

M2515055. Prevalena ulcerului duodenal la populaia vestic este estimat a fi cuprins ntre: A. 6-15%

566

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

567

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. 5-10% 7-12% 10-17% 15-20%
(pag. 1759)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2515056. Urmtoarele afirmaii cu privire la epidemiologia ulcerului duodenal sunt adevrate cu EXCEPIA: A. Peste 95% din ulcerele duodenale sunt localizate n partea proximal a duodenului B. Se estimeaz c prevalena ulcerului duodenal la populaia vestic este cuprins ntre 15 i 20% C. De regul ulcerele duodenale sunt mai mici de 1 cm n diametru D. Ulcerele duodenale apar aproximativ la fel de frecvent la brbai ca i la femei E. Cel puin 60% din ulcerele duodenale vindecate sufer recuren
(pag. 1759)

M2515057. Urmtoarele afirmaii cu privire la infecia cu Helicobacter pylori sunt corecte cu EXCEPIA: A. H. pylori este prezent la 75-90% dintre pacienii cu ulcer duodenal B. H. pylori este prezent la 75-85% dintre pacienii cu ulcer gastric C. 15-20% dintre persoanele infectate cu H. pylori vor dezvolta un ulcer n timpul vieii D. Infecia preexistent cu H. pylori crete riscul dezvoltrii ulterioare att de ulcer duodenal ct i de ulcer gastric E. Nivelul de anticorpi tip IgG mpotriva H. pylori se coreleaz direct cu riscul de ulcer duodenal i ulcer gastric
(pag. 1759)

M2515058. Rata recidivelor ulcerului peptic n primul an dup terapia de eradicare, cu succes, a Helicobacter pylori este: A. Mai mic de 15% B. Mai mare de 15% C. Mai mic de 10% D. Mai mare de 20% E. 25%
(pag. 1760)

M2515059. Cel mai frecvent simptom al ulcerului duodenal este: A. Durerea epigastric B. Greaa C. Vrsturile D. Distensia abdominal E. Pirozisul
(pag. 1761)

M2515060. Obiectivul actual al tratamentului ulcerului duodenal este: A. Ameliorarea durerii B. Eradicarea Helicobacter pylori i vindecarea bolii C. Prevenirea recurenei ulceroase D. Prevenirea complicaiilor E. Supresia secreiei acide gastrice
(pag. 1763)

M2515061. Doza standard de Omeprazol utilizat n tratamentul ulcerului duodenal este de: A. 30 mg/zi B. 20 mg/zi C. 30 mg de 2 ori pe zi

567

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

568

Rezidentiat 2004
D. 20 mg de 2 ori pe zi E. 40 mg/zi
(pag. 1764)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2515062. Pentru prevenirea ulcerelor induse de antiinflamatoarele nesteroidiene se utilizeaz Misoprostol n doz de: A. 100 mg de 4 ori pe zi B. 100 mg de 2 ori pe zi C. 200 mg de 2 ori pe zi D. 200 mg de 4 ori pe zi E. 200 mg de 3 ori pe zi
(pag. 1764)

M2515063. Simptomul cel mai frecvent n ulcerul gastric l constitiue: A. Anorexia B. Durerea epigastric C. Greaa D. Scderea ponderal E. Pirozisul
(pag. 1767)

M2515064. Aplicarea combinat a examenului radiologic, endoscopic i histologic permite diferenierea ulcerului gastric malign de cel benign cu o acuratee de: A. 75% B. 80% C. sub 90% D. peste 97% E. 95%
(pag. 1767)

M2515065. Precizai care este cel mai frcvent simptom la pacienii cu ulcer stomal: A. Durerea abdominal B. Distensia abdominal C. Eructaiile D. Pirozisul E. Scderea ponderal
(pag. 17690)

M2515066. Sindroamele de ans aferent apar mai frecvent dup urmtoarele tipuri de intervenie chirurgical: A. Vagotomie cu piloroplastie B. Vagotomie proximal gastric C. Antrectomie cu gastrojejunstomie D. Rezecie gastric parial cu gastrojejunostomie E. Vagotomie cu antrectomie
(pag. 1770)

M2615067. Concentraia estimativ a HCl secretat de celulele parietale este de aproximativ: A. 100mM B. 160mM C. 180mM D. 200mM

568

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

569

Rezidentiat 2004
E. 250mM
(pag. 1756)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2615068. Cel mai puternic stimulant cunoscut al secreiei acide gastrice este: A. Acetilcolina B. Histamina C. Gastrina D. Colecistokinina E. Somatostatina
(pag. 1757)

M2615069. Faza cefalic a secreiei gastrice e determinat de urmtoarele cu excepia: A. Vederea alimentelor B. Gustul alimentelor C. Mirosul alimentelor D. Distensia mecanic a stomacului E. Anticiparea ingestiei unui aliment
(pag. 1757)

M2615070. Secreia gastric de bicarbonat este inhibat de urmtoarele, cu excepia: A. AINS B. Acetazolamid C. Calciu D. Ageni alfa adrenergici E. Etanol
(pag. 1759)

M2615071. Urmtoarele stimuleaz secreia de bicarbonat: A. AINS B. Acetazolamid C. Dibutiril-guanozinmonofosfat ciclic D. Etanol E. Ageni alfa adrenergici
(pag. 1759)

M2615072. Cel mai precis mijloc de diagnostic al Ulcerului duodenal este: A. Examenul radiologic baritat B. Testul HP C. Examenul endoscopic al tractului digestiv superior D. RMN E. Ecografia abdominal
(pag. 1762)

M2815073. Cel mai precis mijloc de diagnostic in ulcerul duodenal este: A. examenul baritat B. ecografia abdominala C. endoscopia digestive superioara D. testul ureazei pentru evidentierea Helicobacter Pylori E. determinarea secretiei acide
(pag. 1762)

M2815074. Care dintre urmatoarele medicamente utilizarea in eradicarea cu Helicobacter Pylori poate

569

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

570

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

determina ca reactie adversa colita pseudomembranoasa: A. B. C. D. E. amoxicilina inhibitori de pompa de protoni tetraciclina antiacide famotidina
(pag. 1763)

M2815075. Cea mai fracventa localizare a ulcerului gastric este pe: A. marea curbura B. mica curbura C. la nivelul fornixului D. regiunea antropilorica E. juxtacardial
(pag. 1767)

M2815076. Dintre interventiile de mai jos, rata cea mai redusa a complicatiilor o are: A. vagotomie+antrectomie Billroth I B. vagotomie+antrectomie Billroth II C. vagotomie+piloriplastie D. vagotomie proximala gastrica E. antrectomie izolata
(pag. 1768)

M2815077. Urmatoarele sunt complicatii postoperatorii ale ulcerului peptic, CU EXCEPTIA: A. ulcer recurrent B. sindrom de ansa aferenta C. diareea postvagotomie D. constipatia postvagotomie E. sindrom dumping
(pag. 1770)

M2915078. Helicobacter Pylori: A. Este un bacil anaerob Gram negativ. B. Majoritatea pacientilor colonizati cu HP sunt simptomatici C. Dup colonizare invadeaz mucoasa gastric. D. Produce ureaz ce catalizeaz hidroliza ureei n amoniac i dioxid de carbon. E. Majoritatea persoanelor cu infecie cu Helicobacter Pylori dezvolt ulcer duodenal sau gastric.
(pag. 1759-1760)

M2915079. Cel mai puternic stimulant al secreiei acide gastrice este: A. Histamina. B. Somatostatina. C. Gastrina. D. Acetilcolina. E. Prostaglandinele.
(pag. 1757)

570

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

571

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


M1115080. Indicati afirmatiile eronate privind ulcerul recurent postoperator A. riscul de ulcer recurent postoperator este mai mare in cazul unui ulcer gastric decat pentru ulcerele duodenale B. ulcerul recurent apare frecvent la nivelul intestinului subtire C. cel mai frecvent este nedureros si de aceea riscul de complicatii este maxim D. examenul baritat descopera aproximativ jumatate din ulcerele situate la nivelul anastomozei (ulcere stomale) E. eficienta pe termen lung a antisecretoarelor in ceea ce priveste preventia recurentei ulcerelor stomale este incerta
(pag. 1769)

M1115081. Sindromul de ansa aferenta se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia A. apare in cazul practicarii vagotomiei cu bulbantrectomie B. apare in cazul rezectiei gastrice cu anastomoza gastrojejunala C. caracteristic apar distensie si durere abdominala in prima ora postprandial D. greata si varsaturile nu sunt caracteristice E. poate genera malabsorbtie
(pag. 1770)

M1115082. Indicati care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate privind sindromul dumping A. sindromul dumping precoce apare la un interval de 60-90 minute dupa mese B. se trateaza prin masuri dietetice C. analogii de somatostatina reprezinta tratamentul standard D. pacientii pot prezenta sincope E. simptomele sunt precipitate de alimentele cu continut lipidic inalt
(pag. 1770)

M1115083. Despre implicatiile fumatului n ulcerul duodenal este adevarat ca A. se asociaza cu raspuns mai slab la tratament B. creste secretia acida gastrica C. poate precipita golirea accelerata a acidului gastric n duoden D. creste mortalitatea prin ulcer E. favorizeaza metaplazia gastrica
(pag. 1761)

M1115084. Caracteristicile durerii din ulcerul duodenal sunt urmatoarele, cu exceptia A. apare de regula n primele 3 ore dupa masa B. cel mai frecvent recidivele sunt nsotite de exacerbarea durerii C. frecvent durerea apare noaptea si scoala bolnavul din somn D. daca este exacerbata de ingestia de alimente/acompaniata de varsaturi sugereaza penetratia ulceroasa E. cel mai frecvent durerea este localizata n partea dreapta a epigastrului
(pag. 1761)

M1115085. Despre tratamentul ulcerului duodenal este adevarat ca A. transaminazele pot creste n cursul tratamentului cu ranitidina B. doza de famotidina recomandata este de 40 mg/zi C. sucralfatul neutralizeaza acidul clorhidric D. preparatele de bismut reduc secretia acida gastrica E. omeprazolul nu este indicat n tratamentul pacientilor cu sindrom Zollinger-Ellison
(pag. 1765, 1766)

571

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

572

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1115086. Identificati afirmatiile eronate privind epidemiologia ulcerului gastric (UG) A. incidenta este aproximativ egala pe sexe B. UG se diagnosticheaza mai frecvent dect ulcerul duodenal (UD) deoarece este aproape ntotdeauna simptomatic C. apare de obicei la vrste mai avansate dect UD D. UG benigne sunt frecvent descoperite la nivelul fundului gastric, aria cu densitate de celule oxintice maxima E. gastrita care acompaniaza UG este mai severa n cazul ulcerelor asociate de antiinflamatoare nonsteroidiene
(pag. 1767)

M1115087. Ulcerul gastric (UG) are urmatoarele caracteristici etiopatogenice, cu exceptia A. aproximativ un sfert din pacienti asociaza ulcer duodenal B. nu se asociaza cu hipersecretie acida gastrica C. majoritatea pacientilor prezinta nivele crescute ale gastrinei serice D. aproximativ un sfert din UG sunt cauzate de consumul de antiinflamatoare nonsteroidiene E. evacuarea stomacului este accelerata la pacientii cu UG
(pag. 1767)

M1115088. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul chirurgical al ulcerului sunt adevarate A. vagotomia proximala gastrica este grevata de cea mai mare rata a recurentelor B. mortalitatea n cazul vagotomiei asociind antrectomie este mai mica dect n cazul asocierii vagotomiei cu piloroplastie C. procedeul recomandat pentru tratamentul ulcerelor gastrice este antrectomia cu anastomoza gastroduodenala (Billrot I) D. n caz de vagotomie proximala este obligatorie asocierea cu un procedeu de drenaj E. cea mai redusa rata a complicatiilor postoperatorii se nregistreaza n cazul vagotomiei proximale gastrice
(pag. 1768, 1769)

M1115089. Indicati afirmatiile eronate privind ulcerul recurent postoperator A. riscul de ulcer recurent postoperator este mai mare n cazul unui ulcer gastric dect pentru ulcerele duodenale B. ulcerul recurent apare frecvent la nivelul intestinului subtire C. cel mai frecvent este nedureros si de aceea riscul de complicatii este maxim D. examenul baritat descopera aproximativ jumatate din ulcerele situate la nivelul anastomozei (ulcere stomale) E. eficienta pe termen lung a antisecretoarelor n ceea ce priveste preventia recurentei ulcerelor stomale este incerta
(pag. 1769)

M1115090. Sindromul de ansa aferenta se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia A. apare n cazul practicarii vagotomiei cu bulbantrectomie B. apare n cazul rezectiei gastrice cu anastomoza gastrojejunala C. caracteristic apar distensie si durere abdominala n prima ora postprandial D. greata si varsaturile nu sunt caracteristice E. poate genera malabsorbtie
(pag. 1770)

M1115091. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la gastropatia de reflux biliar sunt adevarate A. apare la un numar apreciabil de pacienti dupa excluderea duodenului din circuitul digestiv B. afectarea mucoasei este parcelara C. tratamentul consta n administrarea de colestiramina care leaga acizii biliari, facilitnd astfel excretia acestora

572

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

573

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. clinic se manifesta prin disconfort abdominal si varsaturi E. pacientii prezinta satietate precoce
(pag. 1770)

M1115092. Indicati care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate privind sindromul dumping A. sindromul dumping precoce apare la un interval de 60-90 minute dupa mese B. se trateaza prin masuri dietetice C. analogii de somatostatina reprezinta tratamentul standard D. pacientii pot prezenta sincope E. simptomele sunt precipitate de alimentele cu continut lipidic nalt
(pag. 1770)

M1215093. Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare la ulcerul duodenal, sunt adevarate? A. ulcerele penetreaza mucoasa si submucoasa B. fundul ulcerului contine epiteliu intact C. ulcerele duodenale au de obicei peste 1 cm diametru D. majoritatea ulcerelor duodenale sunt localizate in partea proximala a duodenului E. fundul ulcerului poate contine sange sau exudat proteic
(pag. 1759)

M1215094. Helicobacter pylori, factor patogen al ulcerului duodenal, se localizeaza in: A. stratul superficial al mucusului gastric B. stratul profund al mucusului gastric C. intre stratul de mucus si suprafata apicala a celulelor epiteliale ale mucoasei gastrice D. epiteliul mucoasei gastrice E. submucoasa
(pag. 1759)

M1215095. Helicobacter pylori, factor patogen al ulcerului duodenal, este agresiv asupra mucoasei gastrice prin: A. productia de ureaza B. secretia factorului activator al trombocitelor C. sinteza complexului glicoprotein-lipidic al stratului de mucus D. productia de superoxizi E. absenta genei cag A
(pag. 1759-1760)

M1215096. Prezenta Helicobacter pylori in organismul uman poate fi diagnosticata prin: A. cultura din secretia gastrica B. hemocultura C. testul respirator cu uree D. examen histologic al fragmentului de mucoasa gastrica recoltat prin endoscopie E. testul rapid al ureazei
(pag. 1760)

M1215097. Noua tripla terapie in tratarea ulcerului peptic se bazeaza pe: A. subsalicilat de bismut B. omeprazol C. claritromicina D. metronidazol E. sucralfat
(pag. 1764)

573

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

574

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1215098. Aparitia ulcerului gastric este favorizata de: A. scaderea nivelului seric al gastrinei B. accelerarea evacuarii stomacului C. regurgitarea continutului duodenal D. consumul de antiinflamatoare nesteroidiene E. prezenta ulcerului duodenal
(pag. 1767)

M1215099. Complicatiile ulcerului peptic sunt: A. hemoragia B. sindromul Zollinger-Ellison C. obstructia D. perforatia E. malignizarea
(pag. 1768)

M1315100. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitor la vindecarea ulcerului gastric: A. Monitorizarea vindecarii se face prin repetarea endoscopiei dupa tratament complet. B. Vindecarea trebuie sa fie completa in doua saptamani de la inceperea tratamentului. C. Absenta micsorarii ulcerului sub terapie medicala este inalt sugestiva pentru malignitate. D. Vindecarea completa aparenta garanteaza benignitatea ulcerului. E. in cazul nevindecarii ulcerului dupa tratament medical complet se preleveaza probe de citologie exfoliativa si de biopsie de la nivelul acestuia
(pag. 1768)

M1315101. Medicamentele utilizate pentru eradicarea Helicobacter pylori pot determina urmatoarele efecte secundare: A. Amoxicilina- rash cutanat; B. Metronidazolul- alterarea gustului; C. Tetraciclina- hepatotoxicitate; D. Preparatele de bismut- scaune acolice; E. Metronidazolul in cura scurta- convulsii.
(pag. 1763-1764)

M1315102. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismele implicate n apararea mucoasei gastrice si duodenale la agresiunea clorhidro-peptica sunt neadevarate ? A. Mucusul gastric are rol protectiv. B. Concentratia crescuta a sarurilor biliare prin refluxul biliar cu pH alcalin are rol protectiv. C. Ionii de bicarbonat secretati de celulele gastrice epiteliale neparietale au rol protectiv. D. Fluxul sagvin al mucoasei nu constituie un element esential n aparare. E. Prostaglandinele din clasa E mpiedica lezarea mucoasi gastrice.
(pag. 1759)

M1315103. Urmatoarele afirmatii referitoare la terapia ulcerului duodenal sunt adevarate: A. Sucralfatul este absorbit la nivelul tractului intestinal n proportie de 90%. B. Preparatele de bismut coloidal reduc secretia acida gastrica. C. Agentii anticolinergici pot determina aritmii cardiace. D. Toate schemele folosite n tripla terapie includ Misoprostol. E. IPP pot determina cresteri moderate ale gastrinei serice.
(pag. 1766)

M1315104. Endoscopia digestiva superioara are valoare n diagnosticul ulcerelor duodenale n

574

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

575

Rezidentiat 2004
urmatoarele situatii: A. B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

atunci cnd ulcerul duodenal a fost diagnosticat anterior pe baza examenului radiologic baritat; pentru detectarea ulcerelor suspectate n absenta imaginilor radiologice diagnostice; pentru excluderea ulcerului ca sursa de hemoragie gastrointestinala activa ; n conditiile n care modificarile radiologice sunt nesugestive privind activitatea ulcerului ; pentru identificarea ulcerelor prea mici sau prea superficiale pentru detectare radiologica.
(pag. 1762)

M1315105. Urmatoarele afirmatii cu privire la complicatiile ulcerului gastric sunt adevarate: A. Perforatia gastrica se ntlneste mai frecvent dect hemoragia. B. Mortalitatea prin perforatia ulcerului gastric este mai mare dect cea prin perforatia ulcerului duodenal. C. Localizarea ulcerului la nivel antral distal poate determina obstructia caii de evacuare. D. 50 % din ulcerele gastrice complica prin hemoragie. E. Obstructia caii de evacuare este cea mai frecventa complicatie a ulcerului gastric.
(pag. 1767)

M1315106. Referitor la diagnosticul radiologic al ulcerului gastric se pot afirma urmatoarele: A. Investigatia radiologica poate fi folosita ca unic criteriu de determinare a caracterului malign sau benign. B. Benignitatea este sugerata de prezenta pliurilor gastrice radiante de la marginea ulcerului. C. 50% din ulcerele care par benigne la examenul radiologic se dovedesc maligne dupa endoscopie. D. Ulcerele gastrice maligne sunt mai frecvent localizate la nivelul micii curburi. E. Ulcerele gastrice mari sunt mai frecvent maligne dect cele mici.
(pag. 1767)

M1315107. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitor la vindecarea ulcerului gastric: A. Monitorizarea vindecarii se face prin repetarea endoscopiei dupa tratament complet. B. Vindecarea trebuie sa fie completa n doua saptamni de la nceperea tratamentului. C. Absenta micsorarii ulcerului sub terapie medicala este nalt sugestiva pentru malignitate. D. Vindecarea completa aparenta garanteaza benignitatea ulcerului. E. n cazul nevindecarii ulcerului dupa tratament medical complet se preleveaza probe de citologie exfoliativa si de biopsie de la nivelul acestuia
(pag. 1768)

M1315108. Medicamentele utilizate pentru eradicarea Helicobacter pylori pot determina urmatoarele efecte secundare: A. Amoxicilina- rash cutanat; B. Metronidazolul- alterarea gustului; C. Tetraciclina- hepatotoxicitate; D. Preparatele de bismut- scaune acolice; E. Metronidazolul n cura scurta- convulsii.
(pag. 1763-1764)

M1415109. Care din urmatorii factori au fost asociati cu o incidenta crescuta a ulcerului duodenal: A. rudele de gradul inti ale pacientilor cu ulcer duodenal B. grupa sanguina A2 C. boala pulmonara cronica obstructiva D. pacienti cu insuficienta renala cronica E. hipoparatiroidism
(pag. 1761)

M1415110. Care din urmatoarele elemente caracterizeaza durerea din ulcerul duodenal: A. este accentuata de ingestia de alimente

575

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

576

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

durerea apare pana la aprox. 60min. dupa masa se amelioreaza la administrarea de antiacide la 10% din pacienti este localizata in partea dreapta a epigastrului episoadele dureroase pot persista de la cateva zile pana la saptamani sau luni
(pag. 1761)

M1415111. Precizati care sunt afirmatiile adevarate legate de explorarea paraclinica a ulcerului duodenal: A. explorarea cu substanta de contrast reprezinta metoda initiala cea mai utilizata B. la examenul baritat ulcerul duodenal tipic se prezinta prin deformarea marcata a bulbului duodenal C. explorarea cu bariu este cel mai precis mijloc de a diagnostica UD D. endoscopia este utila n diagnosticarea ulcerului duodenal superficial E. examenul baritat este util n identificarea ulcerelor mici.
(pag. 1762)

M1415112. Precizati care din urmatoarele enuntari legate de diagnosticul ulcerului gastric sunt adevarate: A. prezenta plicilor gastrice radiante la marginea ulcerului sugereaza malignitatea B. ulcerele gastrice mari peste 3cm sunt mai frecvent maligne dect cele mici C. pentru excluderea malignitatii sunt suficiente 2 biopsii de la marginea craterului ulceros D. vizualizarea endoscopica permite aprecierea dimensiunilor ulcerului E. ulcerele generate de AINS sunt de regula mai mari si pot fi diagnosticate radiologic
(pag. 1767)

M1515113. Mecanismele de actiune ale inhibitorilor de pompa de protoni in ulcer sunt: A. stimularea secretiei de mucus protector B. cresterea viscozitatii mucusului gastric C. inhiba retrodifuziunea ionilor H+ D. inactictiveaza ireversibil ATP-aza H+/K+ E. produc inhibitie prelungita a fazelor secretiei acide gastrice
(pag. 1766)

M1515114. Incidenta ulcerului duodenal este mai mare la pacientii cu: A. insuficienta renala acuta B. ciroza hepatica alcoolica C. hiperparatiroidism D. transplant renal E. bronhopneumopatie cronica obstructiva
(pag. 1761)

M1515115. La pacientii cu sindrom ulceros, endoscopia digestiva superioara este indicata pentru: A. confirmarea imaginii de nisa duodenala evidentiata printr-un examen baritat anterior B. aprecierea gradului de deformare a bulbului duodenal C. diagnosticarea ulcerelor care determina hemoragie digestiva superioara D. depistarea ulcerelor la pacienti simptomatici dar fara imagine radiologica caracteristica E. la pacienti cu modificari radiologice nesigure n ceea ce priveste activitatea ulcerului
(pag. 1762)

M1515116. Efectele preparatelor de bismut n tratamentul ulcerului duodenal sunt: A. citoprotectie B. stimularea productiei de mucus si prostaglandine C. antisecretor

576

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

577

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. diminuarea tonusului sfincterului piloric E. cresterea peristalticii gastroduodenale


(pag. 1763)

M1515117. Mecanismele de actiune a sucralfatului n ulcerul duodenal sunt: A. Blocarea refluxului gastroesofagian B. Blocarea retrodifuziunii ionilor de H+ C. Diminuarea efectelor nocive ale pepsinei si acizilor biliari D. Reducerea secretiei de gastrina E. Stimularea prostaglandinelor tisulare endogene
(pag. 1766)

M1515118. Mecanismele prin care prostaglandinele E actioneaza favorabil n cicatrizarea ulcerului sunt: A. Stimularea secretiei de mucus gastric B. Diminuarea fluxului sanguin gastric C. Stimularea secretiei de bicarbonat D. Stimularea regenerarii celulelor mucoasei gastrice E. Diminuarea refluxului alcalin biliar n zona antro-pilorica
(pag. 1766)

M1515119. Reactiile adverse ale preparatelor de hidroxid de aluminiu utilizate n tratamentul ulcerului duodenal sunt: A. hipotensiune arteriala B. cefalee cu caracter migrenoid C. cresteri tranzitorii ale aminotransferazelor hepatice D. constipatie E. depletie sistemica de fosfati
(pag. 1764)

M1515120. Hiperaciditatea ntlnita frecvent la pacientii cu ulcer duodenal determina aparitia durerii epigastrice prin: A. spasme esogastrice etajate B. reflux duodeno-gastric C. stimularea acida a receptorilor chimici D. alterarea motilitatii gastrice E. aparitia zonelor de metaplazie intestinala
(pag. 1761)

M1515121. Mecanismele de actiune ale inhibitorilor de pompa de protoni n ulcer sunt: A. stimularea secretiei de mucus protector B. cresterea vscozitatii mucusului gastric C. inhiba retrodifuziunea ionilor H+ D. inactictiveaza ireversibil ATP-aza H+/K+ E. produc inhibitie prelungita a fazelor secretiei acide gastrice
(pag. 1766)

M1615122. Urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul duodenal sunt adevarate: A. sunt de regula mai mari de 1 cm in diametru B. peste 95%din ulcerele duodenale sunt localizate in partea proximala a duodenului C. la populatia vestica prevalenta ulcerului duodenal se estimeaza la 35-55% D. 10% din populatie prezinta manifestari clinice de ulcer ntr-un moment al vietii. E. evolutia naturala a ulcerului netratat consta n vindecare spontana si recurenta

577

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

578

Rezidentiat 2004
(pag. 1759)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1615123. Noua tripla terapie pentru eradicarea H.Pylori cuprinde urmatoarele medicamente: A. omeprazol B. subsalicilat de bismut C. metronidazol D. tetraciclina E. claritromicina
(pag. 1764)

M1615124. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la H.Pylori sunt false: A. doar 15-20% dintre persoanele infectate cu H.pylori vor dezvolta un ulcer in timpul vietii B. H.pylori este un bacil spiralat Gram pozitiv C. H.pylori invadeaza mucoasa gastrica D. H. pylori poate adera la suprafetele luminale ale celulelor epiteliale gastrice. E. Ureeaza produsa de H.pylori catalizeaza hidroliza ureei n amoniac si dioxid de carbon.
(pag. 1759)

M1615125. Referitor la ulcerul gastric sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. incidenta maxima este plasata n cel de-al saselea deceniu B. ceva mai mult de din ulcerele gastrice apar la femei C. durerea epigastrica constituie simptomul cel mai frecvent D. perforatia gastrica se intalneste mai rar dect hemoragia gastrica E. ulcerele gastrice benigne nu sunt niciodata nsotite de gastrita antrala.
(pag. 1767)

M1615126. Dozele utilizate in tripla terapie sunt: A. subsalicilat de bismut 1 tableta de 3 ori pe zi B. subsalicilat de bismut 2 tablete de 4 ori pe zi C. amoxicilina 500mg de 2 ori pe zi D. tetracilina 500 mg de 3 ori pe zi E. metronidazol 250mg de 3 ori pe zi
(pag. 1764)

M1615127. Prostaglandinele exogene exercita urmatoarele actiuni care au ca rezultat cresterea apararii mucoasei: A. stimuleaza secretia de mucus gastric B. stimuleaza secretia gastrica si duodenala de bicarbonat C. scad fluxul sanguin gastric D. mentin bariera gastrica impotriva retrodifuziunii ionilor de H+ E. inhiba regenerarea celulelor mucoasei
(pag. 1766)

M1615128. Despre diagnosticul H.pylori se poate afirma: A. H.pylori poate fi identificat in biopsiile de mucoasa gastrica B. H.pylori se evidentiaza clar pe sectiunile histologice colorate cu hematoxilina C. Testul rapid al ureeazei are o sensibilitate de 90% si specificitate de aproape 100% D. Testul respirator cu uree are o sensibilitate de 50-60 % E. Anticorpii (Ig G si Ig A) mpotriva H.pylori au fost identificati in serul indivizilor colonizati cu H.pylori
(pag. 1760)

M1615129. Incidenta ulcerului duodenal s-a demonstrat a fi mai mare la pacientii cu: A. boala pulmonara cronica obstructiva

578

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

579

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. ciroza alcoolica insuficienta cardiaca transplant renal hipoparatiroidism
(pag. 1761)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1615130. Incidenta ulcerului duodenal s-a demonstrat a fi mai mare la pacientii cu: A. boala pulmonara cronica obstructiva B. ciroza alcoolica C. insuficienta cardiaca D. transplant renal E. hipoparatiroidism
(pag. 1761)

M2215131. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate? A. Infectia cu helicobacter pylori este prezenta la 95-100% dintre pacientii cu ulcer duodenal B. Infectia cu helicobacter pylori este prezenta la 75-85% dintre pacientii cu ulcer gastric C. Infectia cu helicobacter pylori este prezenta la 75-85% dintre pacientii cu ulcer duodenal D. Infectia cu helicobacter pylori este prezenta la 95-100% dintre pacientii cu ulcer gastric E. Helicobacter pylori nu este implicat in ulcerogeneza
(pag. 1759)

M2215132. Urmatoarele afirmatii sunt corecte: A. helicobacter pylori este un bacil microaerofil B. helicobacter pylori poseda un echipament enzimatic sarac C. ureaza produsa de helicobacter pylori il protejeaza de efectele acidului gastric D. helicobacter pylori poseda proteina cu efect chemotactic pentru polimorfonucleare E. microorganismul produce proteaze ce cresc grosimea stratului de mucus
(pag. 1759, 1760)

M2215133. Testele diagnostice pentru helicobacter pylori sunt: A. cultura din sucul gastric B. examenul histologic al biopsiilor gastrice C. cultura din biopsiile din mucoasa gastrica D. testul rapid al ureazei E. hemocultura
(pag. 1760)

M2215134. Urmatoarele teste diagnostice pentru helicobacter pylori necesita endoscopie: A. testul ureazei B. testul respirator cu uree marcata cu C13 sau C14 C. cultura D. examenul serologic E. antigenul fecal
(pag. 1760)

M2215135. Rata de recidiva a ulcerului este: A. cu 50% mai mica dupa tratamentul de eradicare a helicobacter pylori B. de 70-80% dupa monoterapie cu antagonisti de H2 C. mai mica de 15% dupa tratamentul de eradicare a helicobacter pylori D. de 98% dupa monoterapie cu antagonisti H2 E. de 45% dupa eradicarea helicobacter pylori

579

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

580

Rezidentiat 2004
(pag. 1760)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2215136. Coloratiile folosite pentru examinarea histologica in diagnosticul infectiei cu helicobacter pylori sunt: A. hematoxilina eozina B. Giemsa C. albastru alcian D. Warthin-Starry E. coloratia PAS
(pag. 1760)

M2215137. Afirmatiile adevarate privind testele serologice pentru helicobacter pylori sunt: A. neinvazive B. diferentiaza intre infectia activa si cea vindecata C. necesita endoscopie D. folosite pentru epidemiologice E. titrul scade rapid dupa eradicare
(pag. 1760)

M2215138. Afirmatiile false privind cultura pentru identificarea helicobacter pylori sunt: A. este utilizata larg pentru studii epidemiologice B. este esentiala daca apare rezistenta al antibiotice C. nu necesita endoscopie D. nu este utilizata daca apare rezistenta la antibiotice E. are o sensibilitate de 70-95%
(pag. 1760)

M2215139. Testul respirator pentru identificarea helicobacter pylori: A. foloseste carbon marcat C14 sau C13 B. necesita endoscopie C. nu este utilizat pentru monitorizarea terapiei D. este simplu de efectuat E. necesita prealabil tratament cu antibiotice
(pag. 1760)

M2215140. Care dintre afirmatiile cu privire la ulcerul duodenal sunt adevarate? A. Exista o evacuare rapida a stomacului B. Secretia de bicarbonat este crescuta prin acidifierea din lumenul duodenal C. Poate apare metaplazia gastrica a mucoasei duodenale D. Se produce colonizarea cu helicobacter pylori la nivelul metaplaziei gastrice E. Evacuarea gastrica este intarziata
(pag. 1761)

M2215141. Afirmatiile adevarate privind implicarea factorilor genetici in patogenia ulcerului duodenal sunt: A. frecventa la rudele de gradul I este de 10 ori mai mare decat in populatia generala B. se constata frecventa crescuta a grupului 0I secretor C. frecventa la rudele de gradul I este de 3 ori mai mare decat in populatia generala D. se constata frecventa crescuta a grupului 0I nesecretor E. apare frecvent la grupul sanguin AII
(pag. 1761)

M2215142. Care dintre afirmatiile de mai jos cu privire la fumat sunt corecte?

580

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

581

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

Se asociaza cu o incidenta crescuta a ulcerului duodenal Creste secretia de acid gastric Fumatul nu creste secretia acida gastrica Inhiba secretia pancreatica de bicarbonat Accelereaza golirea gastrica
(pag. 1761)

M2215143. Afirmatiile false privind incidenta ulcerului duodenal sunt: A. este mai mare la fumatori B. este mai redusa la pacientii cu hiperparatiroidism C. este crescuta la pacientii cu ciroza hepatica D. este crescuta la pacientii cu bronhopneumopatie cronica obstructiva E. este scazuta in mastocitoza sistemica
(pag. 1761)

M2215144. Este adevarat ca in ulcerul duodenal: A. stresul contribuie la activarea ulcerului B. personalitatea de tip A se insoteste de cresterea incidentei ulcerului duodenal C. factorii psihici au efect controversat D. stresul nu influenteaza activarea ulcerului E. anxietatea este un factor de activare a bolii
(pag. 1761)

M2215145. Durerea din ulcerul duodenal: A. are frecvent caracter de arsura B. este produsa de stimularea receptorilor chimici gastrici C. apare imediat postalimentar D. este determinata de alterarea motilitatii gastrice E. este localizata in hipocondrul drept
(pag. 1761)

M2215146. Afirmatiile corecte cu privire la durerea din ulcerul duodenal sunt: A. durerea nu se amelioreaza dupa ingestia de alimente B. ingestia de alimente este urmata de un rebound al eliberarii de gastrina C. episoadele dureroase sunt mai lungi decat perioadele de acalmie D. apare la 90 min- 3 h dupa masa E. uneori durerea are caracter nedefinit
(pag. 1761)

M2215147. Care dintre afirmatiile de mai jos privind ulcerul duodenal sunt false? A. Modificarea caracterului durerii atentioneaza asupra aparitiei complicatiilor B. O complicatie de temut este malignizarea ulcerului C. Durerea calmata de ingestia de alimente sugereaza obstructie pilorica D. Durerea care iradiaza posterior indica penetratia ulcerului in pancreas E. Hemoragia din ulcerul duodenal se insoteste numai de melena
(pag. 1761)

M2215148. Urmatoarele afirmatii cu privire la cimetidina sunt adevarate: A. este un inhibitor ai pompei de proton B. doza pentru tratarea ulcerului peptic este de 800-1200 mg/zi C. doza pentru tratarea ulcerului peptic este de 300 mg/zi D. creste nivelul transaminazelor serice

581

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

582

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. creste metabolismul hepatic al medicamentelor


(pag. 1764)

M2215149. Care sunt afirmatiile false cu privire la misoprostol? A. Este un inhibitor H2 B. Reduce secretia de acid gastric C. Se administreaza pentru eradicarea helicobacter pylori D. Produce constipatie E. Se poate administra in sarcina
(pag. 1764)

M2215150. Care sunt afirmatiile false cu privire la sucralfat? A. Se administreaza cu 3 ore inainte de masa B. Se administreaza cu 1 ora inainte de masa si la culcare C. Este un inhibitor ai pompei protonice D. Leaga pepsina E. Determina diaree
(pag. 1764)

M2215151. Care sunt afirmatiile corecte cu privire la administrarea antiacidelor in tratamentul ulcerului peptic: A. cele care contin magneziu provoaca constipatie B. determina sindromul lapte-alcaline C. se administreaza la 4 ore dupa mese D. se administreaza la 1 si 3 ore dupa mese si la culcare E. cele care contin aluminiu determina constipatie
(pag. 1764)

M2215152. Factorii etiopatogenetici implicati in ulcerul gastroduodenali sunt: A. pepsina B. prostaglandinele C. acidul clorhidric D. helicobacter pylori E. AINS
(pag. 1756, 1758)

M2215153. Unul dintre factorii de agresiune implicati in aparitia ulcerului peptic este acidul clorhidric. Care sunt afirmatiile corecte? A. Acidul clorhidric este secretat de celulele parietale de la nivelul antrului B. Acidul clorhidric este secretat de mucoasa oxintica de la nivelul corpului si fundului stomacului C. Concentratia de acid clorhidric secretata este de 160 mM D. Etapa finala a secretiei ionilor de hidrogen este pompa de protoni (H+ - K+ ATP aza) localizata la nivelul membranei apicale a celulelor parietale E. Aceasta pompa de protoni schimba ionul de hidrogen cu ionul de clor la nivelul membranei microvilozitare
(pag. 1756)

M2215154. Helicobacter pylori este un factor important in aparitia: A. polipilor gastrici B. leiomiomului gastric C. ulcerului gastric si duodenal D. limfomului gastric E. cancerului gastric

582

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

583

Rezidentiat 2004
(pag. 1756)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2215155. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre gastrina: A. este un factor de agresivitate in aparitia ulcerului peptic B. este un factor de aparare fata de aparitia ulcerului peptic C. este secretata de celulele D ale glandelor fundice gastrice D. stimuleaza secretia acida gastrica E. inhiba secretia acida gastrica
(pag. 1757)

M2215156. Urmatoarele afirmatii privind gastrina sunt false: A. secretia de gastrina este stimulata de somatostatina B. secretia de gastrina este inhibata de somatostatina C. este secretata de celulele G antrale D. este inhibata de neuropeptidul eliberator de gastrina E. poate fi gasita si in mucoasa duodenala
(pag. 1757)

M2215157. Secretia acida gastrica este stimulata de: A. acetilcolina B. somatostatina C. histamina D. gastrina E. prostaglandine
(pag. 1757)

M2215158. Urmatoarele afirmatii cu privire la histamina sunt adevarate: A. este continuta in granulele citoplasmatice din mastocite B. este secretata de celulele parietale C. este continuta in granulele celulelor enterocromafin-like D. este secretata de celulele D antrale E. este secretata de celulele endocrine din glandele oxintice
(pag. 1757)

M2215159. Mecanismele de aparare ale mucoasei gastrice sunt: A. secretia de mucus B. secretia de bicarbonat din celulele epiteliale gastrice C. reinnoirea celulelor epiteliale D. microcirculatia gastrica E. secretia de pepsinogen
(pag. 1758)

M2215160. Urmatoarele afirmatii cu privire la somatostatina sunt false: A. este secretata de celulele D ale mucoasei antrale B. inhiba direct secretia celulelor parietale C. stimuleaza secretia de gastrina D. inhiba eliberarea de histamina E. stimuleaza secretia celulelor parietale
(pag. 1758)

M2215161. Urmatoarele afirmatii cu privire la mucusul gastric sunt adevarate: A. este un factor de aparare al mucoasei gastrice

583

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

584

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

grosimea stratului de mucus este crescuta de prostaglandinele E grosimea stratului de mucus este redusa de antiinflamatoarele nesteroidiene grosimea stratului de mucus este redusa de prostaglandinele E faciliteaza retrodifuziunea moleculelor de pepsina
(pag. 1759)

M2215162. Care dintre afirmatiile cu privire la helicobacter pylori sunt adevarate? A. Este un bacil Gram pozitiv B. Este spiralat microaerofilic C. Colonizeaza portiunile profunde ale stratului de mucus D. Este un bacil Gram negativ E. Colonizeaza suprafata stratului de mucus
(pag. 1759)

M2215163. Mentionati raspunsurile corecte cu privire la claritromicina: A. este un nou antibiotic aminoglicozid folosit in terapia de eradicare a helicobacter pylori B. poate fi utilizata in locul metronidazolului C. rata de eradicarea a helicobacter pylori in tripla terapie cu inhibitori de pompa de protoni este de 90% D. rata de eradicare a helicobacter pylori in tripla terapie cu inhibitori de pompa de protoni este de 70% E. doza este de 250 mg/zi
(pag. 1764)

M2215164. Dintre medicamentele utilizate in tratamentul ulcerului peptic este adevarat ca lansoprazolul: A. inhiba H+/K+ ATP aza B. doza recomandata este de 30mg dimineata si 30 mg seara C. doza recomandata este 30 mg dimineata D. folosirea in doze mari la sobolani cauzeaza tumori carcinoide gastrice E. creste metabolismul hepatic al medicamentelor
(pag. 1764)

M2215165. Urmatoarele afirmatii privind antagonistii receptorilor H2 sunt adevarate: A. sunt inhibitori puternici ai secretiei acide bazale B. sunt inhibitori puternici ai secretiei acide stimulate C. sunt inhibitori puternici ai secretiei de bicarbonat D. reduc recurenta anuala cu 20% E. rata vindecarii ulcerului peptic este similara cu cea a tratamentului cu antiacide
(pag. 1765)

M2215166. Precizati afirmatiile corecte cu privire la cancerul gastric postgastrectomie partiala: A. apare la 3-4 ani postoperator B. apare la 8 ani postoperator C. apare dupa 15 ani postoperator D. posibilitatea dezvoltarii unui adenocarcinom gastric trebuie luata in considerare la mai multi ani postoperator daca apar simptome abdominale E. apare in primul an postoperator
(pag. 1771)

M2215167. Malabsorbtia globala este o complicatie postoperatorie a ulcerului peptic. Care sunt afirmatiile corecte? A. Scaderea ponderala poate apare ca o manifestare a malabsorbtiei globale B. Scaderea ponderala apare la 60% dintre pacienti dupa rezectia gastrica partiala C. Scaderea ponderala apare la 30% dintre pacienti dupa rezectia gastrica partiala

584

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

585

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Scaderea ponderala apare la 90% dintre pacienti dupa rezectia gastrica partiala E. Scaderea ponderala este mai rara dupa vagotomia fara rezectie
(pag. 1771)

M2215168. Malabsorbtia globala este o complicatie postoperatorie pentru ulcerul peptic. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt corecte? A. Scaderea ponderala are drept cauza principala reducerea aportului alimentar B. La subiectii normali dupa 100 g regim lipidic pierderea de grasimi prin scaun este sub 7 g/zi C. La subiectii normali dupa 100 g regim lipidic pierderea de grasimi prin scaun este de 10g/zi D. La subiectii normali dupa 100 g regim lipidic pierderea de grasimi prin scaun este in jur de 15 g/zi E. Pierderea de grasimi la bolnavii cu rezectie gastrica depaseste 15 g/zi
(pag. 1771)

M2215169. Cauzele maldigestiei si malabsorbtiei globale care este o complicatie postoperatorie a ulcerului peptic sunt: A. concentratia mica de bila de la nivelul lumenului intestinal B. evacuarea gastrica rapida C. raspunsul pancreatic redus la ingestia de alimente D. dispersia crescuta a alimentelor in stomac E. tranzitul accelerat al bolului alimentar prin intestinul subtire
(pag. 1771)

M2215170. Dintre complicatiile postoperatorii pentru ulcerul peptic fac parte osteomalacia si osteoporoza. Care sunt afirmatiile corecte? A. Apar frecvent dupa gastrectomii totale B. Apar frecvent dupa vagotomia cu piloroplastie C. Osteomalacia apare frecvent dupa anastomoza de tip Billroth I D. Osteomalacia apare frecvent dupa anastomoza de tip Billroth II E. Sunt secundare malabsorbtiei vitaminei C
(pag. 1771)

M2215171. Ostemalacia si osteoporoza sunt complicatii postoperatorii pentru ulcerul peptic operat. Care dintre afirmatii sunt corecte? A. Apar secundar sindromului Dumping B. Apar secundar malabsorbtiei calciului si vitaminei D C. Incidenta fracturilor la barbatii cu rezectie gastrica este de 2 ori mai mare comparativ cu barbatii fara rezectie gastrica D. Incidenta fracturilor la barbatii cu rezectie gastrica este de 4 ori mai mare comparitiv cu barbatii fara rezectie gastrica E. Postoperator se recomanda tratament profilactic cu vitamina D si calciu
(pag. 1771)

M2215172. Reglarea secretiei gastrice cuprinde 3 faze: A. faza cefalica, gastrica si intestinala B. faza cefalica cuprinde componentele corticala si hipotalamica C. faza cefalica este mediata prin activare simpatica D. faza gastrica rezulta din stimularea receptorilor chimici si mecanici din peretele gastric E. faza intestinala este determinata de prezenta alimentelor din intestinul subtire
(pag. 1757)

M2215173. Preparatele de bismult coloidal sunt utilizate in terapia ulcerului. Care afirmatii sunt corecte? A. Reduc secretia acida gastrica

585

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

586

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

Inhiba activitatea pepsinei Nu au efect in eradicarea helicobacter pylori Stimuleaza secretia de prostaglandine Stimuleaza secretia de glicoproteina din sucul gastric
(pag. 1766)

M2215174. Care dintre afirmatiile urmatoare cu privire la dispepsia nonulceroasa sunt corecte? A. Sunt afectiuni caracterizate prin durere persistenta in etajul abdominal superior B. Sunt afectiuni la care nu se detecteaza o cauza organica C. Prevalenta infectiei cu helicobacter pylori este de 50% D. Helicobacter pylori este responsabil de simptomele acestor pacienti E. Tratamentul de eradicare a helicobacter pylori nu este indicat
(pag. 1762)

M2215175. Care dintre afirmatiile urmatoare cu privire la rolul endoscopiei in diagnosticul ulcerului sunt corecte? A. Nu este necesara in ulcerul duodenal diagnosticat radiologic B. Nu este necesar in caz de hemoragie gastrointestinala C. Are rol in identificare ulcerelor mici nedetectate radiologic D. Are rol la pacientii cu modificari radiologice nesigure E. Are rol in diagnosticarea helicobacter pylori
(pag. 1762)

M2215176. Cea mai eficienta strategie de eradicare a helicobacter pylori este tripla terapie. Aceasta consta din asocierea unor medicamente in dozele: A. subsalicilat de bismut 2 tb de 4 ori/zi B. peptobismol 2 tb de 4 ori/zi C. tetraciclina 250 mg de 4 ori/zi D. amoxicilina 500 mg de 4 ori/zi E. tetraciclina 4x500 mg/zi
(pag. 1763, 1764)

M2215177. Care dintre afirmatiile urmatoare cu privire la agentii anticolinergici sunt adevarate? A. Blocheaza receptorii muscarinici din celulele parietale gastrice B. Reduc secretia acida gastrica C. Pirenzepina este un agent colinergic neselectiv D. Pot determina aritmii cardiace E. Atropina este un agent colinergic selectiv
(pag. 1766)

M2215178. Dupa vagotomie cu piloroplastie pacientii cu ulcer duodenal pot dezvolta gastrita bontului gastric. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la gastrita sunt false? A. Nu contribuie la o absorbtie redusa de vitamina B12 B. Contribuie la o absorbtie redusa de vitamina B12 C. Nu poate progresa catre atrofie gastrica D. Poate apare si dupa vagotomie cu antrectomie E. Poate apare si dupa gastrectomie totala
(pag. 1770)

M2215179. Pacientii cu rezectie gastrica partiala nu dezvolta deficit de vitamina B12 deoarece: A. stomacul secreta o cantitate de factor intrinsec de 100 de ori mai mare decat este necesar B. corpul gastric contine o cantitate mica de celule parietale C. portiunea de stomac rezecat este de regula corpul

586

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

587

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. portiunea de stomac rezecat este de regula antrul E. antrul contine o cantitate mare de celule parietale
(pag. 1770)

M2215180. Dupa interventia chirurgicala pentru ulcer pacientii pot prezenta niveluri serice reduse de vitamina B12. Care afirmatii sunt corecte? A. Factorul intrinsec secretat de celulele parietale gastrice este necesar absorbtiei acesteia B. Mecanismul malabsorbtiei este dat de hipoclorhidria gastrica C. Mecanismul malabsorbtiei este dat de supracolonizarea bacteriana D. Anemia megaloblastica secundara este prezenta invariabil dupa gastrectomie totala E. Anemia megaloblastica secundara este prezenta invariabil dupa gastrectomie partiala
(pag. 1770)

M2215181. Dupa o interventie chirurgicala pentru ulcer peptic anemia care poate apare este secundara: A. unei malabsorbtii a vitaminei B12 B. unei absorbtii deficitare a fierului la pacientii cu vagotomie si piloroplastie C. unei absorbtii deficitare a fierului la pacientii cu gastrojejunostomie Billroth II D. unui aport alimentar deficitar a folatilor E. unui ulcer recurent precoce postoperator
(pag. 1770, 1771)

M2215182. Dupa interventia chirurgicala pentru ulcer peptic diareea care apare: A. este secundara vagotomiei supraselective B. este secundara vagotomiei tronculare C. apare la 8 ore postprandial D. apare la 2 ore postprandial E. apare la 6 ore postprandial
(pag. 1770)

M2215183. Diareea postvagotomie este secundara urmatoarelor mecanisme: A. intreruperea fibrelor simpatice care inerveaza viscerele abdominale B. cresterii cantitatii de lichide din intestinul subtire C. golirii intarziate a stomacului D. actiunii osmotice a alimentelor E. intreruperii fibrelor vagale
(pag. 1770)

M2215184. Care dintre afirmatiile cu privire la sindromul Dumping precoce sunt false? A. Apare la un interval de 3 ore dupa mese B. Apare la un interval de 90 min dupa mese C. Simptomele prezentate de pacient sunt ameteli, palpitatii, diaforeza D. Este secundar hipoglicemiei determinata de eliberarea excesiva de insulina E. Se trateaza prin limitarea consumului de lichide la mese
(pag. 1770)

M2215185. Care dintre afirmatiile cu privire la sindromul Dumping tardiv sunt false? A. Apare la 30-60 min dupa mese B. Apare la 90-180 min dupa mese C. Simptomele vasomotorii care apar sunt secundare evacuarii rapide a alimentelor D. Simptomele vasomotorii care apar sunt datorate inhibarii reflexelor autonome secundare distensiei intestinului subtire E. Simptomele nu se amelioreaza cu octreotid 50 micrograme de 3 ori/zi

587

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

588

Rezidentiat 2004
(pag. 1770)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2215186. Care dintre afirmatiile urmatoare cu privire la sindromul Dumping secundar interventiei chirurgicale pentru ulcer peptic sunt adevarate? A. In cazurile severe simptomele se trateaza cu un antagonist de somatostatina, octreotid B. Se recomanda un regim dietetic bogat in alimente lichide C. Se recomanda un regim dietetic cu limitarea alimentelor lichide sau solide cu continut de zahar D. Doza de octreotid necesara este de 100 micrograme de 3 ori/zi subcutan E. Doza de octreotid necesara este de 50 micrograme de 3 ori/zi subcutan
(pag. 1770)

M2215187. Gastropatia de reflux biliar poate apare dupa interventia chirurgicala pentru ulcer peptic si se trateaza cu: A. colestiramina administrata cu scopul legarii acizilor biliari B. devierea continutului duodenal printr-o anastomoza Y a la Roux C. administrare de cisaprid 10 mg inainte de mese si la culcare D. administrare de cisaprid 20 mg inainte de mese si la culcare E. administrare de cisaprid 5 mg inainte de mese si la culcare
(pag. 1770)

M2215188. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la gastropatia de reflux secundara interventiei pentru ulcer peptic sunt adevarate? A. Refluxul biliar poate fi demonstrat prin scintigrafie cu Tc99m-HIDA B. Un alt termen folosit pentru aceasta complicatie este cel de varsaturi bilioase C. Diagnosticul poate fi stabilit prin endoscopie care evidentiaza inflamatia mucoasei D. Bila refluata este singura raspunzatoare de aparitia simptomelor E. Satietatea precoce care apare nu poate fi ameliorata printr-o anastomoza in Y a la Roux
(pag. 1770)

M2215189. Care sunt afirmatiile corecte cu privire la sindromul de ansa aferenta? A. Se manifesta prin distensia abdominala, durere la 90-120 min postalimentar B. Apare frecvent dupa anastomoza Billroth II C. Distensia abdominala si durerea nu se calmeaza dupa varsaturi D. Este cauzat de drenajul insuficient al ansei intestinale aferente E. Este cauzat de distensia prin secretie biliara si pancreatica
(pag. 1770)

M2215190. Care dintre afirmatiile urmatoare cu privire la sindromul de ansa aferenta sunt corecte? A. Deseori ansa aferenta este dificil de evidentiat cu ajutorul examenului radiologic baritat B. In acest sindrom nivelul amilazelor serice poate fi moderat crescut C. In acest sindrom nu apare cresterea serica a amilazelor D. Tratamentul consta in corectarea chirurgicala a obstructiei incomplete a ansei intestinale aferente E. Tratamentul consta in transformarea anastomozei Billroth II in anastomoza gastroduodenala
(pag. 1770)

M2215191. La pacientii cu rezectie gastrica si anastomoza gastrojejunala poate apare sindromul de ansa aferenta. Care sunt afirmatiile adevarate cu privire la aceasta complicatie? A. Este cauzat de suprapopularea bacteriana a ansei aferente B. Este cauzat de staza in ansa eferenta C. Se insoteste de malabsorbtia grasimilor dar nu si a vitaminei B12 D. Se insoteste de malabsorbtia grasimilor si a vitaminei B12 E. Cedeaza prin tratamentul chirurgical al ansei eferente
(pag. 1770)

588

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

589

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2215192. Subliniati afirmatiile corecte referitoare la pacientii cu antrectomie si gastrojejunoanastomoza: A. hipersecretie acida gastrica secundara cresterii masei celulelor parietale B. hipersecretie acida gastrica secundara eliberarii de gastrina din mucoasa antrala reziduala C. nivelul seric al gastrinei poate fi normal la acesti pacienti D. nivelul seric al gastrinei poate fi moderat crescut la acesti pacienti E. endoscopia cu biopsia anastomozei poate gasi mucoasa antrala
(pag. 1770)

M2215193. Care afirmatii sunt corecte referitor la ulcerul recurent (postoperator)? A. Este determinat de infectia persistenta cu helicobacter pylori B. Este o complicatie a unei rezectii gastrice de obicei defectuoase C. Este depistat in 95% din cazuri prin examen baritat D. Cel mai frecvent simptom este durerea E. Examenul endoscopic nu este indicat decat rareori
(pag. 1769)

M2215194. Mecanismele implicate in aparitia ulcerului recurent postoperator sunt: A. vagotomia incompleta B. vagotomia supraselectiva C. rezectia gastrica defectuoasa D. persistenta infectiei cu helicobacter pylori E. stenoza gurii de anastomoza
(pag. 1769)

M2215195. Dupa interventiile chirurgicale pentru ulcer peptic frecventa ulcerului recurent este aproximativ: A. 3-10% pentru ulcerele duodenale B. 3-10% pentru ulcerele gastrice C. 2% pentru ulcere gastrice D. 2% pentru ulcerele duodenale E. 20% pentru ulcerul duodenal
(pag. 1769)

M2215196. Tratamentul ulcerului recurent dupa interventiile chirurgicale pentru ulcer peptice se face cu: A. inhibitori de pompa de protoni B. prokinetice C. agonisti de receptori H2 D. vagotomie transtoracica in cazul unei vagotomii anterioare incomplete E. ranitidina, cimetidina, famotidina
(pag. 1769)

M2215197. Diagnosticul ulcerului recurent postoperator se stabileste prin: A. examen baritat in aproximativ 50-60% din cazuri B. evidentierea infectiei cu helicobacter pylori C. examen endoscopic D. determinarea debitului acid bazal E. determinarea debitului acid bazal si stimulat
(pag. 1769)

M2215198. Care dintre afirmatiile urmatoare cu privire la ulcerul recurent pe antru restant sunt corecte?

589

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

590

Rezidentiat 2004
A. B. C. D.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

Nivelul gastrinei la acesti pacienti poate fi normal sau moderat crescut Nivelul gastrinei dupa administrarea de secretina este scazut, constant sau usor crescut La pacientii cu gastrinom nivelul gastrinei dupa administrarea de secretina este substantial scazut La pacientii cu gastrinom nivelul gastrinei dupa administrarea de secretina este substantial crescut peste 200 ng/l E. Tratamentul consta in rezectia antrului restant
(pag. 1770)

M2215199. Complicatiile ulcerului peptic includ: A. diareea B. perforatia C. penetratia D. sindromul Mallory-Weiss E. obstructia caii de evacuare gastrica
(pag. 1768)

M2215200. Principalele tipuri de interventii chirurgicale pentru ulcer sunt: A. gastrectomia totala B. vagotomie cu antrectomie C. vagotomie cu piloroplastie D. vagotomie supraselectiva cu piloroplastie E. vagotomie proximala gastrica
(pag. 1768)

M2215201. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate? A. Ulcerul duodenal apare cu 10 ani mai tarziu decat ulcerul gastric B. Ulcerul gastric apare cu 10 ani mai tarziu decat ulcerul duodenal C. Din punct de vedere clinic ulcerul duodenal este depistat mai frecvent D. La autopsie ulcerul gastric are aceiasi frecventa cu a ulcerului duodenal E. Ulcerele gastrice sunt superficiale
(pag. 1767)

M2215202. Tratamentul sangerarii active din ulcerul peptic se face prin: A. fotocoagulare cu laser B. electrocauterizare C. injectare locala a unui agent vasoconstrictor D. termocauterizare E. antiacide
(pag. 1768)

M2215203. Care sunt afirmatiile corecte cu privire la ulcerul gastric? A. Frecvent este profund depasind mucoasa B. Din punct de vedere histologic prezinta arii de gastrita adiacenta mai extinse decat in ulcerul duodenal C. Din punct de vedere histologic prezinta arii de gastrita adiacenta mai putin extinse decat in ulcerul duodenal D. Aproape toate ulcerele gastrice benigne sunt situate distal de jonctiunea mucoasei antrale cu mucoasa gastrica secretanta de acid gastric E. Aproape toate ulcerele gastrice benigne sunt situate proximal de jonctiunea mucoasei antrale cu mucoasa gastrica secretanta de acid gastric
(pag. 1767)

M2215204. Care sunt caracteristicile ulcerului gastric benign? A. Aproape toate ulcere gastrice benigne sunt situate distal de jonctiunea mucoasei antrale cu mucoasa gastrica secretanta de acid gastric

590

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

591

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

Sunt rare la nivelul fundului stomacului Sunt frecvent acompaniate de gastrita cronica atrofica corporeala Sunt frecvent acompaniate de gastrita antrala cu grade variabile de atrofie a mucoasei Gastrita este frecvent prezenta in cele secundare consumului de AINS
(pag. 1767)

M2215205. Simptomatologia obstructiei caii de evacuare gastrica include: A. greturi B. diaree C. distensie abdominala D. scadere din greutate E. varsaturi
(pag. 1768)

M2215206. Dintre factorii patogenetici implicati in aparitia ulcerului gastric mentionam: A. acidul clorhidric si pepsina B. rata secretiei gastrice de acid clorhidric este normala sau scazuta C. helicobacter pylori D. nivelul seric al gastrinei este crescut E. nivelul seric al gastrinei este scazut
(pag. 1767)

M2215207. Urmatoarele afirmatii cu privire la ulcerul gastric sunt adevarate: A. helicobacter pylori este un factor patogenetic important B. contractarea infectiei cu helicobacter pylori se face mai tarziu in cursul vietii fata de pacientii cu ulcer duodenal C. evacuarea gastrica este intarziata D. AINS sunt un factor patogenetic important E. regurgitarea continutului duodenal in stomac nu este implicata in patogeneza
(pag. 1767)

M2215208. Care dintre afirmatiile privind ulcerul gastric sunt false? A. Durerea epigastrica este simptomul cel mai frecvent B. Durerea nu este accentuata de ingestia de alimente C. Ameliorarea durerii dupa ingestia de antiacide este frecventa comparativ cu ulcerul duodenal D. Scaderea ponderala apare ca rezultat al anorexiei E. Scaderea ponderala nu apare ca rezultat al unui sindrom de malabsorbtie
(pag. 1767)

M2215209. Mortalitatea prin perforatie unui ulcer gastric este: A. de 10 ori mai mare fata de perforatia prin ulcer duodenal B. de 3 ori mai mare fata de perforatia prin ulcer duodenal C. mortalitatea mai mare este determinata de varsta mai inaintata a pacientilor D. mortalitatea mai mare este determinata de invazia masiva a peritoneului prin perforatia gastrica E. mortalitatea mai mare este determinata de intarzierea diagnosticului
(pag. 1767)

M2215210. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt corecte? A. Ulcerele gastrice pot fi identificate la examenul radiologic baritat B. Ulcerele gastrice benigne si maligne sunt mai frecvent localizate la nivelul micii curburi C. Ulcerele gastrice produse de AINS sunt mai profunde si pot fi identificate la examenul radiologic baritat D. Pliurile gastrice radiante de la marginea ulcerului gastric sugereaza benignitatea

591

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

592

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. 1-8% din ulcerele gastrice benigne la examenul radiologic se dovedesc a fi maligne


(pag. 1767)

M2215211. Care sunt afirmatiile corecte cu privire la ulcerul gastric? A. Endoscopia permite diagnosticul de localizare si aprecierea dimensiunilor sale B. Pentru excluderea malignitatii sunt necesare cel putin 4 biopsii din marginile ulcerului C. Pentru excluderea malignitatii sunt necesare cel putin 6 biopsii din marginile ulcerului D. Prin combinarea examenelor endoscopic, radiologic si histologic diferentierea de un ulcer malign se face cu o acuratete de 97% E. Prin combinarea examenelor endoscopic si radiologic diferentierea de un ulcer malign se face cu o acuratete de 97%
(pag. 1767)

M2215212. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ce priveste carbenoxolona: A. a fost utilizata pentru tratamentul ulcerului gastric B. este un produs de hidroliza a acidului glicirizinic C. reduce secretia acida gastrica D. creste secretia si vascozitatea mucusului gastric E. nu influenteaza durata de viata a celulelor epiteliale gastrice
(pag. 1768)

M2215213. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ce priveste ulcerul gastric: A. cele benigne trebuie sa se vindice in 2-3 luni de la inceperea tratamentului B. cele benigne trebuie sa se vindece in 2-3 saptamani de la inceperea tratamentului C. absenta micsorarii ulcerului sub tratament sugereaza malignitatea D. repetarea gastroscopiei nu este necesara dupa tratament E. 70% din ulcerele depistate maligne se pot vindeca incomplet sub tratament medical
(pag. 1768)

M2315214. Urmtoarele afirmaii cu referire la mecanismele secreiei gastrice nu sunt adevrate: A. gastrina stimuleaz secreia gastric acid prin influenarea produciei de AMPc B. acetilcolina stimuleaz producerea de AMPc C. distensia mecanic gastric stimuleaz secreia acid D. histamina reprezint factorul principal de stimulare a secreiei gastrice acide E. stimularea vagal crete secreia acid gastric prin eliberarea de gastrin din celulele G antrale
(pag. 1757)

M2315215. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la mecanismele secreiei gastrice sunt adevrate? A. stimularea vagal determin inhibarea eliberrii de somatostatin din celulele D antrale B. gastrina stimuleaz direct celulele parietale gastrice C. histamina determin creterea calciului citosolic in celulele parietale gastrice D. prostaglandinele reduc generarea de AMPc E. gastrina stimuleaz secreia acid prin promovarea eliberrii de somatostatin din celulele D antrale
(pag. 1757)

M2315216. Care dintre urmtoarele afirmaii cu privire la mecanismele aprrii mucoasei gastrice si agresiunii clorhidropeptice sunt adevrate? A. srurile biliare au rol protectiv prin refluxul biliar cu pH alcalin B. bicarbonatul, secretat de celulele gastrice parietale, are rol protectiv C. prostaglandinele particip la meninerea fluxului sanguin al mucoasei gastrice D. grosimea stratului de mucus protector este crescut de prostaglandinele E E. secreia gastric de bicarbonat este stimulat de etanol

592

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

593

Rezidentiat 2004
(pag. 1759)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2315217. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la reglarea secreiei acide gastrice sunt adevrate? A. prezena acidului in duoden crete secreia acid gastric B. etanolul pur este un stimulant slab al secreiei acide gastrice C. hiperglicemia stimuleaz secreia acid gastric D. secretina promoveaz secreia acid gastric prin stimularea secreiei de pepsinogen E. un factor stimulant al secreiei acide gastrice este calciul administrat intravenos
(pag. 1758)

M2315218. Urmtoarele afirmaii privind msurarea secreiei acide gastrice sunt false: A. agentul preferat pentru stimularea debitului acid maximal este pentagastrina B. debitele acide msurate la femei au in general valori mai mari dect cele msurate la brbai C. subiecii cu ulcer gastric au secreia acid normal sau diminuat fa de subiecii normali D. evaluarea debitului acid gastric este util in sindromul Zollinger Ellison E. la pacienii cu ulcer duodenal valorile medii ale DAB sunt cuprinse intre 2-3 mEq/h
(pag. 1758)

M2315219. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la factorii implicai in patogeneza ulcerului duodenal sunt adevrate? A. factorii genetici au rol in patogeneza ulcerului duodenal B. fumatul nu crete secreia acid gastric C. incidena ulcerului duodenal este mai mic la pacienii cu bronhopneumopatie cronic obstructiv D. ulcerul duodenal este frecvent intilnit inainte de 15 ani E. incidena crescut a ulcerului duodenal la fumtori poate fi determinat de inhibarea secreiei pancreatice de bicarbonat
(pag. 1761)

M2315220. Care dintre urmtoarele afirmaii cu privire la tratamentul infeciei cu H. Pylori folosind metronidazol sunt adevrate? A. folosirea indelungat de metronidazol poate determina apariia convulsiilor B. asocierea alcoolului in timpul terapiei poate cauza reacii analoage celei la disulfiram C. rezistena la metronidazol apare la mai puin de 5% din tulpinile de H. Pylori izolate in America de Nord D. utilizarea metronidazolului poate determina apariia colitei pseudomembranoase E. alterarea gustului este o reacie secundar posibil in cazul utilizrii de scurt durat a medicamentului
(pag. 1764)

M2315221. Care dintre urmtoarele afirmaii privind manifestrile clinice ale ulcerului duodenal sunt neadevrate? A. la pacienii cu ulcer de canal piloric, mesele calmeaz simptomatologia B. durerea epigastric apare postprandial precoce C. hemoragia care complic evoluia ulcerului duodenal se poate manifesta prin hematemez i/sau melen D. modificrile caracterului durerii ulceroase pot sugera apariia complicaiilor E. durerea se amelioreaz la administrarea de antiacide
(pag. 1761)

M2315222. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la mecanismele aciunii prostaglandinelor sunt adevrate? A. determin creterea fluxului sanguin gastric B. au aciune pe Helicobacter pylori C. stimuleaz secreia de mucus gastric D. inhib secreia gastric i duodenal de ioni de bicarbonat

593

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

594

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. stimuleaz regenerarea celulelor mucoasei digestive


(pag. 1766)

M2315223. Urmtoarele afirmaii privind terapia in ulcerul duodenal sunt adevrate: A. schemele de eradicare a Helicobacter pylori includ misoprostolul B. sucralfatul acioneaz prin legarea acizilor biliari, reducnd efectele lor nocive asupra mucoasei C. rolul principal al preparatelor pe baz de bismut in tratamentul UD este determinat de efectul acestora pe H. pylori D. agenii anticolinergici pot determina efecte secundare cardiace E. sucralfatul se absoarbe in tractul intestinal in proporie de 80%
(pag. 1766)

M2315224. Urmtoarele afirmaii cu privire la vindecare n ulcerul gastric sunt neadevrate: A. persistena ulcerului la aceleai dimensiuni dup 2-3 luni de terapie medical corect sugereaz malignitatea B. vindecarea complet aparent confer certitudinea benignitii ulcerului C. nevindecarea ulcerului dup terapia medical complet impune probe bioptice de la nivelul leziunii ulceroase D. monitorizarea vindecrii se face prin examen radiologic gastroduodenal dup tratament complet E. vindecarea trebuie s fie complet la 3 sptmni de tratament
(pag. 1768)

M2315225. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la examenul radiologic n diagnosticul ulcerului gastric sunt reale? A. 80% din ulcerele gastrice care par benigne la examenul radiologic baritat se dovedesc maligne dup examen anatomopatologic B. ulcerele gastrice produse de AINS pot fi diagnosticate ntotdeauna radiologic C. ulcerele gastrice maligne sunt mai frecvent localizate la nivelul marii curburi gastrice D. investigaia radiologic nu poate fi utilizat ca unic criteriu de stabilire a caracterului malign/benign al unui ulcer gastric E. ulcerele gastrice mari sunt mai frecvent maligne
(pag. 1767)

M2315226. Care dintre urmtoarele entiti pot fi complicaii postoperatorii ale ulcerului? A. gastropatia de reflux biliar B. sindromul de ans aferent C. diareea postvagotomie D. sindromul Zollinger Ellison E. ulcerul recurent
(pag. 1769)

M2315227. Care dintre urmtoarele afirmaii privind complicaiile ulcerului sunt adevrate? A. ulcerele duodenale localizate posterior pot penetra n pancreas B. ulcerele localizate la nivelul canalului piloric pot determina obstrucia evacurii gastrice C. ulcerul la care se evideniaz endoscopic vas vizibil n crater are risc crescut de resngerare D. perforaia liber n cavitatea peritoneal este cea mai frecvent complicaie ntlnit n ulcerul duodenal E. cea mai frecvent complicaie a ulcerului gastric este obstrucia cii de evacuare gastric
(pag. 1767)

M2315228. Care dintre urmtoarele afirmaii privind complicaiile hematologice dup interveniile chirurgicale pentru ulcer peptic sunt adevrate? A. anemia megaloblastic secundar este frecvent n cazul rezeciei gastrice pariale B. hipoclorhidria i supracolonizarea bacterian sunt implicate n malabsorbia vitaminei B12

594

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

595

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. anemia dup intervenie chirurgical pentru ulcer se instaleaz de obicei rapid n cteva sptmni D. absorbia deficitar a fierului alimentar poate reprezenta o cauz de anemie la pacienii cu stomac operat i gastojejunoanastomoz E. anemia postoperatorie poate fi secundar pierderii de snge printr-un ulcer recurent precoce
(pag. 1771)

M2515229. Secreia acid gastric este stimulat de: A. Histamin B. Colecistokinin C. Acetilcolin D. Cafea E. Hiperglicemie
(pag. 1757)

M2515230. Precizai care dintre urmtorii factori nu inhib secreia acid gastric: A. Hiperglicemie B. Ingestia de bere i vin C. Prezena acidului n stomac D. Prezena de soluii hipertone sau de grsimi n duoden E. Histamin
(pag. 1758)

M2515231. Secreia de mucus este stimulat de: A. Iritarea mecanic a mucoasei gastrice B. Iritarea chimic a mucoasei gastrice C. Distensia mecanic a stomacului D. Cafea E. Stimularea colinergic
(pag. 1759)

M2515232. Indicai care dintre urmtorii factori inhib secreia gastric de bicarbonat: A. Aspirin B. Acetazolamid C. Calciu D. Agenii alfa-adrenergici E. Etanol
(pag. 1759)

M2515233. Precizai care dintre urmtoarele afirmaii cu privire la infecia cu Helicobacter pylori sunt corecte: A. Este un bacil scurt, spiralat, Gram negativ B. Poate adera la suprafeele luminale ale celulelor epiteliale gastrice C. Invadeaz mucoasa gastric D. Joac un rol principal n patogeneza ulcerului gastric i duodenal E. Nivelul de anticorpi tip IgG mpotriva H. pylori nu se coreleaz cu direct cu riscul de ulcer gastric i duodenal
(pag. 1759)

M2515234. Helicobacter pylori intervine n patogeneza ulcerului gastric i duodenal prin: A. Producerea de ureaz B. Secreia de factor activator al trombocitelor C. Stimularea secreiei gastrice de bicarbonat D. Producerea de proteaze i fosfolipaze

595

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

596

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. Stimularea secreiei de mucus gastric


(pag. 1759-1760)

M2515235. Urmtoarele afirmaii cu privire la epidemiologia infeciei cu Helicobacter pylori sunt corecte: A. Prevalena colonizrii gastrice cu H. pylori crete cu vrsta B. Ratele de infecie cu H. pylori cresc n condiii socioeconomice precare C. n rile n curs de dezvoltare H. pylori apare n general la persoanele de pste 60 de ani D. Majoritatea pacienilor colonizai cu H. pylori nu dezvolt niciodat o ulceraie E. Rata de infecie cu H. pylori este mai crescut la asiatici
(pag. 1760)

M2515236. Prezena Helicobacter pylori n organism nu poate fi identificat prin: A. Testul respirator cu uree B. Testul rapid al ureazei C. Examen histologic al fragmentului de mucoas gastric recoltat prin endoscopie D. Cultur din secreia gastric E. Hemocultur
(pag. 1760)

M2515237. Rolul factorilor genetici n patogeneza ulcerului duodenal este argumentat prin: A. Frecvena de aproximativ trei ori mai mare a bolii la rudele de gradul nti ale pacienilor cu ulcer duodenal comparativ cu populaia general B. Frecvena crescut a grupului sanguin BIII la pacienii cu ulcer duodenal C. Frecvena crescut a grupului sanguin OI nesecretor la pacienii cu ulcer duodenal D. Incidena crescut la brbaii albi cu ulcer duodenal a antigenului HLA-B5 E. Incidena crescut la brbaii albi cu ulcer duodenal a antigenului HLA-B27
(pag. 1761)

M2515238. Precizai care dintre urmtorii factori intervin n patogeneza ulcerului duodenal: A. Helicobacter pylori B. Factorii genetici C. Fumatul D. Prostaglandinele din clasa E E. Dibutiril-guanozinmonofosfatul ciclic
(pag. 1760-1761)

M2515239. Incidena ulcerului duodenal este mai mare la pacienii cu: A. Liliaz renal B. Insuficien renal cronic C. Hiperparatiroidism D. Mastocitoz sistemic E. Ciroz hepatic alcoolic
(pag. 1761)

M2515240. Durerea din ulcerul duodenal se caracterizeaz prin: A. Localizare n partea dreapt a epigastrului la circa 10% dintre pacieni B. Nu trezete pacientul n timpul nopii C. Apare de regul la 90 de minute pn la 3 ore dup mas D. Se accentueaz la cteva minute dup mas E. Se amelioreaz dup administrarea de antiacide
(pag. 1761)

596

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

597

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2515241. Pentru diagnosticarea ulcerul duodenal se utilizeaz: A. Radiografia abdomonal simpl B. Examenul baritat al tractului gastrointestinal superior C. Tomografia computerizat abdominal D. Ecoendoscopia E. Examenul endoscopic al tractului gastrointestinal superior
(pag. 1762)

M2515242. Endoscopia digestiv superioar are o mare valoare diagnostic n urmtoarele cazuri: A. Detectarea ulcerelor suspectate n absena imaginii radiologice diagnostice B. La pacienii cu modificri radiologice nesigure n ceea ce privete activitatea ulcerului C. Examinarea ulcerului diagnosticat pe baza examenului radiologic baritat D. Identificarea ulcerelor prea mici sau prea superficiale pentru a putea fi detectate radiologic E. Identificarea sau excluderea ulcerului ca fiind sursa unei hemoragii gastrointestinale active
(pag. 1762)

M2515243. Endoscopia digestiv superioar are o mare valoare n diagnosticul ulcerului duodenal deoarece permite: A. Vizualizarea direct i fotografierea ulcerului B. Localizarea ulcerului C. Biopsia de mucoas duodenal pentru definirea caracteristicilor histologice ale ulcerului D. Determinarea mrimii ulcerului E. Stabilirea unei baze de referin pentru confirmarea vindecrii ulcerului
(pag. 1762-1763)

M2515244. Precizai care dintre urmtoarele afimaii cu referitoare la ulcerul duodenal sunt corecte: A. Pentru eradicarea infeciei cu H. pylori cea mai eficient este tripla terapie timp de dou sptmni B. Tripla terapie n combinaie cu administrarea unui antagonist de receptori H2 timp de 6 sptmni mbuntete uor rata de vindecare a ulcerului C. nlocuirea tetraciclinei cu amoxiciclina n tratamentul ulcerului duodenal crete puin eficiena D. Eficiena triplei terapii este mai redus n cazul administrrii timp de o sptmn fa de dou sptmni E. Supresia secreiei acide gastrice nu contribuie dispariia simptomelor
(pag. 1763)

M2515245. Medicamentele utilizate pentru eradicarea Helicobacter pylori pot determina urmtoarele efecte secundare: A. Amoxicilina-reacii alergice B. Tetraciclina-rash cutanat C. Sucralfat-diaree D. Ranitidin-perturbarea gustului E. Cimetidin-creterea creatininei
(pag. 1763)

M2515246. Folosirea de scurt durat a metronidazolului n terapia de eradicare a infeciei cu Helicobacter pylori poate determina urmtoarele reacii adverse: A. Grea B. Vom C. Diaree D. Alterarea gustului E. Constipaie
(pag. 1764)

M2515247. Folosirea ndelungat a metronidazolului n terapia de eradicare a infeciei cu Helicobacter

597

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

598

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

pylori poate produce urmtoarele reacii adverse: A. B. C. D. E. Parestezii Creterea creatininei Creterea nivelului transaminazelor serice Convulsii Constipaie
(pag. 1764)

M2515248. Prostaglandinele exogene utilizate n tratamentul ulcerului duodenal exercit urmtoarele aciuni: A. Stimuleaz secreia de mucus gastric B. Inhib secreia gastric i duodenal de bicarbonat C. Menin sau cresc fluxul sanguin gastric D. Menin bariera gastric mpotriva retrodifuziunii ionilor de hidrogen E. Stimuleaz regenerarea celulelor mucoasei gastrice
(pag. 1766)

M2515249. n patogeneza ulcerului gastric sunt implicate: A. Hiposecreia acid gastric B. Evacuarea ntrziat a stomacului C. Creterea secreiei gastrice de bicarbonat D. Regurgitarea coninutului duodenal E. Antiinflamatoarele nesteroidiene
(pag. 1767)

M2515250. Metodele majore de diagnostic ale ulcerului duodenal sunt: A. Radiografia abdominal simpl B. Ecografia abdominal C. Examenul radiologic baritat D. Tomografia computerizat abdominal E. Endoscopia digestiv superioar
(pag. 1767)

M2515251. Precizai care dintre urmtoarele afirmaii cu privire la ulcerul recurent sunt corecte: A. Riscul de apariie este de 3-10% n cazul ulcerelor duodenale B. Recurena este de aproximativ 15% n cazul ulcerelor gastrice C. Recurena este mai frecvent dup vagotomie cu piloroplastie D. Riscul de apariie este sczut dup vagotomia proximal gastric E. Recurena este mai frecvent dup vagotomia cu antrectomie dect dup vagotomie cu piloroplastie
(pag. 1769)

M2515252. Menionai care dintre urmtoarele afirmaii cu privire la rolul examenului baritat n diagnosticul ulcerului recurent sunt adevrate: A. Constituie investigaia de elecie n diagnosticul ulcerului recurent B. Are o valoare limitat C. Are o valoare diagnostic superioar endoscopiei digestive superioare D. Identific aproximativ 50-60% din ulcerele stomale E. Identific aproximativ 75% din ulcerele stomale
(pag. 1769)

M2515253. Manifestrile clinice cele mai frecvente ale gastropatiei de reflux biliar sunt: A. Saietatea precoce

598

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

599

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. Sincopa Disconfortul abdominal Vrsturile Diaforeza
(pag. 1770)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2515254. Sindromul dumping precoce se manifest prin: A. Palpitaii B. Tahicardie C. Sincope D. Ameeli E. Hipotensiune postural
(pag. 1770)

M2515255. Pacienii cu sindrom dumping tardiv prezint: A. Ameeal B. Dureri osoase C. Palpitaii D. Diaforez E. Confuzie
(pag. 1770)

M2615256. Secreia gastric acid este stimulat de: A. Gastrina B. Somatostatina C. Histamina D. Acetilcolina E. Prostaglandinele
(pag. 1757)

M2615257. Factorii protectori ai mucoasei gastrice sunt: A. acidul clorhidric B. Pepsina C. Mucusul D. Bicarbonatul E. Prostaglandinele
(pag. 1759)

M2615258. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la ulcerul duodenal sunt adevrate: A. ntre 75-85% dintre pacienii cu UD au infecia cu H.pylori B. Nivelul de anticorpi tip IgG mpotriva H.pylori se coreleaz direct cu riscul de UD C. Doar 15-20% dintre persoaele infectate cu H.pylori vor dezvolta un ulcer n timpul vieii D. n ultimii 40 de ani frecvena UD a cres cut n Statele Unit E. evoluia natural a ulcerului netratat const n vindecare spontan si recuren
(pag. 1759)

M2615259. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la H.Pylori sunt adevrate: A. H.pylori produce proteaze i fosfolipaze B. H.pylori este un bacil spiralat Gram negativ C. H.pylori invadeaza mucoasa gastric D. H. pylori poate adera la suprafeele luminale ale celulelor epiteliale gastric E. n rile n cus de dezvoltare infecia cu H.pylori este rar

599

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

600

Rezidentiat 2004
(pag. 1759-1760)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2615260. Carbenoxolona are urmtoarele efecte: A. reduce secreia acid gastric B. crete durata de via a celulelor epiteliale ale mucoasei gastrice C. crete vscozitatea mucusului gastric D. scade secreia de mucus gastric E. este un produs de hidroliz a acidului glicirizinic
(pag. 1768)

M2615261. Urmtoarele afirmaii despre ulcerul recurent sunt adevrate: A. apare la 5% din pacienii operai pentru ulcer peptic B. Riscul unui ulcer recurent este de 3-10% n cazul ulcerelor duodenale C. Vrsturile sunt cel mai frecvent simptom D. Examenul baritat este cel mai important pentru diagnostic E. Durerea abdominal constituie cel mai frecvent simptom
(pag. 1769)

M2615262. Complicaiile tratamentului chirurgical n UG i UD sunt: A. Gastropatia de reflux biliar B. Constipaia postvagotomie C. Sindromul dumping tardiv D. Sindromul dumping precoce E. Pancreatita acut
(pag. 1770)

M2615263. Urmtoarele afirmaii referitoare la tratamentul chirurgical al UD sunt false: A. Procedeul Billro II presupune anastomoza stomacului restant la duodenul proximal B. Prin vagotomia selectiv sunt secionate numai ramurile vagale care inerveaz stomacul C. Vagotomia proximal gastric cru ramurile vagale care inerveaz antrul. D. Vagotomia cu antrectomie constituie un procedeu cu o rat ridicat de recuren E. Complicaiile imediat ct i tardive sunt mai rare dup vagotomia proximal gastric dect dup vagotomia troncular
(pag. 1769)

M2615264. Noua tripl terapie pentru eradicarea H.Pylori cuprinde urmtoarele medicamente: A. omeprazol B. amoxicilina C. ranitidina D. carbenoxolona E. claritromicina
(pag. 1764)

M2715265. Secreia gastrica de bicarbonat este stimulata de: A. ionii de calciu B. prostaglandinele E si F C. alcool D. antiinflamatoarele nesteroidiene E. acetazolamida
(pag. 1759)

M2715266. Despre gastrina si secretia ei se pot afirma urmatoarele: A. secretia este stimulata de somatostatina produsa de celulele D din antru

600

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

601

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

este cel mai puternic stimulant cunoscut al secretiei gastrice forma heptadecapeptidica este forma principala a gastrinei in mucoasa antrala este prezenta si in mucoasa duodenala in zonele proximale neuropeptidul inhibitor al secretiei de gastrina este secretat de celulele D antrale
(pag. 1757)

M2715267. Pompa de protoni de la nivelul celulelor parietale gastrice este: A. etapa finala a secretie ionilor de hidrogen B. este o enzima Ca++/K+-ATP-aza C. este localizata la distanta de membrana apicala a celulei parietale D. schimba hidrogenul pentru potasiu prin membrana microvilozitara E. pentru fiecare ion de H+, pompa elibereaza un ion de bicarbonat in circulatia venoasa gastrica
(pag. 1756)

M2715268. Implicarea fumatului in ulcerul duodenal se face prin urmatoarele mecanisme: A. creste secretia acida gastrica B. inhiba secretia pancreatica de bicarbonat C. incetineste trecerea acidului gastric in duoden D. se asociaza cu predispozitia pentru infectia cu Helicobacter Pylori E. fumatorii au o rata de raspuns mai buna la tratamentul citoprotector
(pag. 1761)

M2715269. Durerea in ulcer: A. jumatate din cazurile de recurenta a ulcerului duodenal sunt asimptomatice B. exista o discordanta intre activitatea ulcerului, rezolutia simptomatologiei si vindecarea ulcerului C. absenta durerii de tip ulceros exclude ulcerul D. se insoteste frecvent de scadere ponderala E. se insoteste frecvent de diaree
(pag. 1762)

M2815270. Helicobacter Pylori se localizeaza in: A. submucoasa B. stratul superficial al mucusului gastrice C. stratul profound al mucusului gastrice D. epiteliul mucoasei gastrice E. intre stratul de mucus si suprafata apicala a celulelor epiteliale ale mucoasei gastrice
(pag. 1759)

M2815271. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul duodenal: A. durerea epigastrica este simptomul cel mai frecvent B. apare de regula la 90 minute pana la 3 ore dupa masa sau trezeste pacientul din somn C. durerea se amelioreaza la cateva minute dupa masa sau dupa administrarea de antiacide D. durerea apare imediat dupa masa E. episoadele pot persista de la cateva zile pana la saptamani sau luni
(pag. 1761)

M2815272. Factorii favorizanti ai ulcerului duodenal sunt: A. factorii genetici B. fumat C. consumul de inhibitori de pompa de protoni D. intarzierea evacuarii gastrice E. infectia cu Helicobacter Pylori

601

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

602

Rezidentiat 2004
(pag. 1760)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2815273. Noua tripla terapie a ulcerului peptic include: A. omeprazol B. claritromicina C. metronidazol D. subsalicilat de bismuth E. tetraciclina
(pag. 1764)

M2815274. Factorii protectori ai mucoasei gastrice sunt: A. mucus B. acidul gastric C. pepsina D. bicarbonat E. prostaglandinele
(pag. 1759)

M2815275. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate CU EXCEPTIA: A. monitorizarea vindecarii se face prin repetarea endoscopiei dupa tratamentul complet B. vindecarea trebuie sa fie completa in 2 saptamani de la inceperea tratamentului C. absenta micsorarii ulcerului sub terapie medicala este inalt sugestiva pentru malignitate D. vindecarea completa garanteaza benignitatea ulcerului E. in cazul nevindecarii ulcerului dupa tratament medical complet se preleveaza probe de citologie exfoliativa si de biopsie de la nivelul acestora
(pag. 1768)

M2815276. Antibioticele utilizate pentru infectie cu Helicobacter Pylori sunt: A. metronidazol B. amoxicilina C. claritromicina D. tetraciclina E. streptomicina
(pag. 1764)

M2815277. Prostaglandinele E actioneaza favorabil in cicatrizarea ulcerului prin: A. diminuarea fluxului sanguine gastric B. stimuleaza secretia de mucus C. stimuleaza secretia de bicarbonate D. stimuleaza regenerarea celulelor mucoasei gastrice E. inhiba secretia de bicarbonate
(pag. 1766)

M2815278. Medicamentele folosite in tratarea ulcerului peptic au urmatoarele efecte secundare: A. ranitidina-perturbarea gustului B. cimetidina-creste nivelul transaminazelor serice C. antiacide-pot produce diaree sau constipatie D. sucralfatul-diaree E. omeprazol-creste metabolismul hepatic al medicamentelor
(pag. 1764)

M2815279. Incidenta ulcerului este crescuta la pacientii cu: A. BPOC

602

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

603

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. ciroza hepatica alcoolica IRA hiperparatiroidism transplant renal
(pag. 1761)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2815280. Helicobacter pylori actioneaza asupra mucoasei prin: A. productie de ureaza B. productie de superoxizi C. secretie de factor activator al trombocitelor D. sinteza complexului glicoprotein lipidic al stratului de mucus E. absenta genei cag A
(pag. 1759-1760)

M2915281. n ceea ce privete ulcerul peptic i medicamentele: A. Aspirina produce mai frecvent ulcer duodenal dect ulcer gastric. B. Glucocorticoizii nu sunt ulcerogeni. C. Nu exist dovezi c vreunul din AINS ar avea un risc ulcerogenmai mare dect celelalte. D. AINS produc ulcer prin afectarea mai degrab a aprrii mucoasei dect prin exacerbarea factorilor agresivi. E. Discomfortul gastrointestinal dup AINS se coreleaz puternic cu apariia ulcerelor cronice.
(pag. 1772)

M2915282. Factorii de risc dovedii pentru leziunile mucoasei produse de AINS sunt: A. Sexul masculin. B. Asocierea AINS cu glucocorticoizi. C. Vrsta naintat. D. Sexul feminin. E. Infecia cu Helicobacter Pylori.
(pag. 1772)

M2915283. Eradicarea Helicobacter Pylori: A. Se indic atunci cnd infecia se asociaz cu ulcer gastric. B. Nu e necesar dac ulcerul gastric survine n cursul terapiei cu AINS. C. Se indic atunci cnd infecia se asociaz cu ulcer duodenal. D. Cel mai eficient regim terapeutic pentru eradicare este tripla terapie (preparat de bismut, metronidazol, tetraciclin). E. Asocierea supresiei secreiei acide la tripla terapie nu crete rata de eradicare.
(pag. 1763, 1768)

603

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

604

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

Tema nr. 16 Ciroza hepatica si complicatiile cirozei


BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


M1116001. Dintre indivizii cu consum alcoolic excesiv dezolta ciroza: A. 10-15% B. 20% C. 30-35% D. 50% E. 60%
(pag. )

M1116002. In diagnosticul diferential al encefalopatiei hepatice intra urmatoarele entitati, cu una sau mai multe exceptii: A. encefalopatia Wernicke B. delirium tremens C. intoxicatia acuta cu metanol D. psihoza Korsakoff E. supradoza de sedative
(pag. )

M1116003. Unii pacienti cu encefalopatie hepatica pot dezvolta: A. degenerescenta cerebeloasa B. parapareza spastica C. sindrom de lob parietal D. sindrom de lob frontal E. sindrom Leriche
(pag. )

M1116004. Compusii si metabolitii care pot contribui la dezvoltarea encefalopatiei hepatice sint: A. flumazenilul B. fenolii C. ionii amoniu D. acizii grasi cu lant lung E. acizii grasi cu lant mediu
(pag. )

M1116005. Presiunea normala in vena porta este: A. 20 cm solutie salina B. 10-15 cm solutie salina C. sub 5 cm solutie salina D. 15-20 cm solutie salina E. 5-10 cm solutie salina
(pag. )

M1116006. Asociat vasopresinei, in singerarea din varice esofagiene se mai folosesc:

604

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

605

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

octreotidul nitroglicerina in perfuzie venoasa nitroprusiatul de sodiu metronidazolul diazoxidul


(pag. )

M1116007. Pacientii cu ascita: A. excreta surplusul de apa in mod normal B. nu prezinta reducerea sensibilitatii la peptidul natriuretic atrial C. prezinta reabsorbtie renala crescuta de sodiu D. prezinta reabsorbtie renala scazuta de sodiu E. prezinta, in 95% din cazuri, peritonita bacteriana spontana
(pag. )

M1116008. In sindromul hepato-renal: A. biopsia renala este frecvent normala B. biopsia renala arata modificari similare cu cele din glomerulonefrita membrano-proliferativa C. pielografia (urografia) arata modificari ale sistemului pielo-caliceal D. examenul urinei arata modificari similare cu cele din glomerulonefrite E. in mod tipic concentratia de soooodiu urinar este mai mare de 5 mmol/L
(pag. )

M1116009. Despre stadiul I al encefalopatiei hepatice este adevarat ca: A. este prezenta letargia B. pacientul poate fi in coma, cu raspuns la stimuli durerosi C. pacientul poate avea confuzie marcata D. pacientul poate fi in coma, fara raspuns la stimuli durerosi E. pacientul prezinta tulburari de somn
(pag. )

M1216010. Ce cantitate de alcool si cat timp trebuie sa consume un pacient pentru a dezvolta ciroza hepatica alcoolica? A. 500 ml whisky/zi cel putin 10 ani B. 100 ml whisky/zi 5 ani C. 2 sticle (a 500 ml) de bere/zi 8 ani D. 200 ml vin/zi 10 ani E. 150 ml vin/zi 9 ani
(pag. 1878)

M1216011. Tratamentul pruritului din ciroza biliara primitiva se face cu: A. vitamina D B. vitamina A C. colestiramina D. silimarina E. vitamina K
(pag. 1883)

M1216012. Care este boala ce determina hipertensiune portala la nivel sinusoidal? A. sindromul Budd-Chiari B. tromboza venei cave inferioare C. boala venoocluziva

605

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

606

Rezidentiat 2004
D. schistosomiaza E. ciroza hepatica
(pag. 1885)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1216013. Cum se calculeaza doza de propranolol in tratamentul hipertensiunii portale? A. mg/kg corp B. g/kg corp C. se ajusteaza pana la reducerea pulsului de repaus cu 25% D. se ajusteaza pana la scaderea tensiuni arteriale diastolice la cel putin 70 mmHg E. se calculeaza in functie de nivelul albuminelor serice
(pag. 1886)

M1216014. Sindromul hepatorenal din ciroza hepatica se caracterizeaza prin: A. azotemie crescuta B. poliurie C. biopsia renala cu modificari de tip glomerulonefritic D. eliminarea excesiva de natriu prin urina E. hematurie
(pag. 1890)

M1216015. Tratamentul sangerarilor prin ruptura varicelor esofagiene se face cu: A. somatostatina B. lactuloza C. ursofalk D. silimarina E. colchicina
(pag. 1886)

M1316016. Urmatoarele afirmatii privind sindromul hepato-rena sunt adevaratel: A. este de obicei salvator. B. se face eficient prin perfuzie intravenoasa cu dopamina la pacientii hipovolemici. C. se face eficient prin perfuzie cu albumina desodata la pacientii hipovolemici. D. se face corect cu vasodilatatoare. E. se face doar prin administrare de diuretice de ansa.
(pag. 1890)

M1316017. Urmatoarele afirmatii despre ciroza biliara secundara sunt adevarate, cu exceptia: A. febra si durerile colicative de tip biliar sunt tipice pentru tabloul clinic. B. in ser exista lipoproteina X. C. colangita este o complicatie frecventa. D. ruperea ductelor biliare duce la formarea de lacuri biliare. E. pentru ca obstructia biliara se produca ciroza sunt suficiente 3 luni.
(pag. 1883)

M1316018. Urmatoarele afirmatii referitoare la caracteristicele clinice ale cirozei biliare primitive sunt adevarate, cu exceptia: A. fatigabilitatea este frecvent un simptom important. B. icterul precede intotdeauna aparitia pruritului. C. cresterea prelungita a nivelului lipidelor serice releva aparitia xantelasmelor si xantoamelor. D. la 75% la pacientii cu ciroza biliara primitiva pot fi evidentiate semne clinice de sindrom Sicca. E. artrita reumatoida, sindromul CREST, sclerodermia pot fi intalnite cu frecventa crescuta in ciroza biliara primitiva.

606

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

607

Rezidentiat 2004
(pag. 1882)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1316019. Testele de laborator in ciroza biliara primitiva releva, cu exceptia: A. activitatea 5 nucleatidazei este crescuta in ser. B. rareori la pacientii cu caracteristici histologice sugestive pentru ciroza biliara primitiva Ac antimitocondriali pot fi negativi. C. prezenta unei lipoproteine serice anormale in ser, lipoproteina X. D. cresterea cantitatii cuprului in ficat. E. cresterea lipidelor in ser in putine cazuri.
(pag. 1882)

M1416020. Bacterascita monomicrobiana non neutrocitica este definita de urmatoarele date de analiza a lichidului de ascita: A. absenta bacteriilor in culturi B. > 500 leucocite/microlitru C. > 500 neutrofile/microlitru D. < 250 neutrofile/microlitru E. > 10.000 leucocite/microlitru
(pag. 1890)

M1416021. Masuri eficiente dovedite in terapia cirozei biliare primitive sunt urmatoarele: A. glucocorticoizii B. D-penicilamina C. metotrexat D. acid ursodezoxicolic E. ciclosporina
(pag. 1883)

M1416022. Stadiul II al leziunilor histopatologice din ciroza biliara primitiva este caracterizat de: A. corpi Mallory si scleroza hialina centrala B. noduli de regenerare mari separati de benzi fibroase C. infiltrat inflamator redus, ductopenie si proliferarea canaliculelor biliare mici D. congestie pasiva, fibroza si necroza pericentrolobulara E. hepatocite incarcate lipidic
(pag. 1882)

M1416023. Sindromul hepatorenal, complicatie a cirozei hepatice se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA: A. sediment urinar neremarcabil B. hipotensiune C. rinichi normal la biopsia renala D. concentratie urinara a Na > 5 mmol/l E. ineficienta administrarii de dopamina intravenos
(pag. 1890)

M1516024. Care dintre urmatorii neurotransmitatori este implicat in aparitia encefalopatiei hepatice: A. levodopa B. bromocriptina C. cetoanalogi ai aminoacizilor esentiali D. acid gama-aminobutiric E. aminoacizi cu lant ramificat
(pag. 1891-1892)

607

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

608

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1516025. Care dintre urmatoarele medicamente este utilizat in tratamentul cirozei biliare primitive: A. ursodiolul B. lamivudina C. salazopirina D. glucocorticoizii E. interferonul alfa-2b
(pag. 1883)

M1516026. Hipertensiunea portala este definita la valori ale presiunii sanguine in vena porta de: A. 10 cm solutie salina B. 15 cm solutie salina C. 20 cm solutie salina D. 12 cm solutie salina E. peste 30 cm solutie salina
(pag. 1885)

M1516027. Pentru tratarea hemoragiei determinata de gastropatia portal hipertensiva la pacientii cirotici se utilizeaza: A. propranolol B. blocanti de H2 C. protectoare de mucoasa gastrica D. saruri de aluminiu sau magneziu E. prostaglandine cu efect citoprotector
(pag. 1887)

M1516028. Ascita poate fi evidentiata la examenul clinic atunci cand cantitatea de lichid peritoneal este: A. 100 ml B. 300 ml C. 10 ml D. peste 500 ml E. peste 1000 ml
(pag. 1888)

M1516029. In tratamentul sindromului hepato-renal din ciroza hepatica un efect benefic il poate avea: A. administrarea de vasodilatatoare B. albumina desodata C. perfuzia cu dopamina D. sunturile chirurgicale porto-cave selective E. propranololul intravenos
(pag. 1890)

M1616030. Care din urmatoarele modificari ale analizelor de laborator nu caracterizeaza ciroza biliara primara? A. Cresteri marcate ale fosfatazei alcaline. B. Hiperlipidemie. C. Anticorpi antinucleari in titru peste 1:40. D. Crestere progresiva a bilirubinemiei. E. Hipoprotrombinemie.
(pag. 1882)

M1616031. Ciroza biliara primitiva este asociata cu numeroase afectiuni presupus autoimune, cu EXCEPTIA: A. Tiroidita autoimuna.

608

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

609

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

Glomerulonefrita membranoproliferativa. Sindrom Sicca. Sindrom CREST. Fenomene Raynaud.


(pag. 1881)

M1616032. Urmatoarele afectiuni sunt cauze mai frecvente de ciroza biliara secundara cu EXCEPTIA: A. Stricturi postoperatorii ale cailor biliare. B. Calculi biliari. C. Pancreatita cronica. D. Tumori maligne ale pancreasului sau coledocului. E. Colangita sclerozanta primara.
(pag. 1883)

M1616033. Care este prima masura terapeutica intr-o hemoragie digestiva superioara de cauza variceala? A. Administrare de vasopresina, 0,1 0,4 unitati/minut. B. Sclerozare endoscopica a varicelor. C. Tamponament cu sonda Sengstaken-Balkemore D. Evaluare a pierderii de volum si substitutie volemica. E. Administrare de somatostatina in bolus 250 g urmat de perfuzie 250g/ora.
(pag. 1886)

M1616034. Diagnosticul peritonitei bacteriene spontane se bazeaza pe analiza lichidului ascitic, care prezinta: A. Peste 50 leucocite polimorfonucleare/microlitru. B. Peste 250 leucocite/microlitru. C. Peste 250 lecocite polimorfonucleare/microlitru. D. Peste 80% limfocite. E. Aspect chilos.
(pag. 1890)

M1616035. Encefalopatia hepatica poate fi controlata prin urmatoarele masuri: A. Restrictie sodata. B. Sunt portosistemic intrahepatic transjugular (SPTI). C. Sunturi portosistemice selective. D. Tratament diuretic E. Restrictie de proteine in alimentatie.
(pag. 1892)

M2216036. Care dintre urmatorii neurotransmitatori este implicat in aparitia encefalopatiei hepatice: A. levodopa B. bromocriptina C. cetoanalogi ai aminoacizilor esentiali D. acid gama-aminobutiric E. aminoacizi cu lant ramificat
(pag. 1891-1892)

M2216037. Hipertensiunea portala este definita la valori ale presiunii sanguine in vena porta de : A. 10 cm solutie salina B. 15 cm solutie salina C. 20 cm solutie salina

609

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

610

Rezidentiat 2004
D. 12 cm solutie salina E. peste 30 cm solutie salina
(pag. 1885)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2216038. Pentru tratarea hemoragiei determinata de gastropatia portal hipertensiva la pacientii cirotici se utilizeaza: A. propranolol B. blocanti de H2 C. protectoare de mucoasa gastrica D. saruri de aluminiu sau magneziu E. prostaglandine cu efect citoprotector
(pag. 1887)

M2216039. Ascita poate fi evidentiata la examenul clinic atunci cand cantitatea de lichid peritoneal este: A. 100 ml B. 300 ml C. 10 ml D. peste 500 ml E. peste 1000 ml
(pag. 1888)

M2216040. In tratamentul sindromului hepato-renal din ciroza hepatica un efect benefic il poate avea: A. administrarea de vasodilatatoare B. albumina desodata C. perfuzia cu dopamina D. sunturile chirurgicale porto-cave selective E. propranololul intravenos
(pag. 1890)

M2216041. Care este prima masura terapeutica intr-o hemoragie digestiva superioara de cauza variceala? A. administrarea de vasopresina 0,1-0,4 unitati/minut B. sclerozarea endoscopica a varicelor C. tamponament cu sonda Sengstaken-Balkemore D. evaluare a pierderii de volum si substitutie volemica E. administrarea de somatostatina in bolus 250 micrograme urmat de perfuzie 250 micrograme/ora
(pag. 1886)

M2216042. Sindromul hepatorenal din ciroza hepatica se caracterizeaza prin: A. azotemie crecuta B. poliurie C. biopsia renala cu modificari de tip glomerulonefritic D. eliminarea excesiva de natriu prin urina E. hematurie
(pag. 1890)

M2216043. Bacterascita monomicrobiana non neutrocitica este definita de urmatoarele date de analiza a lichidului de ascita: A. absenta bacteriilor in culturi B. > 500 leucocite/microlitru C. > 500 neutrofile/microlitru D. < 250 neutrofile/microlitru E. > 10.000 leucocite/microlitru

610

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

611

Rezidentiat 2004
(pag. 1890)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2216044. Sindromul hepatorenal, complicatie a cirozei hepatice se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA: A. sediment urinar neremarcabil B. hipotensiune C. rinichi normal la biopsia renala D. concentratie urinara a Na > 5 mmol/l E. ineficienta administrarii de dopamina intravenos
(pag. 1890)

M2216045. Alegeti situatia in care se aplica denumirea de colangita autoimuna: A. caracteristici histologice de ciroza hepatica si anticorpi antinucleari pozitivi B. anticori anti-muschi neted si aspect histologic de ciroza biliara C. caracteristici histologice de ciroza biliara primitiva si anticorpi antimitocondriali pozitivi D. anticorpi antimitocondriali negativi si aspect histologic de ciroza biliara primitiva E. caracteristici histologice de ciroza biliara primitiva si anticorpi antimitocondriali negativi dar cu prezenta anticorpilor antinucleari si anti-muschi neted
(pag. 1882)

M2216046. Care este terapia specifica pentru ciroza biliara primitiva? A. nu exista B. glucocorticoizi C. D-penicilamina D. azatioprina E. vitaminele liposolubile
(pag. 1883)

M2216047. Care este la adulti cauza cea mai frecventa de ciroza biliara secundara? A. calculii biliari cu colangita infectioasa suprapusa B. colangita sclerozanta primara C. tumori pancreatice D. fibroza chistica E. chisturile coledociene
(pag. 1883)

M2216048. La ce nivel este situata de obicei hipertensiunea portala ce complica ciroza hepatica? A. sinusoidal B. presinusoidal C. postsinusoidal D. la nivelul venelor hepatice E. proximal de sinusoidele hepatice
(pag. 1885)

M2216049. Alegeti situatia in care ciroza alcoolica ar trebui sa fie prima luata in considerare ca diagnostic: A. ingestie prelungita de alcool B. semne fizice de boala hepatica cronica C. istoric de ingestie prelungita sau excesiva si semne fizice de boala hepatica cronica D. hepatomegalie si teste functionale hepatice modificate E. icter, febra, hepatomegalie sensibila si ascita
(pag. 1880)

611

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

612

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2216050. Care din urmatoarele terapii medicamentoase este rezervata cazurilor severe de hepatita alcoolica si encefalopatie ? A. prednison sau prednisolon B. colchicina C. aminoacizi cu lant ramificat D. tiamina E. acetaminofen
(pag. 1880)

M2216051. Care din urmatoarele aspecte morfopatologice este tipic pentru ciroza postnecrotica ? A. ficatul este micsorat de volum B. predomina hepatomegalia C. mai frecvent se intalnesc noduli mari de regenerare D. tesutul conjunctiv este discret reprezentat E. exista dilatari marcate ale canaliculelor biliare
(pag. 1881)

M2216052. Diagnosticul peritonitei bacteriene spontane se bazeaza pe analiza lichidului ascitic, care prezinta: A. peste 50 leucocite polimorfonucleare/microlitru B. peste 250 leucocite/microlitru C. peste 250 leucocite polimorfonucleare/microlitru D. peste 80% limfocite E. aspect chilos
(pag. 1890)

M2216053. Encefalopatia hepatica poate fi controlata prin urmatoarele masuri: A. restrictie sodata B. sunt portosistemic intrahepatic transjugular (SPTI) C. sunturi portosistemice selective D. tratament diuratic E. restrictie de proteine in alimentatie
(pag. 1892)

M2216054. In diagnosticul diferential al encefalopatiei hepatice intra urmatoarele entitati, cu una sau mai multe exceptii: A. encefalopatia Wernicke B. delirium tremens C. intoxicatia acuta cu metanol D. psihoza Korsakoff E. supradoza de sedative
(pag. 1891)

M2216055. Unii pacienti cu encefalopatie hepatica pot dezvolta: A. degenerescenta cerebeloasa B. parapareza spastica C. sindrom de lob parietal D. sindrom de lob frontal E. sindrom Lerche
(pag. 1891)

M2216056. Compusii si metabolitii care pot contribui la dezvoltarea encefalopatiei hepatice sunt: A. flumazenilul

612

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

613

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. fenolii ionii amoniu acizii grasi cu lant lung acizii grasi cu lant mediu
(pag. 1891)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2216057. Presiunea normala in vena porta este: A. 20 cm solutie salina B. 10-15 cm solutie salina C. sub 5 cm solutie salina D. 15-20 cm solutie salina E. 5-10 cm solutie salina
(pag. 1885)

M2216058. Asociat vasopresinei, in sangerarea din varice esofagiene se mai folosesc: A. octreotidul B. nitroglicerina in perfuzie venoasa C. nitroprusiatul de sodiu D. metronidazolul E. diazoxidul
(pag. 1886)

M2216059. Pacientii cu ascita: A. excreta surplusul de apa in mod normal B. nu prezinta reducerea sensibilitatii la peptidul natriuretic atrial C. prezinta reabsorbtie renala crescuta de sodiu D. prezinta reabsorbtie renala scazuta de sodiu E. prezinta, in 95% din cazuri, peritonita bacteriana spontana
(pag. 1888)

M2316060. Sindromul Budd-Chiari se caracterizeaz prin: A. ocluzia venei porte B. ocluzia venei mezenterice superioare C. ocluzia arterei hepatice D. ocluzia venelor suprahepatice E. ocluzia trunchiului celiac
(pag. 1884)

M2316061. Urmtoarele manifestri caracterizeaz encefalopatia hepatic, cu excepia: A. flapping tremor B. obnubilare C. modificri EEG D. disociaii puls temperatur E. tulburri ale ritmului somn/veghe
(pag. 1890)

M2316062. Prognosticul nefavorabil n hepatita alcoolic se asociaz cu, exceptnd: A. Creterea > 1,5 ori fa de control a indicelui de protrombin; B. Hiperbilirubinemie marcat; C. Indice de difereniere > 32; D. Ascita i encefalopatia; E. Creterea transaminazelor.

613

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

614

Rezidentiat 2004
(pag. 1880)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2316063. Urmtoarele afirmaii referitoare la sindromul Budd-Chiari sunt adevrate: A. Ascita este uor remisibil sub tratament; B. Diagnosticul este stabilit prin venografie hepatic sau biopsie hepatic; C. Semnele i simptomele de insuficien cardiac sunt ntotdeauna prezente; D. Cauza cea mai frecvent este tromboza de ven port; E. Biopsia hepatic arat proliferarea i dilatarea canaliculelor i ductelor biliare portale .
(pag. 1884)

M2516064. Ciroza alcoolic are cel mai frecvent aspect A. macronodular B. micronodular C. de steatoz hepatic heterogen D. de staz biliar E. pseudonecroze
(pag. 1878)

M2516065. Frecvena alcoolicilor care dezvolt ciroz hepatic este de: A. 10-15% B. 1-5% C. 10-15 D. 1-5 E. 20-25%
(pag. 1878)

M2516066. Care din urmtoarele entiti este considerat precursorul major al cirozei alcoolice: A. steatoza B. hepatita autoimun C. glicogenoza D. hepatita alcoolic E. hiperlipemia
(pag. 1878)

M2516067. Fibroza fasciei palmare (Dupuytren) se asociaz frecvent cu: A. granulomatoza Wegener B. ciroza postviral C. ciroza biliar D. hepatita autoimun E. ciroza alcoolic
(pag. 1879)

M2516068. n orientarea etiologiei colestazei la un pacient cu ciroz alcoolic, prima metod de investigaie pentru excluderea obstruciei biliare extrahepatice este: A. biopsia hepatic B. scintigrafia hepatic C. ultrasonografia D. radiografia abdominal E. colangiografia
(pag. 1880)

M2516069. Tratamentul cu colchicin este indicat n: A. ciroza postviral

614

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

615

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. hepatita autoimun hepatita cronic viral hepatopatiile alcoolice ciroza biliar secundar
(pag. 1880)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2516070. Ciroza postnecrotic are un aspect morfologic: A. micronodular B. steatozic C. cu dilatarea venelor hepatice D. macronodular E. cu microtromboze pe ramurile porte
(pag. 1880)

M2516071. Ciroza criptogenic este descris atunci cnd etiologia este: A. determinat genetic B. viral C. alcoolic D. biliar E. necunoscut
(pag. 1881)

M2516072. Ciroza care se asociaz cu sindromul CREST este: A. ciroza postviral B. ciroza alcoolic C. ciroza cardiac D. ciroza biliar primitiv E. ciroza biliar secundar
(pag. 1881)

M2516073. Mecanismul patogenic n ciroza biliar primitiv este dat de: A. obstrucia cilor biliare extrahepatice B. rspuns imun alterat C. necroza hepatocitar D. steatoza heterogen E. transformarea cavernoas a venei porte
(pag. 1881)

M2516074. Anticorpii antimitocondriali circulani de tip IgG (IgM) sunt decelai frecvent n: A. ciroza alcoolic B. hepatita alcoolic C. ciroza biliar secundar D. ciroza postviral E. ciroza biliar primitiv
(pag. 1881)

M2516075. Dup aspectul morfologic, evoluia cirozei biliare primitive este mprit n: A. 4 stadii B. 2 stadii cu sau fr asocierea tulburrilor de coagulare C. stadiu compensat sau decompensat D. cu sau fr prezena encefalopatiei hepatice E. cu sau fr asocierea anemiei

615

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

616

Rezidentiat 2004
(pag. 1882)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2516076. Sindromul sicca se evideniaz frecvent n: A. ciroza postviral B. ciroza biliar secundar C. ciroza biliar primitiv D. ciroza alcoolic E. hepatita alcoolic
(pag. 1882)

M2516077. Presiunea venoas n vena port (n cm soluie salin) este de: A. 30-35 cm B. 1-5 cm C. 5-9 cm D. 40-45 cm E. 10-15 cm
(pag. 1885)

M2516078. Cea mai frecvent cauz a hipertensiunii portale este: A. sindromul Budd-Chiari B. boala veno-ocluziv hepatic C. insuficiena cardiac D. predispoziia genetic E. ciroza hepatic
(pag. 1885)

M2516079. Octreotidul utilizat n hemoragiile varicelor eso-gastrice este: A. vasodilatator splanhnic B. anestezic local C. sedativ D. blocant al receptorilor H1 E. vasoconstrictor splanhnic direct
(pag. 1886)

M2516080. Doza eficient de octreotid n hemoragiile variceale eso-gastrice este de: A. 25-50 microgr/h B. 25-50 g/zi C. 25-50 mg/min D. 500-1000 microgr/h E. 25-50 microgr/sptmn
(pag. 1886)

M2516081. Gastropatia portal-hipertensiv se vizualizeaz prin: A. ecografie B. radioscopie baritat C. CT D. RMN E. endoscopie
(pag. 1887)

M2516082. Sub tratament ambulator de diminuare a ascitei i edemelor la un pacient cu ciroz hepatic este recomandat o scdere zilnic de: A. 3 kg

616

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

617

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. 1 kg 0,5 kg 4 kg 5 kg
(pag. 1889)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2516083. Un regim adecvat pentru a induce o balan negativ a sodiului i a permite diureza la un pacient cu ciroz hepatice i ascit conine NaCl n cantitate de: A. 10 g B. 0,2 g C. 2 mg D. 20 g E. 2 g
(pag. 1889)

M2516084. Doza maxim de spironolacton administrat n ciroza hepatic decompensat este de aproximativ: A. 400 mg/zi B. 100 mg/zi C. 25 mg/zi D. 400 g/zi E. 400 microgr/zi
(pag. 1889)

M2516085. n tratamentul iniial al ascitei voluminoase, cea mai eficient i puin costisitoare motod este: A. paracenteza evacuatorie B. administrarea de vasopresin C. injectarea de somatostatin D. ligatura endoscopic a varicelor esofagiene E. restricia de sodiu
(pag. 1889)

M2616086. Care din urmtoarele virusuri nu produc ciroz hepatic? A. Virusul hepatitei B. Virusul hepatitei B C. Virusul hepatitei C D. Virusul hepatitei D E. Citomegalovirusul
(pag. 1881)

M2616087. Urmtoarele medicamente pot precipita encefalopatia portal cu excepia: A. Diuretice B. Sedative C. Corticoterapia D. Tranchilizante E. Narcotice
(pag. 1891)

M2616088. Care din urmtoarele medicamente nu se folosesc n tratamentul hemoragiei din varicele esofagiene: A. Octerotid B. Nitroglicerin

617

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

618

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. Betablocante D. Blocante ale canalelor de calciu E. Somatostatin


(pag. 1886)

M2616089. Care din ummtoarele afirmatii cu privire la tratamentul hipertensiunii portale sunt false? A. Betablocantele se folosesc n doze care reduc frecvena cardiac cu 25%. B. Betablocantele nu mai sunt indicate la pacientii care au avut sngerare variceal C. Se poate folosi propranololul sau nadololul. D. unturile portosistemice chirugicale nu cresc supravieuirea bolnavilor cirotici. E. Exist posibilitatea realizrii unor sunturi portosistemice nechirugical
(pag. 1886)

M2616090. Peritonita bacterian spontan se caracterizeaz prin urmtoarele modificri ale lichidului de ascit, cu exceptia: A. Peste 500 leucocite/microlitru B. Peste 250 leucocite/microlitru C. Peste 50% polimorfonucleare neutrofile D. Lichid ascitic tulbure E. Culturi bacteriene pozitive
(pag. 1890)

M2616091. Care din urmtoarele nu sunt factori majori n definirea encefalopatiei portale: A. Aspect caracteristic al EEG B. Combinaii schimbtoare de semne neurologice (asterixis, rigiditate, hipereflexie) C. Alterri ale strii de contien. D. Afeciuni hepatocelulare acute sau cronice sau unturi porto-sistemice E. Fetorul hepatic
(pag. 1891)

M2616092. n tratamentul encefalopatiei hepatice se folosesc urmtoarele medicamente cu excepia: A. Neomicina B. Lactuloz C. Metronidazol D. Antagonisti de benzodiazepine E. Betablocante
(pag. 1893)

M2616093. Care din urmtoarele modificri ale hemogramei nu pot fi ntlnite n hepatita alcoolic acut? A. Anemie hemolitic B. Anemie prin deficit de acid folic si vitamina B12. C. Anemie prin pierderi de sng D. Leucocitoz E. Trombocitoz.
(pag. 1879)

M2616094. Urmtorii parametri biologici i clinici sunt indicatori de prognostic nefavorabil n hepatita alcoolic acut, cu exceptia: A. Encefalopatia B. Ascita C. Icterul sever D. Vrsta naintat

618

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

619

Rezidentiat 2004
E. Retenia azotat
(pag. 1880)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2616095. Urmtoarele medicamente pot produce ciroz hepatic, cu excepia: A. Contraceptivele orale B. Metilprednisolon C. Metotrexat D. Isoniazid E. Oxifenisatin
(pag. 1881)

M2716096. Sindromul hepatorenal din ciroza hepatica se caracterizeaza prin: A. hipernatremie B. hipertensiune C. diagnosticul impune biopsia renala D. azotemie care se agraveaza in absenta unor cauze identificabile de disfunctie renala E. sediment urinar incarcat cu cilindrii hialini
(pag. 1890)

M2816097. Ciroza alcoolica se intalneste cel mai frecvent in: A. America Centrala B. America de Nord, Europa de Vest, America de Sud C. Europa de Est D. India E. China
(pag. 1878)

M2816098. Tratamentul de prima linie in scopul controlarii sangerarilor acute ale varicelor esofagiene se face cu: A. interventie endoscopica B. tratament perfuzabil cu vasopresina cu o rata de 0,1-0,4 u/min C. administrarea de betablocanti D. nitroglicerina in perfuzie E. isosorbid dinitrat sublingual
(pag. 1887)

M2816099. Folosirea glucocorticoizilor in tratamentul cirozei alcoolice se face: A. intotdeauna cu rezultate bune B. este controversata C. ar trebui, probabil, sa fie rezervata cazurilor severe de boala cu un indice de diferentiere mai mare de 32 D. se face, de regula, indiferent de valoarea indicelui de diferentiere E. nici un raspuns nu este corect
(pag. 1880)

M2916100. Substana cel mai des incriminat n patogeneza encefalopatiei hepatice: A. Acidul gama-amino butiric. B. Amoniacul. C. Mercaptanii. D. Fenolii. E. Acizii grai cu lan scurt.
(pag. 1891)

619

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

620

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2916101. Cel mai frecvent factor precipitant pentru encefalopatia hepatic la pacientul cirotic este: A. Excesul proteic n alimentaie. B. Dezechilibrele electrolitice. C. Infeciile acute. D. Constipaia. E. Sngerrile gastrointestinale.
(pag. 1891)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


M1116102. Corpii Mallory se intilnesc in: A. ciroza biliara secundara B. hepatita alcoolica C. by-pass jejuno-ileal D. boala Wilson E. hepatita autoimuna tip I
(pag. )

M1116103. Tulburarile metabolice intilnite in ciroza alcoolica sint: A. acidoza respiratorie B. hiperfosfatemia C. hipofosfatemia D. azotemia prerenala E. hipomagnezemia
(pag. )

M1116104. In encefalopatia fepatica se folosesc urmatoarele antibiotice cu spectru larg, cu una sau mai multe exceptii: A. tetraciclinei B. cefriaxonului C. ampicilinei D. oxacilinei E. metronidazolului
(pag. )

M1116105. Majoritatea pacientilor cu ciroza alcoolica mor prin: A. hemoragii masive din varice eso-gastrice B. complicatii ale unei insuficiente renale cronice C. hemoragii din leziuni Mallory-Weiss D. encefalopatie hepatica E. complicatii ale acidozei respiratorii
(pag. )

M1116106. Ciroza biliara primitiva este asociata cu alte afectiuni cum ar fi: A. tiroidita autoimuna B. cancerul medular tiroidian C. esofagita de reflux D. acidoza tubulara renala E. boala Wilson
(pag. )

620

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

621

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1116107. Leziunile histologice din ciroza biliara primitiva se aseamana cu cele din: A. ciroza biliara secundara B. hemocromatoza C. reactia grefa contra gazda consecutiva transplantului hepatic D. reacti agrefa contra gazda consecutiva transplantului de maduva osoasa E. hepatita cronica virala cu virus hepatitic B
(pag. )

M1116108. Semne clinice tardive in ciroza biliara primitiva sint: A. icter de intensitate variabila B. xantelasme C. splenomegalie D. cianoza centrala E. glosita
(pag. )

M1116109. Aproape intotdeauna in ciroza biliara secundara sint prezente: A. hiperfosfatemie B. cresterea fosfatazei alcaline C. hiperbilirubinemie conjugata D. hipocolesterolemie E. cresterea 5-nucleotidazei serice
(pag. )

M1116110. Semnele asociate singerarii din varicele esofagiene ar putea fi: A. tahicardie posturala usoara B. bradicardie C. episoade de fibrilatie atriala paroxistica D. alcaloza metabolica E. soc hemoragic
(pag. )

M1116111. Encefalopatia hepatica este un sindrom neuro-psihiatric caracterizat prin: A. asterixis B. modificari ale comportamentului C. modificari ale starii de constienta D. modificari electroencefalografice similare cu cele din epilepsie E. halucinatii vizuale si auditive
(pag. )

M1116112. Factorii precipitanti ai encefalopatiei hepatice sint: A. hiperpotasemia B. hipovolemia C. administrarea de sedative D. hipopotasemia E. singerarile gastrointestinale
(pag. )

M1116113. Cei mai importanti factori patogenetici ai encefalopatiei hepatice sint: A. disfunctia severa hepatocelulara B. hemoragia digestiva superioara C. hemoragia digestiva inferioara

621

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

622

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. suntarea intra- si extrahepatica a singelui venos portal spre circulatia sistemica E. hipopotasemia
(pag. )

M1216114. Care din urmatoarele semne sugereaza ciroza hepatica de etiologie alcoolica? A. marirea de volum a glandelor parotide B. ascita sub tensiune C. hipertrofia falangelor distale D. sindromul hemoragipar E. flapping tremor
(pag. 1879)

M1216115. Ciroza biliara primitiva se poate asocia cu urmatoarele boli autoimune: A. tiroidita autoimuna B. pielonefrita cronica C. acidoza tubulara renala D. sindromul CREST E. glomerulonefrita cronica
(pag. 1881)

M1216116. Care sunt semnele si simptomele in ciroza biliara primitiva? A. pruritul B. fatigabilitatea C. icterul D. dureri osoase E. dispneea
(pag. 1882)

M1216117. Cauzele cirozei biliare secundare sunt: A. litiaza coledociana B. pancreatita cronica C. alcoolul D. virusul B E. colangita sclerozanta primara
(pag. 1883)

M1216118. Care sunt medicamentele utilizate in tratamentul asictei din ciroza hepatica si actioneaza prin economisirea de potasiu? A. spironolactona B. acidul etacrinic C. furosemidul D. triamterenul E. amiloridul
(pag. 1889)

M1216119. Care afirmatii privind diagnosticul peritonitei bacteriene spontane prin analiza lichidului ascitic sunt adevarate? A. PMN>250/microlitru si cultura bacteriana pozitiva B. limfocite > 300/microlitru C. PMN < 250/microlitru si cultura bacteriana pozitiva (monomicrobiana) D. limfocite > 500/microlitru E. leucocite > 10.000/microlitru si cultura bacteriana pozitiva (pentru mai multe microorganisme)

622

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

623

Rezidentiat 2004
(pag. 1890)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1216120. Care sunt factorii precipitanti ai encefalopatiei hepatice? A. hemoragiile gastrointestinale B. excesul de glucide din alimentatie C. constipatia D. consumul exagerat de legume E. hipopotasemia
(pag. 1891)

M1216121. Subliniati mijloacele terapeutice ce pot fi utilizate in tratamentul encefalopatiei hepatice: A. lactuloza B. metronidazolul C. diazepamul D. proteine alimentare pana la 150-200 g/zi E. ampicilina
(pag. 1892)

M1316122. Urmatoarele afirmatii despre hemoragia digestiva superioara prin ruptura varicelor esofagiene sunt adevarate: A. 80% din cazuri se opresc spontan. B. controlul terapeutic al sangerarii se obtine la 50% din cazuri. C. resangerea apare la mai putin de 50% din cazuri. D. 50% se opresc spontan E. tratamentul medicamentos consta in folosirea vasopresinei si stomatostatinei.
(pag. 1886)

M1316123. Aspectele morfopatologice caractersitice pentru ciroza hepatica postnecrotica sunt urmatoarele cu exceptia: A. pierdere extensiva confluenta de celule hepatice. B. prezenta de granuloame periductale si foliculi limfatici. C. colaps al stromei si fibroza producand benzi extensive de tesut conjunctiv. D. pierderea hepatocitelor doar la nivelul limitantei interne. E. noduli neregulati de hepatocite regenerative.
(pag. 1880)

M1316124. Urmatoarele afirmatii privind tratamentul cirozei biliare primitive sunt adevarate, cu exceptia: A. exista terapie specifica, eficienta. B. glucocorticoizii sunt intotdeauna eficienti. C. D-penicilamina nu pare a fi eficienta si prezinta multiple efecte secundare. D. tratamentul cu Ursodiol determina ameliorarea simptomatica. E. colestiramina poate fi utila pentru tratamentul pruritului.
(pag. 1883)

M1316125. Metodele de profilaxie a recidivelor hemoragice la bolnavii cu varice esofagiene sunt: A. tratamentul cu doze de propranolol care sa scada cu un sfert frecventa cardiaca. B. inhibitorii de H2 receptori in doze mari. C. suntul porto sistemic transjugular intrahepatic. D. sunturile chirurgicale porto sistemice E. omeprazolul in administrare cronica.
(pag. 1887)

623

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

624

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1316126. Urmatoarele afirmatii privind tratamentul cirozei biliare secundare, sunt adevarate, cu exceptia: A. indepartarea obstructiei biliare este cel mai important pas. B. antibioticele pot fi utile ca terapie profilactica sau in infectiile acute supradaugate. C. in absenta dezobstructiei evolutia este constant catre ciroza hepatica. D. tratamentul cu Ursodiol este de electie. E. corticoterapia este frecvent eficienta.
(pag. 1883)

M1316127. Care din urmatoarele afirmatii despre ciroza cardiaca sunt adevarate? A. examenul macroscopic al ficatului arata adesea "ficat cu aspect tigrat". B. dimensiunile ficatului sunt intotdeauna scazute. C. pot aparea dureri in hipocondrul drept prin dilatarea capsulei Glisson. D. sangerarea de la nivelul varicelor esofagiene sunt evidente. E. nu exista teste hepatice specifice constant alterate.
(pag. 1884)

M1316128. Urmatoarele afirmatii privind sindromul Budd-Chiari sunt adevarate: A. ascita este severa si netratabila. B. semnele si simptomele de insuficienta cardiaca sunt intotdeauna prezente. C. cauza cea mai frecventa este tromboza de vena porta. D. diagnosticul este stabilit prin venografie hepatica sau biopsie hepatica. E. biopsia hepatica demonstreaza congestie centrolobulara si dilatarea sinusoidelor.
(pag. 1884)

M1316129. Care din urmatoarele medicamente pot fi implicate in etiopatogenia cirozei hepatice: A. Izoniazida B. rifampicina C. metotrexatul D. azatioprina E. metildopa
(pag. 1881)

M1416130. In patogeneza cirozei biliare primitive intervin urmatorii factori: A. anticorpi anti LKM1 B. anticorpi antimitocondriali C. anticorpi anti-SLA D. expresia aberanta a moleculelor de histocompatibilitate clasa I la nivelul epiteliului biliar E. defectul limfocitelor T supresoare
(pag. 1882)

M1416131. Elemente clinice care pledeaza in favoarea etiologiei etanolice a unei ciroze hepatice sunt: A. hipertrofia parotidiana B. pruritul C. contractura Dupuytren D. pericardita cronica constrictiva E. episoade de orbire nocturna
(pag. 1879)

M1416132. Examenele de laborator in diferitele tipuri de ciroza hepatica pot furniza urmatoarele informatii: A. nivelul seric al ALT in hepatita cronica alcoolica este crescut disproportionat fata de AST

624

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

625

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

acantocitoza poate fi prezenta la alcoolicii ce asociaza ciroza cu anemie hemolitica lipoproteina X este specifica cirozei biliare primitive in ciroza cardiaca nivelul AST poate creste tranzitor foarte mult dupa episoade de debit cardiac scazut in ciroza biliara secundara se inregistreaza cresteri moderate a AST si ALT
(pag. 1879, 1883, 1884)

M1416133. Etiologia cea mai frecventa a cirozei biliare secundare la copil este reprezentata de: A. colangita sclerozanta primara B. stricturile postoperatorii C. atrezia biliara congenitala D. fibroza chistica E. chisturile de coledoc
(pag. 1883)

M1416134. In terapia complicatiilor majore ale cirozei, urmatoarele afirmatii sunt corecte: A. blocantele receptorilor H2 sunt utile in tratamentul gastropatiei portal hipertensive B. administrarea de albumina iv. dupa practicarea paracentezei este utila la pacienti fara edeme C. terapia cu nadolol este eficienta in prevenirea recidivei sangerarii variceale D. durata terapiei antibiotice in peritonita bacteriana spontana este de 10-14 zile E. administrarea intraarteriala selectiva a vasopresinei este superioara administrarii iv. in controlul hemoragiei variceale
(pag. 1886, 1889, 1890)

M1416135. In tratamentul sangerarilor varicelor din cirozele hepatice: A. scleroterapia profilactica in absenta unei sangerari dovedite reduce mortalitatea B. propranololul administrat la pacienti cu varice mari care nu au sangerat prelungeste supravietuirea C. riscul encefalopatiei hepatice este mai mare in cazul efectuarii sunturilor chirurgicale comparativ cu suntul portosistemic transjugular intrahepatic (SPTI) D. vasopresina controleaza sangerarea variceala si previne resangerarea la peste 80% dintre pacienti E. hiponatremia si insuficienta renala acuta sunt efecte secundare ale terapiei cu vasopresina
(pag. 1886, 1887)

M1516136. Aparitia trombocitopeniei la pacientii cu ciroza hepatica alcoolica se datoreaza: A. anticorpilor antitrombocitari B. sindromului antifosfolipidic asociat C. carentei de acid folic D. hipersplenismului E. efectului inhibitor al alcoolului asupra maduvei osoase
(pag. 1879)

M1516137. Modificarile anatomo-patologice caracteristice stadiului I al cirozei biliare primitive sunt: A. distrugerea ductelor biliare mici si medii B. infiltrat cu celule inflamatorii si granuloame periductale C. proliferarea canaliculelor biliare de dimensiuni mici D. fibroza periportala sub forma unei retele de tesut conjunctiv cicatricial E. diminuarea numarului hepatocitelor
(pag. 1882)

M1516138. In patogeneza ascitei din ciroza hepatica sunt implicati urmatorii factori: A. hipoalbuminemia B. scaderea rezistentei vasculare intrahepatice C. cresterea volumului intravascular efectiv

625

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

626

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. reducerea presiunii oncotice plasmatice E. scaderea perfuziei renale


(pag. 1888)

M1516139. Reducerea dozelor de spironolactona in tratamentul ascitei din ciroza hepatica este impusa de: A. cresterea azotemiei B. hiperpotasemie C. scaderea densitatii urinare D. aparitia hematuriei E. hipomagneziemie
(pag. 1889)

M1516140. Diagnosticul peritonitei bacteriene spontane la pacientii cu ciroza hepatica este sustinut de: A. prezenta unui lichid tulbure la paracenteza B. culturile bacteriene din lichidul de ascita pozitive C. numarul neutrofilelor este 150/microlitru D. debut acut cu febra, frisoane, dureri abdominale difuze E. rectoragii recidivante
(pag. 1890)

M1516141. Principalele caracteristici ale sindromului hepato-renal sunt: A. azotemie B. hipotensiune C. hipernatremie D. oligurie E. concentratia urinara a sodiului peste 5mmol/l
(pag. 1890)

M1516142. Encefalopatia hepatica este un sindrom neuropsihiatric complex caracterizat prin: A. modificari ale starii de constienta B. nevroza obsesivo-fobica C. areflexie osteotendinoasa in stadiile incipiente D. asterixis E. modificari electroencefalografice distincte
(pag. 1890)

M1616143. Care din urmatoarele modificari paraclinice sunt frecvente la pacientii cu ciroza alcoolica? A. Raport AST/ALT>2. B. Raport ALT/AST>2. C. Hipofosfatemie. D. Hipomagneziemie. E. Hipocalcemie.
(pag. 1878,1879)

M1616144. Care din urmatoarele principii terapeutice ale ascitei sunt adevarate? A. Restrictia de sare reprezinta cea mai importanta masura terapeutica. B. Este indicat repausul la pat C. Scopul tratamentului este de a elimina maximum 0,5 kg/zi daca pacientul prezinta ascita si edeme. D. Scopul tratamentului este de a elimina maximum 1 kg/zi daca exista numai ascita. E. Diureticele de prima intentie sunt diureticele de ansa, cum este furosemidul.
(pag. 1889)

626

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

627

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1616145. Profilaxia recurentelor peritonitei bacteriene spontane se face cu: A. Norfloxacin. B. Ciprofloxacin. C. Cefotaxim. D. Trimetoprim-sulfametoxazol. E. Ampicilina.
(pag. 1890)

M1616146. Care dintre urmatoarele sunt factori precipitanti ai encefalopatiei hepatice? A. Tratamentul diuretic. B. Constipatia. C. Excesul de proteine in alimentatie. D. Hiponatriemia. E. Hiperkaliemia.
(pag. 1891)

M1616147. Care din urmatoarele medicamente pot cauza ciroza hepatica? A. Acetaminofen. B. Izoniazida. C. Metotrexat. D. Contraceptive orale. E. Corticosteroizi.
(pag. 1881)

M1616148. Tromboza venelor hepatice (sindromul Budd-Chiari) poate aparea in urmatoarele boli, cu EXCEPTIA: A. Consumul de contraceptive orale. B. Sindroame mieloproliferative. C. Hemoglobinurie paroxistica noctuna. D. Invazie tumorala a venei cave superioare. E. Sindrom Raynaud.
(pag. 1884)

M1616149. Tratamentul cirozei biliare primitive se face cu: A. Glucocorticoizi. B. D- peniciliamina. C. Acid ursodeoxicolic. D. Colchicina. E. Acid chenodeoxicolic
(pag. 1883)

M2216150. In patogeneza ascitei din ciroza hepatica sunt implicati urmatorii factori: A. hipoalbuminemia B. scaderea rezistentei vasculare intrahepatice C. cresterea volumului intravascular efectiv D. reducerea presiunii oncotice plasmatice E. scaderea perfuziei renale
(pag. 1888)

M2216151. Reducerea dozelor de spironolactona in tratamentul ascitei din ciroza hepatica este impusa de: A. cresterea azotemiei

627

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

628

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. hiperpotasemie scaderea densitatii urinare aparitia hematuriei hipomagneziemie
(pag. 1889)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2216152. Diagnosticul peritonitei bacteriene spontane la pacientii cu ciroza hepatica este sustinut de: A. prezenta unui lichid tulbure la paracenteza B. culturile bacteriene din lichidul de ascita pozitive C. numarul neutrofilelor este 150/microlitru D. debut acut cu febra, frisoane, dureri abdominale difuze E. rectoragii recidivante
(pag. 1890)

M2216153. Principalele caracteristici ale sindromului hepato-renal sunt: A. azotemie B. hipotensiune C. hipernatremie D. oligurie E. concentratia urinara a sodiului peste 5 mmol/l
(pag. 1890)

M2216154. Encefalopatia hepatica este un sindrom neuropsihiatric complex caracterizat prin: A. modificari ale starii de constienta B. nevroza obsesivo-fobica C. areflexie osteotendinoasa in stadiile incipiente D. asterixis E. modificari electroencefalografice distincte
(pag. 1890)

M2216155. Care din urmatoarele principii terapeutice ale ascitei sunt adevarate? A. restrictia de sare reprezinta cea mai importanta masura terapeutica B. este indicat repausul la pat C. scopul tratamentului este de a elimina maximum 0,5 kg/zi daca pacientul prezinta ascita si edeme D. scopul tratamentului este de a elimina maximum 1 kg/zi daca exista numai ascita E. diureticele de prima intentie sunt diureticele de ansa, cum este furosemidul
(pag. 1889)

M2216156. Profilaxia recurentelor peritonitei bacteriene spontane se face cu: A. norfloxacin B. ciprofloxacin C. cefotaxim D. trimetoprim-sulfametoxazol E. ampicilina
(pag. 1890)

M2216157. Sindromul hepato-renal, complicatie a cirozei hepatice, se caracterizeaza prin: A. oligurie progresiva B. hipernatriemie C. hiperazotemie D. hipernatriurie E. hipotensiune arteriala

628

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

629

Rezidentiat 2004
(pag. 1890)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2216158. Care din urmatoarele sunt factori precipitanti ai encefalopatiei hepatice? A. tratamentul diuretic B. constipatia C. excesul de proteine in alimentatie D. hiponatriemia E. hiperkaliemia
(pag. 1891)

M2216159. Care din urmatoarele medicamente pot cauza ciroza hepatica? A. acetaminofen B. izoniazida C. metotrexat D. contraceptive orale E. corticosteroizi
(pag. 1881)

M2216160. Tromboza venelor hepatice (sindromul Budd-Chiari) poate aparea in urmatoarele boli, cu EXCEPTIA: A. consumul de contraceptive orale B. sindroame mieloproliferative C. hemoglobinurie paroxistica nocturna D. invazie tumorala a venei cave superioare E. sindrom Raynaud
(pag. 1884)

M2216161. Alegeti cauzele posibile de dezvoltare a trombozei de vena porta: A. policitemia vera B. trombocitemie esentiala C. deficit de proteina C si S D. deficit de antitrombina III E. fibroza portala usor cirotica
(pag. 1885)

M2216162. Care din urmatoarele sunt manifestari clinice majore ale hipertensiunii portale? A. hemoragiile din varicele gastro-esofagiene B. splenomegalia cu hipersplenism C. ascita D. encefalopatia hepatica acuta si cronica E. icterul
(pag. 1885)

M2216163. Alegeti afirmatiile corecte despre diagnosticul hipertensiunii portale: A. existenta varicelor esofagiene este cel mai bine documentata de esofagoscopia cu fibroscop optic B. prezenta varicelor esofagiene ofera un sprijin indirect diagnosticului de hipertensiune portala C. presiunea venoasa portala poate fi masurata prin cateterizare percutana transhepatica sau prin canularea transjugulara a venelor hepatice D. presiunea din vena hepatica masurata prin canulare transjugulara este de obicei crescuta in hipertensiunea portala presinusoidala E. angiografia mezenterica si hepatica pot fi utile pentru evaluarea preoperatorie
(pag. 1885)

629

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

630

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2216164. Alegeti afirmatiile corecte despre terapia cu propranolol a hipertensiunii portale: A. reduce presiunea portala B. are efecte vasodilatatoare asupra patului arterial splanhnic C. are efecte asupra sistemului venos portal D. creste debitul cardiac E. este eficienta in prevenirea primei sangerari de la nivelul varicelor esogastrice
(pag. 1886)

M2216165. Alegeti caracteristicile clinice corecte ale sangerarilor variceale esogastrice: A. au loc adesea datorita unor factori precipitanti B. de obicei se prezinta ca o hematemeza nedureroasa, masiva C. semnele asociate merg de la tahicardie postural usoara pana la soc profund D. pacientii cu varice pot sangera si datorita existentei altor leziuni gastro-intestinale E. la pacientii cu hemoragii anterioare nu e necesara excluderea altor surse de sangerare
(pag. 1886)

M2216166. Alegeti afirmatiile corecte legate de tratamentul cu vasoconstrictoare al hemoragiilor acute de la nivelul varicelor esogastrice: A. perfuzia intravenoasa cu vasopresina determina cresterea fluxului sanguin in sistemul venos portal B. controlul sangerarii variceale cu vasopresina se obtine intr-o proportie de pana la 80% din cazuri C. terapia cu vasopresina se poate asocia cu ischemia cardiaca si a tractului gastro-intestinal D. izosorbid dinitratul sublingual poate reduce complicatiile terapiei cu vasopresina E. somatostatina si octreotidul sunt mai putini eficienti si produc mai multe complicatii decat vasopresina
(pag. 1886)

M2216167. Terapia cu agenti blocanti beta-adrenergici are urmatoarele indicatii in hipertensiunea portala: A. in tratamentul sangerarilor acute la nivelul varicelor esogastrice cu hipertensiune si hipovolemie B. reducerea riscului hemoragiilor digestive superioare recurente C. tratamentul profilactic cu blocanti neselectivi la pacientii cu varice mari care nu au sangerat niciodata D. tratamentul cu propranolol in prevenirea sangerarilor recurente la cirotici cu gastropatie hipertensiva portala severa E. pentru prelungirea supravietuirii la ciroticii fara sangerare variceala
(pag. 1886)

M2216168. Care din urmatorii parametri de laborator sunt specifici cirozei biliare primitive? A. anticorpii antimitocondriali, titrul > 1:40 B. fosfataza alcalina crescuta C. cresterea aminotransferazelor serice D. VSH crescuta E. nivelul crescut de IgM serica
(pag. 1882)

M2216169. Care sunt medicamentele utilizate in tratamentul ascitei din ciroza hepatica si actioneaza prin economisirea de potasiu? A. spironolactona B. acidul etacrinic C. furosemidul D. triamterenul E. amiloridul
(pag. 1889)

M2216170. Care afirmatii privind diagnosticul peritonitei bacteriene spontane prin analiza lichidului

630

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

631

Rezidentiat 2004
ascitic sunt adevarate? A. B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

PMN > 250/microlitru si cultura bacteriana pozitiva limfocite > 300/microlitru PMN < 250/microlitru si cultura bacteriana pozitiva (monomicrobiana) limfocite > 500/microlitru leucocite > 10.000/microlitru si cultura bacteriana pozitiva (pentru mai multe microorganisme)
(pag. 1890)

M2216171. Care sunt factorii precipitanti ai encefalopatiei hepatice? A. hemoragiile gastrointestinale B. excesul de glucide din alimentatie C. constipatia D. consumul exagerat de legume E. hipopotasemia
(pag. 1891)

M2216172. Alegeti mijloacele terapeutice ce pot fi utilizate in tratamentul encefalopatiei hepatice: A. lactuloza B. metronidazolul C. diazepamul D. proteine alimentare pana la 150-200 g/zi E. ampicilina
(pag. 1892)

M2216173. Urmatoarele afirmatii despre hemoragia digestiva superioara prin ruptura varicelor esofagiene sunt adevarate: A. 80% din cazuri se opresc spontan B. controlul terapeutic al sangerarii se obtine la 50% din cazuri C. resangerarea apare la mai putin de 50% din cazuri D. 50% se opresc spontan E. tratamentul medicamentos consta in folosirea vasopresinei si somatostatinei
(pag. 1886)

M2216174. Metodele de profilaxie a recidivelor hemoragice la bolnavii cu varice esofagiene sunt: A. tratamentul cu doze de propranolol care sa scada cu un sfert frecventa cardiaca B. inhibitorii de H2 receptori in doze mari C. suntul porto-sistemic transjugular intrahepatic D. sunturile chirurgicale porto-sistemice E. omeprazolul in administrare cronica
(pag. 1887)

M2216175. Care din urmatoarele afirmatii despre ciroza cardiaca sunt adevarate? A. examenul macroscopic al ficatului arat adesea "ficat cu aspect tigrat" B. dimensiunile ficatului sunt intotdeauna scazute C. pot apare dureri in hipocondrul drept prin dilatarea capsulei Glisson D. sangerarea de la nivelul varicelor esofagiene sunt evidente E. nu exista teste hepatice specifice constant alterate
(pag. 1894)

M2216176. Urmatoarele afirmatii privind sindromul Budd-Chiari sunt adevarate: A. ascita este severa si netratabila B. semnele si simptomele de insuficienta cardiaca sunt intotdeauna prezente

631

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

632

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. cauza cea mai frecventa este tromboza de vena porta D. diagnosticul este stabilit prin venografie hepatica sau biopsie hepatica E. biopsia hepatica demonstreaza congestie centrolobulara si dilatarea sinusoidelor
(pag. 1884)

M2216177. Examenele de laborator in diferitele tipuri de ciroza hepatica pot furniza urmatoarele informatii: A. nivelul seric al ALT in hepatita cronica alcoolica este crescut disproportionat fata de AST B. acantocitoza poate fi prezenta la alcoolicii ce asociaza ciroza cu anemie hemolitica C. lipoproteina X este specifica cirozei cirozei biliare primitive D. in ciroza cardiaca nivelul AST poate creste tranzitor foarte mult dupa episoade de debit cardiac scazut E. in ciroza biliara secundara se inregistreaza cresteri moderate a AST si ALT
(pag. 1879, 1883, 1884)

M2216178. In terapia complicatiilor majore ale cirozei, urmatoarele afirmatii sunt corecte: A. blocantele receptorilor H2 sunt utile in tratamentul gastropatiei portal hipertensive B. administrarea de albumina iv. dupa practicarea paracentezei este utila la pacientii fara edeme C. terapia cu nadolol este eficienta in prevenirea recidivei sangerarii variceale D. durata terapiei antibiotice in peritonita bacteriana spontana este de 10-14 zile E. administrarea intra-arteriala selectiva a vasopresinei este superioara administrarii iv. in controlul hemoragiei variciale
(pag. 1886, 1889, 1890)

M2216179. Caracteristicile morfopatologice cardinale ale cirozei hepatice cuprind: A. fibroza extensiva B. formarea de noduli regenerativi C. necroza hepatocitara D. colapsul retelei de reticulina de sustinere E. steatoza
(pag. 1878)

M2216180. Ciroza reprezinta o entitate A. definita morfopatologic B. ce se asociaza cu un spectru de manifestari clinice caracteristice C. reflecta lezarea cronica ireversibila a parenchimului hepatic D. entitate exclusiv morfopatologica E. entitate exclusiv clinica
(pag. 1878)

M2216181. Caracteristicile morfopatologice ale cirozei hepatice rezulta din: A. necroza hepatocitara B. colapsul retelei de reticulina de sustinere C. depunerea ulterioara de tesut conjunctiv D. distorsiuni ale patului vascular E. steatoza macroveziculara
(pag. 1878)

M2216182. Caracteristicile clinice ale cirozei hepatice: A. deriva din alterarile morfologice B. adesea reflecta severitatea lezarii hepatice C. sugereaza intotdeauna etiologia cirozei D. indica cu exactitate patogeneza

632

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

633

Rezidentiat 2004
E. precizeaza gradul fibrozei
(pag. 1878)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2216183. Pierderea functiei masei celulare hepatice in ciroza hepatica poate conduce la: A. icter B. edeme C. coagulopatii D. o varietate de tulburari metabolice E. hipertensiune portala
(pag. 1878)

M2216184. Fibroza si modificarile vasculare hepatice in ciroza hepatica conduc la: A. hipertensiune portala B. varoice gastro-esofagiene C. splenomegalie D. hepatomegalie E. steatoza
(pag. 1878)

M2216185. Ascita si encefalopatia hepatica in ciroza hepatica poate rezulta din: A. insuficienta hepatocelulara B. hipertensiunea portala C. ambele de mai sus D. fibroza perisinusoidala E. steatoza microveziculara
(pag. 1878)

M2216186. Ciroza alcoolica se caracterizeaza prin: A. existenta unor cicatrice fine, difuze B. pierderea destul de uniforma a celulelor hepatice C. mici noduli regenerativi D. steatoza macroveziculara E. corpi Mallory
(pag. 1878)

M2216187. Alegeti afirmatiile corecte legate de etiologia cirozei alcoolice: A. doar 10-15% dintre alcoolici dezvolta ciroza B. femeile par a dezvolta leziuni hepatice induse de alcool la niveluri de consum mai mici C. femeile au niveluri crescute ale alcool-dehidrogenazei din mucoasa gastrica si rata crescuta de metabolizare a alcoolului D. mecanismele imune sunt nesemnificative E. factorii genetici sunt foarte importanti
(pag. 1878)

M2216188. Alegeti afirmatiile corecte legate de etiologia leziunilor hepatice induse de alcool: A. ficatul gras alcoolic apare la majoritatea marilor bautori B. ficatul gras alcoolic este reversibil la oprirea consumului de alcool C. hepatita alcoolica este considerata precursorul major al cirozei D. ficatul gras alcoolic este un precursor inevitabil al hepatitei alcoolice sau cirozei E. depunerea de colagen in spatiile perivenulare in hepatita alcoolica apare tardiv in procesul de cirogeneza
(pag. 1878)

633

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

634

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2216189. Alegeti situatiile corecte in care diagnosticul de ciroza postnecrotica poate fi pus sau suspicionat la unii pacienti: A. accidental, intraoperator B. postmortem, la autopsie C. prin biopsie hepatica percutana in caz de hepatosplenomegalie asimptomatica D. simptome si semne de hipertensiune portala E. icter colestatic sever
(pag. 1881)

M2216190. Selectionati abordarile terapeutice utilizate de obicei in ciroza postnecrotica: A. tratarea complicatiilor hipertensiunii portale, incluzand controlul ascitei B. terapia antifibrotica C. tratamentul prompt al infectiilor D. ingestie crescuta proteica la ciroticul subnutrit E. sedarea pacientului cu coma hepatica
(pag. 1881)

M2216191. Alegeti afirmatiile corecte legate de etiologia si patogeneza cirozei biliare primitive: A. cauza ramane necunoscuta B. poate fi implicat un raspuns imun alterat C. este frecvent asociata cu afectiuni autoimune D. este rezultatul obstructiei indelungate a ductelor extrahepatice de calibru mare E. la majoritatea pacientilor se identifica niveluri serice crescute de IgG si Complement
(pag. 1881)

M2216192. Care din urmatoarele alterari sunt cel mai frecvent intalnite in ciroza biliara primitiva ? A. anticorpi antimitocondriali circulanti de tip IgG B. niveluri serice crescute de IgM si crioproteine C. anticorpi antinucleari circulanti D. IgA serica crescuta E. limfocitoza
(pag. 1881-1882)

M2216193. Alegeti modificarile morfo-patologice intalnite in stadiul I al cirozei biliare primitive: A. distrugerea ductelor biliare mici si medii B. infiltrat dens de celule inflamatorii de faza acuta si cronica C. usoara fibroza D. proliferarea canaliculelor biliare mai mici E. descrestere a numarului ductelor interlobulare
(pag. 1881-1882)

M2216194. Alegeti caracteristicile clinice care survin precoce in ciroza biliara primitiva: A. pruritul B. fatigabilitatea C. icterul D. melanoza E. steatoreea si malabsorbtia vitaminelor liposolubile
(pag. 1881-1882)

M2216195. Care dintre urmatoarele manifestari clinice reflecta alterarea excretiei bilei in ciroza biliara primitiva ? A. echimozele

634

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

635

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. durerile osoase orbirea nocturna dermatita splenomegalia
(pag. 1881-1882)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2216196. Selectati afirmatiile corecte despre examenul fizic in ciroza biliara primitiva: A. poate fi in intregime normal in stadiul incipient al bolii B. initial apare icterul, hiperpigmentarea C. xantelasmele, xantoamele, hepatomegalia, splenomegalia apar mai tarziu in evolutia bolii D. sindromul sicca survine rar E. alte modificari frecvente sunt artrita reumatoida, sclerodermia
(pag. 1881-1882)

M2216197. In ciroza biliara primitiva se intalnesc urmatoarele caracteristici de laborator intr-un stadiu presimptomatic: A. fosfataza alcalina serica de 2-5 ori crescuta B. activitate serica a 5"-nucleotidazei scazuta C. nivelul bilirubinei serice de obicei crescut D. aminotransferazele serice de obicei normale E. testul anticorpilor antimitocondriali pozitivi in titru de mai mare de 1:40
(pag. 1882)

M2216198. Alegeti afirmatiile corecte despre testul anticorpilor antimitocondriali in ciroza biliara primitiva: A. testul este absolut specific pentru boala B. testul este sensibil pentru boala C. testul pozitiv se intalneste la peste 90% dintre pacientii simptomatici D. diagnosticul bolii, cand bilirubina si aminotransferazele serice sunt normale, este sprijinit de pozitivitatea testului E. titrul este mai mic de 1:40 cand testul este pozitiv
(pag. 1882)

M2216199. In care dintre urmatoarele situatii trebuie luat in considerare diagnosticulde ciroza biliara primitiva? A. femeile de varsta mijlocie cu prurit neexplicat B. nivel crescut al fosfatazei alcaline la femeile de varsta mijlocie C. determinarea pozitiva a anticorpilor antimitocondriali D. anticorpi impotriva proteinei E2 absenti E. anticorpi antinucleari si anti-muschi neted prezenti
(pag. 1882)

M2216200. Alegeti medicamentele care pot fi utile in incetinirea progresiunii ciroza biliara primitiva: A. azatioprina B. colchicina C. glucocorticoizi D. metotrexat sau ciclosporina in doze mici E. ursodiol (13-15 mg/Kg pe zi)
(pag. 1883)

M2216201. Care din urmatoarele tratamente au fost invocate pentru controlul pruritului in ciroza biliara primitiva? A. colestiramina

635

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

636

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. rifampicina vitaminele A si K plasmafereza suplimentarea zincului
(pag. 1883)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2216202. Alegeti simptomele si semnele tipice pentru ciroza biliara secundara: A. febra, reflectand atacul de colangita B. durerile in hipocondrul drept sau colici biliare C. hipertensiunea portala D. pruritul E. icterul
(pag. 1883)

M2216203. Alegeti din urmatoarele modificari ale testelor de laborator pe cele prezente in ciroza biliara primitiva: A. hiperbilirubinemia neconjugata B. cresterea fosfatazei alcaline C. cresteri pronuntate ale aminotransferazelor in colangita de complicatie D. anticorpi antimitocondriali pozitivi de obicei E. steatoree
(pag. 1883)

M2216204. Alegeti afirmatiile corecte despre patogeneza hipertensiunii portale: A. presiunea normala in vena porta este inalta (>30 cm solutie salina) B. rezistenta vasculara din sinusoidele hepatice este mare C. hipertensiunea portala rezulta cel mai frecvent din rezistenta opusa curgerii sangelui portal D. sistemului venos portal ii lipsesc valvele E. ciroza hepatica complicata cu hipertensiune portala determina rezistenta crescuta de obicei la nivel sinusoidal
(pag. 1885)

M2216205. Alegeti, dintre urmatoarele, cauzele frecvente de hipertensiune portala: A. ciroza hepatica B. obstructia de vena porta C. tromboza de vena hepatica D. boala venoocluziva hepatica E. fibroza portala non cirotica
(pag. 1885)

M2216206. Acumularea de grasime in ficatul alcoolicilor este rezultatul unei combinatii dintre: A. alterarea oxidarii acizilor grasi B. preluarea si esterificarea crescuta a acizilor grasi in scopul formarii de trigliceride C. diminuarea biosintezei si secretiei lipoproteinelor D. neoglucogeneza crescuta hepatica E. glicogenoliza hepatica diminuata
(pag. 1878)

M2216207. Caracteristicile morfologice ale hepatitei alcoolice include: A. degenerarea si necroza hepatocitelor adesea cu aspect de balon B. infiltrat de leucocite polimorfonucleare si limfocite C. prezenta in hepatocitele lezate de corpi Mallory sau hialin alcoolic

636

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

637

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. hepatocite cu mari vacuole citoplasmatice macroveziculare de lipide E. septuri conjunctive periportale si pericentrale cu formare de noduli de regenerare
(pag. 1878)

M2216208. Corpii Mallory sau hialinul alcoolic sunt: A. inalt sugestivi dar nu sunt specifici pentru hepatita alcoolica B. aglomerari de material perinuclear intens eozinofil C. apar frecvent in obezitate, diabet zaharat D. material similar morfologic se poate intalni in asociere cu B. Wilson si ciroza indiana a copilariei E. reprezinta o probabilitate crescuta a evolutiei catre ciroza
(pag. 1878)

M2216209. Morfopatologia si patogeneza cirozei alcoolice implica: A. consumul continuu de alcool B. distrugerea continua de hepatocite C. aparitia fibroblastelor la locul leziunii D. de obicei evolutia cirozei continua si dupa oprirea consumului de etanol E. pierderea de hepatocite nu depaseste in general capacitatea de inlocuire
(pag. 1878-1879)

M2216210. Caracteristicile clasice ale ficatului gras alcoolic sunt adesea: A. minime sau in intregime absente B. hepatomegalia, uneori acompaniata de sensibilitate C. icter sever D. ascita moderata E. edeme exprimate
(pag. 1879)

M2216211. Alegeti caracteristicile clasice prezentate adesea de pacientii cu hepatita alcoolica: A. anorexie, greata, varsaturi B. stare de rau general, scadere ponderala C. icter D. diaree E. splenomegalie
(pag. 1879)

M2216212. Caracteristici clinice frecvente in ciroza alcoolica sunt: A. icterul B. eritroza palmara, stelutele vasculare C. marirea de volum a glandelor parotide si lacrimale D. hipertrofia falangelor distale E. contracturile Dupuytren
(pag. 1879)

M2216213. Alegeti afirmatiile corecte despre testele hematologice si biochimice de rutina la pacientii cu ficat gras alcoolic: A. sunt de obicei normale B. se pot intalni minime cresteri ale aspartat aminotransferazei serice C. ocazional sunt crescute nivelurile fosfatazei alcaline D. bilirubina este intotdeauna normala E. leucocitoza este adesea prezenta
(pag. 1879)

637

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

638

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2216214. Anemia din afectiunile hepatice si ciroza indusa de alcool poate rezulta din: A. pierderi gastrointestinale acute si cronice difuze B. deficienta nutritionala coexistenta (in special de acid folic si vit. B12) C. hipersplenism D. efect direct supresiv al alcoolului asupra maduvei osoase E. deficit de eritropoetina
(pag. 1879)

M2216215. Alegeti raspunsurile corecte legate de examinarile de laborator in afectiunile hepatice si ciroza indusa de alcool: A. leucocitoza este adesea prezenta in hepatita alcoolica severa B. nivelurile serice ale AST sunt frecvent crescute C. nivelul ALT este tipic mai mare decat nivelul AST in steatohepatita alcoolica D. nivelurile globulinelor serice sunt de obicei normale E. timpul de protrombina in ser este frecvent prelungit
(pag. 1879)

M2216216. In care din urmatoarele situatii ar trebui luat in considerare diagnosticul de hepatita alcoolica ? A. alcoolic care a consumat cantitati importante de alcool B. alcoolic care prezinta icter, febra C. alcoolic cu ficat marit de volum si sensibil D. alcoolic cu atrofie hepatica nedureroasa E. alcoolic cu teste functionale hepatice minim modificate
(pag. 1880)

M2216217. Alegeti situatiile in care o biopsie hepatica percutana poate fi utila pentru diagnosticul bolii hepatice alcoolice sau cirozei: A. in deosebirea pacientilor cu afectare hepatica mai putin avansata de cei cu ciroza B. excluderea hepatitei virale C. evaluarea pacientilor care neaga consumul de alcool D. pentru a confirma constatarile tipice pentru hepatita alcoolica sau ciroza E. pentru excluderea prezentei obstructiei biliare extrahepatice
(pag. 1880)

M2216218. Alegeti afirmatiile corecte legate de prognosticul afectiunilor hepatice si cirozei induse de alcool: A. ficatul gras alcoolic si fara complicatii are un prognostic bun B. hiperbilirubinemia marcata, cresterea creatininei serice, prelungirea marcata a timpului de protrombina, ascita si encefalopatia sunt asociate cu un prognostic nefavorabil pe termen scurt la pacientii cu hepatita alcoolica C. abstinenta de la alcool, terapie precoce si adecvata pentru a preveni sau impiedica aparitia complicatiilor D. recuperarea clinica poate fi completa in atacurile repetate de hepatita alcoolica E. prognosticul global al pacientilor cu afectare hepatica avansata ramane in general favorabil
(pag. 1880)

M2216219. Alegeti factorii de prognostic nefavorabil pe termen scurt in hepatita alcoolica: A. bilirubinemia moderata B. cresterea creatininei serice C. prelungirea moderata a timpului de protrombina D. ascita E. encefalopatie

638

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

639

Rezidentiat 2004
(pag. 1880)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2216220. Alegeti dintre urmatorii termeni pe cei sinonimi cu ciroza postnecrotica: A. ciroza macronodulara B. ciroza posthepatitica C. ciroza multilobulara D. ciroza micronodulara E. ciroza Laennec
(pag. 1880)

M2216221. Ciroza postnecrotica se caracterizeaza morfologic prin: A. pierdere extensiv, confluenta, de celule hepatice B. colaps al stromei si fibroza C. benzi extinse de tesut conjunctiv continand ramasite ale multor triade portale D. noduli neregulati de hepatocite regenerative variind ca marime E. proces inflamator necrozant al triadelor portale
(pag. 1880)

M2216222. Alegeti afirmatiile corecte legate de etiologia cirozei postnecrotice: A. are numai cauze specifice B. hepatita B sau C poate reprezenta un factor preexistent pana la trei sferturi din ciroza postnecrotica aparent criptogenica C. hepatita C explica numarul mare de cazuri de ciroza posttransfuzionala D. ciroza postnecrotica se poate dezvolta la pacientii cu hepatita cronica de tip autoimun E. ciroza postnecrotica nu poate surveni in afectiunile hepatice avansate sau ciroza biliara primitiva
(pag. 1881)

M2216223. De care dintre urmatoarele caracteristici clinice sunt legate de obicei simptomele clinice in ciroza postnecrotica ? A. ascita B. splenomegalia C. hipersplenismul D. encefalopatia si varicele esofagiene cu potential de sangerare E. icterul colestatic intens
(pag. 1881)

M2216224. Tratamentul cirozei biliare primitive se face cu: A. glucocorticoizi B. D-penicilamina C. acid ursodeoxicolic D. colchicina E. acid chenodeoxicolic
(pag. 1883)

M2216225. In encefalopatia hepatica se folosesc urmatoarele antibiotice cu spectru larg, cu una sau mai multe EXCEPTII: A. tetraciclinei B. ceftriaxonului C. ampicilinei D. oxacilinei E. metronidazolului
(pag. 1892)

639

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

640

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2316226. Manifestrile clinice majore ale hipertensiunii portale includ urmtoarele, cu excepia: A. ascita B. splenomegalia C. edemele D. icterul E. hemoragiile prin ruptur variceal
(pag. 1885)

M2316227. Factorii care intervin n geneza ascitei sunt: A. hipertensiunea portal B. hipertensiunea arterial esenial C. hipoalbuminemia D. hiperaldosteronismul secundar E. tratamentul cu diuretice
(pag. 1883)

M2316228. Peritonita bacterian spontan se caracterizeaz prin: A. prezena n lichidul de ascit a mai mult de 250 de polimorfonucleare pe microlitru B. culturi bacteriene ntotdeauna pozitive C. debut brusc uneori D. agravarea progresiv a icterului i instalarea encefalopatiei hepatice E. peste 10.000 leucocite pe microlitru i flor polimicrobian
(pag. 1890)

M2316229. Factorii precipitani ai encefalopatiei hepatice sunt: A. diuretice tiazidice B. sngerri digestive C. infecii D. antibiotice din clasa penicilinelor E. intervenii chirurgicale
(pag. 1891)

M2316230. Tratamentul encefalopatiei hepatice presupune urmtoarele: A. restricie proteic B. laxative C. antibiotice cu spectru larg D. neuroleptice E. antidepresive
(pag. 1892)

M2316231. De utilitate n tratamentul hemoragiilor variceale sunt: A. vasopresina B. tamponamentul cu sonda Sengstaken- Blakemore C. somatostatina D. splenectomia E. sclerozarea endoscopic
(pag. 1886-1887)

M2316232. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la etiopatogenia cirozei alcoolice sunt adevrate: A. Cantitatea i durata ingestiei de etanol par s fie cei mai importani factori care determin lezarea hepatic; B. Perioada de laten care precede dezvoltarea cirozei este direct proporional cu nivelul consumului zilnic

640

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

641

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

de alcool; C. Este posibil ca factorii nutriionali s amplifice efectele nefaste ale ingestiei cronice de alcool; D. Femeile par a dezvolta leziuni hepatice la niveluri de consum mai mari dect brbaii; E. 80 85% dintre alcoolici dezvolt ciroz.
(pag. 1878)

M2316233. Care dintre urmtoarele afirmaii privitoare la aspectele morfologice sunt sugestive pentru etiologia alcoolic a cirozei: A. Prezena de hepatocite lezate care conin corpi Mallory; B. Staz biliar i zone focale de necroz centro-lobular; C. Colangit steril sau infectat; D. Prezena unor cicatrici fine cu pierdere de celule hepatice i formare de noduli regenerativi mici; E. Colaps al stromei i fibroz care produce benzi extensive de esut conjunctiv.
(pag. 1878/1879)

M2316234. Afeciunile hepatice induse de alcool se exprim paraclinic prin: A. Testele biochimice de rutin sunt de obicei normale la pacienii cu ficat gras; B. Nivelurile serice ale AST sunt frecvent crescute; C. Raportul AST/ALT este < 2; D. La unii alcoolici este prezent anemia hemolitic; E. Leucocitoza este adesea prezent n hepatita alcoolic.
(pag. 1879)

M2316235. Care dintre afirmaiile urmtoare referitoare la tabloul clinic al cirozei biliare primitive sunt false: A. 90% dintre pacieni sunt femei cu vrsta peste 70 de ani; B. Fatigabilitatea este frecvent un simptom precoce important; C. Pruritul este adesea un simptom tardiv; D. Xantelasmele i xantoamele se datoreaz creterii prelungite a nivelului lipidelor serice; E. 75% dintre pacieni pot prezenta semne clinice de sindrom sicca.
(pag. 1882)

M2316236. Probele de laborator n ciroza biliar primitiv relev, cu excepia: A. Creterea de 2 5 ori a nivelului fosfatazei alcaline; B. Scderea activitii 5-nucleotidazei n ser; C. Titrul anticorpilor antimitocondriali > 1/40 la 90% dintre pacieni; D. Scderea cantitii de cupru n ficat; E. Scderea important a colesterolului seric neesterificat (pag. 1882).
(pag. 1882)

M2316237. Care dintre afirmaiile privind tratamentul cirozei biliare primitive sunt adevrate: A. Nu exist terapie specific; B. Glucocorticoizii amelioreaz afectarea osoas; C. D-Penicilamina prezint multiple efecte secundare; D. Tratamentul cu ursodiol determin ameliorarea simptomatic i biochimic; E. Rifampicina i antagonitii opiacei se administreaz pentru ameliorarea pruritului.
(pag. 1883)

M2516238. Caracteristicile morfopatologice ale cirozei hepatice rezult din A. infiltraia limfocitar difuz B. necroza hepatocelular C. distorsiuni ale patului vascular

641

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

642

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. colapsul reelei de reticulin i depunerea de esut conjunctiv E. regenerarea nodular a parenchimului hepatic
(pag. 1878)

M2516239. Aspectele morfopatologice de definire ale cirozei cuprind A. infiltrarea gras B. trombozele n sistemul port C. chistele hepatice D. fibroza extensiv E. nodulii regenerativi
(pag. 1878)

M2516240. Ascita i encefalopatia hepatic rezult datorit A. tulburrilor de coagulare B. icterului C. insuficienei hepatocelulare D. creterii transaminazelor E. hipertensiunii portale
(pag. 1878)

M2516241. Aspectul de corpi Mallory este dewscris la nivelul hepatocitului n: A. hepatita autoimun B. boala Wilson C. diabetul zaharat slab controlat D. by-pass-ul jejuno-ileal E. hepatita alcoolic
(pag. 1878)

M2516242. Anemia n ciroza alcoolic se datoreaz: A. hipersplenismului B. deficienei de acid folic C. sngerrilor gastro-intestinale D. hemolizei E. infiltraiei limfocitare hepatice
(pag. 1879)

M2516243. Ciroza biliar primitiv este mai frecvent la: A. brbai B. vrstnici C. copii D. femei E. ntre 35 i 60 ani
(pag. 1882)

M2516244. Simptomele precoce n ciroza biliar primitiv sunt: A. fatigabilitatea B. pruritul palmo-plantar C. apariia echimozelor D. steatoreea E. ascita
(pag. 1882)

642

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

643

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2516245. n stadiul presimptomatic al cirozei biliare primitive, diagnosticul paraclinic este orientat de: A. creterea fosfatazei alcoline serice B. creterea 5-nucleotidazei C. titrul anticorpilor antimitocondriali peste 1/40 D. hiperamoniemie E. hipoprotrombinemie
(pag. 1882)

M2516246. n ciroza biliar primitiv este indicat tratament cu: A. ursodiol (acid ursodeoxicolic) B. colestiramina C. vitamina K parenteral D. vitamina A parenteral E. sulfasalazin
(pag. 1883)

M2516247. Sindromul Budd-Chiari este favorizat de: A. folosirea contraceptivelor orale B. policitemia rubra vera C. hipertensiunea portal D. ascit E. sindroame mieloproliferative
(pag. 1884)

M2516248. Din complicaiile majore ale cirozei hepatice fac parte: A. encefalopatia hepatic B. peritonita bacterian spontan C. sindromul Raynaud D. sindromul sicca E. sindromul hepato-renal
(pag. 1885)

M2516249. Manifestrile de hipertensiune portal sunt: A. icterul B. hemoragiile variceale gastro-esofagiene C. splenomegalia D. ascita E. encefalopatia hepatic
(pag. 1885)

M2516250. n tratamentul hipertensiunii portale se folosesc: A. transplantul hepatic B. inhibitorii de pomp de protoni C. blocanii de calciu D. propranololul E. inhibitori ai enzimei de conversie
(pag. 1886)

M2516251. Tratamentul hemoragiilor acute la nivelul varicelor eso-gastrice include. A. heparina B. vasopresina C. scleroterapia

643

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

644

Rezidentiat 2004
D. ligaturile endoscopice E. papaverina
(pag. 1886)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2516252. Efectele secundare severe la vasopresina administrat pentru tratamentul sngerrilor varicelor eso-gastrice includ: A. insuficiena renal acut B. ischemia cardiac C. crioglobulinemia D. hiponatremia E. ischemia tractului gastro-intestinal
(pag. 1886)

M2516253. Pentru reducerea complicaiilor tratamentului cu vasopresin n hemoragiile variceale esogastrice, se poate administra: A. nitroglicerin n perfuzie venoas B. isosorbid dinitrat sublingual C. amoxicilin D. silimarin E. preparate cu fier
(pag. 1886)

M2516254. Factorii patogenici ai ascitei din ciroza hepatic includ: A. hipertensiunea portal B. hipertonia vagal C. hipoalbuminemia D. creterea adrenalinei i noradrenalinei serice E. hiponatremia
(pag. 1888)

M2616255. Ciroza biliar primitiv se caracterizeaz biologic prin: A. Creterea fosfatazei alcaline B. Prezenta anticorpilor antinucleari C. Creteri peste 200 UI ale transaminazelor serice D. Hipercolesterolemie E. Prezena anticorpilor ANCA
(pag. 1882)

M2616256. Ciroza biliar primitiv beneficaz de tratament cu: A. Corticosteroizi B. Ursodiol C. Colestiramin D. Interferon E. Vitamine hidrosolubile
(pag. 1883)

M2616257. Hepatita alcoolic acut se poate manifesta clinic prin: A. Greuri i vrsturi B. Febr C. Dureri abdominale D. Erupii cutanate E. Mialgii i artralgii

644

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

645

Rezidentiat 2004
(pag. 1879)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2616258. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la epidemiologia cirozei alcoolice sunt adevrate? A. Alcoolul este cea mai frecvent cauz a cirozei. B. Perioada de latent a apariiei cirozei este direct proporional cu durata consumului. C. Doar 25-50% din alcoolici vor dezvolta ciroz hepatic. D. Tipul buturii alcoolice i modalitatea consumului sunt factori determinani fa de cantitatea consumat. E. Femeile sunt mai susceptibile dect brbaii la aciunea alcoolului.
(pag. 1878)

M2616259. Care din urmtoarele manifestri cutanate pot aprea n ciroza alcoolic? A. Stelute vasculare B. Eritroza palmar C. Diminuarea pilozitii corporale D. Icter E. Atrofie testicular.
(pag. 1879)

M2616260. Examinrile de laborator pot releva n ciroza alcoolic urmtoarele: A. Cresteri predominate ale ALT B. Cresteri predominante ale AST C. Raport AST/ALT peste 2 D. Raport AST/ALT sub 2 E. Scurtarea timpului de protrombin.
(pag. 1879)

M2716261. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre perfuzia intravenoasa cu vasopresina in cazul rupturii de varice esofagiene la un cirotic: A. conduce la vasodilatatie generalizata si scadere a presiunii sanghine in varice B. controleaza singerarea la peste 80% din cazuri C. resingerarea apare la peste jumatate din pacienti dupa intrerupere D. insuficienta renala acuta poate fi o complicatie a acestui tratament E. asocierea cu venodilatatoare (nitroglicerina, isosorbid dinitrat) ii scad eficienta
(pag. 1886)

M2716262. Metode de scadere a presiunii in sistemul venos portal folosite la pacientul cirotic sunt: A. sunt porto-sistemic transjugular intrahepatic B. sclerozarea varicelor esofagiene C. blocaj beta-adrenergic cu propranolol sau nadolol D. somatostatina in doze mici E. scleroterapia iterativa
(pag. 1886)

M2716263. Suntul chirurgical porto-sistemic la un bolnav cirotic: A. nu reduce riscul hemoragiei recurente B. mortalitatea globala a pacientilor operati este egala cu cea a pacientilor neoperati C. creste morbiditatea prin encefalopatie portal-sistemica D. este intotdeauna selectiv E. in cele de urgenta, mortalitatea postoperatorie precoce depaseste 30%
(pag. 1887)

M2716264. Diagnosticul encefalopatie hepatice din ciroza hepatica este: A. un diagnostic de excludere

645

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

646

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

insotit de crestere marcata a transaminazelor poate fi sugerat de cresterea amoniacului seric, in anumite situatii clinice asociat neconditionat cu icter pentru confirmare necesita tomografie computerizata hepatica
(pag. 1891)

M2816265. Corpii Mallory sunt prezenti in: A. numai in hepatita alcoolica B. se intalnesc in obezitatea morbida C. by-passul jejuno-ileal D. diabetul zaharat slab controlat E. boala Wilson, ciroza indiana a copilariei
(pag. 1878)

M2816266. Datele paraclinice in ciroza indusa de alcool indica urmatoarele modificari: A. cresterea disproportionata a nivelurilor serice de ASAT fata de nivelele ALAT, adica raportul ASAT/ALAT>2 B. hipoalbuminemie C. leucopenie si trombocitopenie D. leucocitoza in hepatita alcoolica sever E. timp de protrombina in ser frecvent nu este modificat
(pag. 1878)

M2816267. Prognosticul nefavorabil pe termen scurt al ficatului gras alcoolic consta in: A. hiperbilirubinemie marcata B. cresterea creatinei serice C. prelungirea marcata a timpului de protrombina, ascita, encefalita D. indicele de diferentiere (valoare>32) E. indicele de diferentiere (valoare<32)
(pag. 1880)

M2816268. Eficacitatea agentilor -adrenergici arata ca: A. beta-blocantii reduc riscul hemoragiilor digestive superioare B. scad incidenta sangerarilor si prelungesc supravietuirea C. propranololul previne sangerarile recurente in cazul pacientilor cu ciroza si gastropatie hipertensiva severa D. eficacitatea acestora este complet nula E. nici un raspuns nu este corect
(pag. 1887)

M2816269. In peritonita bacteriana spontana, complicatia cirozei: A. debutul este abrupt cu febra, frisoane, dureri abdominale generalizate B. exista un numar mai mare de 500 leucocite/ml sau mai mult de 250 leucocite/PMN C. determinarea pH este intotdeauna necesara D. lipsa ameliorarii dupa terapia standard de 48 ore sugereaza ca peritonita poate fi secundara unei infectii E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 1888)

M2816270. Tromboza venei porte apare in: A. stari de hipercuagulabilitate incluzand policitemia vera B. trombocitemia esentiala C. deficit de proteina C D. deficit de proteina S, antitrombina III E. nici un raspuns nu este corect

646

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

647

Rezidentiat 2004
(pag. 1885)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2816271. In formarea lichidului de ascita sunt implicatii urmatorii factori: A. hipoalbuminemia B. reducerea presiunii oncotice plasmatice C. hipertensiunea portala D. hiperreactivitatea marcata a axului renina-angiotensina-aldosteron E. scaderea activitatii simpatico
(pag. 1888)

M2816272. Sindromul hepato-renal se caracterizeaza prin: A. agravarea azotemiei B. oligurie C. retentie avida de sodium D. hipotensiune E. poliurie
(pag. 1890)

M2816273. Ciroza postnecrotica se caracterizeaza morfopatologic prin: A. pierderea extensive, confluenta de celule hepatice B. colaps al stromei si fibroza producand benzi extensive de tesut conjunctiv C. noduli neregulati de hapatocite regenerative variind ca marime D. prezenta corpilor Mallory E. toate raspunsurile sunt incorecte
(pag. 1880)

M2816274. In tratamentul chirurgical al hipertensiunii portale se folosesc: A. sunturi neselective termino-terminale B. sunturi latero-laterale C. anastomoza spleno-renala proximala D. sunturi selective E. nici un raspuns nu este corect
(pag. 1887)

M2816275. Obstructia postsinusoidala apare in urmatoarele afectiuni: A. sindromul Budd-Chiari B. obstructii la nivelul cavei inferioare C. boala venoocluziva hepatica D. tromboza de vena porta E. nici un raspuns nu este corect
(pag. 1885)

M2916276. n ciroza biliar primitiv: A. Sunt caracteristici AAM (ac. Antimitocondriali) de tip IgM. B. Adesea primul simptom este pruritul. C. Fosfataza alcalin crete de 2-5 ori dar in stadiile tardive. D. Cel mai adesea sunt afectate femeile. E. Se asociaz frecvent cu afeciuni de natur imun (CREST, sicca).
(pag. 1881/1882)

M2916277. Factorii implicai n ascita din ciroza hepatic sunt: A. Hipoaldosteronismul secundar.

647

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

648

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

Hipertensiunea portal. Creterea descrcrii simpatice la nivel central. Creterea sensibilitii la aciunea peptidului natriuretic atrial. Resorbia renal crescut de Na.
(pag. 1888)

M2916278. Peritonita bacterian spontan la pacienii cu ciroz si ascit: A. Se diagnosticheaz cnd exist >500 leucocite/microlitru n lichidul de ascit. B. Cel mai frecvent este determinat de pneumococi. C. Cel mai frecvent este determinat de bacili enterici gram-negativi. D. Terapia empiric se face cu cefotaxim sau cu ampicilin cu aminoglicozid. E. Recurena este relativ frecvent.
(pag. 1890)

648

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

649

Rezidentiat 2004
Tema nr. 17 Sindromul icteric
BIBLIOGRAFIE:

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


M1117001. Urmatoarele situatii se asociaza cu risc crescut de icter nuclear, cu o exceptie A. hemoliza B. alcaloza metabolica C. hipoalbuminemia D. unele medicamente E. excesul de acizi grasi liberi
(pag. 276)

M1117002. In afectiunile biliare extrahepatice asociate cu icter obstructiv concentratia de bilirubina creste, ulterior atingandu-se un platou; precizati la ce nivel se situeaza acesta A. 3-4 mg/dl B. 30-40 mg/dl C. 5-10 mg/dl D. 10-15 mg/dl E. 20-25 mg/dl
(pag. 279)

M1117003. Care este cea mai frecventa cauza de crestere usoara a bilirubinei neconjugate A. anemia hemolitica autoimuna B. resorbtia unui hematom voluminos C. anemia hemolitica microangiopatica D. sindromul Gilbert E. hepatita acuta
(pag. 280)

M1117004. Specificitatea ecografiei abdominale in detectarea canalelor biliare extrahepatice dilatate, in lipsa antecedentelor chirurgicale hepatobiliare este de A. peste 90% B. 70-75% C. 58-63% D. 88% E. sub 50%
(pag. 280)

M1217005. Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la bilirubina delta (biliproteina) sunt adevarate: A. reprezinta o forma de bilirubina neconjugata B. este legata reversibil, necovalent de albumina C. este excretata prin rinichi D. reprezinta bilirubina conjugata legata covalent, ireversibil de albumina E. are un timp de injumatatire scurt si dispare rapid din ser
(pag. 275)

649

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

650

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1217006. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de producerea icterului este falsa: A. poate apare prin supraproductie de bilirubina B. se poate datora captarii hepatice scazute C. se produce prin preluare hepatica crescuta D. se poate datora conjugarii hepatice scazute E. se poate datora excretiei scazute a bilirubinei in bila
(pag. 278)

M1217007. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de hiperbilirubinemia predominant conjugata din boala hepatocelulara si colestatica hepatica este falsa: A. se poate produce prin ocluzia canaliculelor de catre bila ingrosata B. se poate produce prin ocluzia canaliculara de catre hepatocitele umflate C. se poate produce prin obstructia ductelor biliare intrahepatice terminale prin celule inflamatorii D. se poate produce prin scaderea permeabilitatii membranei hepatocelulare E. se poate produce prin inhibitia specifica a proteinelor de transport membranare
(pag. 279)

M1217008. In care dintre urmatoarele tulburari hepatocelulare, icterul nu este de tip obstructiv sau colestatic: A. hepatita alcoolica si steatoza alcoolica B. colestaza intrahepatica recurenta benigna C. colangita sclerozanta primitiva D. ciroza biliara primitiva E. icterul indus de acidul flavaspidic
(pag. 278-279)

M1217009. Care dintre urmatoarele cauze nu produce scaune acolice hem-pozitive (scaunede argint): A. carcinomul ampular B. carcinomul periampular C. colangiocarcinomul D. hepatocarcinomul E. carcinomul pancreatic invaziv in caile biliare
(pag. 279)

M1317010. Ce diagnostic sugereaza la un pacient icteric palparea unei vezicule biliare destinse, nedureroase ? A. Litiaza coledociana. B. Colecistita acuta. C. Obstructie biliara distala prin tumora maligna. D. Colangiocarcinom. E. Colangita.
(pag. 280)

M1317011. Afectarea excretiei bilirubinei este frecventa in ciroza de orice etiologie in stadiul tardiv, dar apare mult mai devreme intr-un caz: A. Ciroza alcoolica. B. Ciroza virala B. C. Ciroza virala C. D. Ciroza biliara primitiva. E. Boala Wilson.
(pag. 279)

M1317012. Absenta completa a glucuronil transferazei caracterizeaza icterul din:

650

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

651

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. Sindromul Rotor. Ciroza biliara primitiva. Sindromul Crigler Najjar tip I. Hepatita alcoolica. Colangiocarcinom.
(pag. 278)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1317013. Icterul din sindromul Gilbert este determinat de: A. Deficitul dobandit usor de glucuronil transferaza. B. Deficitul ereditar usor de glucuronil transferaza. C. Absenta ereditara a glucuronil transferazei. D. Obstructia biliara extrahepatica. E. Tulburari ereditare in excretia hepatica a bilei.
(pag. 278)

M1317014. Icterul fiziologic neo natal este determinat de: A. Leziuni hepatocelulare. B. Hemoliza. C. Deficit tranzitor de glucuronil transferaza. D. Malformatii biliare. E. Stare septica.
(pag. 278)

M1417015. Precizati care din urmatoarele reprezinta o cauza atat de hiperbilirubinemie conjugata cit si neconjugata: A. pancreatita B. hemobilia C. litiaza biliara D. Sdr. Crigler-Najjar de tip.1 E. starile septice
(pag. 278)

M1417016. Un pacient cu o nuanta verzuie a icterului ce asociaza scadere ponderala,adenopatii si splenomegalie spre ce afectiune ne poate orienta: A. colangiocarcinom B. carcinom ampular C. carcinom periampular D. hepatita cronica grava E. cancer pancreatic
(pag. 280)

M1417017. Un pacient ce prezinta un icter progresiv cu nuanta verzuie,scadere ponderala,scaune acholice hem pozitive si o vezicula biliara palpabila la examenul fizic ne orienteaza spre urmatorul diagnostic: A. hepatocarcinom B. hepatita cronica grava C. ciroza biliara D. carcinom ampular E. colangita sclerozanta
(pag. 280)

M1417018. Precizati care din urmatoarele explorari noninvazive este cea mai utila in diagnosticul Sdr.Budd-Chiari:

651

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

652

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

tomografia computerizata rezonanta magnetica nucleara ecografia ecografia combinata cu analiza Doppler radiografia
(pag. 280)

M1517019. Sindromul Rotor se caracterizeaza prin: A. icter prin captare hepatica scazuta a bilirubinei B. icter prin conjugare scazuta a bilirubinei C. icter prin eritropoeza ineficienta D. afectarea excretiei hepatice a bilirubinei E. icter prin compresia ductelor biliare
(pag. 278)

M1517020. Mecanismul de aparitie a icterului neonatal este: A. eritropoeza ineficienta B. hemoliza intra si extravascularaexcesiva C. deficit tranzitor de transferaza hepatica D. infectii neonatale E. stricturi ale cailor biliare intrahepatice
(pag. 278)

M1517021. Icterul Crigler Najjar tip II apare datorita: A. deficitului moderat de transferaza hepatica B. supraproductiei de bilirubina C. captarii hepatice scazute a bilirubinei D. afectarii excretiei hepatice a bilirubinei E. colangitei sclerozante
(pag. 278)

M1517022. In conditii normale, excretia zilnica a urobilinogenului este de maxim: A. 1 mg B. 2 mg C. 4 mg D. 10 mg E. 2 g


(pag. 276)

M1517023. Icterul asociat cu prezenta scaunelor acholice si hem-pozitive (scaune "de argint") se intalneste in: A. hepatita acuta virala B. boala hepatica alcoolica C. carcinomul hepatocelular primitiv D. carcinomul ampular E. hemangiom hepatic
(pag. 279)

M1517024. Care dintre urmatoarele forme de icter evolueaza cu bilirubinurie: A. icterul din colangita sclerozanta B. sindromul Gilbert C. sindromul Crigler-Najjar tip I

652

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

653

Rezidentiat 2004
D. icterul hemolitic E. icterul neonatal
(pag. 278)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1617025. Coloratia icterica a tegumentelor, sclerelor si mucoaselor devide vizibila cand nivelul plasmatic al bilirubinei depaseste: A. 1-1,5 mg/dl B. 2-2,5 mg/dl C. 4-5 mg/dl D. 3,5-4 mg/dl E. 1,5-2 mg/dl
(pag. 275)

M1617026. Concentratiile serice normale ale bilirubinei varieaza intre: A. 2-10 micromol/l B. 7-22 micromol/l C. 5-17 micromol/l D. 20-54 micromol/l E. 33-75 micromol/l
(pag. 275)

M1617027. Prezenta bilirubinuriei marcate este un semn pentru: A. Ciroza hepatica B. Hepatita acuta C. Hemoglobinopatie D. Obstructia biliara completa E. Sindromul Gilbert
(pag. 279)

M2217028. Care din tulburarile metabolismului bilirubinei se asociaza cu hiperbilirubinemie predominant conjugata si bilirubinurie: A. conjugare hepatica inadecvata B. excretie redusa de pigment conjugat C. preluare hepatica scazuta a bilirubinei D. productie crescuta de pigment E. functie hepatocelulara alterata
(pag. 1841)

M2217029. Icterul fiziologic neonatal este determinat de: A. leziuni hepatocelulare B. hemoliza C. afectarea preluarii hepatice a bilirubinei D. deficit tranzitor de glucuronil transferaza E. hiperproductie de bilirubina
(pag. 1842)

M2217030. Un pacient cu hiperbilirubinemie neconjugata usoara la care se accentueaza gradul icterului dupa post prelungit, are mai probabil: A. Sindrom Dubin - Johnson B. Sindrom Rotor C. Sindrom Crigler - Najjar tip I D. Sindrom Gilbert E. Sindrom Crigler - Najjar tip II

653

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

654

Rezidentiat 2004
(pag. 1843)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2217031. Urina pacientilor cu sindrom Dubin Johnson contine predominant: A. coproporfirina III B. acizi biliari C. urobilinogen D. coproporfirina I E. coproporfirina II
(pag. 1844)

M2217032. La pacientii cu ciroza si hepatita, nivelul bilirubinei serice are tendinta sa nu depaseasca: A. 25 mg/dl B. 50 mg/dl C. 35 mg/dl D. 60 mg/dl E. 15 mg/dl
(pag. 1846)

M2217033. Inelul Kayser-Fleischer observat la examenul obiectiv al unui pacient icteric, sugereaza: A. ciroza biliara primitiva B. colangita sclerozanta primitiva C. boala Wilson D. tumora hepatica E. carcinom ampular
(pag. 280)

M2217034. Cea mai frecventa cauza de crestere usoara a bilirubinei neconjugate este: A. sindrom Rotor B. sindrom Dubin-Johnson C. sindrom Gilbert D. sindrom Crigler-Najjar tip I E. sindrom Crigler-Najjar tip II
(pag. 280)

M2217035. Diagnosticul neinvaziv al sindromului Budd-Chiari este pus de: A. rezonanta magnetica nucleara B. punctie biopsie hepatica C. computer tomografie D. ecografie abdominala combinata cu Doppler E. radiografia
(pag. 280)

M2217036. Specificitatea ecografiei si a tomografiei computerizate in identificarea ductelor biliare extrahepatice dilatate este: A. 50% B. 75% C. peste 90% D. 80% E. 60%
(pag. 280)

M2217037. In afectiunile biliare extrahepatice asociate cu icter obstructiv, concentratia de bilirubina

654

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

655

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

creste atingandu-se un platou la valori de: A. B. C. D. E. 3-4 mg/dl 30-40 mg/dl 5-10 mg/dl 20-25 mg/dl 10-15 mg/dl
(pag. 279)

M2217038. La un pacient icteric, palparea unei vezicule biliare destinse, nedureroase, sugereaza: A. litiaza coledociana B. colecistita acuta C. obstructie biliara distala prin tumora maligna D. colangita E. ciroza biliara primitiva
(pag. 280)

M2217039. Cea mai frecventa cauza de urina galben maronie intensa , exceptand urina concentrata este : A. bilirubinuria B. porfiria C. hemoglobinuria D. ocronoza E. melanomul
(pag. 278)

M2217040. Icterul Criegler-Najjar tip II apare datorita: A. supraproductiei de bilirubina B. captarii hepatice scazute a bilirubinei C. afectarea excretiei bilirubinei D. leziuni hepatocelulare severe E. deficit moderat de transferaza hepatica
(pag. 278)

M2217041. Icterul fiziologic neonatal este determinat de: A. leziuni hepatocelulare B. hemoliza C. afectarea preluarii hepatice a bilirubinei D. deficit tranzitor de glucuronil transferazaq E. hiperproductie de bilirubina
(pag. 1842)

M2217042. Un pacient cu hiperbilirubinemie neconjugata usoara la care se accentueaza gradul icterului dupa post prelungit, are mai probabil: A. Sdr. Dubin - Johnson B. Sdr. Rotor C. Sdr. Crigler - Najjar tip I D. Sdr. Gilbert E. Sdr. Crigler - Najjar tip II
(pag. 1843)

M2217043. Inelul Kayser-Fleischer observat la examenul obiectiv al unui pacient icteric, sugereaza: A. CPB

655

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

656

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

colangita sclerozanta primitiva boala Wilson tumora hepatica carcinom ampular


(pag. 280)

M2217044. Diagnosticul neinvaziv al sindromului Budd-Chiari este pus de: A. RMN B. punctie biopsie hepatica C. CT D. ecografie abdominala combinata cu Doppler E. radiografia
(pag. 280)

M2217045. Specificitatea ecografiei si a TC in identificarea ductelor biliare extrahepatice dilatate este: A. 50% B. 75% C. peste 90% D. 80% E. 60%
(pag. 280)

M2317046. Colangita sclerozant se asociaz frecvent cu: A. ulcerul gastric B. diverticuloza colonic C. polipoza adenomatoas familial D. colita ulceroas E. sindromul de intestin iritabil
(pag. 279)

M2317047. Sindromul icteric nensoit de durere n epigastru sau hipocondru drept apare de obicei n: A. litiaza coledocian B. obstrucia biliar malign C. colangita acut D. colecistita acut E. tumor hepatic cu ritm de cretere rapid
(pag. 280)

M2317048. Inelele Kayser-Fleischer sunt specifice pentru: A. ciroza alcoolic B. sindrom Gilbert C. colangiocarcinom D. boala Wilson E. sindrom Dubin-Johnson
(pag. 280)

M2317049. Ce diagnostic sugereaz la un pacient icteric palparea unei vezicule biliare destinse, nedureroase ? A. Obstrucie biliar distal prin tumor malign. B. Colangit. C. Colecistita acut. D. Litiaza coledocian.

656

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

657

Rezidentiat 2004
E. Colangiocarcinom.
(pag. 280)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2317050. Afectarea excreiei bilirubinei este frecvent n ciroza de orice etiologie n stadiul tardiv, dar apare mult mai devreme ntr-un caz: A. Ciroza biliar primitiv. B. Boala Wilson. C. Ciroza viral C. D. Ciroza viral B. E. Ciroza alcoolic.
(pag. 279)

M2317051. Absena complet a glucuronil transferazei caracterizeaz icterul din: A. Ciroza biliar primitiv. B. Sindromul Crigler Najjar tip I. C. Hepatita alcoolic. D. Sindromul Rotor. E. Colangiocarcinom.
(pag. 278)

M2317052. Icterul din sindromul Gilbert este determinat de: A. Absena ereditar a glucuronil transferazei. B. Deficitul dobndit uor de glucuronil transferaz. C. Obstrucia biliar extrahepatic. D. Deficitul ereditar uor de glucuronil transferaz. E. Tulburri ereditare n excreia hepatic a bilei.
(pag. 278)

M2317053. Icterul fiziologic neo natal este determinat de: A. Deficit tranzitor de glucuronil transferaz. B. Leziuni hepatocelulare. C. Malformaii biliare. D. Hemoliz. E. Stare septic.
(pag. 278)

M2317054. n sindroamele icterice, cnd tabloul clinic este mai sugestiv pentru colestaz sau ciroz biliar, calea cea mai direct pentru diagnostic este furnizat de: A. Colangiopancreatografia endoscopic retrograd. B. Biopsia hepatic. C. Ecografia abdominal. D. Colangiografia transhepatic. E. Computertomografie.
(pag. 281)

M2517055. Icterul poate fi detectat cnd nivelul bilirubinei serice depete: A. 4-4,5 mg/dl B. 3-3,5 mg/dl C. 2-2,5 mg/dl D. 1,5-2 mg/dl E. 2-3 mg/dl
(pag. 275)

657

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

658

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2517056. Concentraiile serice normale ale bilirubinei variaz ntre: A. 0,5-1,5 mg/dl B. 0,5-1 mg/dl C. 1-2 mg/dl D. 0,3-1 mg/dl E. 1-1,5 mg/dl
(pag. 275)

M2517057. Valorile normale ale fraciunii directe sau conjugate a bilirubinei msurate prin teste clinice de rutin sunt estimate la: A. 0,3-1 mg/dl B. 0,1-0,5 mg/dl C. 0,5-1 mg/dl D. 0,3-0,6 mg/dl E. 0,5-1,5 mg/dl
(pag. 275)

M2517058. n condiii normale,excreia urinar zilnic de urobilinogen nu depete: A. 4 mg B. 2 mg C. 3 mg D. 5 mg E. 1,5 mg


(pag. 276)

M2517059. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la bilirubina neconjugat sunt false: A. Reprezint mai mult de 90% din bilirubina seric la indivizii normali B. Aproximativ 80% deriv din disrugerea eritrocitelor mbtrnite C. Este hidrosolubil D. Este legat necovalent de albumin E. Poate produce efecte neurotoxice neonatale prin retenia n ganglionii bazali ai creierului
(pag. 275)

M2517060. Precizai n care dintre urmtoarele tulburri hepatocelulare icterul asociat nu este obstructiv sau colestatic: A. Hepatita alcoolic i infiltrarea gras a ficatului indus de alcool B. Sindromul Gilbert C. Sindromul Dubin-Johnson D. Sindromul Rotor E. Colestaza intrahepatic benign recurent
(pag. 279)

M2517061. n obstrucia complet a ductelor biliare extrahepatice nu se constat: A. Icter B. Hiperbilirubinemie predominant conjugat C. Bilirubinurie marcat D. Scaune acolice E. Absena bilirubinemiei n urin
(pag. 279)

M2517062. Nuana verzuie a icterului nu se ntlnete n: A. Ciroza biliar

658

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

659

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

Colangita sclerozant Hepatosteatoz Hepatita cronic grav Obstrucia malign cu evoluie lung
(pag. 279-280)

M2517063. n sindromul Gilbert creterile variabile ale bilirubinei neconjugate nu se asociaz cu: A. Stresul fizic B. Administrarea de contraceptive orale C. Febr D. Infecia recurent E. Ingestia masiv de alcool
(pag. 280)

M2517064. Precizai care dintre urmtoarele afirmaii privitoare la colangiopancreatografia endoscopic retrograd sunt false: A. Ofer oportunitatea inspectrii i biopsierii ampulei Vater i duodenului nconjurtor B. Permite vizualizarea ductelor pancreatice pentru a detecta semne de litiaz a canalelor pancreatice sau mici tumori pancreatice C. Este abordarea preferat a calculilor intraductali restani dup colecistectomia chirurgical sau laparoscopic D. Permite biopsierea direct a epiteliului ductal biliar i capului pancreatic E. Nu permite vizualizarea ampulei Vater
(pag. 281)

M2617065. Concentraiile serice normale ale bilirubinei variaz ntre: A. 2-10 micromol/l B. 5-17 micromol/l C. 7-22 micromol D. 20-54 micromol/l E. 33-75 micromol/l
(pag. 275)

M2617066. Concentraia seric a bilirubinei atinge un platou la nivelul: A. 200-300 micromol/l B. 375-522 micromol/l C. 450-570 micromol/l D. 620-854 micromol/l E. 510-680 micromol/l
(pag. 279)

M2617067. Prezena bilirubinuriei marcate este un semn pentru: A. Ciroza hepatic B. Hepatita cronic C. Hemoliz extravascular D. Obstrucia biliar complet E. Sindromul Dubin Johnson
(pag. 279)

M2617068. Concentraia seric normal a bilirubinei directe sau conjugate este: A. 2,5-6,8 micromol/l B. 7,3-22 micromol/l C. 2,5 10,5micromol/l

659

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

660

Rezidentiat 2004
D. 1,78,5 micromol/l E. 3,3-7,5 micromol/l
(pag. 275)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2617069. Coloraia icteric a tegumentelor, sclerelor i mucoaselor devine vizibil cnd nivelul plasmatic al bilirubinei depete: A. 1-1,5 mg/dl B. 33,5 mg/dl C. 4-5 mg/dl D. 3,5-4 mg/dl E. 22,5 mg/dl
(pag. 275)

M2617070. Scaunele acholice pledeaz pentru: A. Icter din sindromul Rotor B. Icter din hepatocitoliz C. Icter din sindromul Gilbert D. Icter cu bilirubinemie predominant conjugat E. Icter cu bilirubinemie predominant neconjugat
(pag. 275)

M2717071. In legatura cu excretia renala a bilirubinei sunt adevarate urmatoare afirmatii: A. urina contine bilirubina detectabila doar prin procedee spectro-fotometrice sensibile B. exista un proces de secretie tubulara pentru bilirubina neconjugata C. sarurile biliare scad filtrarea glomerulara a bilirubinei conjugate D. prezenta bilirubinei in urina apare doar in hiperbilirubinemiile neconjugate E. bilirubina neconjugata este filtrata la nivelul glomerulilor renali
(pag. 276)

M2817072. In conditii normale, excretia urinara zilnica de urobilinogen nu depaseste: A. 3 mg B. 8 mg C. 4 mg D. 6 mg E. 1 mg


(pag. 276)

M2817073. Icterul neonatal apare: A. in pima zi de viata B. intre a cincea zi si a zecea zi de viata C. intre a doua zi si a cincea zi de viata D. dupa o saptamana de viata E. intre a sasea zi si a noua zi de viata
(pag. 278)

M2817074. O activitate moderat scazuta a glucuronil-transferazei apare in: A. sindromul Crigler-Najjar tip ll B. sindromul Rotor C. icter neonatal D. sindromul Crigler-Najjar tip l E. sindromul Gilbert
(pag. 278)

660

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

661

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2817075. Cel mai frecvent simptom asociat cu colestaza cronica este: A. durerea abdominala B. icterul C. pruritul D. altralgii E. febra
(pag. 279)

M2917076. Cea mai frecvent cauz de cretere uoar a fraciunii neconjugate a bilirubinei este: A. Eritropoieza ineficient. B. Sdr. Gilbert. C. Anemia hemolitic autoimun. D. Anemia hemolitic microangiopatic. E. Resorbia hematoamelor.
(pag. 280)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


M1117077. Care din urmatoarele afirmatii privind proprietatile bilirubinei conjugate sunt adevarate A. este hidrosolubila B. se caracterizeaza printr-o mare afinitate pentru lipide, spre deosebire de bilirubina neconjugata C. se excreta renal D. poate forma cu albumina un complex covalent ireversibil E. in mod normal reprezinta circa 90% din bilirubina circulanta serica
(pag. 275)

M1117078. Precizati unde nu poate fi dozata bilirubina A. in lichide articulare B. in lichidul cefalorahidian C. lacrimi D. saliva E. lichid pleural
(pag. 275, 276)

M1117079. Urmatoarele pot fi surse de bilirubina, cu exceptia A. eritrocitele B. promielocitele C. citocromii hepatici D. nucleoproteinele E. mioglobina
(pag. 275)

M1117080. Precizati care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate A. icterul scleral apare in general mai precoce decat icterul generalizat B. consemnarea icterului scleral nu este utila pentru diagnosticul diferential al icterului cu carotenemia C. la pcientii anemici icterul este mai pronuntat D. in zonele edematoase icterul este mai pronuntat E. zonele cu deficit motor au tendinta de a ramane necolorate in cazul icterului
(pag. 275, 276)

661

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

662

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1117081. In care din urmatoarele sitatii vom avea urobilinogenul crescut in urina A. colestaze B. hemolize C. boli hepatocelulare D. obstructii biliare extrahepatice E. consum medicamentos
(pag. 276)

M1117082. Identificati afirmatiile adevarate A. testele uzuale detecteaza in mod normal cantitati mici de bilirubina in urina B. bilirubina conjugata este filtrata renal C. detectarea bilirubinei in urina sugereaza o hiperbilirubinemie neconjugata D. prezenta sarurilor biliare intensifica eliminarea renala a bilirubinei conjugate E. pacientii cu obstructii de tract biliar au in mod obisnuit nivele mai mari ale bilirubinei serice comparativ cu cei cu leziuni hepatocelulare grave
(pag. 276)

M1117083. Precizati care din urmatoarele situatii se asociaza cu cresterea predominanta a bilirubinei neconjugate A. eritropoieza accelerata B. hemoliza intravasculara C. tratamentul cu cloramfenicol D. tratamentul cu clorpromazina E. activitatea scazuta a glucuronil-transferazei hepatice
(pag. 278)

M1117084. Precizati prin care din urmatoarele mecanisme bilirubina poate creste in starile septice A. captare hepatica scazuta B. supraproductia de bilirubina C. conjugare scazuta a bilirubinei D. obstructie intraductala E. afectarea excretiei hepatice
(pag. 278)

M1117085. In care din urmatoarele afectiuni ereditare apare icter prin afectarea excretiei hepatice A. sindromul Rotor B. icterul neonatal C. sindromul Gilbert D. sindromul Crigler-Najjar E. sindromul Dubin-Johnson
(pag. 278)

M1117086. Care din urmatoarele situatii sunt favorizate de existenta unei sarcini A. colestaza B. steatoza C. congestia hepatica D. insuficienta hepatica acuta E. intreruperea selectiva a transportului bilirubinei
(pag. 279)

M1117087. In care din urmatoarele circumstante clinice poate sa apara "sindromul ductului biliar disparut" A. ciroza biliara primitiva

662

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

663

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. boala de iradiere colangiocarcinom infectia cu citomegalovirus SIDA
(pag. 281)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1117088. Precizati care din urmatoarele cauze de colestaza intrahepatica asociaza frecvent semne clinice de colestaza cu ducte de calibru normal A. ciroza biliara primitiva B. chimioterapia intraarteriala hepatica C. colangita sclerozanta primara D. unele medicamente E. alcoolism
(pag. 281)

M1117089. In care din urmatoarele circumstante vom identifica frecvent hiperbilirubinemie conjugata fara anomalii enzimatice hepatice A. colangiocarcinom B. hepatita acuta la debut C. sarcina D. septicemie E. dupa interventii chirurgicale recente
(pag. 280)

M1117090. Precizati care sunt factorii care favorizeaza cresterea bilirubinei serice la pacientii cu sindrom Gilbert A. febra B. efortul fizic C. postul D. alcoolul E. expunerea la soare
(pag. 280)

M1217091. Care sunt caracteristicile bilirubinei neconjugate: A. reprezinta majoritatea bilirubinei serice la indivizii normali B. deriva in cea mai mare parte din distrugerea eritocitelor imbatranite C. este legata covalent de albumina D. in perioada neonatala are afinitate crescuta pentru celulele din ganglionii bazali ai creierului E. in hiperbilirubinemii persistente formeaza cu albumina un complex covalent numit bilirubina delta
(pag. 275)

M1217092. Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la conjugarea bilirubinei sunt adevarate: A. bilirubina neconjugata preluata in hepatocit este hidrosolubila B. conjugarea bilirubinei cu acidul glucuronic ii creste hidrosolubilitatea C. reactia de conjugare are loc in microzomii hepatici (reticul endoplasmic) D. reactia de conjugare este catalizata de bilirubin-glucuronil-transferaza E. bilirubin-monoglucuronidul reprezinta forma principala de bilirubina excretata in bila
(pag. 276)

M1217093. Care dintre urmatoarele conditii favorizeaza nivelurile circulante crescute de bilirubina neconjugata, nelegata de albumina si riscul de icter nuclear: A. hemoliza B. hipoalbuminemia

663

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

664

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. acidoza D. expunerea la lumina albastra E. niveluri serice crescute de acizi grasi liberi
(pag. 276)

M1217094. Hiperbilirubinemia predominant neconjugata datorata deficitului activitatii glucuroniltransferazei se intalneste in urmatoarele circumstante: A. sindromul Crigler-Najjar B. sindromul Gilbert C. icterul neonatal D. sindromul Dubin-Johnson E. sindromul Rotor
(pag. 278-279)

M1217095. Obstructia completa a ductelor biliare extrahepatice se caracterizeaza prin: A. icter si hiperbilirubinemie predominant conjugata B. bilirubinurie marcata C. absenta bilirubinei in urina D. scaune hiperpigmentate E. scaune acolice
(pag. 279)

M1217096. Icterul asociat hiperbilirubinemiei predominant conjugate se poate datora: A. hemolizei B. unei boli hepatocelulare C. resorbtiei unui hematom voluminos D. unei obstructii biliare intrahepatice E. unei obstructii biliare extrahepatice
(pag. 279)

M1217097. Colangiopancreatografia endoscopica retrograda este tehnica cea mai utila pentru diagnosticul: A. colestazei intrahepatice B. tumorilor ampulei Vater C. tumorilor ductelor pancreatice D. calculilor coledocieni pe coledoc nedilatat E. colangiocarcinomului
(pag. 280-281)

M1317098. Care dintre urmatoarele afirmatii despre colangiopancreatografia endoscopica retrograda (CPER) sunt adevarate ? A. Este frecvent tehnica preferata pentru diagnosticul si tratamentul obstructiilor biliare distale. B. Este abordarea preferata a calculilor intraductali restanti dupa colecistectomie chirurgicala sau laparoscopica. C. Este metoda de explorare de prima intentie in orice sindrom icteric. D. Are dezavantajul ca nu permite vizualizarea ampulei Vater. E. Permite vizualizarea ductelor pancreatice si biopsierea directa a epiteliului ductal.
(pag. 281)

M1317099. Care dintre urmatoarele afirmatii despre icterul determinat de supraproductia de bilirubina sunt adevarate ? A. Este secundar hemolizei intra sau extravasculare. B. Apare in stari cu eritropeieza ineficienta.

664

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

665

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. Este insotit de prurit. D. Nivelul bilirubinei serice creste de obicei peste 10 mg%. E. Nivelul bilirubinei serice este de regula crescut pana la 3 - 4 mg%.
(pag. 278)

M1317100. Care dintre urmatoarele ictere asociaza hiperbilirubinemie predominant conjugata ? A. Colangita sclerozanta. B. Administrare de contraceptive orale. C. Icterul neo natal. D. Administrare de cloramfenicol. E. Sindromul Crigler Najjar.
(pag. 278)

M1317101. Care dintre urmatoarele ictere sunt determinate de hiperbilirubinemie predominant neconjugata ? A. Hemoliza. B. Litiaza biliara. C. Sindromul Gilbert. D. Sindromul Dubin Johnson. E. Icterul colestastic de sarcina.
(pag. 278)

M1317102. Obstructia completa a ductelor biliare extrahepatice determina icter cu: A. Hiperbilirubinemie predominant conjugata. B. Hiperbilirubinemie predominant neconjugata. C. Absenta bilirubinuriei. D. Bilirubinurie marcata. E. Scaune acholice.
(pag. 279)

M1317103. Care dintre urmatoarele medicamente pot produce colestaza ? A. Androgeni. B. Acid ursodezoxicolic C. Izoniazida. D. Contraceptive orale. E. Clorpromazina.
(pag. 278)

M1317104. Tulburarile hepatocelulare in care icterul poate fi asociat cu o faza obstructiva sau colestatica includ: A. Hepatita alcoolica. B. Infiltrarea grasa a ficatului indusa de alcool. C. Sindromul Gilbert. D. Sindromul Rotor. E. icterele din ultimul trimestru de sarcina
(pag. 279)

M1417105. Care din urmatoarele reprezinta cauza unei hiperbilirubinemii neconjugate: A. eritropoeza insuficienta B. Sindromul Gilbert C. Sindromul Rotor D. Sindromul Dubin-Johnson

665

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

666

Rezidentiat 2004
E. Nutritie parenterala
(pag. 278)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1417106. Icterul cu hiperbilirubinemie predominant conjugata recunoaste drept cauza: A. hepatitele virale B. ciroza C. pancreatita D. post prelungit E. sindromul Gilbert
(pag. 278)

M1417107. Identificati care din medicamentele enuntate pot reprezenta o cauza a unui proces colestatic: A. clorpromazina B. fenobarbitalul C. acetaminofenul D. izoniazida E. steroizii anabolizanti
(pag. 279)

M1417108. Prezenta unor scaune acholice ne pot orienta spre urmatoarele afectiuni cu EXCEPTIA: A. colangita sclerozanta B. cancer de cap de pancreas C. litiaza coledociana D. chist coledocian inflamat E. ciroza biliara primitiva
(pag. 279)

M1417109. Prezenta la un pacient a unor scaune acholice hem pozitive poate fi data de: A. cancer de cap de pancreas B. litiaza coledociana C. ciroza biliara primitiva D. colangiocarcinom E. intoxicatie cu acetaminofen
(pag. 279)

M1417110. Precizati spre ce boli hepatice ne pot orienta un icter cu o nuanta verzuie: A. ciroza biliara B. hepatita acuta virala tip B C. hepatita cronica grava postvirusala D. cancer de cap de pancreas E. litiaza coledociana
(pag. 279)

M1517111. Icterul cu hiperbilirubinemie predominant neconjugata aparut ca urmare a captarii hepatice scazute a bilirubinei se intalneste in: A. hemoliza extravasculara B. post prelungit C. stari septice D. inhibitie medicamentoasa E. colangita sclerozanta
(pag. 278)

666

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

667

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1517112. Icterul cu hiperbilirubinemie predominant conjugata datorita afectarii excretiei hepatice se intalneste in: A. colestaza intrahepatica recurenta B. colestaza de sarcina C. colestaza indusa medicamentos D. colangiocarcinom E. postoperator
(pag. 278)

M1517113. Icterul cu hiperbilirubinemie predominant conjugata prin obstructie biliara intraductala se intalneste in: A. boala hepatica alcoolica B. ciroza biliara primitiva C. chistele coledociene D. carcinomul ampular E. hemobilie
(pag. 278)

M1517114. Sindromul Dubin Johnson se caracterizeaza prin: A. icter prin supraproductie de bilirubina B. icter prin hemoliza intravasculara in exces C. icter prin afectarea excretiei hepatice a bilirubinei D. icter prin colestaza extrahepatica E. hiperbilirubinemie conjugata
(pag. 278, 280)

M1517115. Indicati care dintre urmatoarele forme de icter evolueaza cu hiperbilirubinemie predominant neconjugata: A. icterul Crigler Najjar tip I B. icterul laptelui de san C. icterul dupa nutritie parenterala prelungita D. icterul din colangiohepatita orientala E. icterul determinat de chistele coledociene
(pag. 278)

M1517116. Icterul cu hiperbilirubinemie predominant conjugata sunt: A. icterul indus de contraceptive orale B. icterul din boala hepatica alcoolica C. icterul postoperator D. icterul din starile de post prelungit E. icterul hemolitic
(pag. 278)

M1517117. Examenul clinic al unui pacient evidentiaza numeroase escoriatii si prezenta icterului cu tenta verzuie. Indicati posibila etiologie a sindromului icteric: A. sindrom Gilbert B. ciroza biliara C. colangita sclerozanta D. obstacol malign pe caile biliare cu evolutie indelungata E. hiperplazie nodulara focala
(pag. 279-280)

M1517118. Icterul colestatic din sindromul ductului biliar disparut (SDBD) poate fi intalnit in

667

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

668

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

urmatoarele circumstante etiologice: A. B. C. D. E. colangita sclerozanta primara ciroza biliara primitiva rejetul de transplant hepatic boala de iradiere SIDA
(pag. 281)

M1617119. Hiperbilirubinemia predominant neconjugata apare in urmatoarele afectiuni: A. Sindromul Gilbert B. Sindromul Dubin-Johnson C. Sindroame de hemoliza. D. Litiaza coledociana E. Neoplasm de cap de pancreas
(pag. 278)

M1617120. Hiperbilirubinemia predominant conjugata apare in urmatoarele afectiuni: A. Litiaza coledociana B. Sindromul Crigler-Najjar C. Sindromul Gilbert D. Ciroza biliara E. Sindromul Dubin-Johnson
(pag. 278)

M1617121. Pentru bilirubina conjugata sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. Este excretata in bila B. Se absoarbe din intestin C. Nu se absoarbe din intestin D. Apare in urina E. Nu apare in urina
(pag. 276)

M1617122. Riscul de icter nuclear este crescut in urmatoarele conditii: A. Hemoliza B. Tratament cu lumina albastra C. Hipoalbuminemie D. Efort fizic E. Alcaloza metabolica
(pag. 276)

M1617123. Pentru sindromul Dubin- Johnson sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. Este un deficit ereditar de glucuronozil transferaza B. Este un defect al excretiei biliarubinei C. Este caracterizata prin hiperbilirubinemie neconjugata D. Este caracterizata prin hiperbilirubinemie conjugata E. Este prezenta si o anomalie in excretia coproporfirinelor
(pag. 1844)

M1617124. Pentru icterul recurent de sarcina sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. Este de tip colestaza extrahepatica B. Este de tip colestaza intrahepatica C. Clinic se manifesta prin prurit si icter

668

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

669

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Fosfataza alcalina si colesterolul sunt semnificativ crescute E. Modificarile clinice si de laborator persista dupa nastere
(pag. 1845)

M2217125. Dintre tulburarile metabolismului bilirubinei, care se asociaza cu hiperbilirubinemie predominant neconjugata: A. productie crescuta de pigment B. preluare hepatica scazuta a bilirubinei C. conjugare hepatica inadecvata D. excretie redusa de pigment conjugat E. functie hepatocelulara alterata
(pag. 1841)

M2217126. Icterul din anemiile hemolitice se caracterizeaza prin: A. este datorat hiperbilirubinemiei neconjugate B. adesea exista si o crestere usoara a bilirubinemiei conjugate C. in prezenta febrei gradul icterului va fi mai mic D. reticulocitoza E. intensitate mai mare in prezenta sepsisului
(pag. 1842)

M2217127. Hemoliza ca si cauza a icterului este sugerata de: A. cresterea urobilinogenului fecal B. prezenta reticulocitozei C. scurtarea duratei de viata a eritrocitelor D. nivelul mediu al bilirubinei serice de peste 8 mg/dl E. absenta unor semne de boala hepatica
(pag. 1842)

M2217128. Icterul prin productie crescuta de pigment poate fi intalnita in: A. infarcte pulmonare B. rupturi de anevrisme aortice C. functie hepatica alterata D. scurgeri din vase sanguine dupa cateterisme E. sindrom Gilbert
(pag. 1842)

M2217129. Complicatiile hemolizei cronice includ: A. calculi pigmentari in colecist B. icter nuclear la varsta adultului C. depunerea de bilirubina in ganglionii bazali la toti pacientii D. icter nuclear la valori peste 20 mg/dl la nou nascuti E. cresterea bilirubinei neconjugate serice nu este nociva per se cu exceptia stadiului de sugar
(pag. 1842)

M2217130. Fractiunea timpuriu marcata a bilirubinei reprezinta: A. bilirubina derivata din alte surse decat distrugerea eritrocitelor circulante B. sinteza bilirubinei din hemul nonhemoglobinic din ficat C. este scazuta in porfiria congenitala eritropoietica D. este crescuta in talasemie E. sinteza bilirubinei din hemul hemoglobinic in maduva osoasa
(pag. 1842)

669

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

670

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2217131. Afectarea preluarii hepatice a bilirubinei se caracterizeaza prin: A. poate fi determinata de unele medicamente B. este intalnita in unele cazuri de sindrom Gilbert C. apare dupa administrarea de acid flavaspidic D. hiperbilirubinemie conjugata E. nu diminua dupa oprirea medicamentului care e incriminat
(pag. 1842)

M2217132. Icterul fiziologic al nou-nascutului: A. se datoreaza alterararii conjugarii bilirubinei B. se insoteste de hiperbilirubinemie conjugata C. este prezent in momentul nasterii D. se manifesta prin hiperbilirubinemie neconjugata tranzitorie E. apare intre a doua si a cincea zi de viata
(pag. 1842)

M2217133. Diagnosticul icterului neonatal se bazeaza pe: A. hiperbilirubinemie neconjugata sub 5 mg/dl B. in prezenta eritroblastozei, nivelul bilirubinei depaseste 20 mg/dl C. revenirea la normal a nivelului bilirubinei serice pana la 2 saptamani D. hiperbilirubinemie conjugata peste 5 mg/dl E. prezenta icterului in momentul nasterii exclude diagnosticul
(pag. 1842)

M2217134. Sindromul de bila vascoasa reprezinta: A. cresterea excretiei bilirubinei conjugate B. afectarea preluarii hepatice a bilirubinei C. defectul de excretie a bilirubinei conjugate D. hiperbilirubinemie conjugata la copii cu eritroblastoza E. apare in contextul unui ficat "imatur"
(pag. 1842)

M2217135. Urmatoarele afectiuni referitoare la encefalopatia bilirubinica sunt false: A. apare la nou nascutii cu hiperbilirubinemie neconjugata de peste 20 mg/dl B. se produce prin depunerea bilirubinei neconjugate in ganglionii bazali C. abordarea terapeutica este fototerapia D. protoporfirinele sintetice nu au efect in redurecerea bilirubinemiei serice E. nu duce la deces
(pag. 1842-1843)

M2217136. Sindromul Gilbert este: A. deficit partial ereditar de glucuronozil transferaza B. are transmitere genetica clara C. evolueza cu hiperbilirubinemie neconjugata peste 7 mg/dl D. bilirubina serica a pacientilor este aproape toata neconjugata E. deficit tranzitor de glucuronozil tranferaza
(pag. 1843)

M2217137. Icterul din sindromul Gilbert se caracterizeaza prin: A. este fluctuent B. se accentueaza dupa interventii chirurgicale, febra, infectii C. se atenueaza dupa ingestia de alcool

670

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

671

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. teste functionale hepatice normale E. este prezent la 3-10% din populatia generala
(pag. 1843)

M2217138. Mecanismele posibile ale hiperbilirubinemiei din sindromul Gilbert sunt: A. scaderea preluarii bilirubinemiei B. accentuarea hemolizei C. functie hepatocelulara alterata D. scaderea glucuronozil transferazei E. absenta glucuronozil transferazei
(pag. 1843)

M2217139. Scaderea usoara a glucuronozil tranferazei in sindromul Gilbert se reflecta prin: A. scaderea bilirubinemiei serice dupa Fenobarbital B. scaderea bilirubinemiei monoconjugate in bila C. cresterea bilirubinemiei serice dupa Fenobarbital D. cresterea bilirubinemiei monoconjugate in bila E. aparitia hemolizei
(pag. 1843)

M2217140. Diagnosticul sindromului Gilbert se bazeaza pe: A. hiperbilirubinemie neconjugata usoara B. absenta simptomelor sistemice C. fara hemoliza exprimata sau identificabila clinic D. teste de rutina normale ale functiei hepatice E. biopsie hepatica cu modificari la microscopia optica
(pag. 1843)

M2217141. Sindromul Crigler - Najjar tip I se caracterizeaza prin: A. niveluri crescute ale bilirubinei neconjugate 20-45 mg/dl B. deficit partial de glucuronozil transferaza C. transmitere autosomal recesiva D. decesul survine datorita icterului nuclear E. nu raspunde la terapia cu Fenobarbital
(pag. 1843-1844)

M2217142. Terapia in sindromul Crigler - Najjar tip I include: A. plasmafereza B. administrarea de Fenobarbital C. transplant hepatic ortopic D. terapie genetica E. fototerapie
(pag. 1843-1844)

M2217143. Icterul din sindromul Crigler - Najjar tip II se diferentiaza de tipul I prin: A. bilirubina serica intre 6 si 20 mg/dl B. bilirubina monoconjungata in bila in cantitate crescuta C. aparitia icterului nuclear D. raspuns la administrarea de Fenobarbital E. absenta bilirubinei conjugate in bila
(pag. 1843-1844)

671

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

672

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2217144. Icterul "alaptarii la san" apare prin: A. inhibarea glucuronozil transferazei de unele componente din laptele matern B. actiunea unor medicamente (novobiocin) C. la copii tratati cu vitamina K D. diminua la intreruperea alaptarii E. la copii tratati cu Cloramfenicol
(pag. 1844)

M2217145. Inhibarea glucuronozil tranferazei este data de: A. novobiocin B. hipotiroidism C. vitamina K D. pregnandiol din laptele matern E. cloramfenicol
(pag. 1844)

M2217146. Urmatoarele stari produc sau contribuie la icterul post operator: A. anemia hemolitica B. hipertensiune C. agenti anestezici (halotan) D. soc E. tranfuzii cu sange conservat
(pag. 1845)

M2217147. In ceea ce priveste sindromul Rotor urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. nu se deceleaza pigment in celulele hepatice B. prezenta in hepatocite a unui pigment negru C. exista o crestere a coproporfirinelor urinare totale D. exista o crestere tardiva a curbei de eliminare a BSP-ului la 90 de minute E. exista o alterare a capacitatii de stocare a ficatului
(pag. 1844)

M2217148. Caracteristice pentru sindromul Dubin Johnson sunt: A. defect al excretiei biliare a bilirubinei B. hiperbilirubinemie predominant neconjugata C. valorile bilirubinei serice cuprinse intre 3-15 mg/dl D. homozigotii prezinta niveluri semnificative ale bilirubinemiei neconjugate serice E. serul contine mai multa bilirubina monoconjugata decat biconjugata
(pag. 1844)

M2217149. Manifestarile clinice al sindromului Dubin Johnson include: A. pruritul si steatoreea B. hepatomegalie usoara C. gradul icterului este accentuat de boli intercurente D. contraceptivele orale pot produce prima aparitie a icterului E. in aproximativ un sfert din cazuri exista o usoara sensibilitate hepatica
(pag. 1844)

M2217150. Biopsia hepatica la pacientii cu sindrom Dubin Johnson arata: A. ficat normal B. ficat negru C. nu exista pigment negru in hepatocite

672

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

673

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. prezenta pigmentului negru in zona centrolobulara E. alterari severe de structura


(pag. 1844)

M2217151. Referitor la colestaza intrahepatica recurenta benigna, urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. exista obstructie biliara mecanica B. se caracterizeaza prin atacuri recurente de prurit si icter C. evolueaza spre ciroza D. nivelul fosfatazei alcaline este marcat crescut E. etiologia e necunoscuta
(pag. 1844-1845)

M2217152. Icterul recurent de sarcina se manifesta prin: A. prurit si icter B. colestaza intrahepatica C. nivelul bilirubinei serice de obicei <6 mg/dl D. anomaliile clinice si de laborator nu diminua dupa nastere E. fosfataza alcalina este normala
(pag. 1845)

M2217153. Modificarile functiei hepatice din timpul unei sarcini normale: A. apar in special in ultimul trimestru B. bilirubina serica fie nu creste sau fie creste <2mg/dl C. constau in cresteri usoare ale fosfatazei alcaline serice D. bilirubina serica creste peste 2 mg/dl E. constau in cresteri ale retentiei de BSP
(pag. 1845)

M2217154. Icterul recurent de sarcina trebuie diferentiat de: A. hepatita virala B. steatoza hepatica acuta idiopatica de sarcina C. steatoza hepatica indusa de tetraciclina D. sindrom Rotor E. Crigler - Najjar tip I
(pag. 1845)

M2217155. Manifestarile clinice induse de medicamente ce produc colestaza si leziuni de hepatita acuta sunt: A. rash B. febra C. reactie inflamatorie hepatica D. artralgii E. neutrofilie
(pag. 1845)

M2217156. Colestaza intrahepatica postoperatorie benigna se caracterizeaza prin: A. hiperbilirubinemie predominant conjugata, poate atinge 20-40 mg/dl B. apare postoperator in a 2-a a 3-a zi C. intervine dupa operatii majore D. tipic, ALAT/GPT e usor crescut E. morfologie hepatica normala
(pag. 1845)

673

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

674

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2217157. Cele mai frecvente afectiuni asociate cu icter sunt: A. hepatita B. medicamente C. ciroza D. obstructie biliara E. icter neonatal
(pag. 1846)

M2217158. Cele mai frecvente cauze de obstructie biliara extrahepatica sunt: A. calculi B. tumori C. adenopatii D. paraziti E. stricturi
(pag. 1846)

M2217159. Tabloul clinic sugestiv pentru obstructia biliara extrahepatica este: A. febra, durere, frison, (dar nu sunt prezente intotdeauna) B. se asociaza cu cresterea bilirubinei conjugate si FA C. nivelul bilirubinei serice rar depaseste 35 mg/dl D. se asociaza cu cresterea bilirubinei neconjugate E. FA e normala
(pag. 1846)

M2217160. Prezenta la un pacient icteric a scaunelor acholice, hem pozitive ne orienteaza spre diagnosticul de: A. carcinom ampular B. litiaza coledociana C. colangiocarcinom D. carcinom pancreatic E. ciroza biliara primitiva
(pag. 279)

M2217161. Icterul, in cazul unor interventii chirurgicale biliare precedente, poate sugera: A. boala litiazica remanenta B. stricturi biliare C. obstructie recurenta data de o tumora in crestere D. boala litiazica recurenta E. colangita sclerozanta primitiva
(pag. 279)

M2217162. Sarcina poate predispune la: A. colestaza B. obstructie biliara C. steatoza D. insuficienta hepatica acuta E. congestie hepatica
(pag. 279)

M2217163. Un pacient icteric care prezinta un ficat marit, sensibil are mai probabil: A. inflamatie hepatica acuta B. ciroza biliara

674

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

675

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. tumora hepatica ce creste rapid D. litiaza coledociana E. carcinom pancreatic


(pag. 280)

M2217164. Icterul insotit de febra, sensibilitate epigastrica sau in hipocondru drept este mai frecvent determinat de: A. colecistita B. litiaza coledociana C. colangita D. carcinom ampular E. cancer de cap de pancreas
(pag. 280)

M2217165. Atrofia testiculara, care se datoreaza statusului hiperestrogenic din ciroza hepatica, poate fi foarte accentuata in: A. ciroza hepatica alcoolica B. ciroza hepatica virala C. hemocromatoza D. ciroza hepatica autoimuna E. ciroza hepatica medicamentoasa
(pag. 280)

M2217166. Urmatoarele semne clinice sugereaza ciroza hepatica de etiologie alcoolica: A. eritem palmar B. teleangiectazii faciale C. limfadenopatia D. retractie Dupuytren E. splenomegalia
(pag. 280)

M2217167. La examenul fizic al pacientului icteric, prezenta splenomegaliei, ne orienteaza spre diagnosticul: A. hepatita cronica activa B. ciroza hepatica C. hepatita alcoolica grava D. litiaza coledociana E. hepatita acuta virala
(pag. 280)

M2217168. La un pacient cu icter, scadere ponderala, limfadenopatie, splenomegalie, diagnosticul este, mai probabil de: A. colangiocarcinom B. limfom metastatic larg diseminat C. carcinom ampular D. hepatita cronica severa E. carcinom pancreatic
(pag. 280)

M2217169. Nuanta verzuie a icterului sugereaza: A. ciroza biliara primitiva B. colangita sclerozanta C. hepatita cronica grava

675

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

676

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. obstructie maligna cu evolutie indelungata E. litiaza coledociana


(pag. 279-280)

M2217170. Constatarea la examenul de laborator a unei hiperbilirubinemii predominant neconjugata, ne orienteaza spre: A. anemie hemolitica autoimuna B. eritropoieza ineficienta C. resorbtia unui hematom voluminos D. hepatita colestatica E. obstructie biliara intrahepatica
(pag. 280)

M2217171. Hiperbilirubinemia conjugata fara anomalii enzimatice hepatice se poate intalni in: A. sarcina B. hepatita cronica activa C. septicemie D. dupa interventii chirurgicale recente E. obstructie biliara extrahepatica
(pag. 280)

M2217172. Hiperbilirubinemia conjugata izolata apare in: A. sindromul Rotor B. sidrom Dubin-Johnson C. sindrom Gilbert D. sindromul colestazei intrahepatice recurente benigne E. sindrom Crigler-Najjar tip I
(pag. 280)

M2217173. Cresterea disproportionata a aminotransferazelor fata de alte enzime hepatice ne orienteaza spre diagnosticul de: A. hepatita toxica B. hepatita virala C. ciroza biliara primitiva D. leziuni hepatocelulare ischemice E. colangita sclerozanta
(pag. 280)

M2217174. Cresterea importanta a fosfatazei alcaline, 5 nucleotidazei si/sau gamma-glutamiltranspeptidaza este sugestiva pentru: A. colestaza intrahepatica B. obstructia biliara extra hepatica C. ciroza hepatica D. hepatita acuta virala E. hepatita toxica
(pag. 280)

M2217175. Printre cauzele frecvente de hepatita toxica se numara: A. acetaminofenul B. isoniazida C. agenti anestezici halogenati D. Rifampicina E. Etambutol

676

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

677

Rezidentiat 2004
(pag. 280)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2217176. Urmatoarele virusuri pot determina leziuni de hepatita: A. Epstein-Barr B. citomegalic C. Urlian D. rotavirusuri E. virusul hepatitic E
(pag. 280)

M2217177. Colangiopancreatografia endoscopica retrograda, pe langa colangiografie, ofera urmatoarele avantaje: A. este preferata pentru diagnostic si tratamentul obstructiilor biliare distale B. permite biopsierea ampulei Vater C. vizualizeaza ductele pancreatice D. poate detecta semne de litiaza a canalelor pancreatice E. nu permite biopsierea directa a epiteliului ductal biliar
(pag. 280-281)

M2217178. Un pacient cu semne clinice de colestaza dar cu ducte biliare de calibru normal, are mai probabil: A. ciroza biliara primitiva B. colestaza intrahepatica medicamentoasa C. colestaza intrahepatica alcoolica D. litiaza coledociana E. carcinom ampular
(pag. 281)

M2217179. Obstructia biliara extrahepatica fara dilatare ductala se intalneste in: A. colangita sclerozanta primitiva B. chimioterapia arteriala intrahepatica C. ocazional in colangiocarcinom D. sindromul ductului biliar disparut E. carcinom pancreatic
(pag. 281)

M2217180. Sindromul ductului biliar disparut apare in: A. rejectia postransplant hepatic B. SIDA C. infectia cu virus citomegalic D. boala de iradiere E. limfom non Hodgkin
(pag. 281)

M2217181. la un pacient cu icter si ducte nedilatate, cu pierdere ponderala, adenopatii sau afectiune inflamatorie instestinala, pentru diagnostic este indicata: A. punctie biopsie hepatica B. CT C. RMN D. colangiografie E. analiza citologica a bilei
(pag. 281)

677

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

678

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2217182. Rareori, sindromul ductului biliar disparut se asociaza cu: A. boala Hodgkin B. sarcoidoza C. administrarea de Flucloxacilina D. anticonvulsivante E. hemocromatoza
(pag. 281)

M2217183. Prezenta bilirubinei in urina este dovada: A. hiperbilirubinemiei conjugate B. hiperbilirubinemiei neconjugate C. punct de diferentiere in evaluarea precoce a icterului D. sindromul Gilbert E. sindromul Crigler-Najjar tip I
(pag. 276)

M2217184. Urmatoarele pot fi surse de bilirubina, cu exceptia: A. eritrocitele B. promielocitele C. citocromii hepatici D. nucleoproteine E. mioglobina musculara
(pag. 275)

M2217185. Care din urmatoarele afirmatii privind proprietatile bilirubinei conjugate sunt adevarate: A. se excreta renal B. are o mare afinitate pentru lipide spre deosebire de bilirubina neconjugata C. este hidrosolubila D. poate forma cu albumina un complex covalent ireversibil E. reprezinta in mod normal 90% din bilirubina serica circulanta
(pag. 275)

M2217186. Care din urmatoarele mecanisme sunt implicate in cresterea bilirubinei din starile septice: A. supraproductie de bilirubina B. conjugare scazuta a bilirubinei C. obstructie intraductala D. afectarea excretiei hepatice E. captare scazuta
(pag. 278)

M2217187. Precizati care sunt factorii care favorizeaza cresterea bilirubinei serice la pacienti cu sindrom Gilbert: A. febra B. efort fizic C. post D. alcool E. expunerea la soare
(pag. 280)

M2217188. Bilirubina nu poate fi dozata in: A. lichide articulare B. lichid cefalo-rahidian

678

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

679

Rezidentiat 2004
C. lacrimi D. saliva E. sucul pancreatic
(pag. 275-276)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2217189. Urmatoarele afirmatii legate de metabolismul urobilinogenului sunt adevarate: A. se produce prin hidroliza bilirubinei conjugate sub actiunea bacteriilor colonice B. o parte este preluata in ficat prin circulatia portala si reexcretata in bila C. in colestaza excretia urinara a urobilinogenului creste semnificativ D. in hemoliza excretia urinara a urobilinogenului creste semnificativ E. excretia urinara zilnica nu depaseste 4 mg
(pag. 276)

M2217190. Care din afirmatiile urmatoare despre colangiopancreatografia endoscopica retrograda sunt adevarate? A. este metoda de prima intentie in orice sindrom icteric B. permite vizualizarea ampulei Vater C. permite vizualizarea ductelor pancreatice si biopsierea directa a epiteliului ductal D. are dezavantajul ca nu permite biopsierea ampulei Vater E. este tehnica preferata pentru diagnosticul si tratamentul obstructiilor biliare distale
(pag. 281)

M2217191. Care dintre urmatoarele medicamente pot produce colestaza: A. androgeni B. contraceptive orale C. acid ursodezoxicolic D. clorpromazina E. izoniazida
(pag. 278)

M2217192. In colestaza intrahepatica cresc urmatoarele enzime: A. 5 nucleotidaza B. fosfataza alcalina C. colinesteraza D. gama glutamil transpeptidaza E. glutation 5 transferaza
(pag. 280)

M2217193. Urmatoarele afirmatii referitoare la icterul recurent de sarcina sunt false: A. clinic se manifesta prin prurit si icter B. este de tip colestaza extrahepatica C. este de tip colestaza intrahepatica D. fosfataza alcalina si colesterolul sunt crescute E. modificarile clinice persista dupa nastere
(pag. 1845)

M2217194. Icterul este: A. detectat cand bilirubina serica este mai mare sau egal de 34-43 micromoli/l B. intalnit numai in afectiuni cu hiperbilirubinemie conjugata C. diferentiat de carotinemie prin absenta icterului scleral in aceasta afectiune D. insotit de nuanta verzuie a pielii in hiperbilirubinemie conjugata, accentuata sau de lunga durata E. detectabil la valori mai mici de bilirubina decat 2-2,5 mg/dl la pacientii cu edeme

679

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

680

Rezidentiat 2004
(pag. 275)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2217195. Bilirubina conjugata are urmatoarele caracteristici: A. este hidrosolubila B. reprezinta mai mult de 90% din bilirubina serica C. este capabila sa fie excretata de rinichi D. poate forma un complex covalent ireversibil cu albumina, denumita bilirubina delta E. in perioada neonatala celulele creierului au o afinitate pentru ea, facilitand retentia sa in creier
(pag. 275)

M2217196. Referitor la metabolismul bilirubinei, urmatoarle afirmatii sunt false: A. reactia de conjugare are loc in reticului endoplasmatic, fiind catalizata de bilirubin-glucuronil tranferaza B. in conditii normale numai bilirubina conjugata poate fi excretata in bila C. excretia urinara zilnica de urobilinogen nu depaseste 14 mg D. prezenta bilirubinei in urina este dovada hiperbilirubinemiei conjugate E. bilirubina conjugata serica tinde sa atinga un platou la niveluri sub 510-680 micromoli pe ora la pacienti cu leziuni hepatocelulare grave
(pag. 276)

M2217197. Icterul nuclear: A. poate fi prevenit prin tratament intens cu lumina albastra la pacientii cu icter neonatal B. este accentuat de hemoliza C. este micsorat de hipoalbuminemie D. este marit de acidoza E. este diminuat de niveluri crescute ale acizilor grasi liberi
(pag. 276)

M2217198. Hiperbilirubinemia predominant neconjugata: A. este considerata cand reactia Van den Bergh indica 50% din bilirubina serica totala ca fiind neconjugata B. este sugerata de absenta bilirubinei in urina C. este considerata cand reactia Van den Bergh indica 80-85% din bilirubina serica totala ca fiind conjugata D. este sugerata de prezenta bilirubinei in urina E. poate sa apara in deficitul ereditar de transferaza
(pag. 278)

M2217199. Hiperbilirubinemia predominant conjugata poate sa apara in: A. boala hepatica alcoolica B. colestaza indusa de contraceptivele orale C. colangiocarcinom D. icterul laptelui de san E. icterul neonatal
(pag. 278)

M2217200. Tulburarile hepatocelulare in care icterul poate fi asociat ca faza obstructiva sau colestatica sunt: A. hepatita alcoolica B. colestaza intrahepatica benigna recurenta C. sindromul Gilbert D. reactii medicamentoase (Clorpromazina) E. sindrom Crigler- Najjar tip II
(pag. 279)

M2217201. Mecanismele care explica excretia scazuta a bilirubinei conjugate in boala hepatocelulara si

680

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

681

Rezidentiat 2004
boala colestatica sunt: A. B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

ocluzia canaliculara de catre hepatocitele umflate obstructia ductelor terminale intrahepatice prin celule inflamatorii activarea proteinelor de transport membranare ocluzia canaliculara de bila ingrosata impiedicarea recaptarii pigmentului excretat
(pag. 279)

M2217202. Obstructia completa a ductelor biliare extrahepatice se manifesta prin: A. icter cu hiperbilirubinemie predominant neconjugata B. bilirubinurie marcata C. absenta bilirubinuriei D. scaune acolice E. atigerea unui platou al bilirubinei serice la nivelul de 30-40 mg/dl
(pag. 279)

M2217203. Obstructia partiala a ductelor biliare extrahepatice se manifesta prin: A. icter, daca clearence-ul bilirubinei in duoden este incapabil sa echilibreze nivelul productiei de pigment B. presiunea intrabiliara crescuta C. gradul icterului depinde de prezenta unei boli hepatocelulare simultane D. prezenta colangitei poate exacerba afectarea excretiei de bilirubina E. nu apare icter decat daca este intrerupt drenajul biliar la peste 90% din parenchimul hepatic
(pag. 279)

M2217204. Icterul din bolile hepatocelulare se caracterizeaza prin: A. sunt afectate toate cele trei etape ale metabolismului bilirubinei B. in cea mai mare masura este afectata captarea bilirubinei C. predomina bilirubina neconjugata in ser D. in cea mai mare masura este afectata excretia bilirubinei E. predomina bilirubina conjugata in ser
(pag. 278)

M2217205. Cauze de hiperbilirubinemie predominant neconjugata: A. sindromul Dubin-Johnson B. sindromul Gilbert C. sindromul Rotor D. colangita sclerozanta E. sindromul Criegler-Najjar tip II
(pag. 278)

M2217206. Care dintre urmatoarele afectiuni se asociaza cu hiperbilirubinemia predominant conjugata? A. nutritie parenterala B. ciroza biliara primitiva C. colangiohepatita orientala D. post prelungit E. icterul laptelui de san
(pag. 278)

M2217207. In evaluarea pacientului icteric, scaunele acholice sugereaza: A. chist coledocian inflamat B. litiaza coledociana C. ciroza biliara primitiva

681

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

682

Rezidentiat 2004
D. colangita sclerozanta E. colita ulceroasa
(pag. 279)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2217208. Care dintre urmatoarele forme de icter evolueaza cu bilirubinurie: A. icter hemolitic B. icter neonatal C. icterul Rotor D. colangita sclerozanta E. colestaza recurenta benigna intrahepatica
(pag. 1846)

M2217209. In bolile hepatocelulare (hepatite si ciroze) icterul poate fi determinat de : A. afectarea excretiei biliare B. reducerea conjugarii bilirubinei C. cresterea conjugarii bilirubinei D. reducerea captarii bilirubinei E. obstructie biliara extrahepatica
(pag. 278)

M2217210. Icterul postoperator este accentuat de : A. afectare renala concomitenta B. sepsis C. stare de soc D. hipertensiune arteriala E. hipotensiune arteriala
(pag. 1845)

M2217211. Bilirubina neconjugata se caracterizeaza prin: A. circula in plasma stans legata de albumina B. celulele creierului au o mare afinitate fata de ea C. formeaza cu albumina un complex ireversibil D. se excreta renal E. are afinitate pentru lipide
(pag. 275)

M2217212. Icterul prin productie crescuta de pigment poate fi intalnita in: A. infarcte pulmonare B. rupturi de anevrisme aortice C. functie hepatica alterata D. scurgeri din vase sanguine dupa catererisme E. sindrom Gilbert
(pag. 1842)

M2217213. Complicatiile hemolizei cronice include: A. calculi pigmentari in colecist B. icter nuclear la varsta adultului C. depunerea de bilirubina in ganglionii bazali la toti pacientii D. icter nuclear la valori peste 20 mg/dl la nou nascuti E. cresterea bilirubinei neconjugate serice nu este nociva per se cu exceptia stadiului de sugar
(pag. 1842)

682

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

683

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2217214. Icterul din sindromul Gilbert se caracterizeaz prin: A. este fluctuent B. se accentueaza dupa interventii chirurgicale, febra, infectii C. se atenueaza dupa ingestia de alcool D. teste functionale hepatice normale E. este prezent la 3-10% din populatia generala
(pag. 1843)

M2217215. Scaderea usoara a glucuronozil tranferazei in sdr. Gilbert se reflecta prin: A. scaderea bilirubinemiei serice dupa Fenobarbital B. scaderea bilirubinemiei monoconjugate in bila C. cresterea bilirubinemiei serice dupa Fenobarbital D. cresterea bilirubinemiei monoconjugate in bila E. aparitia hemolizei
(pag. 1843)

M2217216. Modificarile functiei hepatice din timpul unei sarcini normale: A. apar in special in ultimul trimestru B. bilirubina serica fie nu creste sau fie creste <2mg/dl C. constau in cresteri usoare ale FA serice D. bilirubina serica creste peste 2 mg/dl E. constau in cresteri ale retentiei de BSP
(pag. 1845)

M2217217. Icterul recurent de sarcina trebuie diferentiata de: A. hepatita virala B. steatoza hepatica acuta idiopatica de sarcina C. steatoza hepatica indusa de tetraciclina D. sindrom Rotor E. Crigler - Najjar tip I
(pag. 1845)

M2217218. Manifestarile clinice induse de medicamente ce produc colestaza si leziuni de hepatita acuta: A. rash B. febra C. reactie inflamatorie hepatica D. artralgii E. neutrofilie
(pag. 1845)

M2217219. Cele mai frecvente afectiuni asociate cu icter: A. hepatita B. medicamente C. ciroza D. obstructie biliara E. icter neonatal
(pag. 1846)

M2217220. Cresterea disproportionata a aminotransferazelor fata de alte enzime hepatice ne orienteaza spre diagnosticul de: A. hepatita toxica

683

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

684

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

hepatita virala CBP leziuni hepatocelulare ischemice colangita sclerozanta


(pag. 280)

M2217221. Cresterea importanta a FA, 5 nucleotidazei si/sau gamma-glutamil-transpeptidaza este sugestiva pentru: A. colestaza intrahepatica B. obstructia biliara extra hepatica C. ciroza hepatica D. hepatita acuta virala E. hepatita toxica
(pag. 280)

M2217222. Un pacient cu semne clinice de colestaza dar cu ducte biliare de calbru normal, are mai probabil: A. ciroza biliara primitiva B. colestaza intrahepatica medicamentoasa C. colestaza intrahepatica alcoolica D. litiaza coledociana E. carcinom ampular
(pag. 281)

M2217223. Urmatoarele afirmatii legate de metabolismul urobilinogenului sunt adevarate: A. se produce prin hidroliza bilirubinei conjugate sub actiunea bacteriilor colonice B. o parte este preluata in ficat prin circulatia portala si reexcretata in bila C. in colestaza excretia urinara a urobilinogenului creste semnificativ D. in hemoliza excretia urinar a urobilinogenului creste semnificativ E. excretia urinara zilnica nu depaseste 4 mg
(pag. 276)

M2217224. Tulburarile hepatocelulare in care icterul poate fi asociat ca faza obstructiva sau colestatica sunt: A. hepatita alcoolica B. colestaza intrahepatica benigna recurenta C. sindromul Gilbert D. reactii medicamentoase (Clorpromazina) E. sindrom Criegler- Najjar tip II
(pag. 279)

M2217225. In evaluarea pacientului icteric, scaunele acholice sugereaza: A. chist coledocian inflamat B. litiaza coledociana C. ciroza biliara primitiva D. colangita scleropzanta E. colita ulceroasa
(pag. 279)

M2317226. Care dintre urmtoarele afirmaii despre rolul ecografiei abdominale n explorarea unui sindrom icteric sunt adevrate ? A. Difereniaz cauzele intrahepatice de icter de obstrucia extrahepatic. B. Are specificitate mare pentru cauzele de icter cu hiperbilirubinemie neconjugat.

684

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

685

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. Detecteaz canalele biliare extrahepatice dilatate, cu mare sensibilitate. D. Specificitatea pentru identificarea ductelor extrahepatice dilatate este sub 90%. E. Nu detecteaz calculii intraductali in 40% din cazuri.
(pag. 280)

M2317227. Care dintre urmtoarele afirmaii despre colangiopancreatografia endoscopic retrograd (CPER) sunt adevrate ? A. Are dezavantajul c nu permite vizualizarea ampulei Vater. B. Permite vizualizarea ductelor pancreatice i biopsierea direct a epiteliului ductal. C. Este frecvent tehnica preferat pentru diagnosticul i tratamentul obstruciilor biliare distale. D. Este metoda de explorare de prim intenie n orice sindrom icteric. E. Este abordarea preferat a calculilor intraductali restani dup colecistectomie chirurgical sau laparoscopic.
(pag. 281)

M2317228. Care dintre urmtoarele afirmaii despre icterul determinat de supraproducia de bilirubin sunt adevrate ? A. Nivelul bilirubinei serice crete de obicei peste 10 mg%. B. Nivelul bilirubinei serice este de regul crescut pn la 3 - 4 mg%. C. Este secundar hemolizei intra sau extravasculare. D. Apare n stri cu eritropeiez ineficient. E. Este nsoit de prurit.
(pag. 278)

M2317229. Care dintre urmtoarele ictere asociaz hiperbilirubinemie predominant conjugat ? A. Sindromul Crigler Najjar. B. Administrare de contraceptive orale. C. Administrare de cloramfenicol. D. Colangita sclerozant. E. Icterul neo natal.
(pag. 278)

M2317230. Care dintre urmtoarele ictere sunt determinate de hiperbilirubinemie predominant neconjugat ? A. Litiaz biliar. B. Hemoliz. C. Sindromul Dubin Johnson. D. Sindromul Gilbert. E. Icterul colestastic de sarcin.
(pag. 278)

M2317231. n bolile hepatocelulare (hepatite i ciroze) icterul poate fi determinat de: A. Reducerea conjugrii bilirubinei. B. Creterea conjugrii bilirubinei. C. Obstrucie biliar extrahepatic. D. Afectarea excreiei biliare. E. Reducerea captrii bilirubinei.
(pag. 278)

M2317232. Obstrucia complet a ductelor biliare extrahepatice determin icter cu: A. Absena bilirubinuriei. B. Hiperbilirubinemie predominant conjugat. C. Bilirubinurie marcat.

685

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

686

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Scaune acholice. E. Hiperbilirubinemie predominant neconjugat.


(pag. 279)

M2317233. Care dintre urmtoarele medicamente pot produce colestaz ? A. Izoniazida. B. Androgeni. C. Contraceptive orale. D. Acid ursodezoxicolic E. Clorpromazina.
(pag. 278)

M2317234. Tulburrile hepatocelulare n care icterul poate fi asociat cu o faz obstructiv sau colestatic includ: A. Infiltrarea gras a ficatului indus de alcool. B. icterele din ultimul trimestru de sarcina C. Hepatita alcoolic. D. Sindromul Gilbert. E. Sindromul Rotor.
(pag. 279)

M2317235. Care dintre urmtoarele ictere sunt determinate de hiperbilirubinemie predominant conjugat ? A. sinromul Gilbert B. sindromul Dubin-Johnson C. boala hepatic alcoolic D. colangita sclerozant E. stare septic
(pag. 278)

M2317236. Pruritul se asociaz frecvent cu icterul din: A. hemoliz B. colangit sclerozant C. sindrom Gilbert D. sindrom Rotor E. ciroza biliar primitiv
(pag. 279)

M2517237. Bilirubina neconjugat are urmtoarele proprieti: A. Este hidrosolubil B. Are afinitate pentru lipide C. Este excretat renal D. Se leag reversibil de albumina seric E. Poate forma complexe covalente reversibile cu albumina
(pag. 275)

M2517238. Bilirubina conjugat posed urmtoarele proprieti: A. Este hidrosolubil B. Nu se absoarbe n intestin C. Se absoarbe intestinal D. Poate forma complexe covalente ireversibile cu albumina E. Nu este excretat renal

686

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

687

Rezidentiat 2004
(pag. 275)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2517239. Pentru bilirubina delta sunt adevrate urmtoarele afirmaii: A. Este o form de bilirubin neconjugat B. Nu este excretat prin rinichi C. Are un timp de njumtire seric de 15-20 zile D. Are un timp de njumtire scurt i dispare rapid din ser E. Este detectabil n plasm n condiiile unei hiperbilirubinemii conjugate prelungite
(pag. 275)

M2517240. Bilirubina este prezent n: A. Lichidul pleural B. Lacrimi C. Saliv D. Lichidul cefalorahidian E. Sucul pancreatic
(pag. 275-276)

M2517241. Riscul de icter nuclear este mrit n: A. Hemoliz B. Hipoalbuminemie C. Acidoz D. Alcaloz E. Niveluri serice crescute ale acizilor grai liberi
(pag. 276)

M2517242. Tulburrile metabolismului bilirubinei pot surveni prin urmtoarele mecanisme: A. Supraproducie B. Captare hepatic sczut C. Captare hepatic crescut D. Conjugare hepatic sczut E. Excreie sczut a bilirubinei n bil
(pag. 278)

M2517243. Bilirubina circulant deriv din: A. Eritrcitele mbtrnite B. Citocromii hepatici C. Mielocite D. Mioglobina muscular E. Plasmocite
(pag. 275)

M2517244. Precizai care dintre urmtoarele afirmaii sunt false: A. La pacienii anemici icterul este detectat la niveluri mai mici de bilirubin B. Icterul scleral este un semn mai sensibil de hiperbilirubinemie dect icterul generalizat C. Carotenodermia provoac icter scleral D. Apariia icterului este influenat de fluxul sanguin i de edeme E. La extremitile paralizate i edematoase icterul este mai pronunat
(pag. 275-276)

M2517245. Icterul se caracterizeaz prin: A. Creterea nivelului seric al bilirubinei

687

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

688

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

Pigmentareagalben a pielii i sclerelor Creterea transaminazelor Coloraia galben a pielii nchiderea la culoare a urinei
(pag. 275)

M2517246. Precizai care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la metabolismul hepatic al bilirubinei sunt adevrate: A. Bilirubina neconjugat captat de hepatocit este hidrosolubil B. Conjugarea bilirubinei cu acid glucuronic i scade hidrosolubilitatea C. Reacia de a bilirubinei are loc n aparatul Golgi D. Reacia de conjugare a bilirubinei este catalizat de bilirubin-glucuronil-transferaz E. Reacia de conjugare a bilirubinei se desfoar n doi timpi
(pag. 276)

M2517247. Precizai caredintre urmtoarele afirmaii privitoare la metabolismul urobilinogenului sunt adevrate: A. Este produs prin metabolizarea bilirubinei conjugate de ctre bacteriile ileale i colonice B. Poate fi reabsorbit din intestinul subire i colon i intr n circulaia portal C. O parte este preluat de ficat i excretat n bil D. n condiii normale excreia urinar zilnic depete 4 mg E. n colestaz producia i excreia urinar a urobilinogenului sunt crescute
(pag. 276)

M2517248. Hiperbilirubinemia predominant neconjugat prin deficit n activitatea glucuroniltransferazei nu se ntlnete n: A. Icterul neonatal B. Sindromul Dubin-Johnson C. Sindromul Rotor D. Sindromul Gilbert E. Sindromul Crigler-Najjar
(pag. 278)

M2517249. Hiperbilirubinemia predominant conjugat din boala hepatocelular i boala colestatic hepatic se datoreaz urmtoarelor mecanisme: A. Ocluzia canaliculelor de ctre bila ngroat B. Ocluzia canaliculelor de ctre hepatocitele umflate C. Obstrucia ductelor biliare intrahepatice terminale prin celule inflamatorii D. Inhibiia specific a proteinelor de transport membranare E. Scderea permeabilitii membranei hepatocelulare
(pag. 279)

M2517250. Icterul asociat cu hiperbilirubinemie predominant conjugat se ntlnete n: A. Eritropoiez ineficient B. Boli hepatocelulare C. Obstrucie biliar intrahepatic D. Stare septic E. Obstrucie biliar extrahepatic
(pag. 279)

M2517251. Precizai care dintre urmtoarele medicamente produce colestaz: A. Cloramfenicol B. Steroizi anabolizani

688

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

689

Rezidentiat 2004
C. Acetaminofen D. Clorpromazin E. Izoniazid
(pag. 279)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2517252. Menionai care dintre urmtoarele medicamente produce necroz hepatocelular: A. Acetaminofen B. Pregnandiol C. Cloramfenicol D. Izoniazid E. Clorpromazin
(pag. 279)

M2517253. Sarcina predispune la: A. Colestaz B. Necroz hepatocelular C. Colangit sclerozant D. Steatoz hepatic E. Insuficien hepatic acut
(pag. 279)

M2517254. Colestaza intrahepatic sau obstrucia extrahepatic se caracterizeaz prin creteri ale: A. Fosfatezei alcaline B. 5-Nucleotidazei C. Aminotransferazelor D. Gama-glutamil-transpeptidazei E. Acetilcolinesterazei
(pag. 280)

M2517255. Hiperbilirubinemia conjugat fr anomalii enzimatice hepatice se poate ntlni n: A. Sarcin B. Septicemie C. Dup intervenii chirurgicale recente D. Stres fizic E. Ingestie masiv de alcool
(pag. 280)

M2517256. Hiperbilirubinemia conjugat izolat poate fi ntlnit n urmtoarele situaii: A. Post prelungit B. Sindromul Rotor C. Sindromul Dubin-Johnson D. Stare septic E. Unii pacieni cu sindromul colestazei intrahepatice recurente benigne
(pag. 280)

M2517257. Hepatit toxic este produs mai frecvent de: A. Acetaminofen B. Clorpromazin C. Izoniazid D. Ageni anestezici halogenai E. Pregnandiol
(pag. 280)

689

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

690

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2517258. Indicai care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la rolul ecografiei abdominale n explorarea unui sindrom icteric sunt false: A. Difereniaz cauzele intrahepatice de icter de obstrucia extrahepatic B. Identific ductele biliare extrahepatice dilatate C. Nu reuete s detecteze aproximativ 40% din calculii intraductali D. Specificitatea pentru detectarea ductelor extrahepatice dilatate este mai mic de 90% E. Este util pentru identificarea cauzelor de icter cu predominana bilirubinei neconjugate
(pag. 280)

M2617259. Hiperbilirubinemia predominant neconjugat apare n urmtoarele afeciuni, cu excepia: A. Sindromul Gilbert B. Sindromul Dubin-Johnson C. Sindroame de hemoliz. D. Litiaz coledocian E. Neoplasm de cap de pancreas
(pag. 278)

M2617260. Hiperbilirubinemia predominant conjugat apare n urmtoarele afeciuni, cu excepia: A. Litiaz coledocian B. Sindromul Crigler-Najjar C. Sindromul Gilbert D. Ciroza biliar E. Sindromul Dubin-Johnson
(pag. 278)

M2617261. n colestaza intrahepatic nu cresc enzimele: A. Glutation S- transferaza B. Gama glutamil-transpeptidaza C. 5-nucleotidaza D. Fosfataza alcalin E. Colinesteraza
(pag. 280)

M2617262. Referitor la bilirubina neconjugat nu sunt adevrate urmtoarele afirmaii: A. Circul n plasm legat strns de albumin B. Circul n plasm nelegat de albumin C. Celulele creierului au o afinitate fa de bilirubina neconjugat D. Celulele creierului nu au o afinitate fa de bilirubina neconjugat E. Apare n urin
(pag. 275)

M2617263. Referitor la bilirubina conjugat sunt adevrate urmtoarele afirmaii: A. Nu este excretat n bil B. Se absoarbe din intestin C. Nu se absoarbe din intestin D. Apare n urin E. Nu apare n urin
(pag. 276)

M2617264. Riscul de icter nuclear este crescut n urmtoarele condiii: A. Hemoliz B. Tratament cu lumin albastr

690

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

691

Rezidentiat 2004
C. Hipoalbuminemie D. Efort fizic E. Alcaloza metabolic
(pag. 276)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2617265. Referitor la sindromul Gilbert sunt adevrate urmtoarele afirmaii: A. Este un deficit ereditar de gama glutamil transpeptidaz B. Este un deficit ereditar de glucuronozil transferaz C. Este caracterizat prin hiperbilirubinemie neconjugat D. Este caracterizat prin hiperbilirubinemie conjugat E. Testele funcionale hepatice sunt normale
(pag. 1843)

M2617266. Referitor la sindromul Dubin- Johnson sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia: A. Este un deficit ereditar de glucuronozil transferaz B. Este un defect al excreiei biliarubinei C. Este caracterizat prin hiperbilirubinemie neconjugat D. Este caracterizat prin hiperbilirubinemie conjugat E. Este prezent i o anomalie n excreia coproporfirinelor
(pag. 1844)

M2617267. Referitor la icterul recurent de sarcin nu sunt adevrate urmtoarele afirmaii: A. Este de tip colestaz extrahepatic B. Este de tip colestaz intrahepatic C. Clinic se manifest prin prurit i icter D. Fosfataza alcalin i colesterolul sunt semnificativ crescute E. Modificrile clinice i de laborator persist dup natere
(pag. 1845)

M2717268. Hiperbilirubinemia predominant neconjugata apare in: A. hemoliza intra si extravasculara B. tratamentele cu colramfenicol sau pregnandiol C. colangita sclerozanta D. reactii adverse la contraceptive orale sau clorpromazima E. diabet zaharat
(pag. 278)

M2717269. Despre sindromul Gilbert sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. este un rezultat al deficientei de piruvat-kinaza hepatica B. este cea mai frecventa cauza de crestere usoara a bilirubinei neconjugate C. este asociat cu frecvente anomalii enzimatice hepatice D. pe termen lung, evolueaza cu tulburari neurologice prin impregnarea structurilor cerebrale E. aparitia icterului este favorizata de febra, alcool, infectii
(pag. 280)

M2717270. Sunt sugestive pentru colestaza intrahepatica cresteri predominante ale urmatoarelor enzime A. 5-nucleotidaza B. aminotransferazele C. gamma-glutamiltransferaza D. lactic-dehidrogenaza E. fosfataza acida

691

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

692

Rezidentiat 2004
(pag. 280)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2817271. Bilirubina este prezenta in urmatoarele lichide ale corpului cu exceptia: A. lichid articular B. lacrimi C. sucul pancreatic D. lichidul cefalorahidian E. lichidul pleural
(pag. 275-276)

M2817272. Care din urmatoarele afirmatii privind proprietatile bilirubinei conjugate nu sunt adevarate ? A. liposolubila B. se secreta renal C. reprezinta circa 90% din bilirubina serica circulanta D. poate forma cu albumina un complex covalent reversibil E. are o afinitate mai mare pentru lipide, spre deosebire de bilirubina neconjugata
(pag. 275)

M2817273. Sursele de bilirubina sunt urmatoarele: A. eritrocitele B. mioglobina C. nucleoproteinele D. enzimele E. citocromii hepatici
(pag. 275)

M2817274. Care sunt cele trei faze ale procesului de metabolizare hepatica a bilirubinei ? A. preluarea hepatica B. supraproductie de bilirubina C. depozitare hepatocitara D. conjugare hepatica E. excretia prin bila
(pag. 276)

M2817275. Riscul de icter nuclear este marit in urmatoarele conditii, cu exceptia: A. hemoliza B. alcaloza metabolica C. hiperalbuminemie D. unele infectii E. acidoza metabolica
(pag. 276)

M2817276. Urina galbena sau portocalie este datorata urmatoarelor medicamente cu exceptia: A. Ampicilina B. Rifampicina C. Tiamina D. Eritromicina E. Sulfasalazina
(pag. 278)

M2817277. In care din urmatoarele afectiuni ereditare apare icter prin deficit ereditar de transferaza: A. icter neonatal

692

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

693

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. sindromul Rotor sindromul Gilbert sindromul Dubin-Johnson sindromul Crigler-Najjar
(pag. 278)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2817278. In care din urmatoarele tulburari hepatocelulare, icterul nu este de tip obstructiv sau colestatic: A. icterul indus de steroizi B. icterul din primul trimestru de sarcina C. hepatita alcoolica D. sindromul Gilbert E. neoplasmul hepatic( hepatocarcinom)
(pag. 279)

M2817279. Care din urmatoarele cauze pot produce scaune acolice hem positive ( scaune de argint ) ? A. carcinom pancreatic B. colangiocarcinomul C. hepatocarcinomul D. colangita sclerozanta E. carcinom ampular
(pag. 279)

M2817280. Cauzele frecvente de hepatita toxica sunt date de: A. rifampicina B. izoniazida C. acetaminofenul D. clorpromazina E. agenti anestezici halogenati
(pag. 280)

M2817281. Sidromul ductului biliar disparut poate apare in urmatoarele afectiuni cu exceptia: A. infectia cu virus hepatic tip C B. boala de iradiere C. leucemie limfatica cronica D. infectia cu virus citomegalic E. rejectia transplantului de ficat
(pag. 281)

M2817282. Care din urmatoarele afirmatii despre icterul determinat de supraproductia de bilirubina sunt false ? A. apare in stari cu eritropoieza ineficienta B. apare doar secundar unei hemolize intravasculare C. nivelul bilirubinei serice este crescut pana la 5-6mg/dl D. este insotita de febra si de durere abdominala E. nivelul bilirubinei serice este crescut pana la 3-4mg/dl
(pag. 278)

M2917283. n ceea ce privete prezena bilirubinei n esuturi: A. Apare n lichidele corpului (pleural, cefalorahidian, articular) invers proporional cu coninutul n albumine. B. Nu apare n secreiile adevrate (lacrimi, saliv i lichid pancreatic). C. La pacientul icteric extremitile paralizate i edematoase tind s rmn nrcolorate.

693

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

694

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Bilirubina neconjugat eliberat n plasm se leag covalent de albumin. E. Bilirubina conjugat poate forma un complex covalent ireversibil cu albumina.
(pag. 275)

M2917284. Excepiile de la regula asocierii hiperbilirubinemiei predominant neconjugat cu hemoliza intravascular sau cu resorbia unui hematom voluminos sunt: A. Colestaza intrahepatic. B. Tulburri rare, ereditare ale glucuronil-transferazei. C. Sdr. Gilbert. D. Hepatita viral acut. E. Insuficiena hepatic n stadiul final.
(pag. 279)

M2917285. Hiperbilirubinemia predominant conjugat fr anomalii enzimatice hepatice este neobinuit dar se poate ntlni n: A. Infarcte masive de organ. B. Septicemie. C. Colestaza intrahepatic. D. Sarcin. E. Intervenii chirurgicale recente.
(pag. 280)

M2917286. Hiperbilirubinemia conjugat izolat este manifestarea primar n: A. Sdr. Rotor. B. Sdr. Gilbert C. Colestaza intrahepatic recurent benign. D. Sdr. Dubin-Johnson. E. Sdr. Crigler-Najjar.
(pag. 280)

694

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro