Sunteți pe pagina 1din 73

Cuprins

Cuprins................................................................................................................................... 1 ............................................................................................................................................... 4 Capitolul I Aparatul respirator i afeciunile sale....................................................................5 1.1. Aparatul respirator. Structura i funciile sale..............................................................5 1.2. Afeciuni ale aparatului respirator..............................................................................10 1.3. Medicaia aparatului respirator..................................................................................19 Capitolul II Medicaia bolilor aler ice i a ast!ului bronic............................................................................................................. 23 2.1. Clasificarea tipurilor de aler ii...................................................................................23 2.2. Medicaia bolilor aler ice...........................................................................................2" ............................................................................................................................................. 43 Capitolul III Medicaia ast!ului bronic i pre#entare de produse far!aceutice.................................................................................44 3.1. Adrener ice in$alante...............................................................................................44 3.1.1. %eta&adrener ice neselecti'e ( orciprenalinu!..................................................44 3.1.2. Adrener ice selecti'e ( salbuta!olu!...............................................................44 3.1.3. Adrener ice )i alte antias!atice ........................................................................4* ..................................................................................................................................... 55 3.1.4. Anticoliner ice ..................................................................................................55 3.1.5. Antialer ice f+r+ corticoi#i...................................................................................5" 3.3 Adrener ice de u# siste!ic........................................................................................5* 3.3.1. Alfa )i beta adrener ice......................................................................................5* 3.3.2. %eta 2 Adrener ice selecti'e..............................................................................5* 3.3.3. Alte antiast!atice siste!ice...............................................................................59 3.3.4. Anta oni)ti ai receptorilor pentru leucotriene......................................................"1 ..................................................................................................................................... "2 3.3.5. Alte ast!atice pentru u# siste!ic......................................................................."2 3.4. Metode de pre'enire a ast!ului bron)ic....................................................................*0

Motto Sntatea este calitatea ce mai meritorie a corpului Aristotel

Argument
Mi-am ales aceast tem: Medicaia astmatic deoarece: astmul bronic este considerat n unaminitate de ctre speciali tii din domeniu ca fiind o boal a secolului XXI. Aceast afec iune constituie o problem de sntate major cu mortalitate crescut. Apro imati! "## milioane de oameni din ntrea$a lume au astm n acest moment. Astmul afectea% oamenii indiferent de etnie& de cate$orie socioeconomic sau !'rst. Adesea aceasta apare n timpul copilriei i este cea mai obinuit cau% a absenteismului colar. Astmul bronic repre%int una dintre cele frec!ente boli nt'lnite n practica medical& at't la copii& c't i la adul i a!'nd o rat medie de 2-( la o mie de indi!i%& cu mari !arieti re$ionale i n continu cre tere mai ales n ultimii "# de ani. )rin metodele i te*nicile de care dispune medicina& !a ajuta o persoan cu probleme respiratorii& cum este cea cu astm bron ic& astfel nc't s duc o !ia normal i s-i menin calitatea !ie ii de %i cu %i.

"

Introducere motivaia alegerii temei


Astmul bron+ic este considerat n unanimitate de ctre speciali+tii din domeniu ca fiind boala secolului XXI. Aceast afec,iune constituie o problem de sntate major cu mortalitate crescut. Apro imati! "## de milioane de oameni din ntrea$a lume sufer de astm n acest moment. Astmul afectea% oamenii indiferent de etnie& cate$orie socioeconomic sau !'rst. Adesea acesta apare n timpul copilriei +i este cea mai rsp'ndit cau% a absenteismului +colar. Astmul bron+ic repre%int una din cele mai frec!ent nt'lnite boli n practica medical& at't la copii& c't +i la adul,i& a!'nd o rat medie de 2(- de indi!i%i& cu mari !ariet,i re$ionale +i n continu cre+tere& mai ales n ultimii "# de ani. )rin metodele +i te*nicile de care dispune medicina !a ajuta o persoan cu probleme respiratorii& cum este cea cu astm bron+ic s duc o !ia, normal +i s-+i men,in calitatea !ie,ii de %i cu %i.

Capitolul I Aparatul respirator i afeciunile sale


1.1. Aparatul respirator. Structura i funciile sale .mul trie+te pe fundul unui imens ocean de aer / atmosfera / ad'nc de cel pu,in 0## de 1ilometri. )e suprafa,a !ie,ii omului& care msoar 0&2 m 2& atmosfera e ercit o presiune de 02.### 1$3 Aceast presiune nu l turte+te ns +i nici mcar nu este sim,it& deoarece $a%ele din aer care au ptruns n s'n$e +i n ,esuturi fac n a+a fel nc't n corpul omenesc s e iste aceea+i presiune ca n e terior.

Aerul este un amestec de $a%e: a%ot 456& o i$en 2#6& $a%e nobile 7ar$on& *eliu& neon8 06& bio id de carbon #&#"6& urme de amoniac. 9in acest amestec or$anismul utili%ea% numai o i$enul de care are ne!oie pentru sus,inerea proceselor !itale. )entru a folosi o i$enul din atmosfer& s-l introduc n or$anism +i s elibere%e $a%ele re%ultate din arderi& omul dispune de aparatul respirator& format din cile aeriene superioare 7nasul& farin$ele +i larin$ele8 +i cile respiratorii inferioare 7tra*eea& bron*iile +i al!eolele pulmonare8. )rimul or$an prin care trece aerul inspirat este nasul. :a!it,ile nasului& cptu+ite cu o membran mucoas bo$at n !ase de s'n$e& joac rolul unui radiator. ;n drumul de la nri p'n la ami$dale& aerul se poate ncl%i cu p'n la "#6. <umeroasele $lande mucoase fac n a+a fel nc't comunicarea nasului cu oc*ii 7lacrimile se scur$ n nas prin canalul lacrimo-na%al8 +i alte mecanisme asi$ur permanenta ume%ire a aerului. <asul constituie un filtru eficace: perii de la intrarea nasului& firi+oarele fine de pe suprafa,a mucoasei& precum +i mucusul secretat re,in particulele de praf +i microbii purific'nd aerul. Mucoasa tuturor cilor aeriene p'n la al!eole este acoperit cu cili& ni+te firi+oare fine dispuse ca un co!or& care au o mi+care !ibratil continu de la interior spre e terior& n ritm de 02 mi+cri pe secund& semn'nd cu un lan de $r'u n btaia !'ntului. Acest co!or de cili deplasea% pelicula fin de mucus de pe suprafa,a lor o dat cu corpurile strine fine +i le elimin cu o for, de nenc*ipuit. =n cm2 de cili !ibratili ridic cu un milimetru n fiecare minut > $rame put'nd s urneasc o $reutate de p'n la "># $rame. Se n,ele$e importan,a deosebit a acestor sisteme de cur,ire dac ne $'ndim c n fiecare minut omul inspir c'te!a milioane de particule de praf.
>

<umai bri%a care bate dinspre mare este lipsit de praf& n sc*imb c*iar pe !'rfurile nalte ale mun,ilor& cu fiecare inspira,ie ptrund 0#.### de particule& iar n aerul din nas numrul acestora cre+te la 2 miliarde. ;n pre%ent& un locuitor din mediul urban introduce n aparatul lui respirator de-a lun$ul !ie,ii 42 1$ de praf& cantitate care p'n acum este de 0# ori mai mare& mai ales n profesiunile n care in*alarea pulberilor este accentuat 7mineri& mturtori& cioplitori n piatr sau lemn& foc*i+ti& muncitori cu ciment8. ;n msura n care o dat cu praful ptrund n nas +i microbi +i alte microor$anisme& firi+oarele +i mucusul 7care este antiseptic8 re,in +i omoar $ermenii& nasul constituind cea mai bun barier natural mpotri!a infec,iilor& sterili%'nd considerabil aerul n drumul su spre plm'ni. <asul re$lea% refle atmosferic. 9in nas& aerul trece prin farin$e& aflat n re$iunea unde cile respiratorii se despart de cele di$esti!e& acolo unde ca!itatea na%al comunic cu ca!itatea bucal. ;ntre farin$e +i tra*ee& la captul superior al acestora& se afl un aparat format din cartilaje& oscioare +i mu+c*i& larin$ele& care se astup cu un cpcel c'nd n$*i,im +i se desc*ide c'nd respirm. ?ra,ie unor coarde fine dispuse n calea aerului& larin$ele este +i or$anul !ocii. Sub larin$e se afl un tub lun$ de circa 02 cm format din inele cartila$inoase denumit tra*ee. ;n partea inferioar& cam n dreptul inimii& tra*eea se bifurc n cele dou bron*ii& care la r'ndul lor se ramific aidoma unui arbore n aproape 22 de milioane de rmurele din ce n ce mai n$uste p'n la diametrul de #&2 mm. Aceste canale sunt cptu+ite cu o membran 7mucoas8 care are n $rosimea ei $lande ce secret mucus. Mucoasa este acoperit cu cili& reac,ia aparatului respirator fa, de aerul

despre am amintit mai sus& iar peretele canalelor con,ine fibre musculare care permit modificarea calibrului acestor conducte. ;n afara rolului de @ci aeriene& de conducte prin care trece aerul n e pira,ie +i inspira,ie& bron*iile mai ndeplinesc c'te!a func,ii. Aiecare rmuric se desparte ca perii unei pensule n 0#-2# de ramuri terminale& la captul crora se afl al!eolele pulmonare& ni+te cmru,e dispuse pe ramurile terminale ca boabele de stru$uri pe un ciorc*ine. :analele aeriene din ce n ce mai n$uste 7bron*ii& bron*iole8 +i al!eolele formea% ,estura fin a plm'nului& un or$an ca un burete& un sc*elet de fibre elastice& plin cu aer +i !ase de s'n$e a+e%at n cu+ca toracic. At't plm'nul drept 7format din trei lobi8& c't +i plm'nul drept 7format din doi lobi8 sunt n!eli,i ntr-o dubl foi, sub,ire& pleura. ;n mod normal& $ra,ie unei fine linii de lic*id aflat ntre ele& aceste foi,e sunt aderente 7ca un pa*ar care rm'ne lipit de farfurie c'nd inten,ionm s-l ridicm de pe o farfurie ud8. =na din aceste foi,e n!ele+te plm'nii& cealalt cptu+e+te toracele +i diafra$mul 7care separ toracele de abdomen8 +i care este cel mai puternic mu+c*i al respira,iei. )rin dilatarea toracelui +i cobor'rea diafra$mului plm'nii se umfl ca o armonic +i aerul atmosferic ptrunde n al!eolele destinse 7inspira,ie8B prin n$ustarea toracelui +i ridicarea bol,ii diafra$mului aerul este dat afar din plm'ni 7e pira,ie8. .dat ce cile aeriene se ramific +i marile artere ce aduc de la inima dreapt la plm'ni s'n$ele con,in'nd bio id de carbon +i !enele care duc de la plm'ni spre inima st'n$ s'n$ele primenit cu o i$en. Aceste !ase se despart +i ele n milioane de rmurele +i mpreun cu ramurile terminale ale arborelui respirator se desfac n capilare san$!ine care mbrac cele apro imati! (## de milioane de al!eole ca
C

,estura unei plase de t'r$uieli. ?lobula ro+ie de s'n$e se plimb n jurul unei al!eole timp de o secund n care pe de o parte ea fi ea% o i$enul din aerul atmosferic aflat n al!eole spre a-l duce ,esuturilor& iar pe de alt parte descarc bio idul de carbon 7re%ultat al arderilor din or$anism8 n aerul din al!eol& ce urmea% a fi e pul%at n aerul atmosferic prin e pira,ie. ;ntr-o inspira,ie profund& cele (## de milioane de al!eole se desf+oar pe o suprafa, de p'n la (## m 2& adic de circa 2## de ori mai mare dec't suprafa,a corpului omenesc& suprafa, prin care se fac sc*imburile $a%oase dintre atmosfer +i or$anism. 9e obicei plm'nii sunt umplu,i cu circa " litri de aer la care se mai adau$ #&2 litri la o inspira,ie obi+nuit. Aceasta nseamn c n mod normal 0D> din aerul plm'nilor se primene+te& n repaus omul !entilea% prin plm'ni apro imati! C litri de aer pe minut& iar cel care alear$ 2# de litri pe minut. ;n 2( de ore& omul !entilea% cam 2#.### de litri de aer& cifr care !aria% func,ie de acti!itatea sus,inut +i de constitu,ie. ;n sistemul ner!os central& +i anume n bulb se afl centrul ner!os care re$lea% mi+crile respira,iei prin ner!ii ce se distribuie n musculatura toracelui& motorul mi+crilor respira,iei. )rin !oin, pot fi accelerate sau ncetinite mi+crile respiratorii. ;n realitate ns& centrul respirator este e citat automat de o serie de factori& printre care cei c*imici 7.2 +i :.28 sunt cei mai importan,i. Introduc'nd numai o i$en n s'n$ele unui animal mi+crile respiratorii ncetea%B animalul nu mai poate respira deoarece centrul lui respirator numai trimite comen%i spre musculatura toracelui. Eespira,ia se adaptea% ne!oilor de o i$en ale or$anismului& care ori de c'te ori sunt crescute 7o acti!itate muscular intens& efort& febr& unele boli8 sunt urmate de o cre+tere a frec!en,ei respira,iei.

Aparatul respirator este a+adar format din ci aeriene 7sistem de canale alctuit din bron*ii +i bron*iole8 prin care ptrund n +i se elimin din al!eole aer +i produse !e*iculate pe calea aerului +i din lobuli +i al!eole& n care are loc amestecul $a%elor respiratorii 7n lobuli8 +i sc*imburile de $a%e dintre spa,iile aeriene intralobulare +i s'n$ele din capilarele al!eolare 7aflate n pere,ii al!eolelor8& precum +i teritorii intralobulare n care se afl conductele aeriene dinaintea lobulilor& cile san$!ine necesare sc*imbului $a%os& dar +i *rnirii aparatului& precum +i circula,ia limfatic. Eespira,ia este o func,ie datorit creia or$anismul +i procur o i$enul necesar. Aparatul respirator ndepline+te func,ia de respira,ie e tern $ra,ie tuburilor de conducere +i suprafe,elor de sc*imb $a%os la ni!elul crora se face *emato%a. Eespira,ia intern& la care aparatul respirator nu mai particip direct& are loc n ,esuturi +i celule& unde se petrece un al doilea sc*imb $a%os ntre $a%ele din s'n$e +i celule n cadrul procesului c*imic comple de arderi 7o idri +i metabolism8 necesare !ie,ii.

1.2. Afeciuni ale aparatului respirator

Folile aparatului respirator apar ori de c'te ori sur!in alterri anatomice ale or$anelor +i ,esuturilor care iau parte la formarea acestui aparat +i ori de c'te ori func,ia aparatului respirator 7de !entilare a aerului& de amestec $a%os +i de transfer al $a%elor din al!eole n s'n$e sau in!ers8 este modificat& st'njenit sau suprimat. 9e+i tra*eea& bron*iile +i plm'nii sunt or$ane interne 7intratoracice8& datorit structurii lor tubulare / canaliculare& ele sunt n contact direct cu lumea e terioar& cu atmosfera. 9e aceea aceste or$ane sunt

0#

u+or accesibile numero+ilor factori noci!i e isten,i n atmosfer +i supuse ac,iunii acestora. :au%ele bolilor aparatului respirator sunt numeroase +i foarte !ariate. Ear se nt'lnesc i%olate. 9e cele mai multe ori ne aflm n fa,a a dou sau mai multor cau%e care pro!oac simultan sau succesi! o boal a aparatului respirator. Infecia este una din numeroasele cau%e ce determin apari,ia bolilor aparatului respirator. ;n mucoasa cilor aeriene pot s se cuibreasc +i nmul,easc numero+i microbi& care sunt oaspe,i obi+nui,i ai cilor aeriene superioare 7nas& $ur& $'t8 +i care n mod normal sunt inofensi!i. ;n anumite mprejurri se rupe ec*ilibrul biolo$ic $eneral sau local n aprarea mpotri!a infec,iei. Scderea re%isten,ei $enerale la infec,ii n stri de denutriie& boli metabolice 7diabet8& insuficien, renal& boli infec,ioase 7pojar& tuse con!ulsi! etc.8& rceal 7n sensul e punerii la temperaturi sc%ute8& tratamentele care diminuea% sau suprim imunitatea 7c*imioterapie& corticoterapie8& tratamentele *ormonal& deficien,ele endocrine constituie cau%e care pot fa!ori%a infec,ia. :au%ele fa!ori%ante ale bolilor infec,ioase care determin reac,ii con$esti!e ale mucoasei tra*eii +i bron*iolelor& ale al!eolelor +i pleurei mic+or'nd re%isten,a +i puterea de aprare local a acestor or$ane& ajut'nd sau declan+'nd ac,iunea microor$anismelor. @Eceala este o no,iune care trebuie n,eleas ca o ac,iune direct a aerului rece asupra mucoasei respiratorii. Gste !orba mai ales de rcirea suprafe,elor corpului sub ac,iunea ume%elii +i rcelii la picioare& ceea ce a fcut pe un clinician france% s afirme c @omul rce+te prin corp +i nu prin respira,ie. )rin aceste mecanisme se e plic +i caracterul se%onier al numeroaselor boli respiratorii a cror frec!en, este ma im n se%onul
00

umed +i rece. )ractic& orice rceal ncepe cu $uturai& cea mai frec!ent boal a nasului. :'nd picioarele sunt reci +i umede& aparatul de ncl%ire +i ume%ire a aerului din nas se contractB aerul rm'ne rece& uscat& microbii trec nestin$*eri,i +i astfel are loc inflamarea mucoasei na%ale +i a farin$elui& n $'t. Adesea& mpreun cu mucoasa nasului& farin$elui +i a tra*eii se con$estionea% +i mucoasa larin$elui& apr'nd larin$ita& caracteri%at prin tuse uscat +i r$u+eal& p'n la stin$erea !ocii. . alt cau% fa!ori%ant o constituie ac,iunea factorilor iritan,i asupra mucoaselor respiratorii +i anume a a$en,ilor care e ercit o ac,iune iritant& mecanic 7praf& pulberi& fum& tutun8 sau clinic 7$a%e iritante& !apori& $a%e to ice8. Ac,iunea acestora se continu cu cea a microbilor& ceea ce face ca procesul patolo$ic re%ultat s se a$ra!e%e. :au%ele predispo%ante sunt factori care nlesnesc producerea inflama,iei mucoaselor respiratorii& prin crearea unor condi,ii ce pun or$anismul ntr-o stare de re%isten, sc%ut mpotri!a cau%elor determinante +i fa!ori%ante. Sunt considera,i factori predispo%an,i: - 9efecte na%ale 7de!ia,ii de sept8& care constituie o oarecare piedic n respira,ie& n ncl%irea +i ume%irea aerului inspiratB - Aocarele infec,ioase cronice 7rinite& farin$ite& ami$dalite& sinu%ite& supura,ii& focare septice dentare8 care pot pro!oca sau ntre,ine inflama,iile bron*iilor +i plm'nilor prin infectarea din !ecintate sau de la distan, 7prin in*alare sau pe cale limfatic8B - Stri debilitante pentru or$anism& cum am !%ut c pot fi anumite boli infec,ioase& subnutri,ia& surmenajul& debilitatea $eneral& alcoolismul& sifilisul& tuberculo%a& bolile cronice de inim +i rinic*i& $ut& obe%itatea& diabetul& uremia& taba$ismul +i strile aler$ice. )ersoanele care sufer de aceste boli pot face recidi!e.

02

:a factori predispo%an,i mai pot fi men,ionate eforturile respiratorii repetate 7sufltori& c'ntre,i8& abaterile de la re$ulile banale de i$ien 7buturi de la $*ea,& respiratul pe $ur c'nd este fri$ +i umed& ie+itul de la cldur la fri$ cu o mbrcminte sumar8& precum +i e isten,a epidemiilor 7pojar& $rip etc.8. G ist +i o predispo%i,ie indi!idual& care joac un oarecare rol n apari,ia unor boli ale aparatului respirator. 9o!ada cea mai bun este faptul c nu toate persoanele e puse factorilor aminti,i se mboln!esc. 9e asemenea& e ist oameni care la cea mai mic @rceal fac $uturai& iar al,ii& cu oca%ia celui mai mic $uturai fac tra*eite& bron+ite& pneumonii. Microbii de toate felurile pot s dea infec,ii ale or$anelor aparatului respirator la care ajun$ pe mai multe ci. :ea mai frec!ent utili%at poart de intrare este cea direct& descendent& calea aerian comun& prin in*alare direct din atmosfer& din sfera nasului& $urii +i $'tului 7focare infec,ioase8. Alte ci sunt cea limfatic 7de la un focar infec,ios apropiat8& cea san$!in 7de la focare infec,ioase aflate la distan, sau n ca%ul unei infec,ii $enerali%ate& prin tromboflebit8 +i din aproape n aproape. Aspectul tabloului $eneral +i local al infec,iei depinde de factori de aprare $eneral +i mpotri!a infec,iei& de situa,iile n care acesta este declan+at 7din e terior& din interior& moderat& brutal8& de le%iuni supraadu$ate 7traumatisme& distru$eri de ,esuturi& le%iuni c*imice& e isten,a corpilor strini8 +i fire+te de natura microor$anismului. . cate$orie special o constituie flora microbian anaerob ce se de%!olt pe modificri locale care scad o i$enarea ,esuturilor& cum ar fi traumatisme& distru$eri de ,esuturi& *ematoame& pre%en,a corpilor strini& ca!it,i nc*ise& diminuarea circula,iei prin substan,e care determin construc,ia !aselor n conte tul unei deficien,e $enerale de aprare.
0"

)e l'n$ to ine& $ermenii elimin +i n aceste %one substan,e care amplific a$resiunea conferind infec,iei un caracter $ra!& astfel sunt factori *ipercoa$uli%an,i& en%ime 7fermen,i8& substan,e to ice solubile care permit coloni%area direct a mucoasei. Alergia. ;n afara bolilor care au ca mecanism de producere infec,ia& e ist +i boli aler$ice& cu un mecanism simplificat de producere. =nii oameni au o sensibilitate deosebit fa, de anumite substan,e anor$anice +i or$anice 7alimente& medicamente& produse microbiene +i para%itare& produse de ori$ine animal sau !e$etal ca f'nul& penele& polenul8. .ri de c'te ori !in n contact cu acea substan, 7pe cale di$esti!& prin piele sau in*alare8 ei reac,ionea% ntr-un mod neobi+nuit& mai mult sau mai pu,in !iolent. )e l'n$ tulburri di$esti!e +i erup,ii cutanate& pot aprea tulburri din partea aparatului respirator ca tuse& e pectora,ie& dispnee 7$reutate n respira,ie8. Bronhopneumonia obstructiv cronic (BPOC) este un termen $eneric pentru boli pulmonare cronice caracteri%ate printr-o obstruc,ie difu%& !ariat a mecanismului de producere& locali%at n di!erse re$iuni ale cilor aeriene +i care se manifest printr-o $reutate n e pira,ie& tuse +i e pectora,ie mai mult sau mai pu,in accentuat& pe inter!ale prelun$ite a!'nd !ariate cau%e& multipli factori determinan,i +i fa!ori%an,i. 9e+i au mecanisme diferite de producere& n F).: au fost n$lobate bron+ita cronic& emfi%emul +i astmul bron+ic. Mortalitatea cre+te cu !'rsta& mai ales la brba,i& fiind +i mai mare la fumtori 7"D( din decesele prin F).: de datorea% fumatului8& a!'nd tendin,a de cre+tere +i predomin'nd n anotimpul rece +i umed. Mai mult de 0#6 din popula,ia adult 7mai mult dec't tuberculo%a pulmonar +i cancerul pulmonar la un loc8 este afectat de F).:& care
0(

sur!ine mai ales la fumtori& la indi!i%i e pu+i bolilor profesionale 7in*alare de pulberi sau !apori iritan,i8& n %onele intens industriali%ate& intemperiilor 7fri$& ume%eal8 +i care este cau%a unei propor,ii nsemnate n incapacitatea de munc temporar sau definiti!. Infec,ia microbian joac un rol de prim ordin. )useurile infec,ioase din anotimpul rece +i umed determinate de !irusuri sau bacterii locali%ate pe cile aeriene superioare 7rinofarin$ite& tra*eite& ami$dalite& larin$ite8 se manifest prin intensificarea tusei& cre+terea cantit,ii de sput +i a caracterului purulent al acesteia& c't +i alte semne ale infec,iei 7febr& alterarea strii $enerale8. . caracteristic a F).: este *iperacti!itatea bron*iilor& marea sensibilitate a cilor aeriene la anumi,i stimuli 7fi%ici& c*imici& farmacolo$ici8 care duce la o important obstruc,ie bron ic prin o contrac,ie anormal a musculaturii bronice. Acti!itatea bronic este crescut de infec,iile !irotice se!ere& de e punerile la a$en,ii c*imici e citan,i. Simptomatolo$ia F).: !a fi !ariat n ceea ce pri!e+te dispneea& tusea& e pectora,ia& c't +i n pri!in,a aspectelor radiolo$ice bron*iolo$ice. Emfizemul pulmonar 7$r. emfision8. Gste o stare a plm'nului caracteri%at prin cre+terea anormal a spa,iilor aeriene spre periferia bron*iolei terminale& fir prin dilatarea acestor spa,ii& fie prin ruperea pere,ilor al!eolari +i a ,esutului conjucti! elastic de sus,inere a al!eolelor. Sunt e cluse emfi%emul compensator 7al plm'nului restant dup e tirparea unuia sau a doi lobi8 +i emfi%emul obstructi! lobular din copilrie& forme n care nu e ist destrucie de ,esuturi. Aactorii cau%ali sunt diferi,i: bron+ita cronic& poluarea atmosferic& irita,ia pro!ocat de unele $a%e& de fumul de ,i$ar& astmul bron+ic
02

se!er& infec,ii bacteriene !irotice frec!ente& !'rsta& condi,ii climaterice& precum +i tu+itul cronic +i profesii ca instrumenti+ti& sufltori& c'ntre,i sau sufltori de sticl. Gmfi%emul se poate constitui pe por,iuni reduse. 9ilatarea al!eolelor +i procesele destructi!e duc la formarea unor ca!it,i care& mrindu-se dau na+tere la bule care se contopesc. Astmul bron ic / este o stare de dispnee paro istic& n care toracele este fi at n inspira,ie cu e pira,ie foarte $rea& determinat de su$estie 7edem8& *ipersecre,ia mucoasei bron ice p'n n cele mai fine bron*iole +i de contrac,ia spastic acut re!ersibil a musculaturii pere,ilor bron*iilor prin cau%e !ariate +i multiple de intensitate +i durat !ariat. Se manifest prin accese de dispnee cu respira,ie +uiertoare& tuse ciano%& fenomene care ncetea% de la sine sau n urma inter!en,iei terapeutice. Accesul de astm poate s apar brusc fiind precedat de o stare de *iperumflare a plm'nului& tensiune n torace& de su$estia mucoasei na%ale& accese de tuse. Sur!ine de obicei spre mijlocul nop,ii& tre%it din somn d o sen%a,ie de @cerc de fier n jurul toracelui +i de lips de aer& bolna!ul fiind obli$at s stea n sus +i s-+i sprijine bra,ele pe mas sau pe sptarul scaunului& c s-+i poat pune mai u+or n mi+care musculatura abdominal n ritmul respira,iei. Folna!ul are e presia de om nspim'ntat& an ios. ;n ca%urile e treme fa,a +i e tremit,ile sunt ciano%ate. !upuraiile bronice i pulmonare se caracteri%ea% prin

inflama,ia +i supura,ia acut sau cronic a plm'nilor +i bron*iilor +i prin eliminarea unor cantit,i mari de secre,ie bron ic purulent. Sursa acestora este repre%entat de infec,ii ale ca!it,ii bucale din sfera .EH& infec,ii $enitale& intestinale& ale aparatului urinar 7pe cale
0>

san$uin8 sau prin aspirarea de particule infectate 7corpi strini& alimente& puroi& s'n$e& mucus& ,esuturi distruse8. . form foarte $ra! de supura,ie este $an$rena pulmonar care poate sur!eni metastatic& pe cale bronic& n boli infec,ioase& n contu%ii toracice 7cu sau fr le%iuni perforante8. Infec,ia este datorat microbilor anaerobi& iar tabloul clinic este dramatic& cu pronostic ntunecat. Pneumonia / este inflama,ia ,esutului al!eolar +i intersti,ial al plm'nului& pro!ocat de bacterii& !irusuri cu fenomene clinice +i manifestare radiolo$ic +i sur!enind i%olat sau n epidemii. )neumoniile cu bacterii se datorea% n 2#6 din cau%e pneumococului& fa!ori%at de e punerea la fri$& oboseal& boli de inim& alcoolism& bron+it& sclero%e pulmonare sau infec,ii. ?ermenii anaerobi dau forme foarte $ra!e. Inter!in uneori +i ciuperci microscopice& pneumoniile fun$ice apr'nd la copii& btr'ni& mai ales dup tratamente antibiotice& c'nd este e altat !irulen,a ciupercilor care triau ntr-un ec*ilibru ecolo$ic cu flora bucal +i din cile aeriene superioare. :el mai adesea boala debutea% brusc cu frisoane& febr mare +i se manifest cu un jun$*i toracic& e pectora,ie& stare $eneral proast& fa, con$estionat& ciano%a bu%elor +i a un$*iilor. "uberculoza pulmonar. )rin ptrunderea +i de%!oltarea n or$anism a bacilului Ioc* iau na+tere diferite le%iuni inflamatorii destructi!e sau cicatriceale 7prin !indecare8 care caracteri%ea% tuberculo%a. Foal $eneral cu locali%are predominant n or$anele aparatului respirator 7mai ales plm'nii +i bron*iile8& tuberculo%a este conta$ioas +i poate afecta persoane de orice !'rst.
04

:opiii care consum lapte nefiert pro!enit de la !aci bolna!e de tuberculo%& ca +i persoanele care consum alimente cu m'inile murdare& infectate cu bacili Ioc* se pot infecta +i pe cale di$esti!. Mai rare sunt cile de ptrundere ca pielea& ami$dalele& oc*ii sau or$anele $enitale. Juberculo%a nu este o boal ereditar& ci dob'ndit. <u to,i oamenii sunt infecta,i cu bacilul Ioc*. G ist %one pe Jerra fr tuberculo% 7jun$lele ecuatoriale& re$iunile foarte nalte8 unde locuitorii nu sunt infecta,i. <u to,i oamenii care se infectea% cu bacili Ioc* se mboln!esc de tuberculo%& de unde se desprind no,iunile de infec,ie 7fr boal8 +i boal. Aler$ia joac un rol nsemnat n determinarea apari,iei +i e!olu,iei +i a formelor bolii. Jo inele bacililor Ioc* determin modificri anatomice n di!erse or$ane +i aparate& precum +i tulburri func,ionale& nc't se poate afirma c tuberculo%a este o boal $eneral 7a ntre$ului or$anism8& cu o locali%are preponderent pulmonar. #ripa este o infec,ie $eneral determinat de !irusuri locali%ate cu predilec,ie n unul sau mai multe or$ane ale aparatului respirator. Aormele clinice deosebit de !ariate se manifest ca simple $uturaiuri& rinofarin$ite& larin$ite& tra*eite& bron+ite sau combina,ii de tipul @rinofarin$o-larin$o-tra*eo-bron+it care se poate complica n pneumonie& forme pentru care nu e ist un tratament specific. :a msuri profilactice se recomand !accinarea anti$ripal& e!itarea a$lomera,iilor& a persoanelor bolna!e& a e punerii nera,ionale la fri$ +i ume%eal. Antibioticele nu sunt eficace +i se administrea% numai la recomandarea medicului n ca%ul n care apar complica,ii.

0C

$inita alergic repre%int mboln!irea mucoasei na%ale prin reac,ii de sensibili%are induse anti$enic +i mediate prin anticorpi circulani. Einita aler$ic mediat este datorat reac,iei anti$enului cu anticorpii fi a,i pe suprafa,a mastocitului din ,esutul na%al& ceea ce duce la eliberarea unor mediatori c*imici: *istamin& bradi1inin. Simptomele rinitei aler$ice includ con$estia na%al 7sen%a,ia de nas nfundat8& rinoree seroas sau sero-mucoas +i strnut. Se poate adu$a +i pruritul na%al& conjuncti!al +i lcrimare. Aler$enii cei mai importan,i n rinita aler$ic sunt cuprin+i n $rupul de aler$o-aler$eni& +i anume: polenul& praful de cas& fun$ii& prul animalelor& alimentele.

1.3. Medicaia aparatului respirator Medica,ia aparatului respirator cuprinde multe $rupe de substan,e medicamentoase folosite n cadrul unui comple terapeutic 7medicamentos& fi%ioterapeutic& i$ienodietetic& c*irur$ical8 diferen,ial +i indi!iduali%at n func,ie de boal +i bolna!. =nele dintre aceste substan,e medicamentoase se adresea% etiolo$iei bolii 7tratament etiolo$ic8& altele mecanismelor pato$enetice 7tratament pato$enetic8& iar altele simptomelor suprtoare 7tratament simptomatic8. Analeptice respiratorii n concentra,ie de 2-26 influen,ea% respira,ia at't pe cale direct 7e cit'nd centrul respirator blocat8& c't +i pe cale refle 7e cit'nd c*emoreceptorii periferici8. ;n concentra,ie de 26 7n aerul inspirat8 produce *ipnee.

05

Antitusive. Jusea este un act refle de aprare a or$anismului cu rol de a cur,a cile respiratorii de secre,ii. Jusea repre%int simptomul cel mai frec!ent nt'lnit n multe boli ale aparatului respirator& put'nd fi pro!ocat de tulburri locali%ate la orice ni!el al tractului respirator 7de la farin$e la bron*iole8. Majoritatea substan,elor care calmea% tusea ac,ionea% asupra centrului tusei pe care-l deprim electi!& fc'ndu-l mai pu,in sensibil. !ubstanele secretostimulante cresc e pectora,ia prin stimularea secre,iei $landelor mucoasei respiratorii. Ac,iunea lor este fie direct 7datorit eliminrii prin mucoasa cilor respiratorii8& fie refle 7declan+at de ac,iunea iritant $astric8. !ubstanele secretolitice ac,ionea% asupra secre,iilor tra*eobronice& sc%'ndu-le !'sco%itatea sau fluidific'ndu-le +i fa!ori%'nd astfel eliminarea lor. Gle sunt utile c'nd secre,iile sunt uscate& !'scoase& aderente +i mai ales la bolna!ii cu refle de tuse diminuat. !ubstanele bronho%ilatatoare& numite +i antiastmatice sunt folosite n tratamentul bron*ospasmului 7+i deci al dispneei pro!ocate de acesta8& frec!ent n multe afec,iuni respiratorii sau e trarespiratorii 7de e emplu& bron+ite& pneumonii& astm bron+ic& emfi%em pulmonar& insuficien, cardiac dreapt& aler$ii etc.8. ;n$ustarea calibrului bron*iilor nu este pro!ocat numai de contrac,ia anormal a musculaturii bronice& dar +i de edemul +i infla ma,ia mucoasei bronice& precum +i de reten,ia de secre,ie n bron*ii.

2#

!ubstane simpatomimetice Adrenalina& a!'nd un efect bron*ospasmolitic intens& efect !asoconstrictror +i de scdere a permeabilit,ii capilare 7diminu'nd edemul mucoasei bronice8 ar prea foarte util pentru combaterea bron*ospasmului& mai ales n accesul de astm bron+ic. )rodusul Adrenalin este pre%entat sub form de fiole de 0 ml& con,in'nd solu,ie injectabil 0- 70 m$Dfiol8. Gfedrina& are ac,iune bron*odilatatoare +i !asoconstrictoare mai pu,in intens dec't adrenalina& dar ce!a mai prelun$it. )rodusul Efedrin este pre%entat sub form de comprimate de #&#2$ +i sub form de fiole de 0 ml cu #&#0$Dfiol. &erivai 'antinici. ;n afara ac,iunii bron*odilatatoare are +i ac,iune de stimulare a centrului respirator +i mai pu,in a centrilor !asomotori din bulb& n cadrul ac,iunii e citante ner!os centrale. :a +i al,i deri!a,i antinici& poseda +i multe alte ac,iuni farmacolo$ice& dup cum urmea%: ac,iune e citant asupra sistemului ner!os central& ac,iune de stimulare a cordului +i de cre+tere a debitului cardiac& ac,iune !asodilatatoare 7mai ales n teritoriul cranian& pulmonar +i n marea circula,ie8& ac,iune de stimulare a secre,iei $astrice& ac,iune diuretic slab. )entru efectul bron*odilatator sunt indica,i n tratamentul formelor u+oare +i moderate ale astmului bron+ic +i al altor stri patolo$ice nso,ite de bron*ospasm. (ormonii glucorticoizi / de+i nu au o ac,iune bron*odilatatoare direct& ei sunt folosi,i pentru diminuarea bron*ospasmului +i a obstruc,iei bronice datorit efectului lo antiinflamator +i antialer$ic& sc%'nd edemul +i diminu'nd reac,iile !asomotorii.
20

;n accesele se!ere de astm bron+ic *ormonii $lucorticoi%i repre%int o medica,ie de necesitate +i adeseori sin$ura eficient. 9up acces& tratamentul poate fi continuat sau se trece la alt medica,ie. ;n accesul de astm bron+ic& $lucorticoi%ii se administrea% pe cale intra!enoas 7*emisuccinat de *idrocorti%on8 n do% de #&0-#&"$. Apoi este indicat s se continue cu medica,ia obi+nuit +i numai n ca%ul insuficien,ei acesteia s se administre%e do%e mici de Prednison pe cale oral 7#&#0-#&#"$D%i8. Medica,ia bron*odilatatoare dispune de preparate !aloroase mai ales pentru tratamentul accidentelor acute 7de e emplu& acces de astm bron+ic& reac,ie anafilactic8. ;n ceea ce pri!e+te tratamentul de fond al afec,iunilor cu bron*ospasm 7astm bron+ic8& acesta este comple & inclu%'nd pe l'n$ medica,ia bron*odilatatoare& medica,ia sedati!& antisecretoare& modificatoare a secre,iilor bronice& antiinflamatorie& tratamentul etiolo$ic& i$ienodietetic etc.

22

Capitolul II Medicaia bolilor alergice i a astmului bronic


2.1. Clasificarea tipurilor de alergii

Inflamarea membranelor nasului& denumit rinit& repre%int un rspuns aler$ic obi+nuit minor la alimente& n timp ce rinoreea este un simptom caracteri%at prin amplificarea secre,iei na%ale. Rinita cronic sau rinita alergic peren este asociat cu polenul microor$anismelor din praf muce$aiul sau animalele de companie. ;n$reunarea +i tierea respira,iei sunt simptome ale astmului& n$ustarea cilor respiratorii de la ni!elul plm'nilor& care se poate produce n ca%urile mai $ra!e de rspunsuri aler$ice la alimente& mai ales n ca%ul pacien,ilor care sufer de astm cronic sau care sunt& dintrun alt punct de !edere& atipici. Aler$ia se manifest prin urticarie +i ec%eme 7uneori8& sindrom anafilactic& tulburri de cre+tere la copii& sindrom Meniere. =rticaria +i edemul an$ioneurotic sunt cel mai frec!ent nt'lnite. Aler$ia acut cu repeti,ie se manifest prin durere paro istic apr'nd simptomul nso,it de $rea,& !rsturi etc. )rticaria este o erup,ie pruri$inoas format din postule sau plci reliefate de culoare alb-ro+iatic cu durat de minute& ore p'n la 2-" %ile. He%iunea urticarian are dimensiuni !ariate. Hocali%area poate fi n anumite teritorii sau difu%& pe toat suprafa,a pielii.

2"

9up aspectul pre%entat& urticariile pot fi: papuloase& buloase& *emora$ice. 9ermatita atopic repre%int o afec,iune cutanat inflamatorie& care creea% o sen%a,ie intens de prurit 7m'ncrime8& cu e!olu,ie cronic. 9ermatita atopic afectea% n mod caracteristic prima copilrie dar poate debuta la toate $rupele de !'rst. >#6 din ca%uri apar nainte de primul an de !ia, +i& p'n la C26 din ca%uri& debutea% p'n la 2 ani. Se aprecia% c 0#-2#6 dintre copii +i 0-"6 dintre adul,i sufer de dermatit atopic& iar pre!alen,a bolii este n continu cre+tere mai ales n ,rile de%!oltate. 9intre factorii care pot cau%a dermatita atopic& cel mai frec!ent sunt incrimina,i: factori alimentari / lapte de !ac& ou& alune& ara*ide& soia& $r'u& pe+te& fructe de mare& aeroaler$eni / acarienii din praful de cas& a$en,i infec,io+i& factori de contact / a$en,i de cur,are ce con,in alcool& substan,e care usuc pielea 7astrin$ente8& parfumuri& deter$en,i +i spunuri dure& mbrcminte str'mt +i abra%i! din l'n sau materiale sintetice& factori fi%ici / temperaturi e treme& stressul emo,ional. 9ermatita de contact este o inflama,ie a te$umentului cau%at de contactul cu o substan, iritant. 9ermatita de contact nu este conta$ioas +i nici nu are poten,ial mali$n. Je$umentul este afectat n special la ni!elul m'inilor& tlpilor +i al re$iunii in$*inale. 9ermatita de contact poate afecta ambele se e& toate !'rstele& dar este mai frec!ent la femei dec't la brba,i. )rintre semnele +i simptomele dermatitei de contact se numr: prurit 7m'ncrime8& nro+ire u+oar& crpturi +i fisuri ale te$umentului& %one de culoare ro+u intens& umede 7n ca%uri se!ere8. ;ntre cau%ele dermatitei de contact sunt contactul cu factori iritan,i& precum metalele pre,ioase sau cataramele centurilor& aci%ii sau sol!en,ii. Apa fierbinte +i deter$en,ii sunt cei mai frec!en,i iritan,i. A$entul iritant
2(

nltur stratul $ras al te$umentului& cau%'nd des*idratarea +i mic+orarea !olumului celulelor de la suprafa,. )e l'n$ tulburrile di$esti!e +i erup,iile cutanate& pot s apar +i tulburri ale aparatului respirator ca: tuse& e pectora,ie& dispnee. Ace+ti oameni se afl n stare de aler$ie& iar substan,ele care declan+ea% tulburrile men,ionate sunt denumite alergene. Aler$enele microbiene sau de alt natur& ptrunse n or$anism pe ci diferite pro!oac apari,ia unor substan,e denumite anticorpi. Ha un alt contact al or$anismului cu aler$enii are loc o ciocnire ntre aler$eni +i anticorpi& manifestat prin tulburri secretarii& con$esti!e& inflamatorii care pot $enera bron+ite& pneumonii aler$ice de diferite $rade& acute sau cronice& sau tulburri mecanice 7nc*iderea bron*iilor prin spasmul musculaturii acestora determin'nd fenomene de astm bron+ic8. 9intre factorii iritan,i fumatul de,ine n pre%ent nt'ietate n ceea ce pri!e+te ac,iunea noci! asupra aparatului respirator. :irca 06 din popula,ie sufer de astm bron+ic& la orice !'rst& n $eneral nainte de (# de ani. Aproape n 5#6 din ca%uri natura astmului este reac,ia de *ipersensibilitate la aler$ene& n 0#6 cau%a nefiind determinat& put'nd fi +i de ori$ine psi*ic sau datorit mboln!irii ner!ului !a$. Infec,ia bron+ic declan+ea%& dar +i ntre,ine bron*ospasmul& care se poate manifesta +i anterior infec,iei. Factorii iritani fizic i chimic 7praf& fum de tutun& $a%e in*alate& aer poluat n %onele industriale& c*iar +i fumatul pasi!8 pot declan+a cri%e de astm +i obstruc,ii bronice prin bron*ospasm consecuti! irita,iei. Adesea este admis e isten,a unui factor ereditar / constitu,ional& $enetic& care nici nu necesit pre%en,a unui aler$en n determinismul bolii.

22

)oate fi luat n considerare +i un punct de !edere *omeopatic& care e plic apari,ia astmului bronic la un adult ce a suferit n copilrie de o diate% e sudati!& ec%em. Factorii meteorologici / ie+irea brusc de la aer cald la aer rece& fronturi reci de aer. Factori psihici: embolii intense& traume psi*ice la copii& *ipersensibili& depresi!i& a$ita,i. Gfortul !irulent& aler$are& ascensiune& sport de performan,. ;ntr-un astm bronic se instalea% brusc o re%isten, la flu ul aerian prin n$ustarea bron*iilor datorit stimulului ner!os pro!ocat de factorii men,iona,i. G ist o reacti!itate crescut a bron*iilor 7constatat n laborator prin sensibilitatea mrit a sistemului muscular al bron*iilor la *istemin& acetilcolin& a$en,i farmacolo$ici8. Se adau$ fenomenele aler$ice& reac,ia inflamatorie +i iritati!.

2.2. Medicaia bolilor alergice AGEI<AKG 2&2m$D02#m$ 0# cp filmate

AGEI=S #&2m$Dml sirop AGEI=S 2&2m$ acesteia.

02# ml

"# cp / este un medicament antialer$ic care nu

produce somnolen,. Ajut la controlul reac,iei aler$ice +i a simptomelor

2>

AGEI=S sirop #&2m$Dml m'ncrime na%al.

>#ml / ameliorea% simptomele asociate

cu rinita aler$ic& precum strnutul& secre,ia abundent sau sen%a,ia de

AHGEI9 0#m$

0# cp / ajut n tratamentul afec,iunii aler$ice&

respiratorii& rinitei aler$ice se%oniere sau peren& manifestri aler$ice cutanate& riniconjuncti!ita aler$ic. Compoziie* =n comprimat filmat contine diclor*idrat de cetiri%ina 0# m$ i e cipieni: nucleu lacto%a mono*idrat& amidon de porumb& dio id de siliciu coloidal an*idru& talc& stearat de ma$ne%iuB - *ipromelo%a 7G 028& talc& propilen$licol& dio id de titan 7G 0408. In%icaii* Aduli: Jratamentul simptomatic al afectiunilor aler$ice: respiratorii rinita aler$ica se%oniera sau perenaB cutanate - manifestari aler$ice cutanate insotite de prurit si ras*& in special in urticarieB oftalmolo$ie conjuncti!ita& rinoconjuncti!ita aler$ica.

24

:opii peste > ani Jratamentul simptomatic al rinitei aler$ice se%oniere si perene si al urticariei. Contrain%icatii* Lipersensibilitate la cetiri%ina& la *idro i%ina sau la oricare dintre e cipientii produsului. Insuficienta renala. +o% %e a%ministrare* )rodusul este destinat administrarii la adulti si copii peste > ani. Se recomanda ca administrarea sa se faca in pri%a unica& seara la culcare. Adulti si copii cu !arsta peste 02 ani: do%a u%uala este de un comprimat Alerid 70#m$ cetiri%ina8 pe %i. :opii cu !arsta cuprinsa intre > si 02 ani: do%a u%uala este de un comprimat Alerid 70#m$ cetiri%ina8 pe %i. in do%a unica sau in 2 pri%e. Alerid nu se administrea%a copiilor cu !arsta sub > ani 7datorita formei farmaceutice8. $eactii a%verse* .ca%ional& s-au raportat reactii ad!erse usoare si tran%itorii& cum sunt cefalee& sedare 7indeosebi la copii& somnolenta8& !ertij& uscaciunea $urii si disconfort $astro-intestinal. Precautii* 9atorita continutului in lacto%a& Alerid nu se recomanda in ca% de $alacto%emie con$enitala& deficit de lacta%a si sindrom de malabsorbtie la $luco%a si $alacto%a.
2C

Interactiuni* )ana in pre%ent nu se cunosc interactiuni ale cetiri%inei cu alte medicamente. 9esi studiile efectuate au e!identiat ca efectul alcoolului etilic nu este potentat de catre cetiri%ina& totusi& se recomanda e!itarea consumului de alcool etilic in timpul tratamentului cu Alerid. Atentionari speciale* Insuficienta *epatica& insuficienta renala. Sunt necesare prudenta si reducerea do%ei %ilnice la pacientii cu insuficienta renala si *epatica. :opii: :etiri%ina este eficace si bine tolerata la copii peste > ani. Ha copii sub > ani se recomanda administrarea unor forme farmaceutice adec!ate !arstei. Marstnici Ha !arstnici& cetiri%ina se e creta mai lent si de aceea& uneori& este necesara ajustarea do%ei la pacientii !arstnici. :apacitatea de a conduce !e*icule sau de a folosi utilaje 9eoarece in timpul tratamentului cu Alerid pot sa apara !ertij si somnolenta& medicamentul poate sa afecte%e capacitatea de a conduce !e*icule sau de a folosi utilaje. !arcina si alaptarea* Studiile efectuate la animale nu au e!identiat efecte terato$ene. Ha femeile insarcinate nu s-au efectuat studii specifice. :a masura de precautie& Alerid nu este recomandat in timpul sarcinii. :u toate ca cetiri%ina se e creta in cantitati mici in laptele matern& utili%area sa nu este recomandata la femeile care alaptea%a.

25

!upra%oza,* In ca% de suprado%aj pot sa apara manifestari cum sunt stare de neliniste si de iritabilitate& urmata de somnolenta. Similar celorlalte anti*istaminice& cetiri%ina nu are un antidot. In ca% de suprado%aj& se recomanda pro!ocarea !arsaturilor& efectuarea de spalaturi $astrice& tratament simptomatic si de sustinere a functiilor !itale adec!at. Pastrare* A nu se utili%a dupa data de e pirare inscrisa pe ambalaj. A se pastra la temperaturi sub 22 $rade :& in ambalajul ori$inal. A nu se lasa la indemana copiilor. Ambala,- prezentare* :utie cu un blister din )M:DAI a 0# comprimate filmate. AHHGE sirop AHHGE 00C&2ml ># cp

F.EG<AE 2#m$ F.EG<AE 2#m$

0#cp "# cp

"#

:GHGE? 0#m$

2# cp filmate

:HAEIJI<G sirop #&06

02# ml / este indicat n ameliorarea

simptomelor asociate cu rinita aler$ic& cum sunt strnutul& rinoreea& prurit na%al& precum +i pruritul +i sen%a,ia de usturime la ni!el ocular& con$estia conjuncti!al :HAEIJI<G sirop #&06 :HAEIJI<G 0#m$ ># ml 0# cp

escriere Compo!itie" Substanta acti!a este loratadina. :elelalte componente sunt: lacto%a mono*idrat& amidon de porumb& stearat de ma$ne%iu. Indicatii" :laritine apartine unei clase de produse medicamentoase cunoscute ca anti*istaminice. Anti*istaminicele ajuta la reducerea simptomelor aler$iei impiedicand efectele unei substante numita *istamina& care este

"0

produsa in corpul nostru. :laritine ameliorea%a simptomatolo$ia asociata rinitelor aler$ice 7de e emplu: febra fanului8& cum ar fi stranutul& *ipersecretia sau pruritul na%al& usturimile sau pruritul ocular. :laritine poate fi& de asemenea& utili%at pentru reducerea simptomelor de urticarie 7pruritul& roseata& precum si numarul si dimensiunile elementelor cutanate erupti!e8. Ameliorarea acestor simptome se mentine pe intrea$a perioada a %ilei si !a ajuta sa !a reluati acti!itatile %ilnice obisnuite si sa dormiti in mod normal. Contraindicatii: <u utili%ati :laritine daca sunteti aler$ic 7*ipersensibil8 la loratadina sau la oricare dintre celelalte componente ale :laritine. Eeactii ad!erse: :a toate medicamentele& :laritine poate determina reactii ad!erse& in ca%ul aparitiei oricarei reactii la :laritine care se prelun$este& este suparatoare sau pe care o considerati se!era& luati le$atura cu un medic sau un farmacist. :ele mai frec!ente reactii ad!erse mentionate la copiii cu !arste intre 2 si 02 ani sunt durerile de cap& ner!o%itatea si oboseala. :ele mai frec!ente reactii ad!erse mentionate la adulti si adolescenti constau in somnolenta& dureri de cap& cresterea apetitului si tulburari ale somnului. )e perioada de introducere pe piata a produsului :laritine foarte rar au fost raportate ca%uri de reactii aler$ice se!ere& somnolenta& palpitatii& $reata 7stare de rau8& uscaciune a $urii& indi$estie& probleme *epatice& pierderea parului& eruptii cutanate sau oboseala. 9aca obser!ati aparitia oricarui efect nedorit care nu este mentionat in acest prospect& !a ru$am sa anuntati medicul dumnea!oastra sau farmacistul.

"2

Mod de administrare" Huati intotdeauna :laritine asa cum !-a prescris medicul dumnea!oastra. 9aca nu sunteti si$uri& adresati-!a medicului dumnea!oastra sau farmacistului. Adulti si copii cu !arsta de peste 02 ani: 9o%a recomandata este de un comprimat :laritine 0# m$ 70# m$ loratadina8 o data pe %i& cu un pa*ar cu apa& fara le$atura cu mesele. :opii cu !arsta intre 2 si 02 ani: ?reutate corporala mai mare de "# 1$: 9o%a recomandata este de un comprimat :laritine 0# m$ 70# m$ loratadina8 o data pe %i& cu un pa*ar cu apa& fara le$atura cu mesele. )acienti cu insuficienta *epatica se!era: Adulti si copii cu $reutate mai mare de "# 1$: 9o%a recomandata este de un comprimat :laritine 0# m$ 70# m$ loratadina8 o data pe %i& cu un pa*ar cu apa& fara le$atura cu mesele. :laritine nu este recomandat la copii mai mici de 2 ani. #recautii" Inainte de a utili%a :laritine& informati medicul dumnea!oastra sau farmacistul daca a!eti !reo afectiune *epatica. Sarcina si alaptarea" 9aca sunteti insarcinata& nu este recomandata administrarea de :laritine. )e perioada sarcinii& cereti sfatul medicului dumnea!oastra sau farmacistului inainte de a utili%a orice medicament.9aca alaptati& nu este recomandata administrarea de :laritine. )e perioada in care alaptati& cereti sfatul medicului sau farmacistului d!s. inainte de a folosi orice medicament.

""

$orma de pre!entare" :laritine este ambalat in cutii ce contin un blister a 0# comprimate. :H.E.AG<IEAMI< (m$ 2# cp / este un tratament simptomatic folosit n unele afec,iuni aler$ice: rinite& conjuncti!ite& urticarie& prurit& dermato%e aler$ice pruri$inoase& boala serului& febra f'nului& aler$ii post-medicamentoase.

AAEGS sirop antialer$ic

0## ml

AH.<I9A< 0#m$ oral

0# cp& 0#m$

2# cp sau 0 m$Dml suspensie

02#ml / este indicat n tratamentul pre!enti! curati! n rinita

aler$ic se%onier +i peren +i n conjuncti!ite aler$ice.

"(

IGAHGX 022m$D2ml suspensie oral suspensie oral

>#ml& 22#m$D2ml $ranule

>#ml / este indicat n tratamentul urmtoarelor infec,ii

determinate de tulpini susceptibile ale microor$anismelor e!iden,iate: sinu%ite bacteriene cau%ate de streptococi.

IGJ.A 0m$

2# cp& 0m$

2ml solu,ie oral

0## ml / este indicat

pentru profila ia cri%elor de astm bron+ic& n special n astmul bron+ic aler$ic. 9e asemene& Ietof poate fi folosit pentru tratamentul altor afec,iuni aler$ice: rinite& conjuncti!ite& dermatite +i febra f'nului. Compozitie* 0## ml solutie orala contin 1elolifen 2# m$ sub forma de *idro$enfumarat 1etotifen 24&> m$ si e cipienti: acid citric an*idru& pLidro iben%oat de propil& p- Lidro iben%oat de metil& alcool etilic& *idro$enofosfat de disodiu& aroma de capsuni& aroma :ontramarun& sorbitol& apa distilata. In%icatii* Ietof este indicat pentru profila ia cri%elor de astm bronsic& in special in astmul bronsic aler$ic. 9e asemenea& Ietof poate fi folosit pentru tratamentul altor afectiuni aler$ice: rinite& conjuncti!ite. dermatite si febra fanului.

"2

Contrain%icatii* - *ipersensibilitate la 1etotifen sau la oricare dintre celelalte componente ale produsuluiB - intoleranta ereditara la sorbitol& respecti! la fructo%a 7pentru IetofN solutie orala8.

+o% %e a%ministrare* Solutia orala se poate administra ca atare sau diluata in lic*ide 7ceai sau suc de fructe8. <ota pentru IetofN solutie orala Masura do%atoare are o $radatie pentru 2&2 ml solutie orala 7ec*i!alent cu #&2 m$ 1etotifen8 si o $radatie pentru 2 ml solutie orala 7ec*i!alent cu 0 m$ 1etotifen8. $eactii a%verse* Administrarea de 1etotifen poate fi insotita de simptome de oboseala& sedare& uscaciune a $urii& ameteala& cefalee& $reata si constipatie. )relun$ind durata administrarii& aceste efecte pot disparea. Gste posibila o crestere a $reutatii corporale ca re%ultat al cresterii apetitului alimentar. I%olat au tost obser!ate& dupa administrarea de 1etotifen& e anteme de natura aler$ica si urticarie. Eareori au fost obser!ate stari do e citatie& iritabilitate& insomnie si ner!o%itate& mai ales la copii. )e ba%a continutului in alc*il-(-*idro iben%oat pot aparea la anumiti pacienti reactii de *ipersensibilitate.

">

Interactiuni* Administrarea concomitenta a alcoolului etilic si a 1etotifenului creste efectul sedati!B se recomanda e!itarea consumului de bauturi alcoolice si a medicamentelor ce contin alcool etilic in timpul tratamentului. Atropina si alte medicamente cu proprietati parasimpatolitice 7antidepresi!e triciclice& antipar1insoniene anticoliner$ice& disopiramida si neuroleptice fenotia%inice8: risc de aditie a reactiilor ad!erse de tip atropinic. Asocierea cu alte deprimante ale sistemului ner!os central 7antidepresi!e sedati!e& *ipnotice& an iolitice& anal$e%ice opioide& neuroleptice& clonidina si talidomida8 creste riscul deprimarii centrale. Ha administrarea concomitenta de IetofN si antidiabetice orale s-a raportat rareori trombocitopenie re!ersibila. )ana la clarificarea acestor obser!atii& trebuie e!itata asocierea IetofN cu aceste preparate. Atentionari speciale* <u se recomanda administrarea la copii sub > luni. IetofN nu este indicat pentru tratamentul cri%elor acute de astm bronsic. Jerapiile antiastmatice anterioare nu trebuie intrerupte brusc la initierea tratamentului cu 1etotifen& deoarece efectul acestuie se instalea%a lent. Atentionari pentru diabetici: 2 ml solutie orala contin " $ sorbitol corespun%ator cu #&22 unitati $lucidice. Ha copii IetofN solutie orala se administrea%a numai dupa e cluderea prealabila a unei intolerante con$enitale la sorbitol& respecti! la fructo%a 7nedia$nosticate inca8. IetofN solutie orala contine alcool etilic 2&(6 7!D!8. Gfecte asupra capacitatii de a conduce !e*icule sau de a folosi utilaje
"4

Ietotifenul poate produce reactii ad!erse ner!os centrale& mai ales in conditiile consumului de alcool etilicB capacitatea de a conduce !e*icule sau de a folosi utilaje poate fi influentata ne$ati!. !arcina si alaptarea* Ietotifenul nu a pre%entat efecte embrioto ice si terato$ene la animalele de laborator& in absenta studiilor controlate la om& nu se recomanda administrarea IetofN in perioada de sarcina si alaptare. !upra%oza,* Simptome )ana in pre%ent au fost obser!ate urmatoarele semne si simptome in ca% de suprado%aj accidental 7pana la 02# m$ 1etotifen8: oboseala& somnolenta& confu%ie& de%orientare& bradi- sau ta*icardie& *ipotensiune arteriala& ta*i- sau bradipnee& dispnee& ciano%a& *iperreacti!itate si con!ulsii 7in special la copii8& coma. Ha aceste do%e nu s-au obser!at insa efecte letale. Jratament Gliminarea substantelor neabsorbite din tractul $astrointestinal prin: - spalaturi $astrice: - administrarea de carbune acti!atB - administrarea de la ati!e saline. Ietotifenul nu este diali%abil. =n tratament specific sau simptomatic trebuie sa cuprinda urmatoarele masuri: - sustinerea functiilor cardio!asculare si respiratoriiB - in ca%ul con!ulsiilor se administrea%a barbiturice sau ben%odia%epine.

"C

Pastrare* A nu se pastra dupa data de e pirare inscrisa pe ambalaj. A se pastra la temperaturi intre 02-22O:& in ambalajul ori$inal. A nu se lasa la indemana copiilor.

IGJ.JIAG< 0m$

2# cp / este indicat n profila ia pe termen lun$:

a astmului bron+ic 7toate formele& inclu%'nd formele mi te8B a bron+itelor aler$iceB a simptomelor astmatice asociate cu febra de f'n. )oate dura mai multe sptm'ni p'n c'nd efectul terapeutic al Ietotifenului este atins. Ietotifenul nu este eficace n ntreruperea atacurilor de astm. )re!enirea +i tratamentul: aler$iilor multisistemiceB rinitelor aler$iceB dermato%elor aler$ice. IGJ.JIAG< H)L 0m$ aler$ic. 2# cp / tratamentul profilactic al astmului bron+ic aler$ic sau a componentei aler$ice a astmului bron+ic infec,ios-

"5

HGM.:GJIEIKI<A 2m$

0# cp filmate

SPMFI.:.EJ turbu*aler C#D(&2cm$

># do%e

SPM)L.EAH 0#m$ alte dermato%e aler$ice.

0#cp& sirop 0m$Dml

02#ml / rinite aler$ice

se%oniere +i pereneB conjuncti!ite aler$iceB urticarie cronic idiopatic +i SPM)L.EAH sirop 0m$Dml 02#ml / apar,ine unei clase de

medicamente cunoscute sub numele de anti*istaminice& care ajut la reducerea simptomelor aler$iei mpiedic'nd efectele unei substan,e numit *istamin& care este produs de corpul uman.

(#

JAMG?PH 0m$ rinopatii aler$ice&

2# cp / este indicat n febra f'nului +i n alte urticarie de diferite cau%e& inclusi! urticarie

dermato$rafic& prurit& dermato%e pruri$inoaseB ca adju!ant n ec%eme acute +i cronice& dermatite de contact +i erup,ii pro!ocate de medicamente.

JGHAASJ 02#m$ Anti*istaminicele

0# cp filmate& 0C#m$ ameliorea% simptome

0# cp filmate / con,ine cum sunt strnutul&

clor*idrat de fe ofenadin& care este un anti*istaminic. sen%a,ia de m'ncrime& cur$erea nasului& sen%a,ia de m'ncrime a oc*ilor& oc*i nro+i,i sau nlcrima,i& sen%a,ia de m'ncrime a boltei palatine sau a $'tului& su$estia na%al& reac,ii pro!ocate de febra f'nului 7rinite aler$ice se%oniere8.

XPKAH 2m$

0# cp filmate& 2m$

"# cp filmate

XPKAH solu,ie oral 2m$Dml

2#ml / le!ocetiri%ina este indicat n

tratamentul simptomelor asociate cu reac,ii aler$ice& cum ar fi: rinite aler$ice se%oniere 7inclusi! simptome oculare8& rinite aler$ice perene& urticarie cronic.

(0

KPEJG: 0# m$

4 cp filmate

H.EASJAMI< 0#m$

0# cp

H.EAJA9I<Q sirop 2m$D2ml

0##ml

<AK.MGE AHGE?. SJ.) := <GF=HIKAJ.E

"#ml

(2

)GEIJ.H sirop 2m$D2ml ca% de urticarie acut prurit& +i medicamentoase&

0##ml& (m$ cronic& de

2#cp / se administrea% n rinit !asomotorie& diferite aler$ii re$imuri 7anore ie

anore ie

ner!oas8& stri de slbiciune& sindrom carcinoid.

E.HGJEA 0#m$ $ice.

"#cp / este indicat n tratamentul simptomatic

n: rinite aler$ice se%oniere +i perene& urticarie +i alte dermato%e aler-

E.MGE?A< sirop #&02(6 aler$ice +i pruri$inoase&

2#ml / se administrea% n *istaminice pro!ocate de

tratamentul rinitelor aler$ice& conjuncti!ite& urticarie& prurit& dermato%e fenomene medicamente.

("

Capitolul III Medicaia astmului bronic i pre!entare de produse farmaceutice

3.1. Adrenergice in%alante ./0/0/ Beta1a%renergice neselective 2 orciprenalinum

Indica,ii: - :ri%a de astm bron+ic - Alupent - Astmopent - Aerosoli 70-2 prafuri8 se poate repeta la ne!oie dup "# min. 9o%a ma im pe %i 02 prafuriB copiii sub > ani 0 prafD( ori pe %i.

./0/3/ A%renergice selective 2 salbutamolum

Indica,ii: - :ri%e de astm bron+ic& tratament de fond n astm bron+ic& bron*opneumopatii obstructi!e - Asta*alin in*aler / suspensie in*alant presuri%at 0##m$Ddo%

((

- Salbutamol / aerosol 0##m$Ddo%

- Mentolin / pulbere in*alant 2##m$Ddo%

- Mentolin nabules / solu,ie in*alant 2&2m$Dml

(2

- Mentolin *aler / pulbere in*alant 2##m$Ddo%& 2m$Dml

Terbutalinum FrRcanil / solu,ie injectabil #&2m$Dml& 2&2m$Dml / 2ml

Fenoterolum Ferotec 0##-2## / aerosol solu,ie in*alant presuri%at cu 0## do%e +i 2## do%e sau 2## Sc$Ddo%

(>

Salmeterolum Ser!ent / aerosol 22 Sc$Ddo% Atimos / soluie de in*alat presuri%at 02 Sc$Ddo% )neumera / capsule cu pulbere de in*alat 02 S$ >#

./0/./ A%renergice i alte antiasmatice Aenoterol i alte antiastmatice Medicamente !erodual& indicat n profila ia i tratamentul manifestrilor bron*ospastice& 0-2 pufuri pe %i.

Salmeterol i alte antiasmatice Medicamente: 9uaspir 9is1us 2#D0##& 2#D2## i 2#D2## Seretide Accu*aler 22D022Sc$& 22D22#Sc$ / indicat n tratamentul de ntreinere n astmul bronic la copii i aduli.

(4

IpratropiumD Salbutamol Je!a

Aormoterol i alte antiastmatice Medicamente: Aoster& SRmbicort "ndicaii: astm bronic care necesit tratament combinat de corticoi%i i A?onist beta-adrener$ici& F).: se!er Administrare: o in*alaie de 2 ori pe %i

Fetaclometasonum Medicamente: Einoclenil Feclocort& Fecla%one& Feclotide& Gcobec& :lenil&

(C

Futesonidum Medicamente: Fudiair& )ulmicort& Jafen <o!oli%er "ndicaii: astm bronic cronic care necesit tratament de ntre inere cu $lucocorticoi%i Administrare: aduli i adolesceni& 0-2 do%eD%i 7ma im C do%e8& :opii >02& ani 0-2 do%eD%i 7ma im (8 sub supra!e$*erea unui adult.

Aluticasonum Medicamente: 2#Sc$Ddo%& (##Sc$Ddo% "ndicaii: tratamentul de durat al astmului bronic& persistent
(5

Ali otide

in*aler&

suspensie

in*alant

presuri%at nebules

022Sc$Ddo%&

Ali otide

9is1us&

Ali otide

#&2Sc$D2ml& 2Sc$D2ml& Asmane

pulbere de in*alat 2##Sc$Ddo% sau

Administrare: e clusi! prin in*alare& la bolna!i aduli i adolescen i peste 02 aniB n astm bronic uor-moderat iniial (##Sc$D o dat pe %i sau 2##Sc$Dde dou ori pe %i. :ompo%itie: Aiecare flacon de Ali otide <ebules con,ine #&2 mili$rame sau 2 mili$rame propionat de flutica%on. 9e asemenea& Ali otide <ebules con,ine polisorbat 2#& monolaurat de sorbitan& di*idro$enofosfat de sodiu di*idrat& *idro$enofosfat de disodiu an*idru& clorur de sodiu +i ap distilat. Ali otide <ebules trebuie folosit ntotdeauna cu un nebuli%ator 7dispo%iti! de nebuli%are8. Actiune:)ropionatul de flutica%on face parte din $rupul de medicamente numit $lucocorticoi%i& care deseori este numit simplu @steroi%i. ?lucocorticoi%ii sunt utili%ati in tratamentul astmului bronsic datorita actiunii lor antiinflamatoare. Eeduc edemul si iritatia in peretii cailor aeriene mici din plamani& ameliorand astfel problemele respiratorii. 9e asemenea& $lucocorticoi%ii ajuta la pre!enirea cri%elor de astm bronsic.TbrU)ropionatul de flutica%on nu trebuie confundat cu alti steroi%i cum sunt steroi%ii anaboli%anti& utili%ati $resit de unii atleti si administrati injectabil sau sub forma de comprimate. Indicatii: Medicul dumnea!oastra a decis ca acest medicament este potri!it pentru dumnea!oastra si pentru afec,iunea dumnea!oastra. Ali otide <ebules este folosit mpreun cu un nebuli%ator pentru a ! ajuta n ca%ul n care cri%ele de astm bronsic se a$ra!ea% sau pentru a-l ajuta pe medic s reduc sau s opreasc $radat administrarea de

2#

$lucocorticoi%i pe cale oral. Ali otide <ebules nu este folosit pentru a controla atacurile acute de dificult,i respiratorii. Mod de administrare: Inainte de a lua acest medicament& spuneti medicului dumnea!oastra daca raspunsul este: 9a la oricare dintre urmatoarele intrebari: Sunteti insarcinata sau este probabil sa de!eniti in curandV Alaptati V Mi s-a spus !reodata ca sunteti aler$ic la propionat de flutica%on sau la oricare alt componentV Ati a!ut !reodata afte in $uraV Sunteti tratat sau ati fost tratat de tuberculo%a 7JF:8V Hua,i sau a,i luat recent orice tip de comprimate sau injec,ii cu steroi%iV Asi$urati-!a ca medicul dumnea!oastra stie ce alte medicamente luati& inclusi! cele pe care le cumparati sin$ur 7eliberate fara prescriptie medicala8. 9o%a obi+nuit este: Adul,i +i copii cu !'rsta mai mare de 0> ani: #&2 p'n la 2 mili$rame de 2 ori pe %i 72## p'n la 2### micro$rame8 :opii +i adolescen,i cu !'rsta cuprins ntre ( +i 0> ani: 0 mili$ram de 2 ori pe %i 70### micro$rame8. Medicamentul din Ali otide <ebules !a fi in*alat in plamani printr-un nebuli%ator potri!it& asa cum !-a recomandat medicul. 9aca a!eti dificultati sau nu intele$eti instructiunile de utili%are a nebuli%atorului& intrebati medicul sau farmacistul. Ali otide <ebules trebuie inspirat pe $ura. Jotusi& este posibil sa in*alati pe nas in ca%ul folosirii unei masti faciale. :and folositi o masca

20

pentru fata& protejati-!a pielea cu o crema sau spalati bine fata dupa folosire& pentru a pre!eni posibilitatea iritarii te$umentului. Acest medicament se administrea%a intotdeauna sub directa indrumare a medicului. 9aca a!eti orice nelamurire& intrebati medical S-ar putea sa dure%e cate!a %ile pana sa obser!ati beneficiul acestui medicament. Gste foarte important sa-l luati re$ulat& in fiecare %i. 9o%a de inceput depinde de se!eritatea astmului bronsic& dar se poate sc*imba pe masura ce afectiunea se ameliorea%a. <u utili%ati acest medicament pentru tratarea atacurilor de dispnee aparute brusc - nu !a !a ajuta. Meti a!ea ne!oie de alt tip de medicament. 9aca luati mai mult de un medicament& a!eti $rija sa nu le confundati. 9aca este posibil& incercati sa utili%ati nebuli%atorul intr-o camera bine !entilata. Gste important sa !a asi$urati ca amestecati bine continutul flaconului inaintea utili%arii. In timpul mentinerii flaconului in po%itie ori%ontala& cu ajutorul a$atatoarei marcate& @lo!iti usor celalalt capat de cate!a ori si a$itati. Eepetati acest proces de cate!a ori 7cel putin de " ori8 pana cand intre$ul continut al flaconului este amestecat. )entru a desc*ide flaconul& rasuciti a$atatoarea din !arful flaconului. In ca%ul utili%arii unei masti faciale& protejati pielea printr-o crema ecran sau spalati fata cu fermitate dupa tratament. 9aca este necesar& diluati cu solutie injectabila de clorura de sodiu. 9upa utili%are& arunca,i orice cantitate de medicament ramasa in !asul pentru nebuli%are.

22

Huati medicamentul a+a cum !-a recomandat medicul. Gtic*eta de pe ambalaj !a informea%a cat de mult sa luati si cat de des. 9aca nu sunteti si$ur& intrebati medicul sau farmacistul. :e este de facut dac ati luat o do%a mai mare V 9aca in mod accidental luati o do%a mai mare decat cea recomandata& intrebati medicul cat mai curand posibil. :e este de facut daca ati uitat sa luati o do%a V <u !a in$rijorati daca ati uitat sa luati o do%aB luati do%a urmatoare dupa orarul obisnuit. 9upa utili%area aerosolului 9aca respiratia sau respiratia suieratoare se inrautatesc& informati medicul c't mai cur'nd posibil. 9aca respiratia sau respiratia suieratoare se inrautatesc imediat dupa ce luati acest medicament& opriti imediat utili%area si informati medicul dumnea!oastra cat mai curand posibil. 9aca scurtarea respiratiei si respiratia suieratoare se inrautatesc de-a lun$ul mai multor %ile& in ciuda faptului ca luati acest medicament& sau daca ati descoperit ca ati mrit frec!enta utili%arii altor medicamente& spuneti imediat medicului dumnea!oastra. Eeactii ad!erse: Majoritatea pacientilor care iau acest medicament au descoperit ca nu determinV efecte nedorite.TbrUAoarte rar& unii pacienti descopera ca $atul sau limba lor de!in dureroase sau !ocea lor de!ine ra$usita dupa in*alarea acestui medicament. ?ar$ara cu apa imediat aceasta. dupa fiecare do%a poate ajuta. Informa ii medicul dumnea!oastra& dar nu opriti tratamentul decat daca !a recomanda

2"

Gste posibil ca unii pacienti& daca iau do%e mari de medicamente de acest tip& sa sufere urmatoarele efecte secundare: scaderea densitatii osoase& probleme de !edere si intir%ierea cresterii la copii. Anuntati medicul daca sunteti in$rijorati pentru dumnea!oastrV sau pentru copilul dumnea!oastrV. =nii pacienti pot fi aler$ici la medicamente. 9aca a!eti oricare dintre urmatoarele simptome dupa administrarea Ali otide <ebules& .)EIJI administrarea tratamentului si informai imediat medicul dumnea!oastra: - respiratie suieratoare aparuta brusc sau sen%atie de constrictie toracicV - edem al pleoapelor& fetei& bu%elor& limbii sau $atului - %one de euptii cutanate sau urticarie oriunde pe corp.TbrU9aca a!eti orice alt simptom care !a nelinisteste& informa ii medicul sau farmacistul.

)astrare: A nu se utili%a dup data de e pirare nscris pe ambalaj. A se pstra la temperaturi sub "#o:& n ambalajul ori$inal. 9up desc*idere& flacoanele trebuie pstrate la temperaturi ntre 2 - Co: +i utili%ate n 02 ore. A nu se lsa la ndem'na copiilor. A se pstra n po%i,ie !ertical.

2(

:iclesonidum Medicamente: Al!esco In*aler (#& C# i 0># micro$rame& solu ie de in*alat presuri%at

./0/4/ Anticolinergice

Ipratropium bromid Medicamente: Atro!ent suspensie in*alant presuri%at 2#Sc$Ddo%& Ipra!ent 2# In*aler aerosol 2#Sc$Ddo%& Ipra a solu ie de in*alat prin nebuli% 22#Sc$Dml& 2##Sc$Dml

22

Jiotropium "ndicaii: tratamentul de ntreinere a bron*opneumopatiei cronice obstructi!e Administrare: in*alarea coninutului unei capsule o dat pe %i& folosind dispo%iti!ul de in*alare

./0/5/ Antialergice fr corticoizi

Acidum cromo$licicum Medicament: Jaleum aerosol 0m$Ddo% n flacon de 22# do%e

<edocromil sodium Medicament: Jilade aerosol i Jilade mint& 2m$Ddo%

2>

3.3 Adrenergice de u! sistemic


././0/ Alfa i beta a%renergice Gp*edrini *Rdroc*loridum

Medicamente: Gfedrin comprimate 2# m$& fiole 06 i 26& solu ie injectabil "ndicaii: n unele forme de astm bronic& bronite asmatiforme& injectabil n oc anafilactic

././3/ Beta 3 A%renergice selective

Salbutamolum Medicamente: Salbutamol sirop 2m$D2ml / este indicat n astm bron ic& bronit cronic& emfi%em pulmonar. Gste preferabil pentru bolna!ii cu boli cardiace& *ipertensiune arterialB do%ele bron*odilatatoare nu sporesc consumul miocardic de o i$en i lucrul mecanic cardiac.

24

Mentolin sirop 2m$D2ml& comprimate 2m$& (m$

0##cp& solu ie

injectabil #&2m$Dml& fiol 0ml / este un bron*odilatator indicat pentru a pre!eni +i trata simptomele astmului bron+ic +i ale altor boli bron*opulmonare obstructi!e.

Jerbutalinum Medicamente: AironRl sirop 0&2m$D2ml& FricanRl aerosol 2&2m$D0ml

Fambuterolum Medicamente: Fambec 0#m$ 2# cp& 2#m$ 2# cp& sirop 0m$D0ml "ndicaii: Astm bronic& alte bron*opneumopatii obstructi!e re!ersibileB forma oral nu este recomandat n cri%ele de astm. Administrare: Aduli: iniial 0#m$ ntr-o pri%& seara nainte de culcareB n funcie de rspunsul clinic do%a poate fi crescuta la 2#m$ ntr-o pri% nainte de culcare.

2C

./././ Alte antiastmatice sistemice J*eop*Rllinum Medicament: Xantine / utili%at mai ales ca aminofilin "ndicaii: bronita astmatiform& astm bronic n cri% sau ca tratament de fond& n special la bolna!i care nu pot beneficia de adrener$ice& la !rsturi& la bolna!i cu cardiopatie isc*emic& insuficien cardiac i n apnee la nou-nscui. Jeofilina "##m$ 0 cp / are aciune bron*odilatatoare& ameliorea% semnificati! funcia pulmonar n astmul bron ic& rela area bron*iilor dator'ndu-se unei aciuni directe asupra musculaturii netede. Are efect antiinflamator i efect imunomodulator. Are efect stimulant central care poate a!ea consecine fa!orabile n astmul bronic nocturn. fa!orabile& Are mrind efecte fora *emodinamice

contractil a miocardului& scade presarcina i micorea% presiunea !enoasa de umplere. Jeotard capsule cu eliberare prelun$it 2##m$& "2# m$ (#cp / este indicat n astm bron+ic la copii +i adul,i& bron*opneumopatie cronic obstructi!& emfi%em pulmonar& *ipertensiune pulmonar asociat cordului pulmonar cronic& tulburri respiratorii n timpul somnului cu ori$ine neurolo$ic central.

25

J*eo SE 0##m$& 2##m$& "##m$ 0##& 2##& "##cp / este un bron*odilatator recomandat n tratamentul simptomatic sau profilactic al bron*ospasmului asociat cu boli obstructi!e cronice ale cilor aeriene& cuprin%'nd cronic astmul bronic la copii i adul i& bron*opneumopatie obstructi!& emfi%em pulmonar&

*ipertensiune pulmonar asociat cordului pulmonar cronic& tulburri respiratorii n timpul somnului cu ori$ine neurolo$ic central. Indica ia sa terapeutic principal se datorea% unui efect bron*odilatator e ercitat prin rela area muc*ilor nete%i. Aormularea cu eliberare prelun$it face posibil reducerea numrului de administrri& prelun$ind eliberarea produsului din capsule.

>#

Aminop*Rllinum Medicamente: Aminofilin& Aminofilin& Asmofu$& Miofilin 0##m$ 0#cp& 2(#m$D0#ml sau 2#ml soluie injectabil apoas 7cutie cu 2 buc i8. "ndicaii: astm bronic& bronit astmatiform& oc anafilactic 7pentru bron*ospasm persistent8.

././4/ Antagoniti ai receptorilor pentru leucotriene

Montelu1astum Medicament: Montelu1ast 0#m$ 0# m$ aspirin& 02 cp filmate& Montelu1ast Je!a (& 2& 4 cp masticabile indus de efort. <u se 4cp masticabile& Sin$ulair (& 2m$ pre!enirea bron*oconstriciei

"ndicaii: profila ia i tratamentul cronic al astmului& astm sensibil la recomand n cri%a de astm. Se poate asocia cu bron*odilatatoare& cu corticoi%i in*alatori. Administrare: aduli i copii peste 02 ani: 0#m$ copii >-0( ani: 2 m$ 0 cp nainte de culcareB 0 cp masticabil nainte de culcare

>0

././5/ Alte astmatice pentru uz sistemic

Aenspiridum Medicament: Gurespal C#m$ "# cp filmate "ndicaii: bronit cronic& cri%a de astm. ;n ca%uri intensificate de bron*opneumopatii se instituie tratament antibiotic. Administrare: aduli: 0cpD 2-" ori pe %i sau "-> lin$uri eD%iB su$ari i copii sub 0#1$: 2-( lin$urieD%iB copii peste 0# 1$: 2-( lin$uri eD%i.

.mali%umab / controlarea astmului aler$ic persistent se!er la copii peste 02 ani

Xolair soluie injectabil 42 sau 02#m$

>2

9in punct de !edere al fi%ioterapiei i aromoterapiei pentru afeciunea aparatului respirator / respecti! astm bronic& se utili%ea% plante cu aciune antiseptic& e pectorante& sedati!e $enerale& !asodilatatoare. Serp#lii herba i th#mi $ulgaris herba 7cimbrior de c'mp i cimbru de cultur8 care calmea% spasmele i tusea astmaticB infu%ie din 0-2 lin$urie de plant la o can de ap& se beau 2 cni pe %iB infu%ie din 2-" lin$uri de plant la o can de ap& se iau 2-" lin$uri pe %i.

%erba marubi 7un$ura8 calmea%& de asemenea& spasmeleB infu%ie din o lin$uri de plant la o can de ap& se beau 2-" cniD%i.

>"

%erba h#ssopi 7isop8 este o specie bo$at n ulei !olatil& infu%ie din 2-" lin$urie de plant la o can de ap& se beau 2 cniD%i.

Lerba or$ani 7o!'rf8 / se face o infu%ie din o lin$uri de plant la o can de ap& se beau 2-" cniD%i.

%erba leonuri 7talpa $'tii8 are o aciune calmant n bron *ospasme. Jinctur din 2#$ de plant macerat n 0##ml de alcool se iau 2#-(# picturi de 2-" oriD%i timp de 4-C %ile.

>(

&isci folium 7frun%e de !'sc8 au aciune *ipertensi! antispatic& sub form de pulbere "-( !'rfuri de cuit pe %i.

Fructus foeniculi 7fructe de fenicul8 calmea% tusea. Se face infu%ie din W lin$uri de fructe la o can de ap& se beau 2-" cniD%i.

>2

Eadi inulae 7rdcin de iarb mare8 / cu ac iune antispastic i antitusi! marcant. Se face decoct din "-( lin$uri de rdcin la o can de ap& se iau "-( lin$uriD%i.

Radi' $alerianae 7rdcin de !alerian8 / pulbere de " ori pe %i c'te un !'rf de cuit& infu%ie din o lin$uri de rdcin la o can de ap& se bea n cursul unei %ile. Jinctur din 2#$ de plant macerat C %ile n 0##ml alcool& se iau 02-2# picturi de 2-" oriD%i.

Flores chamomillae 7flori de mueel8 / n special pentru calmarea astmului bronic al copiilor i n forme aler$ice. Infu%ie din 0-2 lin$uri e de floare la o can de ap& se beau 0-2 cni pe %i.

>>

9intre speciile cu aciune emolient datorit mucila$iilor con inute& ca adju!ant se pot folosi: Folium plantaginis 7flori de ptla$in8 / infu%ie din o lin$ur de frun% la o can de ap& se ia treptat n cursul unei %ile.

Flores et folium farfalae 7flori i frun%e podbal8 / infu%ie din 2-" lin$uri la o can de ap& se bea c'te o lin$ur la 2-" ore.

>4

:eaiuri antiastmatice Alores ac*illea millefolium 7flori de coada oricelului8

Ment*ae folium 7frun%e de ment8

Aolium sal!iae 7frun%e de sal!ie8

>C

Lerba serpRlli 7cimbrior8 / cu aciune antiseptic& bron *odilatator i antispastic

Lerba leonuri 7talpa $'tii8 / sedati! ner!os i cardiac

i$ri antiastmatice / se folosesc n perioadele acute de dificultate respiratorie mer$'nd p'n la sufocare. Induc o dilatare a bron*iilor& o linitire a spasmului& cresc !entilaia pulmonar& uneori fiind suficiente numai c'te!a fumuri. Sunt preparate din: melilotus officinalis 7flori de sulfin8& folium belladonnae 7frun%e de mtr$un8& folium farfalae 7frun%e de podbal8& ment*ae folium 7frun%e de ment8.

E): folium farfalae / (#$& flores alt*aea officinalis 7flori de nalb8 / "#$& flores ac*illea millefolium / 2#$& flores la!andulae 7flori de le!n ic8 / 0# $.

>5

9ecoct din o lin$ur de amestec la o can de ap& se beau 2-( cniD%i.

3.&. Metode de prevenire a astmului bronic Astmul bronic este o inflamaie cronic a cilor respiratorii& ce conduce la sensibili%area bron*iilor la di!er i stimuli iritan i determin'nd: tuse& respiraie uiertoare& sen%aie de apsare n piept i accese de sufocare. Alte manifestri mai sunt: respiraie dificil& tulburri de somn i oboseal ce se instalea% rapid n timpul e erciiilor fi%ice. Jratarea astmului se face printr-o serie de metode n principal de pre!enire a cri%elor de astm. :ri%ele de astm se manifest prin inflamarea bron*iilor& duc'nd la n$ustarea i blocarea cilor respiratorii. Aactorii declanatori sunt !ariai i din acest moti! tratarea astmului bronic presupune n primul r'nd cunoaterea aler$enilor 7n ca%ul astmului bronic8 i a celorlali factori iritani.
4#

- Jratamentul astmului bronic presupune: - G!itarea in*alrii de aler$eni 7substane care declan ea% cri%a8 - Jratamentul inflamaiei bronice - Jratamentul spasmului bronic )rincipalii factori iritani sunt: - Aler$enii: polen de plante& praf& fun$i& aditi!i i conser!an i alimentari& unele medicamente& alimente etc. - Substane !olatile iritante: !opsele& prafuri& fumul de i$ar& aerosoli etc. - )oluarea - Stresul emoional - Aerul rece i uscat - Infecii cu !irusuri i bacterii Jratamentul astmului bronic& pe cale medicamentoas pre!ine de asemenea declanarea cri%elor. Medicamentele bron*odilatatoare i antiinflamatoare sunt administrate cu ajutorul unor in*alatoare 7aparate de in*alat8 i le permit pacienilor s controle%e manifestrile simptomatice& e acerbarea bolii nefiind nc posibil. Jratarea astmului bronic prin terapia cu o%on are efecte multilaterale. Amestecul de o i$en i o%on pe care se ba%ea% acest tratament are urmtoarele beneficii: - Glimin spasmul bronic 7contractarea fibrelor musculare n jurul bron*iilor8 prin dilatarea musculaturii din jurul bron*iilorB - Ee$lea% sistemul imunitar& protej'nd or$anismul de mul i factori declaatori ai astmuluiB - ;ndeprtea% *ipo ia tisular 7scderea cantit ii de o i$en din esuturi8 omnipre%ent n r'ndul bolna!ilor de astm bron icB

40

- Gfectele antibacteriene i anti!irale ale o%onului& alturi de un sistem imunitar ntrit& nltur pericolul unor infec ii !irale i bacteriene. =n studiu medical aplicat unui $rup de (2 de bolna!i de astm bronica testat o%onoterapia n tratarea acestei boli& iar re%ultatele au fost remarcabile. C>6 dintre pacieni au nre$istrat o mbunt ire semnificati! a manifestrilor simptomatice& iar n ca%ul a 46 dintre pacieni acestea au disprut complet. Jratarea astmului bronic cu ajutorul o%onului s-a do!edit a fi o metod terapeutic e trem de eficient pe care oricare bolna! de astm ar trebui s o teste%e. Jot ca o metod de pre!enire a astmului bron ic este i e!itarea aerului poluat i pe c't posibil e!itarea fumatului. Specialitii recomand reducerea in*alrii prafului din cas i n special din dormitor. 9e e!itat !opselurile proaspete& animalele i prul lor& penele i saltelele din pene. Julburrile di$esti!e cresc posibilitatea unei cri%e. Jrebuie m'ncat ec*ilibrat pentru a menine re%istena la infecii. 9e e!itat sunt aspirina i alte medicamente antiinflamatoare& care pot produce cri%e la apro imati! 0D2 din astmatici. :ercettorii mai recomand e!itarea stresului emo ional e cesi! i suprasolicitarea. Suprarea poate pro!oca o cri%& deci prin ii copiilor astmatici trebuie s ec*ilibre%e fermitatea cu indul$en a. Aluieratul i suflatul ntr-un instrument de suflat cum ar fi: clarinetul& flautul& trompeta constituie cel mai bun e erci iu pentru cre terea capa citii !irale i mbuntirii funciilor pulmonare.

42

'ibliografie
:. Anastasatu& !olile aparatului respirator i pneumofiziologic clinic& Gditura 9idactic i )eda$o$ic& 05C0 Al. 9uminic Moisescu& Gmil Joma& Farmacologie clasic ). ?ro%a& Fiziologie uman& Gditura Medical& 05C2 )aul Heop*onte& !olile aparatului respirator& Gditura :orint <icolae G!ian& !olile aparatului respirator& Gditura Medicina pentru toi (hid clinic pentru astmul bronic& Gditura Aarmamedia "nternet Eobert Poun$son& Jotul despre astmul bronsic& Gditura )olimar1& Fucureti& 2##2 Memomed& 2#0#-2#00 9em J*eodorescu& Mic atlas de anatomie a omului& Gditura 9idactic i )eda$o$ic Malentin Stroescu& Farmacologie) ediia a &*a Mictor 9u& +eacuri i tratamente cu plante medicinale & Gditura tefan& 2#02 Xill Gc1ersleRd& ,um s faci fa alergiilor la copii& Gditura Antet

4"