07.10.

2014
Curs I Penalicesc, Cioclei
PENAL PARTEA SPECIALA I
CURS 1

Notiuni introductive
Dreptul penal reprezinta o ramura autonoma si unitara a dreptului. Din ratiuni de tehnica legislativa,
in sensul ca, pentru a se cunoaste si aplica mai usor norma penala, dreptul penal a fost impartit in doua
subramuri, asa cum se regasesc in Codul Penal, respectiv dreptul penal partea generala si dreptul penal
partea speciala.
Generalul cuprinde norme cu caracter de principiu, care se aplica in raport cu TOT ce inseamna relatii
de aparare sociala.
Specialul se refera la norme ce privesc anumite fapte pe care legiuitorul le-a incrimat, adica se refera
la infractiuni.
A nu se confunda partea generala si speciala cu drept penal general (dreptul comun aplicabil in orice
situatii, cu privire la orice persoana, notiune doctrinara include ambele subramuri), pe de-o parte, si drept
penal special (norme aplicabile in imprejurari deosebite, cu privire la anumite domenii sau persoane; ex.:
dreptul penal din domenul fiscal, vamal, silvic; dreptul aplicabil in timp de razboi, la calamitate; dreptul
aplicabil militarilor, minorilor)
Doua interpretari: odata ca ramura, odata ca stiinta. Daca obiectul ca subramura il reprezinta
infractiunile, incriminarea, obiectul disciplinei drept penal special il reprezinta intelegerea infractiunilor in
scopul incadrarii juridice corecte a diverselor fapte. Ce vom face noi va fi sa pricepem infractiunile, asa incat
sa facem incadrari corespunzatoare (o fapta indeplineste anumite conditii, cerute de lege, se incadreaza in
tipicitatea normei, atunci poate fi incadrata la acea infractiune).
Incadrarea juridica=aplicarea unei formule legale unei situatii de viata, socotita intolerabila de catre
legiuitor (in conformitate cu morala societatii) si pentru care a fost incriminata.
SCHEMA INFRACTIUNII
1) Obiectul juridic=valorile si relatiile sociale ce se nasc in legatura cu aceste valori, protejate prin
norma penala (viata, relatiile patrimoniale, relatiile de serviciu)
-exista un obiect juridic generic (va da titlul din Pars Specialia)
-exista si un obiect juridic special (un fragment din cel generic din valorile general protejate, prin
anumite incriminari, se protejeaza un fascicol)
Pe langa obiectul juridic special si principal, exista si un obiect juridic adiacent sau subsidiar
(talharie-principal, patrimoniul; subsidiar, integritatea corporala, viata victimei)
NB! Se poate intampla ca valoarea prezumata a fi protejata de incriminare si a exista sa nu existe, de
fapt (Grigore impusca o patura sub care crede ca se afla Maricica, dar de fapt ea era deja moarta => valoarea
sociala, viata ei, lipseste => infractiune putativa)
2) Obiectul material, atunci cand exista, e reprezentat de acea entitate care
intruchipeaza/materializeaza valoarea protejata (1) si asupra careia se indreapta elementul material (2)
-la infractiuni c. persoanei: corpul persoanei
-la infractiuni c. patrimoniului: un bun mobil, imobil, mobil/imobil
Ne intereseaza pentru ca eventuala absenta a sa, atunci cand se cere, duce la inexistenta infractiunii.
3) Subiectii infractiunii=activ si pasiv
a) subiectul activ: persoana fizica/juridica ce comite fapta respectiva
NB: exista infractiuni cu subiect activ circumstantiat, calificat o anumita calitate ceruta: la
delapidare: functionar cu calitate de gestionar sau administrator; la abandon de familie: membru de familie)
NB: participatie
NB: conditii la persona fizica (varsta, libertate de vointa, responsabilitate) si persoana juridica (existenta, sa
nu fie exceptata de lege)
b) subiectul pasiv: persoana care sufera in urma infractiunii
1

Uneori, de calitatea subiectului pasiv depinde insasi infractiunea, alteori varianta calificata sau
agravata a infractiunii (femeia insarcinata, minorul)
4) Situatie-premisa=conditie, stare, situatie, imprejurare de care depinde infractiunea (la abuz de
incredere, trebuie sa am un bun dat cu un anumit titlu unei persoane; la dezertare, trebuie sa am stare de
razboi)
5) Continutul obiectiv/Latura obiectiva (element material, urmare imediata, legatura de
cauzalitate)
a) elementul material: actiunea sau inactiunea cuprinsa in textul de incriminare (ce se cere sa faca
sau sa nu faca faptuitorul pentru in/existenta infractiunii)
b) urmarea: rezultat/stare de pericol
-la infr c. vietii: moartea
-la infr c. patrimoniului: paguba, prejudiciul
La cele doua, daca se realizeaza rezultatul, am infractiune. Daca nu, nu (deosebire cu cele de pericol,
unde reiese ex re)
c) legatura de cauzalitate: intre a si b
Uneori zicem ca rezulta din materialitatea faptei (ex re). Alteori trebuie stabilit (expertize medicolegale). Daca intervine un alt lant de cauzalitate, se intrerupe cel vechi si nu mai am infractiune.
6) Continutul subiectiv/Latura subiectiva (vinovatie, *mobil, *scop)
Vinovatia. Atitudine psihica fata de fapta si urmarile sale. Cele 3 forme
-intentia are 2 modalitati: directa (faptuitorul prevede rezultatul si urmareste realizare lui) si indirecta
(faptuitorul prevede rezultatul, dar nu urmareste realizarea lui, acceptand-o)
-culpa are 2 modalitati: cu prevedere (faptuitorul prevede rezultatul, dar nu il urmareste, nu il accepta,
socotind fara temei ca nu se va produce) si fara prevedere (faptuitorul nu prevede rezultatul, desi trebuia si
putea; aici e o raspundere obiectiva, nu subiectiva, pentru ca nu am cum sa verific ceva ce persoana nu luase
in calcul)
*Mobilul
*Scopul
7) Formele infractiunii
-acte preparatorii
-tentativa
-forma consumata
-forma epuizata
8) Variantele infractiunii (agravata sau atenuata; cauze de agravare sau de atenuare)
9) Sanctiunile (caracter, tip)
10) Aspecte procesuale
-urmarie din oficiu/nu; cine o face; daca e de competenta procurorului sau nu; ce instanta are
competenta in judecarea faptei
SISTEMUL PARTII SPECIALE a DREPTULUI PENAL
Pentru a se asigura intelegerea, interpretarea si aplicarea coerenta si corecta a normelor referitoare la
diferite incriminari, legiuitorul are obligatia de a sistematiza aceste norme. Asadar, acest sistem e reprezentat
de clasificarea infractiunilor pe diferite categorii, grupe, subgrupe, luandu-se in calcul toate incriminarile din
afara sau din interiorul codului (fara normele din afara codului penal diverse acte normative
nesistematizate; ar trebui sa existe un cod al legilor penale)
Structura partii speciale a codului penal are drept criteriu de baza obiectul juridic generic al
infractiunilor => cele 13 titluri sunt construite avand la baza valoarea protejata. Un al doilea criteriu incearca
sa regrupeze diferite infractiuni din acelasi titlu in baza unui obiect juridic special => capitolele din cadrul
titlurilor (ex: primul titlu are 9 capitole). Un ultim criteriu ar fi denumirea marginala a fiecarei infractiuni,
la fiecare articol.
2

14. 10. 2014

Curs II Penalicesc, Cioclei
TITLUL I INFRACTIUNI CONTRA PERSOANEI
(9 capitole)
-pe VCP, acest titlu era al doilea (+*infractiuni contra demnitatii insulta si calomnia)
Capitolul 1 INFRACTIUNI CONTRA VIETII (tragedia vietii)
-5 infractiuni (art. 188-192): omorul, omorul calificat, uciderea la cererea victimei, determinarea sau
inlesnirea sinuciderii, uciderea din culpa
Paralela cu VCP: acest capitol corespunde cu sectiunea 1 (omuciderea) din capitolul 1 al titlului 2 al
codului vechi. Omuciderea cuprindea 6 (omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea,
uciderea din culpa, determinarea/inlesnirea sinuciderii).

Caracterizarea capitolului:
1 obiectul juridic special: dreptul la viata (valoarea protejata fiind viata persoanei) fragment al
obiectului juridic general al titlului (persoana cu atributele sale, drepturi si libertati)
Dpdv penal, protectia se refera la intervalul cuprins intre nasterea unui copil viu si decesul unei
persoane, ceea ce inseamna ca este foarte important sa ne raportam la cele doua momente esentiale
(momentul aparitiei vietii si momentul instalarii mortii sau interventiei decesului).
a) aparitia vietii coincide, in principiu, cu momentul la care se instaleaza respiratia extrauterina
(tipatul vietii ne prezinta melodia => plaman respirat: dovada se face prin proba docimaziei =
examen, proba, incercare ce consta in decuparea unei bucati din plamanul cadavrului si asezarea
intr-un vas cu apa; daca pluteste, inseamna ca a respirat macar o data copilul; daca nu, se prezuma
ca a s-a nascut mort
*situatii atipice:
a1) dupa expulsia fatului, timp in care el traieste in continuare pe baza respiratiei feto-placentare (perioada
e suficient de lunga pentru a se observa semne de circulatie vitala) => diagnosticul de copil nascut viu, pe
baza circulatiei, desi nu avem plaman respirat, nu avem respiratie extrauterina
a2) ipoteza in care avem respiratie intrauterina (in cazul ruperii membranelor+combinat cu faptul ca fatul nu
e extras la timp); in aceasta situatie, respiratia provoaca sufocarea, impiedicandu-se instalarea vietii =>
diagnosticul de copil nascut mort, chiar in prezenta unei respiratii (e adevarat, intra, nu extra uterine)
Autopsia ne spune daca avem de-a face cu o persoana in viata sau moarta. Mai mereu e nevoie de
aceasta expertiza medico-legala pentru a se constata cauzele decesului.
b) momentul mortii: pornim de la examinarea celor 3 functii vitale respiratorie, circulatorie si
cerebrala. Chiar cand vedem o moarte subita, ea e de fapt un proces instalat in mai multe etape
b1) agonia (etapa premergatoare): apar probleme de ordin neuropsihic, acuitatea simturilor e scazuta la
maxim
-ea poate lipsi: traumatismele severe asupra organelor vitale (impuscarea in cap sau in inima; zdrobirea;
caderea de la inaltime)
b2) moartea clinica: spre deosebire de agonie, unde functiile vitale, desi reduse, exista, aici cele doua functii
vitale (circulatia si respiratia) inceteaza, iar aceasta etapa intermediara poate sa dureze maximum 5
(discutii pe langa minute fara o interventia medicala, dupa care intervin niste leziuni ireversibile la nivel
cerebral)
-durata e data de capacitatea creierul de a-si furniza singur aerul necesar (glicoliza anaeoroba).
NB: nu confundam cu moartea aparenta (situatii de revenire miraculoasa la viata)
3

b3) moartea biologica: survine dupa acele 5 minute modificarile/leziunile de la nivel cerebral fac inutila
suplinirea sau reluarea functiilor respiratorii sau circulatorii (ramane o leguma un mort frumos cu ochii
vii)
Din cauza acestor etape diferite, au fost mai multe opinii una spune ca viata nu mai exista cand nu
exista cele 2 functii (circulatorie, respiratorie); alta spune ca viata nu mai exista atunci cand nu exista nicio
functie (pentru ca au fost reveniri spectaculoase din coma, atunci cand pacientul nu mai prezenta niciun
semnal electric neuronal ar fi trebuit sa fie o leguma DAR de fapt acolo nu a fost o moarte clinica, deci
creierul si-a primit la timp oxigenul; situatiile de coma nu trebuie confundate nici cu agonia, nici cu moartea
clinica, ci sunt o stare fizico-patologica, in care functiile patologice raman coordonate la nivel instinctual,
minimum). Acum se considera ca momentul mortii e echivalent cu acela al mortii (incetarii activitatii)
cerebrale.
Relevanta: donare de organe; in penal constatarea savarsirii unei infractiuni
1. Sa retinem ca nu avem niciodata infractiune contra vietii cand nu avem o persoana in viata
(ex.: agresiunile asupra fatului in timpul sarcinii sau in timpul nasterii pot reprezenta orice alta infractiune,
dar nu contra vietii). Pe VCP aveam un vid legislativ => in NCP avem vatamarea (agresiuni contra) fatului.
Ex.: Maricica naste; incepe expulzarea fatului; fie in timpul acesteia, fie dupa, dar fatul sa nu apuce sa
respire, cineva il loveste; pentru asemenea fapta, nu aveam infractiune; la expertiza medico-legala se constata
ca nu aveam plaman respirat; faptuitorul nu raspundea penal, ceea ce nu era tocmai normal.
2. Practic: fapta comisa asupra cadavrului nu reprezinta infractiune contra vietii (in unele cazuri
e profanare de cadavre). Probleme dese apar in cazul lovirilor succesive si mai ales in cazul accidentelor de
circulatie ce se soldeaza cu moartea victimei si unde se pune problema infractiunii uciderii din culpa.
Cand am mai multe loviri succesive, trebuie sa stabilesc relevanta fiecarei actiuni asupra valorii
(vietii persoanei). Daca prima masina care trece peste trupul unei persoane in viata o ucide, doar soferul ei
raspunde, restul soferilor din celelalte masini care trec peste cadavru nu raspund; dar daca persoana nu moare
de prima data, ambele persoane raspund de ucidere din culpa (al doilea pentru ca a anihilat sansele de
supravietuire in raport cu prima fapta).

2 obiectul material: corpul persoanei in viata (discutii filozofice: putem spune ca viata se
materializeaza in carne, in corpul persoanei?)
3 subiectii infractiunii: (1) subiectul activ nu e circumstantiat, in principiu; participatia penala e
posibila sub toate aspectele; (2) subiectul pasiv e necircumstantiat (exceptie: art. 190 uciderea la cererea
victimei persoana ce sufera de maladie incurabila sau de o infirmitate grava, constatata medical); totusi,
calitatea persoanei poate duce la o varianta agravanta (femeia insarcinata; varsta la inlesnirea sinuciderii)
4 situatie premisa: o persoana aflata in viata (nu prea se ia in considerare, inclusa fiind aceasta situatie in
obiectul juridic si in cel material)
5 continutul constitutiv:
-latura obiectiva:
-elementul material: actiunea/inactiunea de ucidere
De obicei, e o actiune (lovire; impuscare; strangulare; otravire), dar nu e exclusa omisiunea (cand
subiectul activ e obligat la o conduita si nu o respecta neacordarea tratamentului de catre medic/persoana
de ingrijire; nehranirea copilului de catre persoana in ingrijirea careia se afla copilul)
Exceptie art. 191: NU e element material uciderea, ci inlesnirea sau determinarea
sinuciderii
-legatura de cauzalitate: trebuie dovedita pentru toate infractiunile din aceasta categorie
(pentru aceste infractiuni, intotdeauna e nevoie de o expertiza medico-legala ce are la baza autopsia
cadavrului prin care se stabileste cauza mortii si, implicit, legatura de cauzalitate)
-urmarea imediata: decesul victimei (exceptie: art. 191 avem o : poate fi decesul ca
urmare a sinuciderii sau, pur si simplu, incercarea de suicid ca o tentativa la sinucidere)
-latura subiectiva: infractiunile din capitolul prezent sunt comise cu intentie (directa/indirecta),
cu o singura exceptie, anume uciderea din culpa (cu/fara prevedere)
6 formele infractiunii: ele se consuma sau se considera a fi consumate in momentul decesului victimei
(in momentul realizarii urmarii);
4

exceptie 191: se consuma si in momentul in care incercarea de sinucidere a avut loc (dar persoana nu a
murit, neaparat)
Tentativa nu se pedepseste la uciderea la cererea victimei si la inlesnirea/determinarea sinuciderii. Nu
e posibila la uciderea din culpa. La celelalte 2 se pedepseste.
7 variante: omorul varianta tip; celelalte sunt atenuante/agravante sau variante atentuate/agravate (nu e
corect sa zicem variante atenuaNte/agravaNte)

8 sanctiuni: pedeapsa inchisorii (uciderea la cererea victimei o are pe cea mai mica: 1-5 ani; omorul
calificat are cea mai mare: detentiune pe viata, alternativ cu inchisoarea pe 15-25 de ani si interzicerea unor
drepturi)
9 procesual: orice infractiune de aici se urmareste din oficiu; urmarirea penala se efectueaza de procuror;
competenta judecarii in prima instanta o are tribunalul (exceptie: uciderea din culpa procurorul doar
supravegheaza; urmarirea penala o iau organele judiciare; competenta in prima instanta o are judecatoria)
1. Infractiunea de omor (art. 188/VCP art. 174) sau omorul simplu
-obiect juridic: dreptul la viata
-obiect material: corpul persoanei
-subiectii infractiunii:
(1) activ necircumstantiat (orice persoana poate fi subiect activ, chiar si persoana juridica);
participatia e posibila, cu particularitati
=> instigarea inseamna determinarea unei persoane sa comita infractiunea, iar modalitatea concreta poate fi
materializata in rugaminti, amenintari, abuz de autoritate, promisiuni, recompense prin una sau prin mai
multe combinate: exemplu celebru al unui disident comunist care a fost ucis in penitenciar de catre un coleg
de celula, la instigarea sefului de cercetari penale si a sefului arestului, instigare prin combinarea procedeelor
mai sus amintite; *omorul la comanda: contra cost angajez un mercenar care sa elimine un rival;
=> complicitatea presupune ajutorul; ea poate fi materiala ii da bani sau instrumentul crimei sau morala
incurajare, dar atentie, ca simpla prezenta a unei persoane in locul comiterii nu presupune intelegere
prealabila;
=> coautoratul: daca exista o cooperare la realizarea faptei, chiar daca pot face distinctie intre actiunea letala
si celelalte actiuni, participantii, toti, vor raspunde pentru infractiunea de omor in forma coautoratului (ex.:
Grigore o tine pe Maricica si Misu ii infige cutitul; Grigore nu e complice, adica ajutorul depaseste sfera
complicitatii, facand parte din fapta propriu-zisa, asa ca va raspunde ca un coautor, ca Misu; la loviri cu
pumnii si picioarele, acelasi caz)
Formele principale absorb formele secundare.
(2) pasiv necircumstantiat (orice persoana poate fi subiect activ, NU si juridica): trebuie doar sa fie in
viata (nu conteaza varsta persoanei; nici macar daca e viabil nou-nascutul, ci numai daca e viu)
NU va fi subiect pasiv produsul de conceptie (fatul mort), unde am infractiunea de loviri sau violente,
nici cadavrul, unde am profanare de cadavre (daca nu e fapta putativa): daca dupa ce ucide victima,
faptuitorul actioneaza asupra cadavrului pentru a-l ascunde, avem concurs intre infractiuni.
-latura obiectiva:
-elementul material: uciderea unei persoane (actiunea poate fi directa: agresorul loveste cu cutitul,
dar si indirecta: gardul unde se pune curent electric de o mare putere de care se prajeste victima; folosind o
forta externa instigarea unui animal spre victima; avem si varianta de inactiune: ipotezele in care
faptuitorul e obligat la o conduita pe care nu o respecta neacordarea unor ingrijiri medicale intentionata;
nehranirea intentionata unei persoane aflata in imposibilitate de a se ingriji singur; acarul nu actioneaza cu
buna stiinta asupra unui mecanism si astfel se produce un impact violent ce se soldeaza cu morti)
-legatura de cauzalitate: trebuie dovedita (sunt situatii de fapte atipice, in care nu numai fapta, dar si
cauza decesului e atipica ipotezele in care exista anumite maladii anterioare peste care se produce o
agresiune: e greu sa stabilesti relevanta agresiunii in masura in care maladia ar fi dus singura la deces)
5

*nu e nevoie de o cauzalitate unica: se pot suprapune si alte cauze anterioare, concomitente sau
subsecvente
-urmarea imediata: decesul victimei
-latura subiectiva: intentie (directa/indirecta)
Indicii: art. 16, (4) la culpa legiuitorul mentioneaza expres; art. 192 vorbeste distinct de uciderea din
culpa => numai uciderea unei persoane cu intentie constituie infractiune de omor. Se retine infractiunea si in
caz de error in personam sau aberratio ictus.
*Distinctie fata de alte infractiuni:
1. In principal cu loviri sau vatamari cauzatoare de moarte. Mecanismul e la fel. Modalitatea e diferita:
omorul se comite cu intentie, lovirile/vatamarile se comit cu praeterintentie
Fapta ramane tentativa: tentativa la vatamare presupune numai punerea in pericol a victimei
2. Cu ucidere din culpa: forma vinovatiei face diferena
*Dincolo de chestiunile subiective, atunci cand analizam latura psihica, subiectiva, sa avem in vedere unele
elemente obiective care ne pot da o imagine exacta asupra elementelor subiective, ca sa vedem daca, in
concret, a fost sau nu intentie:
a) obiectul utilizat la comiterea faptei (corpus delicti) una e sa ataci cu un pistol , alta cu o furculita
b) zona vizata una e sa lovesti in cap, alta e in genunchi
c) intensitatea aplicarii - cu acelasi obiect, vizand aceeasi zona, pot avea tentativa la omor sau o infractiune
de loviri/vatamari, in functie de intensitate
d) numarul loviturilor una e sa dai o data, alta e sa dai de 10 ori
e) varsta,constitutia fizica sau starea de sanatate a victimei in momentul savarsirii infractiunii una e
sa dai un pumn unui copil de 3 ani sau unei doamne foarte bolnave de 60 de ani, alta e sa dai un pumn unui
barbat de 30 de ani, luptator profesionist
-formele infractiunii: tentativa e pedepsita; se consuma infractiunea cand moare victima; *cand e un decalaj
intre elementul material si urmarea imediata, fapta, vremelnic, temporar, se va incadra la tentativa la omor
(dupa ce moare victima, devine, desigur, infractiune consumata de omor)
-variante nu avem
-sanctiuni: 10-20 ani inchisoare si interzicerea unor drepturi
-procesual: UP e de competenta procurorului; judecata in prima instanta apartine tribunalului
21.10.2014
Curs III Penalicesc, Cioclei
2. Infractiunea de omor calificat (art. 189/VCP art. 175) varianta calificata a omorului tip, in
circumstante pe care legiuitorul a considerat ca trebuie sa le pedepseasca mai grav.
La baza acestei infractiuni e infractiunea de omor si diferentele sunt (1) elementele circumstantiale
(imprejurarile specifice in care se comite omorul) + (2) sanctiunile.
raman valabile toate analizele de la 188 (pct. 1 in cursul meu) de obiect juridic, material, continut
constitutiv.
Precedentul legislativ
In VCP erau 2 variante agravate ale omorului omorul deosebit de grav (7 elemente) si omorul calificat
(9). Acum, omorul calificat cuprinde doar 8 elemente circumstantiale (1/2 din ceea ce aveam inainte; primele
4 provin din fostul art. 175, omorul calificat; urmatoarele 4 provin din art. 176, omorul deosebit de grav). Din
varii motive, celelalte 8 elemente circumstantiale nu au mai fost retinute la omorul calificat. O parte se
regasesc la o combinare intre actualul 188 si circumstantele agravante din partea generala; altele se regasesc
intre 188 si diferite alte infractiuni cu variante agravate ce conduc la infractiunea de omor.
Avem si ipoteze de omor care raman in forma tipica fostul omor in public.
Problema legii penale mai favorabile in situatii tranzitorii atat pe art. 5 (fara hotarare de condamnare
definitiva), cat si pe art. 6. (cu hotarare de condamnare definitiva) => se impune o comparatie intre
infractiunile preluate si cele care nu se mai regasesc in omorul calificat.
1. Infractiunile preluate
6

a) primele 4 elemente circumstantiale (ce provin de la fostul omor calificat): legea penala mai favorabila
e VCP, pentru ca acolo omorul calificat era pedepsit cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si cu
interzicerea unor drepturi, pe cand pe NCP e si alternativa detentiunii pe viata)
b) ultimele 4 elemente circumstantiale (ce provin de la fostul omor deosebit de grav): nu genereaza
situatii tranzitorii, pentru ca pedeapsa e identica (detentiunea pe viata, alternativ cu inchisoarea de la
15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi).
2. Infractiunile nepreluate (ex.: omorul asupra sotului; omorul comis in public): in principiu, aici trebuie
analizata incidenta legii penale mai favorabile de la caz la caz, neexistand un panaceu.
In afara de elemente circumstantiale care nu se regasesc nicaieri (unde legea mai favorabila e cea mai
veche la omorul in public), in alte cazuri vom vedea ca avem sanctiuni asimetrice. Uneori se nasc situatii in
care noul minim e mai mic, iar maximul e mai mare => aici se face o operatiune de individualizare,
prealabila: ma orientez spre minim, aleg pedeapsa cu minimul favorabil; ma orientez spre maxim, aleg
pedeapsa cu maximul favorabil.
Elementele circumstantiale
a) cu premeditare (preluat din VCP, identic)
Premeditarea e o notiune desprinsa din doctrina; intr-o opinie, se considera ca trebuie indeplinite 3
conditii:
(1) faptuitorul sa adopte rezolutia infractionala si sa chibzuiasca/mediteze/reflecteze/cugete
asupra faptei (adica asupra consecintelor, urmarilor, modului de operare);
(2) rezolutia infractionala sa se materializeze prin realizarea unor acte premergatoare
(pregateste arma crimei otrava, pistol, motor; se informeaza cu privire la locul si momentul favorabile
pentru comiterea infractiunii; stabileste traseul victimei);
(3) existenta unui interval de timp suficient de mare, a.i. autorul sa aiba posibilitatea atat de a
chibzui asupra faptei, cat si de a realiza actele necesare preparatorii, realizand concret rezolutia.
De la caz la caz se verifica daca a avut timp pentru aceasta activitate psihica si obiectiva (intervalul):
ipoteza comuna are loc un conflict intre 2 persoane, amenintari; agresorul urca in imobil, se inarmeaza cu
un cutit si apoi aplica lovituri mortale victimei. Aici, desi avem rezolutie si acte preparatorii, nu avem
intervalul suficient de timp pentru a avea premeditare.
Ipoteza speciala: se duce agresorul acasa; intarzie pe drum; se inarmeaza, revine, dar viitoarea
victima nu mai e gasita. Agresorul o pandeste sa se intoarca, apoi ii aplica loviturile. Aici, instantele au
retinut premeditarea, deoarece trecuse un timp suficient.
Este o circumstanta personala, neresfrangandu-se asupra participantilor decat in masura in care
acestia cunosteau deja ca agresorul actiona cu premeditare, caz in care vor raspunde in participatie
(complicitate sau instigare) la infractiunea de omor calificat, varianta a). Altminteri vor raspunde pentru
omor simplu.
Atentie: daca exista premeditare, error in personam sau aberratio ictus NU inlatura elementul
circumstantial!!! Ceea ce inseamn c nu se reine eroare drept cauza de neimputabilitate
b) din interes material (preluat din VCP, identic)
Interesul material presupune ca autorul faptei sa aiba drept scop, prin comiterea infractiunii, sa intre
ulterior, pe cale aparent legala, in beneficiu material. Ex.: incasarea unei polite de asigurare: determinarea
deschiderii si dobandirea unei succesiuni: evitarea unui partaj neconvenabil.
In acest caz, este necesar ca faptuitorul sa lucreze in scopul respectiv. Nu are relevanta daca scopul
se si atinge au ba . Daca nu exista acest interes material (neurmarindu-se direct obtinerea acelui beneficiu),
7

iar fapta e comisa din alte ratiuni, chiar daca indirect se va dobandi un folos, acest element
circumstantial nu se retine
(ex.: Grigore o ucide din patima mare, gelozie, pe Maricia; ea e sotia lui; intra si el in posesia unei
parti din averea ei; daca el s-a gandit sa o ucida din gelozie nu se retine).
Distinctia intre aceasta varianta si omorul comis in scopul savarsirii/ascunderii altei infractiuni (in
varianta talhariei) rezulta din aceea ca:
-

in cazul omorului din interes material se intra ulterior in posesia unui beneficiu material si pe
cale aparent legala (exista un moment, un decalaj in timp intre omor si obtinerea beneficiului
aici o omor pe Maricica si astept sa ii mostenesc bunurile);

in cazul talhariei (omorului savarsit pentru a ascunde talharia) exista simultaneitate intre
actiunea de ucidere si deposedarea victimei de un bun (aici o omor pe Maricica pentru a-i
smulge poseta).

In principiu, cele 2 se exclud. Se pot regasi in aceeasi situatie Grigore se duce repede si o ucide pe
Maricica, avand nevoie de bani (varianta a doua), dar si in virtutea constiintei ca o va mosteni (sa zicem ca e
copilul ei prima varianta) => se retin ambele circumstante (ramane o singura infractiune, dar am mai multe
circumstante ce au relevanta, normal, la individualizare)
c) pentru a se sustrage sau a sustrage pe altul de la tragere la raspundere penala sau de la
executarea unei pedepse [preluat din VCP, dar aici textul se referea la sustragerea de la urmarire
sau arestare, ceea ce putea genera o confuzie in intelegerea sensului de urmarire NU urmarire
penala, ci generala): aici e important acest scop in virtutea caruia e savarsita infractiunea (nu are
relevanta daca se indeplineste scopul sau nu)]
In aceasta situatie, scopul nu califica intentia. Are un alt rol in latura subiectiva, in sensul ca omorul
se poate comite aici si cu intentie indirecta (ex.: act de arestare pe numele lui Grigore; ca sa scape, el ii
trage un ciocan intr-o zona vitala agentului care venise sa il prinda; el savarseste cu intentie indirecta fapta
a prevazut, nu a urmarit, dar a acceptat rezultatul mortii agentului).
d) pentru a inlesni sau ascunde savarsirea altei infractiuni=intra aici inclusiv infractiunea de
talharie, care in VCP era reglementata special, ca element circumstantial al omorului deosebit de
grav
Si aici, latura subiectiva da particularitatea elementului circumstantial. Avem doua ipoteze distincte
(I) conexitate etiologica (Grigore o ucide pe Maricica ca sa o violeze, ca sa o fure);
(II) conexitate consecventionala (Grigore o ucide pe Maricica ca sa nu se descopere ca a batut-o in fiecare zi;
ca sa nu se afle ca a furat un bun).
Speta I (etiologica): Grigore a luat-o in masina pe Maricica; Ea pricepe ca urmeaza s-o violeze; el
conduce cu viteza, ea zice sa opreasca, el mareste viteza; ea se arunca si moare. Aici se pune si problema
distingerii intre omor (1) si inlesnirea sinuciderii (2) la omor avem de-a face nu cu o
determinare/convingere, ci cu o constrangere (victima e constransa, nu deliberat decide sa isi puna capat).
Un alt exemplu ar fi ca Grigore o alearga cu toporul prin casa pe Maricica, iar ea sare de pe balcon si moare.
In aceste 2 cazuri nu avem inlesnire la sinucidere, ci omor prin energia victimei deoarce ICCJ a spus ca
victima trebuie s aiba posibilitatea sa aleaga in cazul determinarii sau inlesnirii sinuciderii.
Speta I (etiologica): infractorul loveste victima, nu vrea sa o ucida (intentie indirecta); are loc violul;
la un interval mai mic sau mai mare de timp, victima decedeaza => aici am infractiunea de omor calificat
in scopul de a comite o alta infractiune (violul).

Spete II (consecventionala): infractorul intra in casa ca sa fure, isi da seama ca victima e in casa;
pentru a nu fi prins sau denuntat, decide sa o ucida => aici am infractiunea de omor calificat in scopul de a
ascunde o alta infractiune (furtul, posibil talharia daca mai am o altercatie intre cei 2).
e) de catre o persoana care a mai comis anterior o infractiune sau o tentativa de omor [provin,
ultimele 4 elemente, de la fostul omor deosebit de grav (cu o mica diferenta: adaugarea tentativei
ratiune: desi doctrina a explicat foarte clar, unanim, ca intra in antecedenta infractorului si
tentativa la omor, pentru ca prin infractiune savarsita intelegem si fapta tentata, si cea consumata,
au fost controverse; legiuitorul din 2009 a inteles sa traduca o realitate a doctrinei si jurisprudentei
expressis verbis)]
Omor din antecedenta: poate fi orice infractiune contra vietii comisa cu intentie (prin asta intelegem
omor => art. 190: uciderea la cererea victimei nu se retine aici; la fel la art. 200: pruncuciderea nu
se retine, ca in aceste 2 cazuri nu avem omor, legiuitorul excluzandu-le din antecedenta omorului calificat
vezi LPA art. 242). Tot asa, nu intra faptele comise cu praeterintentie (lovirile sau vatamarile cauzatoare de
moarte; viol urmat de moartea victimei).
NB!!! Nu are relevanta la retinerea acestui element daca pentru omorul anterior s-a pronuntat
sau nu vreo hotarare definitiva de condamnare, daca s-a executat sau nu pedeapsa, daca au existat sau
nu circumstante atenuante (depasirea limitelor legitimei aparari; provocarea), daca a intervenit
amnistia/prescriptia etc.
Tentativa din antecedenta: fapta comisa in alte imprejurari (ex.: Grigore incearca sa o ucida pe
Maricica, o impusca, dar o raneste; e condamnat, executa pedeapsa; cand iese, aceeasi victima e ucisa). Nu
putem vorbi de omor calificat prin lit. e cand prin aceeasi fapta are loc o tentativa din care rezulta apoi
moartea tentativa se absoarbe in rezultatul mai grav (ex.: da cu toporul, nu nimereste, dar apoi o raneste, ea
sta o zi la spital Maricica, apoi moare).
f) asupra a 2 sau mai multor persoane (preluat din VCP)
Se calculeaza in functie de existenta sau inexistenta mai multor actiuni.
Intr-o opinie, se considera ca avem nevoie de mai mult fapte (elemente circumstantiale);
n alta, se considera ca, indiferent de numarul actelor (elementelor materiale actiuni/inactiuni), retinem
acest element circumstantial de la litera f, cu conditia ca fapta sa se fi comis in aceeasi imprejurare.
Cea de-a doua opinie este corecta ar fi si stupid sa facem distinctie intre situatia in care Grigore apasa de 3
ori pe tragaci ca sa omoare 3 oameni si situatia in care apasa o singura data si ucide tot 3 persoane care,
eventual, stateau una in fata alteia. Ipoteza poate fi continuata si in cazul mitralierei, foc automat sau ucidere
prin incendiere.
Probleme practice
Daca nicio persoana nu moare, se retine tentativa la infractiunea de omor calificat. Probleme au
fost in cazul in care una moare, altele nu
-

la faptul consumat voi avea un omor calificat (deosebit de grav pe VCP), pe cand la faptul tentat
voi avea tentativa la infractiune de omor simplu sau calificat, dar altceva decat cea de la lit. f.

g) asupra unei femei gravide (preluat de la omorul deosebit de grav)

Se distinge prin calificarea subiectului pasiv. O femeie e insarcinata din momentul conceptiei si pana
la nastere, necontand etapa. Conteaza daca faptuitorul cunoaste starea femeii de a fi insarcinata. Fiind o
circumstanta reala, nu se va retine decat daca se va constata existenta sarcinii. Nu se va retine elementul
9

circumstantial nici daca cineva isi propune sa ucida o femeie insarcinata, dar din eroare sau din
devierea actiunii ucide o alta, neinsarcinata.
E irelevant daca era vorba de o sarcina normala sau extrauterina, daca erau sanse de a fi dusa la final,
iar copilul sa fie viabil. DAR DACA ERA MORT COPILUL SEMINAR????
h) prin cruzimi (preluat de la omorul deosebit de grav)
Cruzime reprezinta, intr-un limbaj comun, producerea de suferinte deosebite unei persoane. In
doctrina si in practica, s-a pus in evidenta faptul ca, pentru retinerea acestui element circumstantial, fapta
trebuie comisa asa incat victimei sa ii fie produse suferinte mai mari, mai profunde decat cele ce insotesc, de
regula, uciderea unei persoane tortura, chinuire suplimentara (ex.: lovirea puternica si repetata a victimei cu
obiecte contondente; lovirea repetata cu ajutorul unor arme albe cutit ceea ce presupune hemoragie;
crucificare; ucidere cu substante inflamante, moarte prin arsuri).
Jurisprudenta: pentru a retine acest element, dincolo de suferintele deosebite, trebuie sa mai avem 2
elemente spiritul de ferocitate de care da dovada faptuitorul; sentimentul de oroare pe care fapta
respectiva il produce in opinia publica.
Ex.: victima moare in urma unei prime lovituri, dupa care urmeaza mai multe lovituri aici nu mai
avem suferinte chinuitoare din moment ce victima deja murise.
In niciun caz nu trebuie sa retinem omor calificat prin cruzime in ipoteza in care victima e ucisa
rapid, dupa care cadavrul este sectionat pentru a fi ascuns. Desi am ferocitate si oroare, nu am suferinte
un RIL zice ca aici am omor in concurs cu profanare de cadavre.

28.10.2014
Curs IV Penalicesc, Cioclei
3. Infractiunea de ucidere la cererea victimei (art. 190 NCP) varianta atenuata a
infractiunii de omor; este o noutate fata de VCP; totusi, aceasta forma a mai fost incriminata in Codul
Carol al II-lea 1936 (crima de omor la rugaminte, cu 2 variante asemanatoare cu incriminarea
actualului cod).
Nu ne putem intalni cu situatii tranzitorii. Ne putem imagina, totusi, ca o fapta sub vechiul cod ar sa
intruneasca toate conditiile prevazute de noul cod, asa incat noul cod ar fi legea favorabila (pentru ca prevede
limitele de pedeapsa mai mici).
Ratiune: se revine la o fosta incriminare, pe un cod mai vechi (traditia legiuirilor romane+traditia
codurilor penale europene). Progresul stiintelor medicale a facut ca, in ultima vreme sa existe din ce in ce
mai multe situatii-limita in care o persoana cu maladii sau cu afectiuni foarte grave contina sa traiasca, desi
nu si-ar dori-o. Aici intervine problema eutanasiei, care nu trebuie confundata cu infractiunea prezenta.
(I) La noi, uciderea la cererea victimei e pedepsita, pe cand (II) in statele unde e permisa, eutanasia
reprezinta un mod de a acompania persoana pe ultimul drum (eu=eu, auto, sine; thanatos=moarte).
De ce a mai fost necesara aceasta incriminare? Si pentru faptul ca s-au modificat conditiile din partea
generala cu privire la circumstantele atenuante. Pe VCP, pedeapsa scadea sub minimum special obligatoriu,
dar acum e vorba de o diminuare a limitelor in care se poate aplica pedeapsa, ceea ce inseamna ca in cazul
uciderii persoanei la cererea victimei nu se crea neaparat o situatie mai favorabila (putea instanta sa
individualizeze sanctiunea tot peste minimul special, pe cand pe vechiul cod era obligata sa aplice o pedeapsa
sub minimul special).

10

Legiuitorul nu s-a referit la infractiunea de omor, ci se vorbeste de ucidere, tocmai ca sa o excluda din
antecedenta penala, ca sa nu fie caz de omor calificat [de catre o persoana care a comis anterior o infractiune
sau o tentativa de omor lit. e)]
Obiectul juridic: dreptul la viata.
-

Obiectul juridic specific: dreptul la viata al unor persoane bolnave, infirme.

Obiectul material: corpul persoanei.

Situatie premisa: existenta unei boli incurabile sau a unei infirmitati ce produce suferinte
Prin boala incurabila intelegem o boala cu privire la care comunitatea medicala nu gasise/acceptase vreun
remediu/tratament curativ, la momentul comiterii faptei (azi, cancer)
Prin infirmitate grava intelegem existenta unei modificari morfo-functionale ce prezinta un grad inalt de
severitate (de exemplu, paralizia).
NB!!! Ambele trebuie (1) sa ii provoace suferinte fizice/psihice greu de suportat si permanente;
(2) sa fie atestate medical (expertiza, tomografie, radiografie) inainte de comiterea infractiunii;
(3) sa fie cunoscute de faptuitor la data comiterii infractiunii.
Subiectii activ: necircumstantiat, oricine poate comite (in practica e mai probabil ca astfel de cazuri
sa fie legate de acei subiecti activi care au o anumita legatura fie profesionala, fie de afectivitate cu victima;
un medic ce ingrijeste un pacient, o asistenta, o ruda, un prieten);
pasiv: circumstantiat (persoana ce sufera fie de o boala incurabila, fie de o infirmitate grava, ambele
atestate medical).
Continutul constitutiv
Latura obiectiva
elementul material: uciderea unei persoane (actiune/inactiune la fel ca la infractiunea de omor;
teoretic, ar putea intra toate modalitatile concrete de la omor; practic, insa, pentru a ne pastra in logica
infractiunii, aceea de varianta atenuata, si modalitatile concrete de realizare a elementului material vor avea o
anumita particularitate, si anume aceea de a provoca suferinte minime victimei => nu vom avea torturi; 20 de
lovituri de topor; incendiere etc., pentru ca scopul e ca victima sa scape de suferinte; asadar, concret:
folosirea unui dozaj peste cel normal al unor substante medicamentoase; desprinderea de la un aparat ce
suplineste functii vitale; intreruperea unui tratament)
*conditii atasate elementului material pentru existenta infractiunii
a) relative la starea psihica a victimei si la determinarea sa de a-i fi suprimata viata: victima trebuie
sa fie constienta (starea de sanatate sa nu ii altereze reprezentarea situatiei in care se afla si a faptei solicitate;
sa nu delireze), care sa isi exprime explicit cererea, cerere care trebuie sa fie serioasa si repetata;
b) relative la natura maladiei, de starea de sanatate a victimei: fie o boala incurabila, fie o infirmitate
grava, ambele atestate medical (subconditie), in plus ambele sa fie de natura a produce suferinte
permanente si greu de suportat.
Legiuitorul nu a vrut ca un omor pur si simplu sa fie ascuns printr-o pretinsa ucidere la cererea
victimei. Se refera doar la situatiile speciale, cu adevarat fara iesire si care presupun niste suferinte teribile,
uneori nu doar din punctul de vedere al victimei, ci si al apropiatilor.
11

-urmarea imediata: decesul unei persoane (identic ca la omor)

-legatura de cauzalitate: trebuie dovedita (expertiza medico-legala) si privita cu maxima atentie, mai ales
atunci cand e vorba de o maladie incurabila, pentru ca e posibil ca decesul sa fie cauzat in mod direct de
boala respectiva, iar eventuala actiune/inactiune prin care s-a incercat uciderea victimei fie sa ramana
ineficienta, fie sa aiba un caracter tardiv.
Latura subiectiva: intentie directa/indirecta. In principiu, directa (autorul clar urmareste rezultatul
asta vrea, sa scape victima de chinuri). Textul, pe de alta parte, NU exclude intentia indirecta (o situatie in
care faptuitorul sa actioneze fara sa fie sigur de consecintele actiunilor sale, doar pentru a alina suferintele,
nu neaparat urmarind decesul ex.: marirea dozei de morfina nu urmareste, dar accepta). Mobilul si
scopul nu au neaparat relevanta in legatura cu existenta infractiunii, nu o conditioneaza (da, ne putem gandi
la un mobil altruist, dar poate fi si o detasare a profesionistului, care nu e impins de un imbold afectiv pentru
a recurge la un asemenea gest).
Participatia e posibila sub toate formele, chiar si coautorat, cand conlucreaza mai multi; instigarea
poate veni cand o persoana foarte legata de o victima nu are puterea/mijloacele necesara/e pentru a actiona,
dar convinge medicul; complicitatea poate interveni printr-un ajutor material (bani; substante) sau moral.
Formele infractiunii: tentativa nu se pedepseste aici!; fapta se consuma in momentul in care are loc
decesul persoanei. Variante nu avem, in afara celei tip. Sanctiunile: e vorba de cea mai usoara sanctiune (15 ani), vecina cu cea de la ucidere din culpa in forma tip.
Procesual: e una din infractiunile unde urmarirea penala e in competenta procurorului, ca si
omorul/omorul calificat, iar competenta in prima instanta apartine tribunalului.
4. Determinarea sau inlesnirea sinuciderii (art. 191 NCP/fostul art. 179)
Aici avem de-a face cu activitati ce in mod indirect conduc la decesul unei persoane (I) sau la o incercare
de sinucidere (II) de aceea s-a vorbit in doctrina in termeni echivalenti unei participatii penale (nu e posibil,
atat timp cat sinuciderea nu e la noi o fapta incriminata; participatie la ce? nu, e o infractiune separata, dar nu
actul propriu-zis al persoanei ce vrea sa se omoare, ci actele celei ce o ajuta).
Avem o varianta tip, 2 agravate si una atenuata. Precedent legislativ: fostul art. 179; cu ea se incheia
sectiunea omucidere a capitolului I, titlului II.
Exista doua diferente fata de incriminarea anterioara: (I) in noul text, legiuitorul face o separare clara
intre cele doua urmari (sinuciderea si incercarea de sinucidere, facand din ultima o varianta atenuata); (II)
diferentierea in noul cod in legatura cu starea psihica a victimei, stare ce e data fie de imaturitate, fie de
probleme de ordin patologic, psihic => fata de varianta tip a fostului cod (subiect pasiv necircumstantiat),
aveam o singura varianta agravata (minor, oricine sub 18 ani+iresponsabil => legiuitorul nu tinea cont de
doua ipoteze super diferite, adica a minorului de 4 ani si a majorului de 17,5 ani).
Aceste modificari pot crea situatii tranzitorii. Exemple: (I) daca avem de-a face cu o persoana majora,
responsabila, iar sinuciderea a avut loc, legea penala veche e legea mai favorabila (art. 5 o limita minima
mai mica: 2 in loc de 3 ani); (II) daca avem de-a face tot cu o persoana majora, responsabila, dar a avut loc
doar o incercare de sinucidere, legea penala noua e mai favorabila (caci o considera varianta atenuata).
Obiectul juridic: dreptul la viata, cu precizarea ca aici e protejat inclusiv fata de acele actiuni ce indirect
pot produce decesul persoanei prin sinucidere sau incercare de suicid.
Obiectul material: corpul persoanei; totusi, aici nu se actioneaza deloc asupra corpului persoanei, ci
asupra psihicului [determinarea sinuciderii se indreapta contra libertatii persoanei; nici la inlesnirea
sinuciderii nu vorbim de o actiune/inactiune contra corpului persoanei, ci de o sprijinire indirecta
(actiunile/inactiunile autorului acestei infractiuni NU pot reprezenta o cooperare directa, ca ar fi omor/omor
12

calificat => una e sa determini o alta persoana sa se sinucida si alta e sa ii dai tu cu mana ta otrava, caz in
care ar fi omor, clar)].
Subiectii: activ necircumstantiat;
pasiv necircumstantiat in varianta tip; circumstantiat in formele agravate (minor 13-18; sub 13 sau
iresponsabil). Participatia e posibila sub toate formele.
Continutul constitutiv
Latura obiectiva
-elementul material nu mai e reprezentat de uciderea victimei, ci avem doua modalitati alternative
(oricare se realizeaza, infractiunea exista, iar daca se realizeaza ambele, nu avem concurs, ci unitate naturala
simpla): determinare la sinucidere (I) si inlesnirea sinuciderii (II).
Determinarea presupune convingerea unei persoane de a se sinucide (e folosit acelasi termen ca la
instigare) prin rugaminti, promisiuni, indemnuri, violente, amenintari (trebuie sa avem in vedere mereu
granita intre constrangere si convingere; la constrangere, vom avea un omor comis cu energia fizica a
victimei: ipoteza in care Grigore o urmareste cu un cutit printr-un bloc si Maricica se arunca ca sa scape, dar
moare; aici nu o convinge, o constrange sa se arunce).
Inlesnirea reprezinta orice act de sprijinire a victimei in vederea suprimarii propriei vieti. Actele de
sprijinire nu trebuie sa reprezinte o cooperare directa la realizarea faptei, altminteri ar fi infractiunea de omor
(ex.: am inlesnire daca i se aduce Maricicai otrava pentru suicid, DAR daca ea nu poate, ii tremura mana si
eu ii duc paharul la gura, atunci am omor).
Poate fi realizat elementul material si prin inactiune (ex.: Grigore stie ca Maricica vrea sa se ucida si ii
lasa in camera cheile de la un depozit cu substante chimice; doctorul lasa nesupravegheate medicamente fata
de pacientul ce vrea sa se sinucida)
-urmarea imediata: 2 variante decesul victimei; incercarea de sinucidere (varianta atenuata
tentativa de sinucidere)
-legatura de cauzalitate trebuie dovedita (expertiza medico-legala) cu maxima atentie, deoarece e posibil
ca o actiune de convingere sa ramana ineficienta, dar din alte ratiuni victima sa se sinucida; la fel cum e
posibil ca o actiune de inlesnire sa piarda legatura de cauzalitate cu sinuciderea/incercarea (ii duc otrava
Maricicai si ea se impusca cu un pistol pe care il avea).
Latura subiectiva: vinovatia sub forma intentiei directe/indirecte. Mobilul, scopul nu au relevanta
pentru existenta infractiunii.
Formele: tentativa nu se pedepseste; consumarea are loc fie in momentul decesului, fie in momentul
incercarii de sinucidere.
Variante: -o prima varianta agravata se distinge prin calitatea subiectului pasiv (discernamant diminuat
sau minor intre 13-18 ani);
-a doua varianta agravata se distinge tot prin calitatea subiectului pasiv (iresponsabil sau
minor sub 13 ani aici se trateaza ca un omor comis cu energia fizica a victimei, pedeapsa fiind identica cu
cea de la omor, de la 10 la 20 ani, desi calificarea juridica e distincta)
-varianta atenuata se distinge prin prisma urmarii (nu are loc decat tentativa)
Sanctiunile sunt gradate in functie de varianta/variantele tip, agravate si atenuata.
13

Procesual: se urmareste din oficiu, urmarirea efecutandu-se de procuror, iar judecata in prima instanta e
in competenta tribunalului.

5. Uciderea din culpa (art. 192 NCP/fostul 178) e fapta ce rupe sirul infractiunilor intentionate
contra vietii (in rest, tot omucidere este, conform calificarii vechi).
Precedentul legislativ
Din art. 178 s-a pastrat varianta tip, o prima varianta agravata [alin. (2) culpa profesionala => 192,
alin(2)] si varianta agravata [alin. (5) pluralitatea de victime]. Celelalte 2 agravate au fost inlaturate in noul
cod.
Situatii tranzitorii: daca e vorba de varianta tip sau de culpa profesionala (fara a fi vorba de un concurs de
infractiuni), nu avem situatii tranzitorii, pentru ca sunt aceleasi sanctiunile; daca luam celelalte variante
agravate sau disparute SAU concursul, situatia tranzitorie exista.
Alin (2) cuprinde si fostul alin (3) al art. 178 accidentele rutiere (conducator beat peste limita
legala) => Vom avea mereu concurs de infractiuni intre 192 si 336 pe noul cod sau orice alte infractiuni
Nu mai ramane valabil un RIL pronuntat pe legislatia anterioara, in care se mergea pe teza infractiunii
complexe si a absorbtiei (accident de circulatie soldat cu deces, produs de un sofer cu imbibatie alcoolica: se
absorbea circulatia pe drumuri publice in stare de ebrietate in infractiunea de omucidere).
Obiect juridic: dreptul la viata, cu specificul ca este protejat in acest caz si fata de
actiunile/inactiunile imprudente.
Obiect material: corpul persoanei
Subiectii: activ necircumstantiat in varianta tip; la varianta agravata (culpa profesionala), el TOT
NU e calificat, fiind suficient ca autorul sa exercite o profesie/meserie, chiar daca nu are calitatea necesara
(nu se poate prevala ca nu e meserias la conducerea fara permis aici poti avea concurs);
pasiv circumstantiere la pluralitate [alin (3)].
La subiectul activ avem si participatie improprie (unul raspunde pentru omor, cu intentie; altul
raspunde pentru ucidere din culpa). E si posibilitatea coautoratului (doi conducatori auto, fiecare are culpa
din care rezulta decesul persoanei; doi muncitori pun fire electrice, iar Maricica vine si se sprijina de ele).
Continutul constitutiv
Latura obiectiva
-elementul material: uciderea unei persoane, dar modalitatile concrete sunt diferite de cele fata de
omor
*pe alin (1) prin actiuni: se deschide o usa puternic si se loveste o persoana; se loveste o persoana in
aglomeratie la metrou si cade in fata lui; cade de sus un ghiveci sau un laptop etc. Ideea e ca actiunea nu se
indreapta clar impotriva obiectului juridic, nemijlocit impotriva victimei. altminteri ar fi omor.
*pe alin (1) prin inactiuni: Maricica uita ferestrele deschise la dormitorul unde doarme bebelusul,
afara fiind -30 de grade; nu supravegheaza focul si arde casa etc.
*pe alin (2): medicul ce opereaza prost si moare pacientul; constructorii carora le cad caramizi
-urmarea imediata: decesul persoanei
14

-legatura de cauzalitate: trebuie dovedita (expertiza medico-legala)

Latura subiectiva: culpa cu/fara prevedere (criterii obiective ce ne ajuta sa particularizam, distingand
fata de lovituri cauzatoare de moarte, de ex.). Tentativa nu e posibila.
Variante: la alin (2) e culpa profesionala (accidente de circulatie, de munca, accidente in exercitarea
altor profesii culpele medicale); la alin (3) e varianta agravata (indiferent cate victime am, nu am concurs,
ci o singura infractiune)
Sanctiuni: pedeapsa de la varianta tip e de la 1 la 5 ani.
Procesual: in faza de urmarire penala nu apartine competenta procurorului; restul aspectelor sunt identice
cu cele ale capitolului.
04.11.2014
Curs V Penalicesc, Cioclei
Capitolul 2 INFRACTIUNI CONTRA INTEGRITATII CORPORALE SAU SANATATII
-6 infractiuni: art. 193 lovirea sau alte violente; art. 194 vatamarea corporala; art. 195 lovirile sau
vatamarile cauzatoare de moarte; art. 196 vatamarea corporala din culpa; art. 197 rele tratamente aplicate
minorului; art. 198 incaierarea (rixul)
Precedent legislativ: acest capitol e corespondentul sectiunii a 2-a din capitolul 1, din titlul II al vechiului
cod sectiune ce venea dupa omucidere si care se numea lovirea/vatamarea integritatii corporale (erau
5 infractiun i).
Nu mai sunt 5, sunt 6 infractiuni. Una dispare, dar apar 2 noi (197 si 198), noi in partea asta (ele provin
din fostul titlu IX al fostului Cod infractiuni privind convietuirea sociala, aduse aici prin reconsiderarea
obiectului juridic al infractiunii).

Obiectul juridic: relatiile privind integritatea corporala si sanatatea persoanei

Obiect material: corpul persoanei (fara nicio rezerva, ca la contra vietii)
Subiectii:
-activ necircumstantiat (la minor art. 197=exceptie: sub activ poate fi doar un parinte sau o persoana
careia i e incredintat copilul minor).
*Poate fi si o persoana juridica subiect activ (mai ales la vatamarea corporala din culpa).
-pasiv necircumstantiat (la minor 197 =exceptie)
*Subiect pasiv circumstantiat => agravare: art. 194, in varianta in care se produce avortul, unde subiect
pasiv poate fi doar femeia insarcinata

Latura obiectiva
-elementul material: violente fizice sau psihice; poate consta n actiuni, dar si inactiuni; actiunile pot fi
directe, dar si indirecte; se poate folosi si o energie fizica straina (indemnarea unui caine la atac); exista si
varianta omisiunii, atunci cand exista o obligatie de a actiona si, din culpa sau intentie, nu se actioneaza
*Situatie particulara la cele doua infractiuni nou aduse: la rele tratamente aplicate minorului elementul
material constand in masuri sau tratamente de orice fel (element material mai larg); (II) la ncierare
15

elementul material constand in participarea propriu-zisa la incaierare (element material mai larg actiuni de
ndemnare sau de nlesnire a violentelor, nu doar aplicarea sau participarea activa la violente)
-urmarea imediata: suferintele fizice sau vatamarea sanatatii subiectului pasiv
*197 relele tratamente aplicate minorului acolo urmarea imediata e o stare de pericol (punerea in
primejdie grava a dezvoltarii fizice, intelectuale sau morale a minorului)
*195 deces (echivalenta de omor)
-legatura de cauzalitate: trebuie dovedita [exceptie: art. 193 (1); art. 197 legatura intre
lovire/violenta si suferintele fizice rezulta in mod direct, nemaitrebuind dovedita]

Latura subiectiva: toate formele de vinovatie

-193, 197, 198: intentia directa/indirecta
-194: intentie indirecta, praeterintentie (varianta tip); intentie directa (varianta agravata femeia
insarcinata)
-195: praeterintentie
-196: culpa

Mobilul si scopul nu au importanta, nu exceptia variantei agravate a art. 194, unde scopul califica
intentia => intentie directa (fapta se realizeaza tocmai pentru a se produce rezultatul urmarit).
Formele infractiunii
Tentativa se pedepseste doar la 194 (2), cu referire la (3). In alte cazuri nu se pedepseste, desi e posibila
(193), fie din cauza formei de vinovatie, tentativa nu e posibila (195 praeterintentie; 196 culpa).
Consumare: fapta se consuma in momentul producerii consecintei specifice fiecarei infractiuni/variante.
Caracteristica lor (cel putin pana la 196) este caracterul lor progresiv, in sensul ca rezultatul se poate agrava.
Din aceasta perspectiva, incadrarea juridica a faptei se va face in raport cu momentul consumarii (epuizarea
rezultatului). Atentie: momentul savarsirii infractiunii e momentul realizarii elementului material (de aici au
relevanta prescriptia, minoritatea).

Variante: 195 si 197 cunosc doar forma tip; toate celelalte au si variante agravate (e de bun-simt,
fiind infractiuni progresive, iar consecintele finale neproducandu-se imediat, in momentul consumarii
infractiunii se dau pumni, dar victima sta 10 zile in spital, 20, 90, apoi moare ).

Sanctiuni: inchisoarea alternativ cu amenda/inchisoarea

Procesual: o parte din infractiuni se urmaresc la plangerea prealabila [193 (3); 196]; 195 e de
competenta procurorului, prima instanta Tribunalul.

1.

Infractiunea de loviri sau alte violente (art. 193 acopera integral fostul 180, 181):
lovirea/orice acte de violenta cauzatoare de violente fizice; fapta prin care se produc leziuni
traumatice sau e afectata sanatatea unei persoana a carei gravitate e evaluata prin ingrijiri medicale
de cel mult 90 de zile [...]; actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei
vatamate.
16

Din punctul de vedere al criteriului de zile de spitalizare, articolul prezent contine partial un anumit
numar de zile din fostul 182 (vatamarea corporala grava tot ce presupunea atunci peste 60 de zile si pana la
90) => regrupare.
(1): varianta tip [ca precedent legislativ retinem fix fostul art. 180 (1)]. In codul actual avem 3 luni la 2
ani sau amenda, atunci aveam o luna la 3 luni sau amenda => strict la alineatul (1), legea mai favorabila e cea
veche. Pentru varianta agravata (de la actualul 193) situatiile difera
Obiectul juridic: relatiile privind integritatea fizica/sanatatea persoanei; aici avem specificul integritatii
fizice inclusiv simple suferinte fizice (doar ca ii da Misu o palma peste ochi Maricicai??) SEMINAR
Obiectul material: corpul persoanei in viata
Subiectii infractiunii:
-activ necircumstantiat; merg toate formele de complicitate, instigare, coautorat (in ipoteza in care se
exercita actiuni directe asupra victimei voi avea coautorat, nu complicitate, desi actiunile respective nu sunt
in sine violente acelasi exemplu ca la omor: Grigore o tine pe Maricica, iar Misu o palmuieste; Grigore
comite si el infractiunea tip de loviri, NU o complicitate)
-pasiv necircumstantiat (la pluralitate de subiecti pasivi avem pluralitate de infractiuni, contrar a ceea
ce se intampla la 196, unde pluralitatea de subiecti pasivi da o varianta agravata SI NU concurs)
Deci: Grigore da in cap cu o bata spre 3 femei, am 3 infractiuni; Grigore loveste din greseala cu o roaba 3
oameni, am o varianta agravata la infractiunea de la 196, deci unitate de infractiune, nu pluralitate (concurs)
Latura obiectiva
-elementul material: lovirea sau alte violente (actiuni directe da cu piciorul; actiuni indirecte tragi
scaunul; folosirea unei alte energii folosirea cainelui; manarea unei turme de animale peste corpul unei
persoane; inactiunea trebuia acoperita o groapa si nu s-a acoperit; trebuia sa se asigure un obiect si acesta a
cazut; aici trebuie sa am intentie, altminteri incadram pe 196)
-urmarea imediata e diferita, in functie de varianta tip sau agravata.
La varianta tip, urmarea consta doar in producerea de suferinte fizice (legatura de cauzalitate nu trebuie
dovedita).
La varianta agravata de la alin (2), urmarea consta in existenta unui numar de zile de ingrijiri medicale
pana in 90 de zile, inclusiv. Diferenta intre cele doua alineate sta in existenta/inexistenta zilelor de ingrjiri
medicale [fix din momentul in care pe certificatul medical scrie o zi de ingrijire medicala, de atunci pot
incadra pe varianta agravata de la alin (2)].
Ideea principala care a stat la baza modificarilor in noul cod penal cu privire la zilele de ingrijire
medicala (numarul lor) a fost de a nu mai lasa la indemana medicului legist incadrarea juridica a faptei (in
vechiul sistem erau limite foarte stranse de zile de ingrijiri medicale, iar incadrarea la un anumit numar de
zile de ingrijiri ce ducea la incadrarea faptei intr-o varianta sau alta era foarte relativa. La art. 180 aveam
pana la 20 de zile, tot ce insemna peste se ducea la art. 181, vatamare corporala, pana la 60. Tot ce era
peste 60 se ducea la 182, vatamare corporala grava.
(Numarul de) Zile de ingrijiri medicale=(numarul de) tratamentul prescris de medic pentru
vindecare => nu coincide cu numarul de zile de spitalizare (poate sa stea in spital 50 de zile si sa mai aiba
nevoie acasa de tratament inca 50, retinandu-se 100, nu 50), nu se suprapune nici peste zilele de
incapacitate de munca, nici cu concediul medical.
Numarul de zile (pragul de 90) nu a fost ales aleatoriu; dezbateri intre juristi in comisiile parlamentare si
medicii legisti.
-legatura de cauzalitate nu trebuie dovedita pentru (1), dar pentru (2), varianta agravat trebuie
dovedit legtura de cauzalitate

17

Latura subiectiva: in opinia lui Valerian avem intentie directa/indirecta; nu considera ca se poate
retine si praeterintentia (prevad/accept o leziune corporala, NU pot sa apreciez eu, faptuitor, din momentul
comiterii, cate zile de ingrijiri vor fi necesare). Ce ar insemna? Sa prevad si sa urmaresc un rezultat (direct,
imediat), care sa se agraveze, rezultat (indirect, final) pe care sa fi trebuit sa il prevad sau sa il accept (nu am
cum sa stiu dinainte cate zile de ingrijiri medicale vor fi necesare)
Mobilul si scopul nu au relevanta.
Formele infractiunii. Tentativa e posibila, dar nu se pedepseste. Consumarea are loc in momentul
producerii rezultatului, dar avem si un moment al epuizarii (asteptam sa vedem cate zile de ingrijiri vor fi)
Variante. Diferenta intre cele doua (alineate, variante) e data de existenta/numarul zilelor de ingrijiri
medicale.
Sanctiuni: inchisoarea alternativ cu amenda
Procesual, actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila; retragerea plangerii inlatura
raspunderea penala.

2.

Infractiunea de vtmare corporal (194) varianta tip si agravata: (1) fapta de la 193, ce
a provocat una din consecintele urmatoare (infirmitate, leziuni traumatice sau afectarea sanatatii
unei persoane cu mai mult de 90 de zile; un prejudiciu estetic grav si permanent; avortul; punerea
in primejdie a vietii); (2) cand fapta a fost savarsita in scopul producerii uneia din consecintele de
la lit. a, b si c (infirmitate, leziuni si prejudiciu); tentativa se pedepseste.

Precedentul legislativ
Articolul prezent nu acopera fostul 181, ci acopera o parte din fostul 182 (pe litera b leziunile ce
depasesc 90 de zile, de la 91 mai incolo) si tot 182 (pe celelalte consecinte ce se refera la natura leziunilor
infirmitate, avort etc.).
Situatii tranzitorii:
-pe litera b (criteriul: numarul de zile de ingrijiri medicale): daca fapta, sub codul vechi, ar fi depasit 90
de zile, nu am situatie tranzitorie, pedeapsa fiind la fel
-daca suntem in celelalte ipoteze (leziunile de la varianta tip; cat si varianta agravata fapta comisa cu
intentie), codul nou e legea mai favorabila
Analiza corespunde cu cea de la 193 (punctul 1, mai sus). Singura diferenta rezida in consecinte. Astfel,
194 putea fi foarte bine o varianta agravata a art. 193.
Urmarea imediata (elementul circumstantial).
a) Infirmitatea: dpdv medico-legal, prin infirmitate intelegem o leziune care produce un prejudiciu
fie morfologic (lipseste o parte din corp mi-a taiat o parte din ureche), fie functional (nu mai
functioneaza cum trebuie nu mai aud cum trebuie pentru ca m-ai lovit) fie morfofunctional
(combinatie mi-a taiat o bucatica de ureche si nici nu mai aud bine) ce presupune un handicap fizic
sau psihic si un caracter de permanenta, ireversibil; criteriul material (natura urmarilor)
-pe VCPen: pierderea unui organ, simt sau incetarea functionarii acestora prost formulat; se suprapune fix
peste infirmitate; formula inutila
-separat, aveam o alta consecinta: infirmitate fizica/psihica permanenta or noi tocmai am stabilit ca dpdv
medical infirmitatea presupune si caracterul de permanenta (era redundant)
b) Leziuni traumatice sau afectarea sanatatii unei persoane care a necesitat, pentru vindecare, mai
mult de 90 de zile de ingrijiri medicale: criteriul formal (numarul de zile)
c) Prejudiciu estetic grav si permanent (corespondent in fostul 182 in slutire): legiuitorul s-a
adaptat noii formulari, caci in jurisprudenta deja se vorbea de prejudiciu estetic, cand in legea
veche ramasese termenul slutire; modernizare
18

Inseamna ca nu se poate recupera pe cale naturala => orice lucrare de protezare, general, nu duce la
schimbarea acestei calificari. Cu alte cuvinte, daca Grigore o tunde pe Maricica si ii rade sprancenele, nu e
slutire/prejudiciu estetic, nu e permanent (creste parul la loc). Alta e situatia celebra a scoaterii dintilor din
fata e prejudiciu estetic grav si permanent (dintii nu cresc la loc, iar o lucrare de protezare ascunde, dar nu
inlatura acest prejudiciu; poate ca dintii pusi sunt mai frumosi decat ce dinti cariati avea ea , dar nu
conteaza, atat timp cat nu se mai poate folosi de dintii ei naturali, cazuti, si e nevoita sa suporte actiunea
medicala, artificiala, de protezare cu dinti falsi )
d) Avortul: trebuie sa stie ca persoana e insarcinata sau macar sa isi fi putut da seama, rezonabil
(aspectul fizic al femeii)
e) Punerea in primejdie a vietii persoanei: leziunea sa fie apta a duce la decesul persoanei in lipsa
unui tratament, a unei interventii rapide
Varianta agravata de la alin (2): sa fie savarsita cu intentie (scopul califica intentia) sa produca
rezultatele de la alin (1), mai putin avortul si punerea in primejdie a vietii persoanei.
E ilogic sa pui in primejdie viata fara sa accepti macar rezultatul (moartea) as fi avut o tentativa la
infractiunea de omor => nu se retine si varianta agravata pentru punerea in primejdie.
11.11.2014
Curs VI Penalicesc, Cioclei
3.

Lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte (195)

Este o infractiune construita pe cele de la 193 si 194 => vom discuta numai elementul circumstantial.
Elementul circumstantial, pe latura obiectiva, este urmarea imediata, respectiv decesul persoanei.
Raportul de cauzalitate trebuie stabilit si dovedit in acest caz. Trebuie sa existe legatura intre violentele
exercitate si decesul persoanei.
Exemplul clasic este lovirea victimei cu pumnul sau cu un obiect contondent, inapt, in mod normal, sa
provoace decesul, lovire, insa, urmata de cazatura si lovirea de un obiect dur, care a condus la deces. In
practica, exista multe alte variante.
Cea mai dificila problema este cand se suprapun alte cauze. In general, cauza care se suprapune este
starea subreda de sanatate si, in acest caz, chiar daca loviturile sunt minore, chiar si multiple, pot conduce la
deces, desi, raportate la o persoana sanatoasa, acestea nu sunt apte sa conduca la deces. Vom retine si in acest
caz legatura de cauzalitate.
Latura subiectiva
Aceasta infractiune se comite cu praeterintentie (intentie depasita). Avem intentie cu privire la aplicarea
violentelor, fara insa sa se urmareasca si chiar sa se accepte decesul persoanei, acesta din urma producanduse din culpa. Si in acest caz, forma de vinovatie, ca in cazul infractiunii de omor, se deduce mai ales dintr-o
analiza obiectiva a unor elemente concrete ce au stat la baza faptei. Este vorba despre
(a) obiectul,
(b) zona vizata,
(c) numarul loviturilor si
(d) intensitatea acestora;
eventual (e) starea de sanatate sau constitutia fizica a persoanei.
Speta clasica: Grigore ii aplica o corectie Maricicai, fiindca nu a prajit bine cartofii, batand-o cu coada de
la matura in zona fesiera si a gambei, cu multiple lovituri, astfel producandu-se decesul. Coada de matura,
zona vizata si intensitatea loviturilor nu sunt apte sa produca omor. Dar, toate acestea s-au combinat cu starea
de sanatate a Maricicai, conducand la deces.
Formele infractiunii
Tentativa nu este posibila, intrucat este vorba despre o infractiune praeterintentionata (regula nu este
valabila si in cazul infractiunilor complexe, cum ar fi talharia).
Fapta se consuma in momentul cand se produce rezultatul decesul victimei indiferent daca acesta
se produce concomitent sau la scurt timp dupa exercitarea violentelor, ori dupa o mai mare perioada de timp.
19

Cu toate acestea, in astfel de cazuri, desi fapta se consuma in momentul decesului, savarsirea faptei nu
coincide cu consumarea, ci cu realizarea elementului material (se consuma cand moare Maricica, dar se
savarseste cand Grigore o loveste).
Institutiile din partea generala se raporteaza la momentul savarsirii faptei (incidenta unui act de clementa,
calcularea termenului de prescriptie a raspunderii penale).
4.
Vtmarea corporal din culp(art.196)
Aceasta infractiune corespunde cu art 184 din VCPen, fiind o varianta mult simplificata a acestuia.
Aceasta incriminare cuprinde
=> O varianta speciala in alin (1)
=> O varianta tip in alin (2)
=> O varianta agravata in alin (3)
=> O varianta agravata in alin (4)
(1) Varianta speciala se raporteaza la art 193 alin (2), trebuind sa am un numar de zile de ingrijiri
medicale, pana in 90, fiind insa si anumite conditii atasate:
(a) trebuie sa avem de a face cu o persoana intoxicata ori
(b) cu o persoana care se afla in desfasurarea unei activitati care constituie ea insasi infractiune.
SPRE DEOSEBIRE DE VECHEA REGLEMENTARE, IN CONDITIILE IN CARE AM SUB 10
ZILE DE INGRIJIRI MEDICALE, NOUL COD SANCTIONEAZA.
Referitor la persoana aflata sub influenta bauturilor alcoolice - trebuie sa iesim din obsesia potrivit careia
aceasta fapta este valabila numai in cazul accidentelor de circulatie. Aceasta fapta se poate produce si in alte
conditii.
Exemplu: Grigore, aflat sub influenta bauturilor alcoolice, face o miscare nedibace si rastoarna oala cu
ciorba peste piciorul Maricicai. In acest caz, voi avea infractiune daca si numai daca vom constata ca
Grigore era sub influenta bauturilor alcoolice. Nefiind vorba de un accident de circulatie, nu va veni
nimeni cu fiola. Dar, prin alte mijloace de proba, cum ar fi martori, putem dovedi starea de ebrietate.
In cazul unui accident de circulatie, n mod normal se recolteaza probe sau se face etilotestul. n masura in
care constat ca mbibaia alcoolic nu depaseste limita legala de 0.80 la mie, vom putea retine aceasta
infractiune. Daca va avea alcoolemia peste 0.80 la mie vom avea un concurs de infractiuni cu art 366, asa
cum prevede si alin (5).
In legatura cu desfasurarea unei activitati ce constituie prin ea insasi o infractiune (ex. circulatia pe
drumurile publice fara permis ori cu numere false sau chiar in cazul unui furt de masina urmat de accident):
in aceste cazuri, putem avea de a face si cu alte infractiuni.
(2) Varianta tip
Trebuie sa avem consecintele de la art 194 (1), adica
(a) fie infirmitate,
(b) fie peste 90 zile de ingrijire medicala,
(c) fie cu slutire,
(d) fie avort,
(e) fie punerea in primejdie a vietii.
Nu mai este nevoie de alte conditii, ca in cazul alin (1).
Exemplu: Grigore impinge cu putere usa batanta si ii sparge Maricicai 5 dinti din fata.
(3) Prima varianta agravata - culpa profesionala in cazul variantei tip
(4) A doua varianta agravata - daca urmarile prevazute in alin (1)-(3) se produc fata de mai multe
persoane, vom avea o singura infractiune, iar nu o pluralitate, caz in care limitele speciale ale pedepsei se
majoreaza cu o treime.
In cazul alin (5), vor fi aplicabile regulile de la concursul de infractiuni, fara a fi vorba de absorbtie.
20

5.

Rele tratamente aplicate minorului (197)

Are corespondent in VCPen la art. 306

Obiectul juridic este integritatea corporala sau sanatatea, la care putem adauga dezvoltarea fizica,
intelectuala si morala a minorului.
Obiectul material este corpul minorului
Subiectii infractiunii
Subiectul activ este circumstantiat, neputand fi decat parintii sau orice persoana in grija careia se afla
minorul. Poate fi chiar si o persoana juridica, spre exemplu o institutie de ocrotire.
Situatia premisa este fie raportul parinte-minor, fie situatia de ingrijire ori incredintare a minorului.
Subiectul pasiv este circumstantiat, respectiv minorul.
Latura obiectiva
-elementul material: masuri sau tratamente de orice fel, putand consta atat intr-o actiune, cat si intr-o
inactiune (ex.: las copilul sa moara de foame). Specificul infractiunii nu consta in violente.
Infractiunea de rele tratamente aplicate minorului poate intra in concurs cu lipsirea de libertate,
lovirea sau alte violente, vatamarea corporala etc.
Cu omorul este mai delicat sa intre in concurs, ntruct violentele exercitate sunt absorbite in infractiunea
de omor in general, dar este posibil (ex.: minorul este tinut intr-un grajd si la un moment dat este omorat).
-urmarea imediata este o stare de pericol pentru dezvoltarea fizica, intelectuala sau morala a minorului.
NU este o infractiune de rezultat.
-legatura de cauzalitate se prezuma, in general.
Forma de vinovatie poate fi intentia, directa sau indirecta.
Nu avem tentativa, fapta se consuma cand se realizeaza elementul material. De regula are o forma
continuata sau chiar continua (tinerea intr-un spatiu insalubru).

ncierarea (198), fostul rix

Obiectul juridic principal integritatea corporala sau sanatatea persoanei.
Obiectul juridic secundar ar putea fi relatiile de convietuire sociala.
Obiectul material: corpul persoanei.
Subiectii
Subiectul activ: avem o pluralitate naturala, caci pentru a avea de a face cu o ncaierare, ne trebuie mai
multe persoane.
Subiectul pasiv nu este circumstantiat.
6.

Latura obiectiva
-elementul material il reprezinta participarea la o ncaierare.
Incierarea reprezinta un conflict spontan intre mai multe persoane, in principiu presupunand 2 tabere,
trebuind sa produca o stare de confuzie, astfel incat actiunile individuale sa fie greu de identificat. Prin
participarea la incaierare, intelegem orice actiune concreta, violenta sau de sustinere materiala sau morala a
unor violente, realizate intre cele 2 tabere.
*Putem avea elementul material de la lovire si alte violente, dar putem avea si o activitate tipica
instigarii si complicitatii, dar in interiorul incaierarii.
-urmarea imediata este fie cea de la art 193, in varianta tip, fie cea de la art 194, in varianta agravata de
la alin (2), fie cele de la art 195, in varianta agravata de la alin (3), ori consecinta omorului calificat de la alin
(3), teza a II-a.
Producerea unei vatamari corporale, in masura in care nu se cunoaste autorul.
Victima va raspunde in temeiul alin (1).
21

In masura in care se stie cine a pricinuit vatamarea corporala, acela va raspunde pentru vatamarea
corporala in concurs cu incaierarea, iar ceilalti pentru incaierare. La fel se intampla si in cazul alin (2).
Cand nu se stie cine a produs rezultatul, toti primesc aceasta pedeapsa.
NB!!! Cand se stie cine a produs rezultatul, in cazul omorului, avem un concurs de infractiuni intre
incaierare si omor, intrucat dincolo de fapta de omor, a mai impartit si alti pumni etc.
*La ultimul alineat avem o cauza de nepedepsire.
Capitolul 3 INFRACTIUNI SAVARSITE ASUPRA UNUI MEMBRU DE FAMILIE

1. Violente in familie (art. 199)

In realitate, aceasta nu este o infractiune autonoma, ci o norma de trimitere, reprezentand o varianta
agravata pentru infractiunile la care se raporteaza (188, 189, 193, 194, 195). Analiza se confunda cu cea
infractiunilor respective.
In cazul infractiunilor prevazute de art 193 si de art 196, actiunea penala poate fi pusa in miscare si din
oficiu, desi impacarea inlatura, totusi, raspunderea penala.
Notiunea de membru de familie este definita de art. 177.
2. Uciderea ori vtmarea nou-nscutului svrit de ctre mama (art. 200)
Corespondentul pruncuciderii din VCPen.
Reprezinta o varianta atenuata a infractiunii de omor si a fost adusa in acest capitol, fiindca are un
subiect activ circumstantiat, precum si un subiect pasiv circumstantiat, existand o legatura directe intre
cei 2.
Obiectul juridic este viata copilului nou-nascut.
Obiectul material este corpul copilului nou-nascut.
Subiectii
Subiectul activ este circumstantiat, acesta putand fi numai mama copilului.
*Nu poate exista coautorat in acest caz. Cel care inlesneste sau ajuta, va fi complice sau instigator la
infractiunea de omor!!! (nu de vatamare/ucidere a nou-nascutului)
Situatie premisa - nu trebuie sa treaca mai mult de 24 ore de la nastere. Acest termen a aprut din
necesitatea de a mentine o legatura intre nasterea recenta i fapta respectiva, comis n starea de tulburare
psihica.Acest termen de 24 ore s-a stabilit mpreuna cu medicii legisti, care au convenit, pe baza experientei
medico-legale ca acest termen de 24 ore corespunde atat cu ideea de nou-nascut in termeni medicali, cat si cu
perioada in care starile psihice ce insotesc nasterea pot afecta discernamantul.
Subiectul pasiv este circumstantiat, respectiv copilul nou-nascut. De aceea ne ajuta termenul de 24 ore.
Continutul constitutiv
Latura obiectiva
-elementul material este acelasi ca la infractiunea de omor, respectiv uciderea. Poate fi vorba de
sufocari, strangulari, lasarea copilului intr-un mediu neprielnic etc.
-urmarea imediata este decesul copilului nou-nascut.
-legatura de cauzalitate trebuie foarte clar stabilita, ntruct putem avea de a face cu nateri neasistate si
sa nu aiba neaparat legatura cu faptele mamei.
Latura subiectiva
Fapta se comite cu intentie directa sau indirecta, dar de catre o persoana aflata intr-o stare de tulburare
psihica. Fara starea de tulburare psihica, vom avea de a aface cu infractiunea de omor. Aceasta stare poate sa
fie preexistenta. La aceasta stare de tulburare psihica pot contribui si conditiile sociale (copil din afara
casatoriei, copil nascut de o persoana tanara) sau materiale.
***Eroare materiala: reducere la jumatate ar fi normal (nu de la pana la): total atipic si gresit comparand cu 193 (1), la varianta atenuata, limita maxima e mai mare decat la varianta tip; e mai mare
pedeapsa de la atenuata decat cea de la variata agravata (fapta comisa asupra unui membru de familie) =>
eroare a legiuitorului ce trebuie indreptata
22

18.11.2014
Cursul VII Penalicesc, Cioclei
Capitolul 4 AGRESIUNI CONTRA FATULUI
Inovatie: se protejeaza produsul de conceptie (viitorul copil, om)

1. ntreruperea cursului sarcinii (art. 201 corespondent art. 185: provocarea ilegala a avortului)
Precedentul legislativ: art. 185 din VCPen era un articol ce reprezenta per se o sectiune (a 3a din
capitolul I al titlului II), prin efectul abrogarii celorlalte articole din sectiune.
Obiectul juridic: complex, pentru ca avem mai multe valori aparate:
(I)
se protejeaza fatul, ca viata in devenire;
(II)
se protejeaza si integritatea fizica, sanatatea si chiar viata femeii insarcinate; libertatea ei de a
duce la bun sfarsit o sarcina;
(III) se protejeaza si sanatatea, integritatea si viata copiilor nou-nascuti (prin manoperele de avort, se
pot naste ulterior copii cu malformatii)
Obiect material: produsul de conceptie, corpul fatului (varianta tip) + corpul femeii insarcinate
(variantele agravate)
Subiectii infractiunii
Subiectul activ: necircumstantiat, n principiu poate fi orice persoana (inclusiv medicul de specialitate,
daca realizeaza intreruperea sarcinii in alte conditii decat cele stabilite de text)
*Exceptia (noua, pe vechiul cod nu exista) e data de femeia insarcinata, care NU poate fi subiect
activ aici, pentru ca avem o cauza de nepedepsire in (7) daca femeia insarcinata e instigata sau
ajutata, ei vor raspunde => infractiunea subzista, dar nu se pedepseste mama insarcinata
*Controverse pe vechiul cod: femeia insarcinata poate sau nu sa fie subiect activ al infractiunii? In
opinia lui Valerian, nu era nicio indoiala ca legiuitorul a exclus femeia insarcinata din aria subiectilor activi,
pentru motivul ca in 1966, la reincriminarea avortului, legiuitorul ar fi adus, pe langa art. 185, si art. 186,
care incrimina fapta femeii insarcinate => nu a vut sa incrimineze fapta femeii insarcinate nici atunci
(problema era ca nu se prevedea negru pe alb)
Subiectul pasiv: mama insarcinata (mai greu vorbim de produsul de conceptie, pentru ca subiectul
pasiv trebuie sa fie o persoana cu titlu de exceptie il consideram si pe el, dar mai ales pentru ipotezele in
care se naste si, in urma manoperelor, fie are traumatisme fizice, fie moare) => pe langa femeia insarcinata e
subiect pasiv indirect si copilul ce se va naste
Situatia premisa: existenta unei sarcini; art. 201 (1) lit. c: restransa la ipoteza in care varsta sarcinii
depaseste 14 saptamani; pentru toate celelalte ipoteze nu e nevoie de 14 saptamani; oricum, daca nu e
sarcina, NU e infractiune
Continutul constitutiv
Latura obiectiva
-elementul material: actiunea de intrerupere a cursului sarcinii (fie prin proceduri medicale
chiuretaj uterin, interventie chirurgicala, in conditiile prohibite, fie prin manopere empirice si sigur ca tipic
pentru aceste actiuni e realizarea intreruperii cursului sarcinii in afara unitatilor medicale: introducerea unei
sonde)
-in varianta tip, avem conditii atasate elementului material (nu cumulative, alternative; daca se
realizeaza 2 nu avem concurs, ci tot unitate)
(a) in afara institutiilor/cabinetelor medicale autorizate in acest scop (in aceste conditii,
viata/sanatatea femeii ar fi puse in pericol textul nu trebuie gandit ca unul prohibitiv sau numai din acest
punct de vedere; femeia insarcinata are dreptul de a-si exprima optiunea daca vrea sa aduca pe lume un copil
sau nu in cele 14 saptamani si nimeni nu o impiedica sa aiba o intrerupere legala; incriminarea a aparut din
necesitatea de a proteja si mama, si produsul, dupa ce se scurge un timp care le-ar pune in pericol viata)
(b) intreruperea sarcinii se face de catre o persoana ce nu e medic de specialitate (diferenta fata
de vechiul text, care nu stipula expres ca trebuie sa fie vorba de specialitatea de ginecologie, cu drept de
libera practica)
23

(c) intreruperea cursului sarcinii sa se faca dupa cele 14 saptamani [dupa aceasta varsta a sarcinii
3 luni orice interventie e periculoasa fie pentru fat (se poate naste, totusi, cu malformatii), fie pentru
mama (sa nu mai poata naste vreodata sau chiar sa moara) fie pentru amandoi]
-in varianta agravata: conditia atasata elementului material e si lipsa consimtamantului femeii
-urmarea imediata: oprirea evolutiei sarcinii cu sau fara expulzarea produsului de conceptie (sar putea sustine ca avem o identitate intre elementul material si urmarea imediata; de fapt, elementul material
e actiunea de a intrerupe cursul sarcinii, iar urmarea e pur si simplu oprirea/stoparea evolutiei sarcinii
moartea produsului de conceptie). Cu sau fara expulzare: uneori se intrerupe cursul, dar copilul ramane
in uter asta nu inseamna ca fapta nu s-a consumat (odata cu stoparea evolutiei sarcinii, fapta e consumata)
-legatura de cauzalitate trebuie dovedita (mai ales la sarcinile atipice)
Latura subiectiva
Fapta se comite cu intentie directa. E susceptibila de tentativa [sanctionata in (5)] atunci cand se
exercita manoperele avortive, dar nu se opreste cursul sarcinii. Consumarea infractiunii are loc in
momentul stoparii sarcinii (al producerii urmarii imediate)
Variante
(2) Varianta atipica: poate fi considerata agravata in raport cu (1), dar poate fi considerata varianta
de sine statatoare (asimilata) in masura in care (a) nu exista consimtamantul mamei, dar (b) nu sunt incalcate
nici dispozitiile de la (1)
Deci, pot sa am (2) mama nu isi da consimtamantul in ipoteza in care se realizeaza in afara
institutiilor medicale/nu e realizata intreruperea cursului sarcinii de o persoana autorizata/daca varsta sarcinii
a depasit 14 saptamani (aici am varianta agravata)
Dar pot sa am o intrerupere a cursului sarcinii fara vointa mamei, dar cu indeplinirea celorlalte
conditii intr-o institutie medicala autorizata, de un specialist si pana in 14 saptamani (aici am varianta
asimilata, de sine statatoare)
(3) Varianta agravata: se distinge prin urmarea imediata specifica (2 ipoteze):
(a) vatamarea corporala 194;
(b) decesul femeii insarcinate 195 si prin forma specifica a vinovatiei (praeterintentie)
Sanctiuni
Cauza de nepedepsire [alin(7)]
Cauza de excludere a infractiunii: intreruperea cursului sarcinii se face in scop terapeutic de catre un medic
de specialitate, in principiu pana la varsta sarcinii de 24 de saptamani (6 luni). Exista si posibilitatea
intreruperii cursului sarcinii ulterioara celor 24 de saptamani, ceea ce echivaleaza cu provocarea nasterii
premature (tot in scop terapeutic). Alin (4) zice si de pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi.
Procedura
De fiecare data cand avem o infractiune praeterintentionata soldata cu moartea victimei fapta va fi de
competenta procurorului alin (3), teza a II-a (UP de procuror)
2. Vtmarea fatului (art. 202)
Nu are corespondent in vechiul cod.
Se protejeaza viata fatului ca viata in devenire si se acopera un vid legislativ al vehiului cod.
Protectia aceasta are 2 ipoteze
(I) de la declanarea naterii si pn la finalizare (pe vechiul cod nu era nicio reglementare nu se mai
putea vorbi de avort, dar nici nca de vreo infractiune contra vieii);
(II) n cursul sarcinii - pn la natere (pot fi agresiuni care s aiba repercusiuni asupra copilului, care se va
nate cu malformaii) => subiectul activ e necircumstaniat (infraciunea nu a fost conceput contra breslei
medicilor ginecologi.
Jurisprudenta relevanta: Vo c. Franta
Subiectii infractiunii
Subiectul activ: necircumstantiat (inclusiv mama! in situatia premisa in timpul nasterii)
Situatia premisa are 2 ipoteze
a) in timpul nasterii [valabila pentru (1) si (2) si, prin raportare, (4)]
24

b) in timpul sarcinii, perioada sarcinii [valabila la (3) si, prin raportare, (5)]
Coninutul constitutiv
Latura obiectiv
-element material: vatamarea fatului (pe toate variantele) care poate fi reprezentata atat de actiune, cat
si de inactiune (in principiu, vatamarea presupune aceleasi modalitati ca cele de la infractiunea de loviri
sau alte violente 193, 194 = violente exercitate asupra fatului); concret, el va avea un specific, in functie de
situatia premisa:
(a) daca e vorba de in timpul nasterii,
-actiuni: aici avem operatiuni de lovire, sugrumare, strangulare fapte cu intentie; avem fie un
comportament neglijent din partea mamei sau a altei persoane, la nastere neasistata, fie o culpa
profesionala a medicului sau a asistentei fapte din culpa
-inactiuni: mai repede pe culpa
(b) daca e vorba de n cursul sarcinii
-actiuni: prin intermediul mamei (loviri); administrarea unui tratament gresit, a unor substane nocive pentru
fat etc fapte cu intentie; cazul Vo/accidente de circulatie fapte din culpa
-inactiuni: mai repede pe culpa
-urmarea imediata: avem 3 urmari posibile in continutul acestei infractiuni (alternative)
a) alin (1) mpiedicarea instalrii vietii extrauterine (ceea ce coincide in termeni populari cu moartea
fatului, DAR de fapt el nu moare, ca nu s-a putut naste in primul rand)
b) alin (2) vatamarea corporala (cu referire la 194)
c) alin (2) moartea/decesul copilului
In cazul ultimelor doua urmari imediate, exista o agresiune contra fatului, copilul se naste viu, DAR
in urma acelor agresiuni, violente, el fie are o vatamare a integritatii corporale (un ochi lipsa, un picior rupt),
fie moare, dar dupa ce se nascuse viu (nu neaparat viabil, nu e o conditie necesara)
-legatura de cauzalitate trebuie stabilita
Latura subiectiva
Avem atat fapta comisa cu intentie, cat si fapta comisa din culpa [alin (5)].
Formele infractiunii
Fapta se consuma in momentul producerii uneia dintre cele 3 urmari imediate. Tentativa nu se
pedepseste (si nici nu poate fi posibila la faptele din culpa).
Variante (deja am facut referire la elementul material si la urmarea imediata)
*Alin (3): situatia premisa e aceea a timpului nasterii, cuprinzand doar 2 din urmarile posibile,
adica vatamarea fatului si decesul copilului nascut viu. Lipseste urmarea de la alin (1), adica impiedicarea
instalarii vietii extrauterine (ceea ce e o eroare grava pentru Valerian, caci una dintre ratiunile ce au stat la
baza crearii acestei infractiuni se refera tocmai la aceasta ipoteza cazul vietnamezei Vo!!!).
*Alin (6) nu are nicio valoare, de fapt, pentru ca oricum in conditiile acelea, fapta nu putea fi
considerata infractiune pentru ca lipsea vinovatia.
*Alin (4) cu alin (1) duce la retinerea unui minim de 1 an si 6 luni, ceea ce e mai mult decat la
pruncucidere.
Capitolul 5 INFRACTIUNI PRIVIND OBLIGATIA DE ASISTENTA A CELOR IN
PRIMEJDIE
E nou introdus. Infractiunile sunt aduse aici prin reevaluarea obiectului juridic (in principal, se
protejeaza integritatea fizica si chiar viata persoanei).
Art. 203 are totusi corespondenta in art. 315+316 in vechiul cod (lasarea fara ajutor).
Art. 204 nu are corespondenta in codul anterior; e un text de inspiratie franceza (origine indirecta in
textul de la distrugere).
LIPSETE CURSUL 7
25

25.11.2014
Curs VIII Penalicesc, Cioclei
Capitolul 6 INFRACTIUNI CONTRA LIBERTATII PERSOANEI
Precedentul legislativ
Capitolul 2 al titlului II al vechiului cod denumire identica (189 lipsirea de libertate; 190 sclavia o
avem la capitolul VII azi; 191 supunerea la munca fortata sau obligatorie o avem la capitolul VII azi; 192
violarea de domiciliu o avem la capitolul IX azi; 193 amenintarea; 194 santajul; 195 violarea
corespondentei o avem la infractiunile de serviciu; 196 violarea secretului profesional o avem tot la
capitolul IX azi)
1. Lipsirea de libertate in mod ilegal (205 corespondent vechiul art. 189; nu s-au mai preluat
forme sau variante care au devenit infractiuni de sine statatoare azi)
In ce priveste variantele agravate, legea noua e cea mai favorabila (atat pe art. 5, cat si pe 6 situatii tranzit.).
Obiectul juridic: relatiile privind libertatea persoanei (libertatea fizica)
Obiectul material: exista (corpul persoanei) doar daca se actioneaza impotriva sa
Subiectii: activ necircumstantiat; participatia penala e posibila; pasiv necircumstantiat, in principiu
(la prima varianta agravata avem fapta comisa asupra unui minor, deci acolo e circumstantiat)
Continutul constitutiv
Latura obiectiva
-elementul material: lipsirea de libertate a unei persoane (se poate realiza atat prin actiune, cat si prin
inactiune).
Actiunea presupune ingradirea libertatii de miscare a persoanei si ea se poate realiza in modalitati
concrete diferite persoana poate fi tinuta, pur si simplu, dar poate fi si transportata dintr-un loc sau altul,
incuiata intr-un spatiu etc. Poate fi o actiune directa asupra corpului, dar si indirecta (incui persoana undeva).
Se poate actiona indirect si asupra unor mijloace de deplasare folosite de victima (se deconecteaza fisele de
alimentare de la masina; se fura rotile)
Inactiunea presupune ca faptuitorul sa aiba obligatia de a elibera o persoana dintr-o stare de lipsire de
libertate legala, normala pana la un anumit moment. Ex.: refuzul de a elibera persoana din arest sau dintr-o
institutie medicala
Conditie esentiala atasata elementului material: lipsirea de libertata sa fie realizata in mod ilegal. Nu
avem infractiune cand e ingaduita (ingradirea libertatii copilului de parini nu iesi cu masina in oras ca ai
note mici) sau ceruta de lege (mandatul de arestare).
*In economia obiectiva a infractiunii (elementul material), o importanta in practica o are durata in timp
a privarii de libertate, in sensul ca ea trebuie sa aiba o durata semnificativa, asa incat sa lezeze libertatea de
miscare. Nu avem un etalon absolut trebuie judecata fapta in intregul ei context. Poate fi si o durata
extreme de redusa secunde cu conditia ca in acea perioada scurta, intr-adevar sa se fi lezat libertatea de
miscare (sa fi fost impiedicata persoana sa participe la un examen, la concurs, sa piarda trenul sau avionul).
*O alta problema in practica s-a pus in legatura cu delimitarea intre infractiunea de lipsire de libertate in
mod ilegal si unele infractiuni cu care ar putea coexista (3 infractiuni):
a) Violul realizat prin constrangerea victimei include o lipsire de libertate
Avem sau nu concurs? Ori de cate ori perioada de lipsire de libertate este necesara sau folosita
pentru realizarea actului sexual, lipsirea de libertate se absoarbe in viol. Daca depaseste in mod
semnificativ timpul necesar violului va fi concurs. Vom avea concurs ori de cate ori lipsirea de libertate nu
(mai) are legatura cu violul (dupa actul sexual, Grigore o mai tine legata de pat pe Maricica inca 4 ore; daca
pe Maricica o ia de pe strada si o violeaza, apoi o lasa in pace, nu avem concurs). NU am absorbtie daca
victima e dusa intr-un apartament si tinuta acolo 3 zile si violata repetat.
26

b) Talharia: de cele mai multe ori se absoarbe; talharia e un furt cu violente dar violentele se pot
exercita fie anterior, fie ulterior sustragerii bunurilor. Desi dupa realizarea talhariei victima continua sa fie
privata de libertate, nu opereaza concursul, pentru ca lipsirea de libertate intra in continutul talhariei,
asigurand infractorului scapare
*Situatii de concurs: victima e lipsita o perioada de libertate anterior talhariei (o zi, doua), apoi e
agresata, deposedata de bunuri, dupa care e eliberata; aici am deja consumata lipsirea de libertate inainte de
talharie => am concurs. La fel e si situatia in care dupa talharie, victima e transportata intr-un loc si
tinuta acolo o perioada.
c) Omor: ca la viol
Daca victima e imobilizata de un copac pentru a i se aplica loviturile, lipsirea de libertate se
absoarbe in mod natural in omor.
DAR daca victima e lovita si i se produc leziuni grave, dar nu imediat se produce decesul, si dupa ce
e lovita e imobilizata, legata de copac si abia dupa 10, 20, 24 de ore decedeaza, voi avea un concurs intre
cele 2 infractiuni
-urmarea imediata: lezarea libertatii fizice a persoanei
-legatura de cauzalitate rezulta, in principiu, din materialitatea faptei (ex re)
Latura subiectiva: intentie directa/indirecta
Forme: se consuma in momentul ingradirii. E de esenta infractiunii sa fie infractiune continua => va
avea si un moment al epuizarii. Tentativa e posibila, cu exceptia (4), forma praeterintentionata.
Variante
(2) varianta asimilata, prin rapirea unei persoane ce nu isi poate exprima vointa sau nu se poate
apara (nu are corespondent in vechiul cod), dar ratiunea e foarte buna pe vechiul cod nu puteam vorbi de
lipsire de libertate ilegala a unui bebelus, ca nu avea vointa si nu se putea apara, iar legea nu prevedea
varianta asimilata (acum se retine).
(3) prima varianta agravata
a) fapta savarsita de o persoana inarmata aici ne referim si la art. 179 [doua categorii de arme:
(I) cele propriu-zise+legea armelor de foc, unde intra inclusiv o arma alba, precum un cutit;
(II) obiecte ce sunt asimilate armelor aici e necesar ca acele obiecte, orice ar fi ele, sa fie folosite in atac]
b) asupra unui minor poate intra n concurs cu relele tratamente aplicate minorului
-elementul circumstantial e dat de calitatea subiectului pasiv
c) punand in pericol sanatatea sau viata victimei forma de vinovatie e praeterintentia aici (cel putin in
ce priveste punerea in pericol, altminteri am avea o tentativa la omor!!!)
(4) a doua varianta agravata: elementul e dat de decesul persoanei (forma de vinovatie va fi
praeterintentia); aici, decesul trebuie sa survina in urma conditiilor neadecvate in care se realizeaza moartea
persoanei (e tinuta Maricica in mediu insalubru, intr-un subsol)
*daca se exercita violente, am (a) fie concurs cu omor (Grigore ii da trei pari in cap, apoi moare peste 6
ore Maricica, am concurs intre omor si lipsirea de libertate) SAU am (b) fie concurs cu violente sau loviri
cauzatoare de moarte (daca din culpa Maricica e ucisa: Grigore o impinge din greseala pe scari, se loveste
in piept, dar moare peste 6 ore, timp in care e tinuta in subsolul casei lui Grigore)
2. Amenintarea [206 fostul art. 193: diferente (a) poate fi savarsita de oricine, pe vechiul cod, daca
era impotriva unui membru de familie, aveam conditii suplimentare; (b) provoaca o stare de temere,
pe vechiul cod provocand o stare de tulburare]
Situatii tranzitorii nu avem
Obiectul juridic: relatiile sociale privind libertatea psihica
Obiect material nu avem (infractiune de pericol)
27

Subiectii sunt necircumstantiati

Continutul constitutiv
Latura obiectiva
-elementul material: actiuni de amenintare (transmiterea unui mesaj de pericol catre o persoana poate
consta in amenintari verbale, scrise, mesaje sau desene, semne grafice, gesturi, atitudini!!!)
*Conditii atasate elementului material:
a) amenintarea priveste
(i) fie comiterea unei infractiuni (Grigore o ameninta pe Maricica ca o omoara),
(ii) fie un prejudiciu (Grigore o ameninta pe Maricica ca va trimite la carciuma ei clienti
beti, care sa ii alunge pe ceilalti)
b) amenintarea sa fie indreptata impotriva subiectului pasiv sau a altei persoane (ca sa transmita o temere
si sa fie serioasa, conditia urmatoare, trebuie sa fie contra unei persoane apropiate daca Grigore o ameninta
pe Maricica ca va ucide un copil din Polonia, nu prea e amenintare, ci doar exteriorizarea rezolutiei faza
orala a actelor preparatorii)
c) amenintarea sa aiba un potential real intimidant (nu se va realiza conditia aceasta daca amenintarea
se refera la o cale legala de urmat contra altei persoane te dau in judecata!; o sa ma duc la DNA)
-urmarea imediata e o stare de pericol pentru libertatea psihica a persoanei (discutii doctrinare ce ziceau
ca e o infractiune de rezultat erau gresite: nu conditionam existenta infractiunii de curajul victimei; daca,
in ciuda unor amenintari serioase, Maricica nu se lasa intimidata, tot avem infractiune de aia s-a si
schimbat formularea stare de alarmare, ce presupunea exteriorizarea temerii, cu stare de temere, ce
presupune mai mult un zbucium interior)
-legatura de cauzalitate nu se probeaza
Latura subiectiva: intentie directa (clara)/indirecta (se poate crea o amenintare, dar V Cioclei e
minoritar in opinia asta ex.: Grigore o ameninta pe Maricica ca da foc la bloc, iar vecinul Misu aude si el
=> fata de Misu am intentie indirecta)
3. Santajul (art. 207 corespondent art. 194: diferenta art. 194 avea o formulare pleonastica
constrangere prin violenta sau amenintare; - art. 207 face distinctie intre scopul urmarit, acela de a
obtine un folos patrimonial sau nepatrimonial)
Situatiile tranzitorii
Pe varianta tip, codul vechi e legea mai favorabila.
Pe varianta asimilata [alin (2)], codul actual e mai favorabil (vechiul cod o retinuse ca agravata)
Obiectul juridic: relatiile privind libertatea psihica a persoanei (ca la amenintare)
Obiect material exista doar daca se actioneaza direct asupra corpului persoanei (violente)
Subiectii sunt necircumstantiati
Continutul constitutiv
Latura obiectiva
-elementul material: actiunea de constrangere (prin violenta fizica constrangere fizica sau prin
violenta morala constrangere morala). In primul caz, avem o suprapunere intre elementul material de la
loviri/vatamari si elemental material de la santaj, iar in al doilea caz avem o suprapunere intre elementul
material de la amenintare si de la santaj.
*scopul: persoana (a) sa dea; (b) sa faca; (c) sa nu faca sau (d) sa sufere ceva
Daca am violente, dar FARA aceasta conditie a scopului, pot avea alta infractiune, dar nu santaj (pot avea
amenintare sau loviri, violente)
-urmarea imediata: stare de pericol (infractiune de pericol)
-legatura de cauzalitate nu trebuie dovedita
Latura subiectiva: intentie directa/indirecta. In doctrina se zice ca e doar directa, calificata de scopul
dobandirii in mod injust a unui foloss.
28

V Cioclei zice ca fapta se poate comite si cu intentie indirecta, scopul dobandirii fiind o conditie
atasata elementului subiectiv, dar care nu face din intentie o intentie directa. *Nu conteaza daca scopul e
atins sau nu.
Forme: fapta se consuma in momentul crearii starii de pericol (nu conteaza daca scopul se realizaza
au ba; ca la amenintare, nu conteaza daca victima se lasa au ba influentata, daca intra sau nu in starea de
temere ex.: o persoana e santajata, i se zice ca va fi omorata daca nu indeplineste o sarcina; persoana
reclama la politie; santajul e realizat, in ciuda cedarii presiunilor). Tentativa nu se pedepseste.
Variante
(2) asimilata cu o arie mai larga (si contra unui membru de familie)
(3) agravata le reia pe cele doua anterioare (tip si asimilata) si le transforma, pe baza unui element
circumstantial al urmaririi unui folos patrimonial
4. Hartuirea (art. 208 e noua, fara corespondenta)
E o infractiune care a fost inspirata din realitate o amenintare specifica, insidioasa. Incriminarea are la
baza fapte concrete, ce nu putusera primi incadrare juridica pe vechiul cod.
Obiectul juridic: libertatea psihica a persoanei
Obiectul material lipseste si aici
Subiectii sunt necircumstantiati si aici
Variante
(1) Tip
-elementul material: urmarirea sau supravegherea unei persoane a locuintei, a locului de munca sau
a altor locuri frecventate de acea persoana; e un element material ce trebuie sa se repete, sa arate naravirea
faptasului, cum zice Mitrache, deci e o infractiune de obicei
Conditie suplimentara: urmarirea sau supravegherea sa se faca fara drept (fara temei legal urmarirea
penala) sau fara interes legitim (sa nu fie cazul in care e un interes public un jurnalist urmareste, e atent,
supravegheaza lucrarile unei firme pentru a strange probe despre ilegalitatea actiunilor sale)
-urmarea imediata: mesajul de pericol e transmis in mod insidios; nu orice urmarire/supraveghere ne
duce cu gandul la hartuire; trebuie sa fie un complex de fapte
(2) Speciala nici asimilata (nu are aceeasi pedeapsa), nici atenuata [nu se raporteaza la alin (1)]
-elementul material: efectuarea de apeluri telefonice sau de comunicari prin mijloace de transmitere la
distanta (facebook, skype, whatsapp, mail, alte retele)
Conditie a elementului material: aceste acte sa aiba o anumita frecventa sau un anumit continut care sa
creeze temere persoanei
Si aici e vorba de transmiterea insidioasa a unui mesaj daca Grigore o suna pe Maricica si ii zice te
omor, atunci e amenintare. De aceea ultima teza a alineatului (3) prevede
daca fapta nu constituie o infractiune mai grava (gen amenintare sau santaj)

02.12.2014
Curs IX Penalicesc, Cioclei
Capitolul 7 TRAFICUL SI EXPLOATAREA PERSOANELOR VULNERABILE
Structura:
-debuteaza cu art. 209 sclavia articol important al vechiului cod (art. 190);
29

-urmeaza 2 infractiuni la 210, traficul de persoane si 211, traficul de minori care nu au corespondent
in vechiul cod (ci in legi, 768/2001);
-art. 212 supunerea la unca fortata sau obligatorie) corespondent al vechiului 191;
-art. 213 proxenetismul e o infractiune cu corespondent in art. 329 (titlul IX)
-art. 214 exploatarea cersetoriei
-art.215 folosirea unui minor insop de cersetorie
-art. 216 folosirea serviciilor unei persoane exploatate
-art. 217 sanctionarea tentativei
1. Traficul de persoane (e o forma moderna a sclaviei; sclavia ramane o infractiune mai mult
simbolica azi)
Obiect juridic: relatiile privind libertatea si demnitatea persoanelor vulnerabile (obiect juridic comun
tuturor infractiunilor acestui capitol)
Obiectul material poate fi reprezentat de corpul persoanei, in varianta in care se exercita violente asupra
acesteia (e o conditie atasata elementului material constrangerea, care poate fi fizica)
Subiectii: in principiu, sunt necircumstantiati
Continutul constitutiv
Latura obiectiva
-elementul material: 5 variante, anume
recrutarea (=ademenirea unei persoane si selectarea ei pentru o anumita activitate din cele care
reprezinta exploatare: se duce Grigore intr-un loc de unde racoleaza victima, poarta discutii si ii propune sa
presteze o munca, sa se prostitueze, sa cerseasca);
transportarea (=deplasarea unei persoane dintr-un loc in altul; trafic; de obicei, pentru exploatare
pe alte plaiuri);
transferarea (=deplasarea persoanei dintr-un loc in altul, DAR aici la momentul la care e preluata,
persoana se afla deja sub autoritatea altei persoane; la transport persoana era libera inca; ex.: victima
traficului de persoane e mutata dintr-un oras in altul, dar sub autoritatea aceluiasi traficant; e posibil sa se
modifice si traficantul, adica persoana sa fie pasata de la unul la altul)
adapostirea (=asigurarea unui loc temporar unde sa locuiasca locuinta clasica, dar si alte spatii)
primirea unei persoane (=intrarea in contact fizic cu persoana, preluarea persoanei, concomitent cu
impunerea autoritatii asupra persoanei respective; ex.: primirea inseamna si cumpararea efectiva a unei
persoane vine Misu la Grigore si ii preda persoanea, pe Maricica, dar contra unei sume sau altei prestatii)
Conditii alternative atasate elementului material, fara de care latura obiectiva nu e indeplinita:
elementul material trebuie realizat intr-una din ipotezele de la a-c, adica prin
A. -constrangere (fizica, morala): traficul de persoane va absorbi aici violentele sau alte vatamari
(fizica) si/sau amenintarea (morala)
-rapire: deplasarea fara vointa persoanei dintr-un loc sau altul: traficul de persoane va absorbi
lipsirea de libertate
-inducere in eroare: coincide cu elementul material de la inselaciune (e preferata sintagma
inducere in eroare celei de inselaciune insemna sa am o alta infractiune separata, inselaciunea, ca
preexistenta infractiunii de trafic de persoane; DAR inselaciunea presupunea si o paguba, ceea ce nu se poate
retine la trafic de persoane mereu, asa ca s-a renuntat la acea exprimare)
-abuz de autoritate: folosirea unei situatii de superioritate, de control asupra victimei
B. profitand de imposibilitatea victimei de a se apara (imposibilitate fizica) sau de a-si exprima
vointa (imposibilitate psihica stare pasagera de intoxicatie) ori de starea de vadita vulnerabilitate a
acelei persoane (persoana nu e in masura sa ia o atitudine, sa riposteze)
C. oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase in schimbul
consimtamantului persoanei care are autoritate asupra acelei persoane (se aseamana aceste actiuni cu
cele de la luarea de mita stimulente financiare: se comercializeaza persoana traficata)
-urmarea imediata: o stare de pericol pentru victima
-legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei (ex re)

30

Latura subiectiva: infractiunea se comite cu intentie (Cioclei zice doar cu intentie directa, calificata
prin scopul exploatarii persoanei vulnerabile). Spre deosebire de inselaciune, aici e unul din cazurile ce
transforma intentia si o califica prin scop.
Explicatie: art. 182 partea generala exploatare: activitati solicitate persoanei respective, care
prin sine presupun o restrangere a libertatii fizice/psihice sau o incalcare a demnitatii sale => din
aceasta perspectiva, urmarind exploatarea, e clar ca autorul urmareste punerea in primejdie a acelor valori
(libertatea persoanei etc); nu e posibila varianta intentiei indirecte (gen ca doar accepta punerea in primejdie
a libertatii) v. a) munca fortata; b) tinerea in stare de sclavie; c) obligarea la practicarea prostitutiei;
d) obligarea la practicarea cersetoriei; e) prelevarea de tesuturi si organe in mod ilegal (toate releva o
intentie directa a faptasului, care clar urmareste rezultatul)
Forme: fapta se consuma oricand se petrece/indeplineste vreuna din variantele elementului
material (v. conditiile alternative atasate elementului material A, B, C: 11 posibile); poate avea caracter
continuu, dar si continuat (varianta adapostirii acolo e continua); tentativa e posibila si se pedepseste (v.
art. 217)
Variante: una singura agravata traficul de persoane savarsit de un functionar public in exercitarea
atributiilor de serviciu
2. Traficul de minori (art. 211): se distinge prin subiectul pasiv circumstantiat
3. Supunerea la munca fortata sau obligatorie (e si ea o infractiune semisimbolica, pentru ca,
de fapt, ipotezele de obligare la munca intra sub incidenta traficului de persoane)

S-a furat prostitutia din Codul Penal (super articol, pentru cine are ochi s citeasc)
4. Proxenetimsul (art. 213) preluat din vechiul cod, unde coexista cu prostitutia
Capitolul 8 INFRACTIUNI CONTRA LIBERTATII SI INTEGRITATII SEXUALE
Structura: 6 infractiuni
-art. 218 violul (fostul 197)
-art. 219 agresiunea sexuala (creatie noua a codului)
-art. 220 actul sexual cu un minor (fostul 198)
-art. 221 coruperea (nu coruptia! ) sexuala a minorilor
-art. 222 racolarea minorilor in scopuri sexuale
-art. 223 hartuirea sexuala (fostul 2031)
Corespondentul acestui capitol era capitolul 3 din vechiul cod (neizbutit capitol): cuprindea
infractiuni ce nu se mai regasesc azi perversiunea sexuala (e adevarat ca unele variante agravate se
regasesc acum la viol sau la agresiunea sexuala); seductia; incestul (acum a trecut la un alt titlu, prin
reconsiderarea obiectului juridic).
Probleme de exprimare: pe vechiul cod se intitula infractiuni privitoare la viata sexuala, pentru ca
nu cuprindea acest titlu numai infractiuni contra libertatii (cum ar fi perversiunea acolo erau acte sexuale
consimtite); acum avem numai contra libertatii (si integritatii), desi la anumite infractiuni e discutabil (actul
sexual cu un minor/coruperea sexuala a minorilor tot contra libertatii e, fiind mica persoana, e lipsita de
libertatea de a alege).
1. Violul (art. 218, fotul 197)
Situatii tranzitorii: la varianta tip nu pune probleme (pe ambele coduri avem aceleasi pedepse); la variantele
agravate, preluate legea noua e mitior (pedepse mai reduse, logic).
Obiectul juridic: libertatea sexuala a persoanei, indiferent de sex si varsta; dreptul acesteia de a
decide in mod liber, neinfluentat, cand, cum si cu cine isi desfasoara viata sexuala
Obiectul material: corpul persoanei (chiar si cand avem constrangeri psihice amenintari).

1
31

Subiectii sunt necircumstantiati, indiferent de sex si vrsta [diferena la varianta agravata subiect
pasiv: minorul mai mic de 16 ani; pe vechiul cod, sub 15 ani => s-a largit sfera protectiei pe noul cod alin
(3), lit. c)].
Continutul constitutiv
Latura obiectiva
-elementul material: consta intr-o actiune in 3 modalitati tip:
(a) raportul sexual,
(b) actul sexual oral;
(c) actul sexual anal cu o persoana; *caracter de noutate: modalitate asimilata de la alin (2):
(d) orice alte acte de penetrare vaginala sau anala comise in conditiile alin(1).
Problema interpretarii actului sexual si actele nefiresti, de perversiune sexuala (pe vechiul cod, de
exemplu, inainte de 2001 relatiile homosexuale erau incriminate). A fost si un RIL prin care Curtea Suprema
incerca sa defineasca ce se intelege prin act sexual de orice natura (totusi, el inseamna => raport sexual:
conjunctia intre cele doua organe sexuale diferite; amorul clasic, istoric; => act sexual oral: conjunctia intre
organe sexuale si cavitatea bucala; => act sexual anal: conjunctia intre organul sexual barbatesc si cavitatea
anala a unei alte persoane, fie feminine, fie masculine; => varianta asimilata: aduce in prim-plan ca si actele
din varianta tip sunt de penetrare; aceste alte acte de penetrare se pot referi fie la penetrarea cu parti ale
corpului, fie la acte de penetrare cu alte obiecte)
Conditia atasata elementului material (in ambele variante):
fie (a) prin constrangere,
fie (b) prin punerea victimei in imposibilitate de a se apara sau de a-si exprima vointa (ca la traficul
de persoane, vulnerabilitate fizica sau psihica)
fie (c) profitand de aceasta stare.
In doctrina veche, a existat o dezbatere cu privire la posibilitatea existentei sau inexistentei
coautoratului la aceasta infractiune. Elementul material la vremea aia era doar raportul sexual => doctrina
si jurisprudenta au zis ca nu. In actuala configuratie, actiunile sunt alternative (pot sa am o singura varianta
realizata, dar si mai multe), iar daca am mai multe aciuni realizate, unitatea infractionala se pastreaza
=> poate exista coautorat v. si varianta agravata de la alin(3), lit. f).
Cioclei considera ca nu pot vorbi de coautorat NICI cand se pot realiza doua sau mai multe
variante ale elementului material, nu ca fizic nu se poate, DAR avand in vedere obiectul juridic ncalcat,
nu se poate vorbi de o unitate; fiecare infractor, autor ce realizeaza un act sexual, desi e vorba de acte
simultane, comite o infractiune distincta de viol (si din ratiuni morale). Explicatia poate fi si in lasarea,
pastrarea intentionata a legiuitorului a variantei agravate de la alin(3), lit. f) DOAR aici (la toate celelalte
infractiuni, e circumstanta agravanta generala). Motivul ar fi ca se lezeaza libertatea sexuala a persoanei
mai mult si ca trebuie retinute doua sau mai multe infractiuni distincte.
-urmarea imediata: lezarea libertatii sexuale a persoanei
Latura subiectiva: Cioclei zice ca se poate comite atat cu intentie directa, cat si cu intentie
indirecta.
Ne uitam la celelalte ipoteze, in afara de constrangere punerea victimei in imposibilitate de a se
apara/de a-si exprima consimtamantul si profitarea de aceasta situatie => daca autorul profita de
intoxicatia/somnul/lesinul victimei, ntotdeauna daca am admite numai intentia directa, ar putea
invoca ideea ca nu a urmarit sa lezeze integritatea sexuala a persoanei respective si ar putea dovedi
aceasta, in absenta unei riposte a victimei; daca admitem si posibilitatea intentiei indirecte, argumentele lui
pot fi rasturnate cu ideea ca nu ai urmarit, dar ai acceptat.
Forme: se consuma odata cu actul de penetrare (care nu trebuie sa se consume). Tentativa e posibila
si se sanctioneaza (ea exista din momentul violentelor sau actelor pentru penetrare, care nu are loc).
Variante: (1); (2) asimilata.
(3) Prima agravata:
a) victima se af in ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul faptuitorului
32

b) doar cand am raport sexual voi avea o infractiune complexa violul absoarbe si incestul; daca are
loc un act sexual anal sau oral cu o ruda in linie directa sau sora, am varianta agravata, dar nu se absoarbe
incestul ca nu exista incest
c) victima nu are 16 ani: circumstantierea subiectului pasiv
d) n scopul producerii de materiale pornografice nu este necesar ca materialele sa fie efectiv
realizate
e) fapta a avut ca urmare vtamarea corporala (violentele fizice depesc sfera lui 193 si intra la
vatamare corporala- nu o sa am concurs, ci o varianta agravata; daca violentele nu depasesc sfera lui
193, violentele se absorb in infractiunea de viol varianta tip)
f) fapta savarsita de doua sau mai multe persoane (coautorat cu 2/mai multi; complice si autor;
instigator si autor; putem avea si doi autori si 2 victime => fiecare e complice pentru violul comis de
celalalt)
(4) A doua agravata: diferena pe urmarea imediata (rezultatul mai grav, neurmarit si neacceptat de
faptuitor decesul victimei) => infractiune praeterintentionata (atentie: faptuitorul trebuie sa fie
in culpa cu privire la rezultatul mai grav, ca daca prevede si accepta sau nu accepta, din greseala,
am concurs intre omor calificat si viol/tentativa la viol).
Tentativa: la primele 3 alineate se pedepseste. La (4) nu mai e reluata ideea, pentru ca e text in partea
generala, art. 36 (3), cand tentativa se sanctioneaza ca o infractiune consumata.
09.12.2014
Curs X Penalicesc, Cioclei
2. Agresiunea sexuala (sedes materiae: art. 219) un altfel de viol
Elementul material e dat de actul de natura sexuala, oricare altul decat cel de la viol
Act de agresiune sexuala=orice act ce are legatura direct sau indirect cu organele genitale si/sau cu
activitatile acestora, DAR alt act decat cel ce ar putea intra la elementul material al violului raportul sexual,
act sexual anal sau oral; orice alte acte de penetrare vaginala sau anala
La acest element material se ataseaza conditiile esentiale (ca la viol)
prin constrangere;
punere in imposibilitate de a se apara sau de a-si exprima vointa;
profitand de imposibilitatea de a-si exprima consimtamantul sau de a se apara.
Variantele agravate coincid cu cele de la viol.
Alin (4): raportul dintre agresiunea sexuala si viol
La violul in forma consumata legiuitorul a optat pentru absorbtia agresiunii sexuale. Tentativa la viol
absoarbe agresiunea sexuala?
Nu daca legiuitorul ar fi vrut sa includa si tentativa care sa absoarba, ar fi folosit expresia
comiterea/savarsirea unei infractiuni sau a unei tentative de viol.
Nu el se refera la faptul in sine, la savarsire (deci la faptul consumat)
Nu argument de coerenta sanctionatorie: daca o tentativa la viol ar absorbi agresiunea sexuala, as
avea o pedeapsa mai mica decat la agresiunea sexuala, adica cea de la viol, redusa la ) => am concurs
intre tentativa la viol si agresiuni sexuale.
O fapta mai grava nu poate fi absorbita de o fapta mai putin grava => agresiunea nu absoarbe violul
3. Actul sexual cu un minor (fotul 198, acum 220)
Singura diferenta intre viol si act sexual cu un minor dpdv obiectiv e data de lipsa conditiei atasate
elementului material in cazul actului sexual cu un minor (constrangerea/punerea victimei in
imposibilitate etc.). In alte cuvinte, aici e vorba de un act voluntar, cu acordul minorului (ca elementul
material e la fel ca la viol penetrare, raport sexual, act sexual oral sau anal).
Variante
(1) tip: subiect pasiv minorul intre 13 si 15 ani
(2) agravata: subiect pasiv minorul sub 13 ani (dar pana cat? Coboram in limitele bunului-simt si
ale logicii elementare; daca varsta e prea mica, o sa am viol, pentru ca varsta prea frageda nu
permite un consimtamant valabil; conteaza gradul de dezvoltare psiho-fizica a persoanei, ca sa
33

vedem daca nu exista deloc consimtamantul viol sau daca exista, dar e diminuat 2 caz in care
avem doar un act sexual cu un minor)
(3) asimilata celei agravate: subiect pasiv intre 13 si 18 ani (urca peste 15 ani), doar in conditiile
in care exista o relatie de autoritate asupra victimei
(4) agravata 2: subiect pasiv minor, dar
a) minorul e ruda in linie directa, frate/sora: doar in modalitatea raportului sexual aici absoarbe
incestul; daca se realizeaza celelalte acte sexuale (penetrare orala, vaginala) nu am absorbtia
incestului pentru ca incestul se realizeaza doar prin raport sexual
b) minorul se afla in ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul faptasului
c) fapta a fost comisa in scopul producerii de materiale pornografice
(5) cauza de nepedepsire: ipotezele in care diferenta de varsta intre partenerii actului sexual nu
depaseste 3 ani (fapta minorului nu se pedepseste, dar daca am o persoana majora care instiga sau
e complice, acea persoana va fi pedepsita)

4. Coruperea sexuala a minorilor (art. 221)

Variante
(1) Tip: dpdv al laturii obiective, avem doua modalitati ale elementului material:
a) Comiterea unui act de natura sexuala, altul decat cel de la 220 act sexual cu minor aici
nu exist conditia atasata a constrangerii, ca asa ar fi agresiuni sexuale (se exclude actul de
penetrare, la fel ca la agresiunea sexuala, cu diferenta mai sus precizeaza)
b) Determinarea minorului sa suporte/efectueze un astfel de act ceea ce echivaleaaza cu o
instigare la acte de natura sexuala pe care sa le realizeze sau se le sufere minorul (subiectul
activ nu e cel ce in mod direct are contactul sexual, ca am avea prima modalitate; subiectul
activ e cel ce il impinge pe minor la un contact sexual cu alta persoana )
(2) Agravata
a) Minorul e ruda in linie directa, frate/sora niciodata varianta aceasta de la a) nu va absorbi
incestul pentru ca nu vom avea incest, pentru ca el presupune numai raport sexual si la
varianta asta nu avem raport sexual
b) Si c) sunt la fel ca la varianta agravata de la viol
(3) Varianta speciala actul sexual de orice natura, savarsit de un major in prezenta unui minor (minorul e
spectator, dar trebuie sa fie diferenta de 3 ani i actul sexual poate fi de orice natura intre cele doua
persoane; totusi, poate si una din cele 2 persoane sa fie minor caz in care am si o alta infractiune act
sexual cu un minor => in sarcina majorului adult se va retine un concurs)
-aici avem acte sexuale de penetrare ale violului + actele de natura sexuala specifice agresiunii
sexuale
(4) Varianta speciala (atenuata)
Doua modalitati de realizare a elementului material alternative.
a) Instigare: determinarea minorului de a asista la o gama relativ larga (acte cu caracter
exhibitionist expuneri, reprezentatii, spectacole)
b) Punerea la dispozitie de materiale cu caracter porno
(5) Cauza de nepedepsire: daca diferenta de varsta intre subiectul pasiv si activ nu e mai mare de 3 ani, fapta
nu se sanctioneaza desi se face referire la (1)

5. Racolarea minorilor in scopuri sexuale (sedes materiae: art. 222)

Sursa de inspiratie: realitatea (faptele de aceasta natura nu puteau fi sanctionate pe vechiul cod) +
conventia din 2007 cu privire la protectia minorilor fata de exploatarea si abuzul sexual (art. 23 statele sa ia
masuri contra acostarii minorilor prin intermediul mijloacelor de comunicare, internet)
Precedent legislativ nu avem. Nu avem nici situatii tranzitorii.
Subiectii infractiunii: activ persoana majora, din start (protectia trebuie oferita vis-a-vis de o
persoana ce are un plus de maturitate, ca la coruperea sexuala a minorilor; nu se protejeaza un minor fata de
un alt minor cu varsta apropiata, dar mai mare)
2 Asta e si ratiunea pentru care se incrimineaza fapta asta, logic prezumandu-se ca minorul, desi are
discernamant, el e redus si mai usor influentabil
34

pasiv minorul ce nu a implinit 13 ani

Elementul material: actiune propunerea de intalniri de catre major adresata minorului (ea se poate
face direct sau indirect).
In incriminarea noastra, legiuitorul a lasat deschisa si calea racolarii directe (au fost cazuri in care
persoanele majore in mod direct, nu doar prin internet, au racolat minori iesirea din scoli, de la
antrenamente, de la locurile de joaca, din parcuri, de la gogoserii si patiserii, shaormerii) => sfera trebuie
extinsa.
Conditie ataata laturii obiective: notiune inselatoare, scopul, care ar duce cu gandul catre latura
subiectiva; de fapt, e vorba de o conditie a laturii obiective, adica propunerea de intalnire sa fie insotita de
detalii explicite in legatura cu ce urmeaza a se intampla, adica fie un act sexual cu minorul (220), fie o
corupere sexuala (221), in acest sens spunem ca scopul e o conditie a laturii obiective.
Daca nu exista aceasta prezentare detaliata nu am infractiune. Nu doar in mintea faptuitorului trebuie
sa rezulte scopul, ci si in manifestarile obiective (sigur, subliminal, indirect, dar dovedibil). Scopul nu
califica intentia, nu antreneaza intentie directa => fapta se poate comite atat cu intentie directa, cat si cu
intentie indirecta.
6. Hartuirea sexuala (sedes materiae: art. 223, fostul 203 indice 1 al VCP, dar corespondenta se
limiteaza la denumirea marginala, ca textul a fost total reformulat => nici aici nu avem situatii
tranzitorii, ca practic avem o noua infractiune)
Subiectii sunt circumstantiati de relatia de munca sau similara dintre ei.
In ceea ce priveste latura obiectiva,
-elementul material consta intr-o actiune: pretinderea in mod repetat de favoruri de natura
sexuala (infractiune de obicei => e nevoie de repetarea actelor 3, unul nu are relevanta penala ca sa ateste
naravirea faptasului)
Favoruri de natura sexuala: se refera la actele de natura sexuala, lato sensu (fie acte sexuale, pur si
simplu raport sexual; fie acte de natura sexuala ce intra in sfera agresiunii sexuale).
Relatie de munca = orice relatie bazata pe un raport juridic pe baza caruia o persoana presteaza o
anumita activitate contra unei remuneratii (mari, familii mici, zice Ghita).
Relatiile similare = se stabilesc intre membrii unui grup ce participa impreuna la realizarea unei
activitati (ONG, colegi) diferenta fata de vechiul cod, unde acolo era nevoie de o relatie de subordonare (sa
fie un sef si un subaltern); acum, e suficienta relatia de colegialitate.
-urmarea imediata a faptei e un dublu rezultat: fie victima a fost intimidata (1), fie a fost pusa
intr-o situatie umilitoare (2)
-legatura de cauzalitate trebuie dovedita
Capitolul 9 INFRACTIUNI CARE ADUC ATINGERE DOMICILIULUI SI VIETII
PRIVATE

1. Violarea de domiciliu (art. 224, fostul 192)

Obiectul juridic: relatiile privind inviolabilitatea domiciliului
Obiect material: NU EXISTA (casa persoanei poate fi obiect material la distrugere; aici, ea nu
obiectiveaza decat un drept, dar nu e sinonima, asa ca se aduce atingere unui drept care nu se
materializeaza in spatiul pe care il simte persoana vatamata ca un domiciliu)
Domiciliul (in sensul legii penale!!!) = nu se suprapune notiunii din civil, adica nu e locuinta
statornica locuinta, resedinta sau pur si simplu un spatiu locuit vremelnic, inclusiv camera de hotel (fara un
titlu juridic).
-locuinta tipica
3 Valerian zice ca doua acte sunt suficiente pentru a rezulta o infractiune de obicei. Motivul e ca la momentul
respectiv, al vechiului cod, altfel erau reglementate infractiunile de obicei cel putin 3 acte era vorba de o
cerinta a repetarii, a duratei indelungate.
35

-locuinte vremelnice: cort, camere de camin, rulota

-incapere: spatiul in care o persoana locuieste (inclusiv camera de la hotel, asigurandu-se protectie inclusiv
contra proprietarului, care nu are voie oricum sa patrunda in acea camera)
-dependinta: prelungire, anexa a spatiului de locuit
-loc imprejmuit: gradina din jurul casei, cata vreme e delimitata prin gard de protectie
Latura obiectiva
-elementul material: actiune (patrunderea fara drept in domiciliu) sau inactiune (refuzul de a
parasi domiciliul la cererea unei persoane).
Exista o conditie generala ce se ataseaza elementului material (valabila atat actiunii, cat si
inactiunii): acestea sa se faca fara drept, adica sa nu fie o situatie care sa permita in mod legal
patrunderea in domiciliu sau ramanerea acolo (pompierul ce stinge un incendiu).
Conditii speciale
-la actiune: patrunderea fara drept trebuie sa se faca fara consimtamantul persoanei vatamate
-la inactiune: refuzul trebuie sa intervina in urma unei cereri exprese a persoanei care domiciliaza sau
foloseste spatiul respectiv (NU e nevoie sa fie proprietarul! ex.: bona, servitoarea poate sa impuna unei
persoane care a venit fara drept sa plece din casa proprietarilor care au angajat-o, care sunt plecati la acel
moment in oras)
Varianta agravata cu 3 ipoteze
-prima ipoteza: fapta e savarsita de o persoana inarmata (arma asimilata), cu necesitatea folosirii acelei
arme pentru a patrunde sau a ramane acolo
-a doua ipoteza: in timpul noptii [perioada ce incepe cu instalarea intunericului, pana cand reapare lumina
naturala criteriul realitatii: (a) in functie de anotimp, ca in decembrie la 4-6 vine noaptea, pe cand in iunie
la 8-9; (b) in functie de relief, ca in oras cu multe blocuri vine noaptea mai devreme fata de campii, pajisti
fara blocuri si alte constructii]
-a treia ipoteza: folosirea de calitati mincinase, apte sa ii permita patrunderea sau ramanerea fara drept
acolo (o minte pe Maricica, Grigore ca e de la lumina/gaze/unchiul matusii vecinului nasei din copilaria
mamei bunicii Maricicai)

2. Violarea sediului profesional (sedes materiae: art. 225) ca la 1.

3. Violarea vietii private (sedes materiae: art. 226)
4. Divulgarea secretului profesional (sedes materiae: art. 227)

Last tango, then Christmas

16.12.2014
Curs XI Penalicesc, Cioclei
Somnul ratiunii naste monstri

TITLUL II INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULUI

Precedentul legislativ
Pe vechiul cod aveam 2 titluri ce protejau patrimoniul titlul III (infractiuni contra avutului personal)
si titlul IV (infractiuni contra avutului obstesc).
In noul cod penal se revine la o impartire pe capitole a acestui titlu (titlul III nu aveau capitole, fara o
alta structura). Codul din 2009 revine la impartirea din 1936 (Codul Carol II), sistem care era avut in vedere
si dupa intrarea in vigoare a codului 1968.
Acest titlu cuprinde 5 capitole
(1) furtul; (2) pirateria si talharia; (3) infractiuni contra patrimoniului prin nesocotirea increderii; (4)
fraude comise prin sisteme informatice si mijloace de plata electronice; (5) distrugerea si tulberarea de
posesie
*Diferente: tainuirea a trecut la titlul de infractiuni contra justitiei; delapidarea a trecut la titlul de
infractiuni de serviciu
Capitolul 1 Furtul
Are in structura 3 infractiuni (i) furtul; (ii) furtul calificat; (iii) furtul in scop de folosinta (fosta
varianta a furtului simplu pe vechiul cod) si 5 articole pe langa cele 3, (iv) plangerea prealabila si
impacarea; (v) sanctionarea tentativei
36

1. Furtul (sedes materiae: art. 228 fostul art. 208)

Diferenta majora consta in diminuarea pedepselor, cu includerea pedepsei alternative a amenzii; unul
din scopurile acestei modificari rezida in pedepsele stranii ale furtului in vechiul cod (pentru o varianta,
limitele erau intre 1 an si 12 ani, 12 ani fiind mai mari decat limita minima de la omor, de 10 ani). Totodata,
apare si posibilitatea impacarii partilor (desi nu se urmareste infractiunea doar la plangere prealabila, DAR
partile se pot totusi impaca ulterior, in cursul procesului penal) => si pe art. 5, si pe art. 6, noul cod e lex
mitior.
Obiect juridic=relatiile privind posesia sau detentia unui bun; mai concret, se protejeaza
stapanirea de fapt a bunului (deci nu neaparat proprietatea).
Un prim aspect legat de posesie: posesia de buna-credinta, legitima, este protejata chiar
impotriva proprietarului (imprumutul de bun mobil o masina; se lasa in detentie, la o casa de amanet,
un bun; proprietarul se supara si vrea inapoi bunul; aici el comite infractiune)

Al doilea aspect: posesia de rea-credinta, ilegitima, nu e protejata fata de proprietar (daca

Maricica i-a furat televizorul lui Grigore, daca Grigore se duce si ia inapoi televizorul el nu comite
infractiunea de furt)

Al treilea aspect: posesia de rea-credinta, ilegitima, este aparata in orice situatie si contra
oricui, mai putin in situatia in care faptuitorul e insusi proprietarul (reprezinta infractiune si furtul de
la hot; hotul ce fura de la hot comite si el infractiunea de furt; Maricica fura un geamantan de la un
pasager; Grigore vine si fura la randul lui geamantanul). Aici, niciunul nu are titlu valabil, dar ratiunea sta
in protectia sigurantei circuitului civil

Obiect material=de regula, un bun mobil

Exista exceptii, pornindu-se de la semnificatia notiunii de bun mobil in sens civil. Noul cod civil
defineste bunul mobil prin excludere sunt bunuri mobile acelea care nu sunt imobile.
*Categorii atipice: bunuri mobile sunt si energia de orice fel, undele etc. + bunuri mobile prin anticipatie
(fructe).
**Bunurile imobile prin natura lor sunt definite la fel ca pe vechiul cod, DAR problema e aceea a
bunurilor care raman (materialele de constructie scoase din imobil; instalatiile de la un imobil scoase si
depozitate pentru a fi repuse dupa reparatii) sau devin imobile (aduse pentru a fi incorporate instalatii
electrice, geamuri, usi odata puse langa casa si au acea destinatie, ele sunt socotite bunuri imobile).
***Problema accesiunii
Toate aceste bunuri POT constitui obiect material al furtului, pentru ca:
-ele de fapt sunt bunuri mobile prin natura lor, doar printr-o fictiune sunt considerate imobile
-acest caracter se justifica in raporturile civile, dar care nu se impun in legatura cu cele penale
-dreptul penal opereaza cu notiuni autonome; nu trebuie sa fie identitate intre notiunea de bun imobil din
civil cu cea din penal
-ar fi vid legislativ, faptele nu ar fi infractiuni (argument de politica represiva)
-vechea doctrina, indiferent de denumire, considera aceste bunuri ca facand obiect material al infractiunii de
furt
Poate fi orice inscris (nu neaparat cu valoare patrimoniala, ci utile patrimoniului celui ce le poseda)
sau energie (care trebuie sa aiba o valoare economica (energia electrica)/

Subiectii infractiunii: necircumstantiati; participatia e posibila sub toate formele.

Activ: Coautoratul poate exista la varianta tip (furtul simplu), spre deosebire de vechiul cod, unde
fapta comisa de doua sau mai multe persoane impreuna era furt calificat automat (deci nu puteam avea
coautorat la furt simplu). Daca sunt 3 sau mai multe persoane, se aplica art. 77 (partea generala
individualizare: fapta e savarsita de 3 sau mai multe persoane impreuna).
Instigarea: X il determina pe Y sa comita un furt, intelegandu-se ca ulterior sa cumpere bunul
respectiv. Problema: doar instigare sau e si tainuire? Tainuirea presupune primirea, transformarea, inlesnirea
valorificarii unui bun provenit dintr-o infractiune.
37

Aici avem doar instigare la furt, NU si tainuire in concurs, caci pentru tainuire trebuie sa avem o
intelegere posterioara actului; la noi, intelegerea era anterioara, mai mult, fiind o determinare, inculcare a
ideii => nu pot fi tainuitor la propria infractiune.
Complicitate - daca am o promisiune anterioara de valorificare a bunului; e complicitate si cand nu se
respecta promisiunea facuta si ramane complicitate la actele repetate, chiar implicite, nu exprese (vine
Maricica si ii da lui Grigore un bun furat; ea ii da banii pe el; apoi el vine, ea ii da banii etc fara sa fie
intelegere). Problema calificarii primului act (cand nu era intelegere nici macar tacita). Un RIL zice ca
se retine concurs intre tainuire (pentru prima fapta) si complicitate la furt continuat/complicitate la mai
multe infractiuni de furt.
Pasiv
Pluralitatea de subiecti pasivi nu duce la pluralitatea de infractiuni, in masura in care sustragerile au
loc cu aceeasi ocazie (Grigore se duce la Maricica si fura 10 lucruri din casa ei, dar 4 erau ale ei, 5 ale sotului
si 1 al copilului => am o singura deposedare, caci posesiile nu sunt individualizate).

Continut constitutiv
Situatia premisa: apartenenta bunului la un patrimoniu si aflarea acestuia in posesia sau detentia
unei persoane, in principiu alta decat faptuitorul.
Astfel definita situatia premisa, NU constituie infractiune de furt pentru ca nu se realizeaza premisa
ipoteza in care o persoana sustrage un bun fara sa stie ca intre timp proprietarul bunului respectiv
decedase si ii lasase mostenire bunul cu pricinare (era autorul lui cel ce decedase).
Tot la situatia premisa, NU constituie infractiune de furt pentru ca nu se realizeaza premisa ipoteza
bunurilor abandonate (res derelictae) sau care nu apartin nimanui, unui patrimoniu (res nullius), nici
bunurile pierdute (daca sunt indeplinite celelalte conditii, am insusirea bunului gasit sau ajuns din eroare la
faptuitor).
NB: pierderea vremelnica a contactului cu bunul NU valoreaza pierderea posesiei: Maricicai ii cade
portofelul la magazin la coada; Grigore e in spatele ei, vede si ia de pe jos portofelul; aici persista posesia,
asa ca fapta lui ramane furt.
Daca faptuitorul are un contact vremelnic cu bunul, aflandu-se in posibilitatea de a manevra anumite
bunuri, asta NU inseamna ca s-a pierdut posesia si va fi in continuare furt (exemplu clar al femeii de serviciu
ce face curat intr-o casa; daca ea sustrage un bun, ramane furt fapta ei, ca nu se intrerupe posesia initiala a
proprietarului).

a) Latura obiectiva
Element material=actiune (luarea unui bun mobil); in legatura cu semnificatia notiunii de luare au
fost mai multe teorii in doctrina formulate
-teoria1: contractatiunea (e de ajuns sa atingi/apuci bunul)
-teoria2: movatiunii (e de ajuns sa muti bunul)
-teoria3: ablatiunii (e de ajuns sa duci intr-un loc sigur bunul)
-teoria4: ilatiunii
Teoria5 apropriatiunea s-a impus: avem 2 etape:
(i)
deposedarea posesorului de bun (scoaterea lui din sfera de stapanire a bunului) si
(ii)
imposedarea (trecerea bunului in sfera de stapanire a hotului).
Deposedarea presupune ca bunul sa se afle la victima (cu exceptiile femeia de serviciu; muncitorul).
Imposedarea presupune trecerea fizica in sfera de stapanire a faptuitorului, fara a fi necesar ca el sa dispuna
de/foloseasca bunul, fara sa fie nevoie sa ramana bunul o perioada mare de timp la el. Chiar daca e suprins
imediat cu bunul si e deposedat si el, chiar daca abandoneaza imediat bunul, tot avem deposedare (deci
infractiune).
Avem deposedare chiar cand posesorul nu are cunostinta de posesia bunului longa manu traditio
scrisoarea din cutia postala; eu nu stiu ca am primit-o; mi se sustrage; nu inseamna ca nu e deposedare doar
pentru ca nu stiam eu la data comiterii faptei de hot.
*Element material exceptional=inactiune
Exemple din doctrina: faptuitorul avea obligatia de a da un bun; faptuitorul are obligatia de a da o
multitudine de bunuri si opreste o parte din ele. Ele sunt discutabile, ca la primul caz ar fi un abuz de
incredere, iar la al doilea mai degraba inselaciune.
38

(i)
(ii)

(iii)

Exemplu fortat: Maricica are 2 valize grele; urca in tren; la scara il roaga pe Grigore sa ii dea valizele;
fara sa existe o intentie anterioara din partea lui Grigore (nu statea acolo sa pandeasca ca acolo e
inselaciune mai degraba); ii da un geamantan, dar il pastreaza pe al doilea si pleaca trenul => ar fi o
inactiune.
***Elementul material al laturii obiective e acompaniat de o conditie esentiala atasata, care
intregeste latura obiectiva, si anume ca luarea sa se faca fara consimtamantul posesorului.
Opinii din doctrina:
una zice ca se adauga scopului insusirii pe nedrept (deci ar fi o conditie atasata elementului subiectiv);
in alta, la Dongoroz, desi se accepta ca e o conditie atasata elementului obiectiv, se acrediteaza ideea
inutilitatii acestei conditii, de vreme ce pe latura subiectiva am scopul insusirii pe nedrept (ceea ce ar
acoperi si lipsa consimtamantului).
A treia opinie singulara, a lui Cioclei, zice ca ambele opinii anterioare gresesc: lipsa consimtamantului e
o conditie a elementului material si are un rol foarte mare, caci ea caracterizeaza luarea; face ca
luarea bunului sa aiba anumite particularitati. Nu poate fi vorba de luare, in sensul furtului, decat daca
am de-a face cu o actiune:
fie (a) ascunsa (Grigore asteapta sa plece Maricica de acasa si ii fura de acolo ceasul; de obicei,
victima nu e de fata),
fie (b) vicleana (in prezenta victimei, dar prin detunrarea atentiei victimei Grigore: ia uite ce
gandac, Maricico! Pac, a furat ceasul),
fie (c) abuziva (deposedarea se face in prezenta victimei, CU sau FARA consimtamantul acesteia
daca victima isi exprima lipsa acordului, latura obiectiva se intregeste, pot sa ma duc pe latura subiectiva;
daca nu zice nimic, ramane poker face victima, consimtamantul se prezuma si fapta nu e prevazuta de legea
penala, dpdv obiectiv furtul nu mai exista, nici nu mai am voie sa ma duc pe latura obiectiva).
Urmarea imediata=schimbarea starii de fapt a bunului prin scoaterea acestuia din sfera de stapanire
a victimei, ceea ce o face pe aceasta sa nu mai poata dispuna de/sa se mai poata folosi de bun.
De regula, aceasta schimbare a starii de fapt duce la o paguba (echivalentul valorii bunului). Numai
ca, uneori, paguba poate fi nesemnificativa: daca un angajat ia un bun de la persoana juridica unde lucra, dar
il ascunde in aceeasi incinta acolo tot furt e, desi paguba e practic inexistenta sau redusa, daca avem in
vedere ca persoana juridica (societatea) avea mii de alte bunuri la dispozitie
=> la furt e mult sa zic ca urmarea imediata e o paguba (spre deosebire de inselaciune, unde e nevoie
neaparat de paguba).
Legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei, pentru ca daca am o actiune de luare (de
deposedare), e clar ca voi avea schimbarea starii de fapt (nu trebuie dovedita).

b) Latura subiectiva (forma de vinovatie)

Opinie1: intentie directa/indirecta (codul comentat)
Opinie2: intentie directa, dol determinat, dar *subsidiar si indirect, posibil (daca se fura un palton in
care erau bani in buzunar la palton e directa, dar cu privire la bani e indirecta).
Opinia separata, a lui Cioclei, e ca am un singur furt, chiar daca in palton se aflau mii de alte
lucruri. Ne-ar interesa cu ce intentie s-a comis furtul paltonului doar in ipoteza in care, printre obiecte, ar fi
un bun ce ar face din infractiune furt calificat (Grigore fura paltonul stiind sigur ca acolo se afla un cec de
mare valoare; un bun de patrimoniu cultural).
=> IN OPINIA LUI, FURTUL SE COMITE DOAR CU INTENTIE DIRECTA.
Cand stabilim forma de vinovatie, ne raportam la atitudinea psihica a faptuitorului fata de fapta si fata
de urmari => la fapta (la deposedare): e clar intentie directa => si la urmari (schimbarea starii de fapt) tot
directa e.
Daca iau un bun, iar scopul insusirii e pe nedrept, e clar ca nu doar accept, ci si urmaresc schimbarea
starii de fapt a bunului; nu pot avea imposedare fara deposedare (nu zic ca doar am acceptat ca ii iau
geamantanul/paltonul, ca doar am acceptat urmarea, ca de fapt eu asta vreau, sa schimb starea de fapt si sa
plec acasa cu geamantanul/paltonul).
In acest caz, scopul califica intentia si o face sa fie intentie directa. De intelegerea si existenta
scopului poate depinde existenta sau inexistenta infractiunii.
***Probleme in ipoteza in care faptuitorul ia un bun de la victima cu intentia declarata ca, in
schimbul redobandirii bunului, victima sa aiba o anumita conduita.
39

E cazul concret al debitorului si creditorului: Grigore ii da 1000 de lei Maricicai; ea nu ii da banii, asa
ca el merge in casa femeii si ia un bun de la ea (un televizor) si ii zice ca i-l da inapoi cand ii restituie banii.
Opinia1: aici se spune ca nu exista infractiune, pentru ca nu ar fi scopul insusirii pe nedrept, pe motiv
ca faptasul are intentia de a restitui bunul daca victima se conformeaza cererii.
Opinia2, imbratisata de Cioclei: am retine infractiune, fiindca autorul intentioneaza sa dispuna de
bun in momentul in care victima nu isi executa obligatia (implicit, per a contrario); nu conteaza ca nu
dispune, in concret, ca victima chiar se supune si executa ceea ce i s-a cerut.
Argument a fortiori: daca legiuitorul sanctioneaza chiar fapta proprietarului ce ia un bun din posesia
sau detentia legitima a altei persoane (Gigore ii imprumuta televizorul Maricicai si apoi i-l fura), cu atat mai
mult trebuie sanctionat cel ce ia un bun care nu ii apartine cuiva, dintr-o posesie asa-zisa legitima, desi
motiveaza ca exista un raport obligational anterior, o datorie din partea victimei (ca aici el nu e titluarul
dreptului de proprietate asupra televizorului; doar daca, in ultima instanta, Maricica nu ii da banii, el va
executa silit televizorul dar nici atunci nu e in proprietatea/patrimoniul lui, ci in patrimoniu o sa intre banii
obtinuti in urma vanzarii televizorului).
Argument de bun-simt: haos in societate fiecare ar putea sa sustraga bunuri, in virtutea unor creante
(ai sa imi dai o suma de bani, pac iti iau esarfa, geanta, colierul etc).
=> Cioclei nu crede ca lipsa consimtamantului e o conditie atasata laturii subiective, ci laturii
obiective ( mai exact elementului material - cum am si vazut mai sus).
Participatia e posibila sub toate formele.

Forme: fapta se consuma la momentul realizarii elementului material deposedare si imposedare

(se consuma si cand la fata locului e prins faptasul care pusese in anumite mijloace de transport bunurile, in
saci/vagoane; tot consumata e fapta si cand faptasul e suprins langa un autoturism cu bunuri sustrase de
acolo, din autoturism.
Fapta e tentata cand actiunea incepe, dar nu e dusa pana la capat (faptuitorul e prins cu mana in
buzunarul sau in geanta unei persoane, apucand/nu un obiect; e prins in locuinta unei persoane, existand
vadita intentie de a manevra obiecte mobile de acolo si de a le sustrage; tot se retine tentata daca faptuitorul e
prins in curtea magazinului de unde voia sa fure, cu saci etc).
Infractiunea continuata un singur subiect pasiv.
Infractiunea poate fi si continua furt de curent electric.
Sanctiuni: pedeapsa inchisorii alternativ cu amenda; impacarea e posibila.
06.01.2015
Curs XII Penalicesc, Cioclei
2. Furtul calificat (sedes materiae: art. 229 fostul 209)
Aceasta infractiune este construita pe infractiunea de furt si nu reprezinta altceva decat o suma de
variante agravate ale infractiunii de furt (228) => raman valabile discutiile referitoare la furt toata analiza
de acolo => nu analizam decat elementele circumstantiale ale furtului calificat imprejurarile speciale in
care se produce furtul, in forma tipica.
Din vechiul 209 au disparut cateva elemente circumstantiale: fapta comisa de 2 sau mai multe
persoane impreuna (pentru ca legiuitorul a considerat, ca si in alte cazuri, ca acest element circumstantial
poate fi suplinit de art 77 din partea generala, asa ca nu se justifica o dubla prevedere a lui), dar au aparut
in plus 2 elemente noi: (1) lit e si (2) lit b.
Modificarea esentiala se refera la reducerea pedepselor pentru noul cod
=> pentru (1) avem 1-5 ani; pentru (2) avem 2-7 ani; pentru (3) avem 3-10 ani.
=> NCP va fi mereu lege mai favorabila.
Pe (1):
a) intr-un mijloc de transport in comun:
Mijloc de transport in comun presupune orice mijloc ce transporta persoane in aer/pe apa/pe uscat/in
subteran.
Ce e important sa se retina este ca mijlocul de transport respectiv (oricare ar fi el) sa se afle in serviciu, adica
(i)
sa fie in timpul serviciului, undeva pe traseu si sa circule sau
40

(ii)
sa fie oprit pe traseu, dar intr-o pauza de circulatie.
Nu are importanta daca in mijlocul de transport se afla doar autorul si victima!!!
Nu se va retine acest element daca mijlocul se afla intr-un depozit, garaj, service.
Sub imperiul VCP, se punea problema daca furtul comis in public cu acest mijloc era o suprapunere
de texte. Da, era o suprapunere, pentru ca mijlocul de transport in comun este un loc public (dar atentie,
taxiul nu e mijloc de transport in comun ). Chiar daca pasagerul taxiului uita bunul respectiv in taxi si
pleaca fara el, iar soferul vede, stie al cui e bunul (ca doar pana atunci persoana respectiva fusese in masina,
deci aveam o posesie individualizata) si si-l insuseste, se va retine furt (iar nu insusirea bunului gasit).
b) in timpul noptii
In doctrina s-a mers pe ideea ca nu trebuie folosit pentru a stabili acest element circumstantial
criteriul astronomic ora la care apune soarele intr-o anumita parte a tarii, la locul comiterii faptei, CI trebuie
avut in vedere criteriul realitatii => combinare intre cel astronomic si alte aspecte legate de starea
vremii, conditii meteorologice, anotimp etc.
In principiu, s-a socotit ca acest criteriu al realitatii se refera la perioada in care intunericul ia locul
luminii. In legatura cu furtul au aparut probleme legate de sustragerea unor bunuri in medii iluminate
artificial => se spunea ca nu ar fi furt calificat in ipoteza in care autorul se afla in interiorul unui birou sau
daca se afla intr-o fabrica puternic iluminata.
Au fost si cazuri in care s-a mers pe ideea ca atata timp cat nu e intuneric, nu ar trebui sa se retina
furtul calificat.
In opinia lui Cioclei, trebuie sa aplicam principiul realitatii, DAR acest criteriu trebuie aplicat si cu
cel al realitatii => in concret avem in vedere relatiile sociale, cutumele, adica trebuie sa avem in vedere
ratiunea textului, de ce e mai grav furtul in timpul noptii? Pentru ca te strecori mai usor, ai sanse mai mari sa
pleci fara sa fii prins, subiectul pasiv pe timpul noptii poate dormi sau se relaxeaza, activitatile sunt
diminuate, nici paza bunurilor pe timpul noptii nu mai e aceeasi din partea autoritatilor si nici a posesorilor.
Daca aceste ratiuni se impletesc cu criteriul realitatii atunci da, daca nu, nu.
=> ex.1: daca se fura dintr-un bar pe timpul noptii vom retine furt calificat
=> ex.2, in antiteza: daca la ora 2 noaptea insa se comite fapta la o petrecere, intr-un spatiu comercial,
in locuri in care in mod normal se desfasoara activitati si e puternic luminat, nefiind indeplinite ratiunile
pentru care a fost stabilit elementul circumstantial, nu va fi calificat.
c) de o persoana mascata, deghizata sau travestita
Mascarea = ascunderea fetei in scopul de a nu fi recunoscut.
Deghizarea = transformare atat a infatisarii, cat si a aparentei corporale a individului, fie prin (i)
imbracaminte, fie (ii) prin alte mijloace, CU sau FARA disimularea fizionomiei.
Travestirea = schimbarea sau imprumutarea unui alt aspect sexual decat cel al persoanei in cauza,
adica aparitia persoanei sub o alta identitate sexuala.
NB: Are putina importanta sa facem delimitarea intre cele 3 variante de ascundere, atat timp cat
legiuitorul le include pe toate in acest element circumstantial.
d) fapta comisa prin efractie, escaladare, folosirea fara drept a unei chei adevarate ori a unei
chei mincinoase (element circumstantial cu multe ipoteze distincte).
=> Efractia = inlaturarea violenta a unui obstacol care se interpune intre autor si bunul pe care
intentioneaza sa il sustraga (spargerea unui zid, distrugerea unui gard, spargerea unui geam, distrugerea unei
incuietori de orice fel et alia).
NB: Nu va fi efractie in momentul in care lucrul inlaturat nu are destinatia de a proteja bunul, ci de
a-l face functional (furtul unui aparat dintr-un autoturism prin ruperea firelor care faceau aparatul sa
functioneze casetofon; contactori de sticla care sustin cablurile electrice de pe stalpii de inalta tensiune)!!!
=> Escaladarea = depasirea printr-o cale anormala a unui obstacol care se interpune intre faptuitor si
bun (o catarare). Nu e escaladare cand te urci pe stalp sa furi cabluri. Depasirea obstacolului trebuie sa se
faca spre a ajunge la bunul respectiv, IAR NU pentru ca autorul sa-si gaseasca scaparea.
Ex1: daca Grigore se catara pe o fereastra si intra printr-o fereastra sa fure se va retine furt prin
escaladare, dar daca a intrat normal pe usa si intre timp este prins si sare pe fereastra sa scape nu mai e furt
prin escaladare.
Ex2: daca Grigore sapa pe supt un gard o groapa (ca un tunel) prin care sa se strecoare ca sa fure
inul si canepa din curtea Maricicai, sau capra ei, atunci nu se retine varianta calificata a escaladarii (pentru
ca e nevoie de o urcare, nu de o strecurare pe dedesubt) e si o speta in caietul de seminar asa desi ar trebui
41

sa se retina, in opinia lui Cioclei, pentru ca e de bun-simt sa consideri la fel de periculos (daca nu chiar mai!)
un infractor care depaseste obstacolul pe dedesubt ca unul care il depaseste pe deasupra.
=> Folosirea fara drept a unei chei adevarate = cheia originala a mecanismului de inchidere (care
poate fi in exemplar unic sau in mai multe o cheie adevarata este orice alta cheie , copie , care se face pe
drept ( proprietarul unui apartament isi multiplica cheia de la usa ) . Nu va fi furt prin flosirea unei chei
adevarate fapta celui care i-a fost acordata cheia in alte imprejurari .
=> Folosirea unei chei mincinoase = orice intrument cu ajutorul caruia se poate deschide o
incuietoare (pornind de la o cheie contrafacuta in mod rudimentar, pana la o bucata de sarma). Aici, conditia
fara drept e inclusa in caracterul fraudulos al mecanismului respectiv.
In legatura cu acest instrument circumstantial, in textul vechi au fost dispute legate de ipoteza in care
peste un furt comis prin efractie se adauga o violare de domiciliu si s-a pus problema daca se absoarbe
violarea de furtul comis prin efractie. Au fost doua interpretari:
-o opinie in sensul absorbtiei
-o opinie in sensul concursului intre cele 2.
In varianta vechiului text, Cioclei considera ca era concurs. Pentru a clarifica asta, legiuitorul a
introdus un nou element circumstantiat prin violare de domiciliu sau sediu profesional legiuitorul a dat
dreptate tezei concursului, pentru ca altfel nu ar fi trebuit sa introduca elementul acesta daca nu ar fi fost
concurs, iar o a doua consecinta este ca in acest moment putem avea un furt calificat atat prin efractie, cat si
prin violare de domiciliu si va fi o singura infractiune de furt; se vor retine ambele elemente.
Daca Grigore sparge o usa si intra fara drept la maricica in casa si fura ceva avem furt calificat
prin efractie si violare de domiciliu .
Daca Grigore merge si intra pe usa deschisa (neincuiata) vom avea un furt calificat prin violare de
domiciliu.
e) prin scoaterea de functiune a sistemului de alarma ori de supraveghere
Este un element circumstantiat nou introdus. Ratiunea lui e data de realitatea fenomenului infractional
(tot mai des, desi persoanele isi iau masuri puternice pentru a stopa furtul, infractorii devin mai pregatiti
pentru a dejuca aceste planuri de aparare => acest element circumstantiat a fost introdus pentru a sanctiona
mai sever furturile din apartamente, sedii etc, unde avem o protectie prin diferite sistem de alarma, pe care, in
principiu, faptuitorul, in mod inteligent, le face sa nu mai aiba eficacitate adica le scoate din functiune).
Efractia absoarbe infractiunea de distrugere.
Deja apar discutii aici, iar in NCP comentat se spune ca si in acest caz distrugerea este absorbita in
elementul de la furtul calificat, dar Cioclei zice ca solutia aceasta e gresita, pentru ca daca legiuitorul ar fi
vrut sa absoarba infractiunea de distrugere, ar fi pus in elementul circumstial expresia prin distrugerea
sistemului de alarma sau altele similare, de unde sa reiasa absorbtia distrugerii in furtul calificat.
Diferita de efractie ramane distrugerea. De regula efractia implica o distrugere, dar valoarea pagubei
este minima; in acest caz, al sistemului de alarma distrus, distrugerea nu este de esenta elementului
circumstantiat, pentru ca scoaterea din functiune inseamna cu totul altceva (i), iar uneori aceste sisteme de
supraveghere/alarma pot sa aiba o valoare deosebita (ii). Daca vine autorul si pur si simplu debranseaza
sistemul respectiv, neproducand alta paguba decat cea produsa prin furt, atunci nu mai avem niciun concurs;
trebuie sa distingem de ipoteza cand, pe langa furt si scoaterea sistemului din functiune, se produce o paguba
imensa, cand trebuie sa retinem concurs, considera Cioclei.
S-a pus problema ce se intampla cand autorul nu scoate din functiune, ci doar neutralizeaza
sistemul (acopera o camera de supraveghere cu un obiect). Aici s-a emis opinia ca in acest caz nu avem dea face cu o scoatere din functiune si nu ar trebui sa se retina elementul circumstantial al furtului
calificat. Ratiune: pe buna dreptate, acest element circumstantial a fost introdus pentru acele infractiuni
savarsite cu o anumita inteligenta si cu profesionalism de catre autor. S-ar putea sustine ca si prin acest
procedeu am avea o scoatere din functiune a sistemului, dar nu atat de grava (gravitatea se identifica in
dibacia infractorului, care e mult mai periculos pentru ca stie cum sa dezamorseze, sa faca ineficace acele
sisteme de aparare, putand patrunde mai usor in incintele respective si reprezentand o amenintare mai mare la
adresa patrimoniului persoanei sa nu uitam de unde am plecat, suntem in marele titlu al infractiunilor
contra patrimoniului).
Pe (2):
42

a) asupra unui bun ce face parte din patrimoniul cultural

Conform legii 182/2000, avem 5 mari categorii de bunuri:
-arheologice si istorico-documentare
-cu semnificatie artistica
-cu semnificatie etnografica
-de importanta stiintifica
-de importanta tehnica
b) prin violare de domiciliu sau sediu profesional
c) de o persoana avand asupra sa o arma
Spre deosebire de textul vechi, s-a renuntat la substanta narcotica. In acest caz, ne raportam la
notiunea de arma, dar cand ne raportam la textul din partea generala, ne raportam doar la (1) sensul
notiunii de arma propriu-zisa, NU si la obiectele asimilate armelor, pentru ca acelea sunt socotite arme numai
in ipoteza in care sunt folosite la atac, pentru ca daca ar fi folosite s-ar merge mai degraba pe talharie si nu
furt calificat.
Ca sa si intelegem ceva, un exemplu ar fi bun: daca Grigore intra in magazin ca sa fure niste
dictionare, avand o arma asupra sa, in sensul art. 179 (1) CP, cu referire la legile speciale (un pistol,
adicatelea) Aici e furt calificat, fara sa fie nevoie de intrebuintarea concreta a pistolului (pentru ca ar putea fi
talharie amenintari/violente). Daca insa el intra in acelasi magazin pentru aceleasi dictionare, dar cu o
furculita/un ciocan, nu se retine niciun furt calificat, ci doar furt simplu/calificat, dar calificat in orice
varianta mai putin cea cu arma (daca o/il foloseste, atunci clar trecem la talharie amenintari/violente).
Ratiune: e periculos cel care are intentia de a se folosi, pentru a fura, de un obiect apt sa produca, el
singur, vatamari pe care omul, singur, nu le poate produce (cazul pistolului). E mai putin periculos cel care
intra in incinta de unde vrea sa fure doar cu obiecte care ar putea vatama, dar numai prin actiunea omului
(cazul furculitei/ciocanului). Ne aducem aminte de civil si facem o paralela intre raspunderea pentru lucruri,
in general (la pistol) si raspunderea persoanei pentru fapta proprie (la furculita/ciocan), ca sa intelegem de ce
la furtul de la 229 (2) lit. c varianta cu arme e nevoie de arme expres calificate astfel de lege, SI NU de
ce am putea noi gandi ca arme (ca asa si un creion ascutit poate fi o arma care sa raneasca).
Inca o data, de arma nu trebuie sa se foloseasca in concret asa ne duce cu gandul legea, cand
spune furtul savarsit de o persoana avand asupra sa o arma (altminteri ar fi spus folosindu-se de o arma).
Pe (3):
a) produse petroliere + gaze naturale
Au fost decizii ICCJ in care s-a subliniat ca acest element nu functioneaza decat in momentul si in
masura in care sustragerile au loc din depozite, conducte etc. ale producatorilor, inainte ca acestea sa
ajunga in circuitul comercial. Intr-o speta, s-a afirmat ca nu e element circumstantial cand se fura din
rezervoarele pompelor de benzina ale unei statii PECO sau cand se fura din rezervorul unui camion, pacura
dintr-o centrala. In ciuda acestor decizii, tot s-au facut dosare in sensul acesta (Cioclei critica aceste decizii
ICCJ in Codul comentat, unde se spune ca nu ar fi solutia corecta in acele dosare, pentru ca se adauga la
lege).
b) componente ale sistemelor de irigatii
Un astfel de sistem reprezinta o combinatie de echipamente, de aparaturi, plecand de la pompele de
apa, continuand cu canalele si constructia din jurul canalului si orice component din acest sistem furat fiind
reprezinta furt calificat (dalele de piatra de pe un canal de irigatii, un dispozitiv electric ce pune in functiune
o pompa etc).
NU e nevoie sa fie functional sistemul sau sa functioneze in concret in momentul furtului, caci ceea
ce e important e ca bunurile sa faca parte dintr-un sistem. Ce are relevanta este ca autorul sa aiba
reprezentarea faptului ca sustrage un bun care apartine sistemului de irigatii (importanta mai mare pentru
persoana pagubita, patrimoniul saracit si, ultima ratio, si pentru comunitate).
c) componente ale retelelor electrice
Astfel de retele electrice se refera la firele de aluminiu suspendate pe stalpii ce transporta curentul
electric de la distribuitor/producator la consumator. E vorba de retele exterioare care asigura transportul
sau distributia, nu intra in aceasta situatie si nu realizeaza elementul circumstantial componente din
retele individuale/particulare o priza.

43

Ex.: Daca cineva a sustras o componenta electrica de la o statie de pompare a apei nu va comite un
furt calificat in aceasta varianta, pentru ca acea componenta NU face parte dintr o retea electrica, DESI era o
componenta electric => trebuie sa fie o retea de distribuire/transport de curent electric.
d) dispozitiv de semnalizare, alarmare ori alertare in caz de incendiu sau alte situatii de
urgenta publica
Toate dispozitivele ce sunt montate in interiorul cladirile la care fie este greu de ajuns, fie odata
detasate din sistem nu mai au valoare si din cauza aceasta, furtul unor asemenea bunuri nu s-a reflectat in
practica judiciara.
e) mijloc de transport sau orice alt mijloc de interventie la incendiu, accidente de cale ferata,
rutiere, navale sau aeriene sau in caz de dezastru
f) instalatii de siguranta si dirijare a traficului feroviar, rutier, naval, aerian si componente ale
acestora, precum si componente ale mijloacelor de transport aferente pe vechiul cod exista o dublura,
o suprapunere de texte; aveam 3 incriminari intr-o lege speciala cu privire la materialul de cale ferata. Odata
cu legea de punere in aplicare a NCP, acele infractiuni au fost abrogate => intra aici ca obiect material
capacele de canalizare (pentru ca se produce pericol pe drumul public) sau semnele de circulatie etc.
h) cablurile si echipamentele de telecomunicatii: sustragerea cablurilor de cupru folosite in
telefonie fie ele suspendate, fie ingropate (acestea pot fi valorificate).

3. Furtul in scop de folosinta [sedes materiae: art. 230 partial fostul 208, pe (1)]
Alin (1) varianta tip
Alin (2) varianta asimilata (creatie noua, fara corespondent)
Art 230 in varianta tip de la alin (1) e corespondentul fostului 208 alin (4) VCP, in sensul ca in vechea
legislatie, furtul de folosinta ce se referea numai la furtul unui vehicul reprezenta o varianta speciala a
furtului.
Aici, in principiu, ceea ce face diferenta intre un furt normal si cel de folosinta este pe de o parte
obiectul material, dar nu atat obiectul, cat scopul cu care se realizeaza fapta.
Varianta tip
Se face referire la furtul unui vehicul care, spre deosebire de furtul normal \, este folosit pe nedrept.
Luarea (elementul material) se face in scopul folosirii pe nedrept, nu al insusirii. Textul a fost criticat pentru
ca daca am spus furtul, se prezuma ca am spus tot ce e in legatura cu furt luarea unui bun mobil din posesia
altuia in scopul insusirii pe nedrept, si atunci luarea insusirii in scopul folosirii este cam paradoxal.
Speta: Grigore ii ia masina Maricicai din fata blocului, merge la mare si apoi o lasa in fata blocului.
Se realizeaza acest scop in momentul si in masura in care bunul e readus sau intr -o zona unde aceasta
sa-l poata gasi, altfel nu exista in jurisprudenta alte ipoteze in care sa se gaseasca bunul la faptuitor si sa se
mearga pe ideea ca ar fi de gand sa-l restituie si sa se dea credit unei astfel de aparari.
Ratiune: pedeapsa e atenuata (furtul in scop de folosinta fiind per se o forma atenuata a infractiunilor
de furt, respectiv furt calificat, in sensul ca pedepsele se reduc cu o treime), pentru ca e mai putin periculos
cel care ia din posesia/detentia altuia un bun, se foloseste pe nedrept de el, DAR are de gand sa il returneze,
deci doar se foloseste, nu si-l aproprie.
Varianta asimilata
Se refera la folosirea pe nedrept al unui terminal de comunicatii al altuia sau folosirea unui
terminal raportat ilegal la o retea. Aceasta varianta e CONDITIONATA DE PRODUCEREA UNEI
PAGUBE. In principiu, spetele s-au referit la sustragerea de impulsuri telefonice, adica Grigore se duce la
Maricica si vorbea de 3000 de euro la telefon. La vremea respectiva, pe VCP, toate incadrarile au mers pe
furt normal, in ideea ca e vorba de furt de energie, ceea ce era artificial => pentru ca au existat discutii cu
privire la aceste calificari si pentru ca aceasta incadrare era fortata, s-a introdus aceasta varianta asimilata (se
acopera si un vid legislativ).
NB: Ea se refera insa nu numai la aceste ipoteze, cu folosirea unui telefon sau conectarea la reteaua
de telefonie, CI la tot ce inseamna sistem de comunicare.
In principiu, trebuie sa existe o paguba, dar ce fel de paguba? Se poate intampla sa vorbesc la
telefon sau sa descarc ceva de pe internet si sa plateasca victima mai mult. Paguba se poate realiza si in felul
urmator: Maricica are 200 de minute, ea a vorbit de 150 si eu vorbesc de 50 de minute, ea a platit acele 200
de minute, dar paguba poate fi doar prin folosirea acelor 50 de minut (sanctiunea se va aplica proportional, va
44

fi individualizata corespunzator). Legat de accesul la internet exista abonament cu trafic, care, depasit,
poate produce o paguba.
Art. 231 Plangerea prealabila si impacarea (sedes materiae: art. 231 partial vechiul art 210
VCP).
In proiectul de cod se pusese direct pentru furt si furt calificat plangere prealabila si in Parlament nu a
rezistat si au scos plangerea prealabila. In legea de aplicare s-a reintrodus sub aceasta forma impacarea
partilor.
(1) furtul savarsit intre membrii de familie se referea in VCP intre soti si rude apropiate; acea
trimitere a fost inlocuita cu notiunea de membru de familie (art 177), ce are o sfera mai larga (opereaza pana
la verii de gradul I, DAR nu se aplica afinilor, adica sotiei fratelui/sotului surorii, deci cumnatilor, nici
parintilor sotului/sotiei, deci socrilor).
(2) furtul savarsit de cel care locuieste cu persoana vatamata: persoanele care locuiesc impreuna
(177 lit c) sunt persoane care au aceleasi drepturi si obligatii, care sunt pe picior de egalitate si nu conteaza
care de la care fura. Daca Grigore si Maricica au camere separate in acelasi apartament si Grigore fura de la
Maricica nu se mai considera ca intra in aceasta sfera.
(3) furtul savarsit de cel care este gazduit de persoana vatamata aici e vorba de alta natura a
relatiei; este tolerarea unei persoane si e nevoie de plangere prealabila, DAR daca gazduitorul fura de la
gazduit nu e nevoie de plangere prealabila!!!
12.01.2015, recuperare
Curs XIII Penalicesc Cioclei

Capitolul II Talharia si pirateria

1. Talharia (sedes materiae: art. 233 corespondent art. 211 (1) varianta tip a vechiului cod;
singura modificare esentiala este din punct de vedere al sanctiunilor: aici avem 2-7 ani; atunci aveam
pedeapsa maxima de 18 ani)
Ea e o infractiune complexa: in mare, reprezinta un furt comis cu violenta/amenintari. Caracterul
complex se refleca in analiza tuturor elementelor.
Obiectul juridic este complex
a) Principal: coincide cu cel de la furt ocrotirea relatiilor ce privesc starea de fapt a bunului
(posesia, detentia)
b) Secundar: ocrotirea relatiilor privind libertatea fizica/psihica a persoanei, integritatea fizica,
inclusiv viata persoanei (avem si talharie urmata de moartea victimei)
Obiect material este si el complex
a) Principal: bunul mobil (cu toate discutiile de la furt)
b) Secundar: corpul persoanei, in masura in care se exercita violente fizice asupra acesteia
*In doctrina exista si opinia conform careia obiect material secundar poate fi si un bun, deoarece
infractiunea se poate comite si prin violente asupra bunurilor; E GRESIT. E adevarat ca talharia se poate
realiza si prin violente asupra unor obiecte, bunuri, DAR in acea situatie violentele acestea, ca sa
reprezinte continutul infractiunii, trebuie sa fie violente de natura a constitui o amenintare (deci o
violenta fizica) si,prin aceasta, sa devina fapta talharie.
Din moment ce avem si violente psihice (amenintare), obiectul juridic il reprezinta libertatea psihica a
persoanei, imprejurare in care nu am obiect material
=> Nu putem vorbi de obiect material secundar asupra bunurilor (pentru ca ceea ce se protejeaza nu e
integritatea bunului am avea distrugere, cel mult ci integritatea persoanei
Subiectii:
Activ necircumstantiat. Participatia e posibila sub toate formele. Pe vechiul cod nu puteam avea
participatie in coautorat pe forma tipica (pentru ca ar fi fost forma agravata fapta comisa de doua sau mai
multe persoane). Acum, coautoratul e posibil la forma tipica. Daca sunt trei sau mai multe persoane, aplicam
agravanta generala (art. 70 si ceva ).
La coautorat trebuie ca toti participantii sa savarseasca actiuni care sa intre in tiparul elementului
material, fie de la furt (luarea), fie de la violente (psihice sau fizice), in sens general altfel pot avea
instigare/complicitate, dar nu coautorat.
45

Pasiv tot necircumstantiat. El poate fi si persoana asupra careia se exercita violentele, si persoana
furata. TOTUSI, nu e obligatoriu => avem deposedare (de la furt) contra lui X, dar violente (de la violente,
amenintari) contra lui Y.
Ex.: Grigore se duce sa o fure pe Maricica; Misu, un vecin, il vede si striga; ca sa scape, Grigore ii da
in cap lui Misu => Grigore a savarsit o singura infractiune de talharie (nu conteaza ca nu e identitate intre
persoana furata si persoana amenintata/violentata).

Continutul constitutiv
Latura obiectiva caracter complex
-element material principal coincide cu elementul material al infractiunii principale ce intra in
complexitate (deci, ca la furt), adica luarea bunului, in intelesul de la furt (deposedare si imposedare:
scoaterea din sfera de stapanire a posesorului si trecerea in stapanirea autorului)
*Particularitati: se considera luare (ca atare, se realizeaza elementul material principal al talhariei) si
in ipoteza in care, in urma violentelor
1. bunul este remis, predat de catre victima (subiectul pasiv)
2. subiectul pasiv abandoneaza bunul
3. subiectul pasiv pierde vremelnic contactul cu bunul
NB!!! in urma violentelor exercitate se realizeaza cele 3
Exemple
-pe 1: Grigore vine si o ameninta pe Maricica sa ii dea poseta; speriata, ea i-o da; desi remite, preda bunul, se
considera talharie consumata, desi nu Grigore ia efectiv bunul
-pe 2: Grigore o ameninta pe Maricica, ea se sperie si lasa bunul pe strada si fuge (deci e talharie consumata
-pe 3: Grigore o ameninta pe Maricica, o zguduie, ei ii scapa bunul; Grigore il ia si fuge (desi nu el a realizat
direct luarea, tot talharie avem)
In momentul in care elementul material se realizeaza in forma remiterii, trebuie sa facem
distinctia corecta intre talharie si santaj. Daca e o concomitenta intre exercitarea violentelor si remitere, e
o talharie (ii pui pistolul la tampla si imediat victima iti da banii); daca i se lasa timp victimei, e santaj (o suni
pe victima si ii zici ca daca in 3 zile nu iti da banii, o ucizi/ii ucizi familia).
-elementul material secundar: la modul general, exercitarea de violente, in 4 modalitati
a) prin intrebuintarea de violente
b) prin intrebuintarea de amenintari
c) prin punerea victimei in stare de inconstienta
d) prin punerea victimei in neputinta de a se apara
Desi doar in prima modalitate avem expressis verbis folosite violentele, si la celelalte 3 avem
violente la b) e o violenta psihica, iar la ultimele doua avem violente indirecte. Avem talharie si cnd se
realizeaza violente asupra bunurilor, in prezenta victimei, de natura sa ii cauzeze acesteia o stare de temere
ssustrageri de bunuri din autoturisme prin spargerea geamului si sustragerea unor obiecte de pe scaun (genti,
posete). Desi violenta nu e directa asupra persoanei, avem o violenta ce contureaza elementul material
secundar.
Elementul secundar coincide cu elementul material de la amenintari sau de la lipsirea de libertate
Talharie si atunci cand autorul loveste victima
Talharie si atunci cand ameninta victima
Talharie si atunci cand autorul tine, blocheaza victima
De regula, talharia absoarbe lipsirea de libertate. Totusi, avem situatii in care lipsirea de libertate se
prelungeste mai mult decat e neesar pentru a se consuma talharia, caz in care nu se mai absoarbe nimic,
avand concurs intre talharie si lipsirea de libertate.
NB!!! Speta discutabila: faptasii au intrat in casa victimei, au furat-o, apoi au fugit; au lasat-o totusi
ferecata, legata; ce avem? Doar talharie sau si lipsire de libertate? S-a mers pe ideea ca avem concurs, pentru
ca lipsirea de libertate depasea talharia (ceea ce era neesar deposedarii), s-a extins dincolo de
realitatea/necesitatea talhariei.
Solutia e pe muchie, pentru ca la talharie, elementul material secundar (violentele) se poate realiza nu
doar inainte, ci si dupa comiterea furtului (ca sa scape faptasul), asa ca se poate sustine la fel de bine ca
aceasta actiune de blocare a victimei se regaseste in modalitatea de realizare a elementului material secundar
al talhariei (caz in care nu am mai avea concurs).
46

Intre cele doua elemente ale complexitatii trebuie sa existe o interdependenta, adica violentele (in
sensul general) trebuie fie sa preceada furtul (dar sa se comita in scopul realizarii furtului), fie sa
succeada, sa urmeze furtului (dar sa se comita pentru pastrarea bunului furat sau pentru inlaturarea
urmelor infractiunii sau pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea).Odata nerealizata conexiunea, nu
avem talharie, ci doar furt in concurs cu amenintari, violente etc.
IPOTEZE DE CONFUZIE, in legatura cu elementul material

1. Ipoteza in care actiunea de luare e ea insasi violenta (suprapunere intre elementele

complexitatii)
Ex.: Grigore trece pe langa Maricica pe strada si ii smulge de la gat colierul, din mana bicicleta, telefonul etc.
In mod frecvent, s-a spus ca aici avem de-a face cu o talharie, pentru ca actiunea de smulgere
violenta, in prezenta si reprezentarea persoanei vatamate, creeaza o stare de amenintare, asa incat avem o
talharie (elementul material secundar se realizeaza in varianta amenintarii fara loviri).
In acelasi fel, dar in mod exagerat, practica judiciara incadra urmatoarea imprejurare: sustragerea
caciulilor de blana fix de pe capul victimei (era deja o moda inainte de `89, la urcarea in autobuz, in bulucul
creat). Dupa `89, incadrarea a fost de furt, in mod corect, pentru ca ori de cate ori avem un contact
firav al persoanei cu bunul, luarea chiar violenta, dar prin surprindere (victima nu poate reactiona si
percepe actiunea) nu da talharie, ci furt.

2. Ipoteza in care exista mai multe acte materiale specifice furtului si/sau mai
multi subiecti pasivi ai violentelor exercitate
2.1.

Exista mai multe acte tentate/consumate specifice furtului si un singur subiect pasiv al
violentelor (o singura exercitare de violente) => avem o singura infractiune de talharie, cu conditia ca
actele de furt sa fi fost comise in aceeasi imprejurare, si ele sa duca, dincolo de retinerea violentelor,
la o singura infractiune de furt, indiferent daca sunt lezate unul sau mai multe patrimonii
Exemplu: Grigore intra in casa Maricicai si ia de acolo poseta ei, pantalonii sotului ei, cartile fiului
lor; fuge cu ele, dar se intalneste cu un vecin. Se bate cu el o singura talharie.
2.2. Exista o singura fapta de sustragere, de furt, dar mai multi subiecti pasivi ai violentelor =>
avem tot o singura infractiune de talharie, deoarece unitatea sau pluralitatea de infractiuni se
judeca in functie de unitatea sau pluralitatea faptei principale care intra in complexitate (adica a
furtului); nu ma intereseaza ca am 20 de victime ale violentei, dar daca am un singur furt, am o singura
talharie
=> O singura talharie cand exista o singura infractiune de furt, desi sunt fapte multiple de sustragere
si mai multi subiecti pasivi ai violentelor
Exemplu: Grigore intra in supermarket cu o pusca in mana si smulge un pachet de biscuiti de pe raft;
le zice tuturor ca ii impusca daca misca; lumea din magazin ingheata; Grigore fuge fericit cu biscuitii.
Inainte, se dadea solutia cum ca am atatea talharii cate victime ale violentelor ar fi trebuit sa ne uitam la
cate persoane erau in magazin. Solutia era clar gresita, pentru ca nu toate persoanele erau influentate (unii
poate erau la alt raion, poate nici nu auzisera amenintarile lui, altii poate erau autisti etc), asa ca ma uit la
cate infractiuni de furt am ca sa vad cate talharii am.
La fel, o singura talharie am daca faptasul loveste mai multi politisti ca sa scape cu bunul (bine, ideea
era ca bunul sa fi fost furat printr-o singura infractiune de furt).
2.3.

Exista mai multe acte specifice furtului, caracterizate prin deposedari diferite si mai multi
subiecti pasivi ai violentelor => am mai multe infractiuni de talharie (atatea cate deposedari au
existat)
Exemplu: golanii de cartier ce sunt in fata scolii, cu cutitul in mana; sunt 10 elevi; ii opresc si le spun
ce ai in ghiozdan, da-mi! => aici am atatea talharii cate deposedari am am mai multe furturi, pentru ca
am mai multe posesii individualizate, DAR tot nu ma intereseaza ale cui sunt bunurile (deci cate patrimonii
sunt lezate).
-urmarea imediata principala (schimbarea starii de fapt a bunului) si secundara (lezarea unor valori
specifice obiectului jurdic secundar integritatea fizica si psihica a persoanei)
-legatura de cauzalitate rezulta ex re (se complica la talharia urmata de moartea victimei)
Vinovatia: intentie directa, calificata prin dublu scop
47

a) Pe de-o parte, scopul specific infractiunii de furt

b) Pe de alta parte, se raporteaza la elementul material secundar, si anume violentele in sens general
trebuie sa se exercite
(i)
fie in scopul sustragerii (luarii bunului),
(ii)
fie in scopul pastrarii bunul,
(iii)
fie in scopul inlaturarii urmelor sau
(iv)
ca faptuitorul sa isi asigure scaparea.
Formele infractiunii: infractiunea se consuma in aceleasi imprejurari identice cu cele cand se consuma
infractiunea de furt, cu conditia ca elementul material secundar sa se realizeze (violentele), altfel am avea
doar furt. Tentativa la talharie e o tentativa la furt (deci e si ea identica tentativei la furt), DAR cu conditia de
a se fi exercitat violentele.
Variante nu mai avem.
Procesual, procedura comuna. Sanctionator, pedeapsa se incadreaza intre 2 si 7 ani.
2. Talharia calificata (sedes materiae: art. 234): spre deosebie de codul anterior, apare aceasta
talharie separat de talharia in forma tip; merg pas in pas cu furt (daca avem furt, in varianta simpla, apoi furt
calificat, tot asa trebuie sa avem si talharie, in varianta simpla, apoi talharie calificata).
Reluare partiala a elementelor circumstantiale de la furtul calificat + circumstanta agravanta noua, cea
care rezulta din raportare la furtul calificat pe (3). Aici, noul cod suplineste o carenta a vechiului cod, care, la
variantele agravate ale talhariei, nu mai prevedea furtul de petrol si alte substante asimilate.
Si aici avem o diferenta majora fata de vechiul cod in ce priveste regimul sanctionator (legea noua e
lex mitior, prevazand limite reduse de pedeapsa).
Pe (1)
a) Prin folosirea unor arme, substante explozive, narcotice sau paralizante (ca la furt, doar ca acolo e
vorba doar de folosirea unor arme)
La furt ziceam doar ca e o vorba de o arma, nu de ceva asimilat.
Aici e vorba de folosirea => intra si folosirea unor obiecte, la exercitarea violentelor, care devin arme
dpdv penal, dar care privite ca atare nu sunt arme (daca vine cu un ciocan sau cu o maciuca Grigore si
ameninta victima se considera ca a savarsit o talharie calificata).
Celelalte substante presupun o pozitie de superioritate a faptasului
b) Prin simulare de calitati oficiale
c) Fapta comisa de o persoana mascata, travestita sau deghizata
d) In timpul noptii (si la violare de domiciliu, si la furtul calificat)
e) Intr-un mijloc de transport sau asupra unui mijloc de transport (corespondenta partiala cu furtul
calificat acolo aveam doar intr-un mijloc de transport; se acopera acum situatiile cu atacurile comise
pe sosele impotriva transportatorilor de marfuri; sunt bande rele, imobilizeaza camioanele, apoi se urca
deasupra sau deschid usile si ameninta soferii)
f) Prin violare de domiciliu sau de sediu profesional (a fost un RIL care incerca sa desluseasca raporturile
dintre talharie si violarea asta de domiciliu/sediu profesional; ca sa nu fie concurs, acum in noul cod
avem expres prevazuta absorbtia violarii in infractiunea, deja complexa, a talhariei, rezultand o
infractiune de doua ori complexa; acel RIL nu mai are acum efecte)
Pe (2) talharia comisa in conditiile furtului calificat de la (3) produse petroliere si bunuri ce
reprezinta obiect material (retele electrice etc.)
Pe (3) ipoteza vatamarii corporale: in masura in care violentele duc la vreo consecinta de la 194
(infirmitate, avort etc.) sau la mai mult de 90 de zile de ingrijiri medicale, voi avea varianta agravata a
talhariei calificate => per a contrario, 193 lovirea si alte violente se absorb in talharia in varianta tip, simpla,
dupa cum si amenintarea si lipsirea de libertate se absorb natural in talharia simpla. DACA TOTUSI am
consecinte mai grave ale loviri si ale violentelor (de la 194), abia atunci am o varianta agravata a talhariei
calificate.
Vinovatie: intentie directa; praeterintentie la varianta aceasta de la (3).
3. Pirateria (sedes materiae: art. 235) e de fapt o talharie comisa in situatii deosebite
48

4. Talharia sau pirateria urmata de moartea victimei (sedes materiae: art 236) citit
MEREU cu art. 36 pedepasa pentru infractiunea complexa atunci cand elementul material al
infractiunii principale din complexitate nu se realizeaza decat cel mult tentat, dar se realizeaza
urmarea imediata mai grava
Exemplu: Grigore incearca sa ii sustraga bunul Maricicai; ea se opune; el o impinge si ea moare; apoi
el fuge. El comite o tentativa la furt, deci o tentativa la talharie => ar trebui sa fie pedepsit la jumatate (ca la
tentativa), DAR va fi pedepsit la paritate cu infractiunea consumata (ca si cand ar fi sustras bunul). Prin
urmare, fie ca sustrage bunul, fie ca nu, daca moare victima ca urmare a violentelor, talharul va fi pedepsit ca
si cum infractiunea lui ar fi consumata.
Pe vechiul cod astea erau tratate ca variante agravate, nu ca infractiuni de sine statatoare.
CONFUZIE POSIBILA intre talharie urmata de moartea victimei (i) SI omor calificat, realizat in
scopul savarsirii sau ascunderii unei alte infractiuni, in speta talharie (ii)
=> ne folosim de instrumentul de diferentiere: elementul subiectiv
-la talharie urmata de moartea victimei: am praeterintentie (ca la loviri sau vatamri cauzatoare de
moarte);
-la omorul calificat: daca Grigore vine si o loveste cu cutitul intr-o zona vitala pe Maricica, apoi ii ia
bunul SAU ii ia bunul, apoi o loveste cu cutitul, aici e clara intentia lui de a o omori => omor calificat, in
concurs cu talharia
Speta discutabila: 3 infractori patrund peste o batrana in apartament, cu intentia clara de a-i sustrage
bunuri; o leaga de scaun; ii trag palme, pumni; o intreaba unde sunt bunurile; ea refuza sa coopereze; o leaga
la gura cu o esarfa foarte strans; fura, apoi pleaca; ea moare dupa doua zile.
Din ancheta a rezultat ca la un moment dat, unul dintre ei a zis hai sa o dezlegam, ca se sufoca =>
intentia indirecta (au acceptat posibilitatea producerii) => omor calificat in concurs cu talharie.
Aici nu mai rezulta ex re raportul de cauzalitate, el trebuie cercetat cu atentie (pe rezultatul mai grav
decesul victimei). In functie de latura obiectiva si subiectiva (cum s-au raportat faptasii la rezultatul mai
grav) calific, incadrez juridic fapta in omor calificat sau in talharie urmata de moartea victimei.
13.01.2015
Curs XIV Penalicesc, Cioclei
Capitolul 3 Infractiuni contra patrimoniului prin nesocotirea increderii
1. Abuzul de incredere (sedes materiae: art. 238)
Obiect juridic: relatiile ce presupun incredere si corectitudine in raporturile patrimoniale (acesta este
si un obiect juridic generic al acestui capitol).
Obiectul material: bunul mobil, in conditiile discutate la infractiunea de furt (fiind infractiunea tip
pentru acest titlu), cu exceptiile aratate acolo. Astfel, reprezinta bun mobil si inscrisurile si energiile, desigur,
dar legea nu a mai repetat.

Subiectii infractiunii
-subiectul activ este circumstantiat, anume persoana careia i-a fost incredintat, in baza unui titlu si cu un
anumit scop, un bun mobil. Faptuitorul se afla in posesia bunului in momentul comiterii faptei. Participatia
este posibila in toate formele. Subiect activ poate fi, in mod real, si persoana juridica (o casa de amanet, un
service la care se lasa o masina).
-subiectul pasiv este persoana fizica sau juridica in stapanirea careia se afla bunul inainte de a-l
incredinta faptuitorului.
Situatie premisa: de mult nu ne-am mai intalnit cu asa ceva la o infractiune.
Aceasta situatie premisa este data de raportul juridic prin care se incredinteaza bunul unei anumite
persoane sau, altfel spus, existenta unui titlu prin care se incredinteaza un bun unei persoane. Acest
raport juridic patrimonial este unul care permite faptuitorului detinerea bunului, stapanirea lui de fapt, DAR
prin actul juridic respectiv netransferandu-se proprietatea
=> avem in vedere orice raport juridic, in afara celor translative de proprietate
=> poate fi un imprumut (doar comodatul!), depozit, gaj, transport
49

=> nu poate fi un contract de vanzare-cumparare

*O situatie speciala avem in cazul contractului de imprumut, intrucat numai imprumutul de folosinta
poate reprezenta situatie premisa, nu si imprumutul de consumatiune (mutuum)!
In cazul imprumutului de consumatiune (ex.: o suma de bani), se transfera si proprietatea. => ceea ce are
de restituit imprumutatorul este valoarea, respectiv aceeasi suma de bani. Refuzul restituirii sumei de bani
va reprezenta, astfel, un simplu litigiu civil, iar nu abuz de incredere!
Deci, daca Maricica ii da lui Grigore 5000 lei, cu titlu de imprumut, iar Grigore refuza restituirea, nu e
infractiune (se considera ca e mai putin periculoasa nerestituirea unor bunuri consumptibile, gen banii sau un
butoi cu motorina, decat a unora neconsumptibile, gen niste dictionare sau utilaje), ci reprezinta o
neexecutare a unei obligatii contractuale, prin urmare Maricica o sa apeleze la codul civil, sa vada ce poate
sa-i faca lui Grigore, nu la cel penal
*Daca Maricica ii da in depozit lui Grigore butoiul cu motorina, va fi abuz de incredere.
In legatura cu sumele de bani, in afara contractului de imprumut, in alte situatii suma de bani poate fi
obiect material al abuzului de incredere, realizandu-se situatia premisa. De ex., cand o suma de bani este
data cu titlu de mandat (te duci sa duci banii la banca ori sa se faca cumparaturi, plati).
In principiu, bunul trebuie sa se afle la faptuitor, deci nu la proprietar.
Prin exceptie, subiect activ poate fi si proprietarul: avem situatia gajului fara deposedare, in care
bunul gajat ramane la proprietar, acesta instrainandu-l.
Aceste titluri nu trebuie confundate cu ipoteza in care exista o detinere fizica a bunului, in afara oricarui
titlu (daca Maricica ii da lui Grigore sa probeze o pereche de pantofi si acesta fuge cu ei, avem furt ca la
speta de la seminar cu vanzatoarea care ii da posibilului cumparator un inel sa il studieze, apoi acestea fuge
cu el; nu se pune problema vreunui titlu cu care s-a aflat in posesia bunului cumparatorul, e clar furt => nu se
realizeaza situatia premisa cand faptuitorul are un contact vremelnic cu bunul; eadem reatio la ex. cu femeia
de serviciu).

Continut constitutiv
Latura obiectiva
-elementul material se poate realiza atat prin actiune, cat si prin inactiune, in cele 4 modalitati concrete
indicate de legiuitor
=> pentru actiune avem insusire, dispunere si folosire;
=> pentru inactiune avem refuzul de a restitui bunul.
La actiune
Prin insusire intelegem stapanirea bunului ca si cum ai fi proprietar, avand, in afara de corpus (stapanirea
materiala) si animus (intentia de
Prin dispunere intelegem ce intelegem si in civil, adicatelea efectuarea de acte de dispozitie cu referire la
bun (vanzarea, transformarea, instrainarea, constituirea de garantii reale etc).
Prin folosire (modalitate noua) intelegem utilizarea bunului in scop propriu (ex.: Grigore lasa masina in
service, iar un lucrator merge cu masina acestuia, folosind-o).
Fapta, in modalitatea folosirii, se poate referi la 2 ipoteze: (I) bunul e lasat in depozit, fara posibilitatea de
a fi folosit SAU (II) e lasat pentru o anumita folosinta, faptuitorul utilizandu-l pentru o alta (iti dau un bun sa
cureti mesele si tu cureti cu el podeaua).
La inactiune
Prin refuzul de a restitui bunul este o varianta omisiva care se realizeaza numai in momentul si in masura
in care exista o cerere ferma de inapoiere a bunului. Simpla ajungere la termen al conventiei NU semnifica
realizarea infractiunii.
-urmarea imediata consta in impiedicarea exercitarii drepturilor patrimoniale ale unei persoane, cu
privire la un bun mobil; de regula, aceasta impiedicare se poate materializa intr-o paguba, dar NU este
necesara existenta si cuantificarea pagubei pentru realizarea infractiunii!!
-legatura de cauzalitate reiese din materialitatea faptei, ex re => e o infractiune de pericol
Latura subiectiva - vinovatia: intentie directa/intentie indirecta.
Forme: fapta se consuma in momentul realizarii oricarei modalitati a elementului material, acestea fiind
alternative. Realizarea unui cumul de modalitati a elementului material nu duce la pierderea unitatii materiale
si la o eventuala pluralitate. Tentativa nu se pedepseste, aceasta nici macar nu ar fi posibila in varianta
omisiva. Nu avem variante.
50

Sanctionator, UP se pune in miscare numai la plangerea a partii vatamate.

2. Abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor (sedes marteriae: art. 239)
3. Bancruta simpla (sedes marteriae: art. 240, cu corespondent in art. 143 al legii 85/2014)
4. Bancruta frauduloasa (sedes marteriae: art. 241, cu acelasi corespondent)
5. Gestiunea frauduloasa (sedes marteriae: art. 242)
Atentie: alin(3) se refera la fapta comisa cu intentie directa [in scopul obtinerii(...)].
Obiectul juridic: cel comun pentru capitol, asemanator cu cel de la abuz de incredere (relatiile de
corectitudine si incredere in raporturile patrimoniale).
Obiectul material: avem un specific, in sensul ca obiect material poate fi si bunul mobil, cat si bunul
imobil. In cele mai multe cazuri, desi nu obligatoriu, obiectul material este reprezentat de o universalitate de
bunuri, adica o fractiune sau chiar un patrimoniu intreg
=> speta din culegere cu oile cum facem diferenta intre abuzul de incredere si gestiunea
frauduloasa? La gestiune e nevoie de o pluralitate de bunuri date in administrare, in gestiune infractorului,
asa cum reiese si din art. 242 (1) cu ocazia administrarii sau conservarii bunurilor, in antiteza cu art. 238
(1) insusirea, dispunerea sau folosirea, pe nedrept, a unui bun.

Subiectii infractiunii
-subiectul activ este circumstantiat: persoana care administreaza sau conserva anumite bunuri.
Participatia penala este posibila in toate formele. Coautoratul este posibil numai in masura in care toti
coautorii au atributii de conservare sau administrare. Altfel, avem complice sau instigator.
-subiectul pasiv, si aici, poate fi o persoana juridica (ex.: firma administrata de o societate financiarcontabila).
Situatia premisa este raportul de conservare sau de administrare, fiind legata de calitatea subiectului
activ.
Conservarea este acea situatie de paza si pastrare a caracteristicilor bunului. Bunul este dat spre pastrare
si mentinerea calitatilor sale, spre nedepreciere.
Administrarea are un caracter mai larg, pentru ca, pe langa paza bunului si pastrarea caracteristicilor,
trebuie sa se realizeze si actele de normala punere in valoare, de buna gospodarire (bunul respectiv sa fie
asigurat, sa fie exploatat conform functionalitatii sale).

Continut constitutiv
Latura obiectiva
-elementul material se poate realiza atat prin actiune, cat si prin inactiune. Actiunile sau inactiunile sunt
aducatoare de pagube.
Modalitatile concrete sunt extrem de diverse si tin de natura bunurilor date spre administrare sau
conservare (ex.: ii este lasata in administrare unei persoane un imobil, care poate sa cuprinda o casa, o livada
=> o gestiune frauduloasa prin actiuni poate fi sa tai copacii nejustificat; => o gestiune frauduloasa prin
inactiuni ar fi sa nu platesti curentul, sa nu tai trandafirii cand trebuia, sa nu uzi pentru cinci saptamani nimic
din gradina).
-urmarea imediata consta in existenta unei pagube, fiind o infractiune de rezultat. In lipsa unei pagube,
oricat de rau intentionate ar fi fost actiunile ori inactiunile faptuitorului, nu vom avea infractiune.
-legatura de cauzalitate trebuie stabilita si dovedita, intrucat paguba trebuie sa rezulte din actiuni ori
inactiuni ale faptuitorului.
Latura subiectiva vinovatia: intentie directa/indirecta in varianta tip [alin (1), (2)] si numai cu intentie
directa [la alin (3]
Forme: infractiunea se consuma numai cand se produce o paguba (deci e nevoie de un rezultat nu e
ca la infractiunea de conducere fara permis pe drumurile publice, unde nu e nevoie ca soferul sa faca vreun
accident, ci pericolul rezulta din insusi faptul ca el conduce, desi nu are permis; aici, gestiunea nu e
51

frauduloasa decat daca se constata acea paguba, asa ce infractiune de rezultat). Tentativa nu se
pedepseste.

Variante
Exista o varianta agravata, la alin (2), fiind vorba de administratorul judiciar ori de lichidatorul averii
debitorului sau de un reprezentat al acestora. In acest caz, exista o situatie premisa, anume aflarea in
procedura insolventei.
Procedural, e necesara plangerea prealabila a persoanei pagubite.
6. Insusirea bunului gasit sau ajuns din eroare la faptuitor (sedes materiae: art. 243)
Varianta asimilata de la alin (2) adauga posibilitatea ca bunul sa ajunga in mod fortuit in posesia
faptuitorului.
Obiect juridic: relatiile privind corectitudinea si increderea in raporturile patrimoniale (in acest caz,
raporturi patrimoniale nascute intamplator gasit, eroare duc cu gandul la ceva intamplator, nu la un
raport anterior intre infractor si subiectul pasiv).
Obiectul material nu poate fi decat un bun mobil, intrucat numai acesta poate fi pierdut si gasit.

Subiectii infractiunii
Nici subiectul pasiv, nici subiectul activ nu este circumstantiat.
Situatia premisa este data
-la varianta tip (1), de gasirea unui bun.
Gasirea presupune ca un bun sa intre in posesia unei persoane, fara ca aceasta sa fie de fata cand bunul
este pierdut, altminteri fiind vorba despre furt. Ca sa avem un bun gasit, trebuie sa avem un bun pierdut
(reversul medaliei ca la furt: ca sa am o imposedare trebuie sa am si o deposedare).
Pierderea inseamna ca o persoana care are posesia unui bun sa piarda contactul cu acesta, a) de regula,
fara sa sesizeze pierderea contactului, teoretic, nemaiputand sa reia contactul cu bunul respectiv (Maricica e
in excursie in alt oras si din neatentie ii cad pe strada niste acte; pleaca acasa si abia acolo isi da seama ca ii
lipsesc actele; daca Maricica uita bunul intr-un loc de unde stie ca il poate recupera, adica de la restaurant, de
exemplu, avem de-a face cu un furt; nu se realizeaza situatia premisa cand am o pierdere vremelnica a
contactului cu bunul si cand stiu de unde il pot relua).
Nu reprezinta un bun pierdut bunul fara valoare, bunul abandonat (res derelictae)!!!
b) *in mod exceptional, chiar observa aceasta pierdere, dar nu o poate impiedica (Maricicai i-a picat
portofelul de la geam, fuge sa il ia, dar intre timp vine Grigore si vede portofelul, fara sa vada de unde a picat
si il ia). NB: Daca el vedea de unde a cazut, e furt.
-la varianta asimilata (2), de ajungerea din eroare ori fortuita la faptuitor (cade bunul mobil de pe un
pod fix pe masina trecand pe dedesubt).
Ajungerea din eroare cuprinde 2 ipoteze:
a) O remitere din eroare: dubla eroare eroare atat din partea celui care remite, cat si din partea celui care
primeste. (Maricica ii da un plic lui Misu, iar cand acesta il deschide ulterior, vede ca, de fapt, nu era
pentru el)
b) Faptuitorul insusi sa ia din eroare un bun dintr-un anumit loc (Grigore, neatent, ia haina altuia de la
garderoba)
Cazul fortuit - vezi exemplul cu portofelul de la balcon

Continutul constitutiv
Latura obiectiva
-element material poate consta intr-o inactiune sau intr-o actiune.
Pe varianta tip (1)
Inactiunea se realizeaza prin nepredarea bunului gasit in termen de 10 zile autoritatilor ori celui care l-a
pierdut. Elementul material se realizeaza la implinirea termenului.
Actiunea se realizeaza prin dispunerea de bun (acte de dispozitie).
Pe varianta asimilata (2)
Avem tot 2 modalitati de realizare a elementului material, invers dispuse in textul de lege: actiunea, ce
consta in insusirea pe nedrept a unui bun mobil
52

si inactiunea, care presupune nepredarea bunului in termen de 10 zile (aici, termenul de 10 zile incepe sa
curga de la momentul iesirii din eroare).
-urmarea imediata - o ingradire a exercitarii in fapt a drepturilor patrimoniale cu privire la un bun mobil.
-legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei (asa ca e infractiune de pericol).
Latura subiectiva vinovatia: intentie directa/indirecta.
Formele: infractiunea se consuma in mod diferentiat, in functie de elementul material (la
insusire/trecerea termenului de 10 zile). Tentativa nu se pedepseste si nici nu e posibila in varianta omisiva
Procedural, infractiunea se urmareste din oficiu, dar partile se pot impaca.
7. Inselaciunea (sedes materiae: art. 244)
Inselaciunea in contracte si prin cecuri ramane incriminata prin varianta tip, legiuitorul neconsiderand ca
ar fi nevoie de o varianta speciala.
Obiect juridic este acelasi ca pana acum (relatiile de increde si corectitudine in raporturile
patrimoniale).
Obiectul material: putem avea in vedere atat un bun mobil, cat si cu un bun imobil. De regula, cand
avem de-a face cu un bun imobil, avem de-a face cu inselaciunea in contract => avem in vedere si varianta
agravata (cea cu actele).

Subiectii infractiunii
-subiectul activ este necircumstantiat (poate fi o persoana fizica/juridica). Participatia este posibila in
toate formele.
-subiectul pasiv este necircumstantiat (putand fi o persoana fizica/juridica).
Nu exista o situatie premisa.

Continutul constitutiv
Latura obiectiva
-elementul material consta in inducerea in eroare, adica o prezentare deformata a realitatii si care se
poate realiza in 2 modalitati concrete: (i) prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoasa ori (ii)
prezentarea ca mincinoasa a unei fapte adevarate.
-urmarea imediata consta intr-o paguba; este o infractiune de rezultat. Daca nu exista paguba, nu avem
inselaciune sub nicio forma.
-legatura de cauzalitate trebuie stabilita si probata.
Latura subiectiva vinovatia: intentie directa, numai.
Forme: infractiunea se consuma in momentul producerii pagubei. Tentativa se pedepseste. Un exemplu
e util: inducerea in eroare nu izbuteste Misu incheie un contract de livrare a unor produse cu Grigore si ii
da o fila de cec fara acoperire; apoi, Misu repeta asta de multe ori; se duce si la Maririca, un alt furnizor, sa
faca acelasi lucru, ii da o fila cec fara acoperire; Maricica, mai versata, isi da seama, asa ca isi da intalnire cu
Misu, dar cheama politia, care il asteapta pe Misu tocmai cand se ducea cu marfa => in exemplul asta, fapta
lui ramane doar tentata (in legatura cu Maricica, desigur, ca in legatura cu Grigore deja se consumase, el deja
fusese pagubit, increzandu-se in acel cec si fiind pacalit).
Variante: avem o varianta agravata in (2), anume inselaciunea realizata prin mijloace frauduloase. In
momentul in care insusi mijlocul fraudulos e infractiune, aceasta nu se absoarbe, ci vom avea concurs (in
general cu infractiuni de fals).
Procedural, nu e nevoie de plangerea prealabila pentru UP, dar impacarea partilor inlatura raspunderea
penala.
Optima notitia
Infractiunile relative la inselaciunea privind asigurarile, deturnarea licitatiilor publice, exploatarea
patrimoniala a unei persoane vulnerabile, fraudele comise prin sisteme informatice si mijloace de plata
electronice NU INTRA in materia de examen/licenta,
53

DAR pentru examen citim noi tulburarea de posesie, distrugerea, distrugerea calificata si distrugerea
din culpa.

54