Glucoza si fructoza-informatie generala:structura si proprietatile

acestora

Glucoza, numit i zahr de struguri (a fost extras prima dat din struguri) sau dextroz,
este o monoglucid larg rspndit n natur, unde se gsete liber sau n componena
unor substane complexe. Aceast glucid simpl, este esenial pentru viaa plantelor,
animalelor i a omului. n mod direct sau indirect glucoza ajunge n organismele animale i n
corpul uman de la plante, aceast oz generndu-se sub aciunea luminii, n urma
fotosintezei. De aceea, muli autori consider c glucoza este "o form de lumin solar
cristalizat".
Fructoza este o monoglucid prezent n mod natural, n cantiti mari, n fructele dulci i n
miere. De asemenea, fructoza concentrat (nenatural) se folosete des n alimentaie
(fructoz cristalizat ca atare, zahr invertit artificial, miere artificial, rcoritoare, ngheat,
etc.)
Glucoza este compusul organic, aparinnd clasei zaharidelor, care are formula chimic
C6H12O6. Dei are aceeai formul chimic, fructoza este diferit fa de glucoz prin
modul de legare a atomilor. Astfel, glucoza are o singur grupare de alcool primar pe cnd
fructoza are dou grupri de alcool primar:

Structura:
Glucoza conine ase atomi de carbon i o grup carbonil (specific aldehidelor) i este
numit uneori aldohexoz. n natur, n unele plante, glucoza exist sub form de structur
aciclic; n altele, ea poate fi gsit sub form ciclic. Teoretic, structura ciclic a glucozei
apare n urma interaciunii dintre grupa carbonil i grupele hidroxil de la carbonii cu cifrele 4
i 5. Aceste interaciuni sunt reacii de adiie a grupelor hidroxil amintite la grupa carbonil. n
soluie apoas, cele dou forme se afl n echilibru, i la un pH 7, forma ciclic este
predominant.

La formarea structurii ciclice a glucozei, apare la fosta grup carbonil o nou grupare
hidroxil, care se numete hidroxil glicozidic i care are o reactivitate mai mare dect celelalte
grupe hidroxil din molecul. n acest caz, numerotarea carbonilor ncepe de la primul carbon
de dup oxigenul din ciclu, n sens orar. Dei are aceeai formul chimic, glucoza este
diferit fa de fructoz prin modul de legare a atomilor. Astfel, fructoza are dou grupri de
alcool primar, pe cnd glucoza are o singur grupare de alcool primar. n stare liber fructoza
are form piranozic (form ciclic de 6 atomi), n timp ce n oligo- i polizaharide adopt
forma furanozic (form ciclic de 5 atomi).

Fructoza

Izomeri:
Glucoza are patru centre optice, deci teoretic glucoza poate avea 16 stereoizomeri optici.
Doar apte dintre acetia sunt gsii n natur, iar dintre ei, cei mai importani sunt galactoza
(Gal) i manoza (Man). Aceti opt izomeri (incluznd i glucoza) sunt toi diastereoizomeri
unul fa de cellalt i aparin seriei-D.
n cazul glucozei (dar i al fructozei, n mod echivalent), un alt centru asimetric la carbonul 1
(numit carbonul anomeric) este creat cnd glucoza trece n forma ciclic i se formeaz dou
structuri inelare, numite anomeri (un caz particular de izomeri) -glucoza i -glucoza.
glucoza este acea structur a glucozei n care grupele hidroxil de la carbonii cu numerele 1
i 4 se afl de aceeai parte a planului ciclului hexagonal, iar glucoza este structura n care
cei doi hidroxili se afl de pri diferite ale planului. Formele i pot trece dintr-una n alta
n soluie apoas pe o perioad de cteva ore, stabilizndu-se la un raport : 36:64.

Transformarea glucozei din structura aciclic (D-glucoz) n structura ciclic (-glucoz)

Proprietati fizice:
Glucoza este o substan solid, cristalizat, incolor i solubil n ap. Are un gust dulce.
Punctul su de topire este foarte ridicat, deoarece ntre numeroasele sale grupri hidroxil (OH) se formeaz multe legturi de hidrogen. Cnd sunt nclzite, toate monozaharidele (nu
numai glucoza) se descompun nainte de a se topi, n carbon i ap, reacie numit
carbonizare. Glucoza are 75% din puterea de ndulcire a fructozei (care este luat ca
unitate). La rindul sau, fructoza este o substana solid, cristalizat n form de ace, cu gust
dulce (este cea mai dulce monozaharid), solubil n ap i metanol.

Metabolizarea glucozei
Arderea glucozei n celule are loc sub influena insulinei. Metabolismul glucidelor poate
urma o cale aerob (n prezena destul a oxigenului) sau una anaerob (n lisa oxigenului).
Catabolismul anaerob al glucozei poart denumirea de glicoliz anaerob. Prin glicoliza
anaerob, fenomen ce are loc mai ales la nivelul ficatului i a muchilor scheletici, glucoza
se transform n acid lactic, n urma trecerii succesive prin 10 reacii chimice catalizate
enzimatic. n ultima reacie, care este reversibil, acidul piruvic trece n acid lactic. Acidul
lactic nu se mai degradeaz mai departe, dar poate reveni n acid piruvic, oxidndu-se mai
departe pe cale aerob. Acidul lactic rezultat din glicoliza anaerob este responsabil de
instalarea febrei musculare, fenomen cauzat de creterea aciditii musculare. Metabolismul
anaerob al glucidelor are loc n condiii de efort fizic solicitant, ca o consecin a faptului c
necesarul de oxigen gazos de care au nevoie celulele nu poate fi satisfcut (nevoile de
oxigen ale esuturilor depesc capacitatea de respiraie tisular). Glicoliza anaerob
furnizeaz o cantitate mare de energie, ns cu un randament sczut, un fel de "for fr
rezisten".
Pe cale aerob, glicoliza are un randament energetic mult superior. n prezena oxigenului,
glucoza trece printr-o serie de reacii catalizate enzimatic pn la acid piruvic. Acidul piruvic,
trece mai departe n acetil coenzima A (sub influena piruvat dehidrogenazei), care intr n
ciclul lui Krebs, oxidndu-se pn la CO2 i H2O.
Insulina favorizeaz fixarea glucozei n esuturi, stimuleaz glicoliza i activeaz complexul
enzimatic piruvat dehidrogenaza. n acelai timp, insulina inhib arderea grsimilor.
Glucagonul, hormon antagonist insulinei i secretat de celulele din insulele lui Langerhans
pe lng faptul c inhib insulina, mai favorizeaz glucogeneza hepatic, crescnd pe cele 2
ci glicemia. Creterea glicogenezei hepatice prin glucagon este favorizat de consumul de
proteine, mai ales la persoanele care sufer de diabet de tip 2 (la diabetici consumul de
proteine determin o secreie dubl de glucagon fa de persoanele sntoase)
Din glucoz, dar pe alt cale metabolic (ciclul pentozofosfailor), organismul i procur
monoglucidele (pentozele) necesare scheletului materialului genetic (ADN i ARN).
Catabolismul glucozei:
Pentru a putea furniza energie, glucoza trebuie s treac n glucozo-6-fosfat (ester glucozo6-fosforic), proces numit fosforilarea glucozei. Reacia de fosforilare a glucozei este
catalizat de ctre o enzim din grupa fosforilazelor (glukokinaza) n prezena ATP. Glucozo6-fosfatul reprezint compusul de la care pornesc att reaciile furnizoare de energie, ct i
acelea generatoare de pentoze (riboza, dezoxiriboza) necesare materialului genetic (ADN,
ARN). Arderea (oxidarea) glucozei, n scopul obinerii de energie, se realizeaz pe 2 ci; una
aerob (n prezena O2) i una anaerob. Glicoliza aerob conduce la degradarea complet
a glucozei, rezultnd H2O, CO2 i energie. Glicoliza anaerob, urmrete reaciile catabolice
pn la formarea acidului piruvic. Acidul piruvic, nu mai trece - n acest caz n acetilcoenzima A i n irul de acizi tricarboxilici specific ciclului lui Krebs, ci se transform n acid
lactic, care determin febra muscular.

Trecerea acidului piruvic n acid lactic (produs final) se face cu degajare de energie. Reacia
este reversibil, acidul lactic, putnd reveni la acid piruvic (cu consum de energie), compus
care se poate oxida complet pe cale aerob :

Dei glicolizele nu pot fi desprite n mod strict (ele coexist), se tie c glicoliza anaerob
este preponderent i specific efortului muscular intens sau brusc, iar glicoliza aerob
predomin n efortul muscular mediu.

Metabolizarea fructozei
Fa de glucoz, fructoza urmeaz o alt cale metabolic, independent de insulin. Astfel,
la nivelul ficatului, sub aciunea enzimei fructochinaza, substana se fosforileaz
degradndu-se treptat cu eliberare de energie. Astfel in organismul uman fructoza trece greu
n stare de glucoz iar metabolizarea ei este mai nceat. Datorit acestui motiv precum i ca
o consecin a gustului foarte dulce (necesit o cantitate mai mic) se poate utiliza ca surs
natural de "dulce" i de ctre diabetici (cu pruden). Fructoza este singura glucid care se
metabolizeaz pasiv (nu are nevoie de insulin), fr fosforilare prealabil.
Etapele metabolismului:
Fructoza este adusa in organism sub forma de zaharoza, care, prin hidroliza intestinala,
formeaza glucoza si fructoza. La nivelul ficatului este transformata fructoza in glucoza. In
cazul unor concentratii mari de fructoza in sange, o parte din fructoza este fosforilata sub
actiunea hexokinazei nespecifice, in muschi si tesutul adipos, in fructoza 6 P. Hexokinaza
are afinitate mica pentru fructoza. Calea majora de metabolizare a fructozei are loc sub
actiunea enzimei nespecifice, fructokinaza, dependenta de ATP si ionii de K+, enzima
prezenta in ficat, rinichi, intestin. In urma fosforilarii va rezulta fructoza-1-P, procesul de
fosforilare fiind de 10 ori mai rapid decat la glucoza. Aceasta enzima este absenta in ficatul
fetal. Fructokinaza nu este dependenta de insulina, astfel se explica posibilitatea de a utiliza
fructoza de catre diabetici. Fructoza 1 P rezultata este scindata sub actiunea aldozei B
(fructoza 1 P aldoza), enzima prezenta exclusiv in ficat, la doua trioze: gliceraldehida si
dihidroxiacetonfosfatul. Aldehida glicerica, este fosforilata ulterior sub actiunea
gliceraldehidkinazei si in prezenta de ATP. Gliceraldehid-fosfatul rezultat parcurge calea
glicolitica spre piruvat, sau in functie de necesitati, poate genera glucoza. Exista posibilitatea
de interconversiune intre dihidroxiaceton-P si gliceraldehid-P, care asigura echilibrul intre
acestea in vederea condensarii lor sub actiunea aldolazei A (fructozo-1, 6 DP-aldolaza) in
fructozo-1, 6-difosfat. Sub actiunea fructozdifosfatazei, fructozo-1, 6-difosfatul este
transformat in fructozo-6-P. Fosfoglucoizomeraza transforma fructozo-6-P in glucozo-6-P,
care apoi izomerizeaza la glucozo-1-P sub actiunea glucoizomerazei. Trebuie remarcat ca
fructoza se sustrage controlului exercitat de catre enzima limitanta de viteza a glicolizei, PF1-k, ceea ce ii permite o alimentare necontrolata a procesului de neolipogeneza cu substrate
si sa aiba in consecinta actiune aterogena. In veziculele seminale ca si in cristalin, fructoza
se obtine chiar din glucoza pe calea sorbitolului, in care se presupune actiunea conjugata a
enzimelor aldoz-reductaza-NADPH dependenta si a sorbitol-DH-NAD dependenta. In lichidul
seminal, fructoza se angajeaza in glicoliza si ciclul Krebs, fiind combustibilul preferential al
spermatozoidului. In cristalin, conversia glucoza-fructoza este semnificativa si la concentratii
mari de glucoza.
In diabetul zaharat, actiunea aldoz-reductazei fiind crescuta, duce la acumulare de sorbitol
si deci la depletia de NADPH, cofactor al glutation-reductazei, enzima cu rol in apararea
antioxidanta. Sorbitolul, neputand traversa membrana cristalinului, determina instalarea
retinopatiei si cataractei diabetice prin modificarile osmotice si deprimarea statusului
antioxidant celular. Fiind considerat o toxina tisulara, sorbitolul contribuie si la patogeneza
neuropatiei si nefropatiei diabetice alaturi de perturbarea metabolismului fosfgatidilinozitolilor si activitatii Na+, K+, ATP-azei. Inhibarea caii poliolice previne atat instalarea
cataractei cat si a retinopatiei.
Pn nu demult, datorit unei absorbii mai lente i ca o consecin a faptului c nu necesit
prezena insulinei, se considera c fructoza este cea mai sntoas glucid. Timpul ns, a
dovedit c lucrurile nu stau chiar aa.
6

Deficiente enzimatice in metabolismul fructozei:

Deficienta ereditara a aldolazei B duce la intoleranta ereditara la fructoza. Acumularea F-1-P
inhiba glucoza6fosfataza si glicogen fosforilaza si astfel, glucoza va fi sechestrata in ficat
ca ester fosforic, ceea ce explica crizele de hipoglicemie induse de fructoza. Manifestarile
clinice sunt mult mai severe la copii.
Poate aparea si o deficienta de F-1,6-DP-aza ca o consecinta ereditara la fructoza, care
duce tot la hipoglicemie. Cresterea aldolazei poate duce la fibroza sau la ciroza hepatica.
Deficienta fructozo-kinazei hepatice, o anomalie benigna, evolueaza cu fructozemie si
fructozurie, fara a produce manifestari clicnice. In astfel de situatii, pacientii pot metaboliza
aproximativ 90% din fructoza.
Deficienta ereditara a hexokinazei duce la acumularea de fructoza in sange.

Metabolizarea fructozei, mai complicata decat credeau specialistii:

Un nou studiu al Universitatii din Illinois releva ca fructoza din lactate afecteaza o gama
larga de gene din ficatul uman. Oamenii de stiinta considera ca ingerarea unei cantitati mari
de fructoza din lactate contribuie la dezvoltarea sindromului metabolic, un grup de factori de
risc pentru bolile de inima si diabet Tipul 2.
"Din acest motiv, este important pentru oamenii de stiinta sa inteleaga exact cum
influenteaza consumul unei cantitati mari de fructoza sanatatea umana",
potrivit conducatorului studiului, Manabu Nakamura.
Nakamura continua studiul metabolizarii fructozei pentru a face recomandari asupra
alimentatiei bogate in fructoza: bauturi racoritoare sau de fructe, batoane proteice etc.
Studiul realizat de Manabu Nakamura demonstreaza ca metabolizarea fructozei este mai
complexa, decat au indicat datele pana acum.
"Analiza noastra asupra genelor a aratat ca atat cele insulino-represive, cat si cele insulinoresponsive sunt induse in organism in timpul procesului de metabolizare a fructozei.
Organismul uman poate realiza acest proces, dar intr-un mod foarte complicat si cu un mare
pret", a declarat cercetatorul.

Potrivit oamenilor de stiinta, majoritatea carbohidratilor sunt metabolizati foarte simplu de

organismul uman. Sunt transformati rapid in glucoza si confera energie, sau sunt depozitati
ca grasime. Spre deosebire de metabolizarea glucozei, cea a fructozei are loc, in principal, in
ficat. De aceea, Nakamura a vrut sa realizeze un tablou complet al expresiei genelor din ficat
in timpul metabolizarii fructozei. In cadrul unui experiment pe soareci, hranirea cu fructoza a
indus o rata mult mai mare de gene decat se previzionase, dar si o crestere de glicogen si
trigliceride in ficat.
Studiul mai sugereaza ca o proteina numita ChREBP (carbohydrate response element
binding protein) este responsabila de efectul pe care il are fructoza asupra unor gene
implicate in producerea grasimii.

Rolul glucozei si fructozei in organism

Glucoza are o importan deosebit pentru om fiind principala surs de energie. n lipsa ei
celulele nu pot supravieui mai mult de 20 de ore. Creierul, al doilea consumator de glucoz
i implicit de calorii dup muchi (excluznd organul, n care substanele sufer permanent
transformri - ficatul), utilizeaz exclusiv aceast glucid ca surs energetic. Funcia
cerebral i exerciiul intelectual intensific oxidarea glucozei. Glucoza care ajunge n tubul
digestiv, poate s provin direct din alimentele care o conin, sau din oligoglucidele i
poliglucidele prezente n hran.
Ficatul utilizeaz glucoza n special pentru sintetizarea glicogenului, dar i, ntr-o msur
mai mic, pentru alte sinteze (lipide, alte glucide, proteine, etc.). De asemenea, tot la nivelul
ficatului, din alte substane (glicerin, aminoacizi glucoformatori, etc.) se sintetizeaz
glucoz.
esuturile folosesc glucoza din snge, n cazul hiperglicemiei postprandiale (concentraia
glucozei din snge (glicemia) are o valoare mai crescut imediat dup mese, fr ca acest
lucru s indice vreo tulburare fiziologic), sau cea provenit din degradarea glicogenului
localizat interstiial.
Muchii striai (scheletici), n general, folosesc glicogenul ca surs de energie. Aceast
substan se afl n afara celulelor, atunci cnd musculatura este relaxat. n timpul
ncordrii musculare, glicogenul intr n celule unde se oxideaz pn la glucoz, i mai
departe, urmnd glicoliza, furnizeaz energie pe baza "arderii" glucozei. Glucoza este un
oxidant biologic puternic, ntreinnd arderile metabolice, i stimulnd, din punct de vedere
energetic, toate celulele.
Glucoza n exces epuizeaz repede rezervele de fosfor din corp, iar carena n fosfor
determin intoleran la glucoz. S-a constat c atunci cnd organismul dispune de cantiti
suficiente de fosfor, dar i lipsete glucoza, se instaleaz fenomene nervoase asemntoare
cu cele ntlnite n hipertiroidism, chiar i dac glicemia nu este sczut.
Glucoza de provenien natural, adic cea provenit n principal din hrana vegetal, n
special din fructele i legumele dulci, contribuie ntr-o oarecare msur la conversia lipidelor
n alte substane i iniiaz arderea grsimilor (dac nu se administreaz odat cu lipidele
alimentare).
Glucoza, n cantiti moderate, alcalinizeaz sngele - dac urmeaz calea degradrii
aerobe i prezint un efect diuretic cert. n cazul unui efort muscular intens, prin formarea
acidului lactic, glucoza devine acidifiant.
Deoarece intr n componentele unor anticorpi, n mod indirect, glucoza ntrete
imunitatea.

O caracteristica importanta a fructozei este capacitatea de indulcire, extrem de mare, motiv

pentru care ea este folosita si ca etalon pentru a evalua si caracteriza puterea de indulcire a
unor substante naturale sau artificiale. Fructoza din fructe are rolul de a semnaliza
consumatorului ca fructul este copt si bogat in nutrienti.
Deoarece fructoza nu determina eliberarea insulinei din celulele betapancreatice (care nu au
fructokinaza), consumul sau nu este urmat de scaderea apetitului. Este un alt aspect care
poate lega hiperconsumul de fructoza de aparitia sindromului metabolic si a obezitatii.
Sa analizam rezultatele unui studiu recent efectuat la Universitatea din Los Angeles,
California. Acesta a aratat ca functiile cognitive (memoria, invatarea) sunt influentate negativ
de aportul exagerat de fructoza. Explicatiile efectelor fructozei se leaga de secretia de
insulina. Excesul de fructoza pare a bloca abilitatea insulinei in a regla utilizarea glucozei de
catre celule nervoase, care o folosesc in mod normal ca sursa de energie in desfasurarea
proceselor de gandire. Astfel trebuie acordata o atentie mai mare alimentelor pe care le
consumam si evitarea aportului excesiv de carbohidrati, indeosebi de zaharoza si fructoza.
Chiar daca avem un trai activ, ceea ce ne fereste de exces ponderal, efectele negative ale
fructozei consumate in cantitate mare sunt mai subtile, dar nu de neglijat.

Bibliografie:

http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substa
nteGlucidele(nsm).html
http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substa
nteGlucoza.html#catabolismul
http://www.medicinadentara.com/stiri-stomatologie/Metabolizarea-fructozei_-maic_1414/
https://www.revistagalenus.ro/nutritie-si-farmacie/19231-fructoza-efecte-asuprasanatatii.html
Bray G .How bad is fructose October 2007 vol. 86 no. 4 895-896
Agrawal R, Gomez-Pinilla. Metabolic syndrome in the brain: deficiency in
omega-3 fatty acid exacerbates dysfunctions in insulin receptor signalling and
cognition:. J Physiol 2012
Aurora Popescu Biochimie medicala, mic tratat, Ed. Medicala, Bucuresti,
1996;
M. Pavel Curs de Biochimie medicala

10