Sunteți pe pagina 1din 12

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir

Facultatea de Relaii economice internaionale


Managementul accesrii i gestionrii fondurilor europene
2014

MEDIEREA FAMILIAL

Prof. Coordonator,
Dragos Rdulescu
Masterand,
BURADA I. ALINA - ANDREEA

CUPRINS

INTRODUCERE_____________________________________________________________________3

MEDIEREA N FAMILIE_____________________________________________________________4

AVANTAJELE MEDIERII N FAMILIE________________________________________________5

SPECIFICACITATEA DISPUTELOR DE DREPTUL FAMILIEI___________________________6

PRINCIPIILE MEDIERII FAMILIALE_________________________________________________6

MEDIEREA FAMILIAL INTERNAIONAL_________________________________________8

RECOMANDAREA NR.1639/2003 A ADUNARII PARLAMENTARE______________________ 9

PREVEDERILE LEGISLAIEI ROMNE REFERITOARE LA MEDIEREA LITIGIILOR


FAMILIALE_______________________________________________________________________ 10

STUDIU DE CAZ___________________________________________________________________ 11
BIBLIOGRAFIE____________________________________________________________________12

INTRODUCERE

Medierea este, inainte de toate, o arta prin care mediatorul reuseste sa transforme un
conflict intr-o intelegere ca rezultanta a optiunilor generate si alese de parti.
Este cunoscut ca rezolvarea clasica a conflictelor presupune apelarea la organele de
justitie, care le soluioneaza pe principiul castig-pierdere (o parte invinge, cealalta este
invinsa). Acest mod de solutionare nu raspunde multitudinii tipurilor de conflicte din
societatea contemporana, in principal din cauza naturii foarte diversificate a relatiilor
sociale si economice existente.
Din literatura de specialitate internationala rezulta o multime de aprecieri
referitoare la mediere, care o califica, printre altele, drept un raspuns la problematica
lumii contemporane, un instrument al societatii civile care serveste la afirmarea unor
valori precum responsabilitatea si solidaritatea, un fenomen la de actualitate care
devanseaza alte modalitati consensuale de rezolvare a conflictelor, o forma de educaie
sociala durabila ce vizeaza dezvoltarea abilitatilor de comunicare si rezolvare a
conflictelor, astfel incat oamenii sa ajunga sa se inteleaga direct in rezolvarea
problemelor pe care le au etc.
Medierea face parte din marea familie a metodelor alternative de solutionare a
conflictelor - ADR (Alternative Dispute Resolution). Acest termen desemneaza o mare
varietate de procese prin care unele conflicte pot fi rezolvate in afara procedurii judiciare.
Desi denumirile si continutul acestor procese prezinta unele diferente, scopul lor este
comun: realizarea, prin intermediul unei terte persoane, a unei intelegeri intre partile in
conflict fara a se recurge la procedura judiciara.
Faptul ca medierea este inca facultativa, face ca domeniul sa progreseze foarte
lent, cu toate incercarile de a se introduce in noul proiect al Codului de procedura civila o
prevedere prin care se cere ca judectorii sa recomande medierea ca etapa preliminara

acceptarii introducerii aciunilor in instanta1.


La mediere se poate recurge, asa cum prevede Legea nr. 192/2006 la art. 2 alin.1, inclusiv
dupa declansarea unui proces in fata instantelor competente, partile putand conveni sa
soluioneze pe aceasta cale orice conflicte in materie civila, comerciala, penala, de
familie, precum si in alte materii, in conditiile prevazute de legea respectiva.

1.Medierea in familie
Conflictele de familie, indiferent daca privesc aspecte legate de continuarea sau
desfacerea casatoriei, educatia sau domiciliul copiilor, relatiile cu familia largita,
succesiuni sau alte situatii de familie, sint extrem de dificile pentru sot, sotie si copiii.
Intreaga familie poate fi afectata pe termen lung de aceste conflicte. Medierea va ofera
posibilitatea sa rezolvati in timp scurt aceste conflicte, sa decideti singuri cu privire la
destinul dumneavoastra si sa gasiti solutii pe termen lung.
Legea medierii ofera posibilitatea de a solutiona conflictele de familie cu privire la:
-

continuarea casatoriei;
exercitiul drepturilor parintesti;
stabilirea domiciliului copiilor;
contributia parintilor la intretinerea copiilor (pensia alimentara);
alte neintelegeri aparute intre soti cu privire la drepturi de care ei pot dispune

potrivit legii;
desfacerea casatoriei si rezolvarea aspectelor accesorii divortului.
In ceea ce priveste exercitiul drepturilor parintesti, stabilirea domiciliului copiilor,

contributia parintilor la intretinerea copiilor sunt vizate cele doua situati posibile:
prima este acea situatie din timpul casatoriei, cand urmeaza sa stabilti locul unde vor
locui copiii daca parintii locuiesc separat 3 sau intinderea obligatiei de intretinere datorata
de parinti minorului, felul si modalitatile executarii, precum si contributia fiecaruia dintre
parinti, acordul pentru deplasarea copilului in tara sau in strainatate;
cea de a doua situatie se refera la stabilirea locului unde vor locui copii dupa desfacerea
casatoriei.
Cresterea numarului de litigii familiale, in special a celor generate de separarea in fapt
1

Art.20 alin.1 al noului proiect al Codului de procedura civila, care este formulat
astfel :judecatorul va recomanda partilor solutionarea amiabila a litigiului prin mediere,
potrivit legii speciale.

sau de divort,precum si consecintele daunatoare ale unor astfel de conflicte asupra


familiilor, mai ales in contextul inperativului de a proteja interesele superioare ale
copilului si bunastare acestuia, au dus pe plan mondial la cautarea unor modalitati
alternative de solutionare a acestori tipuri de litigii.
Daca arbitrajul este o modalitate de solutionare a diferendelor mai rar intalnite in dreptul
familiei, nu acelasi lucru se poate spune despre mediere.
Tot mai multe state ,printre care si Romania,au adoptat medierea familiala si
incurajeaza regurgerea la aceasta forma de ADR, recunoscand nevoia de a reduce
proportiile conflictului,in interesul tuturor membrilor familiei. In litigiile familiale sunt
implicate persoane intre care exista , prin definitie, relatii continue si de interdependenta, iar
contextul aparitiei disputelor familiale este intotdeauna unul nefericit. La acestea se
adauga faptul ca , de obicei, in asemenea dispute sunt implicati si copii, ceea ce constituie
un argument in plus pentru utilizarea medierii familiale sau a altor mijloace alternative, in
toate cazurile in care aceasta este posibila.
Aceste modalitati extrajudiciare de solutionare a disputelor familiale prezinta avantaje
incontestabile, demonstrate de practica si experienta a numeroase state. Ele pot sa conduca
la o rezolvare amiabila a litigiilor,dar si sa inbunatateasca comunicarea intre membrii
familiei, sa reduca proportiile conflictului dintre ei, sa asigure continuitatea legaturilor
dintre parinti si copii. In plus,solutionarea alternativa a disputelor familiale contribuie la
reducerea costurilor economice si sociale produse de separare sau divort, atat pentru
parinti, cat si pentru stat si reduce perioada de timp necesara solutionarii conflictului.
2.Avantajele medierii familiale
Avantajele recurgerii la medierea familiala sunt demonstrate de rezultatele cercetarilor si
experientele mai multor tari. Potrivit Consiliului Europei,medierea ar putea:

sa imbunatateasca comunicarea intre membrii familiei;


sa reduca proportiile conflictului dintre partile aflate in litigiu;
sa conduca la o rezolvare amiabila;
sa asigure continuitatea legaturilor dintre parinti si copii;
sa contribuie la reducerea costurilor economice si sociale produse de separare sau

divort,atat pentru parti ,cat si pentru state;

sa reduca perioada de timp necesara solutionarii conflictului.

3.Specificitatea disputelor de dreptul familiei


Adoptarea unei recomandari distincte pe problema medierii in dreptul familiei a fost
considerata necesara datorita caracterului specific al litigiilor familiale,si anume:
-faptul ca in litigiile familiale sunt implicate persoane intre care exista,prin
definitie,relatii continue si interdependente;
-faptul ca litigiile familiale apar intr-un context emotional nefericit si il pot agrava;
-faptul ca separarea sau divortul au un impact puternic asupra tuturor membrilor
familiei,indeosebi a copiilor.
4.Principiile medierii familiale
Principiile directoare privind medierea in dreptul familei stabilesc cadrul general in care
se recomanda desfasurare acestei activitati.
Domeniul de aplicare al medierii familiale este "orice litigiu dintre membrii aceleiasi
familii,intre care exista fie legaturi de sange ,fie prin casatorie,precum si a celor intre care
exista sau au existat legaturi de familie,asa cum prevede legislatia nationala".Totusi,statele sunt
liberesa stabileasca chestiunile sau cazurile specifice care pot fi solutionate prin recurgere la
medierea familiala.
In ce priveste organizarea medierii,recomandare arata ca,in principiu,medierea nu
trebuie sa fie obligatorie,iar statele sunt libere sa organizeze si sa exercite medierea asa
cum considera de cuviinta,prin sectrul public sau cel privat.
Indiferent insa de modul in care medierea este organizta si exercitata,statele trebuie sa se
asigure de existenta unor mijloace care sa presupuna
a)proceduri de selectare,instruire si calificare a mediatorilor;
b)elaborarea si respectarea de catre mediatori a unor norme de "bune practici".
Statele trebuie sa se asigure de existenta unor metode adecvate care sa permita
desfasurarea procesului de mediere conform urmatoarelor principii:
1. mediatorul este impartial fata de partile aflate in conflict;
2. mediatorul este neutru in ceea ce priveste rezultatul procesului de mediere;
3. mediatorul respecta punctele de vedere ale partilor si garanteaza egalitatea partilor
in procesul de negociere;
4. mediatorul nu are puterea de a impune pertilor o anumita solutie;
5. conditiile in care se desfasoara medierea familialatrebuie sa garanteze dreptul la
vaita
privata;
6

6. discutiile care au loc pe durata procesului d emediere sunt confidentiale si nu pot


fi
dezvaluite,decat cu acordul partilor sau daca legislatia nationala permite acest lucru;
7. cand este cazul,mediatorul trebuie sa informeze partile de posibilotatea de a
recurge la
consiliere maritala sau la alte forme de consiliere,ca mijloc de solutionare a problemelor
conjugale sau familiale;
8. mediatorul trebuie sa acorde o atentie sporita bunastarii si interesului superior ale
copilului,trebuie sa incurajeze parintii sa se concentreze asupra nevoilor copilului,si
trebuie sa reaminteasca parintilor faptul ca principala lor responsabilitate este de a asigura
bunastarea copiilor lor,precum si necesitatea de a-si informa si consulta copiii in acest
sens;
9. mediatorul trebuie sa se perocupe in mod special sa afle daca una din parti a fost
supusa in trecut violentelor sau daca acest lucru se poate intampla in viitor,si ce efecte ar
putea acestea sa aibe asupra partilor implicatein negociere;in aceste conditii,mediatorul
trebuie sa decida daca este recomandat prcesul de mediere;
10. mediatorul poate oferi informatii cu caracter juridic,dar nu trebuie sa ofere
consultanta juridica.Daca este necesar,mediatorul trebuie sa informeze partile cu privire
la posibilitatea de a consulta un avocat sau un alt profesionist.
Statele trebuie sa faciliteze aprobarea acordurilor obtinute pe calea medierii de catre o
autoritate judiciara sau o alta autoritate competenta,daca acest lucru este cerut de parti,si
sa asigure mecanismele de executare a acestor acorduri,conform legislatiei nationale.
In ce priveste relatia medierii cu procedurile judiciare,statele trebuie sa recunoasca
autonomia procesului de mediere si posibilitatea ca acesta sa se desfasoare inaintea,in
timpul sau ulterior unei proceduri judiciare.
In acest context,statele trebuie sa garanteze mecanisme care:
-sa permita intreruperea procedurilor judiciarein curs in scopul medierii;
-sa asigure posibilitatea ca,in aceste cazuri,autoritate judiciara sau alta autoritate
competenta sa poata lua decizii urgente pentru a proteja partile,copiii sau patrimoniul
acestora;
-sa permita informarea autoritatii judiciare sau altei autoritati competente daca pertile
continua sau nu procesul de mediere si daca au ajuns sau nu la un acord.
7

Cat priveste accesul la mediere,recomandarea stipuleaza ca statele trebuie sa


promoveze dezvoltarea medierii familiale,indeosebi prin programe de informare a
publicului larg,in scopul unei mai bune intelegeri a acestui mijloc de solutionare amiabila
a litigiilor familiale.
Statele sunt libere sa stabilesca ,in cazuri specifice,metodele adecvate de informare cu
privir ela mediere ca proces alternativ de solutionare a litigiilor familiale(de exemple,prevazand
o intalnire intre parti si mediator),permitand prin aceasta partilor sa
hotaresca daca este posibil si indicat pentru ele sa regurga la mediere asupra chestiunilor
care fac obiectul litigiului.
De asemenea,statele trebuie sa se s tradiuasca sa ia masurile necesra epentru a permite
accesul la medierea familiala,inclusiv la medierea internationala si sa contribuie astfel la
raspandirea acestui mijloc de sloutionare in mod amiabil a litigiilor familiale.
Statele pot examina aplicabilitate principiilor relative la procesul de mediere,anuntate in
prezenta Recomandare,si in cazul altor mijloace de solutionare a litigiilor.

5. Medierea familiala internationala


Potrivit recomandarii nr R(98)1 ,statele trebuie sa aiba in vedere infiintarea unor
mecanisme care sa permita,atunci cand este cazul,recurgerea la mediere in situatiile in
care implica elemente de extraneitate,mai ales in chestiunile legate de copii,cu deosebire
in cele care privesc custodia si dreptul la vizita,atunci cand parinti locuiesc sau vor locui
in state diferite.
Medierea internationala este considerata o metoda adecvata,ce permite parintilor sa
organizeze sau sa reorganizeze custodia si dreptul la vizita,sau sa rezolve neintelegerile
aparute ulterior hotararilor care privesc aceste chestiuni.Cu toate acestea ,"in
eventualitatea indepartarii sau retinerii copilului impotriva legii,nu trebuie sa se recurga
la medierea internationala,daca acest lucru va intarzia returnarea rapida a copilului".
Statele trebuie sa promoveze cat mai mult cooperarea intre serviciile existente ce se
ocupa de medierea familiala , scopul facilitarii accesului la medierea internationala.

6. Recomandarea nr 1639(2003) 1 a Adunarii Parlamentare


Recomandarea nr. R(98)1 a Comitetului Ministrilor cu privire la medierea familiala a fost
8

"acceptata cu satisfactie" de un alt organism din cadrul Consiliului Europei,si anume


Adunarea Parlamentara.Cinci ani mai tarziu,Adunarea Parlamentara a adoptat la randul
sau,Recomandarea nr. 1639 din 2003,privind medierea familiala si egalitatea sexelor.
"Data fiind experienta obtinuta de statele membre pe parcursul ultimilor cinci
ani",Adunarea recomanda Comitetului Ministrilor sa prevada revizuirea principiilor
expuse in Recomandarea nr. R(98)1,tinand cont de necesitatea de a auzi vocea copilului
si de a-i respecta drepturile,precum si de urmatoarele exigente:
-

necesitatea garantarii libertatii de alegere a partilor,care implica inderdictia oricarei

trimiteri obligatorii la mediere;


-

implementarea instrumentelor standardizate de evaluare,fondate pe o cunoastere

aprofundata a relatiilor de puteri,chiar de violenta,in cadrul cuplului sau familiei,in scopul


identificarii in mod corespunzator a chestiunilor ce tind spre medierea problemelor
familiale;
-

includerea medierii familiale in sistemul de asistenta judiciara;


verificarea conformitatii cu legislatia si caracterul echitabil al acordurilor intervenitein

mediere,astfel incat sa poata fi aprobate de jurisdictiile competente in domeniu;


-

aprobarea acordurilor de mediere de catre jurisdictiile competente;


existenta,in fiecare serviciu de mediere,a unui dispozitiv oficial internde depunere a

plangerilor. Medierea familiala este definita ca un proces de edificare si gestionare a vietii intre
membrii unei familii,in prezenta unui tert independent si impartial numit mediator.
La medierea familiala se recurge cel mai frecvent in cazul spararii unui cuplu,dar si
pentru probleme de educatie,de organizare a supravegherii sau a exercitarii dreptului la
vizita,pentru fixarea unei participari adecvate la intretinerea si la educarea copiilor
,pentru probleme de partaj,succesiune,etc.Potrivit textului Recomandarii,sarcina mediatorului
este"de a insotii partenerii la mediere,in procesul axat in jurul unui scop
convenit in timp".Insusi obiectivul medierii est"a ajunge la o concluzie acceptbila pentru
ambii parteneri,fara a pune in discutie greselile sau responsabilitatea".Acordul de mediere
trebuie "sa contribuie la o atmosfera pasnica si o ameliorare durabila a relatiilor intre
parteneri".
Procesul judiciar clasic nu poate fi inlocuit cu procedura de mediere,decat in conditiile
respectarii stricte a tuturor elementelor constitutive ale medierii,redate de Adunarea
Parlamentara a Consiliului Europei in urmatorii termeni:
-

autonomia partilor fiind cheia oricarei medieri,recurgerea obligatorie la mediere trebuie


9

sa fie interzisa;
-

independenta si impartialitatea mediatorului trebuie sa fie garantata atat din punct de

vedere institutional,cat si profesional;


-

confidentialitatea procesului trebuie sa fie garantata chiar si pentru medierea

judiciara,atat fata de judecator,vat si fata de parti;


-

obligatia de a aproba,conform unei proceduri rapide,acordurile de mediere va fi o

garantie de verificarea conformitatiilor cu legislatia si a respectarii drepturilor individuale


ale fiecarei persoane vizate prin aceste acorduri;
-

trebuie garantat echilibrul puterilor partilor;acesta conditie releva responsabilitatea

mediatorului,care trebuie sa fie sensibilizat si instruit special in acest scop pentru a


constata insasi existenta acestei conditii sine qua non;
-

competenta mediatorului fiind in functie de calificarea sa,o atentie particulara trebuie sa

fie acordata instruirii lui,aprobarii si supravegherii muncii lui.

7.Prevederile legislatiei romane referitoare la medierea litigiilor familiale

Legea medierii nu este singurul act normativ din legislatia nostra care contine prevederi
referitoare la medierea disputelor familiale.Asemenea prevederi exista inca din 2003,
cand a aparut Legea nr.217 din 2003,privind prevenirea si combaterea violentei in
familie.
Incepand cu anul 2000,violenta impotriva copiilor si a femeilor a devenit o chestiune de
interes legislativ si in Romania,in contextul mai larg al reformei sistemului de asistenta
sociala si de asigurare a protectiei drepturilor copilului.
Legea nr.217 din 2003,privind prevenirea si combaterea violentei in familie,este unul
dintre rezultatele acestei preocupari legislative.Intreaga filosofie a acestui act normativ se
bazeazaa pe folosirea unor strategii restaurative,atat pentru prevenirea,cat si pentru
solutionarea conflictelor familiale,dintre sot si sotie,ca si pentru parinti si copii.

10

STUDIU DE CAZ

Lucrurile au inceput sa devina si mai dificile cand Chris s-a mutat din locuinta familiala in
apartamentul iubitei sale. Chris si sotia sa Elaine au fost de acord ca relatia lor se terminase dar
discutiile privind timpul petrecut cu copiii au escaladat atat de mult incat acestia au devenit clar
afectati de conflict. Matthew in varsta de 7 ani devenise obraznic la scoala si deranja orele, iar
Claire in varsta de 4 ani, nu putea sa doarma noaptea. Avocatul lui Chris a sugerat medierea ca o
posibila solutie. Desi Elaine a fost sceptica la inceput, a acceptat medierea ca o modalitate de
rezolvare a impasului. Mediatorul lor, Jen, i-a ajutat sa inteleaga pozitia fiecaruia precum si
nevoile copiilor. Dupa 3 sedinte de mediere, au reusit sa ajunga la o solutie amiabila, urmand ca
dupa 6 luni sa revada programul de vizite. Copiii sunt in mod cert mai fericiti si mai linistiti, iar
eu si Chris nu mai sarim unul la gatul celuilalt de fiecare data cand suna spune Elaine.

11

BIBLIOGRAFIE
1. Flavius George Pancescu -

Legea privind medierea si organizarea profesiei de

mediatori; Comentarii si explicatii; ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2008;


2. Brandusa Gorea Solutionarea conflictelor prin arbitraj si mediere, ed. University
Press, 2009

Legislatie
1.
2.
3.
4.

http://www.mediere.ro/
http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana
http://www.familymediationhelpline.co.uk
Hotrrea nr. 12/2007 pentru aprobarea standardului de formare a mediatorului publicat

n Monitorul Oficial nr. 713 din 22 octombrie 2007


5. Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator publicat n
Monitorul Oficial nr. 441 din 22 mai 2006;

12

S-ar putea să vă placă și