Programul de studii universitare de masterat (4 semestre): Audit financiar contabil

LUCRARE DE DISERTATIE

Eantionarea n audit si alte proceduri de testare selective

Bucuresti 2010

CAPIT !"! I
Introducere ###########################################################################$$$$$###$ %ag#2 &efinitii #########$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$###### %ag#'

CAPIT !"! II
(santioanele re%re)entative ############################################################################# %ag#* Com%aratie intre sonda+ul statistic si cel nestatistic si esantionarea %robabilistica si cea ne%robabilistica ############################################################## %ag#, -ondarea frecventei abaterilor $###$$$$$$$$$$$$$$$$## %ag#12 -onda+ul nestatistic in audit ############################################################################# %ag#1' -onda+ul statistic in audit ################################################################################ %ag#1,

CAPIT !"! III#

-tudiu de ca) #####$$$$$$$$$##$$$$$$$$$$$$####$ %ag#21

C .C!"/II #################################################################################### %ag#''

BIB!I B0A1I( ############################################################################################# %ag#'*

'

CAPITOLUL.I.
INTRODUCERE
2n %erioada de 3nce%ut a auditului4 nu era neobi5nuit %entru auditorul inde%endent s6 e7amine)e toate 3nregistr6rile 5i documentele +ustificative ale com%aniei auditate# 2n tim%4 de)voltarea com%aniilor din %unct de vedere al com%le7it6tii si anvergurii4 a transformat %rocedura de e7aminare e78austiv6 (a tuturor inregistr6rilor com%aniei auditate) 3ntr9o %rocedur6 li%sit6 de eficient6 economic6# Auditorii au considerat c6 este necesar ca o%inia asu%ra corectitudinii situa:iilor financiare s6 se e7%rime 3n ba)a e7amin6rii unor %6rti a 3nregistr6rilor 5i tran)ac:iilor# Prin urmare asigurarea furni)at6 de auditor %rin o%inie dob;ndea un caracter re)onabil si nu un caracter absolut# Pe tot %arcursul misiunii sale4 auditorul urmareste obtinerea elementelor %robante care sa ii %ermita sa dea certificarea asu%ra conturilor anuale4 utili)and %rocedee si te8nici# Auditorul trebuie sa utili)e)e rationamentul %rofesional la evaluarea riscului de audit si la stabilirea %rocedurilor de audit4 %entru a se asigura ca riscul este redus %ana la un nivel acce%tabil de redus# 0iscul de audit este de ma7im 10< si re%re)inta riscul ca auditorul sa e7%rime o o%inie de audit neadecvata4 atunci cand situatiile financiare sunt denaturate in mod semnificativ# 0iscul de audit are trei com%onente : 1) Riscul inerent 9 re%re)inta susce%tibilitatea ca un sold al unui cont sau o categorie de tran)actii sa contina o denaturare care ar %utea fi semnificativa4 individual sau cumulata cu denaturarile e7istente in alte solduri sau categorii de tran)actii4 %resu%unand ca au e7istat controale interne adiacente# 2) Riscul de control 9 re%re)inta riscul ca o denaturare4 care ar %utea a%area in soldul unui cont sau intr9o categorie de tran)actii si care ar %utea fi semnificativa in mod individual4 sau atunci cand este cumulata cu alte denaturari din alte solduri sau categorii4 sa nu %oata fi %revenita sau detectata si corectata la momentul o%ortun de sistemele de contabilitate si de control intern# ') Riscul de nedetectare 9 re%re)inta riscul ca %rocedurile de fond ale unui auditor sa nu

detecte)e o denaturare ce e7ista in soldul unui cont sau categorie de tran)actii si care ar %utea fi semnificativa in mod individual4 sau atunci cand este cumulata cu denaturari din alte solduri sau categorii de tran)actii# 2n evaluarea riscului inerent 5i a riscului de control sau 3n auditarea soldurilor conturilor sau a claselor de tran)ac:ii4 rareori auditorul efectuea)6 un singur test# 2n general4 auditorul a%lic6 mai multe %roceduri %entru a %utea formula o o%inie# .u toate testele de audit sunt reali)ate %e ba)6 de e5antion4 iar deci)ia de a e5antiona sau nu trebuie s6 fie o deci)ie clar6# Acce%tarea unor anumite incertitidini a fost +ustificat6 de dis%ro%or:ia dintre costurile aferente e7amin6rii tuturor tran)ac:iilor si 3nregistr6rilor 5i costurile4 semnificativ mai reduse4 generate de e7aminarea unei %6r:i a tren)ac:iilor 5i 3nregistrarilor#

DE INITII
Eantionarea n audit 9 %resu%une a%licarea %rocedurilor de audit %entru mai %u:in de 100< din elementele din cadrul soldului unui cont sau unei clase de tran)ac:ii4 astfel 3nc;t toate e5antioanele s6 aib6 %osibilitatea de a fi selectate# Acest fa%t va %ermite auditorului s6 ob:in6 5i s6 evalue)e %robele de audit asu%ra c;torva caracteristici ale elementelor selectate4 cu sco%ul de a formula sau de a asista la formularea unei conclu)ii referitoare la %o%ula:ia din cadrul c6reia a fost e7tras e5antionul# (5antionarea 3n audit %oate folosi at;t o abordare statistic64 c;t 5i una non9 statistic6# Eroare 9 3nseamn6 at;t abateri de la control4 atunci c;nd sunt derulate teste asu%ra controalelor4 c;t 5i denatur6ri4 atunci c;nd sunt derulate %roceduri de fond# -imilar4 eroarea total6 este folosit6 %entru a se e7%rima fie rata abaterii4 fie gradul de denaturare# Eroarea atipic! 9 re%re)int6 o eroare care este re)ultatul unui eveniment i)olat care nu se re%et6 3n alte situa:ii 3n afara celor s%ecial identificate 5i este4 3n consecin:64 nere%re)entativ6 %entru erorile din %o%ula:ie# Di"ensiune initiala a esantionului = dimensiunea esantionului determinata %rin a%licarea rationamentului %rofesional ( in sonda+ul nestatistic) sau %rin utili)area unor tabele statistice ( in sondalul de atribute)# Distri#utie de selectie = distributia frecventelor re)ultatelor tuturor esantioanelor %osibile de un volum s%ecificat4 care ar %utea fi obtinute dintr9o %o%ulatie continand o serie de %arametri s%ecifici# >

Esantion aleatoriu = esantion in care orice combinatie %osibila de elemente ale %o%ulatiei are o %robabilitate egala de a fi e7trasa# Esantion repre$entativ = esantion ale carui caracteristici sunt identice caracteristicilor %o%ulatiei# Esantionare ar#itrara = metoda ne%robabilistica de esantionare4 %rin care elementele incluse in esantion sunt selectate fara a se lua in considerare dimensiunea4 sursa lors au vreo alta caracteristica distinctiva# Esantionare nepro#a#ilistica = metoda de a e7trage un esantion4 %rin care auditorul a%lica rationamentul %rofesional %entru a selecta elementele din %o%ulatie# Esantionare pro#a#ilistaca = metoda de a e7trage un esantion4 %rin care fiecare element al %o%ulatiei are o %robabilitate stiuta de a fi inclus in esantion4 iar esantionul este selectat %rintr9un %roces aleatoriu# Esantionare siste"atica = metoda %robabilistica de esantionare4 %rin care auditorul calculea)a un %as de numarare ( im%artind volumul %o%ulatiei la numarul de unitati de esantion dorite) si selectea)a elementele de inclus in esantion in functie de marimea acestui %as de numarare si de un %unct de %lecare ales aleatoriu4 situat intre )ero si limita su%erioara a %asului de numarare# Esantionarea pe #locuri % serii& = metoda ne%robabilistica de esantionare4 %rin care elementele esantionului sunt selectate in serii ( succesiuni) cuantificate# recventa de aparitie = ra%ortul dintre elementele unei %o%ulatii care contin un atribut s%ecific si numarul total de elemente din %o%ulatie# Pondere superioara calculata a a#aterilor %PSCA& = limita su%erioara a %onderii %robabile a abaterilor din %o%ulatie ? re%re)inta cea mai mare %ondere a abaterilor dintr9o %o%ulatie %entru un nivel dat al 0A(0C# Riscul accepta#il de esti"are a riscului de control la un nivel prea redus % RAERC& = riscul %e care auditorul este dis%us sa si9l asume in ceea ce %riveste acce%tarea unui mecanism de control ca fiind eficace sau a unei %onderi a erorilor monetare ca fiind tolerabila4 cand %onderea reala a abaterilor din %o%ulatie estemai mare decat %onderea tolerabila# Pondere tolera#ila a a#aterilor %PTA& = %onderea abaterilor in %o%ulatie %e care auditorul o va %ermite4 ramanand4 in acelasi tim%4 dis%us sa foloseasca risul de control estimat si @ sau cantitatea estimata a erorilor monetare din o%eratiuni4 indicatori determinati in cursul %lanificarii# Ponderea a#aterilor = %rocentul de elemente dintr9o %o%ulatie care %re)inta abateri de la mecanismele de control %rescrise sau de la corectitudinea monetara# *

Ponderea a#aterilor din esantion %PAE& ' ra%ortul dintre numarul abaterilor din esantion si dimensiunea esantionului# Ponderea esti"ata a a#aterilor din populatie %PEAP& = %onderea abaterilor %e care auditorul se astea%ta sa o gaseasca in %o%ulatie inainte de a ince%e testarile# Popula(ia 9 re%re)int6 un 3ntreg set de date din r;ndul c6rora este selectat un e5antion 5i des%re care un auditor dore5te s6 trag6 conclu)ii# &e e7em%lu4 toate elementele din soldul unui cont sau dintr9o clas6 de tran)ac:ii constituie o %o%ula:ie# include termenul de AstratB# Strati)icarea 9 este un %roces de divi)are a %o%ula:iei 3n sub%o%ula:ii4 fiecare dintre acestea fiind un gru% de unit6:i de e5antionare ce %re)int6 caracteristici similare (cel mai adesea valoare monetar6)# Eroarea tolera#il! 9 re%re)int6 eroarea ma7im6 3ntr9o %o%ula:ie %e care o acce%t6 auditorul# Sonda* de atri#ute = metoda statistica4 %robabilistica de evaluare a esantioanelor4 din care re)ulta o estimare a %ro%ortiei elementelor unei %o%ulatii care contin o caracteristica sau un atribut cautat# Esantionara pro#a#ilistica % aleatorie& = este o metoda %rin care esantionul este constituit astfel incat fiecare unitate din %o%ulatia totala are o %robabilitate stiuta de a fi inclusa in esantion4 iar esantionul este constituit %rintr9un %roces aleatoriu# Esantionarea nepro#a#ilistica % rationata& = este o metoda de constituire a esantionului4 %rin care auditorul a%lica %ro%riul rationament %rofesional mai curand decat metodele %robabilistice %entru a selecta elementele de inclus in esantion# Sonda* de audit = testarea unei %ortiuni mai mici de 100< din %o%ulatie in sco%ul de a formula %rin interferenta conclu)ii des%re %o%ulatia in cau)a# Sonda* nestatistic = utili)area rationamentului %rofessional de catre auditor %entru selectarea elementelor esantionului4 estimarea valorilor %o%ulatiei si estimarea riscului de esantionare# Sonda* statistic = utili)area unor te8nici matematice %entru calcularea unor re)ultate statistice foemale si %entru cuantificarea riscului de esantionare# Ta#el de nu"ere aleatorii = o lista de numere aleatorii inde%endente4 organi)ate in forma de tablel %entru a facilita selectarea de numere aleatorii formate din mai multe cifre# %o%ula:ie %oate fi divi)at6 3n straturi sau sub%o%ula:ii4 unde fiecare strat este e7aminat se%arat# Termenul de A%o%ula:ieB este folosit %entru a

CAPITOLUL.II.
+.ESANTIOANELE REPRE,ENTATI-E
"n esantion re%re)entativ este acela in care caracteristicile auditate sunt a%ro7imativ identice caracteristicilor %o%ulatiei# Aceasta inseamna ca elementele incluse in esantion sunt asemanatoare cu cele ramase in afara esantionului# Pentru ca un esantion sa fie re%re)entativ auditorii %ot ma+ora e7ecutarea foarte riguroasa a activitatilor legate de %roiectarea4 selectia si evaluarea esantionului# 0iscurile %roducerii acestor erori sunt numite A risc de o#servareB si Arisc de esantionareB# Ambele riscuri %ot fi controlate# Riscul de observare (eroarea de observare) 0isc de observare = riscul ca auditorul sa nu reuseasca sa identifice abaterile e7istente in esantion? riscul de observare ( eroarea de observare) este datorat inca%acitatii de a recunoaste abaterile si folosirii unor %roceduri de audit inadecvate sau ineficiente# 0iscul de observare a%are atunci cand %rin testele de audit nu se desco%era abaterile e7istente in esantion#Cau)ele erorilor de observare sunt: 1) Inca%acitatea auditorului de a recunoaste abaterile# 2) 1olosirea unor %roceduri de audit inadecvate sau ineficace# Proiectarea atenta a %rocedurilor de audit4 instruirea adecvata a %ersonalului4 su%ervi)area si verificarea muncii subalternilor sunt modalitati %rin care se %oate controla riscul de observare# Riscul de esantionare ( eroarea de esantionare) 0iscul de e5antionare este o caracteristica inerenta a sonda+ului4 care re)ulta din fa%tul ca se testea)a doar o fractiune din %o%ulatia totala# C8iar si cand nu e7ista nici o eroare de observare4 e7ista intodeauna o %robabilitate ca un esantion sa nu fie re)onabil de re%re)entativ# (7ista doua modalitati %rin care se %oate controla riscul de e5antionare: 1) A+ustarea dimensiunii esantionului# 2) "tili)area unei metode %otrivite %entru selectarea elementelor din %o%ulatie de inclus in esantion# Da+orarea dimensiunii esantionului va reduce riscul de esantionare si viceversa# "tili)area metodei de esantionare %otrivite va oferi o asigurare re)onabila %rivind re%re)entativitatea esantionului#

RISCUL DE NEESANTIONARE 0e%re)int6 riscul a%arut ca urmare a erorii auditorului care re)ult6 din %osibilitatea ca auditorul s6 includ6 3n e5antion %o%ula:ia necores%un)6toare %entru a testa o afirma:ie4 %osibilitatea ca auditorul s6 nu detecte)e denaturarea atunci c;nd a%lic6 %rocedura de audit sau ca acesta s6 inter%rete)e 3n mod eronat re)ultatul ob:inut# Riscul de neeantionare 9 ia na5tere ca urmare a a%ari:iei unor factori ce determin6 auditorul s6 a+ung6 la o conclu)ie eronat6 din motive care nu au leg6tur6 cu m6rimea e5antionului# &e e7em%lu4 ma+oritatea %robelor de audit sunt mai degrab6 %ersuasive dec;t conclusive4 auditorul %utand folosi %roceduri neadecvate sau %ut;nd inter%reta gre5it %robele ori s6 nu recunoasc6 o eroare# O.IECTI-ELE ESANTIONARII Pentru determinarea ti%ului de esantionare ce trebuie folosit4 auditorii vor lua in considerare : a) cantitatea4 calitatea si natura %o%ulatiei asu%ra careia se fac evaluarile# b) riscul sistemului de management# c) obiectivele si beneficiile diferitelor metode de esantionare# d) sco%ul si obiectivele esantionului# e) constrangerile %rivind resursele utili)ate# Atunci cand reali)ea)a esantionarea4 auditorii isi %ot %ro%une unul din urmatoarele obiective strategice4 fara a se limita insa la acestea : a) validarea managementului riscului si testarea eficacitatii %roceselor (evaluarea si selectarea %roiectelor4 contractarea %roiectelor4 a%robarea cererilor de %lata4 avi)area ac8i)itiilor4 monitori)area %roiectelor si %rogramelor4 evaluarile intermediare si e79 %ost ale %roiectelor si %rogramelor)# b) determinarea conformitatii cu %rocedurile si normele interne4 standardele de evaluare4 legislatia romaneasca si euro%eana# c) identificarea slabiciunilor administrative#

/.CO0PARATIE

INTRE

SONDA1UL

STATISTIC

SI

CEL

NESTATISTIC SI ESANTIONAREA PRO.A.ILISTICA SI CEA NEPRO.A.ILISTICA

Detodele utili)ate in sonda+ul de audit %ot fi clasificate in doua categorii %rinci%ale: 1) Cercetare %rin sonda+ statistic# 2) Cercetare %rin sonda+ nestatistic# -onda+ul statistic difera de sonda+ul nestatistic %rin aceea ca4 datorita folosirii unei serii de formule matematice4 el %ermite cuantificarea ( masurarea) riscului de esantionare in cursul %lanificarii sonda+ului si al evaluarii re)ultatelor# -onda+ul nestatistic4 auditorul nu cuantifica un risc de esantionare4 el alege %enntru anali)a acele elemente ale esantionului care vor furni)a4 in o%inia auditorului si in circumstantele date4 cele mai utile informatii#Conclu)iile %rivind %o%ulatia %e ansamblu se fac %e ba)a unui rationament subiectiv# &in acest motiv4 esantionarea ne%robabilistica este deseori numita A esantionare rationataB# Intre cele doua metode sunt urmatoarele asemanari: 1) Planificarea sonda+ului# 2) -electarea esantionului (esantionarea) si efectuarea testelor# ') (valuarea re)ultatelor# Plani)icarea sonda*ului 9 are sco%ul de a asigura atingerea riscului de esantionare dorit si va minimi)a %robabilitatea a%aritiei de erori de observare# Esantionarea = %resu%une determinarea metodei %rin care vor fi selectate si e7trase din %o%ulatie elementele incluse in esantion#(fectuarea testelor consta in e7aminarea documentelor si a%licarea altor %roceduri de audit# Evaluarea re$ultatelor = %resu%une formularea conclu)iilor %e ba)a testelor de audit reali)ate# (santionarea %robabilistaca si cea ne%robabilistica fac %arte din a%licarea te8nicilor sonda+ului de audit si %resu%une selectarea elementelor %o%ulatiei care vor fi incluse in esanton# -tandardele %rofesionale le %ermit auditorilor sa foloseasca deo%otriva metodele de sondare statistica si sonda+ul nestatistic# (ste esential ca ambele metodologii sa fie a%licate cu rigoarea %rofesionala cuvenita4 res%ectiv atunci cand se foloseste sonda+ul statistic4 esantionarea trebuie sa fie %robabilistica4 iar in sco%ul calcularii riscului de esantionare asu%ra re)ultatelor trebuie sa se a%lice metodele de evaluare %otrivite# 10

(ste acce%tabil sa se faca evaluari nestatistice %rin folosirea selectiei %robabilistice4 dar niciodata nu este acce%tabil sa se evalue)e un esantion ne%robabilistic ca si cum ar fi un esantion statistic# -onda+elor de audit nestatistice le sunt asociate trei metode de esantionare ne%robabilistica: 1) (santionarea diri+ata# 2) (santionarea %e blocuri ( serii)# ') (santionarea arbitrara# -onda+ele de audit statistice %ot folosi %atru metode comune de esantionare %robabilistica: 1) (santionarea aleatorie sim%la# 2) (santionarea sistematica (mecanica)# ') (santionarea %rin %robabilitate %ro%ortionala cu dimensiunea# 4) (santionarea stratificata# Metodele de esantionare neprobabilistica sunt cele care nu inde%linesc criteriile te8nice ale esantionarii %robabilistice# &at fiind ca aceste metode nu se ba)ea)a %e %robabilitati matematice stricte4 re%re)entativitatea esantionului se va ba)a %e cunostintele si ca%acitatile de care da dovada auditorul in a%licarea %ro%riului rationament %rofesional in circumstantele date# Esantionarea diri*ata 9 re%re)inta selectarea fiecarui element din esantion in functie de anumite criterii subiective determinate de auditor# Auditorul nu se ba)ea)a %e anumite %robabilitati de selectie egale4 ci4 mai curand4 selectea)a intentionat elementele care cores%und criteriilor definite de el# Cele mai frecvente criterii folosite sunt: a) Elementele care prezinta cea mai mare probabilitate de a contine inexactitati# &eseori4 auditorii sunt in masura de a identifica elementele din %o%ulatie care vor fi cel mai %robabil eronate# 0ationamentul care sta la ba)a evaluarii unor asemenea esantioane ese urmatorul? daca nici unul dintre elementele selectate nu contine erori4 este %utin %robabil ca in %o%ulatia totala sa e7iste erori semnificative# b) Elementele care contin caracteristicile populatiei selectate# Auditorul ar %utea fi in masura sa descrie diversele ti%uri si surse ale elementelor care formea)a %o%ulatia si sa concea%a un esantion re%re)entativ %rin selectarea unuia sau mai multor elemente din fiecare ti% de element identificat# c) Perimetrul monetar larg# &eseori4 un esantion %oate fi selectat in sco%ul de a aco%eri o %ortiune atat de mare din valoarea baneasca totala a %o%ulatiei incat riscul de a face o conclu)ie ine7acta din cau)a nee7aminarii elementelor marunte devine insignifiant# 11

Esantionarea pe #locuri %serii& ' re%re)inta selectarea mai multor elemente in serie (succesive)# &e indata ce se selectea)a %rimul element din bloc sau serie4 restul elementelor blocului sunt e7trase automat# &e regula4 se %ermite utili)area esantionarii %e blocuri numai daca se foloseste un numar re)onabil de blocuri sau serii# &aca se folosesc %utine blocuri4 %robabilitatea de a obtine un esantion nere%re)entativ este %rea mare4 daca tinem cont de %osibilitatea manifestarii unor factori %recum rotatia cadrelor4 modificarile sistemului contabil si natura se)oniera a activitatii ma+oritatii intre%rinderilor# (santionarea %e blocuri %oate fi utili)ata si %entru a com%leta alte esantioane4 atunci cand e7ista o %robabilitate mare de a%aritie a unor erori intr9o %erioada identificata# Esantionarea ar#itrara = re%re)inta selectarea elementelor fara nici o %referinta din %artea auditorului# In asemenea ca)uri4 auditorul selectea)a elementele %o%ulatiei fara a tine cont de dimensiunea lor4 de sursa lor sau de alte trasaturi s%ecifice# Cel mai grav nea+uns al esantionarii arbitrare este dificultatea mentinerii unei im%artialitati %erfecte in cursul selectarii elementelor# &in cau)a %regatirii %rofesionale si a A %redis%o)itiei culturaleB a auditorului4 anumite elemente din %o%ulatie vor %re)enta o %robabilitate mai mare de a fi incluse in esantion decat celelante elemente# &esi esantionarea arbitrara si cea %e blocuri %ar mai %utin logice decat esantionarea diri+ata4 ele sunt deseori utile ca instrumente de audit si nu ar trebui ignorate# Metodele de esantionare probabilistica ' %entru a determina riscul de esantionare sonda+ul statistic im%une constituirea unui esantion %robabilistic# In esantionarea %robabilistica4 auditorul nu recurge la rationamente subiective %entru a determina elementele de selectat4 cu e7ce%tia rationamentului necesar %entru a alege una dintre cele %atru metode de esantionare dis%onibile# Esantionarea aleatorie si"pla ' este aceea in care orce combinatie %osibila de elemente din %o%ulatie are aceeasi %robabilitate de a intra in esantion# (santionarea aleatorie sim%la este folosita %entru sondarea %o%ulatiilor care nu au fost segmentate in sco%ul auditarii# &e e7em%lu4 auditorul ar %utea dori sa sonde)e %latile efectuate de client %e tot %arcursul anului# In acest sco%4 ar %utea fi selectat un esantion aleatoriu sim%lu din *0 de elemente incluse in +urnalul de %lati# Tabelele de numere aleatorii cand se cauta constituirea unui esantion aleatoriu sim%lu4 trebuie folosita o metoda care sa asigure ca toate elementele din %olulatie au o sansa egala da a fi selectate# .umerele aleatorii sunt o serie de cifre care au %robabilitati egal ede a a%area in cursul unor selectii re%etate si care nu au nici un model de a%aritie identificabil# "n tabel de numere aleatorii este o %re)entare a acestor cifre aleatorii sub forma de tabel cu coloane si linii numerotate# Auditorul alege un esantion aleatoriu identificand mai intai o cores%ondenta intre numerele documentelor care trebuie testate si cifrele din tabelul aleatorii# &u%a selectarea unui %unct de 12

%lecare aleatoriu4 auditorul coboara in tabel si gaseste %rimul numar aleatoriu care se incadrea)a in intervalul numerelor documentelor testate# Generarea computerizata a numerelor aleatorii e7ista trei ti%uri %rinci%ale de mi+loace informatice folosite in acest sco%: a) Programele de calcul tabelar# b) Feneratoarele de numere aleatorii# c) A%licatiile generice de audit# Avanta+ele folosirii %rogramelor informatice %entru selectarea esantioanelor aleatorii: 9 9 economia de tim%# reducerea %robabilitatii ca auditorul sa comita o eroare in cursul selectarii numerelor si documentarea automata# Esantionarea siste"atica ' %rin esantionare sistematica2 auditorul calculea)a un %as de numarare4 iar a%oi selectea)a metodic elementele esantionului in functie de dimensiunea %asului# Pasul de numarare este determinat %rin im%artirea volumului %o%ulatiei la numarul de unitati de esantion dorite# Avanta+ul selectarii sistematice este facilitatea utili)arii ei# In ma+oritatea %o%ulatiilor4 un esantion sistematic %oate fi e7tras re%ede4 iar metoda aran+ea)a automat numerele in serii succesive4 fiind mai usor sa intocmeasca documentatia %otrivita# %roblema ma+ora a selectiei sistematice este riscul li%sei de obiectivitate# &in cau)a modului in care functionea)a esantionarea sistematica4 de indata ce %rimul element este selectat4 toate celelalte elemente sunt alese automat# Aceasta nu este o %roblema in ca)ul in care caracteristicile vi)ate4 cum ar fi o %osibila abatere de la %rocedurile de control4 sunt distribuite aleatoriu in ansamblul %o%ulatiei# Atunci cand se foloseste esantionarea sistematica4 trebuie anali)ate %osibilele modele de distributie a datelor %o%ulatiei4 care ar %utea determina li%sa de obiectivitate a esantionului# Esantionarea prin pro#a#ilitate proportionala cu di"ensiunea' in audit e7ista numeroase situatii cand este avanta+os sa se selecte)e esantioane care scot in evidenta unitatile din %o%ulatie care au valori inregistrate mai mari# Constituirea unui esantion astfel incat %robabilitatea de a selecta orice element dat din %o%ulatie sa fie %ro%ortionala cu valoarea inregistrata a elementului este metoda numita A esantionare %rin %robabilitate %ro%ortionala cu dimensiuneaB (PPD&. Esantionarea strati)icata 3 este o metoda care consta in a fractiona %o%ulatia totala in subcolectivitati in functie de dimensiuni si a constitui esantioane mai mari %entru subcolectivitatile mai mari# Aceasta metoda este numita G esantionare stratificataB# 1'

Prima metoda este evaluata utili)andu9se sonda+ul de unutati monetare4 iar a doua metoda utili)andu9 se sonda+ul de variabile#

4.SONDAREA REC-ENTEI A.ATERILOR

In testarea mecanismelor de control si testarea substantiala a o%eratiunilor4 sonda+ul de audit este folosit %entru estimarea %ro%ortiei elementelor unei %o%ulatii care contin o caracteristica sau un atribut anali)at# Aceasta %ro%ortie este numita frecventa de a%aritie sau %ondere a abaterilor si este egala cu ra%ortul dintre elementele care contin atributul s%ecific si numarul total al elementelor %o%ulatiei# Auditorii sunt interesati de a%aritia urmatoarelor ti%uri de abateri in %o%ulatiile de date contabile: a) devieri de la mecanismele de control %rescrise# b) erori monetare in %o%ulatiile de date legate de o%eratiuni# c) erori monetare in %o%ulatiile de detalii ale soldurilor conturilor# Cunoasterea frecventei de a%aritie este deosebit de utila %entru %rimele doua ti%uri de abateri care sunt legate de o%eratiuni#Auditorii folosesc te8nicile sonda+ului de audit %rin care se determina frecventa a%aritiei sau %onderea abaterilor in cursul efectuarii testelor4 mecanismelor de control si a testelor substantiale ale o%eratiunilor# In ca)ul celui de9al treilea ti% de abateri4 auditorul trebuie sa estime)e de obicei valoarea baneasca totala a abaterilor4 deoarece el trebuie sa determine daca ele sunt semnificative# Cand vrea sa cunoasca valoarea totala a unei erori4 auditorul va utili)a metode %rin care se determina o valoare monetara a erorilor sau abaterilor4 nu o frecventa de a%aritie sau o %ondere# Ponderea abaterilor dintr9un esantion este determinata %entru a se calcula o estimare a %onderii abaterilor din intreaga %o%ulatie# Acesta inseamna ca %entru un esantion dat4 %onderea abaterilor in esantion re%re)inta Acea mai buna estimareB %e care o face auditorul in ceea ce %riveste %onderea abaterilor din %o%ulatia %e ansamblu# Termenul abatere 9 este folosit %entru %entru a desemna atat devierile de la %rocedurile de control recomandate4 cat si situatiile in care anumite sume nu sunt corect e7%rimate in unitati monetare4 fie din cau)a unei erori contabile neintentionate4 fie din orice alta cau)a# Termenul deviere 9 desemnea)a ti%ul s%ecific de abatere de la %rocedurile de control %rescrise# In cadrul a%licarii te8nicilor sonda+ului de audit %entru verificarea frecventei abaterilor4 auditorul este interesat in %rinci%al de cunoasterea %onderii ma7ime %osibile a abaterilor4 mai curand decat de marimea intervalului de incredere# In cadrul a%licarii te8nicilor sonda+ului de audit %entru 14

verificarea frecventei abaterilor4 auditorul este interesat in %rinci%al de cunoasterea %onderii ma7ime %osibile a abaterilor4 mai curand decat de marimea intervalului de incredere# Prin urmare4 auditorul se va concentra asu%ra limitei su%erioare a intervalului estimat# In cadrul testelor mecanismelor de control si al testelor substantiale ale o%eratiunilor acesta limita este numita %onderea su%erioara calculata ( sau estimata) a abaterilor %PSCA&.&u%a determinarea P-CA4 auditorul o %oate utili)a in conte7tul obiectivelor de audit s%ecifice#

5. SONDA1UL NESTATSTIC IN AUDIT

Te8nicile sonda+ului de audit sunt a%licate in testarea mecanismelor de control si in testarea substantiala a o%eratiunilor %rin %arcurgerea unor eta%e# 1iecare dintre aceste eta%e4 cer auditorului s6 foloseasc6 ra:ionamentul %rofesional 5i constau 3n : Planificarea sondajului 1) (nuntarea obiectivelor testului de audit# 2) &eterminarea a%licabilitatii sonda+ului de audit# ') &efinirea atributelor si a conditiilor de abatere# 4) &efinirea %o%ulatiei# >) &efinirea unitatii de esantionare# *) -%ecificarea %onderii tolerabile a abaterilor# C) -%ecificarea riscului acce%tabil de estimare a riscului de control la un nivel %rea sca)ut# ,) (stimarea %onderii abaterilor in %o%ulatie# E) &eterminarea dimensiunii initiale a esantionului# Selectarea esantionului si efectuarea procedurilor de audit 1) -electarea esantionului# 2) (fectuarea %rocedurilor de audit# Evaluarea rezultatelor 1) Fenerali)area de la esanton catre %o%ulatie# 2) Anali)a abaterilor# ') &eterminarea caracterului acce%tabil al %o%ulatiei#

1>

Planificarea sondajului
Enuntarea o#iectivelor testului de de audit = obiectivele generale ale testului trebuie formulate %rin %risma ciclului de o%eratiuni testat# biectivele generale ale testelor mecanismelor de control si ale testelor substantiale ale o%eratiunilor4 constau in a verifica modul de a%licare a %rocedurilor de control %redefinite si a determina daca o%eratiunile contin erori monetare# biectivele testului de audit sunt definite in momentul intocmirii %rogramului de audit# Deter"inarea aplica#ilitatii sonda*ului de audit ' te8nicile sonda+ului de audit se a%lica de fiecare data cand auditorul %lanifica sa deduca o serie de conclu)ii des%re %o%ulatie4 ba)andu9se %e un esantion# Auditorul e7aminea)a %rogramul de audit si determina %rocedurile de audit la care se %oate a%lica cercetarea %rin sonda+# De)inirea atri#utelor si a conditiilor de a#atere ' cand se foloseste sonda+ulde audit4 auditorul trebuie sa defineasca foarte atent caracteristicile ( atributele) su%use testarii si conditiile de abatere# &aca nu se formulea)a antici%at o definitie %recisa a ceea ce re%re)inta un atribut4 auditorul care efectuea)a %rocedura de audit nu va avea nici un indiciu %entru detectarea abaterilor# Atributele anali)ate si conditiile de abatere %rovin direct din %rocedurile audit %entru care auditorul a decis sa utili)e)e te8nicile sonda+ului# De)inirea populatiei ' %o%ulatia re%re)inta masa de date asu%ra careia auditorul doreste sa generali)e)e re)ultatele obtinute in ba)a unui esantion# Auditorul %oate defini %o%ulatia astfel incat sa includa orce date doreste4 insa el va fi obligat sa constituie esantionul %ornind de la intreaga %o%ulatie definita# Auditorul va %utea generali)a re)ultatele numai asu%ra %o%ulatiei sondate# Auditorul trebuie sa defineasca %o%ulatia cu multa gri+a si de tim%uriu4 res%ectand obiectivele testelor de audit4 in anumite ca)uri ar %utea fi necesar sa se defineasca mai multe %o%ulatii %entru un anumit set de %roceduri de audit# De)inirea unitatii de esantionare ' %rinci%ala conditie %entru definirea unitatii de esantionare este conformitatea acesteia cu obiectivele testelor de audit#&efinirea %o%ulatiei si %rocedurile de audit %lanificate dictea)a4 de regula4 unitatea de esantionare %otrivita# Speci)icarea ponderii tolera#ile a a#aterilor ' fi7area unei %onderi tolerabile a abaterilor %PTA& necesita rationament %rofesional din %artea auditorului# PTA re%re)inta %onderea abaterilor %e care auditorul o va %ermite in %o%ulatie4 ramanand in acelasi tim%4 dis%us sa foloseasca riscul de control estimat si @ sau cantitatea estimata a erorilor monetare din o%eratiuni4 indicatori determinati in cursul %lanificarii# PTA este re)ultatul unui rationament facut de auditor# .ivelul %otrivit al PTA

1*

este legat de %ragul de semnificatie si este4 %rin urmare4 afectat atat de definitia4 cat si de im%ortanta atributului in %lanul de audit#PTA are un im%act semnificativ asu%ra dimensiunii esantionului# Speci)icarea riscului accepta#il de esti"are a riscului de control la un nivel prea sca$ut ' cand se e7trage un esantion4 a%are riscul de atrage conclu)ii cantitative gresite des%re %o%ulatie ca ansamblu# Aceasta situatie este intodeauna valabila atunci cand se testea)a mai %utin de 100< din %o%ulatie#Pentru sonda+ul de audit a%licat in cadrul testarii mecanismelor de control si al testarii substantiale a o%eratiunilor4 acest risc este numit risc acce%tabil de estimare a riscului de control la un nivel %rea sca)ut 0A(0C# RAERC este riscul %e care auditorul este dis%us sa si9l asume in ceea ce %riveste acce%tarea unui mecanism de control ca fiind eficace4 atunci cand %onderea reala a abaterilor din %o%ulatie este mai mare decat PTA# 0A(0C este indicatorul folosit de auditori %entru a masura riscul de esantionare# Pentru a alege nivelul 0A(0C %otrivit intr9o anumita situatie4 auditorul trebuie sa faca a%el la cel mai bun rationament al sau# &eoarece 0A(0C este o masura a riscului %e care auditorul este dis%us sa si9l asume4 %rinci%alul as%ect de luat in calcul ar trebui sa fie gradul in care auditorul %lanifica sa reduca riscul de control estimat ca ba)a %entru determinarea %rofun)imii testelor detaliilor soldurilor# Cu cat mai redus este riscul de control estimat4 cu atat mai mic va fi nivelul 0A(0C ales si cu atat mai redus va fi %erimetrul %lanificat al testelor detaliilor soldurilor# Esti"area ponderii a#aterilor din populatie ' %entru a %lanifica o dimensiune adecvata a esantionului4 trebuie facuta de tim%uriu o estimare a %onderii abaterilor in %o%ulatie# &aca %onderea estimata a abaterilor din %o%ulatie (PEAP& este mica4 atunci un esantion relativ mic va satisface %onderea tolerabila a abaterilor fi7ata de auditor# Aceasta se datorea)a fa%tului ca este nevoie de o estimare mai %utin %recisa4 de regula %entru aceasta estimare se folosesc datele din auditul anului %recedent# Deter"inarea di"ensiunii initiale a esantionului 3 %entru a determina dimensiunea initiala a esantionului4 sunt determinanti %atru factori : a) &imensiunea %o%ulatiei b) PTA c) 0A(0C d) P(AP &imensiunea %o%ulatiei este un factor mai %utin semnificativ decat ceilalti si %oate fi ignorata#

1C

caracteristica im%ortanta a sonda+ului nestatistic4 %rin com%aratie cu metoda sonda+ului statistic4 este nevoia de a determina dimensiunea esantionului %rin a%licarea unor rationamente %rofesionale %rivind metodele nestatistice de folosit mai curand decat %rintr9un calcul ba)at %e o formula statistica# &u%a ce s9au evaluat cei trei factori %rinci%ali care afectea)a dimensiunea esantionului (PTA40A(0C4P(AP)4 auditorul %oate decide asu%ra unei dimensiuni initiale a esantionului# -ensibilitatea dimensiunii esantionului la modificarea factorilor determinanti %entru aceasta este util sa intelegem efectul %e care il are modificarea modificarea oricaruia dintre cei %atru factori care determina dimensiunea esantionului: Da+orarea riscului acce%tabil de estimare a riscului de control la un nivel %rea mic (0A(0C) efectul asu%ra dimensiunii esantionului este de diminuare# Da+orarea %onderii tolerabile a abaterilor (PTA)4 efectul asu%ra dimensiunii esantionului este de diminuare# Da+orarea %onderii estimate a abaterilor din %o%ulatie (P(AP) efectul asu%ra dimensiunii esantionului este de ma+orare# Da+orarea volumului %o%ulatiei efectul asu%ra dimensiunii esantionului este de ma+orare ( im%act nesemnificativ)# Selectarea % e6tra7erea & esantionului ' du%a ce auditorul a calculat dimensiunea initiala a esantionului de folosit %entru a%licarea cercetarii %rin sonda+ in audit4 el trebuie s6 selecte)e elementele din %o%ula:ie %e care le va include in esantion#(5antionul %oate fi constituit %rin utili)area oricareia dintre metodele %robabilistice sau ne%robabilistice# 2n e5antionarea nestatistic64 un auditor folose5te ra:ionamentul %rofesional %entru a selecta elementele unui e5antion# &atorit6 fa%tului c6 sco%ul unei e5antion6ri este acela de a trage conclu)ii des%re 3ntreaga %o%ula:ie4 auditorul se str6duie5te s6 selecte)e un e5antion re%re)entativ %rin alegerea unit6:ilor de e5antionare care au caracteristici ti%ice %entru %o%ula:ia res%ectiv64 iar e5antionul trebuie s6 fie selectat 3n a5a mod4 3nc;t subiectivismul s6 fie evitat# E)ectuarea procedurilor de audit3 du%6 selectarea e5antionului4 auditorul urmea)6 %rocedurile de audit %lanificate# 2n reali)area %rocedurilor de audit %entru testarea controalelor4 auditorul va %utea 3nt;lni urm6toarele situa:ii: Documente lips9 Auditorul va %utea selecta uneori 3n e5antionare documente care li%sesc# &ac6 5i tran)ac:iile li%sesc cu adev6rat4 li%sa documentului nu re%re)int6 o devia:ie# (lementul va %utea fi 3nlocuit cu un alt element 3n acest ca)# 1,

Inabilitatea de e aminare a unui element al e!antionului auditorul va trebui s6 :in6 seama de fa%tul c6 atunci c6nd testea)6 controalele4 e7amin;nd documnte de eviden:a %entru efectuarea controlului4 nu va %utea totdeauna s6 reu5easc6 s6 e7amine)e un document sau s6 foloseasc6 o %rocedur6 alternativ6 %entru a testa care control a fost efectuat adecvat# #In acest ca) elementul din e5antion re%re)int6 o devia:ie# "prirea testului #nainte de finalizare 9 dac6 un num6r mare de devia:ii sunt detectate 3n %rima %arte a %rocedurii de testare a controlalelor4 auditorul va trebui s6 ia 3n considerare o%rirea continu6rii efectu6rii testului %;n6 se va clarifica dac6 aceste devia:ii au influen:6 asu%ra nivelului evaluat al riscului de control# ri de c;te ori o devia:ie este observat6 3n control4 aditorul trebuie s6 investig8e)e natura4 cau)a 5i consecin:ele e7ce%:iilor# $ntele%erea !i analiza devia&iilor observate 3 auditorul trebuie s6 evalue)e as%ectele calitative ale devia:iei identificate# 2n acest ca) va trebui s6 se tin6 seama de: de natura 5i cau)ele care au generat devia:ia4 5i s6 determine dac6 aceasta ar %utea constitui o eroare neinten:ioant6 sau o fraud6 5i s6 determine denaturarea monetar6 %e care o %oate avea asu%ra asu%ra situa:iilor financiare# &e asemanea va trebui s6 stabileasc6 dac6 devia:ia este cau)at6 de o gre5it6 inter%retare a instruc:iunilor sau neaten:ie# 2n:elegera naturii 5i cau)ei devia:iei 3l a+ut6 %e auditor 3n evaluarea riscului de control 5i 3n evaluarea devia:iilor care re%re)int6 deficien:e ale controlului# de felul 3n care devia:ia %oate avea un im%act 3n alte fa)e ale auditului#&e e7em%lu4 dac6 devia:ia a fost identificat6 3ntr9un test al veniturilor ca urmare a acord6rii im%ro%rii a liniei de credit4 aceasta nu va fi observat6 3n testele de detaliu %e e5antionarea contabil64 c6ci de%65irea liniei de credit nu se reg6se5te 3n 3nregistrarea din contabilitatea financiar6# 2n finali)area %rocedurilor de audit4 auditorul %rocedea)6 la %ro%ria evaluare a re)ultatului e5antion6rii#

Evaluarea rezultatelor
1E

8enerali$area de la esanton catre populatie ' Ponderea abaterilor din esantion %PAE& %oate fi usor calculata %e ba)a re)ultatelor efective ale sonda+ului# PA( este egala cu numarul efectiv de abateri im%artit la dimensiunea efectiva a esantionului# .u este acce%tabil ca auditorul ca concluda ca %onderea abaterilor din %o%ulatie este e7act aceeasi ca si %onderea abaterilor din esantion4 %robabilitatea ca aceste doua valori sa cores%unda este %rea mica# In ca)ul metodelor nestatistice4 e7ista doua modalitati de a generali)a re)ultatele de la esantion la %o%ulatie si anume: 9se adauga o estimare a erorii de esantionare la PA(4 %entru a se determina o %ondere su%erioara calculata a abaterilor (P-CA) aferenta unui anumit risc acce%tabil de estimare a riscului de control la un nivel %rea mic# Aceasta metoda nu este frecvent folosita deoarece auditorilor le este e7trem de greu sa faca estimari ale erorilor de esantionare %rin utili)area te8nicilor sonda+ului nestatistic din cau)a rationamentului subiectiv necesar %entru efectuarea unei asemenea estimari# 9din %onderea tolerabila a abaterilor se scade %onderea abaterilor din esantion4 obtinandu9se eroarea de esantionare calculata ( PTA = PA(H eroare de esantionare calculata)4 du%a care se a%recia)a daca eroarea de esantionare calculata estesuficient de mare %entru aconfirma ca %onderea reala a abaterilor din %o%ulatie este acce%tabila#Da+oritatea auditorilor care folosesc sonda+ul nestatistic a%lica acesasta metoda# Evaluarea 3du%6 %arcurgerea %rocedurilor de audit4 auditorul va centrali)a devia:iile %entru fiecare control testat 5i va evalua re)ultatul# 2n evaluarea re)ultatului test6rii controlului4 auditorul va acorda aten:ie ratei reale a devia:iei4 care de%65e5te rata tolerabil6 de devia:ie# Pentru ca auditorul s6 cunoas6 rata real6 de devia:ie4 va calcula rata e7cendentar6 de devia:ie4 ca sum6 a ratei de devia:ie a e5antionului 5i rata adecavat6 riscului de e5antionare# or"ularea conclu$iei 3 %entru a trage o conclu)ie 3n leg6tur6 cu %rocedura de e5antionare statistic63n testarea controalelor4 auditorul com%ar6 rata e7cendentar6 de devia:ie calculat6# &ac6 aceasta este mai mic6 dec;t rata de devia:ie tolerabil64 auditorul %oate conclu)iona favorabil 3n %rivin:a o%er6rii efective a controalelor#2n situa:ia invers64 auditorul va trage o conclu)ie negativ6 3n
leg6tur6 cu func:ionarrea efectiv6 a controalelor#

9. SONDA1UL STATISTC IN AUDIT

20

Detoda de sonda+ statistic cel mai frecvent folosita %entru testarea mecanismelor de control si testarea substantiala a o%eratiunilor este sonda+ul %e atribute# Prin a%licarea sonda+ului de atribute in locul sonda+ului nestatistic %entru testarea mecanismelor de control si %entru testarea substantiala a o%eratiunilor se %ot identifica mult mai multe asemanari decat deosebiri intre cele doua metode# &eosebirile im%ortante dintre sonda+ul nestatistic si cel statistic sunt? calcularea dimensiunilor %lanificate ale esantioanelor %rin utili)area tebelelor ce decurg din distributia statistica a %robabilitatilor si calcularea %onderilor su%erioare ale abaterilor %rin utili)area unor tabele similare# Inainte de a a%lica sonda+ul %e atribute utili)and aceiasi 14 %asi discutati la sonda+ul nestatistic se va aborda subiectul distributiilor de selectie# distributie de selectie este distributia frecventelor re)ultatelor tuturor esantioanelor %osibile de un volum s%ecificat4 care ar %utea fi obtinute dintr9o %o%ulatie continand o serie de %arametri acs%ecifici#(7istenta unei distributii de selectie ii %ermite auditorului sa faca formulari in termeni de %robabilitate %rivind gradul %osibil de re%re)entativitate al oricarui esantion care face %arte din distributia in cau)a# -onda+ul de atribute este ba)at %e distributia binominala4 aceasta fiind o distributie a tuturor esantioanelor %osibile in care fiecare element al %o%ulatiei are una din doua caracteristici %osibile# In audit4 auditorii nu e7trag esantioane re%etate din %o%ulatiile cunoscute4 ei e7trag un singur esantion dintr9o %o%ulatie necunoscuta si constata un numar s%ecific de abateri in res%ectivul esantion#

'plicarea sondajului de atribute

Cei %ais%re)ece %asi folositi %entru sonda+ul nestatistic se a%lica deo%otriva si sonda+ului statistic# &eosebirile dintre cele doua metode de sonda+ a) (nuntarea obiectivelor testului de audit = aceeasi si %entru sonda+ul nestatistic si sonda+ul statistic ( de atribute) b) &eterminarea a%licabilitatii sonda+ului de audit9 aceeasi si %entru sonda+ul nestatistic si sonda+ul statistic ( de atribute) c) &efinirea atributelor si a conditiilor de abatere9 aceeasi si %entru sonda+ul nestatistic si sonda+ul statistic ( de atribute) d) &efinirea %o%ulatiei 9 aceeasi si %entru sonda+ul nestatistic si sonda+ul statistic ( de atribute) e) &efinirea unitatii de esantionare 9 aceeasi si %entru sonda+ul nestatistic si sonda+ul statistic 21

f) -%ecificarea %onderii tolerabile a abaterilor 9 aceeasi si %entru sonda+ul nestatistic si sonda+ul statistic ( de atribute) g) -%ecificarea riscului acce%tabil de estimare a riscului de control la un nivel %rea sca)ut9 aceeasi si %entru sonda+ul nestatistic si sonda+ul statistic ( de atribute)# 8) (stimarea %onderii abaterilor in %o%ulatie 9 aceeasi si %entru sonda+ul nestatistic si sonda+ul statistic ( de atribute)# i) &eterminarea dimensiunii initiale a esantionului = %atru factori sunt determinanti %entru dimensiunea initiala a esantionului: dimensiunea %o%ulatiei4 PTA4 0A(0C4 P(AP# &eosebirea consta in aceea ca in cadrul sonda+ului de atribute (statistic) %entru determinarea dimensiunii esantionului se folosesc %rograme informatice sau tabele s%eciale deduse din formule statistice# +) -electarea esantionului = singura deosebire intre esantionarea din sonda+ele statistice si cea din sonda+ele nestatistice consta in obligativitatea utili)arii metodelor %robabilistice in sonda+ele statistice# I) (fectuarea %rocedurilor de audit 9 aceeasi si %entru sonda+ul nestatistic si sonda+ul statistic l) Fenerali)area de la esanton catre %o%ulatie = %entru sonda+ul de atribute4 auditorul calculea)a o limita su%erioara de %reci)ie (P-CA) %entru un 0A(0C dat4 din nou %rin utili)area unor %rograme informatice s%eciale sau a unor tabele deduse %rin formule statistice# m) Anali)a abaterilor 9 aceeasi si %entru sonda+ul nestatistic si sonda+ul statistic ( de atribute)# n) &eterminarea caracterului acce%tabil al %o%ulatiei = in esenta metodologia de determinare a caracterului acce%tabil al %o%ulatiei este aceeasi %entru sonda+ul statistic si cel nestatistic4 diferenta consta in fa%tul ca auditorul com%ara P-CA cu PTA %entru fiecare atribut# Pentru ca o %o%ulatie sa %oata fi considerata acce%tabila4 P-CA determinata %e ba)a re)ultatelor efective ale esantionului trebuie sa fie mai mica sau egala cu PTA atunci cand ambele valori se ba)ea)a %e acelasi 0A(0C# Cand P-CA este mai mare decat PTA4 trebuie sa se ia masuri s%ecifice# Cele %atru directii de actiune discutate %entru sonda+ul nestatistic se a%lica si in ca)ul sonda+ului de atribute# Nevoia de rationa"ent pro)esional = o critica adresata sonda+ului statistic se refera la fa%tul ca acesta reduce gradul de utili)are a rationamentului %rofesional# Pentru o a%licare adecvata a te8nicilor sonda+ului de atribute este necesar sa se foloseasca rationamentul %rofesional in ma+oritatea eta%elor %rocesului#

22

(valuarea finala a caracterului adecvat al intregii a%licatii a sonda+ului statistic4 inclusiv a caracterului adecvat al dimensiunii esantionului4 trebuie4 de asemenea4 sa se ba)e)e %e o cantitate im%ortanta de rationament %rofesional#

III.STUDIU DE CA,
Utili$area te:nicii sonda*ului de atri#ute la ;;;;;;;;;;
In cursul a%licarii te8nicilor sonda+ului de atribute asu%ra %rocedurilor definite %entru JJJJJJJJJJ4 acest ti% de sonda+ se utili)ea)a %entru functia de acordare credite %entru %ersoane fi)ice#

+.Pro7ra"ul de audit pentru testele "acanis"elor de control si testele su#stantiale ale operatiunilor in s)era creditelor pentru persoane )i$ice al ;;;;;;;;;;
Banc JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ Teste ale mecanismelor de control si teste substantiale ale o%eratiunilor = %roceduri de audit %entru acordarea creditelor# Principii si re%uli %enerale care stau la baza opera&iunilor de creditare a clientilor or%anizatiilor (((((((((( %eratiunile de creditare a clientilor organi)atiilor JJJJJJJJJJ au la ba)a %rudenta4 ca %rinci%iu fundamental ce caracteri)ea)a intreaga activitate a acestora4 %recum si urmatoarele %rinci%ii generale : +. Credi#ilitatea 9 re%re)inta su%ortul moral esential4 fara de care activitatea de creditare nu %oate e7ista si %resu%une cunoa5terea solicitantului de credit4 %rintr9o a%rofundat6 activitate de informare 5i documentare4 %entru formarea convingerilor cu %rivire la : 9 anga+amentele contractate de acesta de la alte institutii de credit du%a ca)? 9 calit6:ile morale 5i %rofesionale ale acestuia4 9 re%uta:ia la locul de munc6 si in societate a solicitantului 9 situa:ia material6 a solicitantului si familiei sale# /. Solva#ilitatea 9 re%re)int6 ca%acitatea solicitantului de a rambursa la scaden:6 creditul acordat 5i a 2'

%lati dob;nda aferent64 %otrivit obliga:iilor asumate %rin contractul 3nc8eiat cu organi)atia JJJJJJJJJJ# Activitatea de acordare de credite se ba)ea)a %e identificarea si evaluarea cat mai e7acta a ca%acitatii de %lata a solicitantilor4 ca %rinci%ala sursa de %lata a creditelor # 4. Con)identialitatea 9 organi)atiile JJJJJJJJJJ vor %astra secretul bancar al o%eratiunilor efectuate de catre clientii sai4 in conformitate cu %revederile legale in vigoare4 cu im%licatii asu%ra consolidarii increderii solicitantului in organi)atia JJJJJJJJJJ si in reteaua JJJJJJJJJJ# 5. Per)or"anta )inanciara a clientului - caracteri)area %oten:ialului 5i ec8ilibrului financiar al solicitantului de credit este necesara %entru minimi)area riscului de credit 5i se reali)ea)a %rin anali)area si evaluarea factorilor cantitativi si calitativi4 s%ecifici fiecarei categorii de client4 %reva)uti in .ormele %rivind clasificarea creditelor si %lasamentelor4 %recum si constituirea4 regulari)area si utili)area %rovi)ioanelor s%ecific de risc de credit in reteaua JJJJJJJJJJ# functie de care se %oate stabili eligibilitatea solicitantului de credit# )reditarea +#Cererea de credit2 include declaratia %e %ro%ria ras%undere %rivind valoarea anga+amentelor de %lata ale solicitantului si ale familiei acestuia4 se mentionea)a in mod s%ecial obligatiile e7igibile si neonorate la scadenta si declaratia %e %ro%ria ras%undere %rivind litigiile cu tertii si valoarea acestora4 la data solicitarii# Cererea de credit se 3nregistrea)6 3n registrul de cores%onden:6 al organi)atiei JJJJJJJJJJ la data %rimirii# /# Anga+amentele de %lata lunare4 res%ectiv %rinci%alul4 dobanda si orice alte costuri decurgand din contracte de credit4 indiferent de creditor4 inclusiv din creditul a carui acordare se solicita4 nu de%asesc '>< din veniturile nete lunare ale solicitantului si4 du%a ca)4 ale familiei acestuia %entru cei a caror %erformanta financiara se incadrea)a in categoria A 4.Farantii reale si@sau %ersonale din %artea unor terti4 aco%era cel %utin 120< din valoarea creditului %lus dobanda aferenta %rimului an de creditare# 5#Farantia %ersonala constituita de garantii se determina astfel :-aloare 7arantie < Su"a veniturilor nete lunare ale 7arantilor 6 ?Ter"en de acordare e6pri"at in luni 6 4=> 9#Pentru creditele de valoare mare4organi)atia JJJJJJJJJJ a cerut4solicitantilor sa constituie cu %rioritate garantii reale# ?# biectul i%otecii 3l constituie bunurile imobile (cl6dirile) de orice fel si terenurile4 aflate in %ro%rietatea debitorului si@sau garantilor4 du%a ca)# 24 astfel de anali)6 trebuie sa conduca la o a%reciere corecta a incadrarii clientului intr9o categorie de %erformanta financiara in

@# I%oteca res%ecta condi:iilor de fond si de form6 %rev6)ute de lege res%ectiv:calitatea de %ro%rietar4 ca%acitatea de a instraina4 determinarea e7acta a bunului i%otecat si a creantei garantate4 inc8eierea contractului in forma autentica si notarea inscri%tiei i%otecare si a interdictiilor de instrainare4grevare4de)membrare4 inc8iriere si demolare in Cartea funciara a imobilului in vederea inde%linirii conditiilor de %ublicitate la ficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara. A#Pentru bunurile i%otecate si@sau ga+ate s9au intocmit %rocese verbale de identificare la fata locului a e7istentei si integritatii acestora4 atat inainte de constituire cat si cu oca)ia verificarii fa%tice anuale4 %entru creditele acordate %e termen mediu# B.Bunurile imobiliare si mobiliare aduse 3n garan:ie sunt asigurate la o societate de asigur6ri autori)ata conform %revederilor legale in vigoare# +=#Contractul (%olita) de asigurare mentionea)a in mod e7%res cesionarea dre%turilor de des%agubire 3n favoarea organi)atiei JJJJJJJJJJ # ++#Acordarea creditului sa efectuat numai du%a definitivarea si semnarea contractului de credit de catre re%re)entantii organi)atiei JJJJJJJJJJ4 consilierul +uridic al acesteia4 de solicitant@co%latitor si garanti #

/.Deter"inarea di"ensiunii esantionului pentru sonda*ul de atri#ute

0A(0C 4> CC CC CC CC CC 10> 10> 1'2 1>, 20E J J J J J 10< ', *4 *4 *4 *4 *4 *4 ,, ,, ,, 110 1'2 1'2 1>' 1E4 J 2>

0 042> 04>0 04C> 1400 142> 14>0 14C> 2400 242> 24>0 24C> '400 '42> '4>0 '4C>

114 1E4 1E4 2*> J J J J J J J J J J J J

C* 12E 12E 12E 1C* 221 J J J J J J J J J J

>C E* E* E* E* 1'2 1'2 1** 1E, J J J J J J J

'2 >> >> >> >> >> >> >> C> C> C> E4 E4 11' 11' 1'1

2, 4, 4, 4, 4, 4, 4, 4, 4, *> *> *> *> ,2 ,2 E,

2> 42 42 42 42 42 42 42 42 42 >, >, >, >, C' C'

22 ', ', ', ', ', ', ', ', ', ', >2 >2 >2 >2 >2

1> 2> 2> 2> 2> 2> 2> 2> 2> 2> 2> 2> 2> 2> 2> 2>

11 1, 1, 1, 1, 1, 1, 1, 1, 1, 1, 1, 1, 1, 1, 1,

4400 44>0 >400 >4>0 *400 C400 C4>0 ,400 ,4>0

J J J J J J J J J

J J J J J J J J J

J J J J J J J J J

J J J J J J J J J

J J J J J J J J J

14E 21, J J J J J J J

E, 1'0 1*0 J J J J J J

C' ,C 11> 142 1,2 J J J J

*> *> C, 10' 11* 1EE J J J

2> '4 '4 '4 4> >2 >2 *0 *,

1, 1, 1, 1, 2> 2> 2> 2> '2

.umar efectiv de abateri desco%erite &imensiune (sa esantion 20 2> '0 '> 40 4> >0 >> *0 C0 ,0 E0 100 120 1*0 200 = 104E ,4, C44 *44 >4* >40 44> 441 '4, '42 24, 24> 24' 14E 144 141 + 1,41 144C 1244 104C E44 ,44 C4* *4E *4' >44 44, 44' '4, '42 244 14E / J 1E4E 1*4, 144> 124, 1144 104' E44 ,4* C44 *4> >4, >42 444 '4' 24* 4 J J J 1,41 1>4E 1442 124E 114C 104, E4' ,4' C4' *4* >4> 441 '4' 5 J J J J 1E40 1C40 1>44 1440 124E 1141 E4C ,4C C4, *4* 44E 440 9 J J J J J 1E4* 1C4, 1*42 144E 124, 114' 1041 E41 C4* >4C 44* ? J J J J J J J 1,44 1*4E 144* 124, 1144 104' ,4* *4> >42 @ J J J J J J J J 1,4, 1*42 144' 124C 114> E4* C42 >4, A J J J J J J J J J 1C4E 1>4C 1440 124C 104* ,40 *44 B J J J J J J J J J 1E4> 1C42 1>4' 1'4, 114* ,4C C40 += J J J J J J J J J J 1,4* 1*4* 1>40 124> E4> C4*

4. oaie de date pentru sonda*ul de atri#ute C atri#ute

Client C ;;;;;;;;;; -fera de audit : testele mecanismelor de control si testele substantiale ale o%eratiunilor = functia de creditare &efinirea obiectivului: e7aminarea creditelor acordate %ersoanelor fi)ice &efinirea %recisa a %o%ulatiei : Creditele acordate in %erioada 01#01#9'1#12#200E .umarul %rimului credit H1 .umarul ultimului credit H 1'2C 2*

Descrierea atri#utelor
P(AP

Audit %lanificat

PTA

0A(0C

Kolumul initial al esantionului

1#Cererea de credit2 include declaratia %e %ro%ria ras%undere %rivind valoarea anga+amentelor de %lata ale solicitantului si ale familiei acestuia4 se mentionea)a in mod s%ecial obligatiile e7igibile si neonorate la scadenta si declaratia %e %ro%ria ras%undere %rivind litigiile cu tertii si valoarea acestora4 la data solicitarii# Cererea de credit se 3nregistrea)6 3n registrul de cores%onden:6 al organi)atiei JJJJJJJJJJ la data %rimirii# 2#Anga+amentele de %lata lunare4 res%ectiv %rinci%alul4 dobanda si orice alte costuri decurgand din contracte de credit4 indiferent de creditor4 inclusiv din creditul a carui acordare se solicita4 nu de%asesc '>< din veniturile nete lunare ale solicitantului si4 du%a ca)4 ale familiei acestuia %entru cei a caror %erformanta financiara se incadrea)a in categoria A '#Farantii reale si@sau %ersonale din %artea unor terti4 aco%era cel %utin 120< din valoarea creditului %lus dobanda aferenta %rimului an de creditare# 4#Farantia %ersonala constituita de garantii se determina astfel : -aloare 7arantie < Su"a veniturilor nete lunare ale 7arantilor 6 Ter"en de acordare e6pri"at in luni 6 4=> >#Pentru creditele de valoare mare4organi)atia JJJJJJJJJJ a cerut4solicitantilor sa constituie cu %rioritate garantii reale# *# biectul i%otecii 3l constituie bunurile imobile (cl6dirile) de orice fel si terenurile4 aflate in %ro%rietatea debitorului si@sau garantilor4 du%a ca)# C# I%oteca res%ecta condi:iilor de fond si de form6 %rev6)ute de lege res%ectiv:calitatea de %ro%rietar4 ca%acitatea de a instraina4 determinarea e7acta a bunului i%otecat si a creantei garantate4 inc8eierea contractului in forma autentica si notarea inscri%tiei i%otecare si a interdictiilor de instrainare4grevare4de)membrare4 inc8iriere si demolare in Cartea funciara a imobilului in vederea inde%linirii conditiilor de %ublicitate la ficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara.

'

10

C*

10

>C

'

10

C*

'

10

C>

0 0

2 2

10 10

114 114

10

114

2C

,#Pentru bunurile i%otecate si@sau ga+ate s9au intocmit %rocese verbale de identificare la fata locului a e7istentei si integritatii acestora4 atat inainte de constituire cat si cu oca)ia verificarii fa%tice anuale4 %entru creditele acordate %e termen mediu# E#Bunurile imobiliare si mobiliare aduse 3n garan:ie sunt asigurate la o societate de asigur6ri autori)ata conform %revederilor legale in vigoare# 10#Contractul (%olita) de asigurare mentionea)a in mod e7%res cesionarea dre%turilor de des%agubire 3n favoarea organi)atiei JJJJJJJJJJ # 11#Acordarea creditului sa efectuat numai du%a definitivarea si semnarea contractului de credit de catre re%re)entantii organi)atiei JJJJJJJJJJ4 consilierul +uridic al acesteia4 de solicitant@co%latitor si garanti #

10

114

10

114

0 0

2 2

10 10

114 114

5.Inspectarea ele"entelor din esantion in scopul detectarii atri#utelor de)inite

Client C ;;;;;;;;;; K(0I1ICA0(A P0(/(.T(I AT0IB"T(! 0 I. (!(D(.T(!( (-A.TI ."!"I (7ercitiu inc8eiat la '1#12#200E Intocmit: FD &ata : 1>91C#0'#2010

Identitatea elementului selectat

Atribute

L H abatere

2,

Creditul nr#
008857 019629 004622 023355 015029 023112 022961 010389 020657 019954 021332 020379 022377 021398 009911 021566 021009 021316 009414 022935 022920 021986 020310 007550 004865 020494 022100 021634 021062 020893 005613 013072 015565 018691 021942

1 L

2 L

' L

>

C L

, L

E L

10 L

11

L L L L L L L L L L L L L L L L L L L L L L L L L L L L L L L > C> 2 *0 * C> , C> ' 100 0 100 10 100 2 100 4 100 * 100 0 100 L L L L L L L

.r#abateri &imensiune esantion

9. oaie de date pentru sonda*ul de atri#uteC atri#ute

Client C ;;;;;;;;;; 2E

-fera de audit : testele mecanismelor de control si testele substantiale ale o%eratiunilor = functia de creditare &efinirea obiectivului: e7aminarea creditelor acordate %ersoanelor fi)ice si a documentelor aferente acestora in sco%ul de a determina daca sistemul a functionat conform %revederilor si du%a modelul descris in %rogramul de audit# &efinirea %recisa a %o%ulatiei : Creditele acordate in %erioada 01#019 '1#12#200E .umarul %rimului credit H 1 .umarul ultimului credit H 1'2C &efinirea unitatii de esantionare4 a organi)arii elementelor %o%ulatiei si a %rocedurilor de esantionare aleatorie: .umerele creditelor acordate inregistrate in 0egistru s%ecial %rivind contractele de credit inc8eiate in ordine numerica#

Descrierea atri#utelor
P(AP PTA

Audit %lanificat
0A(0C Kolumul initial al esantionului Kolumul esantion ului

0e)ultatele efective
.r de abateri Ponderea abaterilor din esantion P-CA

1#Cererea de credit2 include declaratia %e %ro%ria ras%undere %rivind valoarea anga+amentelor de %lata ale solicitantului si ale familiei acestuia4 se mentionea)a in mod s%ecial obligatiile e7igibile si neonorate la scadenta si declaratia %e %ro%ria ras%undere %rivind litigiile cu tertii si valoarea acestora4 la data solicitarii# Cererea de credit se 3nregistrea)6 3n registrul de cores%onden:6 al organi)atiei JJJJJJJJJJ la data %rimirii# 2#Anga+amentele de %lata lunare4 res%ectiv %rinci%alul4 dobanda si orice alte costuri decurgand din contracte de credit4 indiferent de creditor4 inclusiv din creditul a carui acordare se solicita4 nu de%asesc '>< din veniturile nete lunare ale solicitantului si4 du%a ca)4 ale familiei acestuia %entru cei

'

10

C*

C>

>

1240>

10

>C

*0

'

,4*

'0

a caror %erformanta financiara se incadrea)a in categoria A '#Farantii reale si@sau %ersonale din %artea unor terti4 aco%era cel %utin 120< din valoarea creditului %lus dobanda aferenta %rimului an de creditare 4#Farantia %ersonala constituita de garantii se determina astfel : -aloare 7arantie < Su"a veniturilor nete lunare ale 7arantilor 6 Ter"en de acordare e6pri"at in luni 6 4=> >#Pentru creditele de valoare mare4organi)atia JJJJJJJJJJ a cerut4solicitantilor sa constituie cu %rioritate garantii reale# *# biectul i%otecii 3l constituie bunurile imobile (cl6dirile) de orice fel si terenurile4 aflate in %ro%rietatea debitorului si@sau garantilor4 du%a ca)# C# I%oteca res%ecta condi:iilor de fond si de form6 %rev6)ute de lege res%ectiv:calitatea de %ro%rietar4 ca%acitatea de a instraina4 determinarea e7acta a bunului i%otecat si a creantei garantate4 inc8eierea contractului in forma autentica si notarea inscri%tiei i%otecare si a interdictiilor de instrainare4grevare4de)membrare4 inc8iriere si demolare in Cartea funciara a imobilului in vederea inde%linirii conditiilor de %ublicitate la ficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara. ,#Pentru bunurile i%otecate si@sau ga+ate s9au intocmit %rocese verbale de identificare la fata locului a e7istentei si integritatii acestora4 atat inainte de constituire cat si cu oca)ia verificarii fa%tice anuale4 %entru creditele acordate %e termen mediu# E#Bunurile imobiliare si mobiliare

'

10

C*

C>

1'4C

'

10

C>

C>

10

1*4,

10

114

100

'

'

*4*

10

114

100

24'

10

114

100

10

12

1>

10

114

100

>42

'1

aduse 3n garan:ie sunt asigurate la o societate de asigur6ri autori)ata conform %revederilor legale in vigoare# 10#Contractul (%olita) de asigurare mentionea)a in mod e7%res cesionarea dre%turilor de des%agubire 3n favoarea organi)atiei JJJJJJJJJJ 11#Acordarea creditului sa efectuat numai du%a definitivarea si semnarea contractului de credit de catre re%re)entantii organi)atiei JJJJJJJJJJ4 consilierul +uridic al acesteia4 de solicitant@co%latitor si garanti

10

114

100

C4,

10

114

100

104'

10

114

100

24'

?.Anali$a a#aterilor
Client C ;;;;;;;;;; Anali)a abaterilor (7ercitiu inc8eiat la : '1#12#200E Intocmit: FD &ata : 1>91C#0'#2010

Atribut

.umar abateri

.atura abaterilor In 2 ca)uri creditul a fost acordat fara ca titularul sa intocmeasca cererea de credit# In 2 ca)uri cererea de credit nu include declaratia %e %ro%ria ras%undere %rivind litigiile cu tertii si valoarea acestora4 la data solicitarii# Intr9un ca) cererea de credit nu este 3nregistrata 3n registrul de cores%onden:6 al organi)atiei JJJJJJJJJJ #

+.

Im%actul asu%ra auditului si alte comentarii &eoarece P-CA (1240>) de%aseste PTA (') este nevoie de lucrari substantiale aditionale# Banca va solicita titularilor de credit in cau)a com%letarea dosarelor de credit#

'2

/#

4.

5.

9.

@.

+=

A.

B.

In ambele ca)uri anga+amentele de %lata lunare &eoarece P-CA (,4*) de%asesc '>< din veniturile nete lunare ale de%aseste PTA (4) se solicitantului de credit# im%une reanali)area dosarelor de credit si solicitarea de venituri su%limentareunui co%latitor# In cele sase ca)uri garantiile reale si@sau %ersonale din &eoarece P-CA (1'4C) %artea unor terti4 nu aco%era cel %utin 120< din de%aseste PTA (')4 banca valoarea creditului %lus dobanda aferenta %rimului an va solicita titularului de de creditare credit garantii su%limentare si va intocmi un act aditional la contractul de credit care sa cu%rinda noile garantii# In cele o%t ca)uri garantiile %ersonale constituite au &eoarece P-CA (1*4,) fost calculate eronat? termenul de acordare a creditului de%aseste PTA (')4 banca luat in calculul garantiei nu cores%unde cu termenul va solicita titularului de %reva)ut in contractul de credit# credit garantii su%limentare si va intocmi un act aditional la contractul de credit care sa cu%rinda noile garantii# In cele trei ca)uri la acordarea creditelor cu valoare &eoarece P-CA (*4*) mare4 banca nu a solicitat garantii reale de%aseste PTA (2)4 banca va solicita titularului de credit garantii reale# In )ece ca)uri inscri%tionarea i%otecii nu s9a facut in &eoarece P-CA (1>) Cartea 1unciara a imobilului in vederea inde%linirii de%aseste PTA (2)4 se conditiilor de %ublicitate la ficiul de Cadastru si im%une ca +uristul bancii Publicitate Imobiliara. sa %rocede)e la inscri%tionarea i%otecilor In doua ca)uri %entru bunurile i%otecate4 nu s9au &eoarece P-CA (>42) intocmit %rocese verbale de identificare la fata locului de%aseste PTA (2)4 se a e7istentei si integritatii acestora4 atat inainte de im%une ca ins%ectorul de constituire cat si cu oca)ia verificarii fa%tice anuale4 credit sau +uristul bancii %entru creditele acordate %e termen mediu sa verifice e7istenta si integritatea bunurilor aduse in garantie# In %atru ca)uri bunurile imobiliare aduse 3n garan:ie nu &eoarece P-CA (C4,) sunt asigurate la o societate de asigur6ri autori)ata de%aseste PTA (2) se conform %revederilor legale in vigoare# im%une ca ins%ectorul de credite sa ia legatura cu titularul de credit in vederea intocmirii %olitei ''

+=#

de asigurare# In sase ca)uri %olita de asigurare nu mentionea)a in &eoarece P-CA (104') mod e7%res cesionarea dre%turilor de des%agubire 3n de%aseste PTA (2) se favoarea bancii# im%une ca ins%ectorul de credite sa ia legatura cu cu societatea de asigurare in vederea com%letarii %olitei de asigurare cu %revederi referitoare la cesionare#

'4

CONCLU,II
+. Cererea de credit trebuie sa includa declaratia %e %ro%ria ras%undere %rivind valoarea anga+amentelor de %lata ale solicitantului si ale familiei acestuia si sa se mentionea)e in mod s%ecial obligatiile e7igibile si neonorate la scadenta %recum si declaratia %e %ro%ria ras%undere %rivind litigiile cu tertii si valoarea acestora# Cererea de credit trebuie 3nregistrata 3n registrul de cores%onden:6 al organi)atiei JJJJJJJJJJ la data %rimirii# In urma esantionarii s9au constatat urmatoarele abateri: 9 9 9 in doua ca)uri creditul acordat a fost acordat fara ca titularul sa intocmeasca cererea de credit in alte doua ca)uri cererea de credit nu include declaratia %e %ro%ria ras%undere %rivind litigiile cu tertii si valoarea acestora4 la data solicitarii# intr9un ca) cererea de credit nu a fost 3nregistrata 3n registrul de cores%onden:6 al organi)atiei JJJJJJJJJJ Pentru re"edierea de)icientilor banca va solicita titularilor de credit in cau$a co"pletarea dosarelor de credit. /. Anga+amentele de %lata lunare4 res%ectiv %rinci%alul4 dobanda si orice alte costuri decurgand din contracte de credit4 indiferent de creditor4 inclusiv din creditul a carui acordare se solicita4 nu trebuie sa de%asesca '>< din veniturile nete lunare ale solicitantului si4 du%a ca)4 ale familiei acestuia# In doua ca$uri an7a*a"entele de plata lunare depasesc 49> din veniturile nete lunare ale solicitantului de credit2 i"punandu3se reanali$area dosarelor de credit si solicitarea de venituri supli"entare unui coplatitor. 4. Farantii reale si@sau %ersonale din %artea unor terti4trebuie sa aco%ere cel %utin 120< din valoarea creditului %lus dobanda aferenta %rimului an de creditare# In sase ca$uri 7arantiile reale siDsau personale2 nu acopera cel putin +/=> din valoarea creditului plus do#anda a)erenta pri"ului an de creditare2 #anca solicitand titularului de credit 7arantii supli"entare si va intoc"i un act aditional la contractul de credit care sa cuprinda noile 7arantii. 5. Farantia %ersonala constituita de garantii se determina astfel :Kaloare garantie H -uma veniturilor nete lunare ale garantilor 7 ?Termen de acordare e7%rimat in luni 7 '0<#

'>

In opt ca$uri 7arantiile personale constituite au )ost calculate eronatE ter"enul de acordare a creditului luat in calculul 7arantiei nu corespunde cu ter"enul preva$ut in contractul de credit2 #anca va solicita titularului de credit 7arantii supli"entare si va intoc"i un act aditional la contractul de credit care sa cuprinda noile 7arantii. 9. Pentru creditele de valoare mare4 banca a cerut solicitantilor sa constituie cu %rioritate garantii reale# In trei ca$uri la acordarea creditelor cu valoare "are2 nu s3au solicitat 7arantii reale2 #anca ur"and sa solicite titularului de credit 7arantii reale. ?. I%oteca trebuie sa res%ecte condi:iile de fond si de form6 %rev6)ute de lege res%ectiv:calitatea de %ro%rietar4 ca%acitatea de a instraina4 determinarea e7acta a bunului i%otecat si a creantei garantate4 inc8eierea contractului in forma autentica si notarea inscri%tiei i%otecare si a interdictiilor de instrainare4grevare4de)membrare4 inc8iriere si demolare in Cartea funciara a imobilului4 in vederea inde%linirii conditiilor de %ublicitate la Publicitate Imobiliara. In $ece ca$uri inscriptionarea ipotecii nu s3a )acut in Cartea )unciara a i"o#ilului2 in vederea indeplinirii conditiilor de pu#licitate la O)iciul de Cadastru si Pu#licitate I"o#iliara2 i"punandu3se ca *uristul #ancii sa procede$e la inscriptionarea ipotecilor. @. Pentru bunurile i%otecate si@sau ga+ate trebuie intocmite %rocese verbale de identificare la fata locului a e7istentei si integritatii acestora4 atat inainte de constituire cat si cu oca)ia verificarii fa%tice anuale4 %entru creditele acordate %e termen mediu# In doua ca$uri pentru #unurile ipotecate2 nu s3au intoc"it procese ver#ale de identi)icare la )ata locului a e6istentei si inte7ritatii acestora2 atat inainte de constituire cat si cu oca$ia veri)icarii )aptice anuale2 pentru creditele acordate pe ter"en "ediuE se i"pune ca inspectorul de credit sau *uristul #ancii sa veri)ice e6istenta si inte7ritatea #unurilor aduse in 7arantie. A. Bunurile imobiliare si mobiliare aduse 3n garan:ie sunt asigurate la o societate de asigur6ri autori)ata conform %revederilor legale in vigoare# In patru ca$uri #unurile i"o#iliare aduse n 7aran(ie nu au )ost asi7urate la o societate de asi7ur!ri autori$ata con)or" prevederilor le7ale in vi7oare2 i"punandu3se ca inspectorul de credite sa ia le7atura cu titularul de credit in vederea intoc"irii politei de asi7urare. ficiul de Cadastru si

'*

B. Contractul (%olita) de asigurare mentionea)a in mod e7%res cesionarea dre%turilor de des%agubire 3n favoarea organi)atiei JJJJJJJJJJ # In sase ca$uri polita de asi7urare nu "entionea$a in "od e6pres cesionarea drepturilor de despa7u#ire n )avoarea #ancii2 i"punandu3se ca inspectorul de credite sa ia le7atura cu cu societatea de asi7urare in vederea co"pletarii politei de asi7urare cu prevederi re)eritoare la cesionare.

'C