Chestionarul de interese Holland Teoria personalitatii a lui John Holland, este la ora actuala una din teoriile care

suscita un deosebit interes. Holland considera ca alegerile vocationale constitue o exprimare a personalitatii, iar mediile de munca, la fel ca si personalitatile, pot fi structurate in categorii bine determinate si definite. El afirma ca: 1. !. #. %. '. Alegerea profesie repre inta o expresie a personalitatii "nventarele de interese sunt inventare ale personalitatii $tereotipurile vocationale au implicatiipsihologice si intelesuri sociologice &embrii unui aceluiasi domeniu de activitate au personalitati similare, precum si istorii similare ale de voltarii personalitatii "ndivi ii unui grup vocational, avnd personalitati similare, vor raspunde in multe situatii si la multe probleme, in mod similar punndu(si amprenta asupra mediului de munca, dndu(i acestuia anumite caracteristici $atisfactia vocationala, stabilitatea si reali area in profesie depind de congruenta dintre propria personalitate si mediul in care lucrea a J. Holland a*unge la urmatoarele conclu ii: ( in cultura noastra, ma*oritatea oamenilor pot fi impartiti in sase tipuri+ realist, intelectual, social, conventional, intreprin ator si artistic ( $unt sase categorii de medii de munca: realist, intelectual, social, conventional, intreprin ator si artistic ( ,amenii cauta medii si vocatii care sa le permita sa(si exercite e deprinderile si aptitudinile, sa(si exprime atitudinile si valorile, sa re olve probleme sau sa *oace roluri agreabile si sa le ocoleasca pe cele de agreabile ( Comportamentul unei persoane poate fi explicat prin interactiunea personalitatii sale cu mediul incon*urator. -re entam in cele ce urmea a, cele sase tipuri de pesonalitate: 1. Tipul REALIST . motor / ( ii plac activitatile care impun forta fi ica+ este agresiv, are o organi are motorie buna+ nu are deprinderi verbale si interpersonale+ prefera sa re olve problemele concrete si nu pe cele abstracte+ este nesociabil. -referintele sale se indreapta spre activitati care nu solicita manipularea ordonata si sistematica a obiectelor, instrumentelor, masinilor.

).

Achi itionea a competente manuale in domeniul mecanic, agricol, tehnic. ii displac activitatile sociale si educationale. !. Tipul INTELECTUAL . investigativ / ( este orientat in sarcina, gndeste problemele+ incearca sa inteleaga si sa organi e e lumea+ ii plac sarcinile ambigue si activitatile intracceptive+ este orientat spre abstract. -referintele sale se orientea a spre acele activitati care implica investigatii creative ale fenomenelor fi ice, biologice si culturale. Achi itionea a competente stiintifice si matematice. ii displac activitatile persuasive, sociale si repetitive. #. Tipul ARTISTIC . estetic / ( prefera relationarea personala indirecta printr(o autoexprimare proprie mediului artistic. -referintele sale sunt axate pe activitati nestructurate care presupun manipularea materialelor pentru a crea forme artistice noi. Achi itionea a competente artistice in domeniul mu ical, lingvistic, al artelor plastice, literar. ii displac activitatile ordonate, administrative, sistemati ate, de afaceri. %. Tipul SOCIAL . de sustinere / ( alege roluri de predare si terapeutice+ ii plac lucrurile sigure+ are deprinderi verbale si interpersonale+ este orientat social+ accepta impulsurile feminine. -referintele sale se indreapta spre acele activitati care implica informarea, pregatirea, de voltarea, gri*a pentru alte persoane. Achi itionea a competente in stabilirea unei bune relationari cu alte persoane. ii displac activitatile manuale si tehnice care presupun utili area de materiale siAsau masiniAunelte de lucru. '. Tipul iNTREPRINZ|TOR .persuasiv/ ( prefera utili area deprinderilor sale verbale in situatii care(i furni ea a oca ii de vn are, de dominare, de conducere a altora. -refera acele activitati in care solicita alte persoane pentru atingerea scopurilor sale organi atorice sau financiare. Achi itionea a competente de lider, de persuasiune,de realtionare interpersonala. ). Tipul CONVENTIONAL .conformist/ ( are o structura verbala,

prefera activitatile in care se utili ea a cifrele+ alege rolurile de scopurile prin conformism+ este loial puterii.

subordonat+ isi reali ea a

-refera activitatile care solicita manipulari ordonate si sistemati ate a datelor, organi nd informatiile scrise si pe cele numerice pentru atingerea scopurilor sale organi ationale sau financiare. " displac activitatile nestructurate, nesistematice si artistice. J. Holland face o transpunere grafica a celor sase tipuri de personalitate sub forma unui hexagon, in care fiecare punct de legatura dintre doua laturi, repre inta un tip de personalitate. in urmatoarea ordine: ( ( ( ( ( ( realist intelectual artistic social intreprin ator conventional

Conventional intreprin ator $ocial Artistic "ntelectual

0ealist

El considera ca daca o persoana nu are posibilitatea de a(si desfasura activitatea conform propriei personalitati, alegerile sale trebuie sa se indrepte spre domeniile invecinate, cele mai putin indicate ocupatii aflndu(se in coltul diametral opus al hexagonului. 1e exemplu, daca un individ o personalitate de tip social, se poate afirma ca+ ( cu ct interesele sociale cresc, descresc interesele realiste. 0ealistul se afla la polul opus socialului, iar prin desenarea liniilor care unesc toate celelalte interesecu cele sociale se vede foarte clar aceasta departare de interese a celor doua tipuri de personalitate. ariile de interese cela mai apropiate socialului, ar putea constitui alte prioritati de interese pentru individ . artistic si intreprin ator / ariile de interese mai indepartate . conventional si intelectual / sunt arii cu interese mai sca ute, iar realistul contine cele mai sca ute interese.

( (

Holland afirma ca pentru orice tip de personalitate, ocupatia care contine caracteristici congruente tipului respectiv de personalitate ii ofera individului o satisfactie potentiala. Astfel ca, daca luam exemplul dat anterior, constatam ca o persoana care are interese sociale , ea va fii satisfacuta intr(o activitate care contine factori sociali. , metoda buna de predictie a succesului profesional este cea prin care se face o identificare obiectiva a trasaturilor individului cu cerintele cerute entru succes intr!o rofesie si, deci, o potrivire intre individ ( activitate. Holland sugerea a ca, cu ct ne creste interesul pentru o anumite preferinte specifice, cu att descreste interesul pentru lucrurile care ne displac, iar ocupatiile care contin sau sunt strns legate de preferintele noastre conduc la un succes mai amre dect acelea care contin foarte putine din problematicile noastre.

PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR -rimul lucru care trebuie facut este sa adunati, pe verticala, toate punctele inscrise in fiecare din cele sase coloane. 2iecare coloana corespunde unui anumit tip de personalitate, dupa cum urmea a: 1. !. #. %. '. ). 0EA3"$T "45E$T"6AT,0 A0T"$T"C $,C"A3 i4T0E-0"47AT,0 C,45E4T",4A3 in calcularea codului pot aparea mai multe variante, in functie de punctele totali ate . scorurile / obtinute pe verticala, la cele sase coloane: Varianta A" Codul poate fi format din combinatia a doua scoruricu puncta*ele cele mai mari, din cele sase trecute la rubrica T,TA3 -84CTE. 1e exemplu: ( ( cel mai mare puncta* este in coloana ', . de ex. %# / puncta*ul imediat inferior se gaseste in coloana %, .de ex. #) / codul va fi: ( i4T0E-0"47AT,0 ( $,C"A3

Varianta #"

1aca ! sau # domenii de interes pentru cariera au acelasi scor $a%i$ si se situea a pe primul loc, veti trece toate domeniile in casutele de mai *os. . daca sunt mai mult de trei domenii egale, trebuie refacut chestionarul, deoarece re ultatele nu vor fi semnificative /: 1e exemplu, daca avem scoruri egale la coloanele % si ), veti scrie:

$,C"A3

"4T0E-0"479T,0

si veti avea in aceasta situatie, ! combinatii de coduri: ( ( $,C"A3 ( "4T0E-0"47AT,0 "4T0E-0"47AT,0 ( $,C"A3 "n ca ul in care ati obtinut scoruri egale pe trei coloane, de exemplu 1,% si ) vom scrie: 0EA3"$T $,C"A3 "4T0E-0"47AT,0

si vor re ulta astfel, ) combinatii de coduri: ( ( ( ( ( ( 0EA3"$T ( $,C"A3 $,C"A3 ( 0EA3"$T 0EA3"$T ( i4T0E-0"47AT,0 i4T0E-0"47AT,0 ( 0EA3"$T $,C"A3 ( i4T0E-0"47AT,0 i4T0E-0"47AT,0 ( $,C"A3

Varianta C"

1aca aveti un sin&ur domeniu de interes cu scor foarte mare, dar apar ! sau mai multe scoruri egale pe locul !, veti sc '%'d#:f rie in prima casuta domeniul cu scorul cel mai mare, iar pe cele cu scoruri egale pe locul ! in celelalte casute: 1e exemplu: ( ( 3ocul 1, puncta* maxim ; 0EA3"$T 3ocul !, la egalitate de puncta* ; $,C"A3 si C,45E4T",4A3

3oc 1 0EA3"$T

3ocul ! . egalitate de puncta* / $,C"A3 C,45E4T",4A3

in aceasta situatie se vor obtine ! combinatii de coduri: ( ( 0EA3"$T ( $,C"A3 0EA3"$T ( C,45E4T",4A3 in continuare, in tabelul de mai *os, in dreptul fiecarui cod, sunt date domeniile de activitate corespun atoare, cu informatiile legate de interesele avute pentru diferite cariere: C,183 0EA3"$T( "45E$T"6AT,0 0EA3"$T ( A0T"$T"C 0EA3"$T ( $,C"A3 0EA3"$T( "4T0E-0"47AT,0 0EA3"$T( C,45E4T",4A3 "45E$T"6AT,0( 0EA3"$T "45E$T"6AT,0( A0T"$T"C "45E$T"6AT,0 ( $,C"A3 1omeniile de activitate Activitati tehnice, activitati de tip mestesugaresc, domeniul stiintelor exacte Activitati de tip mestesugaresc, activitati artistice, activitati tehnice Activitate cu publicul, departamente de personal, activitati de tip mestesugaresc Activitati de tip mestesugaresc, activitate cu publicul, management Activitati de tip mestesugaresc, activitati administrative, activitati manuale 1omeniul stiintelor exacte, activitati tehnice, activitati de tip mestesugaresc 1omeniul stiintelor exacte, domeniul medico(dentar, activitati literare, activitati artistice 1omeniul medico(dentar, domeniul stiintelor matematice, servicii sociale

"45E$T"6AT,0("4T0E-0"47<T,0 1omeniul stiintelor exacte, management, activitati tehnice "45E$T"6AT,0( C,45E4T",4A3 1omeniul stiintelor exacte, anali e de date, activitati tehnice A0T"$T"C ( 0EA3"$T A0T"$T"C( "45E$T"6AT,0 A0T"$T"C( $,C"A3 Activitati artistice, activitati de tip mestesugaresc, activitati tehnice Activitati literare, domeniul stiintelor exacte, activitati artistice $ervicii sociale, activitati mu icale, activitati educative

A0T"$T"C( i4T0E-0"47AT,0 A0T"$T"C( C,45E4T",4A3 $,C"A3 ( 0EA3"$T $,C"A3 ( "45E$T"6AT,0 $,C"A3 ( A0T"$T"C $,C"A3( "4T0E-0"479T,0 $,C"A3( C,45E4T",4A3 i4T0E-0"479T,0( 0EA3"$T

$pectacole, management, activitati artistice Activitati artistice, activitati administrative, activitati literare 1epartamente de personal, servicii sociale, activitate cu publicul $ervicii sociale, domeniul medico(dentar, domeniul stiintelor exacte $ervicii sociale, munca educativa, activitati mu icale, spectacole $ervicii sociale, management, activitati de vn are $ervicii sociale, activitati administrative, management &anagement, activitati de tip mestesugaresc, activitate cu publicul

"4T0E-0"479T,0( "45E$T"6AT,0&anagement, activitati de vn are, domeniul stiintelor exacte "4T0E-0"47<T,0(A0T"$T"C "4T0E-0"479T,0($,C"A3 $pectacole, management, activitati artistice &anagement, activitati de v=n are, servicii sociale

"4T0E-0"479T,0(C,45E4T",4A3 &anagement, activitati de vn are, anali e de date, activitati administrative C,45E4T",4A3(0EA3"$T Activitati administrative, anali e de date, activitati de tip mestesugaresti

C,45E4T",4A3( "45E$T"6AT,0 Anali e de date, domeniul stiintelor exacte, activitati administrative C,45E4T",4A3( A0T"$T"C C,45E4T",4A3 ( $,C"A3 Activitati administrative, anali e de date, activitati artistice Activitati administrative, anali e de date, servicii sociale

C,45E4T",4A3("4T0E-0"479T,0 Anali e de date, activitati administrative, management

TIPURILE 'E PERSONALITATE 1. Tipul REALIST . motor / ( ii plac activitatile care impun forta fi ica+ este agresiv, are o organi are motorie buna+ nu are deprinderi verbale si interpersonale+ prefera sa re olve problemele concrete si nu pe cele abstracte+ este nesociabil.

-referintele sale se indreapta spre activitati care nu solicita manipularea ordonata si sistematica a obiectelor, instrumentelor, masinilor. Achi itionea a competente manuale in domeniul mecanic, agricol, tehnic. ii displac activitatile sociale si educationale. !. Tipul INTELECTUAL . investigativ / ( este orientat in sarcina, gndeste problemele+ incearca sa inteleaga si sa organi e e lumea+ ii plac sarcinile ambigue si activitatile intracceptive+ este orientat spre abstract. -referintele sale se orientea a spre acele activitati care implica investigatii creative ale fenomenelor fi ice, biologice si culturale. Achi itionea a competente stiintifice si matematice. ii displac activitatile persuasive, sociale si repetitive. #. Tipul ARTISTIC . estetic / ( prefera relationarea personala indirecta printr(o autoexprimare proprie mediului artistic. -referintele sale sunt axate pe activitati nestructurate care presupun manipularea materialelor pentru a crea forme artistice noi. Achi itionea a competente artistice in domeniul mu ical, lingvistic, al artelor plastice, literar. ii displac activitatile ordonate, administrative, sistemati ate, de afaceri. %. Tipul SOCIAL . de sustinere / ( alege roluri de predare si terapeutice+ ii plac lucrurile sigure+ are deprinderi verbale si interpersonale+ este orientat social+ accepta impulsurile feminine. -referintele sale se indreapta spre acele activitati care implica informarea, pregatirea, de voltarea, gri*a pentru alte persoane. Achi itionea a competente in stabilirea unei bune relationari cu alte persoane. ii displac activitatile manuale si tehnice care presupun utili area de materiale siAsau masiniAunelte de lucru. '. Tipul INTREPRINZATOR .persuasiv/ ( prefera utili area deprinderilor sale verbale in situatii care(i furni ea a oca ii de vn are, de dominare, de conducere a altora. -refera acele activitati in care solicita alte persoane pentru atingerea scopurilor sale organi atorice sau financiare.

Achi itionea a competente de lider, de persuasiune,de relationare interpersonala. ). Tipul CONVENTIONAL .conformist /( are o structura verbala, prefera activitatile in care se utili ea a cifrele+ alege rolurile de subordonat+ isi reali ea a scopurile prin conformism+ este loial puterii. -refera activitatile care solicita manipulari ordonate si sistemati ate a datelor, organi nd informatiile scrise si pe cele numerice pentru atingerea scopurilor sale organi ationale sau financiare. ii displac activitatile nestructurate, nesistematice si artistice. C(estionarul de valori rofesionale ale lui Su er Chestionarul cuprinde 1' factori, fiecare factor descriind o caracteristicaesentiala, specifica unui ansamblu de profesii sau activitati, prin intermediul a # enunturi. $e poate face suma notelor acordate pentru fiecare factor la cele # enunturi relevante pentru acesta. $corul poate varia de la # la 1', deoarece fiecare dintre factorii enumerati are # enunturi cu o scara de evaluare de ' grade. 1. !. #. %. '. ). ?. @. :. ALTRUIS) . enunturile !, #>, #1 / ( profesii care privesc lucrul cu oamenii si contribuie la ameliorarea vietii acestora + medicina, relatii umane, asistenta sociala, invatamnt, comert, etc. SI)T ESTETIC . ?, !>, %1 / ( profesii care permit reali area unor obiecte estetice: arta, design, etc. CREATIVITATE . 1', 1), %' / ( activitati care permit crearea de noi produse, aplicarea de idei noi,inventarea de lucruri noi: profesii tehnice, stiintifice, artistice, literare, organi atorice, etc. STI)ULARE INTELECTUALA . 1, !#, #@ / ( activitati ce ofera posibilitatea de a invata ceva nou si solicitao gndire independenta, reflexii abstracte REUSITA O#IECTIVATA . 1#, 1?, %% / ( munci cu caracter executiv, finali ate prin produse concrete si care dau sentimentul de satisfactie prin buna executare a sarcinilor profesionale. IN'EPEN'ENTA . ', !1, %> / ( ocupatii care permit persoanei sa lucre e dupa propriul ei ritm si sa aplice propriile idei . conceptii /. PRESTI*IU . ), !@, ## / ( ocupatii cu un statut social ridicat si care confera importanta si impun respect. CON'UCEREA ALTORA . 1%, !%, #? / ( profesii care dau posibilitatea de a planifica si organi a munca altora. AVANTA+E )ATERIALE . #, !!, #: / ( valoare asociata unor munci cu renumerare mare. Tendinta de orientare in alegerea profesiei dupa cstiguri materiale. 1>. SI*URANTA . :, 1:, %! / ( valoare asociata unor profesii care pre inta certitudinea mentinerii lor, asigurarea aceluiasi tip de munca si garantarea veniturilor materiale.

,,- A)#IANTA 'E LUCRU . 1!, !', #) / ( ocupatii caracteri ate prin conditii bune de munca, si anume curatenie, caldura, lipsa de gomot. 1>. RELATII CU SUPERIORII . 11, 1@, %# / ( alegerea locului de munca in functie de cadrele de conducere din domeniul respectiv. 11. RELATII CU COLE*II 'E )UNCA . @, !?, #% / ( alegerea locului de muncape criteriul unor relatii bune in colectivul de munca, ceea ce are importanta ma*ora in ocupatiile semicalificate si la functionarii administrativi. 1!. STILUL 'E VIATA pe care il implica profesia . 1>, !), #' / ( valoare asociata la tipul de munca ce permite desfasurarea unei vieti corespun atoare imaginii faurite de persoana respectiva, si anume profesii cu program neregulat, care implica deplasari, calatorii, etc. 1#. VARIETATE . %, !:, #! / ( profesii care permit activitati diverse, variate, nerepetitive. ,rientare spre satisfactii personale. $e stabileste ordinea ierarhica a factorilor. -rimii #(' factori la care ati obtinut puncta*ul cel mai amre repre inta domeniul de activitate in care puteti avea succes si va puteti reali a din punt de vedere profesional. 1. 1irectii importante in sociometria moderna Exista # directii mai importante =n socio$etria $oderna: 1., directie tehnicista, care ignora problemele teoretice legate de dificultatile explicative teoretice implicate =n fundamentul teoretic al sociometriei: !. A doua directie acorda atentie problemelor teoretice, unor inconsevente tehnologice, aspectelor contradictorii, care se constituie =n cercetarea sociometrica .J. &aisonneuve, 0. &uchielli si altii/+ #. "n fine, a treia directie se centrea a pe caracteristicile masurabile ale teleelementelor. Teleelementele circula spre un subiect dat si de la acesta spre alti subiecti, fapt ce permite sa se efectue e sociograme individuate si de grup facilitAnd, astfel, diagnosticarea aspectelor sociale ale grupului si cele individuale. 0e ultatul global se numeste sociomatrice. Aceasta permite o eficienta decodificare a unor structuri sociale ale grupului. !. $tadiile de voltarii sociabilitatii dupa &oreno &oreno a studiat copii mici si a depistat # stadii de de voltare a sociabilitatii: 1. 1eficit de sociabilitate =n primele ) luni si o saptamAna dupa nastere. Este stadiul =n care nu apare nici un interes pentru copii aflati =mpreuna .sunt indiferenti unul fata de altul/. !. "n al doilea stadiu, =ncepe sa se manifeste curio itatea ( se numeste etapa diferentierii ori ontale dupa ) luni si o saptamAna pAna aproape de : luni.

#. "n al treilea stadiu, de la : la 1> luni, copiii =ncep sa se apropie si de alti copii decAt de cei de aceeasi vArsta ( incepe etapa diferentierii verticale. -rin sociometrie se calculea a gradul de coe iune asociativa a grupului mare, dar si a celui mic si se poate face descrierea caracteristicilor sociometrice ale celor din grup. "n genere, grupurile pot avea o compo itie foarte eterogena sau o compo itie mai omogena+ pot fi mai mari sau mai mici. 6rupurile manifesta, adesea, cresteri ale productivitatii ideilor, deoarece acestea dispun de varietatea resurselor ( dar pe de alta parte chiar acest fenomen afectea a luarea deci iilor. 6rupurile eterogene re olva mai eficient problemele. Bn grupurile coesive, comunicarea este mai eficienta si rapida si creste productivitatea celorlalti. &oreno a mai facut o =mpartire a grupurilor, =n psihogrupuri si sociogrupuri. -sihogrupurile au teleelementele mai =ncarcate si mai interesate de afinitati afective. $ociogrupurile au teleelementele =ncarcate mai mult cu rolul si statutui social de aprecierile randamentului de catre colectiv. #. Calitatile grupului social dupa Hemphill si Cestle 1upa Hemphill si Cestle, &ru ul social se descrie prin: 1. Anatomia grupului ( adica masura in care functile sunt independente de ale altuia. !. Controlul sau gradul ( =n care se exercita permanent relatiile functionale ale grupului. #. 2lexibilitatea grupului ( estimarea ariei de activitate si adaptarea procedurilor la conditi si situatii diferite. %. Tonalitatea hedonica a grupului D extinderea caracteristicilor de agreabil si antrenant in activitatile membrilor grupului ca atare. '. ,mogenitatea ( extinderea caracteristicilor relevante ce sunt proprii tuturor membrilor grupului. ). "ntimitatea ( gradul de apropiere si efort pe care(l acorda fiecare membru al grupului altora. -une =n evidenta distanta intima si personala. ?. -articiparea ( gradul de timp si efort pe care(l acorda fiecare membru al grupului. @. -ermeabilitatea ( pAna unde permite grupul integrarea si accesul altor persoane. :. -olari area ( caracteristica grupului de a fi orientat spre obiective clare si specifice pentru toti membrii sai. 1>. -otenta ( gradul =n care grupul are semnificatie primara pentru membrii sai.

11. &arimea ( numarul membrilor inclusi =n grup. 1!. $tabilitatea ( persistenta, =n timp, a caracteristicilor esentiale ale grupului. 1#. $tratificarea ( structurile ierarhice =n grup. 1%. 8nitatea grupului. %. Testul Eales . 8nul din cele mai interesante teste de personalitate este testul Eales. Are # variante: A, E. C. fiecare de cAt !) de itemi. 1e fapt. continutul de fond al celor # variante este ace"asi, fiecare item este =nsa schimbat ca formulare, dar identic ca fond =n cele # variante. ( 0aspunsurile se dau prin da sau nu .fortate/, pe o foaie separata. $ubiectilor li se spune, =n instructa*, ca pentru intrebarile .itemii/ la care subiectui nu optea a e bine sa puna un semn de =ntrebare. ( Anali a raspunsurilor, =n ansamblul lor, pune =n evidenta o tipologie a sociabilitatii. Tipurile de personalitate, pre entate printr(un cod, sunt de fapt o expresie a realitatii sociale cu aspectele ei controversate, Testul Eales 0.T. solicita o mare cantitate de informatii, de patrundere si evaluare, legate de membrii grupului si permite o anali a a capacitatilor de comportamente interpersonale =n cele mai diverse si complexe forme de autoanali a a aspectelor interrelationale. Testul are un cod cu indiciu al tipurilor de personalitate si cu sociabilitate diferita ( o cheie de clasificare =n patru tipuri principale de personalitate, si anume: ( Tipul 5. D orientat spre succes material si putere+ ( Tipul -. ( orientat pe egalitate+ (Tipul E. ( orientat pe respingerea convingerilor si ideilor conservatoare de grup+ ( Tipul 1 ( orientat spre autoapreciere. . "n afara de cele % tipuri fundamentale, fiecare tip are variante, =n functie de o serie de caracteristici de saturatie a itemilor ce valori ea a un anumit tip, si itemii de ansamblu si de po itie ai celorlalte tipuri. 1e pilda, Tipul 8, orientat spre succes material si putere, se manifesta in ? variante .fata de alt tip apropiat de el ca saturatie/. Cele ? variante 8 sunt:

( 8- ( repre inta o persoana orientata spre succes social+ ( 8-- este orientat spre solidaritate si progres social+ ( 82 este orientat spre loialitate si cooperare de grup+ ( 84T este orientat spre autoritate si autocontrol+ ( 84 este orientat spre succes si afirmare de sine+ ( 84E este orientat spre relativism valoric si expresie+ ( 8-E este orientat spre spri*in emotional si entu iasm. Caracteri area finala se reali ea a prin anali a raspunsurilor 1A (48 ( =n masura =n care domina =n tipurile consemnate mai sus. 2iecare raspuns este semnificativ pentru un tip sau altul de interrelatii care indica aspectele ierarhice =n anali a finala a caracteristicilor dominante din raspunsuri. Exista o mare si interesanta posibilitate de prelucrare a re ultatelor si a anali ei calitative cuprinsa =n prelucrare. -rintre altele, tipul 8 pune =n evidenta, tendinte de dominatie versus tendinte de acceptare a dominantiei altora asupra sa. Conotatia 1 evidentiea a tendinte de conservatorism versus tendinte de radicalism. 3a tipul -, se validea a tendinte de i olare atAt ca dimensiune po itiva, cAt si po itiv( negativa de relatii personale. -oate fi in profilul psihosocial pe po itia # sau %. ( Testul are o foarte mare flexibilitate interpretativa privind evaluarea probabilista a interrelatiilor cu grupul de apartenente, dar si cu persoane din alte grupuri ( inclusiv forme tipologice de motivatii comportamentale, orientate =n anumite directii. $e =mbina, =nsa, caracteristicile valorice cu cele de securi are. Testul pune in evidenta si aspecte disfunctionale =ntre cele doua sexe. Eaietii lideri apar, mai ales, in onele 8-. 8-2. iar fetele, mai ales in onele -2, - si 1-. 4u toti subiectii se integrea a =n portretisticile acestea. 2iecare grup are cafe '(? membri i olati. 2olosindu(se acest test, s(au mai definitivat, de catre unii autori, cAteva aspecte interesante. Cocech ". a diferentiat factorul 4, orientat spre i olare. 0aspunsurile celor orientati spre succes social 8 4 indica saturatii in emotivitate, iar daca sunt putemice indica si agresivitate. 0aspunsurile -2 pun in evidenta orientari spre iubire altruista, saturate in aceasta structura, iar raspunsurile E indica activitatea spre iubire, respingerea convingerilor conservatoare ale grupului aflat =n ascensiune .mai ales/.

"n testul Eales, sunt !) tipuri de personalitate, codificate prin literele 8, 1, -, 2, 4 si E+ cele decodificate de autor, au urmatoarele forme combinatorii. F Cu dominatia 8 .variantele/ sunt @ variante 8-, orientari spre succes social, iar 8 orientare spre succes .in genere/. 8-- ( orientarea spre solidaritate si succes social+ 82 ( orientarea spre loialitate si cooperare+ 8E ( orientarea spre relativism ( social+ 8-E ( orientarea spre spri*in social si entu iasm+ 842 ( orientare spre autorelatie autentica+ 84 ( orientare spre afirmare+ 84E ( orientare spre individualism si gratificatie. G . -entru 1 ( care se afla pe locul ! ( sunt variantele: 1- H orientare spre depreciere de sine+ 122 ( orientare spre =ncredere =n bunatatea altora+ 1-E ( orientari si identificare, neprivilegiata de viata+ 1E ( orientare spre retinerea cooperarii+ 142 ( orientari spre autosacrificare pentru valori+ 14 ( orientare spre respingerea convingerilor conservatoare. . -entru - ( orientare spre egalitarism+ s(au obtinut ! tipuri: -2 ( orientare spre valori altruiste+ -E ( orientare spre liberalism permisiv. "n fine, pentru E persista orientarea spre respingerea convingerilor conservatoare, iar pentru 2, orientare spre convingerile de grup conservatoare. TE$T83 EA3E$ 2orma A

1. Esti implicat =n relatii numeroase cu altiI !. Bti place sa fii in fruntea colegilor taiI #. Te simti demn de a reali a o sarcina de seamaI %. Bti asumi, uneori, responsabilitatea .raspunderea/ pentru sarcina coordonarii colegilorI '. 5rei sa(ti afirmi autoritatea completaI ). Ai tendinta sa(ti afirmi autoritatea completaI ?. Ai tendinte de dominatieI @. Ceri satisfactie si promovari, cAnd consideri ca e ca ulI :. Esti cordial si prietenosI 1>. $tAmesti admiratia celorlaltiI 11. li a*uti pe altii sa(si afirme opiniile .parerile/I 1!. -lede i pentru ideile si convingerile traditionale ale grupuluiI 1#. Tin i =ntotdeauna sa fii obiectivI 1%. Consideri ca este deosebit de importanta independenta individualaI 1'. Cre i ca altii sunt prea confu i la normele .regulile/ conceptionale de conduita morala si socialaI 1). 0espingi, =n genere, superstitiileI 1?. $impati e i usor pe altiiI 1@. 0eusesti sa faci ca altii sa simta ca ii admiriI 1:. Cre i ca si pentru altii repre inta ceva foarte important relatiile de egalitate si umanitateI !>. Esti o persoana inchisa in sine, netravestita, serioasa, introspectivaI !1. Cre i ca e necesar sa(ti sacrifici propria personalitate pentru valori superioareI !!. Esti, =n genere, refractar la tot felul de schimbari rapide ce survinI

!#. Accepti cu usurinta insuccesul si retragereaI !%. 1ai impresia ca te abtii si esti pasiv la cooperare .colaborari/I !'. Tin i sa stabilesti relatii si sa te indentifici cu persoanele mai putin necunoscute din grupI !). Tin i sa te de aprecie iI 2orma E 1. -articipi intens la activitatea sociala a colectivuluiI !. "ti asumi usor succesul social si popularitateaI #. Consideri ca ai fi un bun si amabil parinteI %. Ai contributii =n numeroase succese privind sarcinile grupuluiI '. Accepti usor de aprobarileI ). 1ai impresia ca nu(i poti suferi pe altiiI ?. Bti place mai mult atmosfera veselaI @. Esti o persoana deschisa, extravertitaI :. -ari capabil .a/ de multa afectiuneI 1>. -ari prietenosI 11. Esti, in genere, =ntelegator cu ceilalti si aprobatorI 1!. Ai tendinta mai mult sa imiti opinii .pareri/ decAt sa anali e i problemele cAnd participi la o activitate colectivaI 1#. Esti =nclinat .a/ spre modelare si obiectivitateI 1%. -ari neprietenosI 1'. -ari neAncre ator =n idealurile grupuluiI 1). -ari preocupat de idei fante isteI 1?. 1ai unora impresia ca =i consideri distractivi si amu antiI

1@. Esti o persoana calma si =ntelegatoareI 1:. 1ai impresia ca esti ascultatorI !>. 1ai, adesea, impresia ca te impui =n conducerea colectivului din care faci parteI !1.&anifesti anxietate .neliniste, =ngri*orare/ si frica, neconformismI !!. Te multumesti doar sa raspun i cAnd ti se cere opinia .parerea/ fara a da sugestiiI !#. Te preocupi de antipatia .aversiunea fata de cineva/ ce o manifesti fata de altiiI !%. &anifesti tensiune si opo itieI !'. Ji se pare imposibil sa stArnesti antipatieI !). Tin i sa(ti limite i participarea la a da doar informatii cAnd esti solicitatI 2orma C 1. Ai tendinta de a te adresa mai degraba grupului ca unui =ntreg, decat fiecarui membru =n parteI !. Ai tendinta de a te supraaprecia =n popularitate si succes socialI #. Esti deosebit de apreciat pentru aptitudinea de a conduceI %. ,cupi un loc proeminent =n grupI '. Exprimi revendicari si doresti sa impui disciplineI ). Ai tendinta de a subaprecia =ncrederea =n sine a celorlaltiI ?. Te cre i apreciat =n mod deosebit pentru modul =n care =i domini pe ceilaltiI @. 2aci multe glume, bancuri sau manifesti multa fante ieI :. Esti capabil sa(i faci pe altii sa se simta mai putin anxiosi .nelinistiti, =ngri*orati/I 1>. $oliciti, adesea, opiniile altoraI 11. &anifesti admiratie fata de altiiI 1!. Esti, =n genere, bine apreciat =n sarcinaI 1#. Tin i sa stAmesti agresivitatea =n altiiI

1%. Esti, adesea, gata de de aprobareI 1'. Cre i ca multi oameni se complac in a fi dominatiI 1). Ai tendinta de a considera ca altii accepta prea multe autoritatiI 1?. Colegii tai tind sa(ti adrese e glumele si fante iile lorI 1@. Ai tendinta de a crede ca impulsurile agresive si instinctive pot fi exprimate prin dragoste fata de oameniI 1:. Accepti autoritatea altoraI !>. Te oriente i cu interes spre activitati stiintificeI !1. -ari a fi deprimat intr(o oarecare masuraI !!. Cre i ca ai putea fi dispretuit de uniiI !#. Cand rA i, esti vesel sau aceasta este doar modalitatea de a participa la grup .colectiv/I !%. ,pte i pentru =ntelegereI !'. -articipi, =n general, foarte putin la viata colectivaI "n genere, testul a declansat discutii privind influenta =nvatamAntului. -rin anii K:>, s(a conturat ,,codul pragmatic al tran itieiH, recomandat de organismele financiare internationale: 2.&.". si Eanca &ondiala. Apoi, si Comunitatea 8niunii Europene a privit cu atentie problemele din 0omAnia. $(a constatat o involutie =n =nvatamAnt ( s(au schimbat profilurile liceelor, au avut loc reduceri ale duratei invatamAntului+ apoi, au aparut, spontan, universitatile private .de =nvatamAnt particular/. Testele de sociabilitate au alimentat ideea inteligentei sociale. Ele au devenit tot mai numeroase, fenomen firesc, data flind cresterea sociali arii in viata curenta. $(au constituit numeroase teste de sociabilitate si se vor mai constitui+ in ele domina interogatii numeroase mai ales incepAnd cu finalul secolului LL si =nceputul unui nou secol, dominat de o modificare de fond a vietii sociale, fapt ce va crea o noua conversie =n statutul psihologului si =n reevaluarea si restructurarea testelor =ntr(un ritm mai alert si de o mai mare deschidere spre psihologie si psihodiagno a. '. &etoda 5ierregge metoda de cunoastere a nivelului mne ic al subiectilor )etode de investi&are a functiei $ne.ice

Este important de stiut ca: ( "nvestigarea capacitatii de stocare nu poate fi facuta decAt pe ba a unei corecte functionari prosexice+ ( ,rice ,,amne ie i olataH fara alte simptome clinice trebuie sa atraga atentia asupra eventualei posibilitati de simulare din partea subiectului+ ( 1e obicei, memoria interfera cu elemente de inteligenta, cunostinte acumulate, experienta cognitiva, afectiva+ ( 4umai solicitarea de a fixa si reproduce cupluri de silabe ne a*uta =n exprimarea fidela a Hmemoriei bruteH. -sihologul poate folosi =n clinica una sau mai multe tehnici, metode de cunoastere a nivelului mne ic al subiectului. Bntre cele existente enumeram: A- )etoda Vi/rre&&e: repre inta o tehnica binecunoscuta. Concret persoanei de investigat i se repeta unele cifre pe care le pronunta examinatorul. $e cere repetarea cifrelor dupa un minut petrecut =n liniste si =nca o repetare dupa un alt minut, =n care s(a =ncercat distragerea atentiei printr(un mi*loc oarecare. 8n adult sanatos poate re eta du a ri$ul $inut 0!1 cifre si du a al doilea 2!0 cifre. , alta varianta este proba HoraselorH: i se dau subiectului )(1> nume de orase si i se atrage atentia ca trebuie sa le retina+ dupa ce i se distrage timp de un minut atentia, acesta este solicitat sa le reproduca. 6eneric, este important de urmarit relatarea subiectului =n legatura cu istoria existentei ). $cala Cechsler pentru memorie Scala 3ec(sler pentru memorie .C.&.$./ contine urmatoarele probe: ( de informatie generala, ( de orientare, ( de control mintal .repetarea alfabetului sau numarare =n sens invers/, ( memorarea unui paragraf, ( memorarea imediata a cifrelor, ( memorarea perechilor de cuvinte. ?. -roba auditiv(verbala 0eM

Proba auditiv!verbala RE4 ( explorea a functia mne ica reliefAnd capacitatea de fixare si reproducere a ei. -roba este foarte utili ata ca metoda de psihodiagno a a memoriei. Ea se desfasoara =n cinci etape, stimulii fiind cititi succesiv de examinator. 1upa instructa*ul dat subiectului de a retine si reproduce cAt mai mult si cAt mai corect .fidel/ din stimulii pre entati, examinatorul pronunta clar, cu voce tare cele 1' cuvinte ale uneia din cele patru variante 0eM, etalonate pe populatie romAneasca. -roba poate fi folosita =n clinica, =n industrie, =n scoli etc., sub forma test(retest. $unt notate toate cuvintele, atAt cele corecte, cele HgresiteH .imaginate de subiect/, cAt si cele HdubleH .repetate =n cadrul aceleiasi reproduceri de !(# ori/. -roba nu se desfasoara contra( cronometru, iar subiectului nu i se impune sa redea cuvintele =n ordinea stabilita de autor. ,peratiunea se repeta de cinci ori chiar daca subiectul a redat integral toti stimulii din a treia ori a patra evocare. Curba HdublelorH .cuvinte spuse de !(# ori/ ofera un indice de impromptitudine, iar cea a greselilor un indice al infidelitatii mne ice. $e tine cont de re ultatele etalonarii pe populatia tarii noastre =n evaluarea diferentiata a capacitatii de fixare si reproducere =n functie de nivelul cultural. 1e asemenea, se pot efectua medii aritmetice pentru cele cinci etape cAnd proba este folosita n maniera test(retest. PRO#A RE4 5,2 CUVINTE6 VARIANTA AU'ITIV7

0EN " ETA-E 4r. crt.$timuli

0EN "" ETA-E 4r. crt. $timuli

5ioara Copac Cravata sunca 5ali a Trasura 2otoliu

-erna 8reche

Earbie

$apun $cara CAine Eanana 8nealta 5Anator 6aleata CAmpie 2igura 1 Recunoastere: CAinele .1/ mu i(cianului Recunoastere .!/ orb : Bntors din ra boi .1/, soldatul .!/ =si .#/ care cAnta la vioara .%/ stAnd pe o cauta perna .#/ .'/prietenii .%/ la barul .'/ unui hotel .)/ unde se veche lAnga scara .)/ podului .?/ pa ea adunau mAncarea de obicei ca sa ciocneasca o oala .?/ cu vBn .@/. .@/ stapAnului .:/ sau alcatuita din pAine El lua .1>/ o si trasura .:/ cu un cal .1>/ dar observa curAnd ca sunca .11/. &erindele .1!/ erau =nchise vehiculul =ntr(o .11/ era plBn cu insecte .1!/ asa ca se duse vali a .1#/ ase ata =n spatele idului .1%/ maiprintre =ntAi la lac .1#/ si se spala pe tot corpul .1%/ cu bolovani .1'/, unelte .1)/ vechi, co*i .1?/ sapun de .1'/. Apoi =si scutura hainele .1)/ dar observa ca banane .1@/ si galeti .1:/ ruginite. El =si totusi ciuli trebuie sa le schimbe cu cele curate pe care le urechile .!>/ si(si arata dintii .!1/ caci avea va use =n dulap .1?/ si se =ntoarse acasa.1@/. Aici =si puse departe pe cAmpie .!!/, lAnga un copac costumul .!#/ pe.1:/ cei nou si porni vesel .!>/ spre locul .!1/ doi prepelicari .!%/ ai vAnatorului .!'/ unde care, socotea cu ca se va distra de minune. A*uns acolo se pusca .!)/ pe umar .!?/ si cutitul .!@/ ase =n mAna a =ntr(un .!:/ fotoliu, comanda o bere .!!/, o portie de dar fara palarie .#>/ si cravata .#1/ se crap apropia .!#/ si pAine .!%/. El scoase dopul .!'/ sticlei .!)/, fluierAnd un cAntec .#!/. bau, mAnca totul cu pofta si mai ceru o para .!?/. 1eodata, o broasca .!@/ venita de nu stiu unde =ncepu sa sara pe podea .!:/ si omul .#>/ nostru amu at nu(si putu stapAni un hohot .#1/ de r=s .#!/. PRO#A RE4 5,2 CUVINTE6 $oldat Eroasca "nsecta 1ulap

VARIANTA VIZUAL7

0EN """ ETA-E $timuli Eanca Cioban 5rabie -antof Cuptor &unte ,chelari Eurete Tablou 5apor

0EN "5 ETA-E $timuli Tobosar -erdea Curea Cafenea scoala

$oare 6radina sapca Jaran &ustata

-usca Creion Teatru -este 2igura !

6Ascan Culoare

Recunoastere: -rietenii .1/ sedeau pe o banca .!/ =n Recunoastere gradina .#/ : 8n batrAn taran .1/ cu mustati .!/ lungi sedea publica schimbAnd .%/ pareri despre teatrul .'/ care vi pe itase o banca de .#/ la soare .%/, =n gradina .'/ sa, aproape de rAul

curAnd oraselul .)/ lor de munte .?/. &arele actor .@/ .)/ *ucase ce curgea rolul printre copaci .?/ si supraveghea gAscanul .@/ si .:/ unui cioban .1>/ care cutreiera tara .11/ cu oile .1!/ gainile si pusca .:/. El privea un copil .1>/ care trece pe sosea .11/ prin .1#/ lui. "arna .1%/ si(o petrecea pe cuptor .1'/ asteptAnd fata cafenelei vremea .1!/ de lAnga gara .1#/ =ndreptAndu(se spre ilelor .1)/ calde. 8nul din cei doi .1?/ spuse ca actiunea scoala.1@/ .1%/. Elevul .1'/ =si uitase manusile .1)/, sapca .1?/, piesei .1:/ este lipsita de interes .!>/ mai ales ca =n mantaua ultimul .1@/ si ghio danul .1:/ dar sufla fara gri*a .!>/ =ntr(o tablou .!1/ aparea pe scena .!!/ un vapor .!#/ pus acolo trompeta fara.!1/ si fAlfAia un steag .!!/. El purta, legata cu o curea nici un rost. Autorul .!%/ nu merita sa tina un creion .!'/ .!#/ =n demAna gAt .!%/ o mic toba .!'/ vopsita =n culori .!)/ vii dar nu o .!)/, opera .!?/ lui merita sa fie stearsa cu buretele .!@/. puteaCelalalt folosi. din casa .!?/ de dupa perdea .!@/ rudele .!:/ si amic .!:/ povesti ca nu asteptase sfArsitul .#>/ spectacolului =ndeosebi .#1/ fratele .#1/ mai mic =l urmareau cu atentie pe micul deoarece =si uitase acasa .#!/ ochelarii .##/, =l strAngea scolar un.#!/. pantof .#%/, iar pe masa .#'/ =l astepta o strasnica mAncare de peste .#)/. ,r, ar fi fost o greseala .#?/ sa dea vrabia .#@/ din mAna .#:/ pe cioara .%>/ de pe gard. 1upa cum se observa cu usurinta proba are atAt o varianta de tip re roducere si una de tip reconoastere- Ambele se pot utili a, doar psihologul stabileste ce varianta va folosi. -0,EA 0EN detine etaloane pe populatie romAneasca. Tabel cu etaloanele robei de $e$orie re8 5,2 cuvinte6

4ivel de instructie

Etapele probei si stimulii retinuti

4ivel scazut de scolaritate 4ivel mediu si bun de scolaritate Exemplificarea cu acest tip de probe repre inta un model de folosit pentru ca probele au etaloane pe populatie romAneasca. Trebuie stiut ca exista alte numeroase probe .doar unele etalonate/ care sunt interesante si pot tenta orice psiholog. Ele pot fi cunoscute si doar dupa eforturi de validare si etalonare pot intra =n patrimoniul psihodiagno ei clinice din 0omAnia. Bn acelasi timp, tinem sa subliniem ca fragmente din alte probe sunt utili ate pentru investigarea functiei mne ice la normali si la bolnavi ( din diverse clinici @. Calitatile atentiei Calitatile atentiei ,- Stabilitatea atentiei ( se caracteri ea a prin mentinerea ne=ntrerupta, intensiva si durabila a orientarii si concentrarii noastre asupra aceluiasi obiect sau fenomen.

CAnd =ncepem sa privim fie un punct pe hArtie, un obiect simplu ori niste figuri reversibile observam ca atentia noastra dupa cAteva secunde se abate de la obiectul atentiei, apoi revine si =l percepem cu o do a sporita de claritate. -rocesele de excitatie si inhibitie, pre ente =n anumite celule nervoase necesare perceperii, alternea a dar cAnd figura este foarte simpla apare rapid inhibitia de protectie =n celulele respective si nu ne mai putem concentra. "nsul poate fi atent un timp mai =ndelungat asupra unuia si aceluiasi obiect daca acesta se misca sau se modifica. Bn acest ca este implicata succesiv activitatea diferitilor centri nervosi, fapt ce a*uta la evitarea aparitiei inhibitiei de protectie. $(a constatat prin numeroase studii si experiente ca atentia se poate mentine concentrata ne=ntrerupt asupra unui obiect aproximativ 1'(!> minute, daca acesta este observat, examinat si nu este privit pasiv. 1istragerea atentiei timp de cAteva secunde dupa o concentrare de 1'( !> minute este suficienta pentru reali area odihnei necesare. $tabilitatea atentiei nu trebuie =nteleasa ca o =ncremenire a acesteia, =n cadrul ei se mentine directia si orientarea de ba a a atentiei, dar variatii mici ale gradului de concentrare sunt posibile si necesare. CAnd este pre ent un interes deosebit fata de actiunea, activitatea, fenomenul respectiv este favori ata stabilitatea atentiei. Aceasta calitate a atentiei poate fi investigata cu a*utorul probelor psihodiagnostice 9- Concentrarea atentiei. Bn cadrul unei activitati, atentia se manifesta =n grade diferite de intensitate. "ntensitatea, concentrarea atentiei depinde de intensificarea onei de excitatie a focarului dominant. Cu cAt aceasta excitatie este mai puternica, cu atAt mai puternic se va manifesta inductia negativa si, ca atare, stimulentii care nu au legatura cu activitatea respectiva vor atrage mai putin atentia. Bn procesul didactic, profesorii se pot ba a pe anumite variatii ale concentrarii atentiei elevilor, studentilor, trebuind sa asigure prin procedee diferite concentrarea maxima a atentiei acestora, la aspectele esentiale din materialele expuse, din experientele efectuate. Bn clinica, probele psihodiagnostice se folosesc pentru a ,,masuraH aceasta capacitate prosexica. :- Volu$ul atentiei. Bn mod obisnuit omul nu poate percepe ori receptiona cu maxima claritate si concomitent un numar nelimitat de obiecte diferite. 3a nivelul gAndirii, de asemenea, nu se poate opera simultan cu un numar prea mare de elemente, la care, =n genere, nu se poate desfasura =n bune conditii un numar prea mare de activitati. Cantitatea de obiecte si fenomene diferite care pot fi cuprinse simultan si suficient de clar =n cAmpul atentiei repre inta volumul atentiei. Aceasta caracteristica a atentiei este necesara =n orice actiune, activitate. CAnd examinam o schema pe tabla, cAnd privim o scena de teatru, cAnd ascultam explicatiile profesorului, reusim sa cuprindem simultan obiectele prin deplasarea rapida a atentiei de la un fenomen sau obiect la altul. Experimental s(a stabilit ca un adult poate cuprinde cu atentie dintr(o privire, de circa >, 1 secunde, % pAna la ) obiecte independente sau tot atAtea litere i olate .consoane care nu pot

fi grupate =n cuvinte/. 1eci, literele expuse pot fi grupate =n cuvinte cunoscute. $e pot percepe #(% cuvinte formate din #(% litere fiecare, adica 1) litere =n total. 3egate =n propo itii, cuvintele alcatuite din litere cresc cantitativ. 1e caracterul oarecum limitat al volumului atentiei se va tine cont =n procesul de predare, cAnd va trebui insistat alternativ pe scheme intuitive si explicatii teoretice. Aceasta trecere are la ba a tocmai alternarea focarului de excitatie optima si deplasarea lui de la un element la altul. 1e asemenea, volumul ( calitate a atentiei poate fi mai usor investigat cu probe psihodiagnostice. ;- <le%ibilitatea atentiei se impune ca o calitate a acesteia, =ntrucAt omul =n munca si activitatea lui nu poate sa =si mentina permanent atentia concentrata si stabila asupra unui obiect. Este calitatea necesara pentru deplasarea rapida a atentiei de la un obiect la altul. 2lexibilitatea atentiei consta =n posibilitatea deplasarii rapide pe scoarta emisferelor cerebrale a focarului de excitabilitate optima, care depinde =n special de mobilitatea proceselor nervoase. CAnd suntem =n situatia dea ne muta de la o actiune la alta =n cadrul *ocului, =n procesul instructiv, =n activitatea productiva, trebuie sa trecem de la odihna la munca, sa ne adaptam la stimuli noi, necunoscuti anterior etc. 2lexibilitatea atentiei se instalea a mai greu daca activitatea respectiva este mai putin interesanta si placuta decAt cea anterioara, ori foarte diferita de aceasta sau daca ne(au ramas probleme nelamurite, ne=ncheiate. Ea este o deplasare voluntara a atentiei, conform cu necesitatile activitatii desfasurate+ flexibilitatea nu se confunda cu oscilatiile involuntare. 2- 'istributivitatea atentiei. $ubiectul uman poate, =n mod obisnuit, sa efectue e concomitent doua sau mai multe activitati, dar nu oricare. Conditia esentiala ca doua(trei activitati sa se poata desfasura simultan este ca macar una din ele sa se poata desfasura usor, fara control permanent al constiintei, sa aiba un caracter automati at. Asa se explica de ce elevul, studentul poate lua notite la curs, poate asculta explicatiile poate privi schemele de pe tabla. -osibilitatea executarii simultane a doua activitati, cAnd una din ele este automata se explica prin aceea ca activitatea involuntara este diri*ata de catre regiuni corticale partial inhibate, iar atentia se poate =ndrepta spre celelalte activitati. 1istributia atentiei se caracteri ea a prin numarul de actiuni pe care omul le poate =ndeplini simultan, fara ca una sa interfere e cu celelalte. 4u exista doua focare de excitabilitate optica, ci una din activitati fiind automata nu solicita controlul constiintei. Bn fond, are loc ori alternarea rapida a atentiei de la una la alta ori includerea actiunilor =ntr(o singura activitate coordonata prin extinderea focarului de excitabilitate optima.

Este ca ul si locul sa ne oprim cu cAteva preci ari =n legatura cu problema distra&erii atentiei. a6 Ea poate sa apara ca urmare a labilitatii excesive a proceselor nervoase, a aparitiei unei usoare inhibitii externe ori ca efect al oboselii. 1istragerea atentiei se manifesta =n aceste ca uri ca o lipsa a concentrarii si stabilitatii atentiei, omul trecAnd de la un obiect la altul, de la o preocupare la alta. Bn mod normal spunem ca este vorba de oameni neatenti, cAnd percepem Hbloca*eH =n activitatea curenta, =n continuum(ul pe care =l da atentia =ntregii activitati psihice. , data cu instalarea treptata a oboselii, omul este confruntat cu o stare de apatie, de disconfort, mergAnd pAna la somnolenta. Explicatia este ca inhibitia supraliminara s(a extins si asupra semnali arii de tip sen orial(perceptiv. 1istragerea atentiei se concreti ea a si sub forma unei imposibilitati de concentrare stabila asupra unei sarcini date. 2recvent, elevii neantrenati =n planul atentiei voluntare lasa sa se manifeste liber atentia involuntara, atrasi fiind de factori exteriori si nu de cei legati strict de exprimarea profesorului, de lectie+ =n acest ca , apare inhibitia de protectie. b6 Ca o consecinta a concentrarii deosebite asupra unei activitati poate sa apara de asemenea distragerea atentiei. "nductia foarte puternica provenita de la focarul dominant produce o absenta fata de tot ceea ce se =ntAmpla =n afara preocuparii importante. $unt persoane HdistrateH dar care difera ca fenomen prosexic de cei neatenti. Acestia din urma dispun de posibilitatea concentrarii atentiei .=ngusta si putin flexibila/, =n detrimentul volumului si al flexibilitatii. -rofesorii cAnd sunt foarte concentrati asupra continutului expunerii au obligatia didactica de a veghea =n acelasi timp asupra clasei, asupra conduitelor elevilor. ,bservatiile si experientele au aratat ca atentia poate fi bine educata progresiv de la vArste mici si ea poate sa se instale e chiar cAnd subiectul se gaseste =n conditii deosebite: turbulenta, gomote etc. .daca este antrenata/. Atunci efortul de concentrare are ca efect, =ndeosebi la =nceput, aparitia mai rapida a oboselii, ca manifestare a protectiei, a apararii pe care sistemul nervos central o comanda. -entru evitarea consumului de prisos a energiei este important ca omul sa decida =n cunostinta de cau a ce aptitudini sa adopte =n viata+ =n momentele de deci ie, =n situatii limita, recomandAndu(se evitarea atitudinilor afectiv(negative .emotiile puternice =ncarcate negativ/ fata de agentii distructivi, tulburatori. $unt cunoscute =n pre ent conditiile generale care favori ea a atentia. Bntre acestea, o importanta deosebita se acorda pregatirii lectiilor de catre elev, student, =ntr(un spatiu .loc/ si timp delimitat, fapt ce va a*uta la formarea unor stereotipuri dinamice generale, care facilitea a aparitia si mentinerea atentiei =n activitatea data. Bn spatiul elevului trebuie sa se asigure conditii de aerisire, cu aer curat, saturat suficient cu oxigen. CAnd neatentia apare ca urmare a

instalarii oboselii usoare, nu se va persista =ntr(o activitate dificila, elevul va fi sfatuit sa execute cAteva miscari vioaie, exercitii fi ice =n special. Bn clasa, profesorul poate folosi o gluma potrivita vArstei elevilor, care se vor destinde si odihni putin pentru reluarea concentrata a activitatii. CAnd neatentia =ntr(o sala de curs este generala, lectorul va =ntelege ca este un motiv de a reflecta la calitatea expunerii, care poate fi nesistematica ori prea putin accesibila. Cel mai general acceptat este fenomenul de =mbinare a informatiilor cu notiunile accesibile, de*a cunoscute pentru tre irea si mentinerea atentiei. 0espectarea rinci iului accesibilitatii este de o maxima importanta =n tot cuprinsul procesului de =nvatamAnt, dar nu trebuie confundat cu simplificarea exagerata a materialului nou, stiut fiind ca elevilor si studentilor le place sa =nvinga greutatile, obstacolele, dar acestea sa fie pe masura capacitatii lor psihofi ice, respectiv intelectiv(operationale. :. &etode de investigatie atentiei &etode de investigatie a atentiei ,- )etoda &rafica: se refera concret la Hcomponenta somaticaH a atentiei si consta =n =nregistrarea tonusului muscular, a respiratiei si pulsului =n momentul de concentrare a atentiei. 9- Studiile ta(istosco ice ( dau aprecieri =n legatura cu volumul, concentrarea si intensitatea atentiei. $e pre inta un numar de figuri =ntr(un timp limitat. :- )etoda =rae elin: subiectul este rugat sa numere de la 1>> =napoi din # =n #, din ? =n ? sau din 1# =n 1#, fapt ce presupune o mare concentrare si stabilitate a atentiei. ;- )etoda #ourdon: =n proba de bara* Eourdon(Anfimov i se dau instructiuni subiectului ca =n timpul standard de 1> minute sa bife e cAt mai multe litere , si C din cAmpul perceptiv imaginat de cei doi autori, repre entat de mai multe pagini cu literele alfabetului latin. -e fiecare rAnd sunt %> litere din alfabetul latin. -roba de bara* Eourdon(Anfimov datea a din 1@:' si se considera ca nu este edificatoare decAt anali ata =n desfasurarea ei, =n maniera temporala, masurAnd timpul necesar bararii fiecarui rAnd .secvential/. Totodata, se =nregistrea a numarul de raspunsuri corecte, omisiuni si erori si se calculea a un coeficient de exactitate care arata aspectul calitativ prosexic, cunoscut sub denumirea de indice de omisiune. C5TOT,&06TACT5T2,O5,O250CA520O56TT&2C5TC 20&TC506O0TC&2,AT0,O,C2602CTA60,COA52&CT &C0OAC2&56OA0O&TC05,5OTT06,AC25&O6TC052, 52,AT,0CA5T&OC,652ACTA&0A,6O2&6,ATO0TC&5 O5TOO26TA5,&,C6TC52CTA,5&TO0,ATO02&CO0A2

T&CA6A2,5&OT6A5C02,TC65A&C0T5A,T5T6,2&OA 5,O60CO0TA5CC&C,6025TC&C06C2,TA&650,O2CT ,0&5TCTC0A,&265A0,&CATO0,A2CA,5&6OT,5&6C AT&CA,56CO&0O&6T&A,C5&T0CA625T0&O5T,C62C A0,TO&0,2&5T,0&O2,A5T2OC&2O&&56,C2AO50,&A CC0&2AOT5,O62&,T06A5O0A&6&20CA266C5&,5A6 25C,&O0EC0A&5AO6,02CA52O&5TC02,6T&56EO,0 &O26C5AT0,,2A,T&O6T,5CA206&5OA2CO0&56,2O 0AT6,&OTO65T2,60,T2A&0O6TC,A2&50T&5A0C2& T6,OTA5,2&T,A6502OC&T6O,A,0&C562,06O&TAA 6T&,OCA52&TA6025C&O0TC,A0C5&620,6T&A60T5 T,0O5&06CO&T5,2&T6O5A,C&0T0A,52,O0CT&652 25T,0652&LA0,2T6AC&5,OT652,&OATCO&T220A, 5&OA2TC,&0256,O2&0A5CCA,5C&525TA0OCA&,50 T2C5OA,OC56&,2COCA,O2605A0T&5T,OA25TO&C, 1>. -roba de bara* Toulouse -ieron Figura 3 ( -roba de bara* Eourdon(Anfimov 2- Alte probe de bara* tip Toulouse!Pi/ron sunt alcatuite din imagini geometrice .ve i imaginea/ =n care instructa*ul cere sa se bife e cu o linie, cu creionul numai cele ! desene ase ate deasupra cAmpului vi ual perceptiv efectiv de lucrat. Toulouse(-iPron a modificat testul introducAnd .fata de proba Eourdon(Anfimov/ figuri =n loc de litere. Bn aceasta formula, proba investighea a rapiditatea si preci ia reactiilor subiectului. -osibila fatigabilitate se reflecta =n scaderea ritmului de reali are a sarcinii si sporirea numarului de greseli, =n unitatea de timp. Figura 4 - -roba Toulouse(-iPron 1e notat ca toate probele pentru investigarea prosexica se reali ea a contracronometru iar aprecierile se efectuea a comparAnd re ultatele subiectului cu performantele etalonate pe populatie romAneasca. 11. -roba de identificare HerQig

0- 8n alt tip de proba este acela de identificare. >er?i& a imaginat proba alcatuind(o din ! tabele de dimensiuni standard, =n care a dispus toate cifrele de la 11 la '>, dar de dimensiuni diferite si =ntr(o Hde ordineH proprie. "nstructa*ul cere subiectului ca =n timpul standard de % minute pentru fiecare din cele ! tabele sa identifice si sa arate cifrele =n ordine crescatoare. $e pot face aprecieri privind capacitatea de concentrare generala a atentiei, mobilitatea si flexibilitatea.

Figura 5 - -roba HerQig Bntr(o alta varianta, o proba utili ata =n diverse profesii, care merita expusa este alcatuita dintr( un set de cifre =ntre 11 si ::, de asemenea dispuse =n Hde ordineH si de dimensiuni diferite. $ubiectului i se cere sa indice =ntr(un timp standard cifrele care lipsesc si sa le Hverbali e eH doar pe acestea.

Figura 6 - 5arianta cu cifre =ntre 11(:: Consideram deontologic sa aratam ca =n literatura de specialitate s(au investigat calitati si aspecte ale atentiei =n conditii de laborator, la pesoanele considerate ca apartinAnd largii normalitati, la persoanele cu diverse disfunctii clinice si psihologice. $unt de asemenea metode de =nregistrat global: timpul de reactie, performantele prosexice si mne ice dar aceste metode nu pot fi folosite decAt =n conditii speciale de dotare, de etalonare etc. 1!. Tehnica checR(list de evaluare a personalitatii

CunoscAnd o mai mare de voltare =n ultimele doua decenii, scalele de evaluare tintesc estimarea cantitativa a comportamentului uman, dovedindu(si utilitatea =n aprecierea cvasi( obiectiva a efectelor psihofarmacologice a diferitelor substante psihotrope. Acestor scale de evaluare ,,rating scalesH li se adauga recentele procedee H c(ec@!listH si lista de ad*ective pentru control. 1e exemplu, o varianta =n care din #>> de ad*ective considerate concludente pentru comportamentul uman, subiectul este rugat sa sublinie e ad*ectivele care l(ar caracteri a. Bn aceasta tehnica, examinatorul .evaluatorul/ aprecia a fiecare simptom .psihic ori somatic/ cu o cifra, =n functie de intensitatea acestuia. -relucrarea statistica obtinuta din scoruri, la etape anume stabilite de cercetatori, ofera posibilitatea alcatuirii unui profil clinic .=n dinamica/ al bolnavului respectiv. $calele de evaluare sunt adaptate nosologiei si sindromologiei din clinicile, de exemplu, de psihiatrie. $e vorbeste de scale pentru nevro e, psiho e etc., ori pentru testarea anxietatii, a depresiei. 1#. Chestionarul pentru copii al lui Carl 0ogers Tot un chestionar pentru copii .:(1# ani/ este chestionarul Carl Rogers (APR). Chestionarul are ) parti =n care se cer subiectului: ". optiune profesionala .raspuns la alegere cu trei preferinte/+

"". alegerea unor aspecte relative la viata personala .cum ar prefera sa fie ( mai puternic, mai linistit etc./+ """. desert+ indicarea a trei persoane pe care le(ar alege daca ar trebui sa mearga =ntr(un

"5. sa spuna =n ce masura seamana cu o serie de copii a caror pre entare de calitati se face =n propo itii si =n ce masura ar dori sa le semene+ 5. 5". sa raspunda la =ntrebari cu alegeri multiple privind probleme ale vietii sociale+ sa clase e =n ordine de preferinta membrii familiei sale.

0e ultatele celor sase subteste sunt combinate pentru a obtine patru note diferite si anume: note ale sentimentului de inferioritate personala, note ale inadaptarii sociale, note de adaptare familiara, note de reverie trea a etc. pentru fiecare exista trei grupuri .superior, mediu, inferior/. Chestionare pentru copii au reali at si 0aMnolds .1:!@/, Justin .1:##/ ( cau ele care =i fac pe prescolari sa rAda, 5alentine .1:#>/ si Ellesor .1:##/ au studiat caracteristicile fricii si cau ele fricii la copii, $erara si $ears .1:%>/ au efectuat experimente de frustrare alimentara la sugarii

de ) luni, 1embo, EarRer, 3eQin .1:%>/ au pus =n evidenta o serie de aspecte ale personalitatii copiilor prin deprivarea de *ucarii, NarroQ .1:%>/ a studiat reactiile globale la dificultati ale prescolarilor, Oost a studiat reactiile la sarcini complicate si grele, 7eigarniR a dat sarcini de memorare dificile, dar a adaugat =n cadrul situatiilor dificile sugestii po itive si negative, urmarind efectul lor, ce si cAt a fost retinut din situatiile consumate de catre copii de diferite vArste. 3a 8niversitatea din Eucuresti s(a efectuat un test de sugestibilitate. Testul S.B.U. se compune din 1! pagini cu cAte 1' serii .itemi/ de cAte trei figuri sau imagini ase ate =n succesiune verticala. Cele trei imagini sau figuri geometrice din seriile fiecarei pagini sunt identice, dar ase ate =n po itii diferite. &entionAndu(se faptul ca nu are importanta po itia imaginilor, se cere subiectilor sa determine care imagine din cele # este diferita .elementul indicator/ de celelalte doua. 0aspunsurile existente si abtinerile s(au considerat ca fiind supuse sugestiei .latente/, =n timp ce raspunsurile prin care se identifica o imagine dintrei ca fiind diferita se considera ca fiind o expresie a sugestiei de fond. -entru fiecare ! pagini .# itemi/ se modifica instructa*ul dupa o pau a =n care desenarea din memorie a setului de imagini va ute. Cele ) tipuri de instructa* au permis sa se puna =n evidenta dominanta relativa a sugestibilitatii directionata spre autoritatea fata de aceea ce este implantata =n conditiile competivitatii si relatiilor sociale curente. 1%. Chestionarul de temperament al lui 6uilford si 7imermann Chestionarul de temperament al lui JOY P. U!"OR# si $.S. %!&&'R&A(( ( %) grupea a sub forma unui chestionar multifa ic factorii mai bine stabiliti. El cuprinde #>> itemi cu raspuns la alegere si acopera 1> trasaturi de personalitate si implicit de temperament, stabilitate emotionala, obiectivitate, bunavointa, tendinte de reflexie, relatii personale, masculinitate. 1'. 1escrieti "nventarul de personalitate California C-" C- P- I- ! California Ps8c(olo&ical Inventor8 ! a fost publicat de catre directorul departamentului de psihologie din EerReleM, Harrison 6. 6ough =n 1:'). Este destinat diagnosticarii si evaluarii indivi ilor, punAndu(se accent pe comportamentele interpersonale si dispo itiile =n corelatie cu interactiunile sociale. Cauta sa evalue e mai curAnd aspectele favorabile decAt cele morbide sau patologice. A fost numit &. &. -. " ( ul normal, nu numai pentru ca are =n continutul sau 1@) itemi din ultimul, ci mai ales pentru a fost construit pe aceiasi schema, =n mod empiric, prin contrast, iar raspunsurile subiectilor sunt apreciate ca extreme =ntr(un criteriu pertinent ( ca de exemplu 1o .dominanta/. C. -. " ( ul are 1@ scari . 1o, Cs, $M, $p, $a, Cb, 0e, $o, $c, To, 6i, Cm, Ac, Ai, "e, -M, 2x, 2e / dintre care numai % au fost construite =n mod clasic, selectionAnd itemii =ntr(un mod teoretic si supunandu(i unei anali e interne, precum si validarilor ulterioare. $calele inventarului utili ate initial au fost urmatoarele: 1. 1o ; dominanta, %' itemi+ !. Cs ; capacitate de statut+ #. $M ; sociabilitate, #> itemi+ %. $- ; pre enta sociala, ') itemi+ '. $A ; acceptanta de sine, #% itemi+ ). CE ; bunastare personala, %% itemi+ ?. 0E ; responsabilitate,%! itemi+ @. $, ; sociali are, '% itemi+ :. $C ; autocontrol+ 1>. T, ; toleranta,

#' itemi+ 11. 6" ; impresie buna, %> itemi+ 1!. C& ; spirit de comunitate, !@ itemi+ 1#. AC ; conformism, #@ itemi+ 1%. A" ; reali are prin independenta, #! itemi+ 1'. "E ; eficienta intelectuala, '! itemi+ 1). -N ; simt psihologic+ 1?. 2L ; flexibilitate, !! itemi+ 1@. 2E ; feminitate, #@ itemi. "nventarul conceput initial la EerReleM ( California, de catre 6ough =n 1:') si(a propus folosirea lui =n practica diagnostica. Autorul a =mpartit cele 1@ scale =n % grupe de semnificatii psihologice: 1. !. #. %. dimensiunile personalitatii, optiuni valorice si maturitate interrelationala, nivel motivational, stilul personal. $tudiul comportamentului si a reactivitatii umane a fost scopul pentru care C.-.". sondea a interrelatiile sociale preferate celor anormale. Acest studiu re ulta din cunoasterea unor itemi sistemati ati =n !) de rubrici. Acestea sunt urmatoarele: 1. starea generala a sanatatii .: itemi/+ !. simptome neurologice generale .1: itemi/+ #. nervii cranieni .11 itemi/+ %. motricitate si coordonare .) itemi/+ '. sensibilitate .' itemi/+ ). sistemul vaso(motor, tulburari trofice, limba*, organe de secretie .1> itemi/+ ?. sistemul cardio(respirator .' itemi/+ @. sistemul gastro( intestinal .11 itemi/+ :. sistemul genito(urinar .' itemi/+ 1>. obiceiuri .1: itemi/+ 11. familia si viata con*ugala .!@ de itemi/+ 1!. profesiunea .1@ itemi/+ 1#. educatia .1! itemi/+ 1%. viata sexuala .1) itemi/+ 1'. religie .1: itemi/+ 1). politica ( lege ( ordine .%) de itemi/+ 1?. comportament social .?! de itemi/+ 1@. afectivitate ( depresiune .#! de itemi/+ 1:. afectivitate ( manie .!% de itemi/+ !>. tendinte obsesive si constrAngere .1' itemi/+ !1. idei delirante, halucinatii, ilu ii, tendinte interpretative .#1 de itemi/+ !!. fobii .!: de itemi/+ !#. tendinte sadice si masochiste .? itemi/+ !%. morala .## de itemi/+ !'. masculinitate si feminitate .'' itemi/+ !). tendinte ale subiectului de a se arata =ntr(o lumina neverosimila .1' itemi/. 3a acestea se adauga : scale clinice: aspecte hipocondrice, depresii, isterie, personalitate psihopata, masculinitate(feminitate, paranoia, psihastenie, schi ofrenie si hipomanie. Bn versiunile din deceniile de dupa 1:)> au fost =mbunatatite alte scale privind sindroame psihice clinice, care, de fapt, toate poseda o semnificatie si =n domeniul normal. Testul s(a efectuat pentru a fi aplicat de la 1) la '' de ani, pentru ambele sexe. A fost etalonat initial pe ?>> de persoane din populatia $tatului &innesota, dar si pe vi itatori din $.8.A.: !'> de cursanti pregatiti pentru 8niversitate, grupe sociale de muncitori, dar si bolnavi de TEC si de epilepsie. 1). $cala clinica &innesota &&-"" Inventarul de ersonalitate $ultifa.ic )innesota .&&-"/ este considerat cel mai complet si cel mai raspAndit chestionar. !n)entarul multi*a+ic de personalitate T,' &!(('SOTA &U-!P,AS!C P'RSO(A-!TY !(.'(TORY/ elaborat de $TA0OE, HATHCAN si &cO"43EN, are la ora actuala cea mai mare raspAndire printre inventarele si chestionarele de personalitate. Cuprinde ''> itemi cu referire la !> domenii .sanatate generala, simptome neurologice, psihosomatice, relatii

familiale, atitudini morale etc./. Bntrebarile se afla pe cartonase pe care subiectul este pus sa le clase e =n trei grame i corespun atoare pentru HadevaratH, HfalsH si Hnu stiuH. Aceasta metoda este acceptata si de subiectii mai dificili. Trei scale ale chestionarului permit sa se determine daca subiectul tinde sa se pre inte constient sau nu, sub o lumina favorabila. 1aca subiectul tinde sa se subestime e sau sa se supraestime e, faptul se pune =n evidenta prin scala O, daca da raspunsuri neobisnuite, fie ca raspunsuri la =ntAmplare, fie ca raspunsuri realmente patologice ori raspunsuri care arata ca nu a =nteles =ntrebarile, faptul este depistabil prin scala 2. combinatii ale scalei 2 si O permit sa se determine daca subiectul a trecut =ntr(un sens sau altul =n categoriile de deformari de raspunsuri specifice uneia sau alteia dintre cele doua scale cu dominanta. 0e ultatele se aprecia a =n functie de % scale de validare: ,,IH, 3, 2, O si : scale clinice. 1?. $cala de validare &innesota 8rmatoarele Scale de validare vor fi succint pre entate: a/ $cala ,,IH ( este cea data de numarul total de raspunsuri la care persoanele raspund prin ,,nu stiuH .se numara/. , nota relativ crescuta indica un subiect cu o structura psihastenica, depresiva ori numai inhibata. , nota prea mare poate invalida testul. b/ $cala 3 .lie ; minciuna/ ( ,btinerea de scoruri mari este proprie persoanelor rigide, psihopate ori cu tendinte interpretative .=n special cAnd doresc, =n urma efectuarii testului, sa apara =ntr(o lumina favorabila, falsificAnd re ultatele/. c/ $cala 2 ( aprecia a validitatea =ntregului test. 8n scor mare arata o posibila lipsa de atentie =n sortarea enunturilor ori incapacitatea de a da un raspuns corect. d/ $cala O ( are un rol corectiv prin masurarea atitudinii persoanei fata de raspunsurile date. $corul mare arata tendinta de a se reali a un profil normal, indicAnd atitudinea de aparare a persoanei, fata de propriile slabiciuni. El indica si un bun prognostic pentru bolnav, ilustrAnd capacitatea lui de a(si re olva propriile probleme. Scale clinice ( vi ea a, =n fond, trasaturi ale personalitatii. 1. Scala >s ! entru (i ocondrie ( masoara interesul individului pentru functii si caracteristici somatice. $corul ridicat arata tendinte spre acu e somatice lipsite de suport organic, ne=ncredere =n medic, relatie terapeutica compromisa, inactivitate psihica. $cala diferentia a aspectele hipocondriac ( cenestopate sau tulburari organice. !. Scala ' ! entru de resie ( este sensibila la aparitia depresiei si anxietatii+ scorul poate sa creasca si la subiectii normali dar bla ati, sceptici, introvertiti ori cuprinsi de sentimentul inutilitatii. 1etectea a depresiile subiacente si disimulate.

#. Scala >8 ( entru isterie ! arata inactivitatea psihica, egocentrismul, atitudini sociale de mare naivitate, ca si tulburari functionale de ordin general. $cala indica potentialitatea histeroida. %. Scala Pd ( entru deviatie si(o atica ( indica superficialitatea starilor emotionale, lipsa unor capacitati de a folosi experienta proprie, indiferenta fata de normele etico(morale, potential toxicomanic, tendinta spre perversiuni, tendinte narcisice. '. Scala )A< ( $asculinitate!fe$initate ( poate avea un scor mare, aratAnd devierea structurarii intereselor =n directia sexului opus. $cala &S2 cu scor mare la barbati este legata cAteodata, mai mult de anumite trasaturi intelective decAt de homosexualitate. Tendinta de homosexualitate este considerata ca pre enta cAnd percepem o marire concomitenta a scorurilor la &S2, -d si -a. $corul mare la femei indica existenta tendintei de dominare, agresivitate, lipsa de inhibitie. ). Scala Pa ! aranoia ( identifica o serie de trasaturi ca: ne=ncredere, suspiciune, hipersensibilitati, moralitate excesiva, tendinte interpretative. ?. Scala Pt ( si(astenie ! se caracteri ea a prin =ncercarea de decelare a fobiilor, obsesiilor, a tendintelor compulsive. "dentifica si personalitati psihastenice care se manifesta prin depresie, disprosexie, ne=ncredere =n sine. @. Scala Sc( ( sc(i.ofrenie ( nu este =n special ilustrativa pentru personalitati schi oide ori schi ofrene, =ntrucAt schi ofrenia are o multitudine de forme clinice. :. Scala )a ( (i o$anie ( ne a*uta sa identificam persoanele cu structuri de personali(tate ce contin: tumult ideativ, polipragmatism, entu iasm incorigibil, non(conformism. T $coruri ridicate la Pd si )a indica imaturitate, toleranta sca uta la frustrare, ostilitate, impulsivitate, agresivitate, comportament delictual. T $coruri mari la 'B >8B >s caracteri ea a personalitatile pasive, resemnate, dependente, iritabile, =n tensiune. T -sihologii clinicieni au stabilit ca scorurile ridicate la 'B >8B >s asociate cu valori $ari la scala Pt se =ntAlnesc la alcoolicii vechi cu modificari biologice si psihice. T -ersoanele cu scoruri ridicate la scala Pt si ' pot obtine re ultate bune =n activitatea de rutina, desi sunt lipsite de initiativa, cura*, simt de raspundere. T 1e asemenea, scoruri $ari la PtB ' si )A< caracteri ea a personalitatile nevrotice, inhibate. Bn conclu ie, inventarul ))PI releva otentialul si(o atolo&ic, dar are unele de.avantaCe: este rigid, raspunsurile pot fi usor trucate, este permanent un monolog, iar =n clinica are mult mai mult succes dialogul+ subiectul poate face =n mod inconstient proiectie, =ncarcAndu(se cu

un grad mare de subiectivitate .=n mod frecvent subiectul se aprecia a asa cum crede ca este, cum si(ar dori uneori sa fie etc./. 1@. Tehnica 0orschach(descriere

Te(nica Rorsc(ac(, imaginata si definitivata de Herman 0orschach =n 1:!1, se ba ea a pe raspunsurile pe care le da subiectul, pe rAnd, =n fata a 1> planse, relatAnd tot ce =si poate repre enta =n legatura cu stimulii standard. -lansele sunt cunoscute ca alcatuind tehnica Hpetelor de cernealaH alcatuite prin suprapuneri de imagini simetrice, ' dintre ele fiind alb(negru, ! cu nuante de cenusiu si rosu si # planse sunt multicolore. Cotarea se face =n raport de numarul total al raspunsurilor .care pot fi globale sau detaliu+ forma, culoare etc./ si de timpul necesar pentru toate cele 1> planse. 1e o mare importanta pentru interpretare este continutul pe care subiectul =l pre inta =n raspunsuri: forme umane, animale, plante, anatomie etc., ca si raportul banalitateSoriginalitate. -e ba a tehnicii 0orschach sunt descrise .EecR/ arii centrale ale personalitatii: a. b. c. activitate intelectuala+ emotii exteriori ate+ viata emotionala =nnascuta.

-lanse din proba 0orschach Tehnica 0orschach, foarte mult utili ata, a*uta la evidentierea unor trasaturi de personalitate la subiecti normali, iar la bolnavi, atAt la cei somatici, cAt si la cei psihici, avAnd rol important =n diagnosticare, diferentiere si progno a psihiclinica. 1orim sa aratam ca, numai pe ba a semnelor .fie ele si patagnomice/ nu se pot diagnostica tipuri precise de maladii mentale, dar unele indicii, mergAnd chiar spre cunoasterea detaliata le putem obtine prin aceasta tehnica. Astfel, perceperea predilecta a amanuntelor de forma este o dovada a claritatii perceptiei si un indicator al bogatiei intelectuale. -erceperea, =n special dupa culoare a stimulilor din planse arata unele ,,deschideriH spre onele de mai mare sensibilitate afectiva, specifica pentru femei, iar la cele reali ate preponderent dupa forma arata pre enta unor capacitati cognitive deosebite a tendintelor spre sinte a etc. Cei care au o fire sociabila reali ea a o buna asociere forma(culoare .2C U/. Cei ce dau raspunsuri construite pe elementul ,,umbraH denota pre enta unor trairi emotionale negative: anxietate, depresii, inadecvare.

8tili area =n mod deosebit a spatiilor albe din imaginile planselor arata =ncapatAnare, perseverenta, ostilitate. 5iata interioara apare reflectata =n raspunsuri care surprind miscarea .OU/, fiind dovada unor elemente ale emotiei interiori ate. CAnd raspunsurile tip miscare .O/ depasesc numarul celor de tip culoare se aprecia a ca gAndurile predomina asupra actiunilor, iar simptomele bolii privesc =n special modificarile la nivel cognitiv. -redominanta raspunsurilor de tip culoare .C/ asupra celor de miscare .O/ arata pre enta exagerata a simptomelor somatice si motorii. 1:. Tehnica 0osen Qeig(descriere Te(nica Rosen.?ei& 5Picture <rustration Stud8!P< Test6 este alcatuita anume pentru a sonda tolerantele si modul de a reactiona la stresul cotidian.

2ig. 1%. 5arianta pentru adulti 2ig. 1'. 5arianta pentru copii 2ormata din !% de imagini precum cele din figurile 1% si 1', =n care sunt minimum ! persona*e, =n situatii frustrante determinate de un obiect sau persona*, tehnica solicita subiectului sa(si exprime spontan atitudinea prin cAteva cuvinte sau o fra a .=n primele 1) imagini/. "n urmatoarele @ situatii subiectul trebuie sa raspunda unei acu atii sau in*urii. 1upa administrarea probei, bolnavul citeste raspunsurile pe care le(a dat, iar examinatorul notea a mimica, inflexiunile vocii etc., clarifica eventualele ambiguitati. 0aspunsurile sunt apreciate dupa: directia a&resiunii, fapt care delimitea a subiectii =n mai multe categorii. Acestia pot fi: extrapunitivi, intropunitivi si impunitivi, respectiv subiecti ce =ndreapta reactia agresiva =n afara, spre ei =nsisi sau nu acorda semnificatie situatiei transmise: Hnimeni nu e vinovatH. 2iecare item este compus din doua pesoane aflate =ntr(un dialog si o situatie curenta de frustratie. 8na din persoane spune ceva. -roblema subiectului este de a se ase a =n situatia celui de al !(lea persona* .din situatia de frustratie/ care trebuie sa raspunda ca si cum ar fi implicat =n acea situatie de frustrare =n mod real. Exista grade diferite de raspuns, dar modul de a raspunde poate fi =mpartit =n # tipuri:

1. raspunsuri extrapunitive+ !. raspunsuri intropunitive+ #. raspunsuri impunitive. Bn contextul acestor # tipuri de raspunsuri se detasea a trei feluri an care predomina ceva: 1. exista predominarea obstacolului si a tot ce sine de el+ !. exista apararea eului+ #. exista persistenta ( cerintei, ( necesitatii. 1in combinarea acestor # tipuri cu # raspunsuri se a*unge la existenta a : factori. Teoria frustrarii considera ca este vorba de un obstacol. Exista perspective principale =n reactia de frustrare care se exprima =ntr(un fel de tipologie ( 0osen Qeig a delimitat # tipuri de 0(uri: a. tipil de reactie dupa trebuintele frustrate, b. tipil de reactie dupa directie, c. tipil de reactie dupa caracterul mai mult sau mai putin adecvat al reactiei. Testul are o anumita gradatie a situatiilor frustrante si evidentia a destul de satisfacator toleranta la frustratie. 0osen Qeig spunea ca fiecare om dispune de o anumita capacitate fie de a evita descarcarea tensiunii+ fie de a =ncerca sa(si impuna un grad de idiferenta fata de situatiile frustrante iar toleranta la frustrare are atAt componente individuale cAt si educationale si datorita acestui fapt poate exista o ,,amAnareH rationasa fie a satisfacerii unei trebuinte, fie a raspunsului agresiv de saturatie. Exista subiecti care au toleranta foarte sca uta. Bn interpretarea re ultatului testului se mai calculea a indicele de conformitate la grup si se notea a cu 6C0+ are ca scop masurarea conformatiilor raspunsurilor subiectilor, raportarea acestora la media raspunsurilor populatiei =n astfel de situatii frustrante. Ele oglindesc gradul de adaptare sociala a insului. Testul se poate aplica la: ( oameni normali, ( di armonici, ( ca uri cu trasaturi sau tendinte anti(sociale. Tehnica constituie un mod de selectionare a bolnavilor pentru psihoterapie. Totodata, ea da indicii asupra relatiilor interpersonale cu medicul, cu psihiatrul chiar privind riscurile interventiilor exploratorii sau terapeutice. !>. Chestionarul de personalitate al lui Thurston ( pre entare generala !n)entarul de personalitate al lui -.-. T,URSTO(' (0120) are =n atentie ? trasaturi de personalitate de ba a evidentiati prin cei 1%> itemi: A; activism, rapiditate =n activitati lucrative+ 5; viguro itatea+ "; impulsivitatea+ 1; dominanta+ E; stabilitatea emotionala+ $; sociabilitatea+ 0; reflexibilitatea.

Chestionarul de personalitate al lui Thurstone are functii psihodiagnostice, de asemenea, complexe prin cei 1%> itemi pe care =i formulea a. $e refera la ? trasaturi: .A/ activism, rapiditate, rapiditati =n activitatile curente, .5/ riguro itate evidenta si =n aspectul corporal general .musculatura scheletului etc./, ."/ impulsivitate =n luarea si reali area deci iilor, .1/ dominanta, pre enta si prestanta, =nsusiri active care =l impun ca lider, .E/ stabilitate emotionala, .$/ sociabilitate, 0/ flexibilitate. Trasaturile de mai sus au grade de evaluare, fapt ce permite alcatuirea unui profil psihologic complex al personalitatii. !1. Testul -2 1) Cattel(pre entarea testului Bn testul -21), Cattell a pre entat 1) factori de personalitate carora le(a implicat ! feluri de dominatii factoriale: factori manifesti .constienti/ si factori voalati .inconstienti/. Aspectul acestui test implica o optica multifa ica =n care este implicata inteligenta. -entru un profil de personalitate normala dar si =n ca ul celor cu unele tendinte patologice, proba este eficienta. 0edam notarea folosita de autor. Etalon 1) -.2.

1'(!> 1#(1%

!!(!)1:(!)1:(!)1:(!> !'(!)1@(!> 1'(!> 1?(!) 1?(!>!!(!) 1'(!>1)(!> 1@(!> !!(!) !>(!11?(1: 1'(1)1%(1? 1#(1% 1)(1? 1%(1' 1!(1# 1>(11 1>(11 !!(!%1'(1? 1#(1% 1'(1) 1%(1)1)(!1 1#(1% 1@(!1 1)(1? 1>(11 1#(1% 1>(11 1>(11 1#(1% 1'(1) 1#(1% 1@(!1

1%(1'11(1! 1!(1# 1#(1%

1!(1# 11(1!

-rofil 1) -.2. .0. E. Cattell/ 4umele ........... -renumele ....... $exul ... 5Arsta .... 1ata .......

! # Re.ervat, detasat, critic, rece .preponderent schi otim/. ! # )ai utin inteli&ent, gAndire corecta .lentoare =n =ntelegere sau =nvatare/. ! 3 Stabilitatea e$otionala sca.uta, hipersensibilitate, versatilitate, iritabilitate, lipsa de toleranta la frustrare .eu slab/. ! # , amabil, acomodabil, con(ciliant,

9 1> 'esc(is, cald, amabil, cooperant, sociabil .preponderent ciclotm/.

: 1> Inteli&enta vie, capaciatate de abstracti are.

: 1> Stabil e$otional, realist, calm, echilibrat .eu puternic/.

D 1> Afir$ativ, sigur pe sine, cu independenta de spirit, agresiv,=ncapatAnat, autoritar, dominator.

! # &oderat, prudent, taciturn, re ervat. ! # Ne asator, oportunist, fara simtul datoriei, tendinta spre negli*enta .supraeu slab/. ! # Ti$id, timorat, suspicios+ prudenta extrema .exteriori are dificila, sentiment de infe(rioritate/. ! # 'ur si realist, ba Andu(se pe sine, po itivist, cu spirit practic, insensibil.

D 1> I$ ulsiv, entu iast, expansiv, vesel, direct, plin de viata.

: 1> Constiincios, perseverent, cu simsul datoriei si al respon(sabilitatii, po ant morali ator .supraeu puternic/.

D 1> Endra.net, sociabil, =ntreprin( ator, spontan, cu re onanta bogata.

: 1> Tandru, dependent afectiv, imatur emotional, sensibil. Cere a*utorul si atentia celorlalti, =i lipseste spiritul practic.

! # Encre.ator, cooperant, adaptabil ! 3 Practic, constiincios, tine la forma, capabil sa(si pastre e sAngele rece+ oarecare lipsa de imaginatie.

: 1> NeFncre.ator, =nd=r=tnic, neindicat pentru munca =n echipa.

: 1> I$a&inativ, boem, visator.

! # 'irect, naiv, sentimental, natural. ! # Cal$, =ncre ator =n sine, senin. ! # Conservator, cu respect pentru conventii. ! # 'e endent de colectiv, fidel colectivului. ! 3 Necontrolat, =n conflict cu sine, fara gri*a pentru conventii, impulsiv. "ntegrare slaba. ! # 'estins, calm, nepasator, satisfacut. $laba tensiune energetica.

) )

: 1> Subtil, perspicace, clarva ator, lucid. : 1> An%ios, depresiv, cu senti(mente de culpabilitate.

: 1> 'esc(is s re nou, inovator, critic, cu gust pentru anali a.

: 1> Inde endenta ersonala, decis, plin de resurse.

D 1> Controlat, formalist, prudent =n raporturile sociale, cu amor propriu.

: 1> Tensionat, cu sentimente defrustrare, depasit de evenimente. Tensiune energetica ridicata.

!!.

Chestionarul de personalitate 2reiburg 2pi(pre entare generala Chestionarul de personalitate Freiburg este un chestionar multifa ic, factorialist, elaborat de 2ahrenberg $elg Hampel .1:?@/. Are 1! scale .=n total !1! itemi/. Exista o serie de variante prescurtate. $calele au saturatii =n diferite structuri, mai mult din domeniul afectivitatii si a tendintelor de tulburari ce se pot structura. 2-" 1 pune =n evidenta: nervo itate, tulburari psihosomatice .#% de itemi/, dar si tulburari si stari generale proaste, insomnii, oboseala stagnanta, instabilitate, nelinisti, sensibilitate crescuta la stimuli puternici si meteosensibilitate. 2-" ! pune =n evidenta agresivitate, imaturitate afectiva .!) de itemi/, la care se adauga dispo itii si stari de agresiune corporala, verbala sau imaginara, reactii negative, impulsivitate, tendinte sadice, lipsa de control, nevoie intensa de schimbare, vulgaritate, glume proaste si tendinte spre exaltare. 2-" #. 1epresie, nesiguranta .!!@ de itemi/, proasta dispo itie generala, momente numeroase de epui are, nemultumire, anxietate, neliniste, ca si cum ar trebui sa se =ntAmple ceva periculos, sentimente de gol interior si apatie, nemultumire, concentrare redusa aproape permanenta. 2-" %. Emotivitate, frustrare .!> de itemi/, stari de iritabilitate, tensiuni, susceptibilitate, toleranta sca uta la frustrari, nerabdare, neliniste, tendinte de iritabilitate urmate de agresivitate si furie, actiuni si stari afective adesea violente.

2-" '. $ociabilitate .1) itemi/. Tendinte de a stabili contacte, cunostinte si prieteni cAt mai multi, vioiciune, activism, tendinte de a fi comunicativ, =ntreprin ator, vorbaret si prompt =n replici. 2-" ). $Ange rece, calm, =ncredere =n sine .!> de itemi/, iritabilitate, tendinte de a fi deceptionat, susceptibil deceptionat cu usurinta, tendinte de a se simti deran*at si pus =n =ncurcaturi, =ngri*orari, preferinte de a ramAne =n asteptare, cAnd trebuie sa decida ceva .deci amAna/, pesimism si descura*are frecvente. 2-" ?. Tendinte de dominare, agresivitate, reactivitate, agresivitate .!> de itemi/. Acte de agresiune fi ica, verbala sau imaginara, capacitate de a(si impune interesele proprii, egocentrism, atitudini de suspiciune si de ne=ncredere =n ceilalti, conduite si gAndire autoritara, conformism, agresivitate sociala. 2-" @. "nhibitie, tensiune .!> de itemi/, timiditate si inhibitie =n relatiile curente, mai ales =n colectivitate, care poate evolua capacitatea de a relationa sau pAna la exprimarea unui comportament anormal. 4eplaceri si trac =nainte de unele situatii, emotii ce se manifesta fi ic si aspecte vegetative. Bn genere, forta de actiune redusa, nesiguranta =n luarea de deci ii, incapacitate de a duce la bun sfArsit cele propuse, iritare si teama cAnd este privit. 2-" :. 2ire deschisa, autocritica .1% itemi/, recunoastere deplina si usoara a unor defecte sau slabiciuni generale umane. Tendinte de autocritica, uneori =nsotite de atitudini de involte. 2-" E. Extroversie(introversie. Este o scala care are #% de itemi. $e refera la sociabilitate, nevoie de contacte, conduite dega*ate, placere de divertisment si variatie, tendinte spre activitate. E vorba de persoane =ntreprin atoare care dau tonul, dar au si tendinte de a domina, uneori, cu lipsa de stapAnire. 2-" 4. 3abilitate emotionala. Este tot o scala suplimentara cu !% de itemi. $e afirma nu numai dispo itia labila si proasta, dominant agresiva, tristete multa si lipsa de vlaga, iritabilitate si vulnerabilitate la frustrari, tensiune permanenta, tendinte spre meditatii si reverii inutile, plin de gri*i, cu sentimente de vinovatie, de multe ori cu dificultati de contact, dar si sentimente de a fi fost gresit =nteles si chiar nedreptatit, uneori apatic. 2-" &. &asculinitate .!) de itemi/. $ubiectul are comportamente active, constiinta de sine, este optimist, =ntreprin ator, gata de actiune, cu dispo itie echilibrata, cu putine neplaceri organice si, =n genere, nu au trac. Aceasta $cala 2-" a fost tradusa si folosita =n 0omAnia, =ncepAnd cu 1:@%, la 8niversitatea din Clu*, de catre H. -itariu. !#. Chestionarul 3acerbeau Chestionarul lui -acer3eau .1:)'/ dispune de ?! itemi, avAnd sensibiliate pentru subiectii de 1>(1! ani. -e fiecare din cele % pagini ale testului se afla 1@ ocupatii evocate, iar subiectii trebuie sa aleaga ) ca preferate si ) ca respinse, celelalte ramAnAnd neutre. $unt continute

ocupatii tehnice, intelectuale, sociale, sportive, legate de natura, de comert, artistice, manuale si imaginative. Bn cadrul fiecarei grupe se pre inta activitati teoretice si practice. Bn cotatie s(au acordat ! puncte pentru raspunsurile preferentiale, un punct la cele nealese si nerespinse si > puncte pentru cele respinse. !%. Chestionarul EdQards Chestionarul 'd4ards contine !%> de itemi cu raspunsuri perechi .alegere fortata/. 1upa un timp, =ntrebarile se repeta, fapt ce permite compararea re ultatelor. -ot aparea re istente la raspunsuri, negli*ente, confu ii, erori involuntare si voluntare. Chestionarul s(a construit prin stabilirea situatiei statistice a fiecarui raspuns privind diferite activitati vocationale si avocationale. !'. Chestionarul de valori profesionale al lui $uper Chestionarul de )alori pro*esionale ale lui Super Chestionarul cuprinde 1' factori, fiecare factor descriind o caracteristicaesentiala, specifica unui ansamblu de profesii sau activitati, prin intermediul a # enunturi. $e poate face suma notelor acordate pentru fiecare factor la cele # enunturi relevante pentru acesta. $corul poate varia de la # la 1', deoarece fiecare dintre factorii enumerati are # enunturi cu o scara de evaluare de ' grade. 1%. A-TRU!S& . enunturile !, #>, #1 / ( profesii care privesc lucrul cu oamenii si contribuie la ameliorarea vietii acestora + medicina, relatii umane, asistenta sociala, invatamnt, comert, etc. 1'. S!&T 'ST'T!C . ?, !>, %1 / ( profesii care permit reali area unor obiecte estetice: arta, design, etc. 1). CR'AT!.!TAT' . 1', 1), %' / ( activitati care permit crearea de noi produse, aplicarea de idei noi,inventarea de lucruri noi: profesii tehnice, stiintifice, artistice, literare, organi atorice, etc. 1?. ST!&U-AR' !(T'-'CTUA-A . 1, !#, #@ / ( activitati ce ofera posibilitatea de a invata ceva nou si solicitao gndire independenta, reflexii abstracte 1@. R'US!TA OB!'CT!.ATA . 1#, 1?, %% / ( munci cu caracter executiv, finali ate prin produse concrete si care dau sentimentul de satisfactie prin buna executare a sarcinilor profesionale. 1:. !(#'P'(#'(TA . ', !1, %> / ( ocupatii care permit persoanei sa lucre e dupa propriul ei ritm si sa aplice propriile idei . conceptii /. !>. PR'ST! !U . ), !@, ## / ( ocupatii cu un statut social ridicat si care confera importanta si impun respect. !1. CO(#UC'R'A A-TORA . 1%, !%, #? / ( profesii care dau posibilitatea de a planifica si organi a munca altora. !!. A.A(TAJ' &AT'R!A-' . #, !!, #: / ( valoare asociata unor munci cu renumerare mare. Tendinta de orientare in alegerea profesiei dupa cstiguri materiale.

1>. S! URA(TA . :, 1:, %! / ( valoare asociata unor profesii care pre inta certitudinea mentinerii lor, asigurarea aceluiasi tip de munca si garantarea veniturilor materiale. 00. A&B!A(TA #' -UCRU . 1!, !', #) / ( ocupatii caracteri ate prin conditii bune de munca, si anume curatenie, caldura, lipsa de gomot. !#. R'-AT!! CU SUP'R!OR!! . 11, 1@, %# / ( alegerea locului de munca in functie de cadrele de conducere din domeniul respectiv. !%. R'-AT!! CU CO-' !! #' &U(CA . @, !?, #% / ( alegerea locului de muncape criteriul unor relatii bune in colectivul de munca, ceea ce are importanta ma*ora in ocupatiile semicalificate si la functionarii administrativi. !'. ST!-U- #' .!ATA pe care il implica profesia . 1>, !), #' / ( valoare asociata la tipul de munca ce permite desfasurarea unei vieti corespun atoare imaginii faurite de persoana respectiva, si anume profesii cu program neregulat, care implica deplasari, calatorii, etc. !). .AR!'TAT' . %, !:, #! / ( profesii care permit activitati diverse, variate, nerepetitive. ,rientare spre satisfactii personale. $e stabileste ordinea ierarhica a factorilor. -rimii #(' factori la care ati obtinut puncta*ul cel mai amre repre inta domeniul de activitate in care puteti avea succes si va puteti reali a din punt de vedere profesional. !). Tehnica $ ondi( descriere Te(nica S.ondi, elaborata de 3eopold $ ondi =n 1:#:, vi ea a explorarea pulsiu(nilor intime ale individului. 2ormal, ba Andu(se pe notiunea de preferinta estetica, proba este alcatuita din %@ fotografii ale unor bolnavi psihici ( ) serii a cAte @ fotografii, cu repre entanti din @ entitati nosologice recunoscute clinic. Eolnavul alege din fiecare serie ! fotografii care(i plac mai mult si ! care(i displac, =n ansamblu va alege 1!, considerate simpatice si 1! drept antipatice. $e repeta de mai multe ori, la 1(! ile. -entru alcatuirea unei po e, unii psihologi solicita si algeri precum: ,,mai putin simpaticH ori ,,mai putin antipaticH. Alegerile sunt considerate ca repre entAnd trebuinte aprobate de persoana, iar respingerile ca trebuinte reprobate, refulate, ele manifestAndu(se =n toate domeniile vietii omului: profesiune, prietenie, dragoste, boala. Tehnica este ba ata pe o metodologie psihologica originala, numita de $ ondi Hanali a destinuluiH, ce explorea a Hinconstientul familialH situat =ntre inconstientul personal al lui 2reud si inconstientul colectiv al lui Jung. Tehnica este destinata investigatiei pulsionale, avAnd pretentia de a formula diagnostice psihiatrice. Bn acest sens, &oser .1:'%/ compara pe %> de ca uri diagnosticul clinic cu re ultatele tehnicii si gaseste o corespondenta de @)V. Totusi, Arnold si Oohlmann arata ca numai epilepticii au putut fi identificati, pe ba a probei, de alte grupe nosologice. !?. Chestionarul 3.E.1.W. (descriere

"nvestigarea conducerii se reali ea a prin chestionarul de 1>> de itemi (3eadership Eehavioral 1escriptivr WuestionarM (Chestionarul descriptiv al comportamentului leaderului 5L-#-'-G-6cuprinde 1>> de itemi evaluAnd 1! dimensiuni ale comportamentului de conducere: 1. Consideratia ( vi ea a masura =n care leaderul este preocupat de starea generala si de statutul subalternilor+ !. $tructurarea ( masura =n care leaderul =si defineste clar propriul rol si le aduce la cunostinta subalternilor ce se asteapta de la ei+ #. 0epre entativitatea ( masura =n care leaderul vorbeste si actionea a ca repre entant al grupului+ %. Bmpacarea cerintelor ( masura =n care leaderul =mpaca cerintele organi ationale contradictorii si reduce de ordinea din sistem .entropia sistemului/+ '. Tolerarea incertitudinii ( masura =n care leaderul este capabil sa suporte incertitudinea si amAnarea fara a deveni nervos sau anxios+ ). -uterea de convingere ( masura =n care leaderul foloseste =n mod eficient persuasiunea si discutia si exprima convingeri ferme+ ?. Tolerarea libertatii ( masura =n care leaderul le ofera subalternilor posibilitatea de a avea initiative, de a lua deci ii si a actiona+ @. Asumarea rolului ( masura =n care leaderul =si exercita =n mod activ rolul de conducator si nu(si deleaga autoritatea altora+ :. Corectitudinea predictiilor ( masura =n care leaderul da dovada de previ iune, de capacitate de a prevedea corect re ultatele+ 1>. Accent pe productie ( masura =n care leaderul exercita presiuni pentru a asigura productia+ 11."ntegrare ( masura =n care leaderul mentine unitatea grupului pe care =l conduce+ re olva conflictele aparute =ntre membrii grupului+ 1 ! "rientare spre superiori ( masura =n care leaderul mentine relatii bune cu superiorii are influenta asupra lor, si lupta pentru a(si ridica statutul. Cotarea se reali ea a atribuind fiecarui item o scala de la 1(' si adunand pe fiecare dimensiune in parte puncta*ul obtinut. !@. Chestionarul de investigare a culturii organi ationale C(estionare de investi&are or&ani.ationala

Cultura or&ani.ationala Concept viu disputat si =ncarcat de multiple semnificatii, cultura organi ationala are meritul de a aduce =n atentia managementului organi atiei importanta factorului uman si a fenomenelor identitare =n cadrul =ntreprinderilor. 3ansat pe la =nceputul anilor K@> =n $tatele 8nite, cultura organi ationala si, =n general, culturalismul a cunoscut o expansiune rapida, asta i constituind nucleul teoretic al unei noi scoli =n stiinta managementului: scoala managementului cultural. 1in acest moment, literatura de management a =nceput sa populari e e faptul ca excelenta unei organi atii este data de modurile comune prin care membrii ei au =nvatat sa gAndeasca, sa simta si sa actione e. Asadar, este greu de cre ut ca =n ilele noastre, un studiu asupra comportamentelor, relatiilor si structurilor organi ationale se poate reali a fara luarea =n considerare a culturii. 1omeniul culturii organi ationale a atras atentia cercetatorilor =ndeosebi dupa aparitia lucrarii renumitilor T. -eters si 0. Caterman "n $earch of Excellence. Cei doi autori au avut un aport ma*or la rasp=ndirea acestui concept deoarece, prin numeroase ca uri concrete, au demonstrat ca exista o corelatie =ntre dimensiunile culturii organi ationale si performantele obtinute de companii de renume.. Herbert $imon a =ncercat sa explore e lumea necunoscuta a sentimentelor si a examinat consecintele acestora asupra functionarii organi atiilor, a*ung=nd la asa(numita Hrationalitate limitataH, termen cheie pentru definirea culturii organi ationale. -entru teoria clasica a organi atiilor .ne referim aici la 2. C. TaMlor sau H. 2aMol/ comportamentul uman nu a ridicat niciodata vreo problema. -entru primii teoreticieni =n stiinta manageriala, aspectele negative nu erau re ultatul irationalitatii comportamentului anga*atilor =n munca, ci re ultatul unor structuri organi atorice prost reali ate. Bn opo itie cu aceasta opinie, miscarea relatiilor umane a scos =n evidenta importanta sentimentelor si a factorilor afectivi, psihologici =n explicarea comportamentului =n organi atie. Bn acest context, Herbert $imon reuseste o deconstructie a modelului clasic al rationalitatii, propun=nd termenul de rationalitate limitata. Bn elaborarea conceptelor, $imon a plecat de la considerentul ca teoria organi atiilor nu(si gasea utilitatea si *ustificarea dec=t daca se admitea ca rationalitatea umana este supusa unor limite. Aceste limite depindeau de mediul organi ational =n care se afla individul, mai precis de valorile proprii, credintele, traditiile si mostenirile ce confera fiecarei organi atii o identitate. 0ationalitatea este Hcultural limitataH pentru ca, sustine Herbert $imon, organi atia poate avea o structura bine definita =n masura =n care exista frontierele rationalitatii. 1aca aceste frontiere varia a =ntr(un mod repetat si imprevi ibil, organi area nu poate fi stabila. Contributia lui Herbert $imon la conturarea, pentru prima data, a conceptului de cultura organi ationala avea sa puna sub semnul =ntrebarii modelul de actiune rationala si sa redescopere necesitatea si virtutiile unui mecanism de functionare emotional, colectiv. -entru -. H. Chombart de 3auQe cultura este un produs al societatii care =nglobea a ansamblul cunostintelor, al modelelor de practici, al sistemelor de valori si repere entari, al simbolurilor, al miturilor care se impun indivi ilor. Ea are la rAndul ei o actiune asupra indivi ilor, fiind traita =n practicile muncii, =n raporturile sociale, =n utili area timpului liber, =n aspiratii, =n proiecte, =n actiune. 6. 0ocher considera cultura ca fiind ansamblul modalitatilor da a gAndi, simti si actiona, mai mult sau mai putin formali ate, care, fiind =nsusite si comune mai multor persoane, folosesc la constituirea unor persoane =n colectivitate sociala distincta. , opinie pertinenta o constituie si cea a lui 6. Hofstede, conform careia cultura este un fenomen colectiv, deoarece este acceptata cel putin partial de oameni, care traiesc sau au trait

=n acelasi mediu social, unde a fost =nvatata+ este programarea colectiva a gAndirii, care distinge membrii unui grup de un altul. Cultura organi ationala, la rAndul ei, repre inta un complex de comportamente, practici si sisteme de valori care asigura si guvernea a coe iunea membrilor sai. Ea ele culturii organi ationale stau =n cultura nationala pentru ca regulile, normele, valorile regasite =ntr(o organi atie =si au sorgintea =n regulile, normele si valorile promovate la nivelul culturii nationale. Cultura organi ationala, asadar, nu se confunda cu vi iunea, misiunea sau strategia organi atiei. 3a fel, prin cultura nu vom =ntelege civili atia sau rafinamentul mintii, ci HsoftQareH( ul mental. -entru Edgar $chein, cultura organi ationala vi ea a c=teva elemente constitutive: regulile de comportament, normele care se de volta =n cadrul grupelor de munca, valorile dominante adoptate de organi atie privind produsele, filosofia care calau este politica unei organi atii fata de partenerii de afaceri, regulile stabilite =ntr(o organi atie pentru functionarea ei eficienta, spiritul si climatul ce caracteri ea a organi atia =n mediul intern si =n relatiile cu mediul =ncon*urator. Alte ipote e, exprimate de 0enaud $ainsaulieu, arata ca la ba a notiunii de cultura organi ationala sta aderarea indivi ilor la un proiect mobili ator. ,rgani atia nu se limitea a doar la un spatiu de manifestare a unor practici, valori si ritualuri colective, ci ar mobili a si fortele membrilor sai =ntr(un proiect care implica atingerea unor obiective strategice. Este foarte important sa avem metoda de investigare adecvata pentru cultura organi ationala. 8nul dintre ele este chestionarul de cultura organi ationala care merge pe tipologia lui &int berg alcatuit din %> de itemi. Cotare

Caracteristicile tipurilor organi ationale 1. $tructura simpla

 !. #.

supervi are directa a sefului flexibila neformali ata autocratica lidership Hhands onH seful ia deci iile seful cunoaste toti anga*atii cheie hotarare Eirocratie mecanicista ba ata pe reguli, proceduri si sisteme comunicare complicata experti functionali specialisti control si masurare colectari sofisticate de date disciplina Eirocratie profesionala munca importanta facuta de profesionisti organi atia spri*ina profesionistii delegarea luarii deci iilor si puterii organi atia stabileste standardele de ba a libertate pentru profesionisti managerii conduc si coordonea a

 %. '. Adhocratia divi ii 1ivi ionala

lidership persuasiv schimbare lenta

masurare atenta a re ultatelor independenta divi ionala autoritatea si responsabilitatea se afla in principal la managerii de duplicarea functiunilor cheltuieli mari unitatile sunt centre de profit planificarea strategica facuta la centru mecanisme de protectie divi ionala comunicare formali ata cu centrul

discutii intre experti evitarea birocratiei echipele se formea a si se di olva indivi ii isi urmea a propriile interese mult efort de coordonatre lipsa standardi arii si formali arii deschidere sedinte si examinari frecvente complexitate lipsa de ordine

 !:.

puterea apartine celor cu experti a revedere regulata a strategiei Testele de aspiratii 1embo Testul de aspiratii #embo este un test de atitudini fata de propriile posibilitati si performante. $e pre inta subiectului mai multe foi cu sarcini spre re olvare a diferitelor secvente care solicita unele performante. Bntr(o prima fa a, subiectul este solicitat sa priveasca motivele primei secvente a testului ce i se ofera spre re olvare si sa evalue e daca va putea sa re olve sarcina si =n cAt timp. $e notea a cotatiile subiectului si apoi se cronometrea a re olvarea si timpul de reactie. " se aduce la cunostinta subiectului re olvarea din punctul de vedere al corectitudinii si al timpului. 8rmea a a doua etapa similara, apoi a treia. 1e fapt, prin aceasta strategie de testare se sondea a atAt performantele efective, cAt si aspiratiile solicitate. Ele repre inta o evaluare a propriilor performante potentiale si a*ustarea lor pe parcursul =ntregului test. Este un test final care arata mai ales atitudinile fata de sine ale subiectului .apud 8rsula schiopu, !>>!/. &entionam faptul ca =n literatura psihodiagnostica exista o multitudine de chestionare de interese, de opinii, de tip emotional. Ele evidentia a, =n fond, atitudini si a*uta specialistul =n completarea diagnostica a unui ca . Bn 0omAnia a fost tradusa versiunea france a de catre C. 7ahirnic versiune prelucrata. Exista # variante, A, E si C, relativ similare. Chestionarul se remarca prin densitate. Are 1@? de itemi cu raspunsuri la alegere.

#>.

Testele Cornell(index C(estionarelesunt modalitati de cercetare, de cunoastere, pre ente =n ma*oritatea disciplinelor ca si =n activitatile cotidiene, alcatuite din =ntrebari cu un anumit grad de generalitate, dar urmarindu(se o ,,radiografiereH a starilor, atitudinilor, intereselor, po itiilor subiectului. $e =ntelege ca raspunsurile pot fi mai mult sau mai putin subiective, de aceea se alcatuiesc fie cu raspunsuri =nchise.H1AH, H48H, H48 sT"8H/, fie cu raspunsuri deschise .libere/. 8nul dintre chestionarele cunoscute si frecvent utili ate este C(estionarul Cornell .8niversitatea Cornell din $.8.A./, alcatuit din 1>1 =ntrebari, la care subiectul este HfortatH sa raspunda cu 1A ori 48. Bntrebarile sondea a =n ansamblu aspecte somatice, psihice, comportamentale. din cele 1>1 =ntrebari: 1@ se refera la frica si dificultati adaptative+ ? =ntrebari investighea a timia, dispo itiile afective+ ? =ntrebari sunt referitoare la anxietate si nervo itate, altele privesc aspecte hipocondriace, ne=ncrederea ori sensibilitatea excesiva, iar altele se refera la tulburari gastro( intestinale, circulatorii etc. $e obtine o nota care poate varia =ntre 1> si 1>>, iar cei cu puncta* peste !# sunt considerati bolnavi.

1ocument "nfo