Sunteți pe pagina 1din 26

DREPTURILE SI OBLIGATIILE ANGAJATULUI

I.Drepturile angajatului 1.Drepturile angajatului prevazute de Constitutia Romaniei 2.Drepturile angajatului prevazute de Legea 130/1999 3.Drepturile angajatului prevazute de Codul Muncii-Legea nr.53/2003 4.Drepturile angajatului prevazute de Contractul colectiv de munca la nivel national II.Obligatiile angajatului 1.Obligatiile angajatului prevazute de Codul Muncii 2.Obligatiile angajatului prevazute de Contractul colectiv de munca la nivel national 3.Obligatiile angajatului prevazute de Legea 90/1996 III.Angajatul are dreptul la demnitate in munca 1.Scurta analiza filozofica a notiunii de "demnitate" 2.Fundamentele juridice ale conceptului de demnitate umana 3.Incalcarea dreptului la demnitate in munca, cu ocazia incetarii contractului

I.Drepturile angajatului 1.Drepturile angajatului prevazute de Constitutia Romaniei -Orice persoana este libera in alegerea locului de munca si a profesiei, meseriei sau activitatii pe care urmeaza sa o presteze (Art.38, alin.1 din Constitutie); -Nimeni nu poate fi obligat sa munceasca sau sa nu munceasca pe toata durata vietii sale intr-un anumit loc de munca sau intr-o anumita profesie(Art.39 din Constitutie); -Dreptul la negociere colectiva (Art.38, alin.5 din Constitutie); -Munca fortata este interzisa (Art.39, alin.1 din Constitutie); -Salariatii au dreptul la protectia sociala a muncii masurile de protectie privind securitatea si igiena muncii, regimul de munca al femeilor si tinerilor (Art.38, alin.2 din Constitutie); -Instituirea unui salariu minim garantat pe economie (Art.38, alin.2 din Constitutie); -Repaus saptamanal, concediu de odihna platit(Art.38 din Constitutie); -Durata normala a zilei de lucru, in medie de 8 ore/zi (Art.38, alin.3 din Constitutie); -Stimularea pregatirii si perfectionarii profesionala (Art.32 din Constitutie);

2.Drepturile angajatului prevazute de Legea 130/1999 -Contractul individual de munca odata incheiat, declanseaza si face aplicabile atat prevederile legislatiei muncii cat si ale contractului colectiv de munca(Art.1, alin.3);

3.Drepturile angajatului prevazute de Codul Muncii - Legea nr.53/2003 -Drepturile persoanelor incadrate in munca nu pot face obiectul vreunei tranzactii, renuntari sau limitari, ele fiind aparate de stat impotriva oricaror incalcari, a manifestarilor de subiectivism, abuz sau arbitrar (Art.38, Codul Muncii); -Dreptul oricarei persoane de a-si alege in mod liber locul de munca, profesia, meseria sau activitatea pe care o presteaza (art.3).

-Dreptul de a beneficia de conditii de munca adecvate desfasurarii activitatii, de protectie sociala, de securitate si sanatate in munca si de respectarea demnitatii si constiintei, fara nici o discriminare (art.6, alin.1). -Dreptul la plata egala pentru munca egala, dreptul de la negocieri colective, dreptul la protectia datelor cu caracter personal, dreptul la protectie impotriva concedierilor colective (art.6, alin.2) -Dreptul persoanei fizice de a incheia contract individual de munca odata cu implinirea varstei de 16 ani (art.13, alin.1). -Dreptul salariatului de a sesiza instanta de judecata in termen de 30 de zile, cu privire la neexecutarea obligatiei de informare de catre angajator (art.19). -Dreptul oricarui salariat de a cumula mai multe functii in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea (art.35, alin.1). -Dreptul la salarizare pentru munca prestata (art.39, alin.1, lit.a). -Dreptul la repaus zilnic saptamanal (art.39, alin.1, lit.b). -Dreptul la concediu de odihna anual, platit (art.39, alin.1, lit.c). -Dreptul la egalitate de sanse si de tratament (art.39, alin.1, lit.d). -Dreptul la demnitate in munca (art.39, alin.1, lit.e). -Dreptul la securitate si sanatate in munca (art.39, alin.1, lit.f). -Dreptul la acces la formare profesionala (art.39, alin.1, lit.g). -Dreptul la informare si consultare (art.39, alin.1, lit.h). -Dreptul de a lua parte la determinarea si ameliorarea conditiilor de munca si a mediului de munca (art.39, alin.1, lit.i). -Dreptul la protectie in caz de concediere (art.39, alin.1, lit.j). -Dreptul la negociere colectiva si individuala (art.39, alin.1, lit.k). -Dreptul de a participa la actiuni colective (art.39, alin.1, lit.l). -Dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat (art.39, alin.1, lit.m). -Dreptul salariatului detasat la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de detasare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca (art.46, alin.4). -Dreptul salariatului de a beneficia pe perioada detasarii de drepturile care ii sunt mai favorabile, fie de la angajatorul care a dispus detasarea, fie de la angajatorul la care este detasat (art.47, alin.2). -Dreptul salariatului de a beneficia de remunerarea muncii prestate in temeiul unui contract individual de munca nul, in conditiile indeplinirii atributiilor de serviciu in mod corespunzator (art.57, alin.5). -Dreptul salariatului de a nu-si motiva demisia (art.79, alin.3). -Dreptul salariatilor temporari de a avea acces la toate serviciile si facilitatile acordate de utilizator, in aceleasi conditii ca si ceilalti salariati ai acestuia (art.91, alin.1).
3

-Dreptul salariatului temporar de a beneficia pe toata durata misiunii de salariu platit de agentul de munca temporara (art. 95, alin.1). -Dreptul salariatului temporar de a beneficia de conditii de munca corespunzatoare, in conformitate cu legislatia in vigoare (art.97, alin.1). -Dreptul salariatului temporar de a incheia cu utilizatorul un contract individual de munca, la incetarea misiunii (art.98, alin.1). -Salariatul incadrat cu contract de munca cu timp partial se bucura de drepturile salariatilor cu norma intreaga, in conditiile prevazute de lege si de contractele colective de munca aplicabile (art.103, alin.1). -Salariatul cu munca la domiciliu se bucura de toate drepturile recunoscute prin lege si prin contractele colective aplicabile salariatilor al caror loc de munca este la sediul angajatorului (art.107, alin.1). -Dreptul angajatului de a-si da sau nu acordul pentru efectuarea muncii suplimentare (art.117, alin.2). -Dreptul salariatului de a beneficia pentru munca suplimentara de ore libere platite, in urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acesteia (art.119, alin.1). -Dreptul de a beneficia de salariu corespunzator (in conditiile aliniatului 1) pentru orele prestate peste programul normal de lucru (art.119, alin.2). -Dreptul salariatului de a beneficia in luna urmatoare, pentru munca suplimentara, de o plata a salariului prin adaugarea unui spor la salariu, corespunzator duratei acesteia (art.120, alin.1). -Dreptul salariatilor care efectueaza cel putin 3 ore de noapte de a beneficia fie de program redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, fara ca aceasta sa duca la scaderea salariului de baza, fie de un spor la salariu de minim 15% din salariul de baza, pentru fiecare ora de munca de noapte prestata (art.123). -Dreptul salariatilor care desfasoara cel putin 3 ore de munca de noapte, de a benefica de examen medical gratuit, inainte de inceperea activitatii (art.124, alin.1). -Dreptul salariatilor cu probleme de sanatate, care desfasoara munca de noapte, de a fi trecuti in munca de zi pentru care sunt apti (art.124, alin.3). -Dreptul salariatilor la pauza de masa si la alte pauze, in cazul in care timpul de munca este mai mare de 6 ore, in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, sau prin regulamentul intern (art.130, alin.1). -Dreptul salariatilor tineri in varsta de pana la 18 ani de a beneficia de o pauza de masa de cel putin 30 de minute, in ncazul in care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 4 ore si jumatate (art.130, alin.3). -Dreptul salariatilor la un repaus de cel putin 12 ore consecutive intre doua zile de munca (art.131, alin.1).

-Dreptul salariatilor de a beneficia de un repaus ce nu poate fi mai mic de 8 ore intre schimburi, in cazul in care munca se presteaza in schimburi (art.131, alin.2). -Dreptul salariatului de a beneficia de doua zile consecutive libere (repaus saptamanal), de regula sambata si duminica (art.132, alin.1). -Dreptul salariatilor de a beneficia de un spor la salariu, stabilit prin contractul colectiv de munca sau contractul individual de munca, in situatia in care nu se pot acorda repausuri in zilele de sambata si duminica (art.132, alin.3). -Salariatii al caror repaus saptamanal se acorda cumulat, dupa o perioada de activitate ce nu poate depasi 15 zile calendaristice, au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite, respectiv dublul sporului acordat la salariul corespunzator (art.132, alin.5 coroborat cu art.120, alin.2). -Salariatii al caror repaus saptamanal a fost suspendat ca urmare a efectuarii unor lucrari urgente, au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit prevederilor art. 120, alin.2 (art.133, alin.2). -Drepturile salariatului de a beneficia de zile libere cu ocazia sarbatorilor legale (1,2 ianuarie, 1 mai, 1 decembrie, prima si a doua zi de Pasti, prima si a doua zi de Craciun) (art.134, alin.1). -Dreptul salariatilor de a beneficia pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala, de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza, corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru (art.137, alin.2). -Dreptul salariatului de a beneficia de concediu anual de odihna de minim 20 zile lucratoare (art. 139, alin.1). -Dreptul salariatilor care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, nevazatorii, alte persoane cu handicap si tinerii sub 18 ani de a beneficia de un concediu suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare (art.142). -Dreptul salariatului de a beneficia pentru perioada concediului de odihna, de o indemnizatie de concediu care nu poate fi mai mica decat valoarea totala a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectiva (art.145, alin.1). -Dreptul salariatului de a beneficia de indemnizatia de concediu de odihna cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de plecarea in concediu(art. 145, alin.3). -Dreptul salariatului de a isi intrerupe concediul de odihna pe motive obiective (art. 146, alin.1) -Dreptul salariatilor dea beneficia de zile libere platite care nu se includ in durata concediului de odihna in cazul unor evenimente familiale deosebite (art.147, alin.1) -Dreptul salariatului de a beneficia de concedii fara plata pentru rezolvarea unor situatii personale (art.148, alin. 1).
5

-Dreptul salariatilor de a beneficia, la cerere, de concediu pentru formare profesionala (art.149, alin. 1). -Dreptul salariatilor de a beneficia de un concediu de formare profesionala platit de angajator, de pana la 10 zile lucratoare, in cazul in care in cursul unui an calendaristic (pentru salariatii in virsta de pana la 25 de ani) si respectiv in cursul a 2 ani calendaristici (pentru slariatii in varsta de peste 25 de ani) nu a fost asigurata participarea la formarea profesionala pe cheltuiala angajatorului (art. 152, alin. 1). -Dreptul salariatului de a beneficia de un salariu exprimat in bani pentru munca prestata in baza contractului individual de munca (art. 124, alin. 2) -Dreptul salariatului de a beneficia de un salariu de baza minim brut pe tara, stabilit prin Hotarare de Guvern (art. 159, alin. 1). -Dreptul salariatului de a i se aduce la cunostinta, prin grija angajatorului, salariul minim brut pe tara garantat in plata (art.159, alin. 4). -Dreptul salariatului de a beneficia de daune interese pentru repararea prejudiciului produs de catre angajtor pentru intarzierea nejustificata a platii salariului (art. 161, alin.4). -Dreptul salariatului de a nu i se retine din salariu cu titlul de daune cauzate angajatorului decat in situatia existentei unei datorii certe, lichide, exigibile si ajunsa la scadenta (art. 164, alin. 2). -Dreptul salariatului de a beneficia de protectia tuturor drepturilor sale in caz de transfer al intreprinderii, al unitatii sau al unei parti a acesteia catre alt angajator, potrivit legii (art. 169, alin. 1) -Dreptul salariatilor de a fi informati cu privire la continutul planului de formare profesionala (art.191, alin.3). -Dreptul salariatului de a beneficia pe durata formarii profesionale (daca se presupune scoaterea din activitate a salariatului pentru o perioada ce nu depaseste 25% din durata zilnica a timpului normal de lucru) de salariul inetgral corespunzator postului si functiei detinute, cu toate indemnizatiile, sporurile si adaosurile la acesta (art.194, alin.2, lit.a). -Dreptul salariatului de a beneficia de salariul de baza si, dupa caz, de sporul de vechime, in situatia in care participarea la cursurile de formare profesionala presupune scoaterea din activitate a salariatului pe o perioada mai mare de 25% din durata zilnica a timpului normal de lucru (art.194, alin.2, lit.b). -In cazul participarii la cursuri de formare profesionala cu scoatere integrala din activitate, avand ca efect suspendarea contractului individual de munca, pe perioada suspendarii, salariatul beneficiaza de vechime la locul de munca, aceasta perioada fiind considerata stagiu de cotizare in sistemul asigurarilor sociale de stat (art.194, alin.4). -Dreptul salariatilor care au incheiat act aditional la contractul individual de munca cu privire la formarea profesionala, de a primi in afara salariului
6

corespunzator locului de munca, si alte avantaje in natura, pentru formarea profesionala (art.197). -Salariatii au dreptul la greva (art.250). -Dreptul salariatilor de a contesta in instanta, in termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, decizia de sanctionare (art.268, alin.5). -Dreptul salariatului de a se adresa instantei, in termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei unilaterale a angajatorului, referitoare la incheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau incetarea contractului individual de munca (art.283, alin.1, lit.a).

4.Drepturile angajatului prevazute de Contractul colectiv de munca la nivel national -Dreptul angajatului de a beneficia de o durata normala a timpului de munca de 8 ore pe zi sau 40 de ore pe saptamana, cu drept de negociere a programului saptamanal de la 36 pana la 44 de ore, cu conditia ca media lunara sa nu fie mai mare de 40 de ore pe saptamana, iar programul stabilit sa fie anuntat cu o saptamana inainte. In aceste conditii, durata timpului de munca zilnic nu poate depasi 10 ore (Art.10); -Dreptul salariatului care isi desfasoara activitatea in locuri de munca cu conditii deosebite de a beneficia de reducerea duratei normale a timpului de lucru sub 8 ore pe zi si de a nu efectua ore suplimentare (Art. 12 alin. 1); -Dreptul angajatului de a beneficia de compensare cu timp liber corespunzator orelor suplimentare lucrate sau de a fi platit la sfarsitul lunii cu un spor, in situatia in care nu s-au putut compensa cu timp liber, orele suplimentare lucrate (Art. 15); -Dreptul angajatului de a beneficia de un program de lucru mai mic cu o ora pe timp de noapte, fara diminuarea salariului de baza si a vechimii in munca (Art. 16, alin. 1 si 2); -Dreptul salariatei care renunta la concediul pentru ingrijirea copilului in varsta de pana la 2 ani de a beneficia de reducerea duratei normale a timpului de lucru cu 2 ore pe zi fara sa fie afectat salariul de baza si vechimea in munca (Art. 17, alin.1); -Dreptul femeii care are in ingrijire copii pana la 6 ani de a lucra cu jumatate de norma, daca nu beneficiaza de cresa sau camin, fara sa i se afecteze drepturile care decurg din calitatea de salariat (Art. 17, alin.2); -Dreptul salariatilor care lucreaza in locuri de munca cu conditii deosebite de a beneficia de sporuri la salariul de baza, de durata redusa a timpului de lucru, de alimentatie de intarire a rezistentei organismului, de echipament de protectie, materiale igienico-sanitare, concediu suplimentar, etc (Art. 24 alin.1);
7

-Dreptul salariatilor incadrati in locurile de munca cu conditii deosebite de a fi supusi obligatoriu unui examen medical efectuat de medicul de medicina a muncii (Art. 24, alin.2); -Dreptul salariatilor de a beneficia de inca 2 luni de spor de nocivitate si alimentatie de protectie a organismului in cazul in care au lucrat in conditii grele sau periculoase iar aceste conditii de munca s-au normalizat (Art. 25, alin.1); -Dreptul salariatelor gravide, incepand cu luna a cincea de sarcina, precum si a celor care alapteaza, de a nu fi repartizate la munca pe timp de noapte (Art. 33, ain.3); -Dreptul fiecarei salariat la un salariu in bani convenit la incheierea contractul individual de munca (Art. 37, alin.1); -Dreptul angajatilor de a beneficia de sporurile minime dupa cum urmeaza (Art.40): -10% din salariul de baza pentru conditii de munca grele, periculoase sau penibile; -10% din salariul minim negociat la nivel de unitate pentru conditii nocive de munca; -100 % din salariul de baza pentru orele suplimentare si pentru orele lucrate in zilele libere si in zilele de sarbatori legale, pana la 120 de ore /salariat /an. Ceea ce depaseste 120 ore /salariat /an se plateste cu un spor de 50% din salariul de baza; -5% din salariul de baza pentru vechimea in munca de minimum 3 ani si maximum 25% din salariul de baza la o vechime de peste 20 ani; -25% din salariul de baza pentru lucru in timpul noptii; -50% din salariul de baza pentru executarea unei alte functii. -Dreptul salariatilor de a primi 75% din salariul de baza in situatia cand din motive tehnice sau din alte motive, activitatea a fost intrerupta fara a se fi produs din vina lor si cand in tot acest timp au ramas la dispozitia unitatii (Art.42 alin.3); -Dreptul salariatilor de a primi plata periodic, la datele stabilite prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate sau la nivel de institutie (Art. 44); -Dreptul salariatilor trimisi in delegatie de a beneficia de (Art.45): -decontarea cheltuielilor de transport si a costului cazarii potrivit conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca la celelalte niveluri; -diurna de deplasare al carei cuantum se stabileste prin negociere la nivel de ramura, unitate sau grupuri de unitati; -Dreptul angajatilor detasati de a-si mentine toate drepturile pe care le-au avut la data detasarii (Art.47); -Dreptul salariatilor de a li se plati inaintea oricaror obligatii banesti ale unitatii, salariile cuvenite, avand calitatea de creditori privilegiati in caz de faliment sau lichidare judiciara a societatii la care lucreaza (Art. 48);
8

-Dreptul salariatilor care se pensioneaza pentru limita de varsta, de a primi o indemnizatie egala cu cel putin un salariu avut in luna pensionarii (Art.50); -Dreptul salariatilor de a beneficia in afara de ajutoarele prevazute de lege, la care au dreptul, si de urmatoarele (Art.51): -in cazul decesului salariatului, un ajutor acordat familiei de un salariu mediu lunar pe unitate; -daca decesul a survenit in urma unui accident de munca sau a unei boli profesionale, cuantumul ajutorului acordat familiei va fi de cel putin 3 salarii de baza, diferenta de doua salarii platindu-se dupa stabilirea in conditiile legii a cauzei decesului; -un salariu de baza platit de unitate mamei pentru nasterea fiecarui copil; -daca mama nu este salariata, sotul acesteia beneficiaza de plata unui salariu de baza; -un salariu de baza platit de unitate la decesul sotului sau sotiei, ori la decesul unei rude de gradul I aflata in intretinerea salariatului; -Dreptul salariatului de a beneficia in fiecare saptamana de 2 zile consecutive de repaus saptamanal care se acorda , de regula, sambata si duminica (Art. 52, alin. 1 si 2); -Dreptul fiecarui salariat de a beneficia de repaus pentru servirea mesei, ce nu poate fi mai mic de 15 minute . Repausul pentru servirea mesei cu o durata de 15 minute se include in programul de lucru (Art. 54); -Salariatii au dreptul in fiecare an calendaristic la un concediu de odihna platit de minimum 21 de zile lucratoare (fac exceptie salariatii care au varsta sub 18 ani si care beneficiaza de un concediu de lucru platit de 24 zile lucratoare) (Art. 56, alin. 1 si 2); -Salariatii nou angajati, pentru primul an de activitate inscris in cartea de munca, au dreptul la un concediu de odihna platit cu o durata minima de 18 zile lucratoare (Art. 56 , alin.2, lit. b); -Dreptul salariatilor incadrati in grade de invaliditate la un concediu de odihna suplimentar cu o durata de 3 zile, iar pentru cei nevazatori, cu o durata de 6 zile (Art. 57 , alin.1); -Dreptul salariatilor care-si desfasoara activitatea in conditii deosebite de a beneficia de concedii de odihna suplimentare cu o durata de minimum 3 zile pe an (Art. 57, alin. 2); -Dreptul salariatilor de a beneficia pe durata concediului de odihna de o indemnizatie formata din salariul de baza la data plecarii in concediu, corespunzator cu numarul de zile de concediu, majorate cu procentul mediu al celorlalte venituri salariale realizate pe perioada de 3 luni lucrate inaintea plecarii in concediu (Art. 59, alin. 1);
9

-Indemnizatia de concediu nu poate fi mai mica decat salariul de baza, sporul de vechime si indemnizatia pentru functia de conducere, luate impreuna, corespunzator numarului de zile de concediu . Indemnizatia de concediu si dupa caz, prima de vacanta, se platesc inainte de plecarea in concediu (Art.59, alin. 2 si 4); -Dreptul salariatilor de a beneficia de zile libere platite pentru evenimente deosebite in familie sau pentru alte situatii, dupa cum urmeaza (Art.61, alin.1): a)-casatoria salariatului 5 zile; b)-casatoria unui copil 2 zile; c)-nasterea unui copil 2 zile; d)-decesul sotului, copilului, parintilor, socrilor 3 zile; e)-decesul bunicilor, fratilor, surorilor o zi; f)-donatori de sange conf. legii; g)-la schimbarea locului de munca in 5 zile; cadrul aceleiasi unitati, cu mutarea domiciliului in alta localitate -Dreptul salariatilor de a beneficia de 30 zile concediu fara plata, acordat o singura data, pentru pregatirea si sustinerea lucrarii de diploma in invatamantul superior, seral si fara frecventa (Art. 61, alin.2); -Dreptul salariatelor de a beneficia inafara concediului platit pentru ingrijirea copilului pana la varsta de 2 ani, si de un concediu fara plata de un an, perioada in care salariatei nu i se va putea desface contractul de munca, iar pe postul sau nu va putea fi angajata alta persoana, decat cu contract de munca pe o perioada determinata. (Art. 62, alin.1 si 2); -Dreptul salariatei care se afla in concediul de maternitate de a beneficia pe o anumita perioada (stabilita prin contractul colectiv de munca, de cel putin 6 saptamani) de o compensare care va consta in diferenta dintre salariul de baza avut si indemnizatia legala la care are dreptul. (Art. 66, alin.1 si 2); -Dreptul tatalui (daca are copilul in ingrijire) de a beneficia de toate drepturile care i s-ar fi cuvenit mamei pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani, in cazul decesului mamei (Art. 67); -Dreptul salariatilor de a beneficia de un preaviz de 20 zile lucratoare in cazul desfacerii contractului individual de munca la initiativa angajatorului, perioada in care salariatii au dreptul sa absenteze 4 ore pe zi de la programul unitatii pentru asi gasi un alt loc de munca, fara ca acest lucru sa afecteze salariul si celelalte drepturi . Orele absentate se pot stabili si prin cumul, in conditiile stabilite de patron (Art. 74, alin. 2 si 3);

10

-Dreptul salariatului de a benefica de o indemnizatie egala cu salariul de baza pe o luna avut la data desfacerii contractului individual de munca, in cazul in care persoanei nu i s-a acordat preavizul prevazut de lege (Art. 74, alin.4); -Dreptul angajatului de a beneficia de o compensatie de 50% din salariul lunar inafara drepturilor cuvenite la zi, in cazul desfacerii contractului individual de munca pentru motive neimputabile salariatului (Art. 76, alin. 1);

II.Obligatiile angajatului 1. Obligatiile angajatului prevazute de Codul Muncii - Legea nr.53/2003 -Obligatia salariatului de a presta munca in schimbul unei remuneratii denumite salariu (art.10). -Obligatia de a realiza norma de lucru sau, dupa caz, de a indeplini atributiile ce-i revin conform fisei postului (art.39, ali.2, lit.a). -Obligatia de a respecta disciplina in munca (art.39, alin.2, lit.b). -Obligatia de a respecta prevederile cuprinse in contractul colectiv de munca aplicabil, regulamentul intern si in contractul individual de munca (art.39, alin.2, lit.c). -Obligatia de fidelitate fata de angajator in exercitarea atributiilor de serviciu (art.39, alin.2, lit.d). -Obligatia de a respecta masurile de securitate si sanatate in munca (art.39, alin.2, lit.e). -Obligatia de a respecta secretul de serviciu (art.39, alin.2, lit.f). -Obligatia salariatului sa efectueze in natura concediul de odihna, in perioada in care a fost programat, cu exceptia situatiilor expres prevazute de lege, sau atunci cand, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat (art.144). -Salariatii, prin obligatiile lor in domeniul securitatii si sanatatii in munca, nu pot aduce atingere responsabilitatii angajatorului (art.171, alin.4). -Obligatia salariatilor care au beneficiat de un curs sau un stagiu de formare profesionala mai mare de 60 de zile, de a nu avea initiativa incetarii contractului individual de munca, o perioada de cel putin 3 ani de la data absolvirii cursului sau stagiului de formare profesionala (art.195, alin.1). -Obligatia salariatului de a presta munca in favoarea angajatorului care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea profesionala si care au stabilit acest lucru prin act aditional la contractul individual de munca (art.195, alin.2). -Obligatia salariatului de a suporta toate cheltuielile ocazionate de pregatirea sa profesionala, proportional cu perioada nelucrata in situatia in care nu respecta

11

prevederile actului aditional referitoare la perioada de munca de cel putin 3 ani dupa absolvirea cursurilor de formare profesionala (art.195, alin.3). -Obligatia salariatilor de a raspunde patrimonial pentru pagubele materiale provocate angajatorului (art.270, alin.1). -Obligatia salariatului de a restitui angajatorului sumele incasate necuvenit de la acesta (art.272, alin.1). -Obligatia salariatului de a suporta contravaloarea serviciilor prestate la care nu era indreptatit, sau pentru bunurile primitre, in situatia in care nu poate sa le restituie in natura (art.272, alin.2).

2. Obligatiile angajatului prevazute de Contractul colectiv de munca la nivel national -Salariatii sunt obligati sa pastreze in bune conditii amenajarile facute de unitate, sa nu le descompleteze si sa nu sustraga componente ale acestora (Art. 30, alin.3); -Obligatia salariatilor de a se supune examenelor medicale in conditiile prevazute de lege . Refuzul constituie abatere disciplinara (Art. 31, alin.3); -Salariatii care au incheiat act aditional la contractul individual de munca in vederea formarii profesionale, vor putea fi obligati sa suporte cheltuielile ocazionate de aceasta daca parasesc unitatea din motive imputabile lor, inainte de implinirea unui termen de 3 ani de la data absolvirii cursului (Art. 82, alin.1, lit.e);

3. Obligatiile angajatului prevazute de Legea 90/1996 -Obligatia angajatului de a respecta normele de protectie a muncii (Art. 19, lit.a); -Obligatia de a desfasura activitatea in asa fel incat sa nu expuna la pericol de accident sau imbolnavire profesionala atat propria persoana cat si pe celelalte persoane participante la procesul de munca (Art. 19, lit.b); -Obligatia de a duce la cunostinta conducatorului locului de munca orice defectiune tehnica sau alta situatie care constituie un pericol de accidente sau imbolnavire profesionala (Art. 19, lit.c); -Obligatia de a aduce la cunostinta conducatorului locului de munca accidentele de munca suferite de propria persoana si de alte persoane participante la procesul de munca (Art. 19, lit.d);

12

-Obligatia de a opri lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident si sa il informeze deindata pe conducatorul locului de munca (Art. 19, lit.e); -Obligatia sa utilizeze echipamentul din dotare, corespunzator scopului pentru care a fost acordat (Art. 19, lit.f); -Obligatia de a da relatiile solicitate de organele de control si de cercetare in domeniul protectiei muncii (Art. 19, lit.g). 4. Angajatul are dreptul la demnitate in munca Un simplu enun care trece cel mai adesea neobservat n analizele textului noului Cod al muncii, ns fr ndoial un enorm ctig pentru salariat. Dar ce se circumscrie noiunii de demnitate n munc? Era necesar introducerea acestui text n legislaia muncii, n condiiile n care articolul 1 alin. 3 din Constituie3 prevede c "Romnia este un stat de drept, democratic i social n care demnitatea omului [ ... ] reprezint valori supreme [ ... ] i sunt garantate" (s.n. - C.G.)? Putem vorbi de o demnitate a salariatului diferit de demnitatea ceteanului? Relaia de subordonare permite angajatorului de a da ordine salariatului, de a controla ndeplinirea acestor ordine i de a sanciona salariatul n cazul nendeplinirii acestor ordine4. Aceast sfer larg a autoritii angajatorului, care se manifest n unitate i are o tendin de a se exercita i n afara acesteia (graie mijloacelor moderne de comunicare: telefonul mobil, laptopul, internetul etc.), se lovete natural de drepturile i libertile fundamentale ale salariatului. Viaa privat, care este o parte a vieii personale a salariatului, constituie o veritabil libertate public (articolul 26 din Constituie). Ea privete partea intim a vieii, adic "acea sfer de existen n care nimeni nu poate s se amestece fr s fi fost invitat"5. Dac cea mai mare parte a vieii private se situeaz dincolo de zidurile ntreprinderii, o parte a acestei viei private continu i n interiorul zidurilor ntreprinderii; intrarea pe poarta fabricii nu nseamn renunarea la viaa privat, nu nseamn renunarea la sine nsui, nu nseamn renunarea la demnitate. n continuare, vom ncerca s gsim fundamentele filozofice ale dreptului la demnitate (I). Stadiul dezvoltrii concepiilor juridice nu se poate analiza
13

dect n raport cu alte sisteme juridice; de aceea vom face o scurt analiz a stadiului legislaiilor statelor europene pentru a reui s avem o imagine asupra nivelului legislaiei romne (II). Vom ncerca s circumscriem noiunea de "demnitate n munc" aciunilor concrete (III), pentru a analiza n final cui revine obligaia de a proba existena nclcrii dreptului la demnitate n munc i care sunt sanciunile acestei nclcri (IV). Seciunea I. Fundamentele dreptului la demnitate n munc Demnitatea persoanei umane aparine ordinii valorilor etice i deci face obiectul, n primul rnd, a unei analize filozofice (A) i doar subsecvent ea face obiectul analizei juridice (B), cci ce face norma juridic dect s reglementeze valori etice n ordinea social? 1. Scurt analiz filozofic a noiunii de "demnitate" Noiunea de demnitate nu este un concept nou. Astfel, pentru jurisconsultul roman Cicero "dignitas" constituia elementul distinctiv al omului n raport cu animalele; demnitatea era punctul de plecare al oricrei cercetri etnice6. Conceptul de demnitate uman a fost dezvoltat ulterior de filozofi. Immanuel Kant preciza c "umanitatea n ea nsi este o demnitate; ntradevr, omul nu poate fi utilizat de nici un om (nici de alii, nici de el nsui) doar ca un mijloc, ci ntotdeauna trebuie tratat ca un scop n sine i n aceasta const mai exact demnitatea sa"7. Astfel, Kant nu exclude ca omul s fie utilizat ca un mijloc - ceea ce este cazul oricrui om care lucreaz n serviciul altuia; el exclude n schimb ca omul s fie utilizat doar ca un mijloc, impunnd utilizatorului (angajatorului n cazul nostru) s-l considere i ca un scop n sine, adic a lua n considerare i propriile interese (pe care un jurist le traduce n drepturi) ale acestuia i de a nu-l trata ca o unealt, o main, un animal domestic lipsit de orice autonomie. Kant afirm, de asemenea, c demnitatea persoanei umane este "o valoare interioar" prin care omul "oblig la respect de sine orice alt creatur raional"8 (adic orice alt om, deoarece doar oamenii sunt dotai cu "raiune" n sensul kantian al termenului). Aceast afirmaie filozofic de secol XIX nu va rmne fr consecine asupra concepiei pe care juritii o vor da, n documentele juridice ulterioare, naturii dreptului la demnitate, drept de natur absolut.

14

Concepia filozofic asupra demnitii umane fondeaz noiunea juridic de demnitate, iar aceasta din urm se nscrie printre normele fundamentale ale dreptului, astfel nct orice comportament sau atitudine, care i-ar putea aduce atingere, sunt lovite de nulitate9.

2.

Fundamentele juridice ale conceptului de demnitate uman

Declaraia Drepturilor Omului i ale Ceteanului nu utilizeaz termenul de demnitate a persoanei umane, iar atunci cnd definete "drepturile naturale i imprescriptibile" ale omului, ea se limiteaz la "libertate, proprietate i rezisten la opresiune"10. Adoptat la 10 decembrie 1948 de ctre Adunarea General a Organizaiei Naiunilor Unite11, introduce pentru prima dat, n ordinea juridic, conceptul de demnitate uman. Astfel, n preambul, se arat c "recunoaterea demnitii inerente tuturor membrilor familiei umane i a drepturilor lor egale i inalienabile constituie fundamentul libertii, dreptii i pcii n lume". Articolul 1 prevede c "toate fiinele umane se nasc libere i egale n demnitate i n drepturi". Pentru ca n articolul 23 s se prevad c "orice om care muncete are dreptul la o retribuire echitabil i satisfctoare care s asigure att lui, ct i familiei lui, o existen conform cu demnitatea uman". Dreptul oricrei persoane la demnitate, astfel cum este enunat n Declaraia Universal constituie un "drept-cadru", un drept general al crui coninut particular i implicaiile sale concrete trebuie s fie precizate n alte instrumente internaionale. Astfel, dreptul universal la demnitate social este n principal definit prin drepturi particulare prescrise n Pactul internaional cu privire la drepturile economice, sociale i culturale din 196612, care au fost dezvoltate ulterior n diverse texte adoptate de Organizaia Internaional a Muncii. n ansamblul lor, drepturile specifice care sunt protejate prin aceste instrumente sunt edictate cu scopul de a rspunde nevoilor, problemelor i intereselor de care trebuie inut cont pentru a garanta dreptul oricrui individ la demnitate. n preambulul prii a II-a, intitulat "Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii"13 se precizeaz: "contient de patrimoniul su spiritual i moral, Uniunea se ntemeiaz pe valorile indivizibile ale demnitii umane, libertii, egalitii i solidaritii". Carta consacra
15

Titlul I demnitii pe care o trateaz n 5 articole. Art. 1 prevede "Demnitatea uman este inviolabil. Ea trebuie respectat i protejat". CU privire la demnitatea lucrtorilor art. 31 alin. 1 din Cart prevede c: "Orice lucrtor are dreptul la condiii de lucru care s respecte sntatea, securitatea i demnitatea sa". Carta Social European12 (revizuit), la art. 26 intitulat "Dreptul la demnitate n munc" prevede: "n vederea asigurrii exercitrii efective a dreptului tuturor lucrtorilor la protecia demnitii lor n munc, prile se angajeaz, n consultare cu organizaiile patronilor i lucrtorilor: 1. s promoveze sensibilizarea, informarea i prevenirea n materie de hruire sexual la locul de munc sau n legtur cu munca i s ia orice msur adecvat pentru protejarea lucrtorilor mpotriva unor astfel de comportamente; 2. s promoveze sensibilizarea, informarea i prevenirea n materie de acte condamnabile sau explicit ostile i ofensatoare, dirijate n mod repetat mpotriva oricrui salariat la locul de munc sau n legtur cu munca, i s ia orice msur adecvat pentru protejarea lucrtorilor mpotriva unor astfel de comportamente". Aceeai situaia se ntlnete i la nivel naional: dreptul la demnitate, prevzut n Constituie doar ca un "drept-cadru", trebuie indus drepturilor particulare prin legi organice, legislaie sau jurispruden. A admite existena unui drept general la demnitate implic faptul c, coninutul acestui drept trebuie s rspund nevoilor i intereselor oricrei grupe sociale14. Demnitatea uman15 este recunoscut pentru prima dat n ordinea juridic constituional romn prin articolul 13 din Constituia din 196816. Actuala Constituie garanteaz dreptul la demnitate prin art. 1 alin. 3, precum i prin art. 30 alin. 6. Seciunea II. Scurt analiz comparativ Demersul nostru va fi unul progresiv n cele ce urmeaz; astfel vom trece n revist situaia Franei a crei jurispruden i fundamenteaz deciziile pe noiunea de "demnitate n munc", fr ns a se gsi aceast noiune precizat n mod expres n legislaia de dreptul muncii francez (A), vom prezenta apoi stadiul legislativ al Spaniei, similar cu sistemul juridic romn (B), pentru a analiza "The Dignity at Work Bill" (legea privind demnitatea n munc) n Marea Britanie (C).
16

Legislaiile statelor europene se afl n diverse stadii de reglementare. Pentru a ncadra nivelul legislaiei romne ntr-un cadru internaional vom proceda la o scurt prezentare comparativ a trei state europene: Frana (A), Spania (B) i Marea Britanie (C). 1. Frana Dei Frana a subscris Declaraiei Universale a Drepturilor Omului "egalitate n demnitate", Constituia Franei nu evoc n mod expres dreptul la demnitate. Cu toate acestea, cu ocazia controlului constituionalitii "Legii privind bioetica"17, Curtea Constituional francez a proclamat existena "principiului constituional de aprare a demnitii umane", demnitate care trebuie protejat mpotriva "oricrei forme de aservire i de degradare", considernd c preambulul Constituiei din 27 octombrie 1946 consacr, implicit, principiul constituional al aprrii demnitii umane. Codul penal cuprinde sanciuni dure mpotriva tuturor celor care ncalc demnitatea n munc. Astfel, art. 225-14 din Codul Penal francez, intrat n vigoare la 1 martie 1994, sancioneaz cu 2 ani de nchisoare i amend penal "fapta de a supune o persoan, abuznd de situaia sa de dependen, la condiii de munc sau de gzduire incompatibile cu demnitatea uman". Acest articol este inclus n capitolul II, intitulat "Atingerea demnitii persoanei" al titlului II din Codul penal. Codul muncii francez ignor cuvntul "demnitate"18. Cu toate acestea, jurisprudena, urmat ndeaproape de doctrin, recunoate dreptul la demnitate n munc. nc din 1966 Curtea de Apel Paris a refuzat unui angajator dreptul de a utiliza n instan ca prob "nregistrri secrete privind atitudinea salariatului la locul de munc", pentru a stabili existena unei culpe grave a acestuia i, implicit, motivarea desfacerii disciplinare a contractului de munc19. Un an mai trziu, Curtea de Apel Lyon a pronunat o soluie similar, preciznd c respinge aceste metode ale angajatorului, " metode instaurnd n raporturile dintre angajator i salariai un climat intolerabil de nencredere"20. Pentru comentatorul acestei hotrri, profesorul G. LyonCaen, fundamentul celor dou decizii l constituie "atingerea demnitii persoanei care este aici n balan i, n mod special, a demnitii muncitorului". n 1991, a aprut n mod explicit noiunea de "atingere a demnitii umane" cu ocazia unei hotrri privind nregistrarea clandestin a
17

"cuvintelor i actelor unui salariat". Astfel, instanele au considerat ca nclcare a demnitii salariatului orice sanciune a salariatului fondat pe aspectul vestimentar al salariailor (vestimentaia, machiajul salariatului etc.)21. Putem astfel afirma c, dei lipsit de un text de lege care s prevad n mod expres dreptul la demnitate n munc, instanele de drept social franceze i fundamenteaz deciziile lor pe dreptul la demnitate n munc. 2. Spania22 Salariatul este titular de drepturi fundamentale recunoscute de Constituia Spaniei, precum: dreptul la demnitate (art. 10.1), la integritate i nediscriminare (art. 14), la via i la integritate fizic (art. 15), la libertate ideologic i religioas (art. 16), la onoare i la intimitate (art. 18), la libertate de expresie i la informare (art. 20) etc. Aceste drepturi se menin i n cadrul contractului de munc, fr a prejudicia echilibrul existent ntre interesele salariatului i cele ale angajatorului, astfel cum afirm Tribunalul Constituional n sentina nr. 120/1983, confirmat n sentine ulterioare, "existena unei relaii de munc implic exerciiul drepturilor [fundamentale]". "n relaia de munc", muncitorului i este recunoscut (iar angajatorul este obligat s recunoasc) "dreptul la demnitate" (Art. 4.2. din Estatuto de los Trabajadores23), drept care deriv din principiul constituional al "demnitii persoanei", unul din elementele fundamentale ale "ordinii publice i pcii sociale"), art. 10.1 din Constituia spaniol. Demnitatea i intimitatea cuprind n mod expres "protecia mpotriva agresiunii verbale i fizice" (art. 4.2 din Estatuto de los Trabajadores); demnitatea i intimitatea trebuie respectate i: n cazul registrelor privind persoana i bunurile muncitorului (art. 18 Estatuto de los Trabajadores); n cazurile de supraveghere i control ordonate de angajator (art. 20.3 din Estatuto de los Trabajadores). n cazul n care angajatorul nu respect demnitatea salariatului, acesta din urm poate opta ntre a solicita ncetarea contractului de munc (art. 50.1 Estatuto de los Trabajadores) primind o indemnizaie egal cu cea acordat n caz de concediere nelegal sau de a solicita la Juzgado de los Social (Tribunalul muncii) de a anula decizia care aduce atingere dreptului fundamental i de a obliga angajatorul de a se abine de a mai realiza astfel de acte. Toate acestea fr a prejudicia acordarea indemnizaiei pentru daune morale pe care muncitorul le-ar putea suferi,
18

precum i posibilitatea de a exercita eventuale aciuni penale24 (avnd n vedere principiul non bis in idem). 3. Marea Britanie n cartea sa "Dignity at work", autorul englez, Hodson, definea demnitatea ca "abilitatea de a stabili autorespectului i autovalorii i de a fi respectat de alii"25. Randy sensul

"The Dignity at Work Bill"26 a fost supus spre aprobarea Camerei Lorzilor n 1997; ncercarea de a introduce aceast lege n Camera Comunelor s-a lovit de guvernul conservator al lui John Major. Dei introdus n mai multe rnduri n cele dou Camere ale Parlamentului britanic, a fost adoptat n 2001. n continuare, o vom prezenta, succint. Seciunea 1 intitulat "The right to dignity at work" (dreptul la demnitate n munc) prevede c fiecare angajat are dreptul la demnitate n munc, chiar dac acest drept nu este prevzut n clauzele contractului prin care este angajat cel n cauz. Aadar, dreptul la demnitate n munc va fi considerat ca fcnd parte automat din contractul de munc. Alin. 2 al primei seciuni enumer, preciznd ns c enumerarea nu este limitativ, aciunile angajatorului care pot fi considerate ca fiind nclcri ale demnitii n munc: a. aciuni care aduc ofens, care sunt abuzive, maliioase, insulttoare sau care au caracter de intimidare, cu condiia s nu se ntmple o singur dat; b. critic nejustificat, cu condiia s nu se ntmple o singur dat; c. impunerea de pedepse fr nici o justificare rezonabil; d. schimbarea sarcinilor sau responsabilitilor angajatului, n detrimentul acestuia, fr o justificare rezonabil. Seciunea 2 prevede c angajatorul ncalc dreptul la demnitate n munc i, n cazul n care, un salariat este tratat mai puin favorabil dect ceilali salariai pe motiv c: a. a introdus o aciune n justiie, n baza acestei legi, mpotriva angajatorului sau a altei persoane; b. a depus mrturie ntr-un proces n legtur cu aciuni introduse de orice alt persoan n baza acestei legi, mpotriva angajatorului sau a altei persoane;

19

c. angajatorul cunoate sau presupune c angajatul su intenioneaz s fac oricare din aceste aciuni. n ceea ce privete dreptul la aciune al persoanei care consider c i-a fost nclcat dreptul la demnitatea n munc, proiectul prevede c cererea de chemare n judecat se va introduce la Tribunalul muncii. n situaia n care tribunalul admite plngerea salariatului, poate dispune: a. "anularea actului prin care dreptul la demnitate n munc a fost nclcat; b. acordarea unor compensaii financiare." Pentru a determina cuantumul despgubirii, tribunalul va ine cont de persistena actelor angajatorului, precum i de "nivelul" nclcrii acestui drept. Seciunea III. Coninutul noiunii de demnitate n munc n relaia de munc, angajatorul are dreptul de a da ordine, iar salariatul are obligaia de a executa aceste ordine. Angajatorul are dreptul de a stabili organizarea i funcionarea unitii, atribuiile corespunztoare pentru fiecare salariat, de a da dispoziii cu caracter obligatoriu pentru salariai, de a exercita controlul asupra modului de ndeplinire a sarcinilor de serviciu (ordinele angajatorului) i a constata svrirea abaterilor disciplinare i a aplica sanciunile corespunztoare27. Cu alte cuvinte, angajatorul are prerogativa (puterea) de conducere, de reglementare i prerogativa disciplinar28. Pe de alt parte, salariatul, ca cetean, are garantate prin Constituie drepturile fundamentale, de care nu poate deroga prin simpla lui calitate de salariat: dreptul la demnitate n munc, dreptul la via privat, dreptul la libertate de exprimare etc. n exercitarea prerogativelor sale, angajatorul nu trebuie s aduc atingere nici unuia din drepturile fundamentale ale salariatului. Care sunt ns aciunile prin care angajatorul poate aduce atingere demnitii? Vom ncerca s rspundem n ceea ce urmeaz, fr ns a avea pretenia c am epuizat subiectul. Constituia Romniei29 garanteaz dreptul la demnitate al cetenilor, iar Legea nr. 53/ 2003 - Codul muncii,republicat, prevede n art. 6 alin. 1 c "orice salariat care presteaz o munc beneficiaz de
20

respectarea demnitii i a contiinei sale, fr nici o discriminare", pentru a reitera acest drept n mod expres n art. 39 alin. 1 lit. e) "salariatul are dreptul la demnitate n munc". Hruirea sexual, hruirea moral, discriminarea pe orice motiv reprezint nclcri ale demnitii n munc, recunoscute de doctrina juridic; exist ns i alte aciuni prin care angajatorul poate nclca dreptul la demnitate n munc. nclcarea demnitii n munc poate avea loc nu doar pe durata contractului individual de munc (B), ci i la nceputul (A) i la sfritul acestuia (C). 1. nclcarea demnitii n munc cu ocazia recrutrii, n vederea ncadrrii n munc Art. 29 din Codul muncii prevede c ncheierea contractului individual de munc se face dup verificarea prealabil a aptitudinilor profesionale i personale ale persoanei care solicit angajarea. Astfel, realizarea unui examen corporal de ctre angajator, cu ocazia verificrii aptitudinilor salariatului, reprezint, fr ndoial, o nclcare a dreptului la autorespect, la demnitate n munc30. Alin. 3 al art. 29 din Codul muncii protejeaz candidatul la obinerea unui loc de munc, de orice ingerin a angajatorului n viaa sa privat. Astfel, informaiile cerute de angajator candidatului nu pot avea alt scop dect acela de a aprecia aptitudinile profesionale i capacitatea acestuia de a ocupa postul respectiv. ntrebrile angajatorului privind, spre exemplu, orientrile sexuale ale candidatului, apartenena sau nu la un cult religios, intenia candidatei de a face sau nu copii reprezint ingerine n viaa privat a viitorului salariat. Dac aceste ingerine sunt realizate cu scopul de a pune candidatul ntr-o situaie de inferioritate, considerm c suntem n faa unei nclcri a dreptului la demnitate n munc. Alin. 4 al aceluiai articol prevede c angajatorul poate cere informaii n legtur cu candidatul de la fotii si angajatori, cu dou condiii: a) aceste informaii s vizeze doar sfera profesional (funcia ndeplinit i durata angajrii); b) prealabil obinerii acestor informaii, s obin ncuviinarea candidatului. Obinerea de informaii fr acordul prealabil al salariatului,

21

cu att mai mult cu ct aceste informaii vizeaz sfera vieii private a salariatului, reprezint o nclcare a dreptului la demnitate n munc. Articolul 27 alin. 1 din Codul muncii prevede c o persoan poate fi angajat n munc numai n baza unui certificat medical. Scopul acestui certificat medical este doar acela de a se constata faptul c cel n cauz este apt pentru prestarea muncii respective. Obligarea candidatului de ai face teste medicale pentru a se constata diverse maladii, precum SIDA, pentru a se stabili caracteristicile genetice, reprezint, de asemenea, o nclcare a dreptului la demnitate n munc31. 2. nclcarea dreptului la demnitate n munc pe durata executrii contractului de munc Cele mai multe situaii de nclcare a dreptului la demnitate se ntlnesc pe durata executrii contractului individual de munc. Dup cum am artat mai sus, instanele judectoreti franceze au considerat c supravegherea salariatului cu mijloace audio-video, fr tirea salariatului constituie nclcri ale demnitii n munc. S-a considerat c aspectul fizic al salariatului i aparine acestuia, angajatorul neputnd reglementa inuta vestimentar a salariailor si, dect pentru motive de igien i securitate, pentru a da o "imagine mrcii" ntreprinderii sale sau pentru a ajuta clientela sa (uniformele stewardeselor ntr-un aeroport, permind clientelei companiei de a ti cui s i se adreseze), ns cu precizarea c inuta nu trebuie s fie "nici ridicol, nici degradant"32. Constituie nclcare a demnitii n munc orice comportament al angajatorului abuziv, maliios, insulttor fa de salariat, orice comportament guvernat de scopul de a intimida salariatul, i criticile nejustificate la adresa salariatului, cu att mai mult cu ct aceste critici au loc n faa tuturor colegilor, fr a se da dreptul la replic, fcute cu scopul de a umili salariatul reprezint o nclcare a acestui drept. Distrugerea fizic a lucrrii salariatului, n faa tuturor colegilor, meninerea aceluiai salariu al unui angajat cu studii superioare cu cel al unui angajat cu studii medii, cu intenia vdit de a pune salariatul cu studii superioare ntr-o situaie de inferioritate reprezint o nclcare a demnitii umane. Sunt doar cteva exemple. Rmne instanelor judectoreti sarcina de a se pronuna asupra multor altor forme posibile de nclcare a demnitii n munc.
22

3. nclcarea dreptului la demnitate n munc, cu ocazia ncetrii contractului Greu de crezut c i n aceast perioad, relativ scurt, angajatorul poate nclca dreptul la demnitate. Practica este adevrat confirmat de instanele de judecat franceze, a demonstrat c este posibil. Astfel, Conseil des Prud'hommes a condamnat societatea francez SKF la plata fiecrui salariat a unei sumei de 30.000 franci, cu titlul de prejudiciu moral, deoarece atunci cnd societatea a decis concedierea unui anumit numr de salariai, dup anunarea concedierii de ctre directorul de resurse umane nu i-a lsat s se rentoarc la posturile lor de munc, obligndu-i de a prsi imediat ntreprinderea n taxiuri special comandate cu aceast ocazie, taxiuri care i ateptau deja la poarta societii. Seciunea IV. Sarcina probei i rspunderea angajatorului n cazul n care un salariat consider c i-a fost nclcat dreptul la demnitate n munc, acesta poate aciona angajatorul la instanele judectoreti, potrivit Codului muncii. n conformitate cu dispoziiile art. 287 (art. 272 dup republicare) din Codul muncii, sarcina probei revine angajatorului. Aadar, salariatul trebuie s precizeze care sunt aciunile susceptibile de a fi considerate ca nclcri ale demnitii n munc, urmnd ca angajatorul s demonstreze c aciunile sale au o justificare rezonabil i c, n spe, nu poate fi vorba de o violare a dreptului la demnitate n munc. n cazul n care judectorul va constata c aciunile angajatorului reprezint violri ale dreptului, acesta are posibilitatea: a. a) de a dispune anularea actului prin care se aduce atingere demnitii; b. b) de a obliga angajatorul la ncetarea aciunilor care au dus la violarea dreptului la demnitate n munc; c. c) de a obliga angajatorul la plata daunelor morale, dar n condiiile legislaiei romne a muncii, acest lucru este posibil numai n cazul discriminrii pe criterii sexuale33.

Articol publicat n Revista Romn de Dreptul Muncii nr. 2/2004

23

Articolul 39 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicat n "Monitorul Oficial al Romniei", partea I, nr. 72 din 05 februarie 2003.
3

Publicat n "Monitorul Oficial al Romniei", partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003.
4

I. T. tefnescu, Tratat de dreptul muncii, vol. I, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2003, pag. 638-639.
5

J. Rivero, Les libert publiques, citat de Philippe Wagner n Le pouvoir de direction et les liberts des salaris n "Droit social" nr. 12/2000.
6

Marie-Luce Pavia i Thierry Revet, La dignit de la personne humaine, Ed. Economica, Paris, 1999, p. 5.
7

Kant, citat de R. Einsner n Kant-Lexikon, Ed. Gallimard, Paris, 1994, p. 280.


8 9

R. Einsner, op. cit., p. 281.

Olivier de Tissot, Pour une analyse juridique du concept de "dignit" du salari, n "Droit social" nr. 12/ 1995
10

Art. 2 din Declaraia Drepturilor Omului i ale Ceteanului, votat de ctre Adunarea Naional Constituant francez, la 26 august 1789.
11 12

Publicat n brour la 1948 de Organizaia Naiunilor Unite.

Ratificat de Romnia prin Decretul nr. 212/1974, publicat n "Buletinul oficial al Republicii Socialiste a Romniei" nr. 146 din 20 noiembrie 1974.
13

Adoptat prin consens de Convenia European la 13 iunie i 10 iulie 2003 i prezentat preedintelui Consiliului European la Roma la data de 18 iulie 2003.
14

Ratificat de Romnia prin Legea nr. 74/1999, publicat n "Monitorul Oficial al Romniei", partea I, nr. 193 din 4 mai 1999.
15

Gideon Ben-Israel i Ruth Ben-Israel, Personnes ges: dignit social, statut et droit a la libert d'organisation, n "Revue internationale du travail", vol. 141, nr. 3/2002, p. 281 i urm.
16 17

Publicat n "Buletinul oficial", nr. 22 din 20 februarie 1968.

Legea nr. 94-653 i 94-654 din 29 iulie 1994, publicat n "Journal officiel" nr. 175 din 30 iulie 1994.
24

18 19 20 21 22

Olivier de Tissot, op. cit., p. 974 i urm. O. Tissot notele citate. Ibidem. Ibidem.

Algfred Montoya Melgar, Derecho del trabajo, Ed. Tecnos, Madrid, 2002, p. 311 -312.
23

Real Decreto Legislativo nr. 1/1995, din 24 martie 1995, publicat n "Boletin Oficial del Estado", din 29 martie 1994.
24

Real Decreto-Ley 5/2000 - Ley sobre infracciiones y sanciones en el orden social, publicat n "Boletin Oficial del Estado", din 8 august 2000.
25

Randy Hodson, Dignity at work, Ed. Cambrige University Press, 2001, p. 3.


26

The Dignity at Work Bill, publicat n "Weekly Information Bulletin", nr. 31 din 8 decembrie 2001.
27 28

Art. 40 alin. 1 din Codul muncii.

I. T. tefnescu, Tratat de dreptul muncii, vol. I, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2003, pag. 638-639.
29 30 31 32

Art. 3 alin. 2. OlivierTessiot, op. cit., p. 976. A se vedea, n acest sens, i Olivier Tissot, op. cit., p. 976.

Chambre Criminelle 23.07.1992, n "Recueil Dalloz", citat de Olivier Tissot, op. cit., p. 977.
33

A se vedea I.T. tefnescu, Tratat de dreptul muncii,vol. II, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2003, pag. 33-35.

25

Bibliografie

- Curs universitar Dreptul muncii ( Claudiu Mihnea Drumea) Ed. Europolis, Constanta, 2008 - Revista de drept social Demnitatea in munca (Costel Gilca) - I. T. tefnescu Tratat de dreptul muncii, vol. I, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2003 - I. T. tefnescu Tratat de dreptul muncii, vol. II, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2003

26