Sunteți pe pagina 1din 5

Mainile necurate: Politicile protectioniste ale Americii

Stuart Anderson este un savant adjunct la Institutul Cato si director executiv al Fundatiei
Nationale pentru politica americana. A scris "Mini necurate: Politicile protec ioniste ale
Americii" examinand barierele comerciale cotele i tari!ele impuse de !actorii de deci"ie
din S#A de a proteja industriile na ionale de concuren a straina. Articolul in discutie a
!ost publicat ini ial $n "%ibertatea Comer ului: &espin'erea Noului Protectionism" ()**+,
si este '-"duit online de Institutul Cato pentru Studii Politice comerciale.
Politicile comerciale americane isi justi!ica barierele comerciale impuse altor tari pe
motiv ca Statele #nite practica liberul sc.imb in timp ce alte tari impun bariere
comerciale si se an'ajea"a in practici neloiale. /esi sustin ca !avori"ea"a o piata libera
dar corecta acestea propun ca America sa isi desc.ida piata numai spre tarile care
des!iintea"a barierele comerciale. /e !apt americanii deseori ridica aceste bariere si
permit practicile neloiale pe care ei insisi le reclama.
Americanii !olosesc o varietate de practici precum le'ile antidumpin' pentru a
restrictiona importurile adesea in numele unei 0piete corecte1. Asemenea restrictii sunt
de obicei re"ultatul intereselor speciale ale americanilor in incercarea lor de a restrictiona
competitia.
Consecintele acestor practici daunea"a in primul rand consumatorului american. /aca
Statele #nite ar elimina pur si simplu taxele si restrictiile cantitative la import bunastarea
neta pe care ar casti'a2o consumatorul ar !ii de )34* miliarde 5 pe an con!orm
raportului Comisiei de Comert International al Statelor #nite din )**3.
6conomistii 7ar8 Cl8de 9u!bauer si :imberl8 Ann 6lliot au estimat costurile
protectionismului din anul )**; la +; miliarde dolari.6i sustin ca daca America ar
inlatura unilateral restrictiile la import consumatorii americani!amiliile si anumite a!aceri
care se ba"ea"a pe importul cu materii prime si materiale necesare productiei ar avea de
casti'at considerabil.
Politicile protectioniste americane in'reunea"a de asemenea liberali"area pietei mondiale.
/aca America si2ar dori piete mai libere ar trebui sa inceapa prin inlaturarea propriilor
bariere si eliminarea practicilor comerciale neloiale.
Se incepe cu consumatorii
<!icialii 'uvernului american se plan' adesea de restrictiile comerciale impuse de alte
tari. #nul din motive este ca in 'eneral America se numara printre natiunile cele mai
putin protectioniste din lume. In unele sensuri aceasta distinctie poate !i comparata cu a
!i cel mai nobil om din bordelul local.
/e asemenea politicienii casti'au suport politic prin !avori"area unei industrii anume in
de!avoarea consumatorului de rand.
%ista produselor restrictionate la import in #SA includea produse din carne incaltaminte
sucuri de !ructe precum si altele dintre care multe bene!iciau de o reclama sustinuta.
Numai dove"ile despre restrictiile la importul de textile si articole de imbracaminte sunt
numeroase.
Calculele au in vedere !aptul ca unii muncitori din anumite industrii ar trebui sa isi
sc.imbe locul de munca. /ar acest lucru nu ar trebui va"ut di!erit !ata de situatia in care
un restaurant si2ar concedia an'ajatii deoarece un alt restaurant mai popular s2ar desc.ide
dupa colt. Competitia creste calitatea bunurilor si serviciilor si deci a standardelor de
viata a consumatorilor si a societatii in 'eneral. Nationalitatea producatorului nu este
relevanta in aceasta ecuatie.
Textile
Poate ca !orma cea mai costisitoare a protectionismului american consta in restrictia
asupra textilelor si articolelor de imbracaminte. Fata de majoritatea produselor pana
acum cativa ani textilele si imbracamintea erau scutite de taxe la import pentru ca nu
erau incluse in conditiile stabilite in 7A==. In anii )*>; cand Acordul Multi!ibre a !ost
reinnoit consiliul de consultanta economica a presedintelui &ea'an a impus restrictii
asupra importurilor de textile si imbracaminte ast!el estimandu2se un cost suplimentar
pentru consumatori intre ?;24; de miliarde 5 anual. Comisia de Comert International al
S#A a estimat acest cost in )*** la ); miliarde 5. Cu toate acestea in urma noului tratat
7A== restrictiile cantitative la importuri vor !i inlaturate in urmatorul deceniu.
Arahide
In S#A intre )**@ si )**4 pretul ara.idelor era cu aproximativ > centi pe Ailo'ram mai
mare decat pe piata internationala. Cotele la importul de ara.ide se datorau in parte unui
scop economic necunoscut al 'uvernului american de a impiedica pretul ara.idelor sa
scada. Incepand cu )*@4 contribuabilii plateau pentru a limita productia de ara.ide. Prin
intermediul unui sistem de cota2parte 'uvernul !ederal a stabilit o cota nationala pentru
productia totala si producatorii au devenit 0detinatori de cote2parti domestice1. 6ste un
delict !ederal sa se produca ara.ide pentru comert !ara o licenta de producator de ara.ideB
iar o ast!el de licenta este aproape imposibil de obtinut pentru cei care nu produceau
ara.ide in trecut. Cei licentiati aveau reparti"ata o anume cota parte de ara.ide pe care o
puteau produce.
/aca s2ar !i importat mari cantitati de ara.ide pe piata americana pretul acestora evident
ar scadea. Acesta ar !i un lucru bun pentru consumatori insa nu si pentru tre"oreria S#A
pentru ca 'uvernul ar trebui sa plateasca o di!erenta de pret producatorilor. Producatorii
americani de unt de ara.ide au !ost cei mai a!ectati de aceste cote pe import. 6liminarea
cotelor ar !i !ost avantajoasa si pentru consumatori care ar !i avut de cati'at *? milioane5
pe an. Cu toate acestea sunt di!icil de eliminat aceste cote deoarece producatorii de
ara.ide care bene!icia"a in mod curent de acestea vor lupta pentru mentinerea acestora.
&unda #ru'ua8 C 7A== !inali"ata in )**4 a adus o imbunatatire pentru consumatorul
american. Cotele de import de ara.ide si anumite produse din ara.ide a crescut de la
++3)> tone pana la 3@4;D t pana in ?;;;. Aceasta inseamna ca importurile vor
repre"enta aprox. +E din productia anuala de ara.ide auto.tone. =axele pe cota parte au
inlocuit cotele precedente care nu permiteau importul produselor peste o anumita
cantitate. /e exemplu ara.idele cu coaja incadrate sub cota vor avea un pret de DD centi
per A' dar pentru cele importate ce nu se incadrea"a in aceasta cota vor avea un pret de
)3)E valoare adau'ata. 6ste important de amintit ca aceste restrictii cresc pretul
bunurilor care nu se incadrea"a in aceasta cota dar si a celor care se incadrea"a prin
reducerea cantitatii disponibile pentru import.
Zahar
Fa.arul este un alt exemplu impresionant care a reusit sa atra'a interesele
consumatorilor. #n raport contabil a aratat ca pro'ramul "a.arului in S#A inclusiv
cotele tari!are la import ii costa pe consumatori peste )4 miliarde 5 pe an. Importurile pe
"a.ar peste cota admisa erau taxate cu )D centi pe Ailo'ram. /aca aceste cote ar !i
eliminate preturile "a.arului importat ar scadea cu 44E. Sin'urii care au dus o lupta !ara
succes pentru eliminarea acestor cote au !ost producatorii de bomboane.
Lapte
/e la Actul de Ajustare A'ricola din )*@@ 'uvernul S#A a restrictionat in mare parte
importurile la produsele derivate din lapte de vaca. Cotele au limitat importurile la
aproximativ ?E din totalul productiei americane de lapte. Similar in operare cu
pro'ramul ara.idelor pro'ramul cu privire la lapte limitea"a importurile pentru a preveni
scaderea preturilor lucru ce ar deranja pro'ramul 'uvernului de a mentine preturi ridicate
pentru lapte.
In con!ormitate cu I=C C S#A americanii ar casti'a cel putin ) miliard 5 in bene!icii
nete prin eliminarea cotelor de import pentru lapte. Prin sc.imbarea structurii cotelor
parte noile cerinte 7A== vor ajuta consumatorii prin permiterea importurilor mai mari
de unt bran"a lapte pra! de'resat.
Ca si in ca"ul "a.arului si ara.idelor numai politica impiedica americanii de a cumpara
atat de multe produse lactate din import pe cat ar dori. Nu exista o ratiune economica
pentru aceste restrictii.
Actul Jones
/esi masurile de 0cumpara made in America1 isi 'asesc calea in diverse parti ale
le'islatiei aceasta nu a impiedicat Giroul de &epre"entanta Comerciala al S#A de a se
plan'e de exemplu de 'uvernul Gra"iliei care isi mentine propria politica de 0cumpara
auto.ton1. Sistemul elaborat al cotei in importurile a'ricole in S#A de asemenea nu
impiedica #S=& de a protesta la politicile statului 9onduras care aplica taxe si cote
diverse la importuri. 07uvernul S#A s2a opus !erm acestei politici care limitea"a accesul
produselor a'ricole americane in aceste state1.
In )**? #niunea 6uropeana a stabilit un pro'ram pentru liberali"area practicii
cabotajului. In timp ce cabotajul in spatiul iberic a !ost liberali"at #6 a permis Spaniei sa
restrictione"e navi'atia comerciala spre si in spatiul Insulelor Galeare Canare Ceuta si
Mililla la vase spaniole pana la ) ianuarie )***.
Ironia acestor plan'eri este ca le'ile S#A spun ca este necesar ca toate bunurile importate
in S#A si majoritatea exporturilor produselor produse sau transportate cu asistenta
'uvernului S#A sa !ie transportate cu vase inre'istrate in S#A. Actul Hones semnat in
)*?; inter"ice ca transporturile mar!urilor pe apa intre porturi americane sa !ie !acute
numai cu vase construite si inre'istrate in S#A si a caror propietari sunt cetateni ai S#A.
Antidmping
/umpin'2ul repre"inta van"area mar!urilor pe piata externa la preturi mai sca"ute decat
acelea de pe piata interna si mondiala practicata de unele tari in scopul inlaturarii
concurentilor si al acapararii pietelor externe. In America s2au implementat le'i anti2
dumpin' protectioniste si anti2consumator cu scopul de a exclude produsele externe ale
caror preturi sunt sub costul de productie dar si cu scopul de a proteja producatorii
interni. Pe termen lun' aceste le'i impiedica companiile straine sa invade"e piata
americana sau sa !ie stabilit un monopol de catre acestea insa pe de alta parte aceste le'i
restrictionea"a accesul consumatorilor la o varietate cat mai mare de produse
ei avand acces doar la produse locale la preturi ridicate.
In orice ca" le'ile anti2dumpin' nu sunt ba"ate pe ipote"e economice solide deoarece
cateodata pentru o !irma care are pierderi este necesar ca sa se stabileasca preturi sub
costurile de productie pentru a2si vinde produsele si ast!el sa evite !alimentul.
#n exemplu concludent pentru aceasta situatie este repre"entat de anul )*>; cand
America a acu"at Haponia de dumpin' in van"area c.ip2urilor de memorie pe pietele
americane si nu numai. Insa s2a dovedit ca acestia nu practicau dumpin' ci doar au
incercat sa isi vanda produsele pentru ca erau in pierdere din cau"a concurentei puternice
din partea coreenilor si altor producatori in domeniu.
#n alt exemplu de anti2dumpin' a !ost in ca"ul pietei de paste din America. Companiile
americane detineau >;E din piata interna a pastelor. Insa in'rijorarea lor a !ost ca pastele
italiene importate le2au taiat din van"arile lor. /esi preturile la pastele italiene erau de
doua ori mai mari decat pastele americane I=C i2au acu"at de dumpin' pentru a2si
proteja propria piata si le2au adau'at un tari! aditional de 4+E pentru a putea creste si ei
preturile.
#n alt exemplu de anti2dumpin' il repre"inta piata tomatelor din America %atina cand
cea mai mare amenintare la adresa producatorilor interni era repre"entat de rosiile
mexicane. In scopul de a multumi producatorii de tomate din Florida care au incercat de2
a lun'ul anilor sa limite"e concurenta mexicana /epartamentul Comertului din S#A i2au
acu"at pe mexicani de anti2dumpin'.Insa acu"atia a !ost respinsa de I=C dar acestia nu au
renuntat si au incercat si a doua oara sa demonstre"e ca tari!ele concurentei mexicane
erau neloiale !olosind2se in calculele lor despre preturi doar de lunile ianuarie si
!ebruarie )**D si martie si aprilie )**3.
7re' &us.!ord a scris in Iall Street Hournal ca un alt atac in care americanii au trisat a
!ost atunci cand au impus mexicanilor sa ambale"e rosiile la !el cum erau ambalate cele
americane stiind totusi ca cele mexicane erau mai sensibile si trebuiau ambalate cu
precautie in cutii de carton pec and cele din Florida erau mai tari si nu necesitau ambalare
speciala.
/upa toate aceste piedici suportate de producatorii mexicani de tomate acestia s2au
simtit constransi si au ajuns la un compromis cu producatorii americanii de a stabili un
pret minim pentru exporturile catre S#A evitand ast!el aplicarea le'ilor anti2dumpin'
care ar !i !ost un pas spre disparitia lor de pe piata americana.
#n raport I=C a recunoscut ca le'ile anti dumpin' sunt de !apt in bene!iciul
producatorilor si nu a consumatorilor.
In conclu"ie le'ile anti2dumpin' sunt abu"ive deoarece !ormulele !olosite pentru a
calcula preturile de ruinare sunt de cele mai multe ori partinitoare.
< re!orma majora ar putea !i ca le'ile anti2dumpin' sa !ie avantajoase pentru
consumatori insa acest lucru probabil nu se va intampla. Mai mult decat atat 'uvernul
!ederal nu ar trebui sa trate"e in mod di!erit societatile straine !ata de cele nationale
atunci cand calculea"a preturile de ruinare.
Conclu"ii:
/esii Americanii denunta protectionismul in alte tari pe teritoriul lor inca exista iar in
ultimii ani au aparut din ce in ce mai multe 'rupari industriale anti2protectioniste.
Jn timp ce producatorii americani de o el si semiconductoare !avori"ea"- utili"area
le'ilor antidumpin' i alte mijloace de a limita concuren a str-in- companiile americane
care !olosesc o el s2au unit pentru a !ace lobb8 $mpotriva a ast!el de restric ii
Pe plan international crearea <MC trebuia sa o!ere protectie mai mare pentru
consumatorii americani si sa intervina atunci cand America sau alta tara !olosesc practici
comerciale neloiale insa <MC nu detine nicio putere coercitiva de a2si impune
.otararile.
Cel mai recent acord 7A== a stabilit ba"a viitoarelor reduceri ale restrictiilor tari!are si
netari!are atat in S#A cat si in alte tari. 7A== a sc.imbat politica S#A in ceea ce
priveste "a.-rul i untul de ara.ide cu cote stricte si cu interdic ii la tari!e introduse la
importurile de peste cot- ceea ce ar duce mai usor la scaderea preturilor.
Prin eliminarea tari!elor i cotelor la toate importurile eliminarea Actului Hones i de
abro'are a statutului antidumpin' Con'resul i Pre edintele poate $mbun-t- i bun-starea
consumatorului mult mai mult dect orice nou- ini iativ- .
Comer ul interna ional nu este un r-"boi sau c.iar un concurs $ntre na iuni ci este o serie
de sc.imburi reciproc avantajoase intre companii si persoane !i"ice.
In conclu"ie 7uvernul Statelor #nite nu ar mai trebui sa se implice in comertul liber si sa
nu mai critice alte -ri pn- cnd nu elimin- propriile sale restrictii. A a cum se spune
oamenii care locuiesc $n case de sticl- nu ar trebui s- arunce cu pietre.