Delimitarea infraciunii de corupere pasiv de unele infraciuni adiacente Problema privind delimitarea coruperii pasive de infraciunile adiacente este

una dintre cele mai complicate i insuficient cercetate in teoria dreptului penal. Un numr impuntor degreeli comise la aplicarea normelor disocierea incorect a faptelor prejudiciabile. Dificultile se explic prin faptul c o infraciune concret intotdeauna are un ir de elemente i semne comune cu alte infraciuni. Pentru a califica corect o infraciune, este necesar a stabili liniile de delimitare intre aceast infraciune i infraciunile adiacente. Stabilind semnele caracteristice ale faptei, care ii sunt proprii, treptat adancind analiza normei de drept i circumstanele faptice ale cazului, ajungem la unicul cumul de semne, care caracterizeaz aceast infraciune i care o deosebesc de alte infraciuni. In primul rand, considerm necesar a face delimitarea infraciunii de corupere pasiv de infraciunea de abuz de putere sau abuz de serviciu (art.327 CP RM). Potrivit alin.(1) art.116 CP RM, norm general se consider norma penal care prevede dou sau mai multe fapte prejudiciabile, iar norm special norma penal care prevede numai cazurile particulare ale acestor fapte. Analizand minuios structura normelor penale prevzute la art.324 CP RM i la art.327 CP RM, ajungem la concluzia c norma care stabilete rspunderea penal pentru coruperea pasiv este una special in comparaie cu cea care stabilete rspunderea pentru abuzul de putere sau abuzul de serviciu. Potrivit alin.(2) art.116 CP RM, in cazul concurenei dintre norma general i cea special, se aplic numai norma special. Totodat, din punct de vedere practic, delimitarea acestor infraciuni este dificil, deoarecemulte elemente constitutive ale acestor infraciuni coincid. Ambele dispun de acelai obiect juridic generic, se comit cu intenie direct, fiind svarite de ctre o persoan cu funcie de rspundere. Totodat, aceste infraciuni se deosebesc prin urmtoarele: a) pentru abuzul de putere sau abuzul de serviciu este obligatorie prezena interesului material sau a altor interese personale, iar pentru infraciunea de corupere pasiv acest interes este unul facultativ; b) infraciunea de abuz de putere sau abuz de serviciu se consider consumat din momentul cand au survenit daunele in proporii considerabile intereselor publice sau drepturilor i intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, adic constituie o infraciune cu componen material, pe cand infraciunea de corupere pasiv se consider consumat din momentul pretinderii, primirii sau acceptrii bunurilor sau avantajelor necuvenite, astfel fiind o componen formal de infraciune. Din punct de vedere practic, deosebirea const in faptul c, in cazul abuzului de serviciu, persoana cu funcie de rspundere folosete situaia de serviciu, iar in cazul coruperii pasive atribuiile de serviciu; nici o aciune comis fr aplicarea atribuiilor de serviciu in favoarea coruptorului nu poate fi calificat drept infraciune de corupere pasiv. Observm c sfera aciunilor din cadrul coruperii pasive este cu mult mai restrans in comparaie cu aciunile sau inaciunile din cadrul abuzului de serviciu. Or, prin folosirea situaiei de serviciu se are in vedere, inclusiv, legturile de serviciu, protecia in serviciu, tolerarea infraciunilor etc. O importan deosebit pentru delimitarea infraciunilor menionate ii revine coninutului inteniei persoanei vinovate, precum i coninutului inteniei coruptorului sau, in dependen de caz, a victimei. Pentru coruperea pasiv este necesar ca persoana cu funcie de rspundere s contientizeze faptul c bunurile pe care le pretinde sau le primete nu i se cuvin, iar coruptorul s contientizeze c transmite aceste bunuri pentru a obine un comportament dorit de el din partea persoanei cu funcie de rspundere. Absena unei asemenea contientizri constituie temei pentru calificarea faptei ca abuz de putere sau de serviciu. Aadar, diferenierea infraciunilor nominalizate se poate face avandu-se in vedere urmtorul criteriu: la infraciunea de corupere pasiv ambele pri tiu c persoana cu funcie de rspundere ii trafic funcia sa, primind sau pretinzand ceea ce nu i se cuvine, in vederea indeplinirii unui act funcional ce ine de obligaiile sale de serviciu sau contrar acestor indatoriri; la abuzul de putere sau abuzul de serviciu, dimpotriv, persoana cu funcie de rspundere abuziv constrange o persoan s-i dea bani sau alte foloase, afirmand c acestea i se datoreaz in mod legal. Ca abuz de putere sau abuz de serviciu urmeaz a fi calificate i cazurile cand, bazandu-se pe netiina prii vtmate, persoana cu funcie de rspundere pretinde c suma cerut de ea in plus, ce depete preul legal al bunurilor (cand nu s-a ascuns preul lor legal), este destinat s acopere anumite cheltuieli pe care persoana cu funcie de rspundere le-ar fi fcut (de exemplu, cu transportul, manipuland obiectele vandute etc.). In alt ordine de idei, referitor la delimitarea infraciunii de corupere pasiv de infraciunea de trafic de influen (art.326 CP RM), invocm c, la infraciunea de corupere pasiv inelegerea intre persoana cu funcie de rspundere i coruptor vizeaz indeplinirea sau nu, ori indeplinirea cu intarziere ori grbit a unei aciuni ce ine de obligaiile de serviciu ori contraracestor obligaii; la traficul de influen inelegerea poate avea loc intre persoana interesat i o alt persoan decat cea cu funcie de rspundere. In asemenea cazuri, inelegerea se refer la viitoarea intervenie pe lang persoana cu funcie de rspundere, care

este funcionar, in scopul de a o determina s indeplineasc sau nu careva aciuni ce intr in obligaiile de serviciu ale acesteia. Astfel, se impune urmtoarea concluzie: in cadrul infraciunii de corupere pasiv persoana cu funcie de rspundere trafic funcia sa, pe cand in cazul traficului de influen subiectul infraciunii trafic influena sa, real sau presupus. In cadrul infraciunii de corupere pasiv discreditarea organelor de stat sau publice se realizeaz in mod direct, deoarece fapta arat c o persoan cu funcie de rspundere este corupt; in cazul traficului de influen o asemenea discreditare se realizeaz in mod indirect, deoarece fapta creeaz impresia c un funcionar poate fi influenat in legtur cu atribuiile sale de serviciu. La infraciunea de trafic de influen, subiectul infraciunii ii d seama c discrediteaz un funcionar, prin impresia ce o las c acesta poate fi influenat sau corupt, pe cand la infraciunea de corupere pasiv persoana cu funcie de rspundere ii d seama c ea este cea care discrediteaz funcia pe care o deine. Totodat, in cazul in care in calitate de traficant al influenei apare insi persoana cu funcie de rspundere, care face parte din organizaia public in a crei competen intr efectuarea actului funcional vizat, la calificare urmeaz s se in cont de urmtoarele: a) dac funcionarul, care concomitent este persoan cu funcie de rspundere, trafic propriile lui obligaii de serviciu, obligandu-se s indeplineasc, s nu indeplineasc sau s intarzie indeplinirea unui act privitor la obligaiile sale de serviciu, ori s realizeze un act contrar acestor indatoriri, in schimbul unor bunuri sau avantaje ce nu i se cuvin legal aciunile lui urmeaz a fi calificate ca infraciune de corupere pasiv (art.324 CP RM); b) dac funcionarul, care nu neaprat este persoan cu funcie de rspundere, se prevaleaz de influena pe care i-o ofer relaiile sale personale, fie funcia sa, indiferent dac aceast influen este real sau presupus, pe lang alt funcionar, pentru ca acesta din urm s fac sau s nu fac, in favoarea unui ter, un act privitor la atribuiile sale de serviciu, el comite infraciunea de trafic de influen (art.326 CP RM). Unele dificulti apar referitor la delimitarea infraciunii de corupere pasiv de unele infraciuni svarite prin sustragere. Potrivit lit.d) alin.(2) art.191 CP RM, se sancioneaz delapidarea averii strine, adic insuirea ilegal a bunurilor altei persoane, incredinate in administrarea fptuitorului, cu folosirea situaiei de serviciu. Observm, c subiect in situaia examinat poate fi, inclusiv, o persoan cu funcie de rspundere. Considerm c anume in calitate de sustragere i nu ca infraciune de corupere pasiv urmeaz a fi calificat fapta persoanei cu funcie de rspundere, atunci cand: a) ridicarea bunurilor materiale care nu i se cuvin persoanei cu funcie de rspundere are loc in urma abuzului de putere sau abuzului de serviciu, ultima constituind o metod de sustragere; b) transmiterea bunurilor materiale persoanei cu funcie de rspundere se face de ctre participanii la sustragere sau alte persoane nu pentru a obine un act funcional ce intr in obligaiile de serviciu ale persoanei cu funcie de rspundere, dar se transmit in calitate de parte ce-i revine ultimei din bunurile sustrase sau ulterior comercializate. Aadar, dac persoana cu funcie de rspundere primete bunuri care nu i se cuvin legal, pentru aciunile comise de ctre ea folosindu-se de situaia de serviciu, care, la randul su, formeaz latura obiectiv a sustragerii, aceste aciuni nu constituie corupere pasiv. In cazul dat, persoana cu funcie de rspundere este autorul sau participantul la sustragere. Totodat, dac persoana cu funcie de rspundere nu a participat nemijlocit la sustragere i a primit bunurile ce nu i se cuvin pentru aciunile sau inaciunile care intr in obligaiile sale de serviciu, dar care nu se absorb de latura obiectiv a sustragerii, asemenea fapte urmeaz a fi calificate ca infraciune de corupere pasiv (de exemplu, neluarea de msuri in vederea curmrii sau denunrii sustragerilor in cazul existenei unei asemenea obligaii de serviciu). Infraciunea de corupere pasiv uneori se confund cu infraciunea prevzut de lit.d) alin.(2) art.190 CP RM escrocheria, adic dobandirea ilicit a bunurilor altei persoane prin inelciune sau abuz de incredere, svarit cu folosirea situaiei de serviciu. Aceast situaie se refer la cazurile cand persoana cu funcie de rspundere nu are posibilitatea real de a svari aciunile dorite, dar, in scop de cupiditate, induce in eroare persoana care transmite bunurile necuvenite referitor la posibilitile reale oferite de competena funcional, care in realitate nu-i ofer escrocului dreptul de a le infptui, aa cum ii inchipuie

persoana de la care aceste bunuri se iau. Anterior, inand cont de faptul c, potrivit Codului penal din 1961, luarea de mit se considera infraciune consumat din momentul lurii mcar a unei pri din bunuri, practica judiciar califica cele svarite ca luare de mit, in baza art.187 CP RM din 1961. O asemenea calificare era pe bun dreptate criticat in literatura de specialitate, deoarece in acest caz lipsea intenia de luare de mit. Dimpotriv, era cert c intenia fptuitorului era indreptat spre dobandirea prin inelciune a bunurilor, inducerea in eroare constituind o metod specific a escrocheriei [129]. De observat c, la acel moment, traficul de influen nu era prevzut in legea penal ca infraciune distinct. Astfel, aceast interpretare la moment este valabil doar in cazul in care iniiativa vine din partea coruptorului i escrocul nu s-a prevalat c are influen asupra persoanei cu funcie de rspundere, in misiunea lui intrand doar transmiterea bunurilor sau a banilor persoanei cu funcie de rspundere. Totodat, in cazul in care iniiativa de corupere ii revine coruptorului, care transmite intermediarului o anumit sum de bani, iar ultimul ii las o anumit parte din aceti bani, transmiand restul sumei persoanei cu funcie de rspundere, aciunile ultimului urmeaz a fi calificate prin concurs, ca complicitate la corupere activ alin.(5) art.42, art.325 i 190 CP RM. De menionat c o asemenea calificare este valabil doar in cazul in care coruptorul a fost inelat i greit credea c toat suma transmis a ajuns la destinatar, la persoana cu funcie de rspundere. In caz contrar, aciunile intermediarului urmeaz a fi calificate doar ca complicitate la corupere activ. Dintr-o alt perspectiv, prezena infraciunilor adiacente infraciunii de corupere pasiv creeaz probleme nu doar la delimitarea lor, dar i la calificarea concursului acestor infraciuni. In procesul calificrii unor asemenea cazuri, apar dificulti cand persoana cu funcie de rspundere, primind anumite bunuri care nu i se cuvin, comite in interesul coruptorului unele aciuni care, prin coninutul lor, sunt ilegale, adic intr in contradicie cu normele unei ramuri de drept (civil, constituional, funciar etc.). In acest context, menionm c asemenea aciuni cad sub prevederile art.312 al Codului contravenional, care sancioneaz folosirea intenionat a situaiei de serviciu intr-un mod care contravine intereselor publice sau drepturilor i intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice i juridice, dac fapta nu intrunete elementele constitutive ale infraciunii. Spre regret, legiuitorul autohton a sancionat in mod egal asemenea fapte, sintagma ,,contrar acestor obligaii fiind prevzut la alin.(1) art.324 CP RM, dar nu in calitate de agravant a acestei infraciuni. Prin urmare, asemenea aciuni urmeaz a fi calificate doar in baza art.324 CP RM, fr o calificare suplimentar in baza art.312 al Codului contravenional. Considerm c norma contravenional enunat se absoarbe de sintagma ,,contrar acestor obligaii. Totodat, dac aciunile separate pe care persoana cu funcie de rspundere s-a angajat s le comit, contra unei remunerri ilegale, sunt prevzute ca infraciuni distincte de Partea Special a Codului penal, acestea urmeaz a fi calificate prin concurs: art.324 CP RM i norma care stabilete rspunderea pentru infraciunea distinct comis (de exemplu, pronunarea unei sentine, decizii, incheieri sau hotrari contrare legii (art.307 CP RM), abuzul de putere sau abuzul de serviciu (art.327 CP RM), falsul in acte publice (332 CP RM) etc.). In opinia noastr, o asemenea interpretare, care deja s-a consacrat in practica judiciar, este una legal i echitabil. De aceea, considerm temeinic soluia pronunat in spea urmtoare, cand s-a atestat concursul dintre infraciunile specificate la art.324 i 332 CP RM: activand in Primria satului M., raionul Anenii Noi, in calitate de secretar al Consiliului stesc, fiind persoan cu funcie de rspundere, la 10.08.2007, la ora 10.00, aflandu-se in biroul su de serviciu, A.P. a primit de la A.G. bani in sum de 300 lei. Banii i-a primit pentru indeplinirea unor aciuni contrare obligaiunilor sale de serviciu, i anume: pentru eliberarea extrasului din Registrul de eviden a gospodriilor private ale cetenilor din satul M., potrivit cruia A.G. ar fi deintor de teren agricol in localitatea respectiv, pe care cultiv produse agricole, iar roada recoltat o comercializeaz pe pieele din mun. Chiinu. Tot el, cunoscand cu certitudine c A.G. nu este locuitor al satului M. i c nu deine pe teritoriul acestui sat teren agricol, a falsificat extrasul din Registrul de eviden a gospodriilor private ale cetenilor din satul M. i i-a eliberat acestuia certificatul respectiv [40]. In doctrina dreptului penal exist opinia potrivit creia, in cazul in care persoana cu funcie

de rspundere, primind remuneraia ilicit, va comite un abuz de putere sau un abuz de serviciu, aciunile ei urmeaz a fi calificate doar in calitate de corupere pasiv, fr invocarea normei care stabilete rspunderea pentru abuzul de putere sau abuzul de serviciu [184, p.109-110]. Nu putem fi de acord cu o asemenea opinie. Considerm c coruperea pasiv poate forma doar concurs real cu infraciunea de abuz de putere sau abuz de serviciu. Nu i concursul ideal. Argumentm astfel: infraciunea de corupere pasiv se consider consumat din momentul pretinderii, primirii sau acceptrii bunurilor necuvenite. Astfel, aciunile svarite ulterior rman in afara dispoziiei alin.(1) art.324 CP RM, nu se absorb de aceast norm. Potrivit alin.(1) art.33 CP RM, concursul ideal exist atunci cand persoana, printr-o singur aciune (inaciune), svarete dou sau mai multe infraciuni prevzute la diferite articole sau la diferite alineate ale unui articol din Codul penal. Potrivit alin.(4) art.33 CP RM, concursul real exist atunci cand persoana, prin diferite aciuni (inaciuni) de sine stttoare, svarete dou sau mai multe infraciuni prevzute la diferite articole sau la diferite alineate ale unui articol din Codul penal. Pe cale de consecin, in cazul dat constatm existena unui concurs real, i nu ideal, de infraciuni, impunandu-se necesitatea calificrii faptelor persoanei cu funcie de rspundere ca infraciune de corupere pasiv cu trimitere obligatorie la norma care stabilete rspunderea pentru infraciunea concurent. Confirmarea afirmaiei noastre o gsim in spea urmtoare: prin sentina din 01.04.2008, S.A. a fost condamnat in baza alin.(1) art.324 CP RM. Totodat, a fost achitat de invinuirea in baza lit.a) alin.(2) art.327 CP RM, din motiv c fapta lui nu intrunete elementele infraciunii. In fapt, S.A. a fost declarat vinovat c, activand ca inspector de sector, avand gradul de locotenent de poliie i fiind persoan cu funcie de rspundere, creia i-au fost acordate anumite drepturi i obligaii in vederea executrii funciilor autoritii publice, intenionat folosind situaia de serviciu, a comis corupere pasiv. La concret: la 31.08.2006, la ora 17.45, aflandu-se in biroul su de serviciu, pentru neintocmirea pe parcursul lunii octombrie 2006 in privina lui F.P., E.C., L.M., L.D., N.U., N.V., V.V., P.C., V.C., L.S., A.., V.., E.R., V.R., I.B., E.V., J.F., E.., G.S. i V.B. a proceselor-verbale cu privire la comiterea contraveniilor administrative prevzute de art.162 Cod cu privire la contraveniile administrative, a primit de la V.B. bani in sum de 1000 lei, fiind reinut in flagrant delict [28]. De aceea, considerm irelevante urmtoarele afirmaii: ,,Dac infraciunea se comite printr-o metod, al crei pericol social depete considerabil pericolul infraciunii de baz, cele svarite pot fi calificate numai in baza normei care stabilete rspunderea pentru metoda infracional [162, .276]. Infraciunea de corupere pasiv nu poate fi considerat o metod de comitere a unei alte infraciuni, fie chiar i a infraciunii de abuz de putere sau abuz de serviciu. Insui faptul pretinderii, primirii sau acceptrii bunurilor necuvenite intr-adevr constituie o modalitate a abuzului de putere sau a abuzului de serviciu. Ins, dac asemenea aciuni se svaresc in scopul de a comite o alt infraciune de serviciu, atunci ne vom afla in prezena a dou infraciuni distincte; astfel, in asemenea cazuri regulile concurenei intre o norm general i o norm special sunt inaplicabile. Considerm c acest postulat, expus de ctre V. Kudreavev, este aplicabil pentru aciunile coruptorului, dar nu i pentru aciunile persoanei corupte, ale persoanei cu funcie de rspundere. Astfel, dac bunurile necuvenite sunt transmise de ctre coruptor persoanei cu funcie de rspundere pentru ca ultima s comit anumite infraciuni, atunci aciunile coruptorului urmeaz a fi calificate prin concurs ideal: infraciunea de corupere activ i, plus la aceasta, instigarea persoanei cu funcie de rspundere la svarirea infraciunii separate. De menionat c, in cazul dat, instigarea se realizeaz prin transmiterea bunurilor necuvenite legal, care, la randul su, constituie o metod de influenare asupra persoanei cu funcie de rspundere in scopul de a o determina la comiterea unei alte infraciuni. Aceast metod, fiind prevzut distinct de Codul penal, este prin sine insi infracional, cu condiia c infraciunea comis de persoana cu funcie de rspundere in calitate de autor, contra remunerrii ilegale, nu este mai periculoas decat infraciunea de corupere pasiv. In caz contrar, ne vom afla in prezena concursului ideal de infraciuni. Totodat, in cazul dat trebuie de avut in vedere c: a) instigarea prin intermediul coruperii urmeaz s determine persoana cu funcie de rspundere la comiterea unei alte infraciuni concrete; b) hotrarea de a comite o alt infraciune apare la persoana cu funcie de rspundere

anume sub imperiul coruperii din partea instigatorului, adic exist raportul de cauzalitate. Totodat, poate s apar intrebarea dac, in cazul unei asemenea calificri, nu se intr in contradicie cu prevederile alin.(2) art.7 CP RM, potrivit cruia nimeni nu poate fi supus de dou ori urmririi penale i pedepsei penale pentru una i aceeai fapt. Adic, dac nu se sancioneaz de dou ori persoana cu funcie de rspundere in cazul cand la calificare se aplic sintagma ,,contrar acestor obligaii, ca semn al infraciunii de corupere pasiv. i, in plus, cand se aplic prin concurs articolul corespunztor din Partea Special a Codului penal? Considerm c o asemenea calificare nu intr in contradicie cu prevederile alin.(2) art.7 CP RM, deoarece, aa cum am menionat mai sus, sintagma ,,contrar acestor obligaii absoarbe acele fapte prejudiciabile, care, din punctul de vedere al pericolului social, se absorb doar de prevederile art.312 al Codului contravenional; invinuirea in comiterea unei asemenea fapte contravenionale, prin prisma paragrafului 35 al Hotrarii CEDO pronunate in cazul Zilberberg impotriva Moldovei constituie o invinuire in materie penal [20]. In cazul in care aciunile persoanei cu funcie de rspundere, care, contra unui bun necuvenit, comite i un abuz de putere sau abuz de serviciu, s-ar califica doar ca corupere pasiv, fr referire suplimentar la art.327 CP RM, o asemenea calificare ar crea premise pentru stabilirea de ctre instanele judectoreti a unei pedepse inechitabile persoanei cu funcie de rspundere, adic fr a se ine cont de personalitatea celui condamnat i de gravitatea faptelor comise, ceea ce intr in contradicie cu prevederile art.75 CP RM. Iat de ce considerm intemeiat soluia din urmtoarea spe: T.V. a fost pus sub invinuire pentru comiterea infraciunilor prevzute la lit.c) alin.(2) art.324 i la alin.(1) art.327 CP RM in urmtoarele circumstane. La sfaritul lunii noiembrie-inceputul lunii decembrie 2005, T.V., fiind persoan cu funcie de rspundere, i anume inspector al poliiei criminale, a primit in procedura sa plangerea lui S.. din satul Costeti, raionul Ialoveni, cu privire la faptul sustragerii unei antene parabolice din gospodria acesteia. T.V. nu a inregistrat in modul stabilit de lege plangerea dat, ins a intreprins msuri operative de investigaie i a depistat un suspect pe nume I.B. La 6.12.2005, inspectorul l-a invitat pe I.B. in biroul su de serviciu, unde influenandu-l psihologic, a dobandit semntura acestuia pe explicaia care a dat-o, in care I.B. ii recunotea vina in comiterea furtului respectiv. Ulterior, T.V. a pretins i a extorcat de la I.B. 500 dolari SUA pentru neatragerea lui la rspundere penal. La 9.12.2005, tatl lui I.B., P.B., sa dus in biroul lui T.V., unde ultimul i-a spus condiiile neatragerii fiului su la rspundere penal, extorcand de la acesta 500 dolari SUA. Ins, deoarece P.B. nu dispunea de aa bani, au convenit la suma de 300 dolari SUA. In aceeai zi, la ora 18.00, P.B. i-a transmis lui T.V. 100 dolari SUA. Dup ce a primit aceti bani, T.V. i-a cerut lui P.B. s-i aduc restul banilor pe data de 12.12.2005. Ins, P.B. i-a cerut timp adugtor, deoarece nu avea suma integral. S-au ineles c acesta va aduce banii peste 5 zile. La 19.12.2005, in jurul orei 13.00, in biroul de serviciu al lui T.V., P.B. i-a transmis lui T.V. 200 dolari SUA. Ulterior, T.V., a nimicit explicaia dat in scris de I.B. privind furtul din gospodria lui S.., cauzand astfel daune in proporii considerabile intereselor publice i drepturilor cetenilor.