Sunteți pe pagina 1din 17

Dializa

Tehnica vizand suplinirea unei functii renale prabusite, prin eliminarea concomitenta a excesului de
apa din organism si a produselor rezultate din metabolism aflate in sange.
Indicatii - Rolul principal al rinichiului este acela de a mentine in organism un echilibru in electroliti
(sodiu, potasiu, calciu) si in apa, precum si de a elimina produsele rezultate din metabolism (uree,
acid uric). Atunci cand functia renala este perturbata, brutal (insuficienta renala acuta) sau
progresiv (insuficienta renala cronica), aceste procese sus-mentionate sunt puse in dificultate se
impune atunci efectuarea unei dialize.
!rincipiu - "xista doua metode de dializa hemodializa si dializa peritoneala. Ambele fac apel la o
membrana semipermeabila, artificiala pentru hemodializa si naturala (peritoneul) pentru dializa
peritoneala. Aceasta membrana actioneaza ca un filtru intre sangele pacientului si dializat, asa
cum se numeste solutia a carei concentratie este adaptata fiecarui bolnav, dupa gradul de epurare
care se doreste a fi obtinut, si al carei rol este indeosebi acela de a antrena substantele toxice
acumulate in sange. #chimburile intre dializat, preparat dinainte, si sange se produc printr-o
membrana, dupa doua mecanisme difuzia si ultrafiltrarea.
Tipuri de dializa
$eneraliati
Tipuri de dializa
Rinichii sunt responsabili pentru filtrarea produselor reziduale si toxinelor din sange. %ializa este
procedura care inlocuieste multe dintre rolurile normale ale rinichilor. Rinichiul este un organ
pereche, situat in spatele cavitatii abdominale.
%ializa permite oamenilor sa duca o viata normala chiar daca rinichii nu functioneaza in mod
corespunzator. Acest procedeu a&uta organismul, realizand functiile pe care rinichii nu reusesc sa
le finalizeze. Rinichii au mai multe roluri. 'nul dintre acestea este de a echilibra fluidele din
organism prin a&ustarea cantitatii de urina care este excretata in fiecare zi.
In zilele fierbinti, corpul transpira mai mult. Astfel, rinichii vor produce cantitati mai mici de apa care
va fi eliminata prin urina. In zilele reci, corpul transpira mai putin, iar volumul de urina eliminat va fi
mai mare pentru a se mentine un echilibru in oganism. 'n alt rol al rinichilor este de a inlatura
reziduurile pe care organismul le produce pe tot parcursul zilei.
Atunci cand toxinele nu sunt eliminate din sange, in mod corespunzator, acestea se acumuleaza in
organism. (ivelul ridicat de deseuri in sange se numeste azotemie. )and cantitatea de reziduri
creste, are loc o senzatie de rau la intreg nivelul organismului, numita uremie.
*
)uprins articol
$eneraliati
)and este necesara dializa
Tipurile de dializa
)e trebuie sa stie o persoana care face dializa
)and este necesara dializa
+olnavii necesita dializa atunci cand toxinele din organism ating un nivel atat de ridicat incat se
instaleaza o stare generala de disconfort. %e obicei, valorile deseurilor cresc treptat. !entru a se
decide daca este necesara dializa se vor masura nivelurile creatininei si azotul ureic din sange.
Acestia sunt indicatorii care prevad scaderea capacitatii rinichilor de a curata organismul de
deseuri.
,edicii folosesc un test de urina denumit clearance-ul creatininei pentru a evalua nivelul functiei
renale. !acientul recolteaza intr-un recipient urina eliminata pe parcursul unei zile. )antitatea
deseurilor din urina si sange este estimata prin masurarea creatininei. !rin compararea valorilor
acestor substante din sange si urina, medicul va putea stii cat de bine functioneaza rinichii. %e
obicei, atunci cand clearance-ul creatininei scade la *--*. ccmin, pacientul are nevoie de dializa.
#pecialistii folosesc si alti indicatori ai starii pacientului pentru a decide daca dializa este sau nu
necesara. %aca pacientul se confrunta cu incapacitatea ma&ora de a elimina excesul de apa din
organism sau acuza probleme ale inimii, stomacului sau modificari ale gustului, ori senzatiilor de la
nivelul picioarelor, dializa poate fi indicata chiar daca clearance-ul creatininei nu a scazut la *--*.
ccmin pe nivel.
Tipurile de dializa
%ializa este un procedeu care inlocuieste functia rinichilor sanatosi, atunci cand este diagnosticata
insuficienta renala. %ializa filtreaza deseurile, elimina lichidele suplimentare si restabileste
echilibrul corect al substantelor chimice din sange. "xista doua tipuri principale de dializa
hemodializa si dializa peritoneala.
Hemodializa foloseste o membrana semipermeabila numita dializor, pentru a curata sangele.
+olnavul va fi conectat la dializor prin intermediul unor tuburi care vor fi atasate la vasele de sange.
Inainte de a incepe tratamentul prin hemodializa, medicul va permite sangelui sa intre si sa iasa
afara din corp prin introducerea unui cateter in vasele de sange din antebrat, fie la nivelul gatului,
toracelui superior sau in zona inghinala.
Dializa peritoneala foloseste o membrana peritoneala ca filtru pentru deseurile clare si fluidelor
suplimentare din organism pentru ca nivelurile de electroliti sa revina la normal. %ializa peritoneala
.
poate fi realizata de mai multe ori pe timp de noapte in timpul somnului, inclusiv la domiciliu.
Inainte de a se initia procedeul se va introduce un cateter in abdomen.
)e trebuie sa stie o persoana care face dializa
+olnavul trebuie sa urmeze diete diferite in cazul celor doua tipuri de dializa. 'n dietetician va
recomanda un plan de alimentatie in functie de tipul de dieta. (u exista un tip de dializa
recomandat pentru oricine. In cazul fiecaruia exista argumente pro si contra.
Argumente pro si contra pentru cele doua tipuri de dializa:
Hemodializa - Pro
- "ste cel mai des efectuata de catre specialisti care pot evalua orice problema aparuta.
- !oate fi folosita inclusiv de bolnavii care au probleme abdominale, cum ar fi hernie sau alte tipuri
de afectiuni, boli inflamatorii intestinale acute (boala )rohn, colita ulceroasa).
- !ermite contactul cu alte persoane, in timpul dializei, care pot furniza spri&in emotional.
Dializa peritoneala - Pro
- /fera o libertate mai mare de miscare. !oate avea loc la domiciliu sau in orice alt loc curat. Ar
putea fi realizata inclusiv in timpul somnului si fara vreun alt tip de a&utor. (u necesita atat de multe
restrictii alimentare si de fluide ca hemodializa si nu foloseste ace.
- "ste o optiune mai buna daca bolnavul sufera de probleme de coagulare sau urmeaza tratament
cu medicamente care interfera cu, coagularea sangelui.
Hemodializa - Contra
- !rocedeul, de obicei trebuie sa se faca intr-un spital sau centru de dializa si presupune un
program destul de strict se face trei zile pe saptamana si dureaza de la trei pana la cinci ore pe zi.
- In urma acestui procedeu se va instala oboseala in ziua tratamentului.
- !oate cauza diverse probleme inclusiv scaderea tensiunii arteriale, formarea de cheaguri de
sange la introducerea cateterului in abomen.
- !resupune un risc crescut de infectii ale sangelui.
Dializa peritoneala - Contra
- #e poate face in fiecare zi a saptamanii.
0
- !oate fi dificil de controlat, din cauza aspectelor tehnice ale procedurii.
- )reste riscul infectiei mucoasei abdominale numita peritonita.
%eciziile legate de alegerea hemodializei sau dializei peritoneale vor se vor lua nu doar in functie
de starea de sanatate a bolnavului ci si de preferintele sale.
Argumente pentru a alege hemodializa
- !resupune un grad mai mare de confort si exista permanent profesionisti implicati in procedura
- 1emodializa nu se face in fiecare zi a saptamanii
- %aca exista conditii sau probleme abdominale nu poate fi aleasa dializa peritoneala.
Argumente pentru a alege dializa peritoneala
- +olnavul locuieste departe sau ii este dificil sa a&unga la un centru de dializa
- (u implica atat de multe restrictii alimentare si legate de consumul de fluide asa cum presupune
hemodializa
- !ersoana in cauza are probleme cu coagularea sangelui sau utilizeaza medicamente care
interfera cu, coagularea sangelui.
Esentialul despre dializa peritoneala
%efinitie
"sentialul despre dializa peritoneala
%ializa peritoneala este o modalitate foarte eficienta de a inlatura produsi toxici si metaboliti din
organism, in conditiile in care aceste functii nu mai pot fi indeplinite de catre rinichi. Rinichii devin
incapabili sa exercite astfel de roluri (vitale in economia organismului) cand sufera de boli cronice,
precum insuficienta renala cronica, boala renala terminala sau cand se confrunta cu o afectiune de
tipul insuficientei renale acute. Intr-o astfel de situatie rolul lor de eliminare este preluat doar
temporar de dializa peritoneala, pana cand functia este restabilita.
Aceasta procedura foloseste peritoneul pe post de membrana de filtrare, de-a lungul careia fluidele
si substantele dizolvate (uree, creatinina, glucoza, albumina, electroliti) sunt filtrate din sange si
astfel nivelul electrolitilor este readus la normal. 2luidul este introdus printr-un tub montat
permanent in abdomen si este eliminat apoi in fiecare noapte in timp ce pacientul doarme (in
3
cadrul dializei peritoneale automate) sau prin intermediul unor schimburi regulate in timpul zilei
(dializa peritoneala continua ambulatorie).
)uprins articol
%efinitie
$eneralitati
%ializa peritoneala continua ambulatorie
%ializa peritoneala continua ciclica
4a ce se pot astepta pacientii
Indicatii
"ficienta
Riscuri, accidente, complicatii
Atentionari speciale
$eneralitati
%ializa peritoneala este considerata o alternativa la hemodializa, si are o eficienta si costuri
similare acesteia. !rincipalul avanta& asupra hemodializei este reprezentat de faptul ca pacientul
nu trebuie sa se prezinte la centrul de dializa pentru efectuarea tratamentului. In schimb, dupa ce
pacientul este pregatit de catre medic si instruit corespunzator poate sa isi faca singur dializa,
conform propriului program. %ializa peritoneala poate fi facuta adesea si in timpul noptii, cand
pacientul doarme. !rin realizarea dializei peritoneale dieta pacientului nu este atat de restrictiva,
iar regimul medicamentos poate fi si el mai redus.
Anterior inceperii dializei in sine, pacientului trebuie sa ii fie plasat un tub in abdomen, prin care sa
se realizeze zona de acces pentru dializa. ,ontarea acestui cateter este facuta de obicei cu *--*3
zile anterior inceperii propriu-zise a dializei. 'nele catetere devin functionale aproape imediat (asa
numitele catetere de uz acut), insa utilizarea lor asociaza un risc crescut de aparitie a
complicatiilor.
%ializa peritoneala nu poate fi recomandata oricarui pacient cu insuficienta renala. ,edicul trebuie
sa se asigure ca pacientul are un anumit nivel de intelegere a importantei realizarii acestei
proceduri, poate sa efectueze dializa in conditii de igiena cat mai severe si traieste intr-un mediu in
care risurile de aparitie ulterioara a complicatiilor infectioase este cat mai redus. %ializa peritoneala
se desfasoara in cadrul unui proces numit schimb.
5
6ilnic, pacientul va trece prin 3-7 schimburi, urmand urmatorii pasi
- Incarcare este etapa in care fluidul de dializa (numit dializat) este introdus in cavitatea
peritoneala8
- Asteptare sau faza inactiva, se desfasoara in timp ce fluidul este in cavitatea peritoneala iar
produsii de metabolism sunt transportati de-a lungul membranei peritoneale, in lichidul de dializa8
- %renare se realizeaza dupa cateva ore si consta in extragerea lichidului de dializa si inlocuirea
lui cu un lichid nou.
%e retinut9
%ializatul este solutia sterila care va curge prin cateterul de dializa in cavitatea abdominala. #olutia
aceasta ramane in abdomen o anumita perioada de timp (faza inactiva). !eritoneul actioneaza ca
o membrana ce permite metabolitilor, substantelor chimice si fluidului in exces sa treaca din sange
in solutia de dializa. Aceasta solutie contine un glucid special care este capabil sa atraga produsii
de excretie si fluidul in exces prin vase de calibru foarte mic din peritoneu in abdomen.
)a urmare a acestor modificari ce au loc in abdomen, pacientul poate simti o senzatie de plin cat
timp solutia de dializa este in interior, insa aceasta nu este descrisa ca inconfortabila. )and faza
inactiva s-a incheiat, solutia, impreuna cu produsii de metabolism extrasi din sange si cu lichidul in
exces sunt drenate intr-o punga sterila de colectare. Intregul proces de umplere si drenare a
abdomenului este numit schimb.
In functie de metoda de dializa peritoneala pe care pacientul o prefera, schimburile au si ele
anumite programe zilnice. !rincipalele forme de dializa peritoneala sunt dializa peritoneala
continua ambulatorie si dializa peritoneala continua ciclica. In cazul unor pacientii se prefera
combinarea celor doua metode.
Dializa peritoneala continua ambulatorie
In cadrul acestei forme de dializa, abdomenul pacientului este umplut cu solutie de dializat si
ulterior, dupa 3-7 ore, fluidul este drenat. !rin actiunea fortei gravitationale lichidul este miscat prin
tub, in interiorul si in afara abdomenului. 2iecare schimb presupune umplerea abdomenului cu
lichid de dializa, asteptarea ca fluidul sa actioneze in abdomen si apoi drenarea lui.
!acientii pot necesita trei astfel de shimburi zilnic si un schimb in timpul noptii, acesta avand o faza
inactiva mult mai lunga. #chimburile pot fi realizate acasa, sau chiar la locul de munca (daca
conditiile de igiena o permit). In timpul fazei inactive pacientul isi poate realiza activitatile in mod
normal. Aceasta forma de dializa peritoneala este cea mai frecvent utilizata.
Dializa peritoneala continua ciclica
In cadrul acestui tip de dializa peritoneala pacientul este conectat la un aparat care realizeaza
schimburile in mod automat, de 0 pana la 5 ori pe noapte. Aparatul umple automat abdomenul cu
lichid, ii permite sa filtreze si apoi il dreneaza intr-o punga sterila pe care pacientul o goleste a
doua zi, la trezire.
/ astfel de metoda de dializa ofera o mai mare independenta pacientului, acesta nefiind obligat sa
isi modifice programul pentru a-si putea realiza sedintele de dializa, insa il obliga sa ramana
7
conectat la aparat cel putin *--*. ore noaptea. %imineata, pacientul incepe un nou ciclu, un nou
schimb, in care faza inactiva dureaza intreaga zi. !e durata zilei pacientul nu mai este insa
conectat la aparat.
!acientii pot stabili alaturi de medicul curant care este cea mai buna forma de dializa si care se
poate adapta cel mai bine atat situatiei clinice, cat si programului fiecaruia. 'neori se pot realiza
programe de dializa foarte flexibile, care sa combine cele doua metode. %e exemplu, pacientul
poate folosi dializa peritoneala ciclica si poate face un schimb si in timpul dupa-amiezii, in vederea
eliminarii unei cantitati suplimentare de metaboliti si prevenirii absorbtiei unui volum prea mare de
lichid.
La ce se pot astepta pacientii
Anterior inceperii dializei peritoneale, pacientul, precum si familia acestuia vor fi atent instruiti de
catre medic in legatura cu modul in care o astfel de procedura trebuie efectuata, ce presupune si
cum trebuie manipulat echipamentul de dializa. )ateterul de dializa trebuie montat in cadrul unei
interventii chirurgicale insa, care se poate realiza sub anestezie generala sau locala.
)ateterul este plasat cel mai adesea langa ombilic. %ializa se va incepe cel mai adesea dupa o
perioada de doua saptamani (exceptie fac urgentele), care permite zonei sa se vindece. !acientii
trebuie avertizati ca in timpul dializei peritoneala poate sa apara senzatia de balonare, sau pot sa
apara dureri de spate.
Indicatii
%ializa peritoneala este realizata pentru a suplini functia de eliminare a metabolitilor si produsilor
cu potential toxic din organism, functie pe care rinichii nu o mai pot indeplini ca urmare a unor
afectiuni cronice. Insuficienta renala are indicatie de dializa (peritoneala sau hemodializa) pana
cand se poate realiza transplantul renal.
/ astfel de boala este de obicei rezultatul unor suferinte renale cronice (fie ca este vorba de
procese patologice sistemice fie ca sunt afectiuni locale)
- $lomerulonefrita8
- (efropatii8
- Rinichi polichistic8
- 1ipertensiune arteriala8
- %iabet zaharat.
,edicul va recomanda dializa peritoneala si va preciza momentul optim de incepere a acesteia in
functie de mai multi factori, printre care
- #tarea generala de sanatate8
:
- 2unctia renala in momentul diagnosticului8
- ,ediul in care pacientul traieste si isi desfasoara activitatea8
%ializa peritoneala este o alternativa potrivita pacientilor care
- (u pot tolera modificarile hidroelectrolitice asociate hemodializei8
- %oresc un confort personal cat mai mare si nu vor sa isi modifice activitatile zilnice pentru a se
prezenta la spital sau la centrul de dializa in vederea efectuarii sedintelor.
Dializa peritoneala nu este indicata pacientilor care:
- Au interventii abdominale extinse, cu risc masiv de aparitie a fibrozei peritoneale sau a bridelor
intraabdominale8
- Au capacitate limitata de a se ingri&i8
- Au intreruperi ale continuitatii peritoneului8
- Au boala intestinala inflamatorie (boala )rohn, colita ulcerativa) sau diverticulita.
Eficienta
!rin dializa peritoneala se asigura suplinirea unui procent de *-; din functia renala. !rocedura
poate ameliora starea clinica si simptomele pacientului si ii poate sustine functionarea
organismului in parametri acceptabili pana la momentul transplantului renal, insa nu influenteaza in
nici un fel (nici pozitiv, nici negativ) evolutia bolii de fond (anume a insuficientei renale). In ciuda
faptului ca dializa amelioreaza si prelungeste viata pacientilor cu insuficienta renala, speranta de
viata a acestei categorii de populatie ramane in continuare sub media populatiei generale.
iscuri! accidente! complicatii
!rincipalele complicatii ale dializei peritoneale sunt reprezentate de cele infectioase. Infectiile pot fi
localizate la nivelul cateterului sau se pot extinde in intreaga cavitate peritoneala (declansand
peritonita), datorita faptului ca plasarea cateterului a creat o poarta de intrare pentru numerosi
agenti patogeni. ,a&oriatea complicatiilor pot fi rezolvate prin tratament prompt si nu necesita
intreruperea sedintelor de dializa.
/ alta complicatie specifica dializei peritoneale este castigul ponderal. )a urmare a faptului ca
fluidul de dializa contine un glucid (dextroza), pacientii pot lua la fiecare schimb cateva sute de
calorii in plus, ceea ce in final va cantari mai greu la cantar. Aceste calorii pot complica si evolutia
unor afectiuni cronice, cum ar fi diabetul zaharat. 4a anumiti pacienti dializa peritoneala se poate
complica cu modificarea rezistentei peretelui abdominal si aparitia consecutiva a herniilor
abdominale, sau dehiscentelor de muschi drepti abdominali.
Alte complicatii
<
- 1iperhidratare8
- %eshidratare8
- 1iperpotasemie8
- 1iperglicemie8
- 1ipotensiune arteriala8
- Amiloidoza asociata dializei.
Atentionari speciale
%ializa peritoneala este o optiune terapeutica indicata pacientilor cu insuficienta renala.
!rincipalele avanta&e ale procedurii includ
- Restrictii dietetice si lichidiene mai putine8
- Absenta necesitatii folosirii acelor8
- Independenta si pastrarea obiceiurilor cotidiene8
- )onfort sporit prin realizarea dializei acasa8
- Administrarea unui tratament medicamentos mai redus8
- !robleme mai rare induse de anemie.
Informatii esentiale despre hemodializa
$eneralitati
Informatii esentiale despre hemodializa
1emodializa este una din cele mai eficiente metode pentru tratamentul insuficientei renale
avansate. Aceasta procedura terapeutica este foarte populara si a&uta sute de mii de pacienti sa isi
desfasoare activitatile curente, sa se bucure de viata si sa isi exercite profesiile si hobb=-uriule, in
ciuda suferintei renale cronice.
+oala renala cronica si insuficienta renala acuta sunt afectiuni care reduc capacitatea rinichilor de
a-si indeplini in mod corespunzator functiile in organism, in principal cele de metabolizare si
>
excretie a unor substante cu potential toxic. %aca aceste substante sau metabolitii lor nu sunt
eliminati prin urina, se pot acumula in interiorul organismului si pot influenta nefavorabil alte organe
si sisteme.
1emodializa este un proces care foloseste o membrana artificila (facuta de om) pentru a
- "limina din organism produsi metabolici precum uree8
- Restabili echilibrul electrolitic in sange8
- "limina fluidele in exces din organism.
In timpul dializei aparatele fac o parte din actiunile pe care intr-un organism normal le indeplinesc
rinichii. "xista doua tipuri de dializa hemodializa si dializa peritoneala. Ambele tipuri se desfasoara
dupa un plan terapeutic foarte bine pus la punct, in care pacientul trebuie sa respecte cu strictete
administrarea unor medicamente, si adesea, si modificari ale dietei. 1emodializa implica o
responsabilitate foarte mare din partea pacientului, insa este foarte important ca acesta sa stie ca
se poate baza si pe o echipa de specialisti care il poate a&uta si ii poate raspunde la intrebari
oricand.
In vederea realizarii hemodializei pacientul este conectat la un filtru (dializor) prin tuburi conectate
la vasele sangvine periferice. #angele este pompat prin aceste tuburi in dializor unde are loc
filtrarea metabolitilor si substantelor cu potential periculos dar si eliminarea lichidelor in exces.
#angele filtrat si curatat este ulterior reintrodus, prin alte tuburi conectate la vasele pacientului, in
organism.
In prezent exista mai multe tipuri de hemodializa. In vederea alegerii celei mai bune alternative,
medicul si pacientul trebuie sa discute avanta&ele si dezavanta&ele fiecareia dintre acestea. %ializa
se efectueaza cel mai frecvent in spital, in unitati speciale. ,ult mai putin frecvent se poate realiza
si la domiciliul pacientului. In aceasta situatie tratamentul poate fi initiat si desfasurat de pacient,
adesea a&utat de un alt membru al familiei, antrenat pentru a se putea ocupa de o anumita parte a
tratamentului.
)uprins articol
$eneralitati
Tipuri de hemodializa
Tipuri de acces vascular
4a ce se pot astepta pacientii dupa tratament
'til pacientilor
Indicatii
*-
"ficienta
Ricuri, accidente, incidente
Atentionari speciale
Tipuri de hemodializa
Principalele tipuri de hemodializa sunt:
- Hemodializa in centru pacientul se prezinta pentru fiecare sedinta de dializa la spital sau la un
centru medical specializat. 1emodializa este efectuata de obicei trei zile pe saptamana si o sedinta
dureaza intre 0 si 5 ore8
- Hemodializa la domiciliu pacientul isi realizeaza dializa acasa, insa doar dupa ce este pregatit
intr-un mod adecvat de catre specialist. In aceasta situatie pacientul isi poate face dializa la doua
zile (in total 0 sedinte saptamanale). In functie de sfaturile medicului si particularitatile clinice se va
stabili durata unei sedinte. 'neori sedintele pot dura si 7 ore si sunt influentate si de starea
generala a pacientului8
- Hemodializa zilnica la domiciliu se realizeaza de catre pacient, doar dupa ce medicul curant ii
explica procedura. / astfel de procedura se poate face 5 - : zile pe saptamana iar o sedinta
dureaza aproximativ 0 ore8
- Hemodializa nocturna la domiciliu hemodializa in aceasta situatie se realizeaza de catre
pacient (dupa o pregatire atent acordata de medic), se pot face 0 - : sedinte nocturne pe
saptamana. #edintele se fac peste noapte, si dureaza intre 7 - < ore. Inainte ca tratamentul sa fie
inceput, medicul trebuie sa stabileasca locul de acces pentru tuburi. Acesta se numeste loc de
acces al dializei si va fi folosit la fiecare sesiune de dializa. Accesul venos se stabileste si in functie
de cat de rapid trebuie initiat tratamentul.
Tipuri de acces "ascular
"xista mai multe tipuri de acces pentru hemodializa
#$ %istula arterio"enoasa: este considerata principala cale de acces
2istula este realizata de catre un chirurg de chirurgie vasculara prin anastomozarea (realizarea
unei conexiuni) unei artere cu o vena. %eoarece astfel se sunteaza capilarele, sangele trece cu o
viteza mare prin fistula, ceea ce poate fi simtit la palpare sub forma unui tril. !acientii si cei din &ur
aud si un sunet specific datorat tot scurgerii rapide a sangelui prin anastomoza.
Adesea locul fistulei este la nivelul vaselor din membrul superior (antebrat), insa intotdeauna se
alege membrul nondominant (care nu este folosit foarte mult). )el mai adesea fistula este realizata
intre artera radiala si vena cefalica (la nivelul antebratului) sau intre artera brahiala si vena cefalica
(la nivelul cotului). / data creata, fistula permite accesul la fiecare sedinta de hemodializa. Trebuie
**
precizat insa ca uneori pot trece chiar si cateva luni pana cand fistula se va matura. In timpul
tratamentul in fistula sunt introduse doua ace unul sa scoata sange iar celalalt sa il readuca in vas.
'nul din cele mai importante avanta&e ale acestei metode de acces este reprezentat de faptul ca
fistula nu se va bloca cu trombi si cheaguri (nu se va obstrua) atat de des ca alte cai de acces.
"ste considerata drept cea mai eficienta metoda de acces pentru dializa si cea mai durabila, in
plus sedintele dureaza mai putin folosind aceasta metoda deoarece viteza sangelui este mai mare.
!rincipalele complicatii asociate formarii ei sunt infectii locale si tromboza. 'neori poate sa apara
sindromul de furt volemic (exista un flux sangvin foarte crescut prin fistula, in timp ce
vascularizarea restului membrului este redusa). )a urmare a acestui furt pacientul poate prezenta
dureri, modificarea temperaturii locale si chiar leziuni cutanate importante.
&$ 'raft: este o metoda de acces "ascular care foloseste un tub sintetic implantat sub pielea
bratului
In mare este foarte similar fistulelor, cu exceptia ca anastomoza arterio-venoasa este obtinuta prin
intercalarea unui tub artificial. #e recomanda in cazul pacientilor cu vene subtiri sau cu calibru
redus. Tubul montat devine astfel o vena artificiala ce poate fi utilizat de mai multe ori in vederea
obtinerii accesului vascular (venos) in timpul hemodializei.
$raftul nu necesita perioada de maturare de care are nevoie fistula pentru a deveni in totalitate
functionala, din acest motiv graftul putand fi folosit inca din prima saptamana de la montare. #pre
deosebire de fistula, graftul are mai multe complicatii deoarece este un material strain, se poate
infecta sau bloca mult mai frecvent si uneori trebuie inlocuit destul de des.
$rafturile se pot ingusta, mai ales in aval de zona de legatura cu vena, iar aceste modificari de
calibru sunt factori de risc pentu trombozare. )el mai frecvent tip de graft folosit pentru
hemodializa este cel facut din politetrafluoroetilen, insa se pot folosi si vene sterilizate si tratate cu
substante chimice speciale, aceste vene avand provenienta animala.
($ Cateter "enos: cateterul este de fapt un tub
"l poate fi folosit temporar mai ales daca nu este suficient timp pentru a se obtine un alt tip de
acces (un acces permanent). )ateterul este plasat de obicei intr-o vena din regiunea cefalica,
toracica sau inghinala. Are de obicei doua lumenuri (sau se pot pune doua catetere separate), si
se introduce intr-o vena de calibru mare, ceea ce permite filtrarea unor cantitti crescute de sange.
#angele iese printr-un lumen, a&unge in dializor si prin al doilea lumen se reintoarce in corp.
%eoarece cateterul se poate infecta sau se poate obstrua, el nu este considerat intotdeauna o cale
eficienta de acces pentru dializa si este folosita de aceea doar rar. %aca insa pacientul are
indicatie imediata de dializa, cateterul poate fi o optiune, cel putin pana cand se realizeaza o cale
permanenta de acces. In cazul insuficientei renale acute hemodializa se poate realiza pana cand
functia renala revine la parametri normali.
La ce se pot astepta pacientii dupa tratament
"ficienta hemodializei va fi testata lunar. Acest lucru presupune recoltarea de probe de sange de
la pacient si analizarea lor in vederea stabilirii existentei sau nu a metabolitilor toxici in circulatie.
%e asemenea, pacientul va fi cantarit inainte si dupa fiecare sedinta de hemodializa, si se va
*.
determina de fiecare data si durata sedintei (cat timp este necesar pentru epurarea intregului
volum sangvin). In cazul in care pacientul face sedintele de hemodializa acasa, acesta va trebui
singur sa realizeze aceste determinari, sa se cantareasca si sa contorizeze fiecare sedinta.
#edintele se pot desfasura la spital, acasa sau intr-un centru special. ,a&oritatea pacientilor au
programate 0 sedinte pe saptaman, o sesiune durand intre 0- 5 ore. Aceasta este considerata
dializa conventionala, deoarece exista si dializa zilnica. %esi dializa conventionala este cea mai
comuna forma, unele studii sugereaza faptul ca daca dializa este efectuata mai frecvent, calitatea
vietii pacientului este mai buna, starea de bine creste si simptomele se reduc considerabil.
%e asemenea, apetitul, somnul, capacitatea de concentratie si nivelurile energetice ale pacientului
vor fi si ele pozitiv influentate, in timp ce acuze precum crampe, cefalee si dispnee apar mult mai
rar. In ultimii ani, ca urmare a progreselor medicinei moderne, aparatele de dializa pentru acasa au
devenit din ce in ce mai usor de folosit. !rin realizarea dializei la domiciliu pacientul castiga timp,
se simte mai confortabil si isi poate programa sedintele de dializa in functie de orarul sau
(sedintele sunt astfel mult mai flexibile), iar in unele situatii poate sa isi faca dializa chiar in timp ce
doarme.
)til pacientilor
Anterior hemodializei
)and a&ungeti la centrul de dializa ar trebui sa vi se inregistreze greutatea, tensiunea arteriala,
pulsul si temperatura. (u trebuie sa va faceti gri&i, acestea sunt masuratori normale care se fac de
rutina tuturor pacientilor ce urmeaza sa fie hemodializati. Inainte ca hemodializa sa inceapa, se va
curata cu atentie locul de acces (zona prin care sangele va iesi din corpul dumneavoastra si se va
reintoarce dupa ce a fost filtrat prin dializor).
In timpul hemodializei
In timpul hemodializei in brat vor fi introduse doua ace prin zona de acces si vor fi prinse cu
leucoplast ca sa nu se deplaseze. 2iecare ac este atasat la un tub flexibil din plastic care il
conecteaza cu dializorul. %ializorul este cel care contine membranele artificiale prin care se va
filtra sangele. #e filtreaza incet pentru a permite produsilor de metabolism sa fie corect inlaturati
din sange. 'lterior, sangele filtrat se intoarce in organism prin celalalt ac.
In timpul hemodializei veti sta intr-un scaun in timp ce sangele se scurge incet prin dializor. In
acest timp puteti citit, va puteti uita la televizor sau chiar atipi. %aca veti fi hemodializat pe timpul
noptii, puteti dormi in tot acest timp. 1emodializa (procedura) in sine nu doare. Totusi, nu este
ferita de un oarecare disconfort. In timpul realizarii ei puteti simti o usoara stare de greata sau chiar
crampe abdominale, pe masura ce fluidul in exces este eliminat din organism.
#imptomele si disconfortul pot fi mai accentuate daca faceti 0 sedinte de hemodializa pe
saptamana (dializa conventionala) in loc de 7 (dializa zilnica). %aca starea de disconfort devine
insuportabila, cel mai bine ar fi sa discutati acest aspect cu medicul personal, care poate face
*0
anumite modificari in dieta sau va poate recomanda un tratament diferit. %eoarece in timpul
hemodializei ritmul cardiac si tensiunea se pot modifica pe masura ce fluidul este extras din corp,
acesti parametri vi se vor analiza de cateva ori in timpul sedintei.
)and hemodializa s-a incheiat, acele vor fi extrase din locul de acces si se va pune local un
pansament compresiv care sa previna hemoragiile. ?eti fi din nou cantarit si veti fi externat pana la
urmatoarea sedinta.
Indicatii
1emodializa este o metode terapeutica recomandata mai ales dupa ce apar simptome grave sau
chiar complicatii ale insuficientei renale.
Aceste simptome sau complicatii! care subliniaza necesitatea dializei pot include:
- #imptome si semne sugestive pentru sindromul uremic greturi, varsaturi, diminuarea apetitului,
astenie, aparitia chiciurei uremice (tegumentele capata aspect catifelat, si la suprafata lor se
depune un material albicios)8
- #imptome ale hiper@alemiei8
- #emne ale incapacitatii rinichilor de a elimina fluidele acumulate in exces edeme generalizate8
- #emne ale acidozei (acumulare de acid in sange)8
- Inflamatia pericardului (sacul fibros care adaposteste inima) - pericardita.
!rincipalele afectiuni care prin evolutia lor cronica determina insuficienta renala sau boala renala
terminala, ambele cu indicatie de hemodializa sunt
- %iabetul zaharat (nefropatia diabetica)8
- 1ipertensiunea reno-vasculara8
- $lomerulonefrita8
- ?asculite8
- +oala polichistica renala.
1emodializa este indicata si cand apar semne ale insuficientei renale acute. Intr-o astfel de situatie
dializa este realizata cu foarte mare precautie, deoarece ea poate scadea tensiunea arteriala,
poate favoriza aparitia aritmiilor cardiace (tulburari ale ritmului normal) sau poate induce aparitia
altor modificari ce agraveaza insuficienta renala de&a existenta.
*3
1emodializa este indicata in momentul in care pacientul nu mai are decat *- - *5; din rinichi
functional. Reducerea dramatica a functiei poate sau nu sa fie anuntata prin simptome si semne
de alarma (precum cele prezentate mai sus). In mod normal, daca pacientul se prezinta la spital in
vederea tratarii si tinerii sub observatie a unor afectiuni renale cronice, dializa este inceputa cu
mult inainte ca starea rinichilor sa se degradeze atat de mult incat sa apara riscul de complicatii
vitale.
%ializa poate a&uta foarte mult organismul sa faca fata hipertensiunii arteriale si sa mentina un
echilibru acido-bazic si hidroelectrolitic in limite normale, chiar si in prezenta afectiunii renale
cronice. ,edicul personal este cel care decide momentul din care se va realiza hemodializa, in
functie de mai multi factori printre care starea generala de sanatate, stare functionala a rinichilor
(determinata prin teste specifice - atat sangvine cat si urinare), semne si simptome clinice,
calitatea vietii si preferinta personala a pacientului.
Eficienta
1emodializa poate ameliora semnificativ calitatea vietii pacientilor si poate creste speranta de
viata. Totusi, hemodializa suplineste doar *-; din functia renala. (u poate sa vindece boala
renala cronica si nici sa anuleze leziunile asociate evolutiei indelungate a acesteia.
(u influenteaza si nici nu anuleaza evolutia insuficientei renale acute, insa este foarte eficienta
cand apar probleme de natura hidroelectrolitica ce determina aparitia unor simptome severe. 'nii
pacienti care dezvolta insuficienta renala acuta raman dependenti de hemodializa si chiar si in
prezenta acesteia vor dezvolta in final insuficienta renala cronica.
icuri! accidente! incidente
,a&oritatea complicatiilor asociate hemodializei pot fi prevenite sau tratate cu usurinta daca
pacientul este atent monitorizat in timpul fiecarei sedinte.
Complicatiile posibile pot include:
- Aparitia hipotensiunii arteriale este considerata cea mai frecventa complicatie a hemodializei.
Apare mai frecvent la femei si la pacientii cu varsta de peste 7- de ani8
- )rampe musculare daca apar, caracterizeaza a doua parte a sedintei de dializa8
- Aritmii8
- !ericardita apare daca dializa nu este eficienta8
- $returi, varsaturi, cefalee, confuzie (stare numita dezechilibru indus de dializa)8
- Infectii, mai ales daca pacientul are un cateter venos ca linie de acces pentru dializa8
- 2ormarea trombilor si obstructia liniei de acces mult mai frecvent pe cateter sau pe graft8
*5
- Aparitia pruritului este descris de foarte multi pacienti si se agraveaza adesea in timpul sau
imediat dupa finalizarea sedintei8
- Tulburari ale somnului8
- Anemie este una din complicatiile frecvente ce apar atat ca urmare a insuficientei renale cat si a
hemodializei8
- Afectiuni osoase apar ca urmare a incapacitatii rinichiului de a se implica in metabolismul
vitaminei %. In plus, supraproductia de parathormon, care apare in insuficienta renala, poate
scoate calciul din oase8
- %epresie, anxietate8
- #upraincarcare volemica in cazul in care pacientul nu respecta restrictiile dietetice impuse de
catre medic8
- 1emoragii, uneori severe, in functie de tipul de acces8
- Infectii sistemice, endocardite (infectii ale valvelor cardiace), osteomielite (infectii ale osului), sau
chiar sepsis8
- )omplicatii tehnice emboli in dializor.
Complicatiile pe termen lung ale dializei pot include:
- 2iltrarea inadecvata a sangelui (produsii de metabolism se pot acumula in organism)8
- +locarea completa a caii de acces prin trombi8
- (europatii8
- Aparitia unor afectiuni cardiovasculare sau chiar accidente vasculare cerebrale8
- Amiloidoza eneori daca pacientii sunt sub hemodializa mai mult de 5 ani. Amiloidoza indusa de
dializa este o afectiune caracterizata prin depunere de proteine plasmatice in tendoane, articulatii,
determinand aparitia imobilitatii, a durerilor articulare.
Atentionari speciale
Alegerea intre hemodializa si dializa peritoneala este o optiune care tine seama si de stilul de viata
al fiecarui pacient, de alte afectiuni medicale coexistente, de particularitati ale organismului
(greutate, inaltime). !acientii care au valori fluctuante ale tensiunii arteriale ca urmare a
hemodializei (situatie numita instabilitate hemodinamica) vor trebui chiar sa intrerupa acest tip de
tratament si se poate trece la dializa peritoneala.
'nii pacienti sunt dializati pana cand se poate aplica o alta forma de tratament, in principal pana
cand pot primi un rinichi compatibil pentru realizarea unui transplant. In cazul in care transplantul
nu are succes, se va trece din nou la dializa.
*7
)hiar daca pacientul este hemodializat, acesta trebuie sa isi administreze tratamentul
medicamentos conform recomandarilor medicului, pentru a asigura succes global al terapiei. )at
timp se realizeaza dializa, pacientul va primi un tratament specific. Acesta poate include
medicamente care sa mentina echilibrul hidroelectrolitic al organismului, regland in principal
concentratia ionilor de sodiu si potasiu.
!entru prevenirea aparitiei cheagurilor sangvine (trombilor) care sa blocheze calea de acces
pentru dializa se pot prescrie anticoagulante. 1ipertensiunea trebuie si ea controlata adecvat, atat
prin terapie cat si prin regim dietetic si pacientul poate primi si eritropietina care sa stimuleze
producerea medulara de eritrocite (celule rosii) pentru tratarea anemiei.
*: