In opera ,, Lostrita" scrisa de Vasile Voiculescu se afla n intentia autorului de a proiecta obsesia inaccesibilului n lumea fabuloasa a pescuitului, recupernd

estetic semnificatiile profunde ale acestei practici stramosesti. Tema acestei povesti de vnatoare si, totodata, de ,,iubire magice" este aceea a regesiunii n matricea originara.Lostrita, femeia-peste, simbol al seductiei mortale, este natura nsasi, care vine n ntmpinarea aspiratiei eroului, nu ntmplator numit Aliman. Din aceasta perspectiva, lostrita - pusa n relatie cu alte mituri valorificate aici mitul stimei, al rusalcai, sirenei sau ondinei -repre!inta anima psi"opomp al lui Aliman, calau!a venita din lumea apelor primordiale. #olul de calau!a se vadeste n subsumarea unei duble conditii - supraumana si subumana, n acelasi timp. $nd se manifesta la suprafata, printr-o metamorfo!a diabolica, a regnurilor - ca ,, fata adusa de ape", lostrita refu!a orice tentativa de nuntire lumeasca.%mplinirea ,, aspiratiei virile catre absolut" a lui Aliman, calificat pentru aceasta, se petrece sub semnul unei ra!vratiri mpotriva conventiilor, a eresurilor intuind ca numai refacnd drumul n ,, contra firului apei" prin cosmica nunta cu lostrita, se va integra n unitatea primordiala. La toate acestea se adauga finalitatea estetica urmarita de Voiculescu, devenita pur e&ercitiu spiritual, care face din te&t un spatiu al comunicari esentiale ambiguitatea desc"ide multiple porti narative, pe unde cititorul este invitat sa paseasca si sa participe.In Lostrita nu putem spune ca avem un plan fantastic si unul real deoarece nca de la nceput ne este pre!entata o povestire despre 'ecuratul si diversele forme sub care el se nfatisea!a oamenilor.Dar putem spune ca sacrul apare cu adevarat o data cu ntlnirea lui Aliman cu lostrita, persona(ul continund sa accepte realitatea ca singura e&istenta deci planul fantastic coincide cu planul real al persona(ului. In acest ca!, spatiul intermediar dintre profan si sacru este constituit de apa, de )istrita In Lostrita putem identifica o astfel de situatie atunci cnd Aliman da drumul lostritei de lemn pe )istrita, urmarea fiind una ct se poate de ciudata si ilogica ")istrita venise sodom din mal n mal, carnd sfarmaturi de sate la vale, cu case, oameni si vite." Daca arunci o bucata de lemn n apa, ceea ce te astepti mai putin este sa vina o viitura de asemenea amploare.'umai ca Aliman rostise un descntec prin care se lepadase de Dumne!eu si si vnduse sufletul diavolului. In Lostrita avem astfel de rupturi caci nsasi lostrita si are corespondent ntro sirena, ntr-un du" necurat, c"iar ntr-o fata dar n nici un ca! ntr-un peste ceea ce este ea de fapt. Lostrita devine cnd o sirena tolanita pe prund, cnd ca o fecioara *Ileana+ "ranindu-se cu peste, dar si o faptura satanica, care mannca carne de om "Dar mai ales cu carne de om, careia a(unsese sa-i duca dorul."

In Lostrita are loc o ng"etare a timpului n sacru deoarece, atunci cnd a plecat pe urmele Ilenei si a mamei ei, Aliman afla de la un batrn ca n urma cu multi ani femeile fusesera alungate din sat si Ileana era tnara.Deci practic n spatiul sacru timpul statea pe loc ceea ce o facea pe lostrita nemuritoare. 'emultumit cu o dragoste pamnteasca, Aliman este victima aspiratiei spre absolut, spre desavrsire.,roul simte fascinatia altei lumi, a frumusetii ideale, superioare, la care nu accede dect cu pretul vietii. Voiculescu si nc"eie aceasta splendida alegorie filosofica, atribuindu-i, nca o data, caracteristicile basmului popular, dintre care acelea ale circulatiei prin viu grai si ale mbogatirii prin variante sunt cele mai cunoscute, neasumndu-si dect rolul, mult mai modest, de culegator de folclor, restituind poporului ceea ce acesta i mprumutase. $a o conclu!ie, fantasticul repre!inta o lume creata de noi, ceva artificial. ,a este lumea noastra proprie, care ne permite sa evadam din realitate si din viata cotidiana. -orma pe care o ia fantasticul depinde de caracterul fiecarei persoane.