Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs Oferta Turistica
Curs Oferta Turistica
delimitri conceptuale;
factori de influen
- oferta turistic e ferm exist att timp ct exist i elementele care o compun,
pe cnd, producia turistic e efemer, ea exist att timp ct se manifest consumul i
nceteaz o dat cu ncheierea acestuia.
Relaia dintre cele dou elemente este foarte complex, de intercondiionare reciproc,
oferta fiind surs a produciei turistice iar producia fiind cea care d via, mobilizeaz
oferta.
Caracteristicile ofertei
Aa cum rezult i din definiiile prezentate, oferta turistic are:
un caracter complex i eterogen, fiind alctuit din mai multe componente, care se
pot structura astfel:
- potenialul turistic, ca element de atracie a cererii turistice format din totalitatea
resurselor naturale i antropice ale unei zone;
- echipamentul turistic, alctuit din ansamblul activelor fixe i circulante care
concur la satisfacerea nevoilor turitilor;
- serviciilor prestate turitilor i bunurilor oferite acestora spre consum, bunuri cu
destinaie turistic exclusiv;
- fora de munc, cea care transform din poteniale n efective celelalte elemente
sus-menionate.
Complexitatea ofertei turistice (i a produciei, n egal msur), este dat i de
numrul mare de prestatori sau fabricani ai produselor turistice. Faptul c produsul turistic
este format dintr-un ansamblu de servicii, fiecare cu specificul su, face aproape imposibil
furnizarea de ctre un singur productor a tuturor prestaiilor generate de consumul turistic.
De aceea, prestatorii sunt puternic specializai, au profile diferite, uneori chiar interese
diferite i cel mai adesea un mod de organizare distinct. Astfel, la realizarea produsului
turistic particip societi comerciale care au ca obiect de activitate cazarea, masa,
transportul, agrementul, fabricarea cltoriilor turistice (tour-operatorii), de asemenea pot
participa organisme i asociaii cu vocaie social, organisme locale i teritoriale etc.
Pe lng aceast specializare puternic a prestaiilor de servicii turistice, trebuie s
menionm i faptul c ntre acetia predomin ntreprinderile mici i mijlocii, fapt care a i
dus la o frmiare excesiv a ofertanilor de servicii turistice. Aa cum se poate constata,
ns acesta nu exclude posibilitatea regruprii lor n organisme puternice, bine
individualizate, care pot domina piaa turistic, la un moment dat.
O alt caracteristic a ofertei turistice, cu multiple implicaii n realizarea actului
turistic, o reprezint
rigiditatea.Aceast particularitate este datorat, n primul rnd, inadaptabilitii
(adaptabilitii reduse) la variaiile att cantitative ct i calitative ale cererii turistice.
Imposibilitatea deplasrii ofertei, care presupune mobilitatea consumatorului i nu a
produsului turistic, constituie o alt particularitate a ofertei turistice. De asemenea, oferta
turistic nu poate fi stocat odat neconsumat, ea se pierde-, aspect care presupune
cheltuieli suplimentare pentru agenii economici ofertani n sensul promovrii produselor
turistice i adaptrii acestora la mutaiile intervenite n structura cererii.
Oferta turistic este dependent de echipamentele turistice, de numrul i
structura forei de munc. Investiiile, att materiale, ct i umane, n industria turistic,
sunt foarte costisitoare, fapt care nu permite nlocuirea rapid a acestora pentru a se adapta la
mobilitatea cererii turistice.
Dup cum se poate observa din analiza caracteristicilor ofertei i produciei turistice,
neconcordana n timp i spaiu a cererii cu oferta turistic poate fi generatoarea unor efecte
economice i sociale de mare amploare, ce se concretizeaz n: satisfacerea
necorespunztoare a turitilor, neutilizarea echipamentelor turistice i ca atare, prelungirea
-Conditii de relief: trepte de relief, rauri, lacuri, monumente ale naturii, rezervatii si
parcuri -Conditii meteorologice: climatul si sezonalitatea, precipitatii, vanturi, puritatea aerului,
frecventa zilelor insorite, durata si grosimea stratului de zapada.
-Frumusetea peisajului natural.
-Valoarea terapeutica si volumul unor elemente naturale izvoare de ape minerale si
termale, namoluri terapeutice, microclimat si topoclimat.
-Patrimoniul cultural-istoric: vestigii si locuri istorice, monumente istorice, de arta,
etnografie si folclor, traditii si obiceiuri.
-Conditii demografice: numarul, structura si dinamica populatiei, forta de munca, migratia.
Sectorul teriar- se constituie in elementul determinant al ofertei turistice intrucat
grupeaza activitati de prestare de servicii care reprezinta premize si factori pentru
dezvoltarea ofertei turistice. Diversitatea ofertei turistice este data de proportia in care se
combina cele cinci categorii de servicii cuprinse in prestatia turistica:
activitatea de organizare si comercializare a ofertei turistice
activitatea de transport
activitatea de cazare si restaurare
activitati producatoare si distribuitoare de bunuri de consum turistic
activitatea de agrement, tratament.
Baza tehnico-material- cuprinde echipamentul turistic sau capacitatea de productie a
ofertei turistice care, impreuna cu forta de munca, creeaza premizele necesare desfasurarii
activitatii turistice. Baza tehnico-materiala a cazarii este importanta pentru ca nu este de
conceput un consum turistic fara utilizarea unuia dintre elementele materiale ale
capacitatii de cazare. De dimensiunea si structura bazei tehnico-materiale a cazarii depind
si celelalte elemente functionale ale ofertei turistice.
Dimensiunile bazei tehnico-materiale a cazarii se apreciaza in numar de locuri, paturi sau
camere folosite pentru "innoptare".Structurile de cazare turistica cuprind structuri hoteliere,
extrahoteliere si nepermanente. Cazarea extrahoteliera include resedintele secundare,
apartamentele mobilate, unitati sociale de cazare. Structurile de cazare nepermanente includ
campingul. vasele de agrement.
Oferta turistica este formata dintr-un grup de elemente existente la un moment dat numai
potential (oferta potentiala), si dintr-un grup de elemte prin intermediul carora aceasta este
pusa in valoarea (oferta reala).
Unele elemente sunt create de activitatea umana, altele sunt naturale. Unele isi sporesc
valoarea in timp (in special cele istorice), devenind tot mai atractive, interventia omului fiind
de conservare si ameliorare a valorii lor, altele se uzeaza fizic si moral, trebuind sa fie
produse si reproduse in permanenta.
Modul acesta propriu de existenta al ofertei ii conferta o serie de trasaturi care
particularizeaza insasi produsul turistic si determina in mare masura modul concret in care se
realizeaza concordanta cu cererea de servicii turistice. Elementele constitutive ale ofertei
turistice satisfac un mare numar de nevoi, fiind foarte diferite ca mod de prezentare, fiecare
element constituidu-se de fapt intr-o oferta separata. Aceasta imprima ofertei un caracter
eterogen si complex.
Oferta turistica este rigida intrucat pentru a putea fi consumata este necesara deplasarea
consumatorului si nu a produsului, ia nu se poate stoca, iar oferta potentiala de servicii
nevalorificata intr-o perioada echivaleaza cu diminuarea coeficientului de utilizare a bazei
tehnico materiale.
Rigiditatea ofertei decurge si din imposibilitatea adaptarii sale permanente la variatiile
cantitative de tip sezonier ale cererii turistice si la variatiile calitative ale cererii determinate
2.Destinatii turistice
Prin destinaie turistic se poate nelege o ar, o regiune din cadrul unei ri, un ora, un
sat sau o staiune. Indiferent de tipul destinaiei, sarcinile marketingului sunt aceleai: crearea
unei imagini favorabile a destinaiei la nivelul segmentelor int de vizitatori, conceperea
unor instrumente de susinere i difuzare a imaginii i, nu n ultimul rnd, promovarea
imaginii destinaiei n zonele de origine. Aceste subiecte vor fi tratate n a doua parte a
acestui capitol.
S prezentm mai nti cteva din tipurile principale de destinaii turistice:
- destinaii clasice. Acestea sunt n general orae care dispun de un bogat
patrimoniu arhitectural, cultural i istoric, foarte potrivite pentru petrecerea unei
vacane sau pentru o vizit de durat mai lung (exemple: Paris, Atena, Roma
etc.). Tot aici pot fi incluse i multe din staiunile montane sau de litoral (cum ar fi
Saint Tropez, Kitzbhel, Aspen i multe altele);
- destinaii naturale cum ar fi Delta Dunrii, rezervaia Serengeti din Tanzania sau
Cascada Niagara din Statele Unite. Aici turitii vin pentru a admira peisajele sau
pentru a lua contact cu bogiile naturale ale regiunii (flor, faun);
- destinaii pentru turismul de afaceri. Acestea sunt importante centre industriale i
comerciale, unde exist faciliti turistice de nalt nivel i posibiliti de agrement
variate, fapt care le face atractive pentru oamenii de afaceri. Exemple: New York,
Manchester, Lille etc.
- destinaii pentru o noapte. Este vorba n special de localitile aflate ntre
marile destinaii de vacan i zonele de origine ale turitilor;
- destinaii pentru ederi scurte. Aceste sunt n general orae mai mici n care
exist obiective de patrimoniu (unele chiar celebre) care le fac atrgtoare. Dou
exemple bune din aceast categorie sunt oraele Pisa din Italia i Bruges din
Belgia.
n ceea ce privete principalele elemente componente ale destinaiei turistice, ele pot
fi grupate n mai multe moduri. Astfel, unii autori disting trei categorii de elemente ale unei
destinaii:
- elementele constitutive de baz, numite i inima sau miezul destinaiei:
localizarea geografic, climatul, condiiile naturale de la faa locului, siturile
istorice i arhitectonice;
- elementele periferice naturale (mprejurimile destinaiei, populaia local,
ambiana general de la destinaie);
- elementele periferice create (facilitile de divertisment, facilitile de cazare i
alimentaie, serviciile comerciale, infrastructura de transport).
Ali autori grupeaz aceleai elemente tot n trei categorii, dar ntr-o manier puin
diferit:
- natura, care reprezint de multe ori principalul element care stimuleaz interesul
vizitatorilor;
- climatul. Foarte multe persoane cltoresc cu scopul principal de a gsi un climat
diferit de cel al regiunii n care locuiesc;
- cultura. Este vorba aici att de elementele de patrimoniu istoric i cultural care
vorbesc despre trecutul destinaiei, ct i de elementele care definesc cultura ei din
prezent (oameni, stiluri de via, obiceiuri ale locului etc.).
O alt clasificare este cea care mparte componentele unei destinaii n patru
categorii, i anume: punctele de atracie de la destinaie, facilitile i serviciile de la
destinaie, cile de acces ctre destinaie i imaginea destinaiei. Fiecare dintre aceste
categorii cuprinde la rndul su mai multe subcategorii.
Punctele de atracie de la destinaie
Acestea sunt cele care determin n mod decisiv alegerea respectivei destinaii de
ctre turiti i influeneaz comportamentul turitilor la destinaie. Putem include aici:
- patrimoniul natural: peisaje naturale, ruri, lacuri, mare, plaj, parcuri i
rezervaii naturale, climatul, n general toate caracteristicile fizico-geografice ale
destinaiei i resursele sale naturale;
- patrimoniul arhitectonic, att cel istoric ct i cel modern;
- patrimoniul cultural: teatru, muzic, folclor, muzee etc.
- patrimoniul industrial: fabrici i elemente de arhitectur industrial interesante
pentru vizitatori;
- atraciile sociale: felul de via al populaiei locale, limb, cultur, oportuniti de
contacte sociale etc.;
- atracii sportive: stadioane, patinoare, prtii de schi etc.
Aceste elemente constituie de fapt "fora motrice" a oricrei activiti turistice. luate
mpreun, ele alctuiesc ceea ce se numete mediul destinaiei respective: natural, economic,
cultural, social. Numrul de vizitatori pe care destinaia l poate primi ntr-o perioad de timp
(o zi, o lun, un an), fr riscul deteriorrii mediului i fr diminuarea atractivitii sale,
reprezint capacitatea destinaiei.
Facilitile i serviciile de la destinaie
n raport cu elementele de patrimoniu, aceste faciliti sunt doar componente accesorii
ale produsului turistic. Aceasta nu nseamn ns c nu sunt necesare; multe din ele sunt chiar
indispensabile. Aici avem n vedere n special urmtoarele elemente:
- spaiile de cazare: hoteluri, moteluri, vile, apartamente, case particulare, case de
vacan, ferme etc.;
- servicii de alimentaie: restaurante, baruri, cafenele, fast-food-uri, cofetrii etc.;
- transportul la destinaie: autobuze, tramvaie, troleibuze, taxiuri, rent a car,
biciclete, teleferic, telescaun etc.;
- centre comerciale i agenii de turism;
- alte servicii: frizerie/coafur, informaii, poliie, pompieri etc.
Cile de acces
Elementele enumerate mai jos afecteaz durata, costul i comoditatea cu care turistul
ajunge la destinaie:
- infrastructura: osele, ci ferate, poduri, aeroporturi, porturi etc.;
- echipamentele de transport: capacitatea i viteza de deplasare a vehicolelor de
transport;
- reglementrile guvernamentale n domeniul transporturilor.
Imaginea destinaiei
Imaginea unei destinaii nu are neaprat la baz o experien anterioar, adic o vizit
la destinaia respectiv. De exemplu, chiar i o persoan care n-a fost niciodat la Las Vegas
poate avea o imagine mental a staiunii (din cri, din mass-media, de la prietenii care au fost
acolo) i probabil c a decis deja, pe baza acestei imagini, dac se simte atras de Las Vegas
sau dimpotriv. Toate destinaiile turistice au o imagine proprie, iar interesul marketerului
este de a dezvolta, susine sau modifica anumite elemente de imagine n scopul influenrii
comportamentului potenialilor vizitatori. Acest lucru este foarte important i pentru
prestatarii individuali de la respectiva destinaie: imaginea lor tinde a fi apropiat de imaginea
global a destinaiei.
Avnd n vedere importana deosebit a promovrii imaginii destinaiei, urmtorul
subcapitol va fi consacrat un mod special acestui subiect.
Promovarea imaginii destinaiei
Primul pas care trebuie fcut nainte de lansarea unei campanii de promovare a
imaginii unei destinaii turistice este evaluarea imaginii sale actuale. n acest scop, trebuie
determinat mai nti segmentul de public pentru care ne intereseaz s evalum imaginea. n
cazul nostru, acest segment este format din vizitatorii actuali i poteniali ai destinaiei.
Cercettorul va identifica, n general cu ajutorul unor edine de focus grup, care sunt
principalele variabile care definesc imaginea unui loc, iar apoi va evalua fiecare dimensiune
pentru destinaia studiat, cel mai adesea printr-o cercetare pe eantion. Evaluarea se poate
realiza cu ajutorul unei scale cu diferenial semantic, de felul urmtor:
1
Urt
Periculos
Murdar
Plicticos
Vechi
Rece
5
Frumos
Fr pericole
Curat
Interesant
Nou
Ospitalier
Chamrousse (Frana)
Romnia
Carolina de Nord
(S.U.A.)
Ungaria
Open doors, open hearts, open minds (Ui deschise, inimi deschise,
mini deschise)
Austria
simbolurile vizuale. Acestea sunt cel mai adesea folosite n promovarea imaginii
oraelor. De exemplu: Turnul Eiffel pentru Paris, Big Ben pentru Londra,
Collosseum-ul pentru Roma, Ateneul Romn pentru Bucureti, Parlamentul pentru
Budapesta, turnul nclinat pentru Pisa etc.;
- evenimentele (artistice, culturale, sportive) sunt o bun modalitate de a transmite
informaii cu privire la un loc i de a influena opinia public. De exemplu:
Festivalul de muzic medieval de la Sighioara, Concertul de Anul Nou al
Filarmonicii din Viena, Festivalul George Enescu de la Bucureti i altele.
Pentru promovarea imaginii unei destinaii se utilizeaz tehnicile promoionale care
vor fi prezentate n capitolele urmtoare: publicitatea n mass-media, publicitatea exterioar
(panouri i afie), marketingul direct, relaiile publice i vnzarea personal. Fiecare dintre
acestea are costurile, avantajele si dezavantajele sale. Alegerea mixului promoional depinde
de rezultatele ce se doresc a fi obinute i de bugetul de care dispun responsabilii cu
promovarea destinaiei.
ROMNIA-destinatii turistice
1. Turism litoral
Litoralul romnesc ofer condiii naturale dintre cele mai favorabile pentru aezarea i
dezvoltarea staiunilor (inclusiv balneare), prin prezena unor plaje ntinse, a unor condiii
climatice cu umiditate redus i prin existena unor nmoluri terapeutice 2. Plajele cu nisip fin
sunt orientate spre est, avnd insolaia diurn de peste 11 ore (luminozitatea este accentuat
ca i pe coastele mediteraneene). Ele sunt de dou tipuri: deschise (n golfurile mici unde
curenii litorali au depus cantiti de nisip Mamaia) sau nchise (ncadrate de promontorii i
faleze). Alturi de oraele istorice Tomis (Constana) i Callatis (Mangalia) au fost construite
n principal dup 1955 o serie de staiuni: Nvodari (n special pentru tabere de copii),
Mamaia, Eforie Nord, Techirghiol (pentru cura balnear), Eforie Sud, Costineti (pentru
tineret), Neptun-Olimp, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn.
Pe plan internaional, cea mai cunoscut staiune este Mamaia, Perla Mrii Negre, una
dintre cele mai frumoase din Europa. Schimbrile care au avut loc aici n ultimii ani (inclusiv
renovarea hotelurilor, decorarea aleilor, creterea calitii serviciilor, un mai bun raport
calitate-pre) s-au concretizat ntr-o sporire a numrului de turiti romni dar i strini.
Capacitatea hotelier de cazare n Mamaia nseamn: 3 hoteluri de cinci stele, 4 hoteluri de
patru stele, 12 de trei stele, 37 de dou stele i 5 de o stea la care se adaug popasurile
turistice cu csue, bungalouri i locuri de campare. Pe lng numeroasele restaurante (unele
cu specific) i posibiliti de agrement, din anul 2003 funcioneaz i parcul de distracii
Aqua Magic. El poate primi zilnic 2500 de vizitatori i este dotat tobogane, piscine, bazine,
fast-fooduri, baruri, magazine de suveniruri ce ocup 27000 La sud de Mangalia se afl
localitile turistice 2 Mai i Vama Veche, agreate de turitii care vor s-i petreac vacana
ntr-un mediu natural, rustic. Ele sunt confruntate n prezent cu problema ridicrii de
numeroase amplasamente ce risc s tirbeasc din intimitatea zonei.
2. Turism montan
Munii Carpai, care se ntind pe o suprafa de circa 200.000km 2, strbtnd 6 ri din
centrul i estul Europei, ating nlimea maxim n vrful Gerlachovka (2663 m, n masivul
Tatra Mare, pe teritoriul Slovaciei), iar pe teritoriul Romniei, n vrful Moldoveanu (2544
m). Sunt strbtui de numeroase pasuri i trectori, care permit o bun circulaie turistic:
Urdele (2145 m altitudine), Prislop (1416 m), Giuvala (1240 m), Tihua (1200 m), Predeal
(1033m). Peisajul carstic se impune printr-o serie de defileuri (Dunrii, Mureului, Oltului,
Jiului, Criului Repede), chei (Bicazului, Nerei, Turzii, Urilor, Ttrului, Znoagei etc.), sau
peteri (Urilor, Scrioara, Vntului, Topolnia, Polovragi, Muierilor, Ialomiei, Izvorul
Tuoarelor). Nu lipsesc nici peisajele glaciare (Alpii Transilvaniei - Carpaii Meridionali din
Romnia), cu formele specifice: piscuri semee, vi abrupte, circuri, cascade, lacuri.
Hidrografia este bogat, reprezentat de numeroase ruri (90% din apele care scald
Carpaii ajung n Marea Neagr), circa 450 de lacuri naturale (glaciare, tectonice cum este
Lacul Rou, Harghita - sau vulcanice lacul Sfnta Ana, Harghita) i alte 50 lacuri de
acumulare (cum sunt cele de pe rurile San din Polonia, Orava din Slovacia, Bistria, Rul
Mare, Arge, Cerna i altele din Romnia, cel mai mare fiind Porile de Fier, pe Dunre).
Valoarea turistic i tiinific a Carpailor este ntregit de prezena unei faune bogate
i deosebite, cu specii unice n Europa. Astfel, Carpaii adpostesc circa 8000 de exemplare
de urs brun (cele mai multe fiind pe teritoriul Romniei), 4000 exemplare de lupi (aproape
toat populaia de lupi a Europei), 3000 exemplare de lynci, la care se adaug marmote (mai
ales n Tatra), capre negre, bizoni, vulpi, vulturi i multe alte specii. Se apreciaz c n Munii
Carpai, numrul carnivorelor mari (uri, bivoli, bizoni etc.) este de 10-20 de ori mai mare
dect n Alpi. Flora este i ea de mare importan tiinific, iar pdurile acoper circa din
suprafaa Carpailor. ntinsele puni i activitile pastorale, pstrate din vechime,
completeaz acest peisaj minunat.
Munii Carpai adpostesc i unele din cele mai frumoase parcuri naionale din Europa
(Pietrosu Rodnei, Retezat, Domogled, Piatra Craiului), un important fond piscicol, precum i
o extraordinar bogie cultural-istoric (castele medievale, ceti, palate, mnstiri) i
folcloric. Casele de lemn din Maramure i Bucovina sunt o atracie deosebit, iar tradiiile
populare din ntregul arc carpatic sunt apreciate de turiti din lumea ntreag. Din aceste
motive, satele turistice din Munii Carpai au devenit n ultimii ani destinaii turistice majore.
Chiar dac nu au oferte turistice la nivelul staiunilor din Alpi (cu unele excepii),
staiunile din Munii Carpai atrag numeroi turiti, din arii limitrofe sau mai ndeprtate
lanului carpatic. n turismul internaional sunt recunoscute staiunile montane Sinaia,
Predeal i Poiana Braov. Acestora li se adaug alte staiuni cu perspective de a intra n
circuitul internaional, cum sunt Bora, Azuga, Buteni, Duru, Semenic, Straja, Pltini,
Blea, Stna de Vale.
3.Turism balnear
Romnia dispune de un potenial al apelor minerale i termominerale imens, fiind
inventariate peste 3000 de izvoare, din toate tipurile cunoscute pn n prezent pe Glob. Din
acest punct de vedere, ara noastr se situeaz pe locul nti n Europa, deinnd o treime din
resursele de ape minerale ale continentului. Alte ri europene cu resurse de ape minerale sunt
Frana (1200 izvoare), Ungaria (447), Italia (264), Elveia (250), Germania (165), Spania
(128), Cehia, Slovacia, Suedia
Apele oligominerale conin sub 1g/l mineralizare total i sub 1g/l bioxid de carbon; pot fi
termale (Bile Felix, Bile 1Mai, Geoagiu-Bi, Vaa de Jos, Clan, Moneasa), folosite n cura
extern sau reci (Climneti, Slnic Moldova, Bile Olneti), folosite n cura intern.
Apele minerale carbogazoase conin peste 1g/l bioxid de carbon i pot avea mineralizaii
diferite (clorurate, sodice, sulfatate, feruginoase etc.). Se folosesc ca ap de mas sau n cura
intern la Buzia, Lipova, Biboreni, Bora, Zizin, Borsec, Sngeorz-Bi, Vatra Dornei,
Tunad, Sncrieni, Balvanyos, Malna
Apele minerale alcaline au o concentraie de peste 1g/l bicarbonat de sodiu i se folosesc n
cura intern; se gsesc asemenea ape cu caracter mixt-carbogazos (calcice, magnezice,
feruginoase) la Bodoc, Poiana Negri, Borsec, Zizin etc., sau n combinaie cu clorura de sodiu,
la Slnic Moldova, Covasna, Sngeorz-Bi.
Apele minerale alcalino-feroase, cu peste 1g/l substane dizolvate, n care predomin
monoxidul de carbon alturi de calciu i magneziu, se folosesc n cura intern la Covasna,
Sngeorz-Bi, Vlcele, Borsec, Lipova, Biboreni, Zizin, Valea Vinului, Bodoc etc.
Apele minerale feruginoase conin peste 10g/l fier, folosindu-se n cura intern, la Tunad,
Vatra Dornei, Buzia, Lipova, Vlcele, Biboreni, Bilbor, Vrghi.
Apele minerale arsenicale sunt cele care conin cel puin 0,7mg ion arsen/litru i, de obicei, i
fier. Se folosesc numai n cura intern la Covasna i aru Dornei.
Apele minerale clorurate-sodice cu peste 1g/l clorur de sodiu se folosesc, de asemenea, n
cura intern, la Bile Herculane, Ocna Sibiului, Someeni, dar i n cura extern, la
Techirghiol, Sovata, Bazna, Ocna Sibiului, Govora, Scele, Slnic Prahova, Srata Monteoru,
Ocna Mure, Telega etc.
Apele minerale iodurate conin peste 1g/l iod i se ntlnesc la Olneti, Climneti, Cozia,
folosite att n cura intern ct i n cea extern, dar i la Bazna, Govora, Srata Monteoru,
Blteti, folosite numai n cura extern datorit marii concentraii de sare i iod.
Apele minerale sulfuroase au o concentraie de sulf de peste 1g/l i se folosesc n cura extern
la Bile Herculane, Climneti, Olneti, Scelu, Pucioasa, Mangalia, Govora.
Apele minerale sulfatate conin sulf n forma sa oxidat, alturi de sodium, calciu sau
magneziu, fiind indicate n curele interne. Se ntlnesc la Climneti, Govora, Amara, Vaa
de Jos, Ocna ugatag, Slnic Moldova, Srata Monteoru
Apele minerale radioactive prezint o concentraie de minimum 10-7mg/l sare de uraniu; n
ara noastr, aceste ape au o concentraie sub normele internaionale, dar se presupune c
acioneaz asupra organismului i prin componenta lor radioactiv. Ele se gsesc la Bile
Herculane (izvoarele Hercules, Hygeea, Cele 7 izvoare calde), Sngeorz-Bi i Borsec (izvorul
P. Curie)
Lacurile terapeutice sunt importante surse naturale n cura balnear; prin calitatea apelor pe
care le conin, dar i prin topoclimatele caracteristice i peisaj atrag numeroi turiti, avnd ca
motivaie odihna sau tratamentul balnear.
Apele lacurilor terapeutice sunt n general clorurate-sodice, dar pot fi iodurate sau sulfatate,
cu o mineralizare medie de 30-50 g/ln ara noastr, cele mai folosite lacuri in turismul
balnear sunt cele de pe litoral (Techirghiol, cu ap srat i Mangalia, cu ap sulfuroas) sau
Cmpia Romn (Balta Alb, Lacu Srat, Lacul Amara), precum i lacurile din masivele de
sare din zonele de deal i podi (lacurile de la Sovata, Slnic Prahova, Ocna Mure,
Someeni, Cojocna, Ocnele Mari, Telega, Ocna ugatag etc.). Toate aceste lacuri conin
nmoluri sapropelice, de mare importan n cura balnear
Nmolurile terapeutice sunt utilizate n cura balnear aproape n toat lumea, provenind fie
din apa lacurilor sau mrilor, fie din alte surse; exist astfel nmoluri sapropelice, negre,
sulfuroase, specifice lacurilor terapeutice (Balaton, Techirghiol, Amara, Ocna Sibiului, Ocnele
Mari etc.) sau mrilor (Mrii Negre, spre exemplu), nmoluri minerale de izvor (cum sunt la
Sngeorz-Bi, Bile Felix, dar i Aix-les-Bains, Luchon, Brambach, Marianske Lasne, Abano
Termae) sau turbe descompuse chimic (la Poiana Stampei lng Vatra Dornei, Borsec, Tunad,
Geoagiu-Bi etc.).
Gazele terapeutice includ emanaiile de dioxid de carbon, utilizate sub forma mofetelor
naturale (prin captarea sau extragerea gazului din apa mineral i folosit terapeutic) sau
artificiale (cu gaz mbuteliat), precum i solfatarele sau emanaiile de hidrogen sulfurat, a
cror aciune terapeutic a fost mai puin studiat pn n prezent.
n ara noastr, mofetele se folosesc n tratamentul balnear n staiunile Bile Tunad,
Borsec, Balvanyos, Buzia, Covasna (cu cele mai concentrate mofete din Europa, 97-98%
CO2), Vatra Dornei, Sngeorz-Bi, Harghita-Bi i altele, iar solfatarele la Turia, Suga-Bi i
Sntimbru-Bi, fiind unice n Europa.
Salinele, prin cantitatea mare de aerosoli pe care o conin, prin temperatura i umiditatea
constante, sunt foarte benefice tratamentului unor afeciuni respiratorii. In Romnia, au fost
construite sanatorii fie n apropierea unor saline (Slnic Moldova, lng salina de la Trgu
Ocna), fie n interiorul lor (la Praid, Slnic Prahova).
Factorii climatici de cur sunt utilizai n tratamentul balnear prin climatoterapie.
Temperatura aerului, radiaia solar, umiditatea, volumul de aerosoli salini (n zonele
litoralelor marine), altitudinea, curenii de aer pot constitui factori de cur, mai ales n asociere
cu celelalte categorii. Tratamentele balneare sunt mult mai eficiente dac utilizarea apelor
minerale, a nmolurilor i a altor resurse este asociat unor bioclimate cu caliti terapeutice;
astfel, se vorbete despre un bioclimat excitant de cmpie i de litoral (asociat cu apele
minerale i nmolurile sapropelice), un bioclimat sedativ-indiferent specific zonelor de deal i
podi (asociat cu aceleai tipuri de resurse, completnd efectul terapeutic) i un climat tonicostimulent, specific altitudinilor de 800 2000 m (cu recomandri n tratarea anemiilor, a unor
afeciuni respiratorii sau neurovegetative).
Aeroionizarea natural bogat, predominant negativ, poate avea efecte benefice n
tratamentul unor afeciuni diverse, sporind valoarea balneomedical a unei staiuni. De regul,
aeroionizarea sporete odat cu altitudinea, dar, n anumite condiii geologice, ea poate avea
valori negative i la altitudini mici (cum este cazul staiunii Bile Herculane, care, la
altitudinea de 160 m, deine 1750-1925 ioni/cm 3 , concentraie specific unei altitudini de
peste 1500 m)
Turismul balnear are tradiie n Romnia, primele staiuni balneare Bile Herculane,
Geoagiu-Bi, Bile Clan, Ocna Sibiului, Climneti-Cciulata fiind cunoscute de pe
vremea romanilor. Mai trziu, ncepnd ce secolul al XVIII-lea, exploatarea factorilor naturali
de cur a cptat dimensiuni tot mai mari, iar n secolul al XX-lea au fost dezvoltate i
promovate pe plan internaional staiuni balneare precum Bile Herculane, Bile Govora,
Sovata, Vatra Dornei, Bile Tunad, Covasna, Bile Olneti, Climneti-Cciulata, Bile
Felix, Eforie Nord, Neptun, Slnic Moldova i altele. n prezent, n ara noastr exist circa
160 de staiuni i localiti balneare, de importan local, naional i internaional, care
nsumeaz circa 16-17% din totalul capacitii de cazare a Romniei. Multe dintre staiunile
balneare trec astzi printr-un proces de reconstruire, modernizare, de adaptare a ofertei de
produse i servicii la tendinele pieei turistice.
Componentele ofertei turistice mai pot fi clasificate si in:
Clasice: vacane pe litoral, munte etc.
Specifice: destinate anumitor segmente de pia vacane de tratament ,vacane la
schi
Speciale: programe tematice de vntoare i pescuit, evenimente
n funcie de destinaie: pachete turistice pentru litoral, munte, delt etc.
n funcie de clientel: pachete turistice pentru tineri, pensionari, oameni de afaceri
n funcie de preponderena n oferta tour operatorului: pachete turistice de
sezon (sea, sand sun), pachete de iarn, staiuni montane; circuite; croaziere
n funcie de numrul de zile: short pachage (2 5 zile); medium (7 14 zile) ;
long (14 21 zile); extra long
In functie de motivatia dominanta a consumatorului
Oferta turismului de vacanta: turism balnear, sportiv, recreativ,
familial.
Oferta turismului cultural: turism de studii, stagii de initiere tehnica,
artistica, festivaluri, turism religios
Oferta turismului de afaceri: turism itinerant, de congrese, cu titlu
stimulator.
Oferta turismului pentru ingrijirea sanatatii: turism de tratament,
profilactic, etc.
Industria turistica este cea care foloseste componentele ofertei turistice la care se adauga forta
de munca pentru a obtine o productie formata dintr-o multitudine de produse finale.
1. vulcanii propriu zisi: conuri mai mici de 3 m inaltime, avand in varf un crater.
2. fierbatoarele cu noroi: excavatii cu dimensiuni variabile (4-6 m diametru) care
degaja noroi sau apa noroiasa.
Cand presiunea gazelor se micsoreaza si nu poate impinge noroiul la suprafata, vulcanul se
stinge, devine fosili, iar conurile se modeleaza sub actiunea fortelor subaeriene. Ajunse la
baza, conurile se transforma in santuri adanci, iar apoi ogranisme torentiale. Astfel, arealul
vulcanilor noroiosi este un adevarat laborator de geomorfologie.
Vulcanii noroiosi reprezinta si un obiectiv pentru botanisti, deoarece datorita prezentei
sarurilor emanate de vulcani, au aparut plante deosebite ca ghirinul, branca, pelinul s.a.
Delta Dunarii
Delta Dunarii este cea mai tanara formatie geomorfologica din tara. Ea s-a format
intr-un golf marin umplut cu aluviunile Dunarii. Au mai contribuit si actiunile marii, a
vantului si a vegetatiei. Bratele Dunarii cuprind foarte multe lacuri mici si mari, garle si
canale legate intre ele sau de fluviu.
Intre bratele Chitila si Sulina se gaseste padurea Letea, cunoscuta ca rezervatie
naturala. In depresiunile dintre dune creste o vegetatie lemnoasa formata din numeroase
specii de arburi. La originalitatea padurii contribuie si abundenta plantelor urcatoare. De
asemeni, aici isi au adapostul peste 3.400 specii de animale vertebrate si nevertebrate, cu
numeroase unicate nationale, europene si mondiale.
Delta Dunarii este o rezervatie naturala de interes mondial. Prin frumusetea peisajelor
sale, ea constituie o importanta zona turistica.
Cheii sunt portiuni de vale ingusta cu lungimea intre 300 si 100 m. Ele sunt locurile
unde versantii aproape verticali se intalnesc abia in albia raului. Strabaterea acestora se face
cu mare greutate, in lungul unor poteci cand langa apa, cand langa versant. In alte situatii,
interventia brutala a omului duce la crearea unor drumuri de cariera sau forestiere, distrugand
frumusetea cheilor.
Fiind importante zone turistice cheii se amenajeaza, antropizand peisajul natural care
a dus la scaderea mare a valorii initiale.
Valea Prahovei
Spre deosebire de litoralul romanesc, in Valea Prahovei are loc turism pe toata
perioada anului, nu doar sezonier.
Valea Prahovei este valea unde raul Prahova isi croieste drum intre Muntii Bucegi si
Baiului. Este o destinatie turistica populara si datorita conditiilor, dar si situarii la aproximativ
100 km de Bucuresti.
Geografic, raul Prahova separa Carpatii Estici de Carpatii Sudici. De a lungul
istoriei, coridorul a fost cea mai importanta trecere intre Valahia si Transilvania. Actualul
DN1, care leaga municipiile Bucuresti si Brasov, si viitoarea autostrada A3 sunt construite
de-a lungul Vaii Prahovei.
Regiunea este o destinatie foarte apreciata de alpinisti si fani ai sporturilor de iarna.
Cele mai importante statiuni sunt Predeal, Azuga, Busteni, Sinaia, Comarnic si Breaza.
Probabil cel mai circulat masiv din zona Vaii Prahovei este Masivul Bucegi.
Muntii Bucegi sunt localizati in centrul tarii, la sud de orasul Brasov. Fac parte din Carpatii
Sudici. La est, muntii Bucegi au o panta foarte abrupta catre populara destinatie turistica
Valea Prahovei. La o altitudine mai mare gasim Platoul Bucegi, unde factori metamorfici
externi vantul, ploaia au transformat unele roci in niste figuri spectaculoase cum ar fi
Sphinx-ul si Babele.
Masivul Bucegi este grupat in trei parti:
- Muntii Bucegi (varful Omu, 2505 m)
- Muntii Leaota (varful Leaota, 2133 m)
- Muntii Piatra Craiului (varful Baciului, 2238 m)
Intre Piatra Craiului si Muntii Bucegi/Leaota gasim trecatoarea Bran, care pe timpuri
fusese punct vamal intre Valahia si Transilvania, aparat de castelul Bran.
Manastirea Putna
Manastirea Putna este cea mai reprezentativa manastire a Bucovinei si una dintre cele mai
importante centre culturale, religioase si artistice ale Moldovei medievale. Alaturi de multe
altele, este una dintre ctitoriile lui Stefan cel Mare. A fost intemeiata pe malul raului Putna,
care izvoraste din muntii Obcina Mare din Bucovina.
Dupa ce Stefan cel Mare a castigat batalia in urma careia a cucerit cetatea Chilia, din dorinta
de a I multumi lui Dumnezeu pentru succesul sau, la 10 iulie 1466 a inceput constructia
manastirii Putna, dedicate Maicii Domnului. Se crede ca terenul pe care a fost construita
manastirea era ocupat inainte de o padure bogata. Intr o cronica contemporana se
mentioneaza ca Stefan a cumparat satul Vicovu de Sus de la Stan Babici, Iachim Babici si
Simion Babici contra a 200 zloti. Terenul a fost anexat manastirii.
La 3 septembrie 1470 manastirea Putna a fost sanctificata astfel devenind cel mai important
centru religios din zona. Stefan a participat cu toata familia sa la ceremonie. Se crede ca
manastirea a fost construita de un arhitect grec pe nume Theodor, insa este o eroare de
interpretare a cronicilor gasite in cetatea Chilia, astfel adevaratul arhitect ramanand
necunoscut.
Baile Herculane
Baile Herculane este un oras in Banat, judetul Caras-Severin, situat in valea raului Cerna,
intre muntii Mehedinti la est si muntii Cerna la vest, la o altitudine de 160 m.
Statiunea balneoclimaterica Baile Herculane are o istorie vasta. Numeroasele descoperiri
arheologice arata ca zona a fost inhabitata inca din Paleolitic. Pestera Hotilor are numeroase
nivele, inclusiv una din Musterian, una din Mezolitic si restul din Neolitic.
Legenda spune ca Hercule, obosit si istovit, s-a oprit in vale pentru a face baie si a se odihni.
In perioada de 165 de ani de dominare romana a Daciei, Baile Herculane erau vestite in tot
imperiul, acesta fiind un loc vizitate de aristorcratia romana. Nu mai putin de sase statui ale
lui Hercule datate din aceeasi perioada au fost descoperite. O imitatie din bronz, sculpata in
1874, reprezinta un monument in centrul orasului.
In epoca moderna, statiunea era vizitata pentru calitatile sale de vindecare, izvoare termale
continand sulf, clor, sodiu, calciu, magneziu si alte minerale, de asemeni si aer ionizat.
Inainte de cel de al Doilea Razboi Mondial, era in continuare o destinatie populara printre
europenii occidentali, astfel orasul devenind unul luxos. In perioada comunista au fost
construite facilitati de turism in masa, cum ar fi hoteluri foarte inalte din beton. Era foarte
apreciata de pensionari, care isi cheltuiau cupoanele alocate de stat in acest loc, pentru
imbunatatirea sanatatii. Astazi, turistii sunt mai tineri, fiind atrasi de peisajul montan foarte
frumos.
Bucuresti
Forme de turism
Prin patrimoniul natural si cel etno-cultural pe care il detine, acest spatiu ofera posibilitatea
dezvoltarii tuturor formelor principale de turism, forme ce vor fi trecute in revista in cele ce
urmeaza:
Turismul stiintific a aparut ca rezultat al descoperirii pe teritoriul mai multor localiti din
regiune, pe ambele maluri ale Defileului Dunarii a numeroase situri cu structuri geologice
sau cu fauna fosila care au trezit interesul geologilor si paleontologilor,elemente vii de flora si
fauna endemica sau rara care au intrat in sfera de atentie a botanistilor, en tomologilor,
zoologilor, urme de locuire preistoric, antic sau feudal ceea ce a atras in zona istorici si
arheologi
Turismul cultural este o forma asemanatoare de turism dar care se adreseaza unei sfere mult
mai largi de turisti si se realizeaza prin vizitarea obiectivelor patrimoniului istoric (vestigii
arheologice, monumente, edificii religioase, muzee etnografice si de obiective de tehnica
populara), vizitarea muzeelor, participarea la evenimente culturale (spectacole folclorice, de
muzica, dans, sarbatori traditionale, expozitii). Si aceasta forma de turism se adreseaza unui
public avizat si reprezinta o forma moderna de a petrece vacanta.Aceasta forma de turism
poate fi practicata in de-a lungul malului Dunarii. Astfel, pot fi vizitate obiective
arheologice din perioada antica (cetatile dacice de la Divici si Stenca Liubcova, Castrul
roman si piciorul Podului lui Apolodor), evul mediu (ruinele cetatilor Sf. Ladislau, Drencova,
Tricule), si istoria moderna (Pestera Veterani, Complexul Hidroenergetic si de Navigatie
Portile de Fier I) Teritoriul la care facem referire detine si monumente importante pentru
identitatea nationala a romanilor (tabula Traiana, bustul regelui Decebal)
Foarte importante pentru turismul cultural sunt edificiile religioase cum ar fi: manastirea
Sirinia, Mraconia, Sf. Ana, Vodita, obiective care pastreaza vie principala religie
a populatiei de pe cele doua maluri ale Dunarii, dar nu pot fi negijate nici bisericile catolice
din Berzasca, Eibenthal, Orsova.
O forma particulara, derivata din turismul cultural, o reprezinta turismul industrial si/sau
tehnic adica vizitarea de obiective economice industriale, ansambluri
arhitectonice, elemente sau edificii de tehnica moderna sau traditionala (Complexul
Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier I, morile de apa, instalatii traditionale de
pescuit)
Turismul ecumenic sau monastic a aparut inca din evul mediu si s-a dezvoltat foarte puternic in
special in timpurile moderne. Pelerinajul a condus la construirea de
drumuri si asezari, a facut sa infloreasca comertul si industriile, a popularizat aspectele culturale
ale acestora (arhitectura, pictura, muzica). Dupa 1989, odata cu
redobandirea libertatii de credinta, si in zona noastra s-a manifestat o crestere a interesului pentru
spiritualitatea religioasa materializata prin vizitarea unor asezaminte ca
Manastirea Sf.Ana, Manastirea Vodita, Catedrala Catolica din Orsova, etc.
Turismul rural se defineste prin petrecerea vacantei in spatiul rural. Aceasta forma de turism este
motivata de dorinta de intoarcere la natura, la viata si obiceiurile traditionale si presupune sederea
in gospodaria taraneasca (ferma sau pensiune agroturistica ) sau intr-o pensiune. Turistul poate fi
implicat, mai mult sau mai putin, in activitatile traditionale ale respectivei zone sau gospodarii.
Astfel, el poate participa la recoltarea fructelor, mulsul oilor, pescuit, etc. Pentru a fi favorabile
agroturismului, localitatile rurale trebuie sa fie situate intr-un mediu fara factori poluanti,
detinatoare a unor valori etnofolclorice, culturale si traditii satesti, cu un bogat trecut istoric sau a
altor resurse turistice care permit realizarea unor oferte diversificate si personalizate, satisfacand
motivatiile turistilor (recreere, tratament, sport, vanatoare, pescuit, artizanat, muzee si case
memoriale, situri arheologice, fenomene carstice, ocupatii traditionale, pastorit, viticultura,
pomicultura, apicultura etc.) care, in afara functiilor administrative economice si culturale proprii,
asigura servicii pentru turisti, din tara si strainatate.In ideea unei dezvoltari turistice a
comunitatilor rurale, satul turistic este definit ca asezare rurala, pitoreasca, situata intr-un cadru
natural nepoluat, pastratoare de traditii si un bogat trecut istoric care indeplineste functia de
primire si gazduire a turistilor pentru petrecerea unui sejur de duratanederminata. In functie de
caracteristicile geografice ale zonelor, satele turistice se grupeaza in: etnofolclorice, de creatie
artistica si artizanala, peisagistice si climatice, viti-pomicole, pescaresti si de interes vanatoresc,
pastorale, pentru practicarea sporturilor de iarna.
Silvoturismul este forma de turism care pune in valoare frumusetea peisajelor padurilor, cu
binecunoscuta varietate a structurilor, formelor si coloritului.
Silvoturismul este practicat avand ca baza cabanele si contoanele silvice special amenajate in
acest sens si se poate desfasura in siguranta sub indrumarea personalului de teren al ocoalelor
silvice sau a agentilor de teren (rangeri) de la parcurile naturale sinationale coordonate de
Regia Nationala a Padurilor Romsilva. Silvoturismul are ca forme inrudite turismul
cinegetic si pescuitul sportiv.
Pescuitul sportiv este o forma de turism care se adreseaza tuturor categoriilor de varsta si
care poate fi practicata pe toata lungimea Dunarii si a afluentilor sai de pe ambele maluri.
Persoanele care nu agreaza in mod deosebit miscarea, dar care sunt inarmate cu multa rabdare
isi pot petrece in mod foarte placut timpul liber, chiar daca marimea capturilor nu este
intotdeauna pe masura timpului in care s-au aflat pe malul apei.
vizitate pesteri sunt: Ponicova, Gaura cu Musca, Pestera cu Apa din Valea Polevii, Zamonita,
Veterani, fiecare dintre acestea avand propriile legende despre animale fantastice, haiduci sau
batalii intre cei care au stapanit de-a lungul timpului aceste meleaguri. Iata una referitoare la o
pestera aflata in abruptul Ciucarului Mare.
Pestera Veterani se gseste pe malul stng, n masivul Ciucarul Mare. Este o pester
care actualmente se afla la circa cinci metri de la suprafaa apei, nu este prea adnc si in
dreapta intrarii are deasupra o fereastra naturala pe unde ptrunde lumina nuntru. Sub
pesterse afla vechiul drum pe marginea Dunrii. n timpul rzboiului dintre turci si
austrieci, generalul Veterani a primit ordin s blocheze complet aceast osea precum si
traficul pe Dunare. Pentru aceasta a fcut un zid de la peter pn la marginea apei, zid
pzit de ostssi. La un moment dat dup ce a fcut zidul si au nceput luptele, austriecii au
fost nconjurai de turci, fiind constrni sa se ascunda n pester. Cu toat bombardarea
dup rmul apus, cu toate siretlicurile ntrebuinate de turci si cu toat lipsa cea mare de
ap, aceast brav garnizoan a rezistat pn la epuizarea munitiei, dupa care s-a predat.
Se spune ca generalul Veterani ar fi comandat persoanal garnizoana de 400 de ostasi si c
lupta inuse 35 zile. In prezent exista o serie de facilitati tehnice care permit punerea in
valoare a formatiunilor geologice din pesteri, accesibilizarea prin constructia de pasarele si
iluminarea acestora urmand a crea conditii pentru vizitarea pesterilor de catre turisti din toate
categoriile de varsta.
Cicloturismul este o forma tot mai raspindita de turism activ si care poate aduce mari
beneficii cu minime eforturi de investitii, organizare si promovare, fiind totodata o activitate
cu impact redus asupra mediului inconjurator. Oportunitatea de a evita sedentarismul face ca
cicloturismul sa fie o forma de turism spotiv in plina expansiune, agreat si datorita
posibilitatilor de deplasare relativ rapida intre obiective turistice diferite realizata cu costuri
extrem de reduse, accesibile practic oricui.
In cele doua parcuri cicloturismul este, de asemenea in plina dezvoltare, tot mai multe
agentii de turism dorind extinderea acestuia si in aceasta zona a Defileului Dunarii.
Mountaine-bike este o forma de turism sportiv inrudita cu cicloturismul dar care este
aplicata pe trasee speciale, de munte, cu biciclete echipate corespunzator. Aceasta forma de
turism are un mai pronuntat caracter de aventura datorita riscurilor pe care amatorii si le
asuma si este mai prohibitiv datorita costurilor destul de ridicate ale echipamentelor.
In parcurile de pe malurile Dunarii aceasta forma de turism sportiv poate fi practicata
deja pe mai multe trasee. Se are in vedere dezvoltarea retelei traseelor de mountain-bike ca
alternativa a sporturilor cu masini si motociclete tot-teren.
Turismul nautic este una dintre formele de turism cu cel mai mare impact, datorita existentei
lacului de acumulare Portile de Fier I, lac care permite desfasurarea tuturor formelor de
turism sportive sau de agreement.
Sporturile cu vasle (kaiac, canoe, canotaj) au deja o traditie prin infiintarea Bazei Nautice de
la Orsova, in ultimii ani existand si perspectiva dezvoltarii sporturilor cu motor, mai putin
recomandate, si a windsurfing-ului.
Navigatia de agrement este intr-o evidenta expansiune, de la navigatia cu barci pana la cea
cu marile nave de pasageri care leaga Germania si Austria de Delta Dunarii.
Si inotul poate fi practicat in aceasta zona atat in apele Dunarii cat si in cele ale afluentilor
sai. Nu este, totusi, recomandat inotul in Dunare sau in alte zone care nu sunt dotate cu servicii
de salvare, ci numai in bazine special amenajate.
Numarul mare de lacase de cult din Regiunea Centru, in special manastiri si schituri
ortodoxe, biserici fortificate, catedrale, vin in sprijinul celor ce sunt in cautarea unui crampei
de credinta, istorie si cultura. Practicarea turismului ecumenic este sustinut de o structura
confesionala foarte diverse: 63.6% ortodocsi, 15.2% romano-catolici, 2.2% unitarieni si 1.7%
greco-catolici.
Turismul cultural
Judetele cele mai bogate in resurse sunt Harghita si Covasna, urmate de Mures, Sibiu, Brasov
si Alba. Exista 4 statiuni de interes national si 11 statiuni de interes local cu importante baze
de tratament. Factorii de cura sunt foarte diversi.
Potential turistic natural
Trenurile se constituie intr-o atractie turistica importanta mai ales pentru turistii straini. Exista
in Regiunea Centru cateva trasee de cale ferata destinate turismului feroviar, acestea
practicandu-se pe distante reduse intr-un cadru natural pitoresc.
Turismul urban
Orasele Regiunii pastreaza urmele unui infloritor trecut istoric, cultural si economic, amintim
in acest sens resedintele de judet, Alba Iulia cu Cetatea bastionara (1715-1738) de tip
"Vauban" si Catedrala romano-catolica de sec. XIII , Brasov cu Cetatea Brasovului (1395),
Biserica Neagra, Piata Sfatului, Cartierul Schei , Sfantu Gheorghe cu Biserica reformata
fortificata , Miercurea Ciuc cu Cetatea feudala Mik, Targu Mures cu cetatea medievala cu
sapte bastioane (1602-1652), biserica reformata, Palatul Culturii, Biserica Romano-Catolica ,
Sibiul, declarat oras cultural european in 2007 cu Catedrala Evanghelica.
Turismul de afaceri
Exista in Regiunea Centru hoteluri si vile ce ofera servicii specifice turismului de afaceri.
Acestea permit desfasurarea intalnirilor de afaceri, avand in dotarea sa o sala de conferinte.
Turismul de tineret
In Regiunea Centru sunt organizate tabere pentru elevi, tabere pentru studenti, pentru copii cu
situatii sociale dificile. Aceste activitati didactice ce se desfasoara in Regiune au menirea de a
contribui la o dezvoltare armonioasa a tinerilor si ofera posibilitatea integrarii sociale a
tinerilor cu nevoi speciale.
Turismul de evenimente
Exista in Regiunea Centru o varietate de evenimente culturale, festivaluri, tabere de creatie,
sarbatori populare. Festivalurile de importanta nationala sunt concentrate in marile orase in
fiecare din judetele Regiunii Centru.
Turismul rural si agroturismul
Turismul rural si agroturismul este sustinut de cea mai vasta retea de pensiuni agroturistice
din tara se afla in Regiunea Centru, unde se gasesc aproximativ 50% din pensiunile cu acest
specific din tara. Aflat in plina dezvolatre, turismul rural este sustinut de importante zone
etnografice.
Turismul montan
3.Serviciile turistice
si pot fi de asistenta si supraveghere (in cazul celor experimentati) sau de initiere (pentru
incepatori).
Servicii avand caracter special sunt determinate in majoritatea lor de natura particulara a
turismului si se asociaza unor forme mai deosebite de manifestare a acestuia. Ca urmare, ele
se prezinta intr-o structura diversa, printre cele mai importante numarandu-se:
Servicii traditionale proprii turismului (ghid, animator)
Servicii generate de forme specifice de turism (organizarea de partide de vanatoare, de
festivaluri, targurisi expozitii);
Servicii de ingrijire a copiilor, persoanelor cu handicap, animalelor domestice proprietatea
turistilor;
Servicii de asigurare a securitatii turistului si de salvare in caz de pericol.
Servicii suplimentare
-Servicii de cura si tratament balneo-medical sunt prestatii suplimentare
in situatiile in care turistul isi completeaza sejurul intr-o statiune (motivat de odihna, cura
helio-marina, schi) cu efectuarea unor tratamente simple (gimanstica, kinetoterapie, aerosoli,
cure de ape minerale), avand caracter preventiv.
-Serviciile de asistenta medicale, prilejuite de astfel de situatii, fac parte din aceasta categorie.
-Serviciile financiare se refera la cele de asigurare a turistului, acoperind o gama larga de
situatii, da la starea de sanatate la pierderea banilors sau bagajelor, precum si la diverse
tranzactii (sisteme de plata, operatiuni bancare, schimb valutar) si facilitati (reduceri de tarife,
servicii pe baza de abonament, credite, etc.).
-In categoria serviciilor suplimentare mai pot fi incluse si alte prestatii precum:
comercializarea produselor in sistem duty free, pastrarea obiectelor de valoare, efectuarea
diverselor comisioane.
Largirea gamei serviciilor,de baza si suplimentare, oferite turistilor si cresterea calitatii lor se
reflecta pozitiv asupra activitatii turistice, conducand la mai buna folosire a bazei materiale si
fortei de munca, la sporirea eficientei intregii activitati. Totodata, se impune sublinierea ca
serviciile suplimentare au o contributie suplimentara in a cest sens prin prelungirea sejurului
si a sezonului turistic, prin cresterea incasarilor medii pe zi-turist.
SERVICIUL DE TRANSPORT
1.Transporturile turistice rutiere
2.Transporturile turistice feroviare
3.Transporturile aeriene
4.Transporturile turistice maritime si navale
1.Transporturile turistice rutiere
Transportul rutier este o form de transport terestru i totodat un subsistem al
sistemului naional al transporturilor care asigur deplasarea n spaiu a mrfurilor i
persoanelor cu ajutorul vehiculelor (mijloace de transport autopropulsate) i a mijloacelor
tractate (remorci, trailere).
O serie de factori influeneaz dezvoltarea turismului automobilistic:
autonomia n alegerea rutelor pe care turitii vor cltori n circuitele lor sau spre
destinaiile de vacan pentru care au optat;
o posibilitate mai mare pentru turistul automobilist de a controla traseul ales, plecarea
i timpul de sosire, precum i orice oprire fcut pe parcurs;
diminuarea costului personal, cnd dou sau mai multe persoane cltoresc cu acelai
automobil.
Transporturile rutiere se realizeaza cu urmatoarele mijloace:
transport in comun.
Transportul cu autocarul sau microbuzul:
clientela turismului cu autocarul este format, n special, din tineri sau din membrii
unor asociaii, ntreprinderi.
Operaiuni de transfer.
Organizatorii de voiaje n autocar pot fi de trei tipuri:
Cei care, posednd vehicule proprii, se pun la dispoziia unui tour-operator sau a unei
agenii receptive (ori care i organizeaz propriile producii de voiaje).
Dotari si servicii necesare: statii de benzina, service auto, servicii mobile de asistenta
rutiera, hanuri, moteluri si hoteluri de tranzit, popasuri turistice, magazine specifice pt turisti
automobilisti, puncte de schimb valutar, servicii sanitare, locuri de parcare etc. toate
concentrate in complexe comerciale si de servicii.
Transportul este asigurat, de regul, la preuri mai sczute dect cele practicate n
transportul auto i aerian, ndeosebi pe distane medii i lungi.
costul relativ mai sczut al cltoriei fa de mijloacele aeriene, asociat cu viteza mare
de deplasare. Pot fi menionate n acest sens trenurile de mare vitez de tipul ICE (Intercity
Express) n Germania, TGV (Train a Grand Vitesse) n Frana, TAV (Treno Alla Velocita) n
Italia asigur, pe lng deplasarea foarte rapid, legturi multiple (sub denumirea Eurostar
circul, prin tunelul de sub Canalul Mnecii, 60 de trenuri de mare vitez care leag Londra
cu Paris i Bruxelles);
Rail Inclusive Tour (RIT) presupune comercializarea de ctre agenii de voiaj a unui
pachet de servicii turistice pentru grupuri organizate, la un pre global, folosind ca mijloc de
transport trenul.
n aranjament RIT clasa I sau a II-a, se pot realiza urmtoarele variante de cltorii:
dus-ntors pe un anumit traseu, circuite speciale ntr-o singur direcie, curse combinate cu
folosirea pe anumite parcursuri a autocarului. Restriciile, legate de acest aranjament turistic,
prevd un numr minim de nnoptri hoteliere care variaz de la un aranjament la altul.
Tariful se stabilete n contractul ncheiat ntre agentul de voiaj i calea ferat i poate
fi aplicat n mai multe variante tarifare, n funcie de tipul de aranjamente RIT.
Variante ale RIT:
RIT-IG este utilizat tot de ctre cltori individuali sau de grupuri mici i presupune
reduceri tarifare de pn la 40%. n contractul ncheiat ntre parteneri se prevede un volum
minim de trafic, aliniat celui din anul precedent.
RIT-GP este folosit de grupuri de turiti care sunt programai pe subperioade de timp,
prevzndu-se pentru fiecare un anumit minim de trafic. Reducerea de tarif este de pn la
45%, genernd pentru ageniile de voiaj importante beneficii suplimentare.
RIT-G reprezint o variant de RIT practicat la cele mai sczute tarife, avnd scop
promoional i utilizare conjunctural.
Indiferent de tipul de aranjament RIT, condiiile de vnzare sunt:
vnzarea RIT se face numai prin ageniile de voiaj care capt acest drept de
comercializare n urma ncheierii unui acord-contract cu administraia cilor ferate din ara de
reedin;
publicitatea realizat prin materiale uzuale (pliant, brour) de ctre agentul de voiaj
trebuie s ndeplineasc anumite condiii privind coninutul. Ea trebuie s cuprind: durata
cltoriei, tipul de cazare folosit, clasa calitativ, tipurile de prestaii, preul de vnzare.
Agentiile de voiaj pot oferi legitimatii de calatorie in trafic international, cu tarife
reduse, astfel:
BALKAN FLEXIPAS nr. nelimitat de calatorii in tarile balcanice, intr-o luna; tinerii
sub 20 de ani au reduceri de 45% din tariful integral
minim 4 zile.
Tariful de inchiriere in cazul curselor charter poate imbraca una din urmatoarele forme:
-tarif cu sistem charter propriu-zis sau rotatii avion, caz in care transportatorul primeste o
suma constanta pentru fiecare cursa, iar riscul privind coeficientul de utilizare a capacitatii de
transport revine firmei de turism.
Tariful se calculeaza ca produs intre tarif / ora de zbor si numarul mediu de ore necesar
efectuarii cursei in ambele sensuri;
-tariful pe baza sistemului rotatii-grup care se aplica in cazul lanturilor charter (o succesiune
de curse efectuate intr-o perioada de timp egala, de regula 7, 14, 21 zile, aceste curse fiind
destinate transporturilor unor grupuri de turisti care si-au achizitionat prestatiile prin
intermediul unei agentii;
-sistemul rotatii-pasager conform careia firma organizatoare de turism plateste un tarif
stabilit pe pasager neasumandu-si nici un risc legat de utilizarea intregii capacitati a
avionului;
-sistem de plata la ora de zbor. Acesta ia in calcul tariful pe ora de zbor, facturandu-se numai
timpul efectiv realizat.
4.Transporturile turistice maritime si navale
Transportul pe ap reprezint una din formele de deplasare puin solicitate, datorit
condiiilor mai speciale de realizare, vitezei pe care o realizeaz navele i necesitile
continurii cltoriei, de cele mai multe ori, cu alte tipuri de mijloace.
Drept urmare, transportul naval conteaz doar cu 2-3% din traficul turistic
internaional i 1-2% din circulaia turistic a rii noastre, ponderea sa meninndu-se relativ
constant.
Transporturile navale se realizeaz n prezent mai mult sub forma croazierelor,
transformndu-se de fapt dintr-o modalitate de deplasare ntr-una de agrement.
Produse turistice oferite de companiile maritime:
Voiaje forfetare care include transportul dus-intors si servicii de sejur (cazare, masa)
in fiecare escala;
Coasta de Vest a Americii de Nord, cu trasee pe lng Mexic, SUA, Canada, destinaia
situat pe locul doi n topul preferinelor turitilor;
In Europa, cele mai mari agentii sunt: Paquet si Club Mediterranee (Franta), Chandria
si Epiroteki (Grecia), Costa (Italia), Kloster (Norvegia), The Sovereign the Sea (Suedia),
Chousta Roustavelli (Rusia), P&O, Wihite Star Line (Marea Britanie)
Cele mai multe companii au agentii distribuitoare care centralizeaza rezervarile, iar acestea
sunt incredintate unei agentii generale (General Sales Agent) care elibereaza titlurile de
transport, contra unui comision.
SERVICIUL DE CAZARE
Cazarea reprezinta etapa urmatoare transportului si intruneste caracteristicile unei
componente de sine statatoare. Prin continutul sau, cazarea vizeazacrearea conditiilor si
confortului pentru odihna calatorului, ea poate fi denumuta rezultatul industriei hiteliere.
Cazarea se prezinta ca o prestatie complexa ce decurge din exploatarea echipamentelor de
primire si gazduire si este alcatuita dintr-un grupaj de servicii oferite calatorului pe timpull si
in legatura cu ramanerea sa in unitatile hoteliere.
Dimensiunile si calitatea serviciului de cazare hoteliera sunt determinate, in primul rand, de
xistenta unei baze amteriale adecvate din punct de vedere al marimii, tipologiei, dotarilor, etc.
Care sa asigure turistilor conditii optime de inoptare si sa indeplineasca, dupa caz, si alte
functii. In al doile rand, serviciul de cazare este influentat de incadrarea cu personal a
mijloaclor de gazduire, de nivelul de calificare a lucratorilor, de modul de organizare a
muncii. In acest context, insuficienta spatiilor de cazare, inzestrarea lor necorespunzatoare,
neconcordanta intrenivelil confortului oferit si exigentele turistilor, ca si numarul mic al
lucratorilor sau slaba pregatire ainfluenteaza negativ calitatea serviciului de cazaresi, prin
intermediul acesteia, dimensiunule circulatiei turistice si gradul de valorificare a
patrimoniului.
Structura serviciului de cazare
Destinat satisfacerii nevoilor generate de sederea in afara resedintei permanente,
serviciul de cazare hoteliera are un continut complex, rezultat al multitudinii si diversitatii
nevoilor pe care turistii le manifesta cu aceasta ocazie, dar si varietatii formelor de turism
carira trebuie sa se adapteze.
Avand in vedere varietatea necesitatilor turistilor si pornind de la premisa ca
principalele momente asociate prezentei acestora in unitatile hotelieresunt primirea, ssederea
si plecarea, serviciul de cazare este constituit dintr-o suma de prestatii independente:
Cazarea propiu-zisa si serviciile complementare acesteia;
Alimentatia si serviciile specifice asociate ei;
Activitatile cultural-artistice si de agrement;
Serviciile de informare si intermediere;
Activitatile comerciale;
Servicii cu caracter special;
Intre aceste servicii sau functii exista relatii de interdependenta, circuitele lor
tehnologice se interfereaza. In raport cu specificul fiecarei unitati de cazare, unele din
activitatile mentionate pot fi mai dezvoltate, altele mai putin; unele pot sa lipseasca, dupa
cum pot aparea altele suplimentare. In totalitatea lor, aceste prestatii concura la satisfacerea
nevoilor clientilor, caracterizand sub aspect cantitativ si clitativ activitatea desfasurata in
sectorul hotelier.
Servicii legate de
Primirea si plecarea
Turistilor
Alte sevicii
Alimentatia
Cazarea propiu-zisa
UNITATEA DE CAZARE
prestati menite sa satisfaca, pentru toti turisti si in orice moment, nevoia de hrana.
ACTIVITATILE CULTURAL-ARTISTICE SI DE AGREMENT presupune existenta unor dotari
adecvate petrecerii timpului liber si divertismentului: terenuri de sport, piscine, saune, sali de
gimnastica, etc.
SERVICIILE DE INFORMARE faciliteaza turistului cunoasterea si accsul la oferta specifica.
Aceste servicii sunt realizate de compartimentul front-office si pot fi oferite verbal sau prin
intermediul mijloacelor scrise.
turistii proprii si prestatorii de servicii specializate realizarea anumtor lucrari, reparatii sau
intretineri.
SERVICII COMERCIALE vanzarea unor produse necesare turistului pe durata sejurului:
hoteluri;
hoteluri-apartament;
moteluri;
hoteluri pentru tineret;
hosteluri;
vile;
bungalouri;
cabane turistice, cabane de vntoare, cabane de pescuit;
sate de vacan;
campinguri;
spaii de campare organizate n gospodriile populaiei;
popasuri turistice;
pensiuni turistice urbane
pensiuni turistice rurale;
apartamente sau camere de nchiriat n locuine familiale ori n cldiri cu alt
destinaie.
O parte nsemnat a plcerilor unei cltorii constau n a servi masa ntr-un restaurant
sau alt tip de unitate de alimentaie. n plus, cltorii consider acest lucru nu doar o plcere,
ci i o necesitate.
Sectorul alimentaiei poate fi divizat n principal n mai multe segmente: uniti
comerciale de alimentaie (restaurante, fast-food, snack-baruri, etc.) uniti instituionale
(coli, spitale, magazine, etc.), serviciile de alimentaie din unitile militare i cluburile
private .Cu excepia unitilor comerciale, celelalte segmente au o importan direct sczut
n industria turismului, dei un cltor (turist) pe durata shopping-ului, poate s-i procure
hrane de la magazin. De importan primar pentru turism este alimentaia comercial care
include unitile de alimentaie rapid (restaurante cu autoservire i de tip fast-food, coffeeshop-uri, snack-baruri, uniti specializate n livrarea la domiciliu) i uniti ale alimentaiei
tradiionale (restaurante cu specific i restaurante clasice)
n ceea ce privete coninutul activitii, alimentaia se caracterizeaz prin
complexitate, reunind ntr-un tot unitar activiti (procese) independente, identice sau
comparabile cu cele din alte ramuri ale economiei, respectiv un proces de producie, unul de
comercializare i unul de servire.
Activitatea de producie, sensibil asemntoare celei desfurate n industria
alimentar, asigur realizarea preparatelor culinare i de cofetrii, prin transformarea
materiilor prime al cror consum , cel mai adesea, nu este posibil fr o prelucrare
prealabil de tip industrial sau casnic.
Procesele de producie care includ fierberea , coacerea, prjirea, uscarea, etc., se
desfoar, n cadrul activitilor de alimentaie n analiz, fie la nivelul spaiilor de producie
(buctriilor) din componena restaurantelor de diferite profiluri, fie la nivel industrial, caz n
care vorbim de fabricile de mncare, care evideniaz coninutul activitilor de catering
industria serviciilor de alimentaie ). Funcionarea acestor fabrici de mncare se bazeaz pe
principiul separrii n spaiu i timp a produciei de servire, iar organizarea de acest tip este
mai rspndit n cadrul alimentaiei pentru colectiviti i al serviciilor de alimentaie la
bordul aeronavelor (catering aerian), fr a fi exclus aplicarea nici n cadrul alimentaiei
comerciale, cel puin sub forma semipreparatelor i materiilor prime prelucrate primar
(ex:cartofi prjii, etc.).. Cea mai mare organizaie care se bazeaz pe acest principiu este
McDonalds, n care spaiile de producie la nivelul fiecrui restaurant au caracterul unor
buctrii de asamblare. n activitatea acestui lan de restaurante, de notorietate pe plan
internaional, materiile prime i componentele diferitelor meniuri sunt achiziionate de la
furnizori autorizai McDonalds (ex fabrica de hamburgeri). De asemenea, cateringul este
prezent n organizarea unor evenimente care reunesc un numr mare de participani, de tipul
banchete, recepii, nuni
Pe plan internaional, activitatea de alimentaie se bucur de un statut privilegiat,
influenat fiind n mare msur de nivelul de dezvoltare economico-social, de tradiiile
existente dar i de experiena acumulat n organizarea acestei activiti. n Frana, de
exemplu, circa din populaie servete masa de prnz n afara cminului i per ansamblu,
mai mult de 30% din bugetul alocat satisfacerii nevoilor de hran se cheltuiete n sectorul
alimentaiei publice. n Marea Britanie, ara european cu cel mai bine pus la punct sistem de
alimentaie rapid, proporia se ridic la 50%; n ri ca Germania, Cehia, Ungaria, Polonia,
20-30% din populaie servete cel puin o mas pe zi n sectorul alimentaiei
n SUA, ara cu cel mai dezvoltat sector de alimentaie, partea din bugetul alimentar
destinat consumurilor n afara domiciliului este de 90%, iar pe total, mesele luate n ora
reprezint aproximativ 75% din totalul vnzrilor din aceast ar.
Situaia din ara noastr este din acest punct de vedere, mult mai modest, populaia alocnd
aproximativ 20% din bugetul alimentar i mai puin de 10% din totalul cheltuielilor de bunuri
i servicii pentru consumurile efectuate n unitile de alimentaie public..
Activitatea din cadrul acestui departament se desfasoara la nivelul spatiilor de
productie (in primul rand bucatarie) si a spatiilor de servire (saloane de servire, baruri).
In principiu, un restaurant cupride o bucatarie si unul sau mai multe saloane. In hotel,
o bucatarie poate sa deserveasca mai multe unitati de alimentatie publica.
Ex: la Hotelul Sofitel Bucuresti, bucatarie unica deserveste ambele restaurante :
Darcle restaurant clasic cu specialitati frantuzesti si romanesti
Volubilis cu serviciu rapid, la masa si bufet
In alte cazuri, se face distinctie intre bucatarie centrala, bucatarii satelit, etc.
Bucataria centrala fabrica de mancare presupune o separare a productiei de
servire in spatiu si timp. Organizarea de acest tip este mai raspandita in alimentatia colectiva
si cateringul aerian, dar nu este exclusa in alimentatia comerciala, in special sub forma
semipreparatelor si a materiilor prime prelucrate primar . De exemplu, 97% din restauratorii
SUA utilizeaza produse congelate (cartofi prajiti) care simplifica activitatea propriei
bucatarii.
In cazul cand productia si consumul au loc in acceasi zi, cu separarea in spatiu, se
creaza un lant de distibutie cald. Preparatele calde sunt introduse in recipiente la o
temperatura cat mai mare posibila (+80C), sunt transportate in conditii izoterme si mentinute
la bucataria-terminus la temperaturi de minim 65C.
In cazul cand productia si consumul sunt separate si in timp, (cateva zile-1an) vorbim
de un lant de distributie rece. Daca perioada de pastrare este de pana la 6zile, lantul de
distributie are la baza refrigerarea preparatelor. Acestea sunt racite rapid, stocate si
transportata la 0C-3C. La bucataria-terminus, inaintea consumului, preparatele sunt aduse
la o temperatura de minim 65C. Daca perioada de pastrare este de pana la 9-12luni, lantul de
distributie se bazeaza pe congelarea preparatelor la temperatura de -18 C. Temperatura este
mentinuta pe intreaga durata a stocarii si transportata. la bucataria-terminus unde sunt aduse
la o temperatura de minimum 65C.
Marile hoteluri (de lant), in cadrul carora functioneaza o varietate de unitati de
alimentatie, au o bucatarie principala, unde se obtin preparate si semipreparate care vor fi
finisate in bucatariile-satelit aferente celorlalte unitati (la fel carmangeria, laborator de
cofetarie-patiserie)
Activitatea acestor bucatarii-satelit consta in pregatirea preparatelor care le
particularizeaza oferta si finisarea preparatelor livrate de bucataria-principala.
Astfel de bucatarii satelit se amenajaza la nivelul unitatilor de tip snack-bar, caffeshop, room-service, etc.
Sectorul de productie in sistemul clasic al unui restaurant cuprinde mai multe zone de
lucru:
- prelucrarea primara
- laborator de cofetarie-patiserie
- bufet de serviciu (bucatarie rece) - produse de mic dejun, deserturi, bauturi
nealcoolice calde livrate chelnerilor
- cofetarie
- prelucrare termica (bucatarie calda)
- spalator
oficiul restaurantului.
de serviciu, numit uneori cleste, dar format din lingura mare si furculita mare, chelnerul
efectueaza serviciul propriu-zis, asezand preparatul in farfurie.
Temperatura farfuriei trebuie sa fie corespunzatoare preparatelor servite. Daca este
vorba de un preparat cald, incalzirea prealabila a farfuriei se face in loverator. Similar,servirea
preparatelor lichide se face la supiera. Este apreciat ca un serviciu de clasa.
b) serviciul indirect (francez) dupa prezentarea platoului, prin stanga oricarui client,
chelnerul il va apropia cat mai mult de farfuria.Clientul se servete singur, cu ajutorul
tacamului de seviciu. O varianta (corespunzatoare unui nivel scazut de prestatie) este
asezarea platoului sau supierei la mijlocul mesei, de unde clientii se servesc singuri.
c) serviciul la farfurie(american) gata servit pe farfurie, preparatul este adus in
salon pe mana, tava sau carucior. Chelnerul aseaza farfuria in fata oricarui client, prin dreapta
acestuia. Emblema farfuriei trebuie pozitionata catre centul mesei, bucata de friptura in partea
opusa emblemei (catre client). Prin stanga clientului se aseaza salatiera. Cele mai multe
operatii (inmanarea listei-meniu, turnarea in pahare, servirea la farfurie, debarasarea farfuriei,
prezentarea notei de plata) se efectuaza pa partea dreapta a clientului.
d) serviciul la gheridon (a la russe) se efectueaza operatii de transare, flambare,
filetare(scoaterea fileurilor la petele rasol i la crapul pregtit saramur ntreg, ndeprtnduse aripioarele, pielea i ira spinrii), pregtire, porionare. Dupa transare, etc. preparatul este
servit la masa potrivit sistemului la farfurie sau direct. Flambarea presupune, ntr-o prim
etap, finisarea la flacr a preparatului (pregtirea sosului i tragerea/naparea cltitelor, etc),
urmat de turnarea unei buturi fine. nclinnd tigaia, alcoolul se prelinge pe pereii acesteia,
la exterior i ia foc. Se flambeaz deserturi, fructe, crnuri, dar i vinarsul (coniacul) nsui.
Este un serviciu de inalta clasa.
e) autoservirea tip bufet (bufet suedez) utilizeaza inventarul de servire la
dispozitiile, clientii isi aseaza singuri preparatele de pe masa bufet in farfurie. Sistemul nu
exclude prezenta chelnerilor. Debarararea se efectuaza cu tavi sau carucioare. In tara noastra
n hotelurile de 3-5 stele este sistem obligatoriu de servire a micului dejun.
Ordinea de servire a preparatelor intr-un meniu complet:
- gustari calde si reci
- preparate lichide (supe, creme, ciorbe, borsuri, consomm-uri)
- preparate din peste
- antreuri calde si reci (preparate din oua, paste fainoase, organe la gratar, etc.)
- preparate de baza insotite de legume si salate
- branzeturi (la romani la gustare, francezii dupa preparatele de baza, la englezi
si americani la sfarsit impreuna cu fructele)
- dulciuri de bucatarie, cofetarie-patiserie, inghetata
Micul dejun:
- continental
bauturi calde nealcoolice (ceai, cafea, ciocolata cu lapte, lapte cald sau rece)
unt, gem (dulceata sau miere)
produse de panificatie
uneori suc de fructe
- american: este mult mai consistent se adauga preparate de bucatarie,
cofetarie-patiserie, sucuri.
Meniul desemneaza totalitatea preparatelor de bucatarie, cofetarie, patiserie si alte
marfuri alimentare, care se ofera la o singura masa
Meniurile se diferentiaza, in principal, in functie de gradul de libertate in alegerea
preparatelor.
a) meniu la carte, care asigura posibilitatea alegerii dintr-o lista-meniu. O listameniu completa cuprinde un numar de preparate pentru fiecare gama (fel) in parte.
b) meniuri cu pret fix care simplifica alegerea si asigura clientul de suma care trebuie
platita. Sunt nelipsite in restaurantele mici si in special la pranz. Preturile sunt atragatoare,
dar nu pot decadea sub un anumit nivel decat cu riscul degradarii imaginii. Un restaurant
poate oferii concomitent mai multe variante de asemenea meniuri, la preturi diferite. Un loc
aparte detine specialitatea zilei (plat de jour), al carui pret are, de aemenea, caracter fix.
In general, meniul cu pret fix este propus in paralel ca meniu la carte.
c) meniuri cu specific, pentru copii, pentru diabetici, etc.
ex: Happy Meal la McDonalds
d) meniu impus caracteristic sejuririlor, cu achitarea anticipata a serviciilor de masa
si asigurarea acestora in sistem circiut inchis, cu incadrarea in barem (alocatie)
- turistilor li se ofera posibilitatea alegerii, cu o zi in avans, dintre preparatelel catorva
variante de meniuri proprii si alimentatiei colective.
e) meniul comandat cand preparatele si bauturile servite se stabilesc cu anticipatie
(banchete, receptii, etc.)
2.Baruri
In principal orice preparat al meniului trebuie insotit de o bautura alcoolica in special vin.
Daca vinurile albe se servesc racite, vinurile rosii se servesc la temperatura mesei.
Vinul spumant, ca si vinurile dulci se servesc la o temperatura de 2 C. Activitatea de
ridicare a temperaturii vinurilor rosii, prin aducerea sticlei, cu cateva ore inainte de servire, in
barul de serviciu se numeste ambrare.
La masa, primul serviciu inainte chiar de completarea mise-en-place-ului i
aducerea pinii l constituie turnarea apei in pahare. Imediat dupa paine se serveste
aperitivul (tuica, vodca, whisky, gin, bitter, vermut, cocteiluri). Vinul spumant se bea la
desert.Serviciul se incheie cu cafea, insotita de bauturi digestive (cognac (vinars) si lichior,
dar nu numai).
Aproape toate bauturile comercializate sunt obinute prin combinarea mai multor
bauturi cocteiluri realizate de barman, cu cateva reguli de combinare
O importanta particularitate prezinta asocierea vinurilor cu preparatele culinare
Preparate din peste , antreuri si preparate din carne de pasare se asociaza cu
vinurile albe, seci si demidulci
Preparatele de baza se asociaza cu vinurile rosii seci si deniseci
Desert vinuri dulci si spumante
Vinurile noi se servesc inaintea celor vechi
Vinurile usoare se servesc inaintea celor tari
Vinurile seci se servesc inaintea celor deniseci si dulci
Vinurile albe seci si deniseci inaintea celor rosii
Vinurile albe dulci dupa cele rosii
In afara barului de serviciu care functioneaza in cadrul restaurantului, exista
numeroase alte tipuri de baruri si alte unitati specializate in servirea si comercializarea de
bauturi alcoolice si nealcoolice.
3.Particularitatile alimentatiei rapide:
Dintre acestea: coffe-shop-urile, snack-barul si braseria sunt adesea amplasate in hoteluri.
Pentru restaurantele cu autoservire, elementul-cheie l reprezint sistemul de
distributie.
Fiecare sistem asigura o anumita fluenta a clientilor, si este factor in determinarea
suprafetei salii de consum.
Alti factori:
Numarul de clientise apreciaza ca un restaurant cu autoservire nu poate fi
rentabil pentru mai putin de 500 clienti/zi.
Timpul mediu in care un client isi alege preparatele si ia masa este de 30
minute.
Suprafata salii de consum aferenta unui loc la masa
Distingem 3 sisteme de distributie
Self-service liniar (clasic): clientul deplaseaza tava de-a lungul liniei de autoservire,
alege preparatele si le plateste la capatul liniei.
Formatia de servire este formata din lucratori pentru aprovizionarea liniei, casiere si
debarasatoare. Numarul mediu de clienti serviti intr-o ora pe lucrator este de 60, in
comparatie cu un restaurant de nivel mediu, cu servire la masa, unde un chelner bun poate
servi simultan la masa 20 clienti. Deci productivitatea difera-3 la 1 in favoarea self-service
liniar.
Principalul inconvenient il constituie blocarea firului de asteptare, in principal in faza
sectorului de preparate calde, datorita indeciziei clientilor si ruperilor de ritm in
aprovizionarea de la bucatarie. Pentru reducerea timpului de alegere, se recurge la limitarea
numarului de preparate.
Alte inconveniente:
- tentatia de a repeta alegerea persoanei din fata, clientul neavand timp suficient
pentru alegere
- trecerea clientilor de-a lungul intregii linii de autoservire, chiar daca cineva nu
doreste decat un preparat aflat la capatul liniei sau o bautura
Ordinea de prezentare:
- tavi, tacamuri, pahare
- gustari
- branza
- deserturi
- inghetata
- preparatul de baz
- paine
Avantaje: - productivitatea inalta a persoanei de servire
- posibilitatea observarii directe a reactiei clientului
- folosirea intensiva a suprafetei de distributie
Distributia free-flow: amenajarea se realizeaza sub forma de posturi de distributie
specializate (gustari, preparate cu garnitura, deserturi, bauturi, eventual amplasate
insular, separate prin zone de acces. Clientul trece cu tava prin fata acestora, liber,
degajat, alegand preparatele in ordine in care doreste. Posturile de distributie se pot
prezenta sub forma de standuri, fiecare, eventual, incluznd o casa pentru efectuarea
platii.
Inconveniente:
- productivitatea este mai mica decat la sistemul liniar, dar mai mare decat la
restaurantele cu servire la masa
- suprafata este mai mare, investitia este mai mare, numarul de personal este
mai mare
Avantaje:
rezervaii ale biosferei ( 3 ) Delta Dunrii (cu o suprafa care reprezint 45,93%
din totalul suprafeei protejate), Munii Retezat, Munii Rodnei
rezervaii tiinifice ( 52 )
monumente ale naturii ( 228 )
rezervaii naturale ( 527 )
n curs de constituire sunt: 6 parcuri naturale (179 000 ha) i 42 rezervaii naturale
(53). n Anexa 2.1. sunt prezentate rezervaiile biosferei, parcurile naionale i parcurile
naturale de pe teritoriul Romniei.
Parcul Naional Retezat este membru PAN Parks, o fundaie european care i
propune s promoveze parcurile naionale din Europa ca destinaii eco-turistice deosebite la
nivel European. Parcul Retezat este a cincea arie protejat certificat PAN Parks, alturi de
parcuri naionale din Polonia, Bulgaria, Finlanda i Suedia.
Parcurile naionale s-au concretizat ntr-o idee ce a reuit s fac nconjurul
Pamntului. n anul 1872 a fost declarat n America primul parc naional din lume:
Yellowstone. De atunci, s-au mai nfiinat pe toate continentele peste 1600 parcuri naionale
pentru a menine i proteja medii de via deosebite sau specii i peisaje rare. Astzi, menirea
acestora const i n protejarea proceselor ecologice care au loc natura urmnd a fi
conservat ca atare, n ntregime.
n SUA, sub egida NATIONAL PARK, funcioneaz 388 parcuri naturale, multe
dintre acestea fiind declarate monumente ale naturii, numrul anual al vizitatorilor acestora
ridicndu-se la 450 milioane persoane. Cel mai renumit este fr ndoial YELLOWSTONE,
nfiinat la data de 1 martie 1872, desemnat rezervaie internaional a biosferei n anul 1976
i monument al naturii n 1978. Se ntinde pe o suprafa total de 8992 km 2, pe teritoriul a
trei state (Wyoming 91%, Montana 7,6% i Idaho 1,4%). Lungimea parcului de la Nord-Sud
este de 101 km, iar de la Est la Vest de 87 km. Deine 10 000 izvoare termale, 250 geizere,
100 cascade (cea mai mare Grand Canyon of the Yellowstone are o nlime de 94 km),
precum i unul dintre cele mai largi cratere vulcanice (45 km x 75 km). n ceea ce privete
numrul vizitatorilor n 1872 (anul nfiinrii) acesta era de 300 persoane, n 1900 8929
persoane, n 1950 1 109 926 persoane, n anul 2003 3 019 384 persoane cu un total
cumulat din 1872 de 130 855 860 persoane (54).
Obiective geonaturale
Romnia este foarte bogat n fenomene geomorfologice care reprezint obiectul
interesului nu doar pentru specialitii din domeniu, ci i pentru o ptur mult mai larg de
public, n rndul crora ponderea cea mai mare o au turitii. Aceste obiective naturale se pot
grupa astfel:
- carsturi
38
- cascade
43
- chei
107
- circuri glaciare
44
- cratere vulcanice
10
- defilee
15
- izbucuri
22
- lacuri
160
- peteri
173
- rezervaii naturale
79
- stnci
187
h)
i)
j)
k)
Orae antice 10
Edificii 6
Monumente medievale identificate pe baza cercetrilor arheologice 15
Rezervaii arheologice 6
Acestor monumente istorice li se adug cele 18 000 lcae de cult existente la sfritul
anului 2004 (Anexa 2.3.), cele 700 muzee care funcioneaz pe teritoriul rii noastre, o
colecie bogat de incunabula existente n Romnia i de asemenea acordarea statutului de
ora medieval urmtoarelor 16 orae: Alba-Iulia, Baia Mare, Bistria, Braov, Cluj-Napoca,
Fgra, Media, Miercurea-Ciuc, Oradea, Sebe, Sibiu, Sighioara, Suceava, Trgovite,
Trgu-Mure i Timioara.
Evenimente
Spre deosebire de atraciile prezentate anterior, care au drept caracteristic principal
localizarea, deci o latur material, evenimentele se identific cel mai bine prin natural or
temporal, respectiv organizarea acestora n anumite momente ale anului. Frecvena
producerii lor este extreme de variat zilnic, ca n cazul schimbrii Grzii la Palat, altele se
organizeaz anual (marea majoritate), unele se organizeaz periodic la 4 ani de exemplu
precum Jocurile Olimpice
ntre acestea festivalurile de art se bucura de o faim deosebit i participare
numeroas. n Europa funcioneaz o Federaie a Festivalurilor de Art (EFA) sub egida
creia se organizeaz anual 90 festivaluri de muzic de camer n 31 ri. Romnia face parte
din aceast organizaie prin Festivalul Internaional de Muzic George Enescu (membru din
anul 1997). ntre rile vecine Romniei, trebuie remarcat o participare mai numeroas.
Astfel:
- Bulgaria cu dou festivaluri - Sofia festival de cultur vocal, oper, balet
- Varna festival de muzic clasic pentru tineri
- Ungaria cu trei festivaluri - Budapesta
- Esterhazy festival Haydn
- Miskolc festival internaional de oper
- Cehia cu patru festivaluri
- Praga
- Ostrava
- Brno
- Concentus Moraviae
n Marea Britanie se organizeaz anual 357 festivaluri de art cu o durat cuprins
ntre dou zile i cteva sptmni, iar n marea lor majoritate sunt sprijinite financiar de
autoritile locale. n topul acestor evenimente, innd cont de vnzrile obinute, sunt
Festivalul Edinburg i Concertele de la Promenada BBC. Pentru multe din oraele Europei,
organizarea unui festival reprezint o cale de ieire din anonimat i includerea localitii
respective n circuitele turistice. n Norvegia, se organizeaz nu mai puin de 200 de
festivaluri, de toate tipurile i mrimile, de la festivaluri de camer, festivaluri naionale de
mari dimensiuni pn la festivaluri rock moderne. Anexa 2.4. cuprinde lista celor mai bune
festivaluri de art organizate n Europa In anul 2005 (57).
n acelai registru de manifestri se nscrie i desemnarea Oraului European al
Culturii, n fiecare an, ncepnd cu anul 1985 de ctre o comisie specializat a U.E. Lista
oraelor nominalizate este prezentat n tabelul 2.19.
Tabelul 2.19. Oraele Europene ale Culturii
An
Ora
1985
Atena
1986
Florena
1987
Amsterdam
1988
Berlin
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
(milenium)
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
a fost de aproape 247 milioane. Activitatea din Europa a fost marcat de un decline de opt
procente al nivelului de vizitare, n timp ce primele 50 de parcuri din America de Nord au
raportat o scdere de 1,5% (58). Succesul incontestabil n materie de construcie i operare a
acestui tip de animaie, aparine companiei Walt Aisnay, iar SUA reprezint cea mai
important gazd a parcurilor tematice i centrelor de agreement pentru familii din toat
lumea. Cele mai mari parcuri de acest tip fac parte din urmtoarele familii:
Dsney Parks
Six Flag Theme Parks care are 30 parcuri n SUA, unul n Canada (Montreal) i
unul n Mexico City. Deservete 34 dintre cele mai mari 50 zone metropolitane din
SUA
Universal Parks
Anheuser Busch Parks
Cedar Fair Parks
Paramount Parks
Kennywood Parks
Compania Walt Disney a fost fondat n anul 1923, iar n present este divizat n patru
mari segmente de afaceri:
1. Disney Studio Entertainment se ocup de activitatea mai multor studiouri
cinematografice (Walt Disney Pictures, Touchstone Pictures, Hollywood Pictures,
Miramax Films i Dimension Films) i de distribuia peliculelor realizate, n special
prin Buena Vista International
2. Disney Parks and Resorts recreaz, n lumea real, imaginea filmelor de desene
animate. n present, opereaz 10 parcuri tematice pe trei continente, iar al 11-lea
parc, cel din Hong Kong, este n construcie, iar mpreun cu acestea funcioneaz 35
hoteluri, 2 vase de croazier de lux i o gam extrem de variat de modaliti de
distracie. n anul 2003, 7 dintre parcurile tematice Disney s-au nscris n clasamentul
primelor 10 cele mai vizibile asemenea parcuri din lume, conform Amusement
Business Magazine. Primul parc Disney deschis a fost cel din California; cel care a
nregistrat numrul cel mai mare de vizitatori n 2003 este cel din Orlando, Florida
(statut deinut de civa ani buni); Disneyland Resort Paris este destinaia (parcul)
numarul 1 din Europa, iar Tokyo Disney Resort este destinaia turistic numrul 1 din
Asia (59). n plus, compania deine i un club de vacan Disney Vacation Club
3. Disney Consumer Products exploateaz marca Disney folosit pentru o gam foarte
variat de produse de la jucrii, decoraiuni interioare, cri, pn la aparate
electronice, jocuri electronice i chiar obiecte de art
4. Disney Media Network deine posturi de TV (ABC Television Network), posturi de
radio (deine n acest sens 72 staii radio naionale)
Parcurile Disney sunt parcuri tematice (Magic Kingdome, Epcot, Disney MGM
Studious, Disneys Animal Kingdome Park) i parcuri acvatice (Blizzard Beach, Typhoon
Lagoon). Hotelurile (structurile de cazare n general) sunt clasificate pe 5 categorii de confort
(deluxe, moderat, valoare, club, camping).
Numai n California, ncasrile din activitatea parcurilor i structurilor de cazare
(2004) au nregistrat valoarea de 3,6 miliarde $, iar numrul angajailor era de
65 700
persoane.
ncasrile numai din segmentul al doilea al companiei, respective Disney Parks and
Resorts n anul 2004, era de 7, 750 miliarde $.
n SUA sunt operate numeroase alte parcuri de distracii i petrecerea timpului liber,
care sunt organizate pe tematici precum software, comedii, muzic, golf, circuite, karting,
breakdance, etc.