Sunteți pe pagina 1din 8

Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iai

Facultatea de Educaie Fizic i Sport Specializarea Kinetoterapie i Motricitate Special Referat la obiectul Sportul la persoane cu dizabiliti

Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iai


Facultatea de Educaie Fizic i Sport Specializarea Kinetoterapie i Motricitate Special Tema: Materiale ajuttoare pentru practicare sportului la persoane cu dizabiliti

Cuprins
Rugby in scaun cu rotile ............................................................................................................. 4 Baschet in fotoliu rulant ............................................................................................................. 5 Goalball ...................................................................................................................................... 6 Ski para-alpin ............................................................................................................................. 7

Rugby in scaun cu rotile


Rugby-ul in scaun cu rotile este un sport de echip pentru sportivii cu dizabiliti. Este practicat n peste 20 de ri i este un sport paralimpic. A fost dezvoltat in Canada n anul 1977, fiind denumit iniial Murderball. Rugby-ul in scaun cu rotile este jucat ntr-un scaun cu rotile manula. Regulile acestui sport includ specificaii detaliate ale scaunului cu rotile. Sportivii folosesc scaune cu rotile special construite pentru acest sport. Principalele caracteristici de design un spoiler frontal, conce put pentru a ataca i a ine la distan ceilali oponeni i aripi poziionate in faa roilor principale pentru a face mai dificil oprirea scaunului sau inerea lui. Roile principale au un anumit grad de inclinaie pentru o mai mare stabilitate. Toate scaunele trebuie prevzute cu aparatoare pentru spiele roilor pentru a preveni deteriorarea lor i un dispozitiv special piziionat in spate, pentru a preveni rasturnare pe spate. Mingea folosit este identic ca form i mrime cu o minge de volei. Mingile au o suprafa textural pentru a facilita o mai buna priz. Juctorii mai folosesc i alte echipamente, cum ar fi mnui, adezivi, pentru o priz mai bun a mingii, i diferite modele de prindere de scaun pentru a avea o mai bun stabilitate pe scaun.

Baschet in fotoliu rulant


Jocul de baschet in fotoliul rulant este jucat de dou echipe formate din cate cinci juctori fiecare. Scopul fiecrei echipe este acela de a marca cat mai multe puncte in coul echipei adverse i de a impiedica echipa advers s marcheze in propriul su co. O atenie special trebuie acordat fotoliilor rulante avnd in vedere c acestea sunt considerate ca fcnd parte din juctori. Se permite folosirea unei singure perne pe fotoliul rulant. Aceasta trebuie s aib dimensiuni care s nu depeasc 10cm grosime. n acelai timp perna trebuie s aib densitatea i consistena suficiente nct s-i permit flexibilitatea de atingere a colurilor diametral opuse. Perna trebuie s fie pe formatul scaunului, s nu fie moale dar nici rigid. Bara de sprijin a picioarelor, bara protectoare orizontal sau alt sprijin pentru picioare prevazut la fotoliul rulantinu trebuie s fie mai inalt de 11 cm de la sol msurabil de la sol la cel mai inalt punct al acestui sprijin. O asemenea bar poate fi dreapt sau uor curbat darinu poate fi ascuit. Aceast msur este luat pentru protecia juctorilor cand se afl in micarea de propulsie a fotoliului rulant spre inainte i se intalnesc cu alii aflai in aprare. Bara de sprijin a picioarelor trebuie s fie prevzut cu aprtori pe sub ea pentru a nu strica suprafaa de joc la un eventual contact. Fotoliul rulant poate fi prevzut, i se permite aceasta, cu o roti de siguran sub bara de sprijin a picioarelor i una sub bara de sub fotoliul rulant, cea care unete axul celor dou roi. Aceste rotie sunt admise pentru a proteja suprafaa de joc in cazul unor contacte mai dure intre juctori. Un fotoliu rulant de baschet trebuie s fie prevzut cu 3 sau 4 roi de exemplu, cele dou roi mari ale fotoliului rulant in spate i una sau dou roi mai mici in faa lui. Roile mari, incluznd anvelopele, pot avea un diametru de 69 cm.

Goalball
Jocul de goalball a fost inventat n 1946 de ctre austriacul Hanz Lorenzen i germanul Sepp Reindle, n efortul de a facilita reabilitarea veteranilor de rzboi nevztori. Jocul a fost prezentat publicului n 1976 la Jocurile Paralimpice de la Toronto, Canada, i de atunci se joac la fiecare ediie a Jocurilor Paralimpice. Are loc de asemenea un Campionat Mondial din patru n patru ani, primul inndu-se n Austria n 1978. De atunci, popularitatea jocului a crescut. Mingea utilizat pentru joc trebuie s fie o minge de 1,250 kg cu 8 orificii i clopoei sonori. Circumferina mingii este de aproximativ 76 cm. Materialul este din cauciuc de o duritate determinat de Comitetul Tehnic Sportiv IBSA. Pentru campionatele majore, mingea va fi aprobat de ctre Delegatul Tehnic numit de IBSA. Mtile trebuie purtate de ctre toi juctorii pe teren, de la primul fluier al unei reprize pn la sfritul reprizei. Aceasta va include timpul regulamentar, prelungirile i aruncrile libere. Dac ntr-o situaie de time-out juctorii de pe banc intr pe teren, acetia trebuie s poarte mtile.

Ski para-alpin
Ski-ul para-alpin este o adaptare a ski-ului alpin pentru persoane cu dizibiliti. Sportul a evoluat in urma eforturilor depuse de veteranii invalizi din Germani i Austria, n timpul i dup celui De -al Doilea Rzboi Mondial. Echipamentul primar utilizat include ski-uri stabilizatoare, sit-ski-uri si monoski. Sit-ski-urile sunt concepute pentru utilizatorii de fotolii rulante sau pentru schiorii cu o forma de paraplegie. Primul sit-ski a fost construit n anul 1967 de Josef Shrall din Germania. Sit-ski-urile timpurii aveau dou ski-uri late, frne i erau construite pentru a se potrivi unui schior specific. Evoluarea tehnologiei a permis o adaugarea unui scaun la schiuri ce a permis utilizarea lor i de schiori mai corpoleni. Acum sunt fabricate din fibr de sticl i poliester, greutatea fiind redus dramatic, permitndu-le schiorilor s schieze pe prtii mai abrupte. Actualele sit-ski-uri sunt echipate i cu centuri. Sit-schiorii folosesc un schi special numit mono-ski. Acest tip de schi este utilizat de ctre schiorii care au afeciuni la ambele membre inferioare sau sunt amputate de la genunchi in jos. Schiurile stabilizatoare sunt acele bee pentru schi care la capt au un schi mai mic, care ajut schiorul s-i pstreze echilibrul in timpul coborrii. Schiorii cu un singur membru afectat folosesc un singur schi pe piciorul sanatos, alturi de schiurile stabilizatoare. Pe lng acestea, mai sunt folosite ghete speciale, cti, ochelari i costume pentru schi.