Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Endocrinologie
Endocrinologie
15.1. INTRODUCERE
NOTIUNI DE ENDOCRINOLOGIE
631
i
15.2.5. PARATIROIDELE
Cele patra glande paratiroide, situate pe fata dorsala a tiroidei, secreta hormo
nul paratiroidian sau parathormonul, care are rolul de a mobiliza calciul din oa
se si de a stimula absorbtia calciului din intestin. Mareste excretia de fosfor n
urina si reabsorbtia tu-bulara de calciu. n consecinta, o secretie crescuta de p
arathormon va mari calcemia si va scadea fosforemia. O actiune opusa o are tiroc
alcitonina - al doilea hormon paratiroidian -, cu actiune hipocalcemianta.
15.2.6. PANCREASUL
Rolul de glanda endocrina al pancreasului a fost recunoscut din 1866, cnd extirpa
rea pancreasului la cine a provocat aparitia diabetului. n prezent se stie ca insu
lele Langerhans din pancreas contin doua feluri de celule endocrine: celula oc,
care secreta glucagonul, si celulele p, care secreta insulina. Insulina scade gl
icemia, transportnd zaharul n celule, pe cnd glucagonul este un puternic factor hip
erglicemiant: scoate zaharul din ficat (glicogenoliza) si creste concentratia ac
estuia n snge (hiperglicemie).
15.2.7. GLANDELE GENITALE
Gonadele sau glandele genitale feminine si masculine au o secretie externa sau g
ame-togena si o secretie interna sau endocrina. Ovarul asigura producerea ovulel
or necesare reproducerii. Totodata el secreta hormoni sexuali: progesteronul si
estrogenii. Testiculul produce spermatozoizii care fecundeaza ovulul. Functia sp
ermatogenica este localizata n tubii seminiferi. n spatiul dintre tubi se gasesc c
elulele Leydig, care secreta hormoni androgeni, cei mai activi dintre acestia fi
ind testosteronul si androstendionul. Hormonii sexuali determina dezvoltarea car
acterelor sexuale si marcheaza diferenta dintre cele doua sexe. Sub controlul si
stemului nervos, hipofza - prin cei doi hormoni gonadotropi (foliculostimulent si
luteinizant) - stimuleaza si mentine functia glandelor genitale.
15.3. BOLILE HIPOFIZEI
633
\
ai
B
U i
Simptomatologie: boala apare cu precadere ntre 30 si 50 de ani. Deformarile fetei
si ale extremitatilor se produc treptat, n decurs de ani, fiind trziu sesizate de
bolnav si de anturajul acestuia. Pacientrul constata de pilda ca i creste picior
ul si ca trebuie sa schimbe n fiecare an numarul de pantof, fara a putea gasi exp
licatia acestui fenomen. n faza constituita a bolii, aspectul acromegalului este
destul de caracteristic. Cresterea excesiva se rasfrnge asupra ntregii conformatii
a individului. Minile si picioarele sunt groase si late, toracele este de asemen
ea latit si deformat. Ceea ce atrage n primul rnd atentia este deformarea oaselor
fetei. Mandibula creste mult n lungime (prognatism), devenind proeminenta, muscat
ura devine dificila, deoarece spatiile interdentare se distanteaza si dintii nu
se mai suprapun. Datorita ngrosarii oaselor, trasaturile fetei se schimba. Tegume
ntele se ngroasa, (pahidermie), la fel nasul, buzele si limba (macroglosie). Voce
a capata un timbru grav, cavernos, mai ales la femei dupa menopauza. Examenul ra
diologie arata n-grosarea oaselor lungi si a falangelor, modificari ale articulat
iilor (artropatii) si ale vertebrelor (cifoscolioza, lordoza, osteoporoza), ceea
ce explica frecventa durerilor osoase si articulare la acesti bolnavi. Muschii
sunt de obicei hipertrofiati. Cu toate acestea, forta musculara este diminuata.
La examinarea bolnavului se constata marirea de volum a organelor (cord, ficat,
splina, intestin si pancreas). La acromegali, datorita efectului hiper-glicemian
t al hormonului de crestere, diabetul zaharat se ntlneste n 25% din cazuri.
Semnele locale se datoresc extinderii tumorii n afara seii turcesti. Cefaleea est
e puternica si persistenta. Aparitia greturilor si a varsaturilor indica o irita
tie meningiana, ca urmare a cresterii tumorii. Tumoarea se mai nsoteste de tulbur
ari de vedere, de dereglari nevrotice, psihice si neurovegetative. ntre tulburari
le endocrine asociate se constata frecvent dezvoltarea parului pe corp la barbat
(hipertricoza) si aparitia parului pe fata la femeie (hirsutism) - dovada a act
ivitatii crescute a glandelor suprarenale. Functia gona-dotropa este si ea dereg
lata. La femeie, menstrele devin neregulate, dar sarcina este posibila. La barba
t, tulburarile n sfera genitala devin evidente abia n faza avansata a bolii.
Boala evolueaza foarte lent, n decurs de 15 - 20 de ani, deformarile tesuturilor
moi si ale scheletului fiind progresive.
Diagnosticul este dificil doar n faza de nceput, cnd deformarile osoase sunt putin
vizibile. Mai trziu, aspectul acromegalului este destul de caracteristic pentru a
fi usor recunoscut la examenul clinic. ntre investigatiile efectuate curent n ace
asta boala, n afara examenului radiologie - care arata prezenta tumorii hipofizar
e - se situeaza si dozarile de fosfor si calciu n snge si urina. Cnd fosforemia si
calciuria sunt crescute, nseamna ca tumoarea este activa. O alta dovada a evoluti
ei boli o constituie cresterea extremitatilor de la un an la altul. O analiza im
portanta este si dozarea radioimunologica a hormonului de crestere n plasma. n acr
omegalie se gasesc valori crescute, - 20 pna la 500 ug/ml (valori normale =1-10).
Tratament: exista n prezent mai multe procedee terapeutice la ndemna medicului. Pe
prim-plan si cea mai accesibila este roententgerapia hipofizara. Are eficacitate
doar n stadiul de nceput. Doza totala administrata este de 10 000 - 12 000 r la p
iele. Iradierea se repeta dupa un interval de 6 - 12 luni. Daca tumoarea creste
rapid si produce leziuni oculare, se prefera extirparea chirurgicala (hipofizect
omie). n prezent, riscurile operatorii au scazut mult datorita tehnicilor chirurg
icale, mult ameliorate. De data relativ recenta n tratamentul tumorilor hipofizar
e este aplicarea radioizotopilor. Se introduce n hipofiza
Y sau
15.3.4. GIGANTISMUL
..
."hi --
- AI.. .
se
Gigantismul se caracterizeaza prin cresterea exagerata n naltime, depasind cu cel
putin 20% media staturala. Ca si n cazul acromegaliei, boala este provocata de o
NOTIUNI DE ENDOCRINOLOGIE
635
copere cauza.
Simptomatologie: n general, copiii cu nanism au o greutate normala la nastere. Du
pa vrsta de 1 an, cresterea ncetineste, copilul ramnnd mereu n urma celor de aceeasi
vrsta. naltimea definitiva nu depaseste 1,20 sau 1,50 m. Diferitele segmente ale c
orpului se dezvolta armonios, proportional. Ceeea ce atrage n mod deosebit atenti
a este gracilitatea acestora. Capul este mic; la fel si extremitatile (acromicri
e). Expresia fetei
r
636
este juvenila. Nanicii par totdeauna mai tineri dect sunt n realitate. Tegumentele
sunt fine, palide. Nu rareori apar fenomene de mbatrnire precoce a tegumentelor.
Inteligenta este cel mai des normala, dar comportamentul ramne pueril. Deseori, a
junsi la vrsta pubertatii, nanicii nu se maturizeaza sexual. Aspectul este cunosc
ut sub denumirea de infantilism sexual.
Diagnosticul nanismului hipofizar se bazeaza pe talia redusa a bolnavului si pe
modificarile radiologice ale seii turcesti, care indica existenta unor leziuni s
au a unei tumori hipofizare. Nu trebuie uitat nsa ca numeroase alte afectiuni pot
perturba la copil procesul de crestere. Nanismul poate nsoti, de pilda, boli end
ocrine ca: mixedemul, boala Cushing, sindromul adreno-genital, pubertatea precoc
e sau disgenezia gonadica. Acon-droplazia este o alta afectiune care afecteaza c
resterea, dar se deosebeste de la nceput de nanismul hipofizar prin aspectul disp
roportionat al corpului si prin deformarile membrelor. Oprirea cresterii mai poa
te fi provocata de carente alimentare (diabet, tuberculoza, tulburari digestive)
, boli de rinichi, afectiuni cardiace si infectii cu caracter cronic.
Tratament: ntre mijloacele terapeutice, locul principal l detine hormonul de crest
ere, dar cum acesta se procura greu si este scump, n practica medicala se aplica
tratamentul cu hormoni periferici (insulina, extracte tiroidiene - Tiroxina sau
Tiroton - si hormoni steroizi anabolici). Daca nanismul este nsotit de infantilis
m sexual, se adauga tratament cu hormoni sexuali - estrogeni si Progesteron la f
ete si Testosteron la baieti. Testosteronul si derivatii sai au avantajul ca sti
muleaza anabolismul proteic, dezvolta musculatura si statura. Trebuie totusi adm
inistrati cu prudenta la copii, deoarece au afect virilizant.
15.3.6.
i
z
Sindromul, care a fost descris n 1901, are ca semne caracteristice obezitatea si
infantilismul genital, care apar la copiii de ambele sexe. Afectiunea este provo
cata de o tumoare sau de un proces inflamator cu sediul n regiunea hipotalamo-hip
ofizara. n functie de localizarea si ntinderea leziunii apar diverse simptome nerv
oase si endocrine.
Simptomatologie hipotalamica: obezitatea este o dovada a suferintei hipotalamusu
lui. La copii, grasimea are o distributie particulara, cuprinznd snii, abdomenul,
regiuna pu-biana, radacinile membrelor, soldurile si coapsele. Aceasta repartiza
re a grasimii da baietilor un aspect feminin. Se mai semnaleaza ameteli, insomni
i, dureri de cap, apatie, transpiratii abundente si diabet insipid.
Simptomatologie endocrina: tulburarea endocrina caracteristica sindromului este
insuficienta genitala. La baieti, ea este semnalata de timpuriu: penisul este mi
c, nfundat n grasime; testiculele sunt de asemenea mici sau nu coboara n punga scro
tala. La fete, infantilismul genital este depistat abia la vrsta pubertatii: mens
tra nu apare; organele genitale ramn infantile; snii sunt mici, avnd putin tesut gl
andular. Exista si un sindrom adipozo-genital al adultului, care se caracterizea
za prin obezitate si hipogonadism: caderea perilor pubieni si auxilari amenoree
la femeie, impotenta sexuala la barbat si regresiunea organelor genitale. Sindro
mul Babinski-Frohlich nu trebuie confundat cu pseu-dosindromul adipozo-genital,
care este destul de frecvent ntlnit la copii si se datoreste supraalimentatiei ace
stora si nicidecum unor leizuni hipotalamo-hipofzare. n astfel de cazuri, infantil
ismul genital evolueaza benign, disparnd la pubertate. Copilul trebuie sfatuit sa
faca gimnastica, mai multa miscare, sa se abtina de la dulciuri si sa nu faca e
xcese alimentare.
NOTIUNI DE ENDOCRINOLOGIE
637
639
fiind apreciat n mililitri pe minut. Proba propriu-zisa se ncepe cnd debitul urinar
ajunge la 10 ml/min. Se face perfuzie i.v. cu solutie hipertonica de clorura de
sodiu 2,5%, timp de 45 de minute. Debitul urinar se masoara la fiecare 15 minut
e, att n timpul perfuziei, ct si la 30 de minute dupa terminarea ei. n mod normal, d
ebitul urinar trebuie sa scada brusc. Daca nu scade, se presupune existenta unui
diabet insipid.
Proba la hormonul antidiuretic consta n administrarea i.m. sau i.v. de hormon ant
i-diuretic. Se urmareste diureza pe minut. n diabetul insipid, sub actiunea hormo
nului, cantitatea de urina se normalizeaza. Aceasta metoda simpla este valoroasa
, deoarece face distinctia ntre diabetul insipid si poliuria ntlnita n afectiunile r
enale. Tratamentul cu pulbere de retrohipofiza corecteaza poliuria din diabetul
insipid. Se administreaza pulbere de lob posterior de hipofiza. n comert se gases
te preparatul denumit Retrohipofiza, care contine hormon antidiuretic. Se dau 20
- 50 mg la intervale de 4 ore, n prize nazale. Se mai poate administra si sub fo
rma injectabila. Recent, s-au introdus n tratamentul diabetului insipid substante
diuretice (ca de ex. Clortiazida), care reduc n mod substantial poliuria. n poliu
riile cu componenta psihica se utilizeaza tranchilizante si se face psihoterapie
. ntre alte indicatii, un rol important l detine dieta saraca n sare, proteine, alc
ool - toate acestea avnd efect de stimulare a diurezei.
15.4. BOLILE EPIFIZEI
15.4.1. MACROGENITOSOMIA PRECOCE (sindromul Pelizzi)
Bolile epifizei sunt destul de rare. Mai cunoscut, desi rar ntlnit, este sindromul
de pubertate precoce sau macrogenitosomia precoce, provocata de o tumoare cereb
rala (pi-nealom), care distruge epifiza si determina leziuni n centrii hipotalami
ci. Se pare ca sindromul apare n exclusivitate la baieti sub 10 ani.
Semnul principal al bolii este maturizarea sexula precoce; aparitia parului sexu
al si facial, dezvoltarea organelor genitale, aparitia spermatogenezei. Crestere
a n naltime este la nceput accelerata, apoi este frnata de excesul de hormoni androg
eni, care produc nchiderea precoce a cartilajelor la crestere.
Prognosticul bolii este grav. Mortalitatea este mare, chiar daca se intervine ch
irurgical. Tratamentul medical este ineficace.
T
Etiologie: cea mai frecventa cauza a bolii este hiperplazia suprarenalelor. Boal
a mai poate fi provocata si de tumori ale suprarenalelor - adenom sau cancer al
suprarenalelor -sau de un adenom bazofil hipofizar. Boala Cushing a mai fost sem
nalata la bolnavi care au primit doze mari si prelungite de cortizon.
Simptomatologie: boala este mai des ntlnita la femei dect la barbati, conferind o nf
atisare destul de caracteristica. O particularitate a bolii este distributia gra
simii, care confera bolnavului o obezitate aparenta. Grasimea este localizata la
fata - dnd aspectul de "luna plina" -, la abdomen, ceafa, gt si la radacinile mem
brelor. n schimb, extremitatile sunt subtiri, datorita topirii maselor musculare.
Pielea este subtire, atrofica, uscata si cu aspect marmorat, ndeosebi pe membre.
Pe regiunea abdominala, fese, brate si n axile apar vergeturi sau striuri de cul
oare rosie-violacee, semne distinctive ale hipercorticis-mului. Pe spate apare f
recvent acnee. Ceea ce atrage n primul rnd atentia este fata rotunda, cu pometii r
osii, la care se adauga, la femei, prezenta parului pe barba, buza superioara si
pe obraji (hirsutism). Hipertensiunea arteriala este un semn obisnuit al bolii.
Valorile tensiunii sistolice ajung la 200 mm Hg. Ca urmare a actiunii cortizonu
lui asupra metabolismului glucidic, se gasesc valori crescute ale glicemiei pe n
emncate, aspect cunoscut sub denumirea de diabet steroid. Modificarile n sfera gen
itala sunt frecvente. La femei ele constau n neregularitati ale ciclului menstrua
l, mergnd pna la pierderea menstrelor (amenoree) si sterilitate. La barbat, tulbur
arile n sfera genitala si infertilitatea devin mai evidente n faza naintata a bolii
. La femei, excesul de cortizol produce virilizare, pe cnd la barbat se remarca t
endinta la feminizare (ginecomastie). La 50% din bolnavi exista tulburari psihic
e, caracterizate prin stari depresive, anxietate, tulburari de memorie etc. O al
ta manifestare a bolii este osteoporoza - consecinta a decalcifierii considerabi
le a oaselor. Procesul de decalifiere determina cu timpul turtiri ale vertebrelo
r si deformari mari ale coloanei vertebrale: cifoza, scolioza, cu dureri mari do
rso-lombare. Decalcifierea se extinde la coaste si la craniu. Boala Cushing este
grava prin manifestarile si complicatiile sale: topirea osoasa care determina f
racturi spontane, diabetul zaharat, insuficienta renala, infectiile acute si gra
ve, tulburarile psihice importante, mergnd pna la sinucidere.
Diagnosticul este sugerat de aspectul clinic al bolnavului si anume de topirea m
usculaturii, distributia particulara a grasimii, prezenta striurilor rosii si de
641
zi la ora 7 dimineata. Se dozeaza separat 17-OHCS n cele doua borcane. n mod norma
l, concentratia steroizilor din urina de zi trebuie sa fie mai mult de jumatate
din total. n boala Cushing, valorile n urina de zi si cea de noapte sunt egale, ia
r adunate dau valori crescute.
Ori de cte ori se presupune ca exista o secretie crescuta de hormon corticotrop s
au de steroizi suprarenali se efectueaza testul de inhibitie cu superprednol. Su
perprednolul, hormon steroid, este cel mai puternic inhibitor al secretiei de ho
rmon corticotrop. Testul se face administrnd timp de doua zile, perorai, cte 2 mg
superprednol/zi (cte 0,5 mg la 6 ore). nainte si la sfrsitul probei, adica n ziua a
doua a probei, se determina n urina 17-CS si 17-OHCS. n mod normal, dupa superpred
nol, steroizii urinari scad cu peste 50% din valoarea initiala. n hiperplazia sup
rarenala, eliminarile de hormoni steroizi scad semnificativ, pe cnd n tumorile sup
rarenale (adenom sau cancer) modificarile sunt nensemnate, deoarece tumorile se d
ezvolta oarecum independent de glanda hipofiza. Mai exista si o varianta a probe
i cu 8 mg superprednol/zi. Un alt procedeu de diagnostic este retropneumoperiton
eul (a se vedea descrierea tehnicii la capitolul rezervat feocro-mocitomului). E
xamenul radiologie al regiunii lombare pune n evidenta n astfel de cazuri existent
a unei tumori si o localizeaza.
Tratamentul bolii Cushing este chirurgical.
15.5.2. SINDROMUL ADRENO-GENITAL
Sindromul adreno-genital se caracterizeaza prin secretia anormala (cantitativ si
calitativ) de hormoni andogreni de provenienta suprarenala. Se cunosc doua aspe
cte ale sindromului, si anume: forma congenitala si forma dobndita sau capatata.
Sindromul adreno-genital congenital este provocat de o hiperplazie a glandelor s
uprarenale. Chiar nainte de nastere, suprarenalele secreta o cantitate anormala d
e hormoni an-dropeni. De aceea, fetii de sex feminin se nasc cu anomalii ale org
anelor genitale de tip masculin, realiznd starea de intersexualitate. Exista dive
rse grade de masculinizare a organelor genitale, mergnd de la forme usoare pna la
masculinizarea completa, cu uretra peni-ana. La baieti, sub influenta hormonilor
androgeni se produce dezvoltarea precoce a caracterelor sexuale. De la 2 - 4 an
643
recolteaza din nou snge pentru numararea eozinofilelor. Daca suprarenala function
eaza normal, eozinofilele trebuie sa scada la jumatate din valoarea lor initiala
.
Testul de ncarcare cu apa (Robinson-Power-Kepler) se bazeaza pe diureza scazuta a
addisonienilor. Se stie ca, n mod normal, apa ingerata n exces se elimina n decurs
de 4 ore, n proportie de peste 80%. n insuficienta suprarenala, dar si n hipotiroi
dism si n insuficienta hepatica si renala, eliminarea este sub 50%. Testul se apl
ica n doua etape: n prima, bolnavul bea la ora 8 dimineata 1 1 apa n 20 de minute,
dupa ce n prealabil a urinat: se strnge separat urina dupa 2 ore si dupa 4 ore si
se noteaza cantitatile; daca suma lor este mai mica de 50%, exista probabilitate
a unei insuficiente suprarenale: pentru mai multa precizie se trece la cea de-a
doua etapa, care se efectueaza la fel ca prima, numai ca nainte cu 4 ore de a bea
apa, deci la ora 4 dimineata, bolnavul primeste 50 -100 mg Cortizon acetat sau
20 - 30 mg Prednison. Daca sub influenta Prednisonului eliminarea apei se face n
ormal, se poate afirma existenta insuficientei corticosuprarenale.
Tratament: aplicarea n ultimele decenii, pe scara larga, a preparatelor sintetice
de glucocorticoizi (cortizon, acetat, Prednison) si mineralocorticoizi (ADC) a
simplificat mult tratamentul bolii Addison, facnd dintr-o boala grava, o afectiun
e compatibila cu viata. Tratamentul preventiv consta n tratarea la timp si cu toa
ta seriozitatea a oricarui proces tuberculos. Insuficienta suprarenala, odata co
nstituita, se aplica un tratament specific cu cortizon, de preferinta dat pe cal
e bucala (n comert exista preparatul romnesc Prednison), n doze conform prescriptii
lor medicale. n criza addisoniana se intervine de urgenta, cu injectii de Cortizo
n i.m sau cu Cortizon adaugat n perfuzii de solutie salina cu solutie glucozata 5
%. Personalul sanitar are rolul de a instrui bolnavul, atragndu-i atentia asupra
rezistentei sale scazute si asupra necesitatii de a purta n permanenta cu el tabl
ete de prednison. n conditii speciale - ca de exemplu eforturi suplimentare, con.tractarea unei stari gripale sau cu ocazia unei interventii chirurgicale -, bol
navul trebuie sa mareasca doza de Prednison. Este de asemenea necesara cresterea
ratiei de sare n alimentatie.
15.5.6. INSUFICIENTA SUPRARENALA CRONICA BENIGNA
Exista si forme atenuate de insuficienta suprarenala, care se datoresc altor cau
ze dect tuberculozei. Insuficienta suprarenala benigna apare n boli digestive cu c
aracter cronic, supuratii cronice etc. Insuficienta suprarenala se mai instaleaz
a si dupa operatii pe suprarenale (suprarenalectomie). n astfel de cazuri apar ma
nifestarile cunoscute din boala Addison.
15.5.7. FEOCROMOCITOMUL
645
647
ind administrata pe cale orala. Exista mai multe variante ale acestui test. Cel
mai utilizat este testul la 2 ore (valori normale = 19 5) si testul iodocaptarii
la 24 de ore (normal = 45%). n hipertiroidism, valorile iodemiei si ale iodocapta
rii sunt crescute. Ambele probe necesita o tehnica de lucru si o aparatura mai c
omplicate, fapt pentru care nu pot fi efectuate dect n unitati spitalicesti specia
l dotate. Una dintre cele mai utilizate investigatii n hipertiroidie este proba d
inamica a inhibitiei cu triiodotironina (proba Werner). Se dau 100 ug triiodotironina/zi (preparatul Tiroton), timp de 5 zile sau, n alta varianta, timp de 10 z
ile. nainte si dupa terminarea probei se masoara iodocaptarea. n mod normal, exces
ul de hormoni
648
ate, de culoare palida-galbuie si reci. Un semn constant ntlnit este rarirea sprnce
nelor la extremitati. La femei, vocea se ngroasa. Temperatura corpului este de ob
icei scazuta (hipotermie) si bolnavii sunt foarte sensibili la frig. Cordul este
marit, iar bataile inimii sunt rare (bradicardie). O alta particularitate a hip
otiroidismului o constituie lentoarea psihica, manifestata prin somnolenta torpo
are, ncetinire a proceselor mintale si greutate n vorbire (bradilalie). Tabloul cl
inic este completat de dureri de cap, constipatie, dureri musculare, acestea din
urma fiind n mod gresit atribuite reumatismului. Tulburarile n sfera genitala con
stau n menoragii si sterilitatea, la femei, si pierderea potentei si scaderea fer
tilitatii, la barbat.
Etiopatogenie: mixedemul apare cu predilectie n regiunile cu gusa endemica, caren
ta n iod si substantele gusogene fiind factori favorizanti pentru aparitia sa. nde
partarea chirurgicala totala a glandei duce la instalarea rapida a mixedemului.
Insuficienta tiroidiNOTIUNI DE ENDOCRINOLOGIE
649
ana mai poate fi produsa de leziuni inflamatorii ale tiroidei (tiroidite acute s
i cronice). n aceste cazuri se pare ca procesul autoimun (prezenta de anticorpi a
ntitiroidieni care distrug tesutul glandular) are o deosebita importanta n produc
erea sindromului. n ultimii ani au aparut cazuri de insuficienta tiroidiana dupa
tratamente cu doze mari de iod radioactiv terapie aplicata n hipertiroidism si, m
ai ales, n cancerul tiroidian.
Mixedemul infantil: la copii, mixedemul mbraca forme diferite de ale adultului, f
apt pentru care merita o descriere separata.
Evolutia si manifestarile bolii sunt mai severe. Exista doua forme clinice disti
ncte, dupa momentul instalarii hipotiroidismului: mixedemul infantil si mixedemu
l juvenil.
Mixedemul infantil este una dintre cele mai frecvente boli endocrine ale copilar
iei. n forma cea mai severa, cu absenta congenitala a tiroidei (mixedem congenita
l), debutul se situeaza n viata intrauterina. Simptomele apar din primele luni de
viata. Tulburarile sunt grave, afectnd att cresterea, ct si dezvoltarea somatica s
i ndeosebi dezvoltarea sistemului nervos. Capul este mare, fata inexpresiva, cu a
spect de imbecilitate. Pielea este ngrosata, palida, abdomenul balonat, cu hernie
ombilicala. Dintii, cariati, prezinta numeroase malformatii. Daca tratamentul t
iroidian nu este instituit din timp, leziunile sistemului nervos devin ireversib
ile. Copilul este cretin si nu creste n naltime (nanism tiroidian). Dezvoltarea sa
este disarmonica, membrele fiind disproportionat de scurte n raport cu trunchiul
. Un criteriu pretios de diagnostic l constituie nchiderea tardiva a fontanelelor
si aparitia trzie a nucleilor de osificare. Se mai adauga si alte anomalii, ca di
sgenezia epifizara, caracterizata prin calcifieri multiple si neregulate ale car
tilajelor epifizare. Mixedemul infantil are drept cauze lipsa de iod n alimentati
e, excesul de antitiroidiene luate de mama n timpul sarcinii sau absenta congenit
ala a unor enzime care intervin n formarea hormonilor tiroidieni.
Mixedemul juvenil, spre deosebire de cel infantil, apare ceva mai trziu, n copilar
ie, ntrzierea n crestere si n dezvoltarea mintala este mai putin accentuata. Mai exi
sta o forma clinica de mixedem, n care punctul de plecare nu este n tiroida, ci n h
ipofiza, care secreta cantitati insuficiente de hormon tireotrop. Simptomele sun
t mai putin manifeste dect n hipertiroidismu primar.
Diagnostic: pentru diagnosticul hipotiroidismului se utilizeaza testele specific
e explorarii functiei tiroidiene. Metabolismul bazai (normal 10%) este mult scaz
ut n mixedem, ajungnd la valori de -20% sau chiar -45%. Valorile colesterolului sa
nguin sunt semnificativ crescute, mergnd pna la 300 mg si chiar la 600 mg% (normal
= 180 -220 mg%). Un alt semn distinctiv l constituie aparitia n snge de hematii co
devine mai vioi si si poate relua activitatea ntrerupta. Tratamentul consta n admin
istrarea perorala de pulbere de glanda tiroida sau produse hormonale sintetice:
tiroxina sau triiodotironina (aceasta se gaseste n comert sub denumirea de Tiroto
n). Doza si durata tratamentului sunt apreciate de catre medic de la caz la caz.
15.6.3. HIPOTIROIDISMUL CRONIC BENIGN
Hipotiroidismul cronic benign este o forma usoara de insuficienta tiroidiana, de
stul de frecventa, dar greu de diagnosticat.
Simptomatologia nu are nimic specific, putnd fi observata n multe alte afectiuni.
Bolnavul este friguros, constipat, se plnge vesnic de oboseala, tulburari de memo
rie si somnolenta. Se ngrasa cu usurinta, iar tegumentele sunt uscate si reci. Me
tabolismul bazai este doar uneori scazut. Celelalte teste pentru explorarea func
tiei tiroidiene pot fi normale. Singura n masura sa precizeze diagnosticul este p
roba terapeutica cu hormoni tiroidieni. Sub tratamentul tiroidian, bolnavul se s
imte bine si tulburarile dispar.
15.6.4. GUsA sl CRETINISMUL ENDEMIC
HHfflfflmi
Termenul de gusa endemica se refera la marirea de volum a glandei tiroide, manif
estare ntlnita n anumite zone geografice, interesnd 10% din populatie (fig. 74). Gus
a apare cu predilectie n zonele de munte si de deal.
Etiopatogenie: factorul determinat n constituirea gusii este carenta de iod. Hipe
rtrofia glandei tiroide mai este favorizata [ si de factori alimentari gusogeni
- varza, conopida, napi -, de subalimentatie, n special de carenta proteica si de
calitatea proasta a apei. Gusa poate fi nsotita de tulburari endocrine sau nervo
ase. Pentru diferitele forme de gusa, st. M. Milcu a propus termenul de distrofi
e endemica tireopata - denumita prescurtat DET - si le-a clasificat n trei grade
sau forme clinice:
- n DET de gradul I sunt cuprinse gusile simple, care nu sunt nsotite de fenomene
de compresiune si nici de tulburari endocrine;
- n DET de gradul II intra gusile de dereglari endocrine (forma endocrinopata),
ca de exemplu gusa cu mixedem sau gusa hipotiroi-dizata;
- n DET de gradid III (forma neuropata) predomina leziunile sistemului nervos ce
ntral. Aici sunt cuprinse formele cu deficit mintal sever, cu tulburari neurolog
ice si cu suferinte ale
organelor. Cretinismul, idiotia mixedematoasa, epilepsia, surditatea, surdomutit
atea si tulburarile de crestere (nanism) fac parte din aceasta categorie.
651
n ultimul timp se aplica tot mai mult terapia cu iod radioactiv n doze mari si rep
etate. Daca tratamentul este instituit precoce, se pot obtine supravietuiri apre
ciabile, mai ales n formele cu malignitate redusa.
15.7. BOLILE PARATIROIDELOR
i
ra. Cnd exista pierdere de calciu prin urina, bilantul este negativ. Tehnica este
urmatoarea: se da un regim alimentar care sa contina 150 mg calciu, alcatuit di
n oua, unt, pine, fructe, ceai, zahar, timp de 3 zile. nainte de proba se dozeaza
calciul n urina din 24 de ore si n fecale. n a patra zi a probei se dau din nou la
laborator pentru analiza urina si materiile fecale. Daca eliminarea de calciu es
te de peste 150 mg, nseamna ca exista pierdere de calciu. O alta proba utilizata n
diagnosticul hiperparatiroidismul este clearance-ul fosforului.
Tratamentul hiperparatiroidismului este chirurgical si consta n ndepartarea tumori
i paratiroidiene.
NOTIUNI DE ENDOCRINOLOGIE
653
655
Este o afectiune care merita o descriere aparte, datorita frecventei sale la bai
eti si, mai ales, urmarilor sale. Prin criptorhidie se ntelege necoborrea testicul
elor n scrot. Anomalia se constata devreme, ntruct n mod normal testiculele trebuie
sa fie coborte la nastere. Testiculele criptorhidice pot fi situate n canalul ingh
inal, n abdomen sau pot fi n afara canalului, de exemplu deasupra pubisului (ectop
ie). Criptorhidia este unilaterala sau bilaterala. In criptorhidiile bilaterale,
prognosticul este mai sever, existnd riscul sterilitatii si al hipogonadismului.
n criptorhidiile unilaterale, ntruct unul din testicule
656
'\;
-
'
'I-
=-;<b
657
HIPOFIZA
Este situata la baza craniului si secreta: hormonul de crestere, prolactina (rol
in lactatie), TSH (hormon ce regleaza tiroida), FSH si LH ce regleaza gonadele.
Bolile datorate afectarii hipofizei sunt: acromegalia, gigantismul, prolactinomu
l, insuficienta hipofizara, nanismul.
Semnele afectarii glandei hipofize: durere de cap, tulburari de vedere, crestere
exagerata in inaltime, cresterea miinilor si picioarelor, oboseala, slabire sau
ingrasare, lipsa de creste la copii.
TIROIDA
Este situata pe fata anterioara a gitului si secreta hormonii tiroidieni care au
rol in creste si dezvoltare, maturizarea sistemului nervos central.
Bolile tiroidiene sunt: hipertiroidia (secretia in exces a hormonilor tiroidieni
), hipotiroidia (secretia deficitara de hormoni tiroidieni), gusa nodulara (nodu
li pe tiroida).
Semnele afectarii tiroidei : slabire exagerata cu pofta de mincare pastrata, pal
pitatii, agitatie, insomnie sau ingrasare, somnolenta, stare de frig permanent,
scaderea memoriei.
PARATIROIDELE
Sunt in numar de 4 si sunt situate in spatele tiroidei.Hormonul secretat se nume
ste parathormon si are rol in reglarea metabolismului fosfo-calcic. Afectiunile
paratiroidelor sunt: tetania hipocalcemica, osteoporoza, fracturi, litiaza renal
a.
Semnele afectarii paratiroidelor: contracturi musculare, senzatie de nod in git,
lipsa de aer, amorteli, unghii care se rup usor, dureri osoase, fracturi multip
le.
SUPRARENALELE
Sunt situate la polul superior al rinichilor cite una de fiecare parte.Ele secre
ta mai multe categorii de hormoni: cortizol, hormoni androgeni, aldosteron. Afec
tiunile suprarenalelor sunt: boala Cushing, boala Addison.
Semnele afectarii suprarenalelor: hipertensiune, ingrasare exagerata la nivelul
capului, toracelui cu subtierea miinilor si picioarelor, inrosirea pielii fetei
sau scaderea in greutate cu astenie extrema si " bronzarea pielii", hipotensiune
OVARELE
Sunt glande pereche situate in micul bazin si au rol in reproducere (prin interm
ediul ovulului) si secreta hormoni specifici (estrogeni, progesteron si cantitat
i mici de hormoni androgeni).
Afectiunile ovarelor sunt: boala polichistica ovariana, endometrioza, menopauza
precoce, pubertatea precoce.
Absenta instalarii pubertatii, tulburarile de ciclu menstrual, sterilitatea sunt
manifestari ale bolilor ovariene.
TESTICULII
Sunt glande pereche care sunt situati in punga scrotala.Au rol in reproducere (p
rin fabricarea de spermatozoizi) si secreta hormoni androgeni (testosteronul) ca
re are rol in aparitia si mentinerea caracteristicilor specifice sexului masculi
n.
Afectiunile testiculilor sunt: tulburari de dinamica sexuala, sterilitatea mascu
lina.
Tratamentul :
1. Hormonal atunci cind este o deficit de secretie.
2. Chirurgical atunci cind sunt tumori benigne sau maligne.
3. Radioterapie externa.
4. Iod radioactiv in cancerul de tiroida.