Proiect lectie Psihologie

Scoala: Grup Scolar Tehnologic Dimitrie Filipescu Buzau Profesor: Ciocirlan Viorica Clasa a X a B Data : 19.03.2008 Tema : Procese psihice i rolul lor n evoluia personalitii Titlul lectiei: Vointa- proces de reglaj superior ; definitie etapele actului voluntar, calitatile vointei Competente specifice: -. Identificarea procesului psihic i caracterizarea rolului lui n evoluia personalitii
- Identificarea legturilor cu alte procese psihice - Analizarea procesului psihic pornind de la exemple concrete - Evaluarea caracteristicilor unor procese psihice, prin comparare i prin utilizarea unor instrumente adecvate de msurare - Relaionarea eficienta/ cooperarea cu ceilali n colectarea, interpretarea i evaluarea informaiilor referitoare la procesul i manifestrile psihice - Utilizarea cunotinelor de psihologie n scopul adaptrii conduitei proprii la situaii concrete de via

Obiective operationale:
-

O1- Sa defineasca vointa; O2 - Sa recunoasca calitatile vointei O3 - Sa cunoasca etapele actului voluntar; O4 - Sa argumenteze defectele vointei

TIPUL LECTIEI:lectie de predare invatare( transmitere si insusire de cunostinte noi) Metode : conversatia euristica, explicatia didactica, expunerea, problematizarea Resurse materiale: fise de lucru, manual de psihologie, tabla, creta, Bibliografie : Manual de Psihologie pentru clasa a X a , Adrian Neculau (coord), Luminita Iacob, Stefan Boncu, Dorina Salavastru, Ovidiu Lungu, Ed.Polirom, Iasi, 2004 Psihologie - sinteze, aplicatii si teste , Elena Lupsa, Daniela Voinea, Victor Bratu, Alina Bratu, Ed. Corvin, Deva, 2005

Momentul lectiei

Ob. operati onale

Metode

Activitatea profesorului

Activitatea elevilor

Timp

Obs.

Moment organizatoric

Creaza conditiile necesare unei bune desfasurari a lectiei; Se cere elevilor sa se aseze in banci si sa se pregateasca de inceperea orei de cultura civica. Stabilesc regulile de disciplina

Se pregatesc pentru ora

1 min

Verificarea cunostintelor anterioare

Adresez intrebari pentru a aprecia modul cum si-au insusit cunostintele dobandite anterior, din lectia: Imaginatia

Elevii formuleaza raspunsurile; Imagiantia este un proces psihic superior de combinare si recombinare a experientei anterioare din care resulta idei, proiecte noi.f

5 min

O1

conversati a euristica, Ce este imaginatia? explicatia Care sunt formele imaginatia( prin ce se didactica, concretizeaza ea)? expunerea Formele prin care se , concretizeaza imaginatia problemati sunt: visul,revera, visul de perspectiva, imaginatia zarea
Care sunt procedeele imaginative? reproductiva, imaginatia creatoare. Procedeele imaginative sunt: aglutinarea, amplificarea, multiplicarea sau omisiunea, adaptarea , analoga, tipizarea, empata. In functie de prezenta intentionalitatii in imaginatie, ea poate fi: imaginatia voluntara, imaginatie involuntara.

In functie de prezenta intentionalitatii in imaginatie, imaginatia poate fi?

O2

Captarea atentiei

conversati In viata de zi cu zi ne comportam diferit, de a euristica, exemplu in curtea scolii, la iesirea in pauzele

2 min
Elevii isi dau cu parerea.

O3

explicatia didactica, expunerea , problemati zarea

dintre ore elevii se dezlantuie. Cata deosebire poate fi intre ei in pauze si aceleasi persoane din timpul orelor. Exista o mare diferenta intre elevii din timpul pauzelor si ceea ce se intampla cu el in timpul unei teze la limba romana. Prin ce credeti ca se deosebesc elevii din pauza de elevii din timpul tezei?..R. prin autocontrolul intentionat. In timpul lectiilor, elevii desfasoara acte voluntare, pauze, acte involuntare.

Anuntarea titlului noii lectii si scrierea pe tabla Transmiterea cunostintelor noi

Scriu titlul pe tabla Activitatea voluntara; proces psihic reglator

Vointa

Elevii noteaza in caiet titlul

1 min

conversati a euristica,

explicatia didactica,

expunerea ,

O4

problemati zarea

Conversati a euristica,

In cazul animalului activitatea este reflexa sau se vorbeste despre instinct sau tendinta. In cazul omului se poate vorbi despre deprinderi si despre actiune voluntara. Din punct de vedere psihologic in structura activitatii intra: motivul, care raspunde la intrebarea : de ce? Scopul, care raspunde la intrebarea: ce se urmareste? Mijlocul, care raspunde la intrebarea cum? Dupa gradul de constientizare a componentelor, exista activitate in totalitate constienta ( ia forma vointei)si activitate cu componete automatzate ( ia forma deprinderii sau automatismului. Actul voluntar este comportamentul in care exista o intentie constienta si un control constient. In timp ce desfasurati o activitate la ora de chimie, urmariti profesorul de chimie in timpul unui experiment, voi desfasurati un act voluntar. Dar deodata se aude o bubuitura in spatele laboratorului, toti veti intoarce privirile inspre acolo. Intreruperea atentiei asupra experimentului si orientarea spre zgomot este un act involuntar, care are ca mecanism interior reflexul de orientare. Autocontrolul constient al omului asupra propriilor sale acte presupune prezenta procesului psihic denumit vointa. Stiti voi ce este vointa? In viata de zi cu zi folosim expresii de genul este lipsit de vointa si de aceea un va reus i in viata sau are o vointa puternica si de aceea va invinge obstacolele Vointa consta in alegerea intre doua sau mai multe motive prezente la un moment dat la persoana respectiva. Prin vointa: unul din motvele constientizate devine intentie: voi face aceasta; - se renunta la celelalte motiv, pentru un moment, (sunt amanate) sau se renunta definitiv. Voina se define te ca proces psihic complex de reglaj superior, realizat n mijloace verbale i constnd n ac iuni de mobilizare i concentrare a energiei psihonervoase n vederea invingerii obstacolelor i atingerii scopurilor con tient stabilite. Natura obstacolului poate fi diferita: externa si interna. In evaluarea obstacolului poate sa se produca: subaprecierea obstacolului Ce se intampla daca subapreciem un obstacol? ( esec)

Elevii sunt atenti.

Elevii formuleaza raspunsuri.

explicatia didactica,

expunerea ,

problemati zarea

Conversati a euristica,

explicatia didactica,

expunerea ,

Sau supraaprecioerea obstacolului Ce se intampla daca supraapreciem un obstacol? (esec) Sau reflectarea adecvata a obstacolului. Oamenii pentru a trece de un impediment isi mobilizeaza (fortele) efortul voluntar. Confruntarea de mai lung durat cu obstacole de o anumit natur permite dezvoltarea capacit ilor de efort voluntar de un fel sau altul. Se poate vorbi de o specializare a efortului. Efortul voluntar este innascut? R . Nu este innascut el este dependent de modul de apreciere a obstacolului si de nivelul de dezvoltare al limbajului. Efortul voluntar consta in mobilizarea resurselor fizice, intelectuale, emotionale, prin intermediul mecanismelor verbale. Astfel , vointa poate sa transforme imperativele externe in c omenzi interne( comenzi) contituidu-se ca mecanism psihic de autoreglare, autoguvernare si de dirijare a conduitei. In structura actului voluntar intra scopul, adica ceea ce iti propui in mod constient sa faci in viitor. Etapele actului voluntar Cand ne propunem ceva, ce se intampla cum procedam? 1. Prefigurarea intentiei sau impulsul. Constientizarea impulsului si raportarea lui la un anumit obiect.alegerea scopului presupune a se ajunge la coincidenta intentiei ca motiv cu scopul ca tinta spre care ne indreptam prin actiunea respectiva. 2. Deliberarea analiza si lupta motivelor, presune ca motivele odata eleborate intra in raporturi de concordanta cau de opozitie, ceea ce impune aprecierea avantajelor si dezavantajele alegerii unuia sau altuia. 3. Luarea hotararii deciziainseamna a lua prin vointa proprie o hotarare. Acum se fixeaza mijloacele prein care se va realiza scopul. 4. Indeplinirea planului sau faza executiei care are ca finalitate scopul. Aceasta faza este formata din operatii concrete si uneori operatii automatizate( deprnderi). Pe parcursul executiei pot sa apara obstacole si actiunea poate sa esueze, scopul nefiind realizat. Numai cand scopul a fost indeplinit se poate spune ca vointa a mers pana la capat. 5. Faza de evaluare si verificarea rezultatelor partiale si

Elevii raspund

Elevii isi dau cu parerea, formuleaza individual raspunsuri.

20 min

Problemat izarea

conversati a euristica,

explicatia didactica,

expunerea ,

transformarea lor in informatie inversa pentru comanda si executarea operatiilor viitoare. Daca rezultatele nu sunt cele scontate atunci sunt sanse ca actiunea sa fie repetata. Se da elevilor un text pentru a lucra pe grupe (ANEXA I): Intr-un abator se constata un furt mare de carne. S-au intarit controalele la iesire, dar zadarnic. Nimeni nu iesea cu carne, dar cantitatea de 100 kg tot iesea lip sa. Un politist a gasit hotul, care proceda astfel: cand intra camionul fara carne, delegatul, in individ in greutate de aproximativ 100kg, statea langa sofer la cantarirea tarei. Cand iesea plin, delegatul iesea pe jos, nu mai era in cabina langa sofer. Se fura atata carne cat cantarea delegatu. y Indicati scopul hotilor si scopul politistului; y Indicati mijloacele folosite de fiecare. Calitile voinei. Voina se formeaz prin executarea, in cursul vie ii, a nenum ratelor aciuni voluntare, cerute de mprejur ri dar i prin exerci ii speciale. Este vointa ceva cu care ne nastem? R. Vointa se dezvolta in procesul activitatii, sub influenta educatiei pe masura acumularii experientei personale.Treptat, se dobndesc anumite calit i de voin care caracterizeaz capacitatea de efort voluntar a unei persoane. Cele mai importante sunt: puterea de voin, independena, perseveren a, promptitudinea lu rii hotrrii. 1. Perseverenta consta in mentinerea timp indelungat a efortului. Opusul ei este incapatanarea care presupune urmarirea unui scop chiar si atunci cand este clar ca imprejurarile nu ofera nicio sansa de reusita. Exemplu: Un licean hotaraste ca este bine sa nu se mai lase sustras de la treburile sale; si -a dat seama ca pierde mult in discutiile cu prietenii. In timp ce invata ii suna telefonul. Un coleg il invita in oras. Invat , nu pot sa vin!. Suna din nou, alt prieten din grup. Invat , nu pot sa vin!. Daca nu va intrerupe invatatura in ciuda oricaror insistente, spunem ca a depasit obstacolul si ca este perseverent. 2. Fermitatea sau taria vointei este capacitatea de a suporta dificultatile, opiniile contrare, severitatea criticii , pentru a-ti mentine hotararea luata. Opusul ei este slabiciunea vointei care inseamna imposibilitatea de a realiza efortul cerut. 3. Independenta si initiativa exprima gradul de autodeterminare si originalitatea liniei

Elevii primesc fisele de lucru.

5 min

4 min

problemati zarea

proprii de conduita. Opusul ei este sugestibilitatea- adoptarea necritica a influentelor exterioare. 4. Autocontrolul presupune constientizarea , aprecierea si adecvarea permanenta a tendintelor, motivelor proceselor intelectuale, precum si a actiunilor concrete anumitor exigente, principii, idealuri morale, politice. 5. Promtitudinea deciziei consta in rapiditatea cu care omul delibereaza. Opusul ei este nehotararea sau tergiversarea - oscilatie indelungata si nejustificata intre motive , scopuri, mijloace. Calitatile vointei integrate in structuri complexe, devin trasaturi de caracter. Dezvoltarea vointei contribuie la dezvoltarea personalitatii. Dupa tipul de activitate si de efort exersate, vointa se specializeaza fiind mai dezvoltata intr -un domeniu decat in altul. Despre ce am discutat astazi? R. Despre vointa I: cand vorbim despre un act voluntar? R: cand suntem constienti, ex. Cand suntem atenti la ceva anume. Care sunt etapele actului voluntar? R . Stabilirea scopului, deliberarea , decizia, executia actiunii, evaluarea actiunii. Care sunt calitatile vointei? R . perseverenta, fermitatea, promtitudinea, independenta sau initiativa, autocontrolul. Calitatile de vointa a uni om pot deveni trasaturi de carcter? R. DA, dezvoltarea vointei contribuie la dezvoltarea personalitatii, pe parcursul vietii vointa se specializeaza intr. -un domeniul sau altul. Se distribiue elevilor fisele de evaluare Anexa 2.
Elevii primesc fisele de evaluare

min

Fixarea noilor cunostinte

Elevii isi dau cu parerea, formuleaza individual raspunsuri.

5 min

Anexa I.

Lucrati pe grupe: Intr-un abator se constata un furt mare de carne. S-au intarit controalele la iesire, dar zadarnic. Nimeni nu iesea cu carne, dar cantitatea de 100 kg tot iesea lipsa. Un politist a gasit hotul, care proceda astfel: cand intra camionul fara carne, delegatul, in individ in greutate de aproximativ 100kg, statea langa sofer la cantarirea tarei. Cand iesea plin, delegatul iesea pe jos, nu mai era in cabina langa sofer. Se fura atata carne cat cantarea delegatu.
y Indicati scopul hotilor si scopul politistului; y Indicati mijloacele folosite de fiecare.