Sunteți pe pagina 1din 51

CONTABILITATEA TREZORERIEI

5.1. Delimitari, structuri si obiective


ale contabilitatii valorilor de trezorerie
In cadrul unei entitati, activitatea curenta a acesteia presupune, atat operatii
propriu-zise de obtinere a produselor, de executare a lucrarilor sau de prestare a
serviciilor, cat si tranzactii financiare, ce se pot concretiza sub diverse forme.
Conceptul de trezorerie se refera la ansamblul operatiilor financiare si
monetare pe care le face o entitate pentru procurarea mijloacelor banesti si cheltuirea
acestora in concordanta cu nevoile activitatii desfasurate.
Sub aspect contabil, trezoreria entitatii este reprezentata de stocurile si fluxurile
de numerar privind investitiile financiare pe termen scurt, disponibilitatile in conturile
la banci/casierie, creditele bancare pe termen scurt si alte valori de trezorerie.
Fluxurile de numerar reprezinta o baza rezonabila pentru estimarea capacitatii
entitatilor de a genera numerar si echivalente de numerar, necesare pentru a face fata
exigibilitatii datoriilor. Numerarul reprezinta lichiditatile monetare efective detinute
in
casieria entitatii sau in conturile bancare ale acesteia, iar echivalentele de numerar sunt
reprezentate de investitiile financiare pe termen scurt extrem de lichide, care sunt usor
convertibile in sume cunoscute de numerar si care sunt supuse unui risc nesemnificativ
de schimbare a valorii.
Investitiile (sub forma de titluri de plasament) sunt calificate, in mod normal, in
echivalente de numerar doar atunci cand ele au o perioada scurta de scadenta, de
regula, trei luni sau chiar mai putin de la data achizitiei. Prin urmare, investitiile de
capital nu sunt cuprinse in aceasta categorie.
Instrumentul financiar este reprezentat de orice contract ce genereaza simultan
un activ financiar pentru o entitate si o datorie financiara sau un instrument de
capitaluri proprii pentru o alta entitate.
Instrumentele financiare se grupeaza in:
a) active financiare, care, la randul lor, se identifica prin urmatoarele elemente:
numerar; un drept contractual de a incasa numerar sau alte active financiare de la alta
entitate; un drept contractual de a schimba instrumente financiare cu alta entitate, in
conditiile in care sunt potential favorabile; un instrument de capitaluri proprii al unei
alte
entitati;
b) datorii financiare, sunt reprezentate de orice datorie contractuala de a varsa
numerar sau alt activ financiar unei alte entitati sau de a schimba instrumente
financiare cu alta entitate in conditii in care sunt potential favorabile.
Instrumentele financiare se delimiteaza in doua categorii:
- instrumentele financiare primare care corespund unei tranzactii efective deja
realizate si inregistrate in contabilitate (titluri de participare, titluri de plasament,
imprumuturi acordate, imprumuturi contracte, etc.);
265
- instrumente financiare derivate sau secundare1, care reprezinta tranzactii ce
comporta doua elemente de referinta 2 si se deruleaza in doua momente3.
Principala deosebire dintre instrumentele derivate si alte instrumente financiare
este ca, in cazul celor derivate, cumparatorul plateste doar o parte din valoarea
activului de baza, insa poate beneficia integral de variatia pretului acestui activ.
Instrumentele financiare se concretizeaza sub mai multe forme, dar cele, mai
des, utilizate sunt contractele la termen, contractele swap si optiunile.
Conform normelor legale din tara noastra, in structura trezoreriei intra
urmatoarele elemente sau active financiare:
investitiile pe termen scurt, denumite, in literatura de specialitate, si valori
mobiliare de plasament;
valorile de incasat;
disponibilitatile banesti, in lei si in devize, existente in conturi la banci;
creditele bancare pe termen scurt, creditele externe si creditele de la trezoreria
statului;
disponibilitatile banesti in numerar, in lei si in devize;
acreditivele in lei si in devize;
avansurile de trezorerie;
alte valori de trezorerie.
Activele financiare sub forma titlurilor de valoare pot fi grupate in functie de
diferite criterii. Astfel, in raport de scopul pentru care sunt achizitionate si forma
concreta de existenta, se disting urmatoarele categorii:
- valori de trezorerie detinute in scopul tranzactionarii care includ activele
detinute in vederea revanzarii lor, pentru obtinerea unui beneficiu din specularea
fluctuatiei pretului lor, intre momentul achizitiei si cel al vanzarii. In aceasta grupa
se
includ, de regula, titlurile cotate pe piata de capital (actiuni, obligatiuni si instrumente
financiare derivate);
- valori de trezorerie detinute pana la scadenta, care regrupeaza titlurile cu
scadenta stabilita, pe care entitatea are intentia de ale detine pana la scadenta, in scopul
incasarii unui venit financiar sub forma de dobanda, de exemplu obligatiunile, titlurile
de stat si instrumentele financiare derivate, care se incadreaza in criteriul mentionat
anterior;
- valori financiare disponibile pentru vanzare care se refera la acele active
financiare ce nu pot fi incluse in nici una din categoriile anterioare.
In raport de perioada pentru care sunt detinute, titlurile de valoare se grupeaza in
doua categorii:
- investitii pe termen lung, ce regrupeaza valori financiare ce urmeaza a fi
detinute o perioada mai mare de un an (investitii sub forma titlurilor de valoare
detinute, fie in scopul exercitarii controlului asupra emitentului, fie pentru protejarea
1 Instrumentele financiare derivate sunt reglementate de Normele BNR nr. 10/01.VII.2002,
M.Of. nr. 610 din 16.VIII.2002.
2 Elementele de referinta sunt reprezentate de componenta cu pret variabil, a carei evolutie face
obiectul contractului (cursul unei actiuni, cursul de schimb, rata dobanzii etc), numita suport
sau baza si componenta notionala, reprezentata de o anumita cantitate de unitati dintr-un activ
sau dintr-un pasiv determinat ce face obiectul variatiei de pret.
3 Momentele tranzactiei sunt incheierea contractului si plata contractului.
266
afacerilor, pentru dezvoltarea acestora sau chiar in vederea obtinerii unor venituri
financiare). Asemenea titluri au fost prezentate in cadrul temei privitoare la
imobilizarile financiare;
- investitii pe termen scurt, denumite si investitii curente sau valori mobiliare de
plasament, in care se includ valorile de trezorerie imediat realizabile sau pe care
entitatea
nu intentioneaza sa le pastreze o perioada indelungata (maxim 12 luni).
In acest capitol ne vom ocupa de investitiile pe termen scurt, in care se
incadreaza, in general, acele investitii efectuate de entitate, ce reprezinta resurse
suplimentare ale trezoreriei. Ele sunt titluri de plasament, concretizate in:
- investitii pe termen scurt la societati afiliate din cadrul grupului, acestea fiind
acele actiuni achizitionate de la o alta societate comerciala afiliata, apartinand grupului;
- obligatiuni emise si rascumparate reprezinta hartiile de valoare proprii, emise,
anterior pentru a primi imprumuturi de la alte societati comerciale (denumite
imprumuturi obligatare), rascumparate la scadenta sau inainte de scadenta, in vederea
anularii lor;
- obligatiuni (cotate sau necotate), reprezentate de titluri negociabile
achizitionate, ce confera entitatii o creanta asupra entitatii emitente;
- alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate, care imbraca
forma: titlurilor de stat, emise de BNR, de regula, in forma dematerializata; bonurilor
de tezaur, emise de BNR, impreuna cu organele specializate ale administratiei publice
centrale; certificatelor de depozit, emise de bancile comerciale.
Detinerea unor astfel de investitii financiare pe termen scurt permite realizarea
unor venituri financiare, sub forma de dividende, dobanzi si din diferenta favorabila
dintre pretul de vanzare mai mare si pretul de cumparare mai mic.
Valorile de incasat reprezinta valori financiare care, datorita naturii lor, sunt
convertibile la timp sau la termen in disponibilitati banesti. Din aceasta categorie fac
parte efectele comerciale (cambia si biletul la ordin), cecurile si alte cupoane primite
de
la platitori si depuse la banca spre scontare sau incasare.
Disponibilitatile sau depozitele create in conturile de la banca pot functiona
la vedere sau la termen. Depozitele la termen reprezinta o forma de imobilizare a
lichiditatilor pana la un an, fara a fi transferabile sau utilizate inainte de termenul
final.
Procedand astfel dobanda este mai mare decat in cazul disponibilitatilor banesti la
vedere, care, de regula, este mult mai mica. Daca incasarile prin contul curent sunt mai
mari decat platile, soldul contului curent exprima disponibilitatile banesti, iar daca
incasarile sunt mai mici decat platile, soldul reprezinta credite acordate de banca pentru
nevoi temporare, care trebuie sa se incadreze intr-o anumita limita de creditare.
Disponibilitatile, in lei si in valuta, sub forma numerarului in casierie,
permit efectuarea decontarii operatiilor urgente, privind obligatiile fata de personalul
entitatii si alte persoane fizice sau alte entitati, in cadrul unor limite legale, cu
respectarea regulamentului operatiilor de casa.
Creditele bancare pe termen scurt asigura completarea disponibilitatilor
necesare in vederea desfasurarii unei activitati normale. Primirea acestora se face pe
baza unui contract de credit si este conditionata de asigurarea existentei garantiilor
materiale si morale din partea entitatii solicitante. Rambursarea (restituirea) creditelor
se face la termenele precizate in contract. Pentru creditele primite se platesc dobanzi
care se suporta de entitate pe cheltuieli financiare.
267
Acreditivele sunt reprezentate de disponibilitatile banesti rezervate in conturi
distincte la dispozitia tertilor, in vederea efectuarii platilor pe masura livrarii
bunurilor,
executarii lucrarilor si prestarii serviciilor.
Avansurile de trezorerie sunt reprezentate de disponibilitatile banesti acordate
administratorilor sau altor persoane imputernicite de entitate, in vederea efectuarii de
plati in favoarea acesteia.
In categoria alte valori de trezorerie se cuprind timbrele fiscale si postale,
biletele de tratament si odihna, tichetele si biletele de calatorie, tichetele de masa,
bonurile pentru carburanti, alte asemenea valori.
Operatiile de transferuri de disponibilitati banesti intre conturile la banci,
precum si intre conturile la banci si casieria entitatii se inregistreaza in contabilitate
prin intermediul unui cont de tranzit denumit viramente interne.
Operatiile de trezorerie, respectiv, incasarile si platile se efectueaza in stransa
corelatie cu decontarea drepturilor de creanta si a obligatiilor entitatilor. Ca urmare,
contabilitatea trezoreriei se organizeaza in stransa corelatie cu realizarea si organizarea
contabilitatii relatiilor economico-financiare cu tertii, persoane juridice sau fizice,
care
genereaza, printre altele, modificari ale valorilor de trezorerie.
Principalele obiective ale contabilitatii trezoreriei se refera la: executia si
coordonarea operatiilor financiare si banesti; evidenta, controlul, gestiunea si
valorificarea disponibilitatilor din conturile de la banci si a efectelor de incasat primite
de la clienti si depuse la banci; efectuarea platilor la termenele scadente; respectarea
legislatiei financiar - bancare si fiscale (regulamentul operatiunilor de casa,
regulamente emise de Banca Nationala a Romaniei si alte reglementari in domeniu,
emise de Ministerul Finantelor); valorificarea disponibilitatilor banesti temporare prin
plasamente eficiente de trezorerie; alegerea si utilizarea eficienta a instrumentelor de
trezorerie, precum si a celor mai avantajoase forme de decontare; asigurarea unui
echilibru permanent intre operatiile de incasari ale disponibilitatilor si operatiile de
achitare a datoriilor, etc.
In contextul aplicarii reglementarilor conforme cu directivele CEE, informatiile
privind valorile de trezorerie servesc la intocmirea unei componente a situatiilor
financiare
anuale denumita situatia fluxurilor de numerar, in care acestea sunt structurate pe
trei
activitati:
a) fluxuri de numerar din activitati de exploatare, care sunt reprezentate de
incasarile prin casa si banca din vanzarea produselor, lucrarilor si serviciilor,
redeventelor, onorariilor, comisioanelor si altor venituri, precum si a platii datoriilor
fata
de furnizorii de bunuri si servicii destinate activitatilor curente, fata de angajati,
inclusiv
a datoriilor fiscale.
b) fluxuri de numerar din activitati de investitii, care vizeaza platile prin casa si
banca pentru achizitionarea de imobilizari corporale si necorporale, achizitiile de titluri
de participare, precum si incasarile din eventualele cesionari ale acestora.
c) fluxurile activitatii de finantare ce vizeaza incasarile din emisiunea de actiuni
si obligatiuni, din contractari de credite si imprumuturi, precum si platile reprezentand
achizitionarea sau rascumpararea actiunilor si obligatiunilor, respectiv rambursarea
imprumuturilor.
268
5.2. Evaluarea elementelor de trezorerie
Evaluarea elementelor de trezorerie are o importanta deosebita in organizarea si
conducerea contabilitatii, contribuind la respectarea unor principii de baza ale acesteia.
Ea se face diferit in functie de natura valorilor si de momentul efectuarii evaluarii
Probleme deosebite apar in cazul evaluarii investitiilor financiare pe termen scurt, a
valorilor de incasat si a devizelor, celelalte elemente de trezorerie (disponibilitati,
credite, acreditive si avansuri in lei) fiind evaluate la valoarea nominala.
Evaluarea investitiilor financiare pe termen scurt, ca si in cazul celorlalte
structuri contabile, componente ale bilantului, se realizeaza in patru momente: a) la
intrarea in patrimoniu sau evaluarea initiala, denumita si evaluarea cu ocazia primei
recunoasteri in contabilitate; b) cu ocazia inventarierii; c) la inchiderea conturilor
sau la
intocmirea bilantului (evaluarea bilantiera); d) la iesirea din entitate sau cu ocazia
incetarii recunoasterii in contabilitate.
1. Evaluarea investitiilor pe termen scurt
a) Evaluarea initiala a investitiilor pe termen scurt se realizeaza la costul de
achizitie reprezentat, fie de pretul de cumparare, fie de valoarea determinata in baza
unui contract de achizitie. Cheltuielile accesorii de cumparare a titlurilor in cauza, cum
sunt comisioanele intermediarilor, spezele bancare si alte cheltuieli aferente, nu se
includ in costul de achizitie, ci ele se inregistreaza direct in cheltuielile exercitiului.
Precizare: Cheltuielile accesorii ocazionate cu procurarea titlurilor se includ in
costul de achizitie.
b) Evaluarea investitiilor pe termen scurt cu ocazia inventarierii se face la
valoarea actuala, estimata, in functie de pretul pietei si de utilitatea lor pentru entitate.
Valoarea de utilitate este determinata pe baza costului mediu al ultimei luni, pentru
titlurile cotate, sau pe baza valorii probabile de negociere, pentru titlurile necotate.
c) La inchiderea conturilor sau evaluarea bilantiera, evaluarea se face pe
categorii de titluri de aceeasi natura si presupune compararea valorii actuale cu
valoarea de intrare, cu respectarea principiului prudentei.
Potrivit acestui principiu diferentele in plus (valoarea actuala este mai mare decat
valoarea de intrare) nu se inregistreaza in contabilitate, titlurile mentinandu-se la
valoarea
de intrare, iar pentru diferentele in minus (valoarea actuala este mai mica decat valoarea
de intrare) se inregistreaza ajustarile pentru deprecierea investitiilor financiare pe
termen
scurt.
d) Evaluarea la iesirea din patrimoniu a investitiilor financiare pe termen
scurt, se realizeaza, de regula, la valoarea de intrare. In cazul in care titluri de
plasament similare au preturi de intrare diferite, evaluarea acestora la iesirea din
patrimoniu se face la costul mediu ponderat de cumparare sau prin aplicarea metodei
prima intrare-prima iesire (FIFO) sau a altei metode ultima intrare-prima iesire
(LIFO), in aceleasi conditii ca si in cazul elementelor de natura stocurilor. Diferenta
intre pretul de vanzare (cesiune) si valoarea contabila reprezinta rezultatul activitatii
financiare de vanzare a titlurilor respective si imbraca forma plusurilor sau minusurilor
de valoare.
2. Evaluarea disponibilitatilor si a operatiilor exprimate in devize.
Valorile de incasat (cecurile primite si depuse la banca si efectele comerciale,
reprezentate de cambii sau bilete la ordin) se evalueaza la intrarea in patrimoniu la
269
valoarea nominala, iar la inventar si la inchiderea exercitiului financiar, evaluarea se
face la valoarea posibila (probabila) de incasat (de recuperat).
Evaluarea disponibilitatilor in devize, la intrarea in patrimoniu se realizeaza pe
baza cursului de schimb in vigoare din ziua cand se face operatiunea, obtinandu-se
echivalentul in lei al acestora.
Operatiile de incasari si plati in devize necesita evaluarea la cursul de schimb in
vigoare la data cand se efectueaza tranzactia (al zilei in care se face operatiunea).
Diferentele de curs valutar intre data intrarii si iesirii devizelor influenteaza veniturile
sau cheltuielile financiare, dupa cum sunt favorabile sau nefavorabile.
La inchiderea exercitiului, disponibilitatile in devize se evalueaza la cursul de
schimb in vigoare din ultima zi a exercitiului, iar diferentele de curs obtinute sunt
recunoscute, fie ca venituri financiare, sau cheltuieli financiare, dupa cum sunt
favorabile sau nefavorabile. Exceptie de la aceasta regula fac disponibilitatile valutare
care reprezinta aport la capitalul social al actionarilor sau asociatilor, diferentele de
curs aferente acestor disponibilitati fiind inregistrate ca alte rezerve, in sensul
majorarii sau diminuarii, dupa caz. In situatia in care rezervele in cauza nu sunt
suficiente, adica diferentele nefavorabile sunt mai mari decat rezervele existente, se
efectueaza o prima operatiune de suplimentare a lor, dupa care se face regularizarea
diferentelor constatate.
5.3. Sistemul documentelor justificative si evidenta operativa a
elementelor de trezorerie
Un sistem de documente judicios organizat care sa raspunda obiectivelor vizate
de contabilitatea trezoreriei va fi capabil sa asigure exactitatea si operativitatea in
sistemul de informare al entitatii.
In functie de natura elementelor componente ale trezoreriei, a caror existenta,
miscare si transformare trebuie evidentiate, documentele justificative se pot grupa in
trei mari categorii: documente privind investitiile financiare pe termen scurt,
documente privind conturile la banci si documente pentru operatiile cu numerar si
alte valori. Prezentam in figura nr. 5.1. schema privind forma de existenta a valorilor
de trezorerie si a documentelor primare aferente, ce poate constitui ca punct de pornire
in organizarea contabilitatii trezoreriei.
Pentru investitiile financiare pe termen scurt, documentele primare din care reies
achizitionarea, existenta si vanzarea acestora sunt: contractul de vanzare-cumparare,
documentele specifice achizitionarii pe piata de capital, ordin de cumparare, ordin de
vanzare, iar eventualele modificari ale titlurilor de valoare detinute se constata cu
ocazia inventarierii pe baza registrului inventar.
Toate operatiunile efectuate prin conturile curente la banci sunt inscrise de banca
in documentul denumit extrasul de cont in care sunt inscrise toate operatiunile de
incasari si plati efectuate pe baza de documente justificative. Este emis de fiecare
banca si este transmis entitatii, zilnic sau periodic, cuprinzand urmatoarele informatii:
data emiterii, soldul initial, incasarile si platile efectuate si soldul final.
270
INVESTIII
FINANCIARE
PE TERMEN
SCURT
Actiuni
Obligatiuni
- contract;
- ordin de vanzare, ordin de cumparare la bursa;
- documente de plata (cecuri, extrase de cont);
- proces verbal de anulare;
- registrul inventar.
CONTURI
LA BaNCI
Valori de incasat:
- cecuri de incasat
- efecte de incasat
- cec, cambie, bilet la ordin;
- borderoul valorilor depuse spre incasare sau
scontare;
- extras de cont.
Conturi la banci:
- in lei
- in valuta
- sume in curs de
decontare
- extras de cont;
- ordin de plata pentru decontarea operatiilor com.;
- ordin de plata pentru decontarea cu trez. statului;
- dispozitie de plata/incasare pentru decontarea cu
bugetul asigurarilor sociale;
- situatie privind calculul comisioanelor si dobanzii;
- foaie de varsamant;
- cec (de numerar), cecul barat, etc.
Credite de
trezorerie
- contract de creditare;
- extras de cont;
- scadentar;
- nota (situatie) de calcul si incasare a dobanzilor.
Acreditive:
- in lei
- in valuta
- contract;
- cerere de deschidere a acreditivului;
- dispozitie de plata valutara externa;
- extras de cont.
NUMERAR
SI ALTE
VALORI
Casa
- in lei
- in valuta
- registrul de casa in lei (in valuta);
- chitanta;
- bon de comanda-chitanta;
- dispozitie de plata/incasare catre casierie;
- centralizatoare (rapoarte ale caselor de marcat);
- cec (de numerar);
- borderou de vanzare;
- bon de achizitie;
- foaie de varsamant-chitanta;
- liste de plata; state de plata salarii;
- referat de avans;
- decont de cheltuieli;
- cecuri de calatorie;
- mandat postal;
- inventar.
Alte valori - timbre fiscale;
- marci postale;
- tichete de calatorie;
- bilete de tratament si odihna;
- bonuri valorice;
- tichete de masa;
- alte valori.
AVANSURI
DE
TREZORERIE
Avansuri de
trezorerie
(avansuri pentru
deplasari)
- referat de avans;
- ordin de deplasare (delegatie);
- decont de cheltuieli;
- decont de cheltuieli (pentru deplasari externe);
- dispozitie de plata/incasare catre
casierie;
- chitanta.
Figura nr. 5.1. Formele de existenta ale valorilor de trezorerie
si documentele in care se consemneaza
271
Sumele reflectate in extrasul de cont, document ce atesta tranzactiile cu
disponibilitati, sunt privite sub doua aspecte: al entitatii ce are deschis contul de
disponibil la banca (aspect ce il detaliem si noi in acest paragraf) si al bancii care
il
intocmeste. Se retine ca cele doua puncte de vedere sunt diametral opuse, in sensul ca
ceea ce reprezinta o incasare la nivelul bancii inseamna o plata la entitate si invers.
Extrasul de cont, fiind un document al bancii, sumele inscrise in debitul acestuia,
reprezinta plati efectuate de entitate, iar sumele inscrise in credit reprezinta incasari
de
disponibilitati in contul curent.
In vederea inregistrarii in contabilitatea entitatii, extrasul de cont este supus unor
operatii de prelucrare in cadrul compartimentului financiar, astfel:
- se verifica existenta documentelor pentru toate operatiunile de incasari si plati
inscrise in extrasul de cont (ordin de plata, foaie de varsamant, borderoul valorilor
depuse spre incasare, dispozitie de plata/incasare, situatie-nota privind calculul
dobanzilor si comisioanelor bancare etc.), urmarindu-se autenticitatea, legalitatea,
oportunitatea si necesitatea operatiunilor consemnate in aceste documente;
- se conteaza documentele justificative, iar in extrasul de cont se trece in dreptul
fiecarei sume contul corespondent;
- se grupeaza sumele pe operatii de incasari si plati si in cadrul acestora pe
conturi corespondente;
- se reflecta in contabilitate operatiile de incasari si plati in instrumentele
specifice fiecarei forme de contabilitate utilizate de entitate (jurnale de credit,
situatii
de debit, fise de cont cartea mare-sah sau fise de cont pentru operatii diverse).
Evidenta operativa a existentei si miscarii numerarului in entitate se tine cu
ajutorul registrului de casa care se intocmeste in doua exemplare, zilnic, de catre
casier pe baza documentelor justificative a operatiilor de incasari si plati in numerar.
Aceste documente au un regim special de intocmire si circulatie si se evidentiaza
operativ, separat prin fisa formularelor cu regim special, dintre care mai importante
sunt:
- pentru incasari: cecul (de numerar), dispozitie de incasare in numerar, chitanta
si alte documente cu functie similara, aprobate de organele competente;
- pentru plati: foaia de varsamant-chitanta, dispozitii de plata in numerar, liste
de plata, state de salarii, ordine de deplasare etc.
Documentele de incasari si plati in numerar sunt supuse si aprobarii controlului
financiar preventiv, inainte de efectuarea operatiunilor.
Primul exemplar al registrului de casa, adica originalul, se detaseaza din registru
si se preda compartimentului financiar-contabil, in aceeasi zi, sau cel mai tarziu a doua
zi, impreuna cu documentele justificative, sub semnatura celui care l-a primit.
Compartimentul financiar verifica existenta documentelor de incasari si plati, precum
si daca soldul din registrul de casa este corect stabilit.
Pentru inregistrarea in contabilitate a operatiilor de incasari si plati cu numerar,
registrul de casa se prelucreaza astfel:
- se controleaza documentele justificative ce au stat la baza operatiilor
consemnate in registrul de casa sub aspectul legalitatii, oportunitatii, necesitatii si
realitatii;
- se controleaza corecta preluare a sumelor din documente in registrul de casa;
- in ultima coloana a registrului de casa se inscriu conturile corespondente
debitoare sau creditoare, dupa caz;
272
- se cumuleaza si se grupeaza sumele pe conturi corespondente, separat pentru
incasari si, respectiv, pentru plati;
- se inregistreaza operatiile de incasari si plati in instrumentele specifice formei
de inregistrare contabila folosita de entitate.
5.4. Forme de decontare si instrumente de plata
Pentru realizarea activitatii in conditii normale, orice entitate intra in relatii de
decontare cu alte entitati, cu bancile, cu autoritatile publice, cu proprii angajati, cu
actionarii sau asociatii, pentru diverse operatii economice, financiare, sociale si fiscale
care genereaza, implicit, si relatii de incasari si plati. Ansamblul operatiilor de incasari
si plati in care este antrenata entitatea poarta numele de relatii de decontare.
In functie de natura valorilor de trezorerie, care intervin in rezolvarea unor
asemenea relatii de decontare, operatiile de decontare se pot grupa in doua mari
categorii: decontari fara numerar si decontari cu numerar.
5.4.1. Forme de decontare fara numerar
Cea mai mare parte a operatiilor de incasari si plati pe care le efectueaza
entitatea imbraca forma decontarilor fara numerar, prin intermediul bancilor.
Pentru efectuarea acestor decontari, entitatile isi deschid conturi curente. In acest scop,
ele trebuie sa indeplineasca mai multe conditii, printre care sa fie inscrise la Oficiul
registrului comertului (care, conform ultimelor reglementari, functioneaza pe langa
fiecare tribunal) si la Ministerul Finantelor Publice; sa dispuna de un patrimoniu
reglementat juridic; sa organizeze contabilitate proprie si sa incheie situatii financiare
anuale.
Decontarile fara numerar constau in virarea unei sume datorate de cumparator
sau alt platitor (debitor) catre un furnizor sau alt beneficiar de drepturi (creditor),
adica
trecerea scriptica a sumei din contul debitorului in contul creditorului, prin intermediul
unitatilor bancare.
Efectuarea incasarilor si platilor prin sistemul de decontari, reduce necesarul de
bani aflati in circulatie, accelereaza manevrarea banilor in deplina siguranta. Prin
sistemul de evidenta al bancilor se poate urmari, cu certitudine, data efectuarii
operatiunilor de creare si stingere a obligatiilor, iar pentru disponibilitatile din conturi
entitatea incaseaza dobanda. De aici, interesul entitatilor de a pastra disponibilitatile
la
societatile bancare si de a efectua operatiunile de incasari si plati prin virament.
Deschiderea conturilor curente de decontare se face pe baza urmatoarelor
documente, pe care entitatea le depune la societatea bancara si anume; (a) cerere
pentru deschiderea contului de decontare; (b) hotararea Guvernului, sau decizia
Administratiei locale de stat, dupa caz, privind constituirea unitatii; (c) copie
certificata
dupa certificatul de inregistrare in Registrul comertului si dovada de inregistrare la
organele fiscale teritoriale; (d) extras din actul care confirma dreptul conducerii
entitatii sau reprezentantilor sai de a dispune de conturi; (e) fisa cu specimenele de
273
semnaturi ale persoanelor autorizate sa dispuna de conturi si amprenta stampilei
unitatii.
Normele legale din tara noastra, elaborate de Banca Nationala a Romaniei si
societatile bancare specializate, ce reglementeaza decontarile fara numerar, prevad
efectuarea acestora cu respectarea anumitor reguli, printre care mentionam:
Organizatorul relatiilor de decontare dintre unitati este banca, ce efectueaza
decontarile prin sistemul platilor prin virament, sau compensare, fara miscarea efectiva
a banilor;
Operatiile de virament din conturile unitatilor platitoare se efectueaza de catre
banci numai cu consimtamantul titularului de cont, cu exceptia acelor plati care privesc
obligatii constatate prin titluri executorii ramase definitive, sau pentru care
dispozitiile
legale prevad posibilitatea decontarii fara consimtamantul unitatilor platitoare;
Platile trebuie sa se efectueze la data exigibilitatii obligatiilor, platitorul fiind
obligat sa le efectueze, iar beneficiarul fiind interesat sa le ceara;
Beneficiarul trebuie sa efectueze plata numai dupa receptia bunurilor, lucrarilor
si serviciilor, cu exceptia cazurilor cand s-a convenit altfel;
Nici o cheltuiala nu trebuie sa se efectueze daca nu este avizata, in prealabil,
de conducatorul compartimentului financiar contabil, sau a altei persoane imputernicita
cu exercitarea controlului financiar preventiv;
Entitatile au interesul sa prevada in contractele economice, forme si
instrumente de decontare care sa asigure incasarea contravalorii productiei (produse,
lucrari, servicii) vandute, intr-un timp cat mai scurt, precum si suportarea de penalizari
in cazul neachitarii la termen, sau acordarea de bonificatii (sconturi, sau reduceri de
valoare) pentru achitarea anticipata;
Furnizorii de produse, lucrari, sau servicii, sunt indreptatiti sa pretinda
clientilor lor, care intarzie, in mod repetat, plata, si le creeaza greutati financiare,
sa le
asigure anticipat sumele necesare efectuarii platilor, prin instrumente de plata adecvate;
Platile din conturile entitatilor se efectueaza in limita disponibilitatilor din
conturile curente si a creditelor bancare obtinute, in ordinea scadentei.
Decontarile fara numerar se efectueaza la cererea entitatii pentru orice suma,
fara stabilirea unor limite obligatorii, iar pentru fiecare operatie societatea bancara
percepe comisioane, taxe si speze, care sunt incluse de fiecare unitate pe cheltuieli
financiare. Pentru evitarea cresterii exagerate a volumului de operatii si documente,
unitatile economice trebuie sa urmareasca decontarea cumulata a datoriilor marunte.
Cadrul legislativ din Romania (Instrumente de plata BNR, octombrie,1994),
privind efectuarea operatiilor de decontare, s-a actualizat avandu-se in vedere, atat
standardele internationale, cat si stadiul actual de dezvoltare a sistemului de plati din
tara noastra.
Operatiile de decontare fara numerar (operatii de incasari si plati prin virament)
se pot efectua folosind diferite forme de decontare si instrumente de plata, adecvate,
care sa permita derularea cu operativitate a acestor operatii.
Principalele forme de decontare si instrumente de plata ce pot fi utilizate de
entitatile din tara noastra sunt urmatoarele:
I. Acceptarea este cea mai raspandita forma de decontare care, asa cum ii spune
si denumirea, platile intre entitati se efectueaza pe baza acordului (consimtamantului)
platitorului (debitorului), dat prin depunerea la banca a documentelor de decontare
emise de acesta.
274
In cadrul acceptarii se pot folosi urmatoarele instrumente de decontare:
- ordinul de plata;
- dispozitia de plata;
- cambia;
- biletul la ordin;
- cecul;
- forfetarea sau factoringul.
1. Ordinul de plata4 este o dispozitie neconditionata, data de catre emitentul
acesteia unei societati bancare receptoare de a pune la dispozitia unui beneficiar o
anumita suma de bani, la o anumita data. O astfel de dispozitie este considerata ordin de
plata daca:
- societatea bancara receptoare intra in posesia sumei respective, fie prin
debitarea unui cont al emitentului, fie prin incasarea ei de la emitent si
- nu prevede ca plata trebuie sa fie facuta la cererea beneficiarului.
Ordinul de plata poate fi emis pe suport clasic (hartie) sau pe suport
neconventional (magnetic, electronic). Se utilizeaza pentru decontarea valorii
produselor, lucrarilor si serviciilor primite, precum si pentru decontarea obligatiilor
entitatii fata de organismele publice (bugetul statului, bugetul asigurarilor sociale,
fonduri speciale etc.). In cazul achitarii obligatiilor fata de organismele publice, ordinul
de plata este intocmit numai pe suport de hartie si are o forma speciala necesara
prezentarii structurii si motivarii obligatiilor fiscale, sociale si fiscale ale entitatii.
El se
intocmeste de catre platitor in trei exemplare, este semnat de conducerea entitatii sau
alte persoane imputernicite si se depune la societatea bancara ce il deserveste din care
un exemplar se restituie platitorului, un exemplar se retine de catre societatea bancara
initiatoare, iar altul se transmite, de catre banca, beneficiarului sumelor, ca anexa la
extrasul de cont.
(1) Contractarea produselor,
lucrarilor sau serviciilor
PLaTITOR (2) Facturare produse, lucrari, servicii BENEFICIAR
(primeste bunuri, (livreaza produse,
servicii sau lucrari) (4) Se lichideaza creanta lucrari sau servicii)
(3) Emiterea (5) Crediteaza
ordinului de contul
plata beneficiarului
BANCA (4) Executarea ordinului de plata BANCA
INIIATOARE DESTINATARa
Figura nr. 5.2. Schema de circulatie a ordinului de plata
4 Regulamentul BNR nr. 8/19.VIII.1994 privind ordinul de plata.
275
In decontarea operatiilor comerciale pe baza ordinului de plata (figura 5.2.) se
retin urmatoarele etape:
1. Contractarea operatiei comerciale de livrare de produse, executare de lucrari
sau prestari de servicii cu decontare pe baza ordinului de plata.
2. Livrarea catre furnizor a produselor, executarea lucrarilor sau prestarea
serviciilor, receptia la platitor si emiterea facturii de beneficiar;
3. Emiterea ordinului de plata de catre cumparator (platitor), pentru achitarea
obligatiei fata de beneficiar si transmiterea acestuia bancii la care are deschis contul
curent (banca initiatoare);
4. Efectuarea succesiva, de catre Banca initiatoare, a operatiunilor de receptie,
autentificare, acceptare si in final de executare a ordinului de plata catre banca la care
are deschis contul beneficiarul;
5. In momentul acceptarii ordinului de plata de catre banca destinatara
transferul-credit este finalizat, creditand contul clientului sau (beneficiarului) cu suma
inscrisa in ordinul de plata.
Ca urmare, in vederea aducerii la indeplinire a dispozitiei platitorului, exprimata
prin emiterea ordinului de plata, societatile bancare participante in cadrul
transferuluicredit
respectiv, trebuie sa efectueze urmatoarele operatiuni: a) receptia procedura de
recunoastere a primirii ordinului de plata; b) autentificarea procedura prin care se
stabileste ca ordinul de plata a fost emis de persoana indicata ca emitent pe ordinul de
plata; c) acceptarea - procedura prin care se recunoaste ca valabil un ordin de plata
receptionat; d) refuzul procedura utilizata in cazul in care o societate bancara decide
ca
nu este posibil sa execute un ordin de plata dat de un emitent sau ca executarea ar atrage
costuri excesive ori intarzieri in finalizarea transferului-credit; e) executarea
procedura
de punere a mijloacelor banesti la dispozitia beneficiarului, in baza ordinului de plata
acceptat anterior.
In derularea operatiilor, denumite transfer credit pot interveni societati bancare
intermediare, altele decat societatea bancara initiatoare sau societatea bancara
destinatara. O varianta particulara a ordinului de plata o constituie Ordinul de plata in
relatie cu trezoreria statului.
2. Cambia5 reprezinta un instrument de plata si, in acelasi timp, un titlu de
credit, sub semnatura privata, prin care tragatorul, care emite titlul, plateste o datorie
fata de o anumita persoana (beneficiar) prin intermediul altei persoane (tras) care are
datorie fata de tragator. In circuitul sau, cambia pune in legatura trei persoane:
tragatorul, trasul si beneficiarul. Tragatorul, in calitate de creditor, emite titlul si
da
ordin debitorului sau, numit tras, sa plateasca o suma determinata, la o anumita data,
sau la vedere, unui beneficiar, sau la ordinul acestuia din urma.
Referitor la emiterea, circulatia si executarea cambiei se retin mai multe operatii.
Acceptarea consta in angajamentul luat de catre tras fata de orice posesor
legitim de a plati cambia la scadenta. Trasul nu este obligat prin lege sa accepte, insa
daca accepta el devine debitorul (obligatul) principal. Acceptarea este inscrisa intr-o
rubrica speciala pe cambie si se exprima prin inscrierea in cadrul rubricii, a cuvantului
acceptat sau orice alta expresie echivalenta si este semnata de tras. Simpla semnatura
a trasului pusa pe fata cambiei este socotita acceptare.
Posibilitatile de circulatie (transmitere) a cambiei sunt doua:
5 Legea 58/1934, asupra cambiei si biletului la ordin, modificata prin Legea nr. 83/1994.
276
a) prin gir, caz in care posesorul cambiei, numit girant, transfera altei persoane,
toate drepturile ce izvorasc din cambie. Girul poate fi facut, chiar, in folosul trasului,
indiferent daca a acceptat sau nu, al tragatorului sau al oricarui alt obligat. Acestia
pot
sa gireze din nou cambia. Girul trebuie sa fie neconditionat si semnat de catre girant.
b) prin cesiune de creanta ordinara, in cazul in care tragatorul a inscris in
cambie mentiunea nu la ordin (adica creditorul transfera dreptul sau de creanta unei
alte persoane). Spre deosebire de gir, cesiunea de creanta devine valabila numai din
momentul notificarii ei debitorului sau din momentul in care debitorul o accepta prin
act autentic.
Avalizarea reprezinta angajamentul neconditionat prin care un tert sau un
semnatar al cambiei (avalistul), altul decat tragatorul sau acceptantul, devine garant
pentru obligatiile unui co-obligat fata de cambie (avalizatul).
Scadenta este termenul la care cambia trebuie platita. Ea trebuie sa indice cu
precizie ziua sau termenul maxim in interiorul caruia creditorul trebuie sa se prezinte
la
plata. Scadenta poate fi: a) la vedere; b) la un anumit timp de la vedere; c) la un anumit
timp de la data emiterii si d) la o data fixa.
Pentru plata cambiei care nu este platibila la vedere, posesorul trebuie sa se
prezinte la plata in ziua scadentei sale sau cel mult la doua zile de la aceasta si in locul
desemnat (indicat) pe cambie. Cel care plateste cambia poate pretinde ca aceasta sa-i
fie predata cu mentiunea de achitare scrisa de posesor. Posesorul nu poate refuza o
plata partiala. In aceasta situatie de plata partiala, cel care plateste (trasul) poate cere
sa
i se faca pe cambie mentiunea de plata si sa i se dea o chitanta. Trasul care face plata
inainte de scadenta o face pe riscul sau.
Scontul este o forma de credit, ce se acorda de catre o banca posesorului
cambiei. La prezentarea pentru scontare, banca ii achita contravaloarea, inainte de
scadenta, percepandu-i un comision (taxa scontului), ea devenind beneficiarul cambiei.
In caz de neplata la scadenta de catre tras, posesorul unei cambii trebuie sa faca
un protest inainte de a putea face recurs impotriva celorlalti semnatari ai cambiei (care
sunt solidar obligati fata de el). Daca o cambie este incasata de catre o banca (este
ultimul posesor ce solicita incasarea), aceasta trebuie sa faca protestul in caz de
neplata.
In figura 5.3. se prezinta schema privind circulatia unei cambii cunoscandu-se
urmatoarele date: Societatea MEGA S.A. a livrat la data de 30.V.2002 societatii
comerciale STAR S.A. materii prime, in valoare de 50 milioane lei, termenul de
plata fiind 1.VII.2002; de asemenea, societatea comerciala MEGA S.A. trebuie sa
restituie Bancii comerciale X ultima rata a unui credit in valoare de 50 milioane lei,
scadent tot la 1.VII.2002.
Societatea comerciala MEGA S.A. emite o cambie care trebuie platita de
societatea comerciala STAR S.A. direct Bancii X.
Din momentul completarii si acceptarii cambiei, societatea comerciala
MEGA S.A. are calitatea de tragator, societatea comerciala STAR S.A. se afla in
pozitie de tras, iar Banca X este beneficiarul cambiei. Societatea comerciala
MEGA S.A. remite cambia Bancii X.
La data de 1.VII.2002 Banca X incaseaza suma de pe cambie de la societatea
comerciala STAR S.A. . In acest fel se achita creditul acordat societatii comerciale
MEGA S.A. de catre Banca X si, totodata, se stinge datoria societatii comerciale
STAR S.A. fata de societatea comerciala MEGA S.A.
277
2) Incheierea contractului de vanzare-cumparare 5) Se stinge creanta
3) S.C. MEGA S.A. trage o cambie 4) Remite cambia trasa asupra SC STAR SA
asupra S.C. STAR S.A.
5) Se stinge datoria 1) Banca X acorda credit SC MEGA SA
6) La scadenta se achita suma
Figura nr. 5.3 Schema de circulatie a cambiei
3. Biletul de ordin este un instrument de decontare prin care emitentul isi ia
angajamentul de a plati, la o anumita data, o suma determinata beneficiarului, sau celui
care este posesorul legitim al instrumentului. Ca titlu de credit, este emis de client
(debitor) prin care se obliga sa plateasca o suma de bani la un anumit termen, sau la
prezentarea unui beneficiar, aflat in calitatea de creditor. Ca urmare, el pune in legatura
doua persoane: emitentul si beneficiarul. Acest instrument este o promisiune de a plati
si nu un mandat de plata. El se poate transmite prin girare, obligatiile rezultand dintrun
bilet la ordin se supun acelorasi reguli generale ca si cele care rezulta dintr-o
cambie. Regulile referitoare la plata, scadenta, girarea, protestul cambiei sunt
aplicabile
si biletului la ordin, mai putin acceptarea care este implicita.
Pentru exemplificare, prezentam in figura 5.4. modalitatea de circulatie a unui
bilet la ordin, in care Societatea comerciala Beta S.A. incheie un contract cu SC
Construct S.A. pentru construirea unei sectii de productie in valoare de 800 milioane
lei, urmand ca suma sa fie achitata intr-un termen de 30 zile de la receptia sectiei. Dupa
incheierea contractului, SC Beta S.A. completeaza un bilet la ordin prin care se obliga
sa plateasca suma de 800 milioane lei societatii comerciale Construct S.A.
Figura nr. 5.4. Circulatia biletului la ordin
SC MEGA SA
(TRaGaTOR)
S.C. STAR S.A.
(TRAS)
BANCA X
(BENEFICIAR)
( 2) Lucrare efectuata prezinta la
plata biletul la ordin
(1)Incheierea contractului
(4) La scadenta se achita suma
(3) Emitere bilet la ordin
S.C. BETA S.A.
EMITENT
S.C. CONSTRUCT S.A.
BENEFICIAR
278
In acest exemplu SC Beta SA se afla in pozitia de emitent, iar SC Construct
SA este beneficiarul biletului la ordin. La scadenta, acesta din urma prezinta biletul la
ordin, pentru incasarea sumei, fie la SC Beta SA, fie bancii acesteia, primind
contravaloarea biletului la ordin.
4. Dispozitia de plata/incasare privind asigurarile sociale de stat reprezinta
un ordin dat de unitatea economica bancii sale de a pune la dispozitia organelor
Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale - o anumita suma; ea indeplineste si functia
unui decont privind contributia adusa / cheltuielile suportate la/din fondurile
asigurarilor sociale de stat. Se intocmeste in patru exemplare din care un exemplar
ramane la emitent, altul la banca ce il deserveste, unul la Trezoreria Statului si altul
la
beneficiarul sumei D.M.P.S.
5. Cecul este un instrument de plata utilizat de titularii de conturi bancare cu
disponibil corespunzator in aceste conturi din vanzarea productiei sau din credite. In
circuitul sau el pune in legatura trei persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul.
Instrumentul este creat de tragator, care in baza unui disponibil constituit in prealabil
la
o societate bancara, da un ordin neconditionat acesteia, care se afla in pozitia de tras,
sa
plateasca la prezentare, o suma determinata unei terte persoane sau insusi tragatorului
aflat in pozitie de beneficiar. Cele trei persoane care sunt puse in legatura prin
intermediul cecului executa toate operatiile legate de acest instrument in nume propriu:
tragatorul emite cecul, posesorul legitim il incaseaza, iar trasul il plateste.
Pentru ca tragatorul sa poata emite cecuri, banca sa ii elibereaza formulare de
cecuri in alb, daca acesta detine un disponibil corespunzator in cont. Posesorul
carnetului de cecuri completeaza formularul, il semneaza si-l preda beneficiarului care,
la randul sau, il va prezenta bancii sale pentru incasare.
Transmiterea cecului se poate face prin :
a) simpla remitere cazul cecului la purtator care, in momentul emiterii, nu
indica expres beneficiarul sumei, sau poarta mentiunea la purtator. Acest cec va fi
platit, fie persoanei desemnate ca beneficiar, fie detinatorului cecului.
b) cesiune de creanta ordinara atunci cand cecul este emis pe numele unei
anumite persoane si contine mentiunea nu la ordin. In acest caz, numai persoana
nominalizata poate sa-l incaseze.
c) girare operatiune prin care se transmit, odata cu remiterea, si toate
drepturile rezultate din cec. Ea este o mentiune speciala facuta pe versoul cecului in
favoarea oricui, inclusiv in favoarea tragatorului. Noul beneficiar poate, la randul sau,
sa gireze cecul.
Cecul este platibil numai la vedere, adica la prezentare, in termenul legal (care
poate fi de 8 zile, daca cecul este platibil in localitatea in care a fost emis sau 15
zile, in
celelalte cazuri). Prezentarea cecului dupa expirarea termenului legal are ca efect
pierderea dreptului legal de actiune impotriva girantilor anteriori in cazul in care cecul
nu ar fi platit.
Toate persoanele care, in orice calitate, s-au obligat prin cec (tragator, giranti)
sunt responsabile solidar in ceea ce priveste plata cecului respectiv, cu toate ca
obligatiile au fost asumate in momente diferite.
279
Principalele tipuri de cecuri sunt: cecul la purtator in care nu se indica expres
denumirea beneficiarului, sau poarta mentiunea la purtator (este cel prezentat
anterior); cecul barat, cecul certificat si cecul de calatorie.
Cecul barat consta in inscrierea, de catre tragator, a doua linii paralele,
orizontale, sau oblice pe fata cecului. Bararea cecului inseamna ca beneficiarul va
trebui sa recurga la serviciile unei banci pentru incasarea sumei inscrisa pe cec,
deoarece incasarea in numerar, direct de la banca tragatorului, nu este posibila.
Bararea poate fi : generala, daca nu prezinta nici o mentiune intre cele doua linii
si speciala, daca intre cele doua linii este mentionata denumirea unei banci. Bararea
generala se poate transforma in barare speciala, dar operatiunea inversa este interzisa.
Cecul certificat este acel cec prin care banca (trasul) confirma pe cec existenta
disponibilului necesar efectuarii platii, iar persoana care a emis cecul nu mai poate
retrage din contul sau aceasta suma pana la expirarea perioadei de prezentare.
Cecul de calatorie prin care tragatorul poate conditiona plata acestuia de
identitatea dintre semnatura persoanei care a primit cecul (posesorul) si semnatura
persoanei care incaseaza cecul la prezentare. Se retine ca, posesorul pune o prima
semnatura pe cec in momentul primirii acestuia si a doua semnatura in momentul
incasarii, in prezenta functionarului societatii bancare, sau in momentul efectuarii unei
plati, in prezenta beneficiarului. Acest tip de cec reprezinta un mijloc de plata sigur
si se
utilizeaza cu usurinta.
Cecurile, ca de altfel toate instrumentele de decontare, se completeaza cu
cerneala sau pasta, mentionandu-se, atat pe blanchete, cat si pe cotor urmatoarele date:
felul, numarul, data si valoarea documentului achitat, precum si felul marfurilor livrate,
lucrarilor executate sau serviciilor prestate si se semneaza de persoanele imputernicite
sa dispuna de sumele din cont.
Cecurile se achita, mai intai, din contul platitorului, dupa care suma respectiva
este inregistrata in contul beneficiarului sumei, de aceea beneficiarul trebuie sa prezinte
cecurile primite de la banca platitorului.
Beneficiarul prezinta cecurile cu borderou de incasare, mai putin in cazul asa
numitului cec de numerar in care borderoul nu mai este necesar intrucat beneficiarul
sumelor (numerarului) este insusi tragatorul. Borderoul de incasare se intocmeste in
trei exemplare cu urmatoarea destinatie: exemplarul 1 se retine la banca beneficiarului
pentru evidenta, exemplarul 2 impreuna cu cecul se remite trasului (banca platitorului),
iar exemplarul 3 se restituie beneficiarului ca dovada de prezentare spre incasare.
- Societatea comerciala ALFA S.A. achizitioneaza marfuri, in valoare de 20
milioane lei, de la magazinul societatii comerciale SIGMA S.A.
- Societatea comerciala ALFA S.A. are contul curent deschis la Banca X, iar
societatea comerciala SIGMA S.A. are contul curent deschis la Banca Y;
- In baza disponibilului din contul curent, Banca X elibereaza un carnet de
cecuri societatii comerciale ALFA S.A.;
- La achizitia marfii, reprezentantul societatii comerciale ALFA S.A.
completeaza o fila din carnetul de cecuri, cu datele necesare si suma reprezentand
contravaloarea marfurilor cumparate, o semneaza si o inmaneaza reprezentantului
magazinului societatii comerciale SIGMA S.A.;
- Din acest moment ALFA S.A. se afla in calitatea de tragator, Banca X are
calitatea de tras, iar SIGMA S.A. fiind beneficiarul;
280
- Societatea SIGMA S.A. prezinta cecul (barat) la banca sa (Y) care il trimite
Bancii X pentru decontare (incasare);
- Banca X achita cecul Bancii Y, astfel se stinge datoria societatii
comerciale ALFA S.A. fata de societatea comerciala SIGMA S.A.
Decontarea drepturilor/obligatiilor intre cele doua entitati pe baza cecului (la
purtator), presupune urmatoarele etape care se pot observa in figura nr. 5.5.
2. Livrarea de produse, executarea
de lucrari si prestarea de servicii
S.C. ALFA 4. Remite cecul tras asupra Bancii X S.C. SIGMA
(TRaGaTOR) (BENEFICIAR)
7. Se stinge creanta/obligatia
6. Prezentarea cecului la plata
BANCA X BANCA Y
(Tras) (Banca beneficiar)
7. Achitarea cecului
Figura nr. 5.5 Schema de circulatie a cecului
6. Forfetarea sau factoringul, ca instrumente de plata garantate, presupun
etapele:
a) forfetarea este un contract prin care un vanzator sau prestator de servicii isi
vinde creantele pe care le are fata de un cumparator sau beneficiar unei societati
bancare sau unei institutii financiare specializate, contra unei taxe de forfetare;
b) factoringul este un contract incheiat intre o parte, denumita aderent,
furnizoare de marfuri sau prestatoare de servicii si o societate bancara sau institutie
financiara specializata, denumita factor, prin care aceasta din urma asigura finantarea,
urmarirea creantelor si protectia riscurilor de credit, iar aderentul cedeaza factorului,
cu
titlu de vanzare sau de gaj, creantele nascute din vanzarea de bunuri sau prestarea de
servicii pentru terti.
II. Acreditivul constituie o alta forma de decontare si, in acelasi timp, un mijloc
banesc, ce asigura cu anticipatie sumele necesare efectuarii platilor. Se utilizeaza
frecvent in relatiile comerciale internationale, iar pentru decontarea datoriilor interne,
in cazul in care cumparatorul intarzie, in mod repetat, platile catre furnizor. Acreditivul
1. Se elibereaza carnetul
de cecuri
3. SC ALFA trage un cec
asupra bancii sale
5. Prezentarea cecului spre
incasare
281
creeaza o garantie suplimentara ca se va asigura, pe aceasta cale, plata datoriilor intr-un
timp normal.
Acreditivul este forma de decontare prin care platile se efectueaza pe masura
livrarii marfurilor, executarii lucrarilor si prestarii serviciilor, dintr-o suma
rezervata
(din disponibilitati sau credite bancare) in acest scop si tinuta la dispozitia furnizorului,
la unitatea bancara la care acesta isi are deschis contul curent.
Utilizarea acreditivului, in lei sau in devize, impune, in primul rand, existenta
unui contract comercial, prin care unitatile partenere au convenit decontarea pe baza de
acreditiv.
Deschiderea acreditivului se face la cererea unitatii platitoare din
disponibilitatile banesti ale acestuia, aflate la banca si consta in emiterea unui
inscris
(unei cereri), prin care banca emitenta se angajeaza ferm la plata in favoarea
vanzatorului, in conditiile termenelor si documentelor, potrivit instructiunilor primite
de la cumparator. In cererea de deschidere a acreditivului se inscriu urmatoarele
elemente:
- suma acreditivului;
- denumirea furnizorului, sediul acestuia si unitatea bancara ce il deserveste;
- felul si calitatea marfurilor, lucrarilor, serviciilor ce fac obiectul contractului,
pentru care se deschide acreditivul;
- termenul de valabilitate al acreditivului;
- termenul de livrare precizat in contract si documentele pe care trebuie sa le
prezinte furnizorului pentru decontare.
Valoarea acreditivului deschis se vireaza la banca furnizorului, din
disponibilitatile cumparatorului si se inregistreaza la banca intr-un cont distinct:
Acreditive deschise.
In cazul folosirii acestei forme de decontare, furnizorul procedeaza ca si in cazul
altor vanzari, cu particularitatea ca, pe masura ce depune documentele de livrare si
decontare la banca, acesta incaseaza, imediat, sumele de la client.
Acreditivul se inchide la folosirea integrala a sumei, la expirarea valabilitatii sau
la cererea cumparatorului cu acordul furnizorului. Revocarea sau reducerea
acreditivului se face pe baza unei scrisori transmisa de cumparator la banca
furnizorului. La primirea consimtamantului scris al furnizorului se restituie suma in
contul platitorului (cumparatorului).
Referitor la acreditivul in devize, acesta are o documentatie6 specifica de
deschidere, alcatuita din Cererea de deschidere a acreditivului (CDA) si
Dispozitia de plata valutara externa (DPVA), formulare cu regim special., tiparite
de RA Imprimeria Bancii Nationale a Romaniei.
Etapele pe care le presupune deschiderea si utilizarea acreditivului sunt
prezentate, in mod schematic, in figura 5.6.
III. Scrisoarea de garantie este forma de decontare prin care banca, ce
deserveste pe platitor, confirma, la cererea acestuia, ca pentru anumite cazuri bine
precizate, va asigura, pe o anumita perioada si in limita unei sume determinate,
efectuarea platilor prevazute in scrisoare, din credite bancare, in cazul in care la data
solicitarii platii de catre furnizor, platitorul nu va avea alte posibilitati de plata.
6 BNR a elaborat Normele privind circuitul formularelor DPVE si CDA (M. Of. nr. 395/31.
XII.1997).
282
Figura nr. 5.6 Schema privind etapele derularii unui acreditiv
5.4.2. Decontarile cu numerar
Entitatile pot efectua o serie de decontari in numerar, care pot fi in lei si in
valuta. Operatiile de incasari si plati in numerar au o pondere redusa in totalul
decontarilor si constau in virarea efectiva (cash) a unei sume datorate de debitor
creditorului sau.
Banca Nationala a Romaniei este imputernicita sa emita bancnote si monede prin
care se realizeaza circulatia monetara oficiala din tara noastra, atat din punct de vedere
cantitativ, cat si calitativ7.
Incasarile in lei pot sa provina din vanzarea de produse din productie proprie,
din vanzarea de marfuri, incasarea unor sume de la debitori, ridicari de numerar din
conturile deschise la banca. Platile in lei se pot face pentru achitarea veniturilor
salariale, plata ajutoarelor materiale, a premiilor si altor drepturi cuvenite
salariatilor,
dividendelor, plata avansurilor spre decontare, cumparari de bunuri, depuneri de
numerar la banca.
7 Sisteme de plati in Romania, BNR, Bucuresti, 1996, pag. 3.
(5) Expedierea bunurilor
(3) Deschidere acreditiv
(1) Incheie contractul de vanzare-cumparare
(4) Notificarea vanzatorului
(7) Plata c/v documentelor
(6) Documente privind expedierea
bunurilor
(2) Deschiderea
acreditivului
(10) Transmiterea
documentelor
(8) Remitere documente
(9) Achitarea sumelor
BANCA
VANZaTORULUI
ELBA SA
BANCA
CUMPaRaTORULUI
ANDO SA
(11) Achitarea c/v documentelor
CUMPaRaTOR
SC ANDO SA
VANZaTOR
SC ELBA SA
283
Aceste operatiuni se efectueaza prin casieria unitatii, potrivit reglementarilor
normative8 cu privire la operatiile cu numerar prin care se precizeaza o serie de reguli
obligatorii, intre care pot fi mentionate:
a) Operatiunile cu numerar se fac de persoanele imputernicite in acest scop,
numite casieri, care sunt considerati gestionari si trebuie sa indeplineasca o serie de
conditii cu privire la studii, vechime in munca, corectitudine si sa aiba constituite
garantiile materiale necesare.
b) Casieria trebuie sa functioneze intr-o incapere distincta, prevazuta cu casa de
bani, ambele dotate cu incuietori speciale si cu sisteme de asigurare impotriva
furturilor.
c) Incasarile si platile cu numerar dintre entitate si alte persoane juridice se pot
face pana la o limita stabilita de Ministerul Finantelor Publice. Legislatia9 in domeniu,
prevede anumite exceptii (de la prevederile art. 5, aliniatul 2, lit. c din OG nr. 15/1996)
privind depunerile de numerar in conturile persoanelor juridice, deschise la banci, in
sensul ca acestea pot fi facute si de alte persoane juridice, in baza documentelor de
livrare legal intocmite, in situatia in care sumele respective reprezinta cumparari de
marfuri, prestari de servicii, achitari de taxe, care nu au putut fi achitate prin
instrumente de plata fara numerar.
In vederea respectarii cu strictete a disciplinei de casa operatiile efectuate prin
casierie se verifica zilnic, la preluarea registrului de casa si a documentelor anexate
de
la casier, de catre conducatorul compartimentului financiar-contabil sau alta persoana
imputernicita. Numerarul si alte valori din casierie se verifica inopinat, cel putin o data
pe luna, de catre conducatorul compartimentului financiar-contabil sau inlocuitorul
sau.
Instrumentul principal prin care se realizeaza incasarea contravalorii unor
drepturi sau achitarea unor obligatii cu ajutorul numerarului este chitanta. Alte
documente utilizate sunt: chitanta fiscala (document de livrare si incasare /achitare),
cec numerar, state de salarii si liste de plata a avansurilor chenzinale, etc.
In cazul operatiunilor cash in valuta se utilizeaza documente justificative si
de evidenta operativa distincte (chitanta pentru operatii in valuta, cod 14-4-1/a,
registrul de casa in valuta, cod 14-4-7/aA).
5.5. Contabilitatea investitiilor pe termen scurt
Contabilitatea valorilor mobiliare de plasament sau a investitiilor pe termen scurt
se realizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 5, denumita Conturi de trezorerie, grupa
50 Investitii pe termen scurt care include urmatoarele conturi:
Contul 501 Actiuni detinute la societatile afiliate
Contul 505 Obligatiuni emise si rascumparate
Contul 506 Obligatiuni
8 Legea nr. 88/1998, privind aprobarea O.G. nr. 26/1997, pentru modificarea si completarea
O.G. 15/1996, privind intarirea disciplinei financiar-valutare (M.Of. nr. 169/29.IV.1998).
9 H.G. nr. 479/12.VIII.1998 (M.Of. nr. 302/18.VIII. 1998), pentru modificarea si completarea
Normelor metodologice pentru aplicarea O.G. nr. 15/1996.
284
Contul 508 Alte investitii pe termen scurt si creante asimilate cu urmatoarea
structura:
- Contul 5081 Alte titluri de plasament
- Contul 5088 Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament
Contul 509 Varsaminte de efectuat pentru investitii pe termen scurt, cu
urmatoarea structura:
- Contul 5091 Varsaminte de efectuat pentru actiunile detinute la societatile
afiliate;
- Contul 5098 Varsaminte de efectuat pentru alte investitii pe termen scurt.
Toate conturile din aceasta grupa, cu exceptia contului 509 Varsaminte de
efectuat pentru investitii pe termen scurt, au functie contabila de activ.
Se debiteaza cu valoarea la cost de achizitie a investitiilor pe termen scurt
(actiuni, obligatiuni si alte titluri), cumparate sau rascumparate (din propriile
emisiuni).
Se crediteaza cu valoarea la cost de achizitie a titlurilor vandute sau anulate, dupa caz.
Pot avea sold debitor, care reprezinta titluri de plasament aflate in portofoliul entitatii.
Contabilitatea analitica a titlurilor de plasament se organizeaza pe categorii de
titluri si gestiuni de portofoliu create.
In ceea ce priveste contul 509 Varsaminte de efectuat pentru investitii pe
termen scurt se retine faptul ca asigura urmarirea datoriilor (varsamintelor de
efectuat) provenite din achizitionarea investitiilor pe termen scurt cumparate cu
decontare ulterioara, functionand in mod similar ca si celelalte conturi de obligatii fata
de terti. Este un cont de pasiv. Se crediteaza cu valoarea datorata (de varsat) pentru
investitiile pe termen scurt cumparate, in corespondenta cu debitul conturilor care arata
natura investitiilor pe termen scurt (achizitionate si neachitate) si se debiteaza pentru
a
inregistra valoarea achitata a investitiilor pe termen scurt cumparate, in corespondenta
cu creditul conturilor de disponibilitati. Soldul contului este creditor, ce reprezinta
valoarea datorata pentru investitiile financiare pe termen scurt cumparate.
O problema strans legata de achizitia titlurilor de valoare o reprezinta
contabilizarea cheltuielilor ocazionate cu achizitia si, respectiv, vanzarea acestor
titluri,
reprezentate de comisioanele de intermediere sau alte cheltuieli accesorii care, se pot
reflecta in debitul contului 627 Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate, daca
se
au in vedere reglementarile de pe piata valorilor mobiliare, situatie in care comisionul
retinut de operatorii de pe aceasta piata (care pot face tranzactii numai cu SVM-uri) din
contul clientilor lor. Se pot folosi si alte modalitati de inregistrare a acestora ca de
exemplu, in debitul contului 668 Alte cheltuieli financiare.
Achizitia, existenta si circulatia investitiilor pe termen scurt determina
reflectarea in contabilitate a numeroase operatii economice privitoare la acestea.
Prezentam in continuare numai cateva pe care le consideram reprezentative.
1. Societatea comerciala ALFA S.A., componenta a unui grup, achizitioneaza in
luna martie 2004 de la o societate afiliata grupului, 5.000 actiuni la costul de achizitie
20
lei/actiune, pe care le achita imediat in proportie de 50% cu disponibil din contul curent,
iar diferenta se achita in termen de 6 luni. In luna octombrie 2004 revinde 1.000 de
actiuni la pretul de vanzare de 23 lei/actiune si 500 actiuni la un pret de vanzare de 18
lei/actiune. Decontarea ulterioara a obligatiei create in momentul achizitiei actiunilor,
si,
respectiv, incasarea acestora in momentul revanzarii se fac prin viramente bancare.
285
a) cumpararea actiunilor (5.000 actiuni x 20 lei/actiune = 100.000 lei):
501 = % 100.000 lei
Actiuni detinute
la societatile afiliate
5121
Conturi la banci n lei
50.000 lei
5091 50.000 lei
Varsaminte de efectuat pentru
actiunile detinute la societatile
afiliate
b) efectuarea varsamintelor in luna octombrie pentru actiunile achizitionate in
luna martie 2004:
5091 = 5121 50.000 lei
Varsaminte de efectuat pentru
actiunile detinute la societatile
afiliate
Conturi la banci n lei
c) vanzarea actiunilor la pretul de vanzare mai mare decat costul de achizitie:
valoarea la pret de vanzare 23.000 lei (1.000 actiuni x 23 lei/actiune); valoarea in
costuri de achizitie 20.000 lei (1.000 actiuni x 20 lei/actiune); rezulta o diferenta
favorabila (un castig) din vanzarea actiunilor, in valoare de 3.000 lei:
5121 = % 23.000 lei
Conturi la banci n lei 501
Actiuni detinute
la societatile afiliate
20.000 lei
7642 3.000 lei
Cstiguri din investitii
pe termen scurt cedate
d) vanzarea actiunilor la pretul de vanzare mai mic decat costul de achizitie:
valoarea la pret de vanzare 9.000 lei (500 actiuni x 18 lei/actiune); valoarea in costuri
de achizitie 10.000 lei (5.000 actiuni x 20 lei/actiune); rezulta o diferenta nefavorabila
(o pierdere) din vanzarea actiunilor, in valoare de 1.000 lei.
% = 501 10.000 lei
5121
Conturi la banci n lei
Actiuni detinute
la societatile afiliate
9.000 lei
6642 1.000 lei
Pierderi din investitii
pe termen scurt cedate
2. Se rascumpara 500 de obligatiuni, in vederea anularii, la care se cunosc
urmatoarele elemente: valoarea nominala unitara este de 10 lei, valoarea totala este de
5.000 lei; dobanda anuala este de 20%, ceea ce reprezinta 1.000 lei.
Folosindu-se aceste date se inregistreaza operatiile economice de mai jos:
a) dobanda de 20% datorata creditorilor si inscrisa in nota de contabilitate:
666 = 1681 1.000 lei
Cheltuieli privind dobnzile Dobnzi aferente mprumuturilor
din emisiunea de obligatiuni
b) rascumpararea obligatiunilor, cu decontare imediata pentru suma de 3.000 lei
si cu decontare ulterioara pentru 2.000 lei, asa cum reiese din registrul de casa si din
nota de contabilitate:
286
505 = % 5.000 lei
Obligatiuni emise si rascumparate 5311
Casa n lei
3.000 lei
5098 2.000 lei
Varsaminte de efectuat pentru alte
investitii financiare pe termen scurt
c) decontarea ulterioara in numerar a obligatiunilor rascumparate, conform
registrului de casa:
5098 = 5311 2.000 lei
Varsaminte de efectuat pentru alte
investitii pe termen scurt
Casa n lei
d) anularea obligatiunilor, consemnate in borderoul acestora si in nota de
contabilitate:
161 = 505 5.000 lei
mprumuturi din emisiuni
de obligatiuni
Obligatiuni emise si
rascumparate
e) plata dobanzilor datorate, pe baza registrului de casa:
1681 = 5311 1.000 lei
Dobnzi aferente mprumuturilor din
emisiuni de obligatiuni
Casa n lei
Precizare: In cazul in care valoarea de vanzare a obligatiunilor este inferioara
celei de rambursare, diferenta, in cauza, reprezinta prima de rambursare si se
inregistreaza cu ocazia subscrierii obligatiunilor, debitandu-se contul 169 Prime
privind rambursarea obligatiunilor in corespondenta cu creditul contului 161
Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni.
3. O societate comerciala achizitioneaza, prin intermediul unei societati de valori
mobiliare (SVM), un pachet de 1.000 obligatiuni, la un cost de achizitie de 50
lei/obligatiune, cu decontare ulterioara prin virament in termen de doua luni;
obligatiunile sunt revandute, astfel: 950 obligatiuni la un pret de vanzare de 55
lei/obligatiune; 50 obligatiuni la un pret de vanzare de 49,50 lei/obligatiune;
comisionul SVM-ului, retinut de acesta, este de 2% din valoarea tranzactiilor.
a) achizitionarea obligatiunilor, cu decontare ulterioara, folosindu-se borderoul
acestora si nota de contabilitate: valoare totala de 50.000.000 lei (1.000 obligatiuni x
50.000 lei/obligatiune) ; comisionul in suma de 1.000 lei (50.000 lei x 2%):
506 = 5098 50.000 lei
Obligatiuni Varsaminte de efectuat pentru
alte investitii pe termen scurt
b) plata comisionului:
627
Cheltuieli cu serviciile
bancare si asimilate
= 5121
Conturi la banci n lei
1.000 lei
c) decontarea ulterioara a obligatiunilor cumparate, pe baza extrasului de cont si
a ordinului de plata anexat:
5098 = 5121 50.000 lei
Varsaminte de efectuat pentru alte
investitii pe termen scurt
Conturi la banci n lei
287
d) vanzarea obligatiunilor la un pret mai mare decat costul de achizitie: valoarea
in preturi de vanzare 52.250 lei (950 actiuni x 55 lei/actiune); valoarea in costuri de
achizitie 47.500 lei (950 actiuni x 50 lei/actiune); se stabileste un castig din vanzarea
actiunilor in valoare de 4.750 lei:
5121
Conturi la banci n lei
= %
506
Obligatiuni
52.250 lei
47.500 lei
7642
Cstiguri din investitii
pe termen scurt cedate
4.750 lei
e) inregistrarea comisionului retinut de SVM in suma de 1.045 lei (52.250 lei x 2
%):
627
Cheltuieli cu serviciile
bancare si asimilate
= 5121
Conturi la banci n lei
1.045 lei
f) vanzarea obligatiunilor la un pret mai mic decat costul de achizitie: valoarea in
preturi de vanzare 2.475 lei (50 actiuni x 49,50 lei/actiune); valoarea in costuri de
achizitie 2.500 lei (50 actiuni x 50 lei/actiune; se stabileste o pierdere din vanzarea
actiunilor, in suma de 25 lei.
% = 506 2.500 lei
5121
Conturi la banci n lei
Obligatiuni 2.475 lei
6642
Pierderi privind investitiile
pe termen scurt cedate
25 lei
g) inregistrarea comisionului retinut de SVM, in suma de 49,50 lei (2.475 lei x
2%):
627
Cheltuieli cu serviciile
bancare si asimilate
= 5121
Conturi la banci n lei
49,50 lei
4. La data de 1.X.2005, o societate comerciala achizitioneaza un pachet de 1.000
de obligatiuni de stat (publice) cu scadenta la 31.III.2006, la un cost de achizitie de
1.000 lei/obligatiune si o dobanda de 20%, platibila la scadenta. Decontarea acestora se
face jumatate in numerar si jumatate cu disponibil din cont.
a) cumpararea obligatiunilor de stat in anul 2005, in valoare de 1.000.000 lei
(1.000 obligatiuni x 1.000 lei/obligatiune):
5081
Alte titluri de plasament
= %
5121
Conturi la banci n lei
1.000.000 lei
500.000 lei
5311
Casa n lei
500.000 lei
b) inregistrarea dobanzilor aferente anului 2005, in suma de 50.000 lei
(1.000.000 lei x 20% x 3/12 luni):
5088
Dobnzi la obligatiuni
si titluri de plasament
= 766
Venituri din dobnzi
50.000 lei
288
c) in anul 2006 se incaseaza obligatiunile de stat si dobanzile aferente (dobanzile
aferente celor trei luni, sunt in suma de 50.000 lei (1.000.000 x 20% x 3/12 luni):
5121
Conturi la banci n lei
= %
5081
Alte titluri de plasament
1.100.000 lei
1.000.000 lei
5088
Dobnzi la obligatiuni si titluri
de plasament
50.000 lei
766
Venituri din dobnzi
50.000 lei
5.6. Contabilitatea operatiilor efectuate prin conturile
curente la banci
Disponibilitatile banesti gestionate prin conturile curente reprezinta o
componenta de baza a valorilor de trezorerie, deoarece cu ajutorul lor se efectueaza o
multitudine de tranzactii privind activitatea economica cum sunt: incasari, plati,
transferuri de mijloace banesti din gestiunea unei entitati in gestiunea altei entitati,
relatii cu bugetul de stat, cu bugetul asigurarilor sociale etc.
Prin intermediul conturilor de la banci se delimiteaza si se inregistreaza
operatiile care se refera la: valorile de incasat, disponibilitatile in lei si in devize,
creditele bancare pe termen scurt, precum si dobanzile aferente disponibilitatilor si
creditelor bancare. Pentru fiecare din categoriile mentionate se utilizeaza cate un cont
sintetic de gradul I si II din cadrul grupei 51, denumita "Conturi la banci" din clasa
5
a Planului general de conturi.
5.6.1. Contabilitatea valorilor de incasat
In cadrul valorilor de incasat se includ cecurile si efectele comerciale primite de
la clienti pentru produsele livrate, lucrarile executate si serviciile prestate de
entitate,
depuse la banca pentru incasare, inclusiv pentru scontare.
Contabilitatea acestora se realizeaza prin intermediul contului 511 Valori de
incasat, cont de activ, ce se desfasoara pe urmatoarele conturi sintetice de gradul II:
5112 Cecuri de incasat
5113 Efecte de incasat
5114 Efecte remise spre scontare
Se debiteaza cu valoarea cecurilor si efectelor comerciale primite de la clienti si
depuse la banca spre incasare, respectiv scontare. Se crediteaza cu valoarea cecurilor
si efectelor comerciale incasate, precum si a sconturilor acordate, in cazul incasarii
sumelor inainte de scadenta. Soldul contului poate fi debitor si reprezinta valoarea
cecurilor si efectelor comerciale depuse la banca si neincasate.
Valorile de incasat determina reflectarea in contabilitate a urmatoarelor
operatiuni economice:
289
1. Societatea comerciala SIGMA S.A. primeste de la societatea comerciala
ALFA S.A. un cec pentru suma de 23.800 lei, reprezentand contravaloarea
marfurilor vandute anterior:
5112 = 4111 23.800 lei
Cecuri de ncasat Clienti
2. Cecul, primit anterior se depune la banca in ziua urmatoare, conform
borderoului de depunere, dupa care urmeaza operatia de incasare, iar pe baza extrasului
de cont, se inregistreaza:
5121 = 5112 23.800 lei
Conturi la banci n lei Cecuri de ncasat
Precizare: In legatura cu celelalte valori de incasat, reprezentate de cambia si
biletul la ordin, se retine faptul ca entitatea, ce primeste asemenea efecte de comert,
are
urmatoarele variante (posibilitati):
- sa le foloseasca inainte de scadenta platind, la randul ei, furnizorii fata de care
are datorii, operatie ce se numeste andosare (inscrierea noului beneficiar), aceasta
reprezentand o transferare a dreptului de creanta de catre beneficiarul titlului, in
favoarea unui furnizor, sau creditor al sau, in scopul decontarii partiale sau totale a
unei
datorii. Astfel, efectul comercial este scos din portofoliul de valori de catre client
(debitor), care inscrie noul beneficiar, dupa care il preda acestuia;
- sa se prezinte cu ele la banca, inainte de scadenta, in vederea scontarii lor,
operatie ce atrage acordarea scontului (dobanda + comision) bancii, care devine
proprietara acestora;
- sa astepte scadenta si sa incaseze banii de la beneficiarul sau.
3. Societatea comerciala detine in portofoliul sau o cambie acceptata de un client
pentru suma de 59.500 lei, care este scadenta la 1.VII.2006; in vederea incasarii sumei
inscrise in cambie societatea comerciala poate alege una din variante:
A. remiterea cambiei la banca, pentru incasare la scadenta;
B. remiterea cambiei la banca, spre scontare, inainte de scadenta la 16.VI.2006,
rata scontului fiind egala cu 40%.
Varianta A: remiterea cambiei spre incasare la scadenta, presupune urmatoarele
operatiuni contabile:
a) remiterea efectului comercial la banca, spre incasare:
5113 = 413 59.500 lei
Efecte de ncasat Efecte de primit
b) incasarea efectului comercial la scadenta:
5121 = 5113 59.500 lei
Conturi la banci n lei Efecte de ncasat
Varianta B: remiterea cambiei spre scontare, inainte de scadenta, presupune
urmatoarele inregistrari in contabilitate:
a) remiterea efectului comercial la banca, spre scontare:
5114 = 413 59.500 lei
Efecte remise spre scontare Efecte de primit
Concomitent se debiteaza contul extrabilantier 8037 Efecte scontate neajunse la
scadenta cu suma de 59.500 lei.
290
b) incasarea efectului comercial scontat:
Incasarea efectului comercial se efectueaza inainte de scadenta, prin scontare,
motiv pentru care societatea comerciala va plati bancii un scont, calculat ca o dobanda
simpla dupa relatia:
992 lei
360 100
59.500 40 15
360 100
Vn Rs Nz S =


=


=
in care:
S = scontul;
Vn = valoarea nominala a efectului comercial;
Rs = rata scontului;
Nz = numarul de zile dintre data scontarii si data scadentei efectului comercial;
Suma neta incasata este 58.508 lei si se determina ca diferenta intre 59.500 lei
(valoarea cambiei) 992 lei (scontul acordat):
% = 5114 59.500 lei
5121 Efecte remise spre scontare 58.508 lei
Conturi la banci n lei
667 992 lei
Cheltuieli privind sconturile acordate
5.6.2. Contabilitatea operatiilor efectuate prin conturile curente
deschise la banci
Societatile bancare au obligatia sa asigure, prin conturile unitatilor deschise la
banci, atat pastrarea disponibilitatilor banesti aflate in asemenea conturi, cat si
efectuarea decontarilor (operatiilor de incasari si plati) fara numerar, denumite si
operatii prin virament.
Pentru reflectarea in contabilitate a acestor operatiuni se foloseste contul 512
Conturi curente la banci, care tine evidenta disponibilitatilor, in lei si in devize,
aflate in conturi la banci, a sumelor in curs de decontare, precum si a miscarii acestora.
Se dezvolta in urmatoarele conturi sintetice de gradul II:
5121 Conturi la banci in lei
5124 Conturi la banci in valuta
5125 Sume in curs de decontare.
Din punct de vedere al functiei contabile, conturile sintetice de gradul II, 5121
Conturi la banci in lei si 5124 Conturi la banci in valuta sunt conturi
bifunctionale, datorita naturii soldurilor. Pot avea, fie sold final debitor, ce reprezinta
disponibilitatile banesti existente in conturile de la banci, fie sold final creditor care
reprezinta creditele de trezorerie (credite pentru plati), primite de entitate, pentru
acoperirea decalajului dintre valoarea elementelor de natura stocurilor si cheltuielilor
efectuate, pe de o parte, si totalul incasarilor, pe de alta parte. Altfel spus, soldul
creditor inseamna creditele acordate de banca, prin conturile curente, in cadrul unei
limite de creditare stabilita in contract (adica platile efectuate de banca, la o anumita
data, pot fi mai mari decat disponibilitatile banesti pe care le are entitatea in contul
curent).
291
Contul 512 Conturi curente la banci, cu conturile sale sintetice de gradul II,
5121 Conturi la banci in lei si, respectiv, 5124 Conturi la banci in valuta,
inregistreaza in debit incasarile de disponibilitati, in corespondenta cu creditul
conturilor care arata sursa incasarilor respective. In credit se inregistreaza platile
efectuate din conturile curente, in corespondenta cu debitul conturilor care arata
destinatia sumelor platite.
Conturile curente la banci se dezvolta in analitic pe fiecare banca in parte. Pentru
conturile in devize, evidenta analitica se detaliaza pe tipuri de valute.
Contul 5125 Sume in curs de decontare se utilizeaza, de regula, la sfarsitul
exercitiului financiar pentru inregistrarea urmatoarelor operatii: sumele virate de terti,
dar neaparute in extrasul de cont; sumele depuse la banca prin mandat postal si
neaparute in extrasul de cont; sumele consemnate in conturi separate la banci pentru
participarea la licitatii, in vederea cumpararii de valuta.
A. Operatiile de incasari si plati prin conturile curente sunt diverse, dar pentru
exemplificare prezentam urmatoarele:
1. Pe data de 10.XI.2005, in baza extrasului de cont, entitatea inregistreaza
urmatoarele operatii: incasarea facturii trimisa unui client, in suma de 185.000 lei; plata
impozitului pe salarii, in suma de 15.000 lei, a contributiilor unitatii la asigurarile
sociale de 25.500 lei, precum si comisionul retinut de societatea bancara, pentru
operatiile efectuate, in suma de 2.800 lei.
a) incasarea sumei de la client conform extrasului si a ordinului de plata anexat:
5121 = 4111 185.000 lei
Conturi la banci n lei Clienti
b) inregistrarea platilor prin contul de disponibil de la banca:
% = 5121 43.300 lei
444 Conturi la banci n lei 15.000 lei
Impozit pe venituri de natura salariilor
431 25.500 lei
Asigurari sociale
627 2.800 lei
Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate
2. Pe baza extrasului de cont in lei din data de 15.XI.2005, se inregistreaza
urmatoarele operatii de incasari:
- numerarul depus din casierie: 80.000 lei;
- primirea unui credit pe termen lung: 240.000 lei;
- depunerea de catre asociati a aportului in numerar: 50.000 lei;
- dobanda acordata de banca pentru disponibilul pastrat in cont: 6.000 lei.
5121 = % 376.000 lei
Conturi la banci n lei 581 80.000 lei
Viramente interne
1621 240.000 lei
Credite bancare pe termen lung
456 50.000 lei
Decontari cu asociatii privind capitalul
766 6.000 lei
Venituri din dobnzi
292
3. Se reflecta in contabilitate operatiile de plati inscrise in extrasul contului de
disponibil in lei din data de 25.XI.2005, dupa cum urmeaza:
- decontarea la scadenta a obligatiei fata de furnizor, pe baza unui efect
comercial, acceptat anterior, in valoare de 80.000 lei;
- rambursarea ratei scadente de 10.000 lei, din creditul pe termen lung primit
anterior;
- plata sumei de 4.000 lei, reprezentand impozit pe profit datorat bugetului
statului;
- achitarea taxei pe valoarea adaugata datorata bugetului statului in suma de
6.000 lei.
% = 5121 100.000 lei
403 Conturi la banci n lei 80.000 lei
Efecte de platit
1621 10.000 lei
Credite bancare pe termen lung
441 4.000 lei
Impozitul pe profit
4423 6.000 lei
TVA de plata
B. In cazul in care decontarile pe baza instrumentelor de plata se fac in devize in
contabilitate se utilizeaza contul 5124 Conturi la banci in valuta, ce reflecta, atat
operatiile exprimate in devize, cat si in lei.
Normele contabile din tara noastra, prevad ca operatiunile privind
disponibilitatile in devize sa fie inregistrate in contabilitate dupa metoda cursului zilei
sau dupa metoda cursului fix.
La finele exercitiului, disponibilitatile in valuta existente in conturi la banci se
evalueaza la cursul de schimb al pietei valutare in vigoare la acea data (cursul din
ultima zi a exercitiului financiar, comunicat de Banca Nationala Romaniei). In acest
caz, diferentele favorabile de curs valutar se vor concretiza in venituri financiare, ce
se
vor inregistra in contul 765 Venituri din diferente de curs valutar, iar diferentele
nefavorabile de curs se vor concretiza in cheltuieli financiare ce se vor inregistra in
contul 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar. De asemenea, in momentul
decontarii (incasarii) creantelor si, respectiv platii datoriilor, exprimate in devize,
diferentele de curs valutar rezultate ca urmare a acestor operatiuni se evidentiaza cu
ajutorul aceleasi conturi de venituri si cheltuieli din diferente de curs valutar.
Exemplu: La data de 17.XI. 2005 se fac urmatoarele operatiuni prin contul
curent in devize:
- incasarea unei facturi emise la data de 10.X.2005, reprezentand marfuri livrate
unui client extern, pentru suma de 10 000 euro;
- plata unei facturi primite la data de 20.IX.2005 de la un furnizor extern, pentru
suma de 6 000 euro.
Cursurile valutare sunt urmatoarele:
10.X.2005 20.IX. 2005 17.XI.2005 31.12.2005
33,20 lei/euro 33,40 lei/euro 33,50 lei/euro 33,70 lei/euro
Reflectarea in contabilitate:
293
1. Inregistrarea incasarii creantei in devize la data de 17.XI. 2005; se stabileste si
se inregistreaza o diferenta favorabila de curs valutar, deoarece cursul de schimb
valutar din momentul incasarii creantei este mai mare decat cel din momentul crearii
creantei :
5124 = % 33.500 lei
Conturi la banci n valuta 4111 33.200 lei
(10.000 euro x 33,50 lei/euro) Clienti
(10.000 euro x 33,20 lei/euro)
765 300 lei
Venituri din diferente de curs valutar
[10.000 euro x (33,50 lei-33,20 lei)]
2. Plata datoriei in devize; concomitent, se stabileste si se inregistreaza o
diferenta nefavorabila de curs valutar, deoarece cursul de schimb valutar din momentul
platii datoriei este mai mare decat cel din momentul crearii datoriei respective:
% = 5124 20.100 lei
401 Conturi la banci n valuta 20.040 lei
Furnizori (6.000 euro x 33,50 lei/euro)
(6.000 euro x 33,40 lei/euro)
665 60 lei
Cheltuieli din diferente
de curs valutar
[6.000 euro x (33,50 lei-33,40 lei)]
Pentru rezolvarea problemei privind evaluarea la iesire a disponibilitatilor in devize,
indiferent daca acestea sunt mai mult sau mai putin numeroase, se recomanda a fi utilizate
metodele de evaluare prevazute de Regulamentul contabil pentru evaluarea stocurilor la
iesire, respectiv metoda costului mediu ponderat, metoda prima intrare-prima iesire
sau a
metodei ultima intrare-prima iesire. Se poate utiliza, de asemenea, si metoda
identificarii
specifice.
3. La incheierea exercitiului se inregistreaza evaluarea soldului contului 5124
Conturi la banci in valuta, la cursul din momentul evaluarii (31.XII.2005).
Pe baza datelor din operatiile efectuate anterior se stabileste situatia contului
5124 Conturi la banci in valuta, la data de 31.XII. 2005:
D 5124 Conturi la banci in valuta C
(1) 10. 000 euro x 33,50 lei/euro = 33.500 lei
(2) 6.000 euro x 33,50 lei/euro = 20.100 lei
Sold debitor
4.000 euro x 33,50 lei/euro = 13.400 lei
(3) Ajustarea soldului
4.000 euro x (33,70-33,20) lei/euro = 80 lei
Sold final debitor la 31.XII.2005
4.000 euro x 33,70 lei/euro = 13.480 lei
294
Soldul debitor al contului 5124 la inchiderea exercitiului se calculeaza, atat in
devize, cat si in lei, pe baza datelor inregistrate in cont si se compara cu soldul evaluat
la cursul valutar din momentul inchiderii exercitiului. In exemplificarea realizata,
soldul contului, avand in vedere operatiile inregistrate, este de 4 000 euro, reprezentand
13.400 lei; la 31.XII.2005, soldul contului evaluat la cursul de schimb din momentul
inchiderii exercitiului este de 13.480 lei (4 000 euro x 33,70 lei/$). Din compararea
celor doua valori in lei, a soldului in devize, rezulta o diferenta favorabila de curs
valutar, in suma de 80 lei (13.480 lei 13.400 lei), care se evidentiaza astfel:
5124 = 765 80 lei
Conturi la banci n valuta Venituri din diferente
de curs valutar
Aceasta operatiune reprezinta o ajustare a soldului contului 5124 Conturi la
banci in valuta, astfel incat la inchiderea exercitiului (31.12.N) acesta sa reflecte
disponibilul in devize evaluat la valoarea actuala in lei (exprimat la cursul valutar in
vigoare la acea data). Se retine faptul ca diferentele de curs valutar aferente
disponibilitatilor in devize se inregistreaza pe seama veniturilor sau cheltuielilor
financiare, dupa caz. Conform legislatiei actuale pierderile din diferente de curs valutar
au o deductibilitate fiscala specifica.
C. Inregistrarea sumelor in curs de decontare ce pot sa apara in unele situatii,
de regula, la sfarsitul lunii, cand sumele virate sau depuse de terti (clienti, beneficiari,
subunitati proprii, unitati din cadrul grupului, debitori, etc.) nu intra in contul de
disponibil al entitatii, datorita timpului necesar circulatiei documentelor intre
societatile bancare sau pe parcursul postal. Tot in cadrul sumelor in curs de decontare
se cuprind si operatiile de consemnare a unor disponibilitati banesti in conturi separate,
pentru participarea la licitatiile pentru cumparare de valuta.
Pentru evidentierea mijloacelor banesti in curs de incasare, entitatile platitoare,
subunitatile sau unitatile din grup intocmesc si prezinta entitatii care incaseaza,
documente justificative din care rezulta depunerea sau virarea sumelor la banca, sau
prin mandat postal, pe baza carora se inregistreaza valorile in contul 5125 Sume in
curs de decontare.
1. Primirea mandatelor postale pentru vanzarile pe baza de colete postale, in
valoare de 3.400 lei, iar ulterior incasarea mandatelor postale prin contul de disponibil
de la banca.
a) primirea mandatelor postale din care rezulta virarea sumelor de catre clienti:
5125 = 4111 3.400 lei
Sume n curs de decontare Clienti
b) incasarea sumelor respective in contul de la banca:
5121 = 5125 3.400 lei
Conturi la banci n lei Sume n curs de decontare
2. Pe data de 15.XII.2005, se consemneaza intr-un cont distinct suma de 7.000,
in vederea participarii la o licitatie, pentru cumpararea de 2.000 euro. La data de
8.01.2006 se adjudeca suma de 2.000 de euro, la cursul de 3,40 lei/euro, iar comisionul
bancar este de 1% din valoarea valutei adjudecate, adica 68 lei.
a) consemnarea sumei in lei, in contul bancar separat, pentru participarea la
licitatia valutara:
295
581 = 5121 7.000 lei
Viramente interne Conturi la banci n lei
si concomitent:
5125 = 581 7.000 lei
Sume n curs de decontare Viramente interne
b) adjudecarea cumpararii de euro, respectiv primirea valutei in cont cu achitarea
comisionului corespunzator:
% = 5125 6.868 lei
581 Sume n curs de decontare 6.800 lei
Viramente interne
627 68 lei
Cheltuieli cu serviciile bancare
si asimilate
si concomitent, pentru contul de devize (euro):
5124 = 581 6.800 lei
Conturi la banci n valuta Viramente interne
c) virarea sumei neutilizate in contul de disponibil:
581 = 5125 132 lei
Viramente interne Sume n curs de decontare
si concomitent:
5121 = 581 132 lei
Conturi la banci n lei Viramente interne
5.6.3. Contabilitatea operatiilor privind dobanzile
In activitatea practica, dobanzile bancare incasate pentru soldurile debitoare ale
conturilor curente majoreaza disponibilul din cont (se inregistreaza in debitul contului
512 Conturi curente la banci) si veniturile financiare din dobanzi (creditul contului
766 Venituri din dobanzi), iar dobanzile bancare platite pentru soldurile creditoare
ale conturilor curente majoreaza cheltuielile financiare din dobanzi si micsoreaza
disponibilul din cont.
Daca dobanzile bancare aferente exercitiului financiar expirabil nu apar in
extrasul de cont din ultima zi bancara a acestuia, ca fiind incasate sau bonificate de
banca, potrivit principiului independentei exercitiilor financiare, se impune utilizarea
contului 518 Dobanzi. Din punct de vedere al functiei contabile, este un cont
bifunctional. Se dezvolta in doua conturi sintetice de gradul II:
5186 Dobanzi de platit, cont de pasiv;
5187 Dobanzi de incasat, cont de activ.
Contul 5186 Dobanzi de platit se crediteaza cu dobanzile datorate de unitate
pentru creditele primite direct in conturile curente si se debiteaza cu dobanzile platite.
Soldul poate fi creditor si reprezinta dobanzile calculate de unitate ca fiind datorate,
dar neplatite.
Contul 5187 Dobanzi de incasat este un cont de activ ce se debiteaza cu
dobanzile cuvenite entitatii, la finele lunii, pentru disponibilitatile aflate in conturile
296
curente. Se crediteaza, in exercitiile urmatoare, cu dobanzile incasate. Soldul contului
este debitor si reflecta dobanzile pe care le are unitatea de incasat, la sfarsitul
exercitiului.
1. Pe baza notei de calcul, intocmita de banca, la sfarsitul lunii august 2005, se
inregistreaza dobanda datorata de entitate, pentru creditele acordate de aceasta direct
in
conturile curente, in suma de 2.950 lei:
666 = 5186 2.950 lei
Cheltuieli privind dobnzile Dobnzi de platit
2. In luna septembrie 2005, pe baza ordinului de plata si a extrasului de cont, se
inregistreaza plata dobanzii aferenta exercitiului financiar anterior:
5186 = 5121 2.950 lei
Dobnzi de platit Conturi la banci n lei
3. La sfarsitul lunii octombrie 2005, pe baza notei de calcul, se inregistreaza
dobanda cuvenita entitatii pentru disponibilul din contul curent in lei si neincasata de
la
banca, in suma de 500 lei:
5187 = 766 500 lei
Dobnzi de ncasat Venituri din dobnzi
4. Pe data de 15 noiembrie 2005, conform extrasului de cont, entitatea incaseaza
dobanda aferenta exercitiului financiar anterior, in suma de 500 lei:
5121 = 5187 500 lei
Conturi la banci n lei Dobnzi de ncasat
5.6.4. Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt
In completarea surselor proprii, un rol important, in asigurarea disponibilitatilor
banesti necesare desfasurarii in conditii normale a activitatii, de productie sau
comercializare, il ocupa creditul bancar. Pentru primirea creditelor entitatea, trebuie
sa
depuna la banca ce o deserveste o documentatie compusa din:
- cerere de credit;
- situatia economico-financiara (surse proprii, cheltuieli, venituri) in perioada
prezenta si in perspectiva, pana la rambursarea integrala a creditului;
- lista cheltuielilor care fac obiectul creditului;
- copia licentei de import export (in cazul creditelor externe);
- documente privind garantiile materiale si financiare pentru creditul solicitat.
La baza acordarii creditelor se tine seama de o serie de reguli generale de
creditare universal valabile, cum sunt:
creditele se acorda pe destinatii precise, in limita unor plafoane de creditare de
care dispune banca;
respectarea unei proportii intre creditul acordat si garantia materiala, financiara
si morala oferita de cel care solicita creditul;
creditul este rambursabil la un anumit termen (scadenta);
creditul este purtator de dobanda.
Creditele pentru finantarea productiei si circulatiei se acorda pe diverse termene:
- pe termen scurt sub un an;
297
- pe termen mijlociu pana la cinci ani;
- pe termen lung peste cinci ani.
Dintre acestea, creditele pe termen scurt fac obiectul operatiilor de
trezorerie, iar creditele pe termen mijlociu si lung sunt asimilate operatiilor de capital
datorita perioadei indelungate in care acestea se afla la dispozitia entitatii.
Creditele acordate de banci pe termen scurt se reflecta cu ajutorul contului 519
Credite bancare pe termen scurt, ce se dezvolta in conturi sintetice de gradul II,
in
functie de natura creditului, astfel:
5191 Credite bancare pe termen scurt
5192 Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta
5193 Credite externe guvernamentale
5194 Credite externe garantate de stat
5195 Credite externe garantate de banci
5196 Credite de la trezoreria statului
5197 Credite interne garantate de stat
5198 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt
Contul 519 Credite bancare pe termen scurt are functie contabila de pasiv. Se
crediteaza cu creditele bancare pe termen scurt primite, prin conturi bancare distincte,
inclusiv dobanda datorata si se debiteaza cu plata datoriilor, respectiv cu creditele
bancare pe termen scurt restituite, inclusiv dobanzile platite.
Soldul contului poate fi creditor si reprezinta datorii financiare neachitate
reprezentate de creditele bancare pe termen scurt nerestituite, respectiv dobanda
neplatita.
Contul 5198 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt este un
cont de pasiv, care reflecta datoria, reprezentand dobanzile aferente creditelor pe
termen scurt, neplatita pana la finele exercitiului, la care se refera. In virtutea
principiului independentei exercitiilor, dobanda neplatita, pana la finele lunii, trebuie
inregistrata pe cheltuielile financiare ale acelei perioade.
Exemplu: Se contracteaza si se incaseaza un credit pe termen scurt, in suma de
200.000 lei, la data de 1 iulie 2005, scadent la data de 30 octombrie 2005, cu o
dobanda anuala de 30%, ce se plateste la scadenta. Creditul nu poate fi rambursat la
data scadenta, ci la data de 31 noiembrie 2005, fapt pentru care entitatea trebuie sa
plateasca o dobanda penalizatoare de 1% pentru fiecare zi de intarziere.
1. Conform extrasului de cont din data de 1.VII.2005, se inregistreaza primirea
creditului bancar pe termen scurt:
5121 = 5191 200.000 lei
Conturi la banci n lei Credite bancare
pe termen scurt
2. Pe baza notei de calcul, se contabilizeaza dobanda de plata in suma de 20.000
lei (200.000 lei x 30% x 4/12):
666 = 5198 20.000 lei
Cheltuieli privind dobnzile Dobnzi aferente creditelor
bancare pe termen scurt
3. La scadenta, respectiv la data de 30.X.2005, creditul bancar pe termen scurt se
trece in categoria creditului bancar pe termen scurt nerambursat la scadenta:
298
5191 = 5192 200.000 lei
Credite bancare pe termen scurt Credite bancare pe termen
scurt neramburs. la scadenta
4. La data de 31.XI.2005, conform extrasului de cont si a ordinului de plata, se
inregistreaza rambursarea creditului restant in suma de 200.000 lei:
5192 = 5121 200.000 lei
Credite bancare pe termen
scurt nerambursate la scadenta
Conturi la banci n lei
5. Se plateste dobanda curenta si dobanda penalizatoare la data de 31.XI.2005.
Calculul dobanzilor:
- dobanzi curente (200.000 x 30 % x 5/12) = 25.000 lei;
- dobanzi penalizatoare (200.000 x 0,1% x 30 de zile) = 6.000 lei;
- total dobanzi de plata = 31.000 lei.
% = 5121 31.000 lei
5198 Conturi la banci n lei 20.000 lei
Dobnzi aferente creditelor
bancare pe termen scurt
666 11.000 lei
Cheltuieli privind dobnzile
Precizare: In cazul in care entitatea primeste credite externe garantate de
guvern, stat, banci sau credite de la trezoreria statului, filiera inregistrarilor
contabile
este asemanatoare, cu deosebirea ca in locul contului 5191 Credite bancare pe termen
scurt se folosesc conturile analitice de gradul II ale contului 519, corespunzator
naturii
creditului primit. Creditele in valuta se inregistreaza prin intermediul contului 5124
Conturi la banci in valuta, pentru evidentierea sumelor ce se deconteaza in devize.
Cheltuielile cu dobanzile si pierderile din diferente de curs valutar sunt deductibile
fiscal la calculul impozitului pe profit, in functie gradul de indatorare al entitatii.
5.7. Contabilitatea operatiilor de trezorerie
in numerar si a altor valori
Conform legislatiei in vigoare, entitatile din tara noastra, gestioneaza prin
intermediul casieriei mijloace banesti in numerar, in lei si in devize, si alte valori
de
trezorerie asimilate lichiditatilor in numerar. In clasa 5 a Planului de conturi general
a
fost rezervata grupa 53 Casa, care cuprinde conturi prin care se inregistreaza si se
urmareste existenta si miscarea acestor active financiare.
5.7.1. Contabilitatea operatiilor de trezorerie in numerar
Operatiile de incasari si plati in numerar desi au o pondere redusa in totalul
operatiilor de trezorerie se caracterizeaza prin mare diversitate si frecventa, necesitand
un control riguros sub aspect gestionar si o evidenta supusa unor reglementari
specifice. Cu timpul acestea vor fi inlocuite cu instrumente de plata fara numerar,
datorita avantajelor pe care le prezinta.
299
Incasarile in numerar pot sa provina din vanzarea de produse din productia
proprie, din vanzarea de marfuri, din recuperarea unor creante de la debitori (terti sau
angajatii entitatii), ridicari de numerar de la banca, aport in bani la constituirea sau
majorarea capitalului entitatii, etc.
Platile in numerar se pot face pentru achitarea veniturilor salariale, plata
ajutoarelor materiale din fondul asigurarilor sociale, avansuri spre decontare pentru
deplasari, cumparari de bunuri, depuneri de numerar la banca etc.
Contabilitatea mijloacelor banesti aflate in casieria unitatii, precum si a miscarii
acestora, ca urmare a incasarii si platilor in numerar se tine distinct, in lei si in devize,
si se realizeaza cu ajutorul contului 531 Casa, cont de activ, care se structureaza
pe
urmatoarele conturi sintetice de gradul II:
5311 Casa in lei;
5314 Casa in valuta.
Contul 531 Casa se debiteaza cu operatiunile de incasari, in lei si in devize, in
corespondenta cu conturile care arata natura sau sursa incasarilor si cu diferentele de
curs valutar favorabile (pozitive), aferente devizelor existente in casierie; se
crediteaza
cu toate operatiile de plati, in lei sau in devize, in corespondenta cu conturile care arata
destinatia sau felul platilor, precum si cu diferentele de curs valutar nefavorabile,
aferente devizelor existente in casieria entitatii. Are sold debitor, care reprezinta
numerarul existent in casierie la un moment dat.
Exemple privind reflectarea in contabilitate a operatiilor de incasari si plati in
numerar:
1. Pe data 30 octombrie 2005, conform registrului de casa si a documentelor
justificative anexate, se inregistreaza urmatoarele operatii de incasare in lei:
- ridicarea numerarului de la banca, in suma de 50.000 lei;
- incasarea produselor livrate clientilor, in suma de 20.000 lei;
- incasarea unui debit de la terti, in suma de 1.500 lei;
- incasarea din vanzari de marfuri cu amanuntul (inclusiv taxa pe valoarea
adaugata), in valoare de 5.950 lei (TVA aferenta vanzarilor reprezinta 950 lei);
- plus de numerar constatat la inventariere, in suma de 550 lei.
5311 = % 78.000 lei
Casa n lei 581 50.000 lei
Viramente interne
4111 20.000 lei
Clienti
461 1.500 lei
Debitori diversi
707 5.000 lei
Venituri din vnzarea marfurilor
4427 950 lei
TVA colectata
668 550 lei
Alte cheltuieli financiare
2. Pe data de 15 noiembrie 2005, se inregistreaza operatiile de plati, inscrise in
registrul de casa si in documentele justificative anexate:
- depunerea de numerar la banca in suma de 80.000 lei;
300
- plata furnizorului pentru aprovizionarea de materiale auxiliare 12.000 lei;
- plata salariilor nete cuvenite angajatilor 40.000 lei;
- achitarea indemnizatiilor suportate din contributia angajatorului la asigurarile
sociale, in suma de 15.000 lei;
- acordarea unui avans spre decontare unui salariat, in suma de 1.500 lei.
% = 5311 148.500 lei
581 Casa n lei 80.000 lei
Viramente interne
401 12.000 lei
Furnizori
421 40.000 lei
Personal salarii datorate
423 15.000 lei
Personal ajutoare materiale - datorate
542
Avansuri de trezorerie
1.500 lei
Referitor la operatiile cu numerar in devize se retine ca se contabilizeaza, atat
in valuta, cat si in lei, la cursul zilei, fiind inscrise zilnic in registrul de casa
intocmit
distinct pe feluri de valute. La randul lor, inregistrarile contabile sunt similare cu
cele
privind operatiile in devize efectuate prin contul de la banca (5124 Conturi la banci
in
valuta).
3. La data de 15 octombrie 2005 se incaseaza 100 euro pentru produsele vandute
la export, cunoscandu-se cursul de schimb la data vanzarii, de 3,27 lei/euro si din ziua
incasarii de 3,30 lei/euro, ceea ce determina o diferenta favorabila de curs valutar de
3
lei (100 euro x 0,03 lei/euro):
5314 = % 330 lei
Casa n valuta 4111 327 lei
Clienti
765 3 lei
Venituri din diferente
de curs valutar
4. In cursul lunii noiembrie 2005 se plateste datoria fata de un furnizor extern, in
suma de 500 euro, la cursul zilei de 3,38 lei/euro, cursul din ziua primirii facturii fiind
de 3,37 lei/euro, rezultand o diferenta nefavorabila de 5 lei = 500 euro x (3,38 lei - 3,37
lei):
% = 5314 1.690 lei
401 Casa n valuta 1.685 lei
Furnizori
665 5 lei
Cheltuieli din diferente de curs valutar
5. Pentru actualizarea valorii devizelor existente in casieria entitatii, la data de
31 noiembrie 2005 se inregistreaza diferente de curs valutar pozitive, deoarece cursul
zilei (actual) este mai mare decat cursul de schimb utilizat la inregistrarea in
contabilitate a acestora, astfel: pentru devize dobandite din activitatea curenta,
diferentele sunt in suma de 600 lei, iar pentru devizele depuse de actionari, ca aport la
capitalul social al entitatii, in suma de 150 lei.
301
5314 = % 750 lei
Casa n valuta 1068 600 lei
Alte rezerve
765 150 lei
Venituri din diferente de curs valutar
5.7.2. Contabilitatea altor valori de trezorerie
Datorita posibilitatilor de transformare rapida in mijloace banesti si indeplinirii
unor functii asemanatoare lichiditatilor, este asimilata, activelor de trezorerie, si
categoria denumita alte valori, ce se gestioneaza prin casieria entitatii.
Sub denumirea generica de alte valori se inregistreaza timbrele fiscale si postale,
biletele de tratament si odihna, tichetele si biletele de calatorie si alte valori. Aceste
valori de trezorerie sunt inregistrate cu ajutorul contului 532 Alte valori, care este
un cont sintetic, de activ, ce se dezvolta in conturi sintetice de gradul II
corespunzatoare fiecarui fel de valoare, astfel:
Contul 5321 Timbre fiscale si postale, de utilitate, oarecum, redusa,
deoarece, in conditiile fluctuatiilor frecvente ale taxelor fiscale si postale, entitatile
prefera sa le plateasca prin viramente bancare sau in numerar, pe masura aparitiei lor.
Contul 5322 Bilete de tratament si odihna, se utilizeaza, indeosebi, de
catre societatile comerciale specializate in activitati de turism, care contracteaza si
efectueaza astfel de actiuni turistice in colaborare cu unitatile ministerului de resort.
Contul 5323 Tichete si bilete de calatorie, cu o utilitate relativ redusa,
datorita schimbarilor, la intervale destul de scurte, a tarifelor de calatorie, motiv
pentru care entitatile prefera sa deconteze contravaloarea acestora prin intermediul
avansurilor de trezorerie.
Contul 5328 Alte valori, se utilizeaza pentru a inregistra, de regula, bonurile
valorice de carburanti si tichetele de masa, acestea din urma acordandu-se angajatilor
in limita prevederilor bugetului de stat sau, dupa caz, a bugetelor locale, pentru
activitatile din sectorul bugetar si in limita bugetelor de venituri si cheltuieli aprobate,
pentru celelalte categorii de angajatori.
Contul 532 Alte valori, inregistreaza in debit pretul de cumparare al valorilor
achizitionate, iar in credit, valorile iesite din gestiune, pe diferite cai. Soldul contului
poate fi debitor si reprezinta alte valori existente in gestiunea trezoreriei.
Contabilitatea analitica se tine pe feluri de valori si pe gestiuni create.
1. Se achizitioneaza cu plata in numerar timbre postale in valoare de 50 lei si
tichete de calatorie 150 lei, TVA, aferenta 38 lei. Se inregistreaza utilizarea timbrelor
postale in suma de 30 lei si tichete de calatorie, in valoare de 80 lei.
- achizitionarea de alte valori platite in numerar:
% = 5311 238 lei
5321 Casa n lei 150 lei
Timbre fiscale si postale
5323 50 lei
Tichete si bilete de calatorie
4426 38 lei
TVA deductibila
302
- utilizarea timbrelor postale:
626 = 5321 30 lei
Cheltuieli postale si taxe de
telecomunicatii
Timbre fiscale si postale
- utilizarea tichetelor de calatorie:
624 = 5323 80 lei
Cheltuieli cu transportul
de bunuri si personal
Tichete si bilete de calatorie
2. Conform prevederilor contractului colectiv de munca se achizitioneaza si se
distribuie angajatilor bilete de tratament, in valoare de 5.000 lei, TVA 19%:
% = 401 5.950 lei
5322 Furnizori 5.000 lei
Bilete de tratament si odihna
4426
TVA deductibila
950 lei
3. Se distribuie biletele de tratament angajatilor entitatii, care suporta 50% din
costul efectiv de cumparare, iar 50% se suporta de entitate.
% = 5322 5.000 lei
6588
Alte cheltuieli de exploatare
Bilete de tratament si odihna 2.500 lei
4282 2.500 lei
Alte creante n legatura
cu personalul
4. Se achizitioneaza bonuri de benzina, in valoare de 3.000 lei, TVA aferenta
570 lei si se utilizeaza partial pentru procurarea de benzina in valoare de 2.200 lei.
a) intrarea in gestiune a bonurilor de combustibil :
% = 401 3.570 lei
5328 Furnizori 3.000 lei
Alte valori/analitic
bonuri combustibil
4426 570 lei
TVA deductibila
b) aprovizionarea cu benzina pe baza de bonuri valorice:
3022
Combustibili
= 5328
Alte valori/analitic bonuri
combustibil
2.200 lei
5. In situatia in care tichetele10 de masa apar in activitatea curenta a entitatii, ele
se inregistreaza astfel:
a) achizitionarea tichetelor de masa de la unitatile emitente:
10 Tichetele de masa se acorda in baza Legii nr. 142/1998 (publicata in M. Of. nr.
260/13.VII.1998) si a H.G. nr.5/1999 pentru aprobarea N.M. de aplicare a Legii 142/1998 (M.
Of. nr. 26/25.I.1999).
303
%
5328/
= 401
Furnizori
- cu valoarea totala a facturii de
livrare a tichetelor de masa
Alte valorianalitic
tichete de masa
- cu valoarea totala nominala a
tichetelor de masa achizitionate
628/
Alte cheltuieli cu serviciile
executate de terti
- costul imprimatelor
(tichetelor de masa)
4426
TVA deductibila
- TVA deductibila, aferenta
costului imprimatelor
b) decontarea contravalorii tichetelor de masa catre unitatile emitente:
401
Furnizori
= 5121
Conturi la banci n
lei
- cu valoarea totala a facturii
c) includerea pe cheltuieli a contravalorii tichetelor de masa acordate angajatilor:
604
Cheltuieli privind materialele
nestocate
= 5328/
Alte valori/
analitic tichete de masa
- cu valoarea nominala a
tichetelor de masa acordate
d) restituirea de catre salariati, la sfarsitul lunii, a tichetelor de masa nefolosite:
5328/
Alte valori
analitic: tichete de masa
= 758/
Alte venituri din
exploatare/
analitic distinct
- cu valoarea nominala a
tichetelor de masa nefolosite
In cazul in care cheltuielile, reprezentand tichetele de masa acordate de
angajatori, depasesc limitele prevederilor legii anuale a bugetului de stat, acestea devin
nedeductibile, la calculul impozitului pe profit.
e) returnarea catre unitatile emitente a tichetelor de masa nefolosite, pe baza
facturii si, ulterior, incasarea contravalorii acestora:
4111
Clienti
= %
5328/
- cu valoarea totala a facturii
privind tichetele de masa
Alte valori analitic
tichete de masa
- cu valoarea totala nominala a
tichetelor de masa returnate
4427
TVA colectata
-TVA colectata, aferenta
imprimatelor returnate
5121
Conturi la banci n lei
= 4111
Clienti
- cu valoarea totala a facturii
5.8. Contabilitatea altor operatii de trezorerie
5.8.1. Contabilitatea acreditivelor
Acreditivul reprezinta, o forma de decontare intre furnizor si cumparator si, in
acelasi timp, disponibilitati, in lei si valuta, puse de cumparator la dispozitia
vanzatorului din care acesta din urma isi incaseaza contravaloarea bunurilor livrate,
lucrarilor executate sau serviciilor prestate, la prezentarea documentelor justificative,
precizate in cadrul unui contract comercial, de banca vanzatorului bancii
cumparatorului. In principiu, aceasta modalitate de decontare se utilizeaza in relatiile
304
cu partenerii externi, fiind impusa de furnizorii sau prestatorii respectivi, pentru a
avea
garantia incasarii contravalorii bunurilor, lucrarilor si serviciilor vandute.
Operatiile efectuate prin intermediul acreditivelor in valuta se evalueaza la
cursul de schimb in vigoare la data respectiva, iar diferentele de curs valutar stabilite
cu ocazia platii datoriilor, sau la sfarsitul exercitiului, pentru acreditivele existente
in
valuta, se reflecta in contabilitate pe cheltuieli sau venituri financiare, dupa caz.
Contabilitatea operatiilor privind acreditivele, in lei si in valuta, se organizeaza
cu ajutorul contului 541 Acreditive, ce se dezvolta in doua conturi sintetice de
gradul II si anume:
5411 Acreditive in lei
5412 Acreditive in valuta
Contul 541 Acreditive este un cont ce tine evidenta acreditivelor deschise la
banci, pentru efectuarea de plati in favoarea tertilor. Are functie contabila de activ. Se
debiteaza pentru a inregistra valoarea acreditivelor deschise la dispozitia tertilor,
precum si cu diferentele favorabile de curs valutar, aferente soldului la incheierea
exercitiului financiar, privind acreditivele deschise in valuta. Se crediteaza pentru a
inregistra sumele platite tertilor sau virate in conturile de disponibilitati, ca urmare
a
incetarii valabilitatii acreditivului, precum si cu diferentele nefavorabile de curs
valutar, aferente operatiunilor efectuate in valuta in cursul exercitiului sau soldului
privind acreditivele deschise in valuta, la incheierea exercitiului financiar sau la
lichidarea acestora. Soldul poate fi debitor si reprezinta valoarea acreditivelor
deschise la banci si nefolosite.
Exemple privind deschiderea si utilizarea acreditivelor:
1. Pe baza extrasului de cont si a ordinului de plata anexat, societatea comerciala
ALFA inregistreaza deschiderea unui acreditiv in lei, in suma de 100.000 lei, in
favoarea societatii comerciale BETA:
581 = 5121 100.000 lei
Viramente interne Conturi la banci n lei
si:
5411 = 581 100.000 lei
Acreditive n lei Viramente interne
2. Din acreditivul deschis se deconteaza obligatia fata de un furnizor de marfuri,
in suma de 80.000 lei:
401 = 5411 80.000 lei
Furnizori Acreditive n lei
3. La expirarea termenului de valabilitate se inchide acreditivul neutilizat in
suma de 20.000 lei, iar pe baza ordinului de plata si a extrasului de cont se efectueaza
inregistrarile contabile:
581 = 5411 20.000 lei
Viramente interne Acreditive n lei
si concomitent:
5121 = 581 20.000 lei
Conturi la banci n lei Viramente interne
Referitor la acreditivele deschise in valuta apar particularitati in privinta
evaluarii operatiilor de incasari si plati si a disponibilului din contul de acreditive,
si,
305
implicit, la inregistrarea diferentelor de curs valutar care se determina cu ocazia acestor
operatiuni.
4. Societatea comerciala Ando S.A. deschide un acreditiv in suma de 30.000
euro, in favoarea societatii comerciale Elba, de la care urmeaza sa cumpere
echipamente tehnologice; cursul valutar la deschiderea acreditivului este de 3,40
lei/euro. Se primeste factura externa, in valoare de 25.000 euro, cursul valutar la data
primirii facturii fiind de 3,37 lei/euro, curs la care se face decontarea din acreditivul
deschis in favoarea furnizorului extern. Societatea comerciala Ando S.A inchide
acreditivul neutilizat, la un curs valutar de 3,45 lei/euro.
a) deschiderea acreditivului in valoare de 102.000 lei (30.000 euro x 3,40
lei/euro):
581
Viramente interne
= 5124
Conturi la banci n valuta
102.000 lei
5412
Acreditive n valuta
= 581
Viramente interne
102.000 lei
b) primirea si decontarea din acreditiv a facturii externe, in suma de 84.250 lei
(25.000 euro x 3,37 lei/euro):
b1) valoarea acreditivului utilizat, la cursul valutar de deschidere 85.000 lei
(25.000 euro x 3,40 lei/euro)
b2) valoarea acreditivului utilizat, la cursul valutar de decontare 84.250 lei
(25.000 euro x 3,37 lei/euro)
b3) diferenta nefavorabila de curs valutar (b1 b2) 750 lei
2131
Echipamente tehnologice
= 404
Furnizori de imobilizari
84.250 lei
% = 5412 850.00 lei
404
Furnizori de imobilizari
Acreditive n valuta 84.250 lei
665
Cheltuieli din diferente
de curs valutar
750 lei
c) inchiderea acreditivului neutilizat:
c1) valoarea acreditivului neutilizat, la cursul valutar de deschidere 17.000 lei
(5.000 euro x 3,40 lei/euro)
c2) valoarea acreditivului neutilizat, la cursul valutar de inchidere 17.250 lei
(5.000 euro x 3,45 lei/euro)
c3) diferenta favorabila de curs valutar (c2 - c1 ) 250 lei
581
Viramente interne
= 5412
Acreditive n valuta
17.000 lei
5124 = % 17.250 lei
Conturi la banci n valuta 581
Viramente interne
17.000 lei
765
Venituri din diferente
de curs valutar
250 lei
306
5.8.2. Contabilitatea avansurilor de trezorerie
Avansurile de trezorerie sunt reprezentate de sumele acordate de entitate, fie
angajatilor acesteia, fie unor terte persoane, in vederea efectuarii unor plati in favoarea
entitatii. Cel mai edificator exemplu al unor asemenea avansuri il reprezinta sumele
acordate pentru deplasari, in vederea procurarii unor bunuri necesare entitatii sau
realizarii unor sarcini in interesul acesteia (incheierea unor contracte, participarea
la
diferite targuri si expozitii, etc.).
Normele legale in vigoare prevad reguli precise de acordare si justificare a
avansurilor, intre care mentionam: sumele acordate angajatilor proprii, cu titlu de
avansuri pentru aprovizionari diverse au regimul platilor catre persoanele juridice,
adica nu pot depasi limita de 30 milioane lei; avansul pentru deplasari se acorda
angajatilor pe baza unui referat de necesitate, aprobat de persoanele competente;
justificarea avansului si transformarea, totala sau partiala, a acestuia in cheltuieli
efective se face, pe baza unui decont de cheltuieli, care trebuie depus, la
compartimentul financiar-contabil, in termen de trei zile de la sosirea din deplasare;
nu
se admite transmiterea avansului de la o persoana la alta; sumele neconsumate din
avans se depun la casieria entitatii in 24 de ore de la intoarcerea din delegatie; pentru
neincadrarea in acest termen se calculeaza majorari de intarziere, ce se imputa
persoanelor in cauza.
Reflectarea in contabilitate a acestor operatii se realizeaza cu ajutorul contului
542 Avansuri de trezorerie, cont cu functie contabila de activ. Se debiteaza pentru
a inregistra sumele virate in conturi la banci sau acordate in numerar, precum si
diferentele favorabile de curs valutar, aferente avansurilor de trezorerie in valuta, la
incheierea exercitiului financiar. Se crediteaza pentru avansurile de trezorerie
justificate (prin achizitia bunurilor de natura stocurilor, plata unor furnizori,
cheltuieli
de deplasare efectuate, etc.), sumele depuse la casierie, ca avansuri neutilizate, precum
si diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente avansurilor de trezorerie in valuta,
la decontarea acestora sau la incheierea exercitiului financiar. Soldul contului poate
fi
debitor, ce reprezinta sumele acordate ca avansuri de trezorerie si nedecontate.
Avansurile de trezorerie se pot acorda in lei si in valuta. Daca se acorda avansuri
de trezorerie in devize, apar probleme specifice referitoare la evaluarea si inregistrarea
devizelor la cursul zilei cand se efectueaza decontarea, respectiv, la sfarsitul
exercitiului financiar, operatii care pot sa genereze cheltuieli financiare sau venituri
financiare dupa caz.
Evidenta analitica a avansurilor de trezorerie se organizeaza pe persoane ce au
primit asemenea avansuri.
In contabilitate se reflecta urmatoarele operatii economice privind avansurile de
trezorerie:
1. Pe baza registrului de casa si a dispozitiei de plata catre casierie, se
inregistreaza acordarea unui avans de trezorerie in suma de 185 lei:
542 = 5311 185 lei
Avansuri de trezorerie Casa n lei
2. Se justifica avansul de trezorerie acordat anterior, cu bilete de tren, dusintors,
chitante de cazare si diurna legala, in valoare totala de 120 lei, cheltuieli de
307
protocol platite din avans, in suma de 45 lei, iar diferenta neconsumata, in suma de 20
lei se restituie la casierie, fiind inscrisa in registrul de casa si decontul de cheltuieli:
% = 542 185 lei
625 Avansuri de trezorerie 120 lei
Cheltuieli cu deplasari,
detasari si transferari
623
Cheltuieli de protocol,
reclama si publicitate
45 lei
5311
Casa n lei
20 lei
Avansurile nejustificate in termen se inregistreaza in debitul contului 4282 Alte
creante in legatura cu personalul, unde se includ si penalitatile pentru intarziere, prin
creditul contului 758 Alte venituri din exploatare
3. Se acorda un avans spre decontare in suma de 500$, la cursul de schimb de
3,40 lei/euro. Decontul de cheltuieli, intocmit de delegat la intoarcerea din deplasare
se
justifica astfel:
- cheltuieli de deplasare (diurna, transport, cazare)..450 euro;
- avans neutilizat si depus la casierie 50 euro;
Cursul valutar la data intocmirii decontului si restituirii avansului de trezorerie
este de 3,35 lei/euro.
542 = 5314 1.700 lei
Avansuri de trezorerie Casa n valuta
4. Justificarea avansului de trezorerie:
a) valoarea avansului de trezorerie acordat 1.700,00 lei
b) valoarea avansului de trezorerie la decontare 1.675,00 lei
(500 euro x 3,35 lei/euro) din care:
- cheltuieli cu deplasarea (450 euro x 3,35 lei/euro) 1.507,50 lei
- avans neutilizat depus la casierie (50 $ x 3,35 lei/euro) 167,50 lei
c) se stabileste diferenta nefavorabila de curs valutar 25,00 lei
% = 542 1.700,00 lei
625
Cheltuieli cu deplasari,
detasari si transferari
Avansuri de trezorerie 1.507,50 lei
5314
Casa n valuta
167,50 lei
665
Cheltuieli din diferente
de curs valutar
25,00 lei
Daca la justificarea avansului si, respectiv, intocmirea decontului de cheltuieli
rezulta diferente favorabile de curs valutar, acestea se inregistreaza in creditul contului
765 Venituri din diferente de curs valutar.
308
5.8.3. Contabilitatea viramentelor interne
Viramentele interne constituie transferuri de disponibilitati banesti efectuate
intre conturile bancare, deschise la diferite banci, sau intre acestea si casieria
entitatii.
Fiecare din aceste operatii de trezorerie se inregistreaza in mai multe registre auxiliare
(de incasari si plati, deschise pe conturi bancare distincte), unul aferent contului din
care se face virarea sumei, iar celalalt pentru contul in care se depune suma virata, insa
cele doua momente nu coincid in timp. De regula, astfel de operatii au la baza acelasi
document justificativ, ca de exemplu foaia de varsamant, cecul de numerar, toate
acestea anexate la extrasul de cont. Totodata, se retine si faptul ca exista un anumit risc
privind contabilizarea dubla a viramentelor efectuate in sensul inregistrarii lor, pe baza
documentelor de virare (de transferare dintr-un cont), cat si a celor in care s-a
consemnat intrarea sumelor pentru care s-a dispus transferul, de regula, in cazul in care
operatiile respective nu sunt inregistrate in conturi de aceeasi persoana.
In contabilitate pentru inregistrarea viramentelor interne se utilizeaza un cont
ajutator, contul 581 Viramente interne, care este un cont temporar, de tranzit, ce
da
posibilitatea ca, dintr-o formula contabila, sa se intocmeasca doua formule contabile, in
cadrul carora sa se interpuna acest cont.
Sub aspectul functiei contabile, contul 581 Viramente interne este un cont de
activ. Se debiteaza pentru a inregistra sumele virate dintr-un cont de trezorerie in alt
cont de trezorerie (512, 531, 541, 542). Se crediteaza pentru a inregistra sumele intrate
intr-un cont de trezorerie din alt cont de trezorerie (512, 531, 541, 542). Contul analizat
nu prezinta sold la sfarsitul exercitiului, ceea ce rezulta ca toate sumele care se
vireaza trebuie sa fie inregistrate in conturile pentru care s-a dispus transferul.
Exemple privind inregistrarea in contabilitate:
1. Pe baza registrului de casa din data de 27 noiembrie 2005 si a foii de
varsamant chitanta anexata la acesta, se inregistreaza depunerea la banca a sumei de
1.200 lei:
581 = 5311 1.200 lei
Viramente interne Casa n lei
2. In ziua urmatoare, pe baza extrasului de cont primit de la banca, se
inregistreaza intrarea sumei de 1.200 lei in contul de disponibil:
5121 = 581 1.200 lei
Conturi la banci n lei Viramente interne
Deoarece contul 581 Viramente interne, nu prezinta sold la incheierea
exercitiului, nu este un cont bilantier (nu este inscris in bilantul contabil). In situatii
de
exceptie, cand sumele virate in ultima zi a exercitiului n-au intrat in contul pentru care
s-a dispus transferul (viramentul), se poate adopta solutia ca soldul debitor al contului
581 Viramente interne, sa se vireze in contul 5125 Sume in curs de decontare, cont
al carui sold se inscrie in activul bilantul contabil.
309
5.9. Intrebari recapitulative si teste grila
a. Intrebari din ansamblul capitolului
1. Ce reflecta conceptul de trezorerie?
2. Care sunt categoriile de instrumente financiare?
3. Ce sunt titlurile de plasament?
4. Ce sunt valorile de incasat?
5. Cum se evalueaza la inchiderea exercitiului investitiile pe termen scurt?
6. Descrieti modul de evaluare a disponibilitatilor si a operatiilor exprimate in devize.
7. In ce consta operatia de prelucrare a extrasului de cont ca care acesta este supus in
cadrul compartimentul financiar?
8. Care este rolul registrului de casa?
9. Descrieti procedura de deschidere a contului curent.
10. Ce este ordinul de plata si cum se utilizeaza?
11. Ce este cambia?
12. In ce constau operatiunile de avalizare si de scontare?
13. Descrieti modul de utilizare a biletului la ordin.
14. Ce este cecul si cum se poate realiza transmiterea acestuia?
15. Care sunt tipurile de cecuri frecvent utilizate?
16. In ce consta factoringul sau forfetarea?
17. Descrieti acreditivul.
18. Ce este scrisoarea de garantie?
19. Ce reguli obligatorii cunoasteti cu privire la operatiile in numerar?
20. Descrieti circuitul cambiei.
b. Exemple de intrebari tip grila
1. Ce semnifica inregistrarea contabila 5313 = 413 ?
a. valoarea efectelor comerciale remise spre scontare la banca;
b. valoarea bunurilor incasate de la clienti;
c. valoare de platit furnizorilor;
d. valoarea efectelor comerciale acceptate de la clienti;
e. valoarea produselor vandute.
2. Datoriile rezultate din achizitionare actiunilor entitatilor afiliate se reflecta
astfel:
a. 503 = 509;
b. 501 = 456;
c. 501 = 509;
d. 501 = 401;
e. 503 = 404.
3. Acordarea unui avans spre decontare acordat unui salariat se inregistreaza
astfel:
a. 428 = 511;
b. 461 = 512;
310
c. 461 = 531;
d. 425 = 531;
e. 542 = 531.
4. Dobanda datorata bancii pentru creditul de trezorerie primit de la aceasta se
inregistreaza astfel:
a. 518 = 512;
b. 666 = 512;
c. 666 = 518;
d. 168 = 512;
e. 444 = 168.
5. Cumpararea de timbre postale se inregistreaza astfel:
a. 532 = 401;
b. 626 = 401;
c. 635 = 531;
d. 626 = 531;
e. 635 = 401.
6. Justificarea avansului de catre un salariat caruia i-a fost acordat anterior:
a. 531 = 425;
b. 421 = 425;
c. 531 = 542;
d. 581 = 542;
e. 511 = 542.
7. Care dintre formulele contabile de mai jos nu este in concordanta cu explicatia
data:
a. 542 = 5311, acordarea unui avans pentru o deplasare;
b. 541 = 5121, deschiderea unui acreditiv
c. 446 = 5121, plata prin virament a taxei vamale;
d. 5121 = 456, subscrierea de capital social;
e. 403 = 5121, decontarea unui efect comercial
8. Care este semnificatia urmatoarei formule contabile:
161 = 505
mprumuturi din emisiuni de obligatiuni Obligatiuni emise si rascumparate
a. conversia obligatiunilor in actiuni;
b. anularea obligatiunilor;
c. rascumpararea obligatiunilor;
d. subscrierea obligatiunilor emise de alte societati;
e. amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor.