Sunteți pe pagina 1din 6

CRETEREA PUILOR DE STURIONI N SISTEM SUPERINTENSIV, N INSTALATII INDUSTRIALE Cresterea puilor de sturioni n anul I, n sistem superintensiv, n instalatii industriale

cu mediul acvatic controlat este n expansiune, datorita avantajelor oferite de acest sistem: * Suprafata de teren necesara amenajarii fermei este foarte mica n comparatie cu suprafetele de teren necesare unei ferme clasice; * Consumul specific de apa este diminuat. n sistemele clasice sunt necesari 10 mc apa pentru a produce 1 kg de peste, iar n cresterea intensiva, numai 1,0 mc de apa pentru 1 kg de peste n sistemul cu alimentare continua (SAC) si doar 0,15 n sistemul cu apa recirculata (SAR); * Mediul acvatic poate fi controlat total, ceea ce conduce la mentinerea conditiilor optime specifice fiecarei specii si, n acest fel, la obtinerea randamentului biologic maxim al speciei cultivate; * Furajele pot fi administrate cu 141f56b hranitori automate asistate de calculator n ratii zilnice calculate riguros functie de cerintele biologice ale populatiei de pui; * Furajele administrate sunt valorificate integral deoarece consumul lor este strict controlat; * Cresterea este continua, indiferent de conditiile climatice exterioare si timpul necesar obtinerii unei anume greutati medii individuale se reduce considerabil, de multe ori la jumatate; * Pradatorii lipsesc complet si integritatea loturilor este asigurata complet; * Monitorizarea conditiilor de mediu si corectarea principalilor parametri de calitate a mediului este automatizata si poate fi asistata de sisteme computerizate; * Monitorizarea puilor se face usor si permanent prin vizualizare directa dar si cu sisteme automate de monitorizare a cresterii; * Productia poate fi recoltata oricnd si cu cheltuieli minime. Dezavantajele sistemului de crestere n instalatii industriale sunt: * Amplasamente restrictionate de existenta sursei de alimentare cu apa tehnologica conform cerintelor privind debitul si calitatea si in acelasi timp, a unui agent termic ieftin: apa geotermala sau apa calda reziduala provenita din instalatii industriale( inclusiv nucleare). Solutia ideala este asigurarea apei tehnologice din panza de apa freatica ( cu o temperatura minima in cursul iernii de 14 C), ceea ce asigura conditii bune de crestere a puilor de sturioni in sistem continuu fara consum de energie termica. Dar, din cauza insuficientei debitelor asigurate de panza de apa freatica, majoritatea fermelor superintensive folosesc doua surse de alimentare cu apa tehnologica: - apa de suprafata, din rauri, ca sursa principala -apa din panza freatica, drept sursa secundara cu dublu rol: contribuie, vara, la scaderea temperaturii apei de alimentare a fermei pana la valori optime si iarna, la cresterea partiala a temperaturii apei de alimentare ceea ce conduce la economii importante de energie termica.Efectul de tamponare termica, depinde direct de debitul asigurat de foraj( sa, foraje). In plus, este necesara o sursa ieftina de agent termic pentru termostatarea apei tehnologice in perioada iernii. In lipsa agentului termic ieftin, tehnologia nu va mai fi de tip crestere continua si pestele trebuie iernat; acest lucru are efecte economice negative, mai ales privind amortizarea investitiei. * Investitie cu valoare mare; * Instalatii complexe; cu ct complexitatea instalatiilor creste, cu att punctele n care pot aparea avarii sunt mai multe si riscul nregistrarii unor accidente grave este mare. Este nevoie de solutii alternative n punctele de risc maxim; * Cheltuieli mari de ntretinere, verificare, reparatii si exploatare a instalatiilor; * Poluarea accentuata a apei evacuate: o Restrictioneaza amplasarea n zone cu legislatie ecologica severa;

o Necesita investitii suplimentare si costisitoare n statii de epurare a apei; * Consumul mare de energie electrica; * Pentru evitarea riscului ntreruperii accidentale a energiei electrice este nevoie de investitii suplimentare si costisitoare n crearea de solutii alternative de avarie: grup electrogen cu sistem de pornire automata; * Forta de munca nalt calificata, capabila sa opereze cu organisme vii, sisteme mecanice, sisteme electronice si sisteme informatizate; * Cheltuieli mari cu instruirea periodica a personalului; * Artificializarea accentuata a mediului, furajelor si biotehnologiilor induc schimbari negative majore n calitatea carnii de peste si, n special, a gustului; n sistem de crestere superintensiva nu pot fi cultivate dect speciile care n perioada dezvoltarii postlarvare au fost obisnuite cu hrana artificiala. Caracteristici generale ale instalatiilor industriale de crestere superintensiva a sturionilor Ferma de crestere superintensiva a sturionilor cuprinde constructii hidrotehnice, constructii civile, instalatia de preparare a apei tehnologice, instalatia de alimentare cu apa tehnologica, bazinele de carantina, crestere si parcare a pestilor, sistemele de monitorizare si corectare a calitatii apei, utilaje tehnologice, instalatia de evacuare si epurare a apelor uzate si sursa alternativa de energie electrica. Constructiile hidrotehnice sunt constituite din priza de alimentare, canalul sau conducta de aductiune, helesteul decantor, helesteele auxiliare si canalul de evacuare al apelor uzate. Vom include aici si forajele pentru apa din pnza freatica si, acolo unde este cazul, forajul pentru ape geotermale. Constructiile civile sunt constituite din unul sau mai multe cladiri cu spatii avnd destinatia de hala de preparare a apei tehnologice, hala de productie, magazii de furaje, materiale si piese de schimb, atelier de reparatii si ntretinere, laborator si birou administrativ. Instalatia de preparare a apei tehnologice se constituie din: pompe (pentru apa tehnologica, apa din pnza freatica si, eventual, apa geotermala), filtre, schimbatoare de caldura, instalatii automate de termostatare, instalatii de oxigenare (aerare) si degazare si instalatii de sterilizare cu UV (raze ultraviolete). Instalatia de alimentare cu apa tehnologica este constituita din: conducta magistrala, conductele secundare, robineti(manuali sau automati) si dispozitive de alimentare a bazinelor. Bazinele au forme, marimi si destinatii diferite, sunt confectionate din fibra armata de sticla, fier obisnuit sau beton (acoperite cu rasini sintetice) si otel inoxidabil. Forma bazinelor poate fi rotunda, rectangulara, hexagonala sau octogonala, marimea (capacitatea) este de la 250 l la 150 mc ( rareori 500 sau chiar 1.000 mc ) si destinatia poate fi de crestere, parcare temporara, carantina sau pentru bai curative. Sistemele de monitorizare si corectare a calitatii apei sunt constituite din senzori speciali care masoara automat: temperatura apei, oxigenul solvit, pH-ul, substanta organica, nitritii etc., calculatoare si programe speciale care nregistreaza datele, le afiseaza numeric si grafic, avertizeaza n caz de abateri de la intervalul optim si pornesc sistemele automate de corectare a parametrilor de baza: temperatura si oxigenul solvit. Utilajele tehnologice sunt constituite n principal din hranitori automate (care pot fi asistate de calculator), instalatii de concentrare a pestelui, instalatii de pescuit, cntarit si pregatire pentru transport. Instalatia de evacuare si epurare a apelor uzate cuprinde: sistemele de filtrare si evacuare a bazinelor, conducte colectoare, conducta magistrala, bazin de decantare, bazine sau dispozitive de epurare biologica ( denitrificare si aerare ), filtre, instalatii de uscare si brichetare a suspensiilor solide mari, canalul de evacuare n emisar (n cazul SAC) si racordul spre modulul de preparare a apei tehnologice (n cazul SAR). Sursa de energie termica nu poate fi dect apa geotermala sau apele de racire din industrie

(inclusiv atomica). Costurile ncalzirii apei cu instalatii proprii sunt absolut prohibitive. Sursa alternativa de energie electrica este constituita dintr-un grup electrogen care genereaza suficienta putere pentru a asigura functionalitatea episodica a tuturor consumatorilor de energie electrica si un sistem automat de pornire oprire a generatorului si cuplare decuplare la instalatia electrica a fermei. Apa tehnologica preparata trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii de calitate * temperatura 18 22C * oxigen solvit 7 9 mg / l * pH 7,0 * substanta organica max. 20 mg KMnO4 / l * amoniac, azotati, fosfati, sulfuri lipsa * suspensii mai mari de 50 lipsa * azotiti max. 0,002 mg / l Apa uzata epurata evacuata n emisar trebuie adusa la parametrii de calitate impusi de legislatia n vigoare n zona de amplasament a fermei. Caracterizarea biotehnologiilor de crestere superintensiva a sturionilor Cresterea n instalatii industriale a sturionilor este caracterizata n principal de: * cresterea n ciclu continuu; * controlul total, n cele mai multe cazuri asistat de calculator, al mediului si secventelor biotehnologice; * garantarea realizarii parametrilor programati: numar de exemplare, greutati medii individuale si, deci, productia totala programata Preventia ihtiopatologica este asigurata eficient prin dezinfectia prealabila a instalatiilor si bazinelor, sterilizarea apei tehnologice, dezinfectia periodica a bazinelor si administrarea de medicamente n furaje. Popularea bazinelor se efectueaza cu exactitate conform normelor stabilite, prin numararea populatiei de pesti. Furajele administrate sunt realizate de producatori autorizati, corespund integral cerintelor biologice ale diferitelor specii si asigura energia plastica si metabolica, necesare. Au n componenta produse medicamentoase antistres si cu actiune preventiva si, atunci cnd este necesar, produse medicamentoase cu actiune curativa. Mediul acvatic este controlat permanent, corectat atunci cnd este cazul si mentinut la parametrii optimi recomandati pentru specia crescuta. Controlul cresterii puilor se realizeaza saptamnal si se compara rezultatele obtinute cu parametrii programati. Examenele ihtiopatologice se efectueaza saptamnal daca parametrii cresterii sunt normali si, mai frecvent, atunci cnd este cazul. Pradatorii lipsesc cu desavrsire. Pregatirea bazinelor pentru populare Lucrarile tehnologice de pregatire a bazinelor n vederea popularii sunt grupate pe trei segmente: * asigurarea functionalitatii perfecte a tuturor instalatiilor si utilajelor care compun ferma industriala de producere a puilor de sturioni; * dezinfectia riguroasa a traseului parcurs de apa tehnologica de la sursa de alimentare pna la bazine, a bazinelor si inventarului folosit (targi, lazi, mincioage etc.); * instruirea personalului de catre specialisti de nalta clasa profesionala n tehnologii aplicate si instalatii, utilaje, fluxuri tehnologice, biologia speciilor cultivate, metode, proceduri si interventii n cazuri de urgenta. Stabilirea normelor de populare

N = 100Q W(100-p) n care: N = numarul exemplarelor populate; Q = productia programata (kg); W = greutatea medie individuala programata (kg) p = pierderile programate (%) Pierderile numerice normale pentru cresterea sturionilor n instalatii industriale n anul I sunt de 8-10 %. Greutatea medie individuala va fi programata n functie de capacitatea biologica de crestere a speciei cultivate si cantitatea de furaje administrata. Capacitatea biologica de crestere n anul I este de 900 1000 g / ex. pentru morun, 400 600 g / ex. pentru nisetru si pastruga si 200 300 g / ex. pentru cega. Productia programata este fundamentata de capacitatea instalatiilor de pastrare a parametrilor mediali n intervalul optim si plasticitatea de adaptare a speciei cultivate la densitati mari sau foarte mari. n general, instalatiile actuale permit realizarea unei productii de 40 60 (100) kg / mc volum util al unui bazin. ntretinerea puilor de sturioni n anul I n perioada de crestere a puilor se efectueaza lucrari tehnologice care au ca obiective principale: mentinerea conditiilor optime de mediu, preventia sanitara si hranirea puilor. Toate aceste preocupari vizeaza realizarea cresterii zilnice a puilor conform programului si, deci, realizarea productiei programate att din punct de vedere cantitativ, ct si calitativ. Conditiile optime de mediu sunt mentinute prin sisteme automate de monitorizare si corectare a parametrilor de calitate ai apei. Operatorii modifica functionalitatea instalatiilor si efectueaza lucrarile de ntretinere programate si remediaza eventualele defectiuni. Preventia sanitara este asigurata prin sterilizarea apei tehnologice, evacuarea zilnica a dejectiilor din bazine, perierea peretilor interiori ai bazinelor la fiecare 3 5 zile si spalarea peretilor interiori cu solutii dezinfectante (antibacteriene si antifungice) la fiecare 15 20 zile. Furajarea puilor se organizeaza cu furaje speciale, realizate de producatori autorizati, pe baza unor retete destinate fiecarei specii si categorii de vrsta. Producatorul are n vedere la constituirea recepturii, att cerintele biologice n proteine, lipide, glucide, vitamine si minerale ale fiecarei specii de sturioni pentru vrsta de 30 320 zile, ct si factorii care influenteaza ingestia furajelor, digestia substantelor nutritive si conversia n cresterea masei corporale. Acesti factori trebuie cunoscuti si de fermier pentru a evita influentele negative ale unor activitati nerecomandate. Factorii care influenteaza capacitatea puilor de a consuma si valorifica furajele pot fi clasificati n doua grupe: * factori prestabiliti, specifici tehnologiei: o natura si calitatea furajului; o temperatura mediului; o calitatea apei: pH, continut n oxigen solvit, etc.; o stresul permanent provocat de densitatea crescuta; o efectul intensitatii luminii si periodicitatea ciclului diurn; * factori neprevazuti: o manipularea repetata a puilor; o stari de boala; o mediu impropriu ,dominat de zgomote, vibratii etc. La densitati mari apare fenomenul de ierarhizare a indivizilor si a relatiei dominant dominat, care influenteaza puternic capacitatea de ingestie a puilor mai slabi si conduce la o evidenta heterogenitate a cresterii.

Producatorul de furaje va mentiona conditiile n care furajul ofera randamentul maxim de conversie: intervalul optim de temperatura a apei si oxigen solvit, specia, vrsta si densitatea pestilor, nivelul si durata intensitatii luminoase etc. Fermierul va evita manipularea repetata a puilor, starile de boala si aparitia zgomotelor ori a vibratiilor. Fermierul trebuie sa aiba n vedere faptul ca, ntotdeauna si mai ales n sistemul de hranire ad libitum, dupa o perioada de flamnzire, indiferent de motivele care au determinat aceasta stare, puii manifesta hiperfagie evidenta, dar de scurta durata. n sistemul de crestere superintensiv, ratiile zilnice sunt stabilite automat de calculator, asistat de programe speciale, pe baza informatiilor zilnice oferite de fermier privind: mortalitatile si greutatea medie individuala. Furajele sunt administrate cu hranitori automate cu distributie asistata de sisteme computerizate. Consumul furajelor este verificat zilnic de catre fermier. Monitorizarea puilor este una din cele mai importante activitati, deoarece ofera doua informatii esentiale: asigurarea ca parametrii programati sunt realizabili sau faptul ca n sistem au aparut factori perturbatori. Zilnic se nregistreaza pierderile pe fiecare lot n parte. Puii n agonie sau morti sunt eliminati din bazine n scopul prevenii alterarii conditiilor de mediu sau extensiei unei eventuale stari de boala. Astfel, permanent, este cunoscut cu exactitate numarul populatiei de pui din fiecare bazin. Zilnic se fac observatii asupra fiecarui lot privind comportamentul puilor, mai ales n timpul hranirii, ritmul de crestere si starea sanitara. Atunci cnd se constata anomalii privind dinamica deplasarii crdurilor (viteza, directie si adncimea la care se deplaseaza), reactia la administrarea furajelor, ritmul cresterii si / sau starea sanitara, se impune inventarierea tuturor cauzelor care pot induce starea de fapt, analiza riguroasa a fiecarei potentiale cauze, determinarea certa a acesteia si aplicarea masurilor standard de corectare a deficientelor. Saptamnal, greutatea medie individuala se determina prin metoda clasica: dimineata, nainte de administrarea primei ratii alimentare, prelevam aleatoriu cteva zeci de pui, stabilim greutatea totala, numaram puii, determinam greutatea medie individuala si calculam sporul mediu individual de crestere zilnica si pe perioada. n situatia n care exista diferente vizibile privind marimea puilor, prelevam circa 100 de exemplare, i sortam pe trei categorii de marime: mici, medii si mari, determinam ponderea fiecarei grupe si calculam media ponderala. Populatiile de pui la care apar diferente de crestere mai mari de 20% se lotizeaza obligatoriu pe categorii de marime si se analizeaza situatia existenta pentru a determina cauzele care au indus aceasta stare. De cele mai multe ori cauzele sunt naturale si tin de nivelul agresivitatii individuale n cautarea si capturarea hranei. Cresterea medie individuala este consemnata grafic si comparata cu cresterea programata. n situatia n care apar diferente ntre ritmul cresterii programate si ritmul cresterii realizate, se stabilesc imediat cauzele si se corecteaza, conform procedurilor standard. n plus, pna la redresarea situatiei, determinarea sporului de crestere se va face zilnic. Principalele cauze care pot conduce la nerealizarea sporului programat de crestere sunt: * stabilirea unui program de crestere mare, neadecvat conditiilor oferite speciei cultivate sau * abateri mari ale valorilor unor parametri de calitate ai mediului acvatic (temperatura, oxigen etc.) * calitatea furajelor sau erori n administrarea acestora * mbolnavirea puilor * inducerea unui stres puternic provocat de manipulari nejustificate, zgomote, iluminat inadecvat, vibratii sau alte cauze.

Consumul specific de furaje se calculeaza saptamnal, se compara cu parametrii programati, se analizeaza situatia existenta si, eventual, se stabilesc masurile necesare de corectare . Pescuitul puilor de sturioni n sistemul de crestere superintensiva, pescuitul pestilor nu este organizat la o data prestabilita n functie de conditiile climatice sau de ciclurile anotimpurilor. Pescuitul pestilor se efectueaza n functie de cerintele tehnologice care impun transferul pestilor n alte bazine. De exemplu: * heterogenitatea dimensionala a lotului impune sortarea puilor pe categorii de marime si transferul n alte bazine; * necesitatea dezinfectarii riguroase a bazinului; * mbolnavirea pestilor; * cresterea pna la o marime care impune reducerea densitatii numerice; * livrarea puilor. Pescuitul se realizeaza simplu, cu dotare si forta de munca foarte mult reduse n comparatie cu pescuitul helesteelor. Pestele este concentrat prin evacuarea apei, n cazul bazinelor mici si medii si, suplimentar, cu dispozitive de concentrare n cazul bazinelor mari. Prelevarea pestelui se face cu minciogul sau prin sistemul de evacuare ntr-un prinzator (juvelnic) montat ntr-un bazin mic (200 300 l). Pestele prelevat este numarat, transferat n lazi de transport, cntarit si deversat n bazinul de destinatie. Transportul pe distante mai mari de 10 20 m se efectueaza n recipienti cu apa. Transportul la beneficiari se organizeaza cu viviere autospeciale. Densitatea la transport se stabileste n functie de specie, marime, temperatura apei si a aerului, distanta si durata transportului. Iernarea puilor de sturioni n general, sistemul de crestere superintensiva este caracterizat de cresterea continua a pestilor astfel ca acestia nu au o perioada de hibernare. n conditii speciale, n fermele care nu pot asigura n perioada de iarna temperaturile constante si ridicate necesare cresterii pestilor, acestia trebuie pregatiti pentru iernare. Situatia aceasta poate fi ntlnita la fermele programate astfel prin proiectare sau n cazul unor avarii grave si de durata la sursa de agent termic, schimbatoarele de caldura, sistemele de termostatare automata sau alte componente. Administrarea furajelor se coreleaza cu temperatura apei astfel nct la temperatura de 8 10C, furajarea nceteaza. Pestele este transferat n bazine cu adncimea mai mare (2,0 2,2 m), pregatite n prealabil si, eventual, izolate termic. Densitatea puilor nu trebuie sa fie mai mare de 40 50 kg / mp, astfel nct ei sa ierneze ntrun singur orizont si sa aiba suficient spatiu pentru efectuarea miscarilor de mentinere a decubitului normal. n perioada hibernarii este obligatoriu sa fie asigurate conditiile optime privind termica apei (4 6C), oxigenul solvit (7 9 mg / l), pH neutru, lipsa totala a zgomotelor si vibratiilor.