EDUCAIA PENTRU SNTATE A POPULAIEI PRIVIND PREVENIREA

DIABETULUI ZAHARAT

mbolnvire
i
Msuri de msurile vizeaz reducerea numrului de cazuri noi de
constau
n:
profilaxie
primar
- dispensarizarea persoanelor cu factori genetici potenial diabetogeni (diabet
zaharat la rudele de grad I)
- dispensarizarea persoanelor cu infecii pancreatotrope (virus urleian, virusul
hepatitei)
- educarea populaiei pentru a reduce din alimentaie glucidele rafinate,
excesul de glucide

Msuri de
profilaxie
secundar

Msuri de
profilaxie
teriar

- educarea populaiei pentru a combate supraalimentaia, obezitatea, stresul factori ce favorizeaz diabetul zaharat de maturitate
educarea femeilor care au nscut fei cu greutate de peste 5 kg s reduc
glucidele din alimentaie, s monitorizeze glicemia
educarea tinerilor diabetici care vor s aib copii sntoi s evite
cstoriile cu parteneri diabetici (riscul pentru copil este de 60-100% s aib
diabet zaharat)
dispensarizarea bolnavilor cu diabet zaharat prin efectuarea periodic, a
controalelor clinice i de laborator
nvarea pacientului s-i administreze corect medicamentele i s-i
prepare alimentele pentru a putea duce o via
cvasi normal
nvarea pacientului s evite alcoolul, fumatul, eforturile fizice mari,
obezitatea, pentru a preveni complicaiile bolii
nvarea pacientului s utilizeze mijloacele de monitorizare a glicemiei la
domiciliu
- readaptarea individului, reinserarea sa social n cazul apariiei unor
complicaii invalidante (nevrite, retinopatie diabetic)

Msuri
de- n stadiile finale ale bolii, asigurarea unei mori demne, linitite
gradul IV

15

Plan de ngrijirea a pacientului cu diabet zaharat

DIAGNOSTIC
INTERVENIILE ASISTENTEI:
EVALUARE
OBIECTIVE
NURSING
SAU
PROPRII lDELEGATE
POTENIAL
Alimentaie inadec-S
se
obin- pentru pacientul ambulator:
Pacientul
prezint
vat:
echilibrul
invit periodic pacientul laglicemia i glicozuria
Cauza:
metabolismului
controale clinice i de laborator nn limitele admise.
- dezechilibrul metabo-glucidic n ...zile
cadrul
dispensarului
medical
s
se
lismului
glucidelor.Pacientul
(glicozurie, glicemie);
alimenteze n raport
Manifestri:
- pentru
pacientul dezechilibrat,
cu
nevoile
sale
- polifagie;
internat n spital:
cantitative
i
- polidipsie.
- asigur alimentaia pacientului:
calitative/24 ore.
- evalueaz nevoile cantitative i
calitative n funcie de vrst (copil,
adolescent,
adult),
sex,
stare
fiziologic
(sarcin,
alptare),
activitatea pacientului, forma bolii:
proteine 13-15%, lipide 30-35%,
glucide 50% (250-300 gr) n raia
alimentar/24 h la adult, ca i la
persoana
nediabetic;
pentru
i
activitatea uoar se recomand 30-35
cal./kgcorp/24 h;
- numrul meselor/24 h: 4-5-6(3
mese principale i 2-3 gustri);
alegerea alimentelor se face n
funcie de coninutul de glucide; alimente interzise zahr, produse
zaharoase, fructe uscate

16

prjituri,
leguminoase
uscate,Pacientul
respect
siropuri, struguri, prune;
dieta recomandat.
- alimente permise, cntrite: o pine
(50% glucide), cartofi (20% glucide),
pastele finoase, fructe, legume, (cu
peste 5% glucide), lapte, brnz de
vaci, mmlig;
- Alimente
permise necntrite:
carnea i derivatele din carne, petele,
oule, brnzeturile, smntn, untul,
legumele cu 5% glucide (varza,
conopida, ptlgelele roii, fasolea
verde); din alimentaia zilnic s nu
lipseasc carnea, oul, petele;
- prepararea alimentelor: se va folosi
pentru
ndulcirea
ceaiurilor,
compotului, ciclamat de sodiu sau
zaharina (care se pun dup fierberea
produselor); sosurile nu se ngroa
cu fin, ci cu legume pasate;
pastele finoase se cntresc nainte
de fierbere; pinea se cntrete
nainte de a fi prjit (prin
deshidratare se concentreaz n
glucide); se folosete fierberea i
coacerea ca tehnici de preparare a
alimentelor
recolteaz
produsele
pentru
examenul de laborator (snge, urin);
administreaz medicaia prescris
de me dic la orele indicate;
insulina ordinar: S.C. n doza
recomandat, administrat cu 15-30
min naintea mesei (folosete sering
special gradat n uniti de insulin,
ine seama c alcoolul inactiveaz
produsul); ritmul de administrare: 2-3
ori pe zi, naintea meselor principale;
administrarea T.V. numai n cazul
comei diabetice;
- insulina
monocomponent,
semilent, lent o dat sau de dou
Pacientul i adminisori pe zi la ore fixe injecii S.C.;
- respect cu strictee msurile de treaz corect tratamentul medicamentos.
asepsie;
- alterneaz
locul de injectare
17

pentru a preveni lipodistrofiile

loc de injectare:
- faa
extern a braului, 1/3
mijlocie; faa antero extern a
coapsei, 1/3 mijlocie;
- regiunea subclavicular,
- flancurile peretelui abdominal,
- regiunea fesier; superoextern;
- administreaz
medicaia oral
hipo-glicemiant;
sulfamide
hipoglicemiante sau biguanide i
urmrete efectele secundare ale
acestora
(greuri,
vrsturi,
epigastralgii, inapeten);
- administreaz medicaia adjuvant
- vita- minoterapia, KCL.

msoar zilnic diureza i noteaz n

Pacientul duce o
foaia de temperatur;
reca- - msoar greutatea corporal la via cvasinormal,
fizic
i desfoar n
interval de 2-3 zile;
bune
condiii
evalueaz
manifestrile
de
fie
activitatea
profeprin deshidratare:
sional.
-

Deshidratare
Cauza:
- poliuria
- Manifestri:
- scdere n greutate;
- astenie;
- oboseal;
- epuizare.

18

Pacientul s-i
pete condiia
n., sptmni.
Pacientul
s
contient c
respectarea
alimentaiei
i
aaspectul pielii i al mucoaselor,
pulsul, tensiunea arterial;
tratamentului, poate
c
- evalueaz astenia, epuizarea
s duc o via
pacientului
l ajut n ngrijiri
cvasinormal.
igienice pentru conservarea forei sale
fizice;

Anxietatea
Pacientul s cunoasc- asigur condiii de ngrijire nPacientul
este
Cauza;
manifestrile
bolii,spital n saloane mici, linitite, care sechilibrat
psihic,
- necunoaterea
regimul de via pepermit repausul fizic i psihic alparticip activ la
prognosticului bolii.care s-l respecte, spacientului;
propria ngrijire.
se obin echilibrul
Manifestri:
explic pacientului normele de
su psihic.
- insomnie,
Familia
s
fievia i alimentaie pe care trebuie s
ngrijorare.
implicat n ngrijireale respecte;
pune la dispoziie pacientului
pacientului.
exemple de pacieni cu evoluie
favorabil ndelungat.
Risc de infecie
Pacientul s fie ferit- supravegheaz zilnic temperatura Pacientul prezint
Cauze:
de
complicaiicorpului, pulsul, tensiunea arterial, tegumente integre.
- epuizarea;
infecioase.
consemneaz n foaia de temperatur
- scderea rezistenei
rezultatul;
organismului.
- supravegheaz
tegumentele
Manifestri:
bolnavului mucoasele, sesiznd
- vindecarea
manifestrile cutanate;
ntrziat a plgilor.
- educ pacientul privind pstrarea
igiene personale corporale, n general,
i picioarelor, n special, pentru a
preven escoriaiile, fisurile, btturile
la acest nive care se pot infecta uor
(atenie la obezi, la nivelul plicilor).

Risc de complicaii
acute
Cauze:
- dezechilibrul
metabolismului
glucidelor
i
lipidelor
Manifestri:
- com
hiperglicemic;
oboseal,
somnolen,
inapeten;
- greuri, vrsturi,
diaree
- tahicardie
- pierderea lent a
contientei
- piele uscat
- respiraie

Pacientul s nu
prezinte
complicaii acute
ale bolii.

sesizeaz unele modificri,

care
se
datoreaz
unor
complicaii:
modificri
ale
comportamentului (obnubilarea),
transpiraii, respiraie Kusmaul;
- acord ngrijiri
speciale:
- a)
n coma
hiperglicemic:
- administreaz doza de insulin
ordinar recomandat de medic pe
cale subcutanat i intravenoas,
la intervalul stabilit;
- recolteaz,
periodic, snge
pentru dozarea glucozei, a
rezervei alcaline i urin pentru
glicozurie;
- supravegheaz
pulsul,
tensiunea arterial, respiraia,
revenirea contienei;
-

Pacientul
nu
prezint
complicaii acute
ale bolii.
Familia susine
moral pacientul.

19

Kusmaul, - halen
de aceton
- com
hipoglicemic:
- ameeli, astenie
- transpiraii
- T.A. crescut
- pierderea brusc
a contienei
- piele umed
- respiraie normal

Risc de complicaii
cronice:
- scderea
acuitii
vizuale;
- dureri n membrele
inferioare

20

reechilibreaz hidroelectrolitic
i acido- bazic pacientul prin
perfuzii cu ser fiziologic soluie
Ringer, soluie Fischer i soluie
bicarbonat de sodiu 14 g%0;
- ngrijete
tegumentele
i
mucoasele pacientului comatos.
b) n coma hipoglicemic:
- administreaz soluie glucozat,
hiper- ton 10-20%, 250-500
ml/h, repetat, pn la revenirea
din starea de com i la reluarea
alimentaiei pe cale natural;
- educ
pacientul
pentru
prevenirea acestor complicaii
i l nva s respecte raia de
glucide/24 h:
- s cntreasc alimentele
- s nlocuiasc unele alimente
cu coninut mare de glucide
prin altele cu coninut mai
redus, pentru a obine senzaia
de saietate (exemplu: pine
50% glucide se poate nlocui
cu mmliga cu 12% glucide)
- nva
pacientul
insulinodependent cum s-i
dozeze medicamentul, cum
s-i fac injecia cu insulin,
cum s respecte regulile de
asepsie, cum s alterneze
locul de injectare, cum s
pstreze produsul (loc uscat,
T+4, +7 grade), s mnnce
la 15-30 minute dup
administrare
-

- nva pacientul s recunoasc

semnele I complicaiilor acute i
cum s intervin n cazul acestora
(n caz de hipoglicemie s-i
administreze puin ap ndulcit)
- nva pacientul s foloseasc
teste rapide de determinare a

glicemiei i glicozuriei la domiciliu

- implic familia n ngrijirea
pacientului pentru a cereea climatul
de linite i securitate; n cazul
copiilor, prinii sunt implicai n
totala ngrijire a copilului diabetic.

Coma diabetic
Este complicaia cea mai grav a diabetului zaharat Poate fi declanat de:
eroare dietetic (post prelungit i nu excesul alimentar),
oprirea sau diminuarea nejustificat a tratamentului cu insulin,
erori n dozarea insulinei,
surmenaj, factori psihici,
infecii, intoxicaii,
corticoterapie etc.
Tablou clinic l.a. Coma diabetic este totdeauna precedat de o faz prodromal = precoma
- n precom
exteriorizat clinic prin:
- anorexie total (este un avertisment la un diabetic care de obicei este polifag),
nsoit de greuri, vrsturi, greutate epigastric,
- polidipsie, poliurie,
- polipnee cu halen acetonic (elemente valoroase pentru a interveni nainte de
apariia comei).
n com In cn coma diabetic acido-cetonic exist 3 semne majore:
re:
l.b.
1.Dispnee
- respiraia Kussmaul (n 4 timpi: inspiraie, pauz, expiraie - pauz) ampl,
zgomotoas
2.Tulburri de cunotin (com calm)
3.Deshidratare global:
tegument uscat,
extremiti reci, de aspect violaceu,
pliu cutanat persistent,
uscciunea limbii (roie prjit), a mucoaselor,
facies supt, nas ascuit,
Atitudine
de - hipotonia globilor oculari, nfundai n orbite,
hipotensiune arterial, colaps.
urgen
4. alte semne: hipotermie, vrsturi, dureri abdominale, midriaz, halen
acetonic
Pentru confirmarea diagnosticului pot fi determinate (accesibile oricrui
cabinet medical) glicozuria (reactiv: Fehling sau Nylander), acetonuria
(reacia Legal ) sau prin teste rapide.
Ca tratament de urgen se administreaz insulina 20 U i.v. (chiar la
domiciliu).
21

Se transport de urgen la spital unde tratamentul este etapizat pe ore i strict

individualizat pentru combaterea acidozei i hidratare.
Se recolteaz probe de laborator pentru determinarea glicemiei, glicozuriei
cantitative, acetonuriei, hematocritului, azotemiei, ionogramei, rezervei alcaline.
-

Coma hipoglicemic

Tabloul
clinic
-

Conduita
de
urgen

Uneori este precedat de foame imperioas, sen zaie de

oboseal, tahicardie, anxietate, transpiraii, agitaie psiho-motorie
(logoree, delir, fasciculaii musculare),
De cele mai multe ori se instaleaz brusc
Are tablou caracteristic de com "umed" i hiperton:
transpiraii profuze,
agitaie psihic,
contracturi musculare,
convulsii,
hiperflexia osteo-tendinoas,
hipertonia globilor oculari,
semnul Babinski bilateral.

Coma hipoglicemic (la un bolnav diabetic) trebuie difereniat de coma

diabetic (vezi anterior), de care se deosebete prin: absena respiraiei de
tip Kussmaul i a halenei acetonice, a fenomenelor de deshidratare (pielea
este uscat n coma diabetic i umed n cea hipoglicemic) i absena
tulburrilor neurologice.
- Cnd diferenierea este greu de fcut, se administreaz 20-30 ml glucoz
hipertonic (20 -40%) care este urmat de o ameliorare rapid n cazul unei
come hipoglicemice i de nici un efcet in cazul comei diabetice.
- Transportare la spital.

Schema diagnosticului diferenial dintre coma diabetic i coma hipoglicemic

22

Coma diabetic
Cauze:
- nerespectarea dietei
- doz insuficient de insulin
- diferite infecii, tulburri gastrointestinale
- boli intercurente
Debut
debut lent (mai multe zile)

Evoluia simptomelor
poliurie
polidipsie
uscciunea gurii
greuri, vrsturi
astenie, somnolen-com
respiraie Kussmaul

Starea clinic
tegument uscat, hiperemic
limb uscat, crpat
hipotensiune arterial
hipo- i areflexie

Coma hipoglicemic
-

Cauze:
alimentaie insuficient
supradozarea de insulin
hipoglicemiante orale)
eforturi fizice mari

sau

(mult

mai

rar

Debut
debut brusc, sau la cteva ore dup administrarea de
insulin.
Evoluia simptomelor
- anxietate, nelinite
- transpiraii, palpitaii
- senzaie de foame
- cefalee, diplopie
- dezorientare psihic
- agitaie psihomotorie
- convulsii tonic-clonice
- pierderea cunotinei
Starea clinic
tegument palid, umed
T.A. normal sau crescut
pupile dilatate
reflexele osteotendinoase accentuate (hiperreflexie)
Babinski pozitiv bilteral.

Complicaii cronice ale Diabetului Zaharat

l.NEUROPATIA DIABETICA

Apare cel mai precoce, la aproximativ 5 ani de evoluie. Clinic se manifest prin: dificult i
la mers, scaderea forei musculare, hipotrofie sau atonie muscular, diminuarea sau abolirea
reflexelor osteotendinoase, dureri de diferite intensiti la nivelul membrelor, parestezii
(furnicturi, amoreli, curentri), diminuarea sau abolirea sensibilitilor termice, tactile,
dureroase, vibratorii.
O complicaie a neuropatiei diabetice este gangrena neuropat (debuteaz ca o flicten -

bic cu coninut clar la nivelul unui mic traumatism - rostura de pantof, cui etc., care se
poate infecta).
Datorita acestor complicaii este necasar o atent ingrijire a picioarelor. Unghiile de la
picioare nu se vor tia cu foarfecele ci se vor pili cu pile nemetalice (pe suport de carton). Nu se
va umbla descul; se vor folosi osete de ln, se va spla zilnic cu spun i se va terge prin
tamponare (nu frecare) cu un prosop moale, mai ales ntre degete, baie cldu la picioare timp
de 5 minute, nclmintea lejer (nici prea strns, nici prea larg, fr cuie, fr tocuri mari).
Tratamentul neuropatiei consta in:

23

- Neuramion in cure 6 luni;

- Vitamine Bl, B6, Bl2 - cure de 10 zile pe luna.
- Milgama
2. MA CROANGIOPA TI A DIABETICA (afectarea vaselor sanguine mari)

Apare dupa 10 ani de DZ. Factorii de risc sunt: fumatul, stresul i sedentarismul.
Consecinele: ateroscleroza cerebrla cu AVC (accident vascular cerebral - 80% de natur
trombotic), cardiopatie ischemic cronic, infarct miocardic acut nedureros, sindroame de
ischemie periferic (obstrucia arterelor periferice, n special a membrelor inferioare).
3. MICROANGIOPA TIA DIABETICA (afectarea vaselor sanguine de calibru mic)

Determin afectare retinian (retinopatia diabetic cu slabirea/pierderea vederii) i renala

(nefropatia diabetic cu insuficien renal cronic i necesitatea dializei).
4. GANGRENA DIABETICA

Este consecina asocierii mai multor factori: neuropatia diabetic, microangiopatia diabetic,
factori infecioi. Este, deci, o complicaie a complicaiilor DZ.
Prevenirea gangrenei se face respectnd tratamentul (impiedic apariia neuropatiei
i microangiopatiei) precum i regulile de igien corespunztoare (previne infecia).

Intolerana la gluten
Intoleranta la gluten este o afectiune cronica a intestinului subtire de natura autoimuna (propriul
sistem imunitar provoaca afectiunea), ce apare la persoanele cu o anumita predispozitie genetica,
putandu-se manifesta la orice varsta. Procesul patogen este cauzat de intoleranta la gluten proteina
prezenta in cereale precum grau, orz, secara si ovaz.
Ce este boala celiac
Intoleranta la gluten sau boala celiaca mai este cunoscuta si sub denumirea de enteropatie gluten
sensibila, sprue celiac sau nontropical. Aceasta este o afectiune cronica a intestinului subtire de
natura autoimuna (propriul sistem imunitar provoaca afectiunea), ce apare la persoanele cu o
anumita predispozitie genetica, putandu-se manifesta la orice varsta. Evolutia bolii este caracterizata
prin perioade de exacerbare (agravare) si acalmie (ameliorare).
Procesul patogen este cauzat de intoleranta la gluten (proteina prezenta in cereale precum grau,
orz, secara si uneori ovaz), fractiunea proteica toxica fiind mai ales gliadina.
Atunci cand o persoana cu intoleranta la gluten consuma produse ce il contin (alimente,
suplimente nutritive sau medicamente), sistemul imunitar al gazdei se autoactiveaza si sintetizeaza
anticorpi antigliadina pe care ii secreta la nivel intestinal (sistemul imunitar ataca prin anticorpi),
determinand aparitia unei reactii inflamatorii la nivelul mucoasei. Aceasta inseamna ca
protuberantele mici, de forma unor degete, numite vili, de la suprafata intestinului subtire, cu
ajutorul carora substantele nutritive din alimente sunt absorbite in organism, vor fi distruse.
24

Vilii intestinali devin aplatizati si inflamati, ceea ce duce la micsorarea suprafetei de absorbtie a
intestinului subtire si afecteaza absorbtia normala a nutrientilor, in special a grasimilor, a vitaminelor
liposolubile (A, D, E, K), a calciului, a fierului si a folatilor, acest proces purtand numele de sindrom
de malabsorbtie.
Cauzele intolerantei la gluten
Nu se cunoaste cauza exacta care determina boala celiaca, dar cercetarile medicale din ultimii ani
au identificat anumite gene care definesc o predispozitie crescuta pentru aceasta boala, a carei
incidenta este mai mare in Europa
Factorii de mediu, precum si infectiile virale sau bacteriene pot declansa diferite modificari la
nivelul intestinului subtire, in cazul persoanelor predispuse genetic. Ingerarea alimentelor care
contin gluten declanseaza apoi diferite reactii imune, ce cauzeaza leziunile intestinale caracteristice
bolii. Aceste leziuni ale intestinului subtire determina tulburari de digestie si de absorbtie
(maldigestie, malabsorbtie).
Persoanele cu boala celiaca prezinta deseori si alte afectiuni, precum:

dermatita herpetiforma (mai frecventa la adulti, dar poate aparea si la copii);

diabet tip I (diabetul insulino-dependent);
tiroidita autoimuna;
sindromul Down;
sindromul Sjogren;
deficit selectiv de anticorpi (deficit de imunoglobulina A).

Simptomele bolii celiace

Simptomele caracteristice bolii celiace apar secundar leziunilor intestinale cauzate de ingestia
glutenului. Simptomele difera de la un caz la altul, de la simptome usoare care trec deseori
neobservate, la simptome si complicatii severe care au un impact negativ asupra vietii de zi cu zi.
La unele persoane, simptomele apar inca din copilarie, la altele apar la maturitate si au caracter
intermitent (apar si dispar la un anumit interval de timp). Cu toate ca simptomele bolii celiace sunt
aceleasi indiferent de varsta, ele sunt mai frecvente si mai intense la copii (debut precoce al bolii).
Aceste simptome constau in:

balonare abdominala, meteorism, disconfort abdominal cauza a unei digestii defectuoase a

alimentelor la nivelul intestinului subtire si al colonului (intestinul gros);
dureri epigastrice (de stomac), de intensitate redusa;
scaun anormal, de obicei diareic, apos, deschis la culoare, spumos si urat mirositor; scaunul
contine o cantitate mare de lipide (grasimi) si are un aspect lucios, stralucitor, fiind de
asemenea foarte aderent;
scadere in greutate, in ciuda unui apetit normal cu un grad de risc mai ales in randul
copiilor, care din cauza tulburarilor de digestie si absorbtie, nu asimileaza nutrientii, de aceea
nu se dezvolta corespunzator varstei (subnutriti);
fatigabilitate (stare de oboseala) si slabiciune ca rezultat al slabei absorbtii de nutrienti la
nivelul intestinului, precum si al deficitului de absorbtie a fierului si folatilor, care cauzeaza
anemie (in special in randul adultilor);
25

varsaturi care apar la un anumit interval de la ingestia glutenului, mai frecvent intalnite in
randul copiilor cu boala celiaca;
crampe musculare, dureri osoase ca urmare a deficitului de absorbtie a calciului, afte
ulceroase, eruptii dureroase pe piele, numite dermatite, cu aspect de herpes.

Complicatiile bolii celiace

Boala celiaca poate conduce la:

probleme datorate slabei absorbtii intestinale a calciului alimentar cu aparitia rahitismului (la
copii), osteopeniei si osteoporozei (la adulti);
infertilitate feminina si amenoree (lipsa menstruatiilor);
pubertate intarziata;
infectii respiratorii recurente (frecvente);
tulburari de memorie si concentrare;
tulburari psihice, precum iritabilitatea la copii si depresia la adulti;
anemie feripriva (deficit de fier) sau anemie macrocitara (deficit de acid folic).

Toate aceste simptome nespecifice, care pot aparea si in alte afectiuni, intarzie deseori diagnosticul
bolii celiace.
Complicatii mai grave ale bolii celiace sunt:

Pierderea sarcinii si malformatiile congenitale ale fatului, ca de pilda problemele

canalului/tubului neural (coloana vertebrala, cu maduva si invelusurile ei, craniu si creier),
sunt unele dintre riscurile care apar, in cazul in care mamele insarcinate nu au urmat un
tratament corespunzator pentru celiachie. Ele sunt cauzate in special de proasta asimilare a
acidului folic si a altor nutrienti.
Atacurile de apoplexie sau convulsiile apar ca urmare a proastei asimilari de nutrienti (acidul
folic). Se produc depuneri de calciu, numite calcifieri, in substanta cerebrala (creier), care in
timp creeaza zone de descarcari electrice anormale provocand atacuri de apoplexie,
convulsii.
Cancerul de intestin subtire, cancerul cavitatii bucale sau al esofagului constituie maladii cu
un risc crescut de aparitie la cei afectati de boala celiaca.
Limfomul cu celule T (tumoarea maligna a tractului gastrointestinal) este o alta complicatie
severa datorata leziunilor intestinale.

Diagnosticarea bolii
Diagnosticul bolii celiace este deseori confundat cu cel al altor afectiuni, precum intoleranta
alimentara, sindromul decolon iritabil, boala Crohn, colita ulceroasa, diverticulita, infectiile
intestinale din cauza simptomelor asemanatoare.
Deseori, diagnosticul bolii celiace este unul de excludere a celorlalte afectiuni cu simptome
similare, dar care nu raspund la tratament.
Istoricul medical, examenul clinic si testele de laborator stau la baza diagnosticului de boala
celiaca. Diagnosticul este confirmat de efectuarea unei biopsii a intestinului subtire, interventie
realizata in timpul endoscopiei digestive (explorarea video a tubului digestiv).

26

Teste de sange si imunologice

De curand, cercetatorii au descoperit la persoanele care sufera de celiachie prezenta in sange a
unui numar mai mare de anticorpi decat nivelul normal. Anticorpii sunt produsul sistemului
imunitar, ca raspuns la acele substante pe care organismul le percepe ca fiind nocive.
Pentru a putea diagnostica celiachia, medicii testeaza sangele pentru a doza anticorpii la gluten:

Ig A tTG: Imunoglobulina (Ig A) si anticorpii tisulari ai transglutaminazei (tTG);

Ig A EMA: Imunoglobulina A (Ig A) si anticorpii EMA;
Ig A AGA: Imunoglobulina A (Ig A) si anticorpii antigliadina (AGA);

Daca testele imunologice sunt pozitive, se realizeaza biopsia intestinala pentru confirmarea
diagnosticului.

27